Adenomatoza intestinală porcină; Sursa naturala de antioxidanti pe baza de pepene galben pentru animale; Idei de furajare ecologica pentru crescatorii de porci si pasari de curte; Excesul in proteine (disproteinoze) la animalele domestice

ggggrat

Multă vreme s-a considerat că această boala este produsă de mai multe specii bacteriene. În prezent este precizat faptul că boala este produsă de bacteria denumită Lawsonia intracellularis, un germen parazit intracelular (în citoplasma enterocitelor), de formă bacilară (cu dimensiuni mici, de 1,5/0,35 nm), Gram negativ, acido-rezistent, nesporulat.

Bacteria Lawsonia intracellularis este sensibilă la mai multe antibiotice, dar în mod practic, acestea nu-şi prea pot dovedi eficacitatea, dat fiind faptul că germenul este parazit intracelular.

Caracterele epidemiologice

La această boală sunt receptivi toţi porcii, indiferent de vârstă, dar mai frecvent fac boala porcii cu vârsta între 6 şi 20 de săptămâni.
Se consideră că transmiterea bolii se realizează pe cale digestivă, prin consum de apă şi furaje contaminate prin fecalele porcilor eliminatori de germeni.
Până nu demult incidenţa bolii a fost redusă, însă în condiţiile creşterii intensive a porcinelor, semnalările au devenit tot mai dese, în diverse ţări de pe glob.
În declanşarea bolii un rol important îl au factorii favorizanţi (reprezentaţi de transporturile obositoare, lotizările frecvente, schimbările bruşte în regimul alimentar etc.), ce duc la scăderea rezistenţei generale a organismului la boli.

Tabloul clinic

Boala se exprimă clinic la purceii înţărcaţi după o incubaţie de 3-6 săptămâni. Starea generală a porcilor bolnavi este puţin afectată, apetitul este capricios motiv pentru care porcii nu realizează sporul în greutate.

În forma de adenomatoză intestinală porcii de regulă nu prezintă diaree, dar se constată întârzierea în dezvoltare şi refuzul hranei.
În formele enterită necrozantă şi ileită regională porcii prezintă diaree, cu fecale apoase şi slăbire pronunţată.

Forma de enterită proliferativ hemoragică se manifestă cu diaree hemoragică, cu fecale de culoare roşie, brună sau negricioasă şi anemie.
Finalitatea bolii este vindecarea, în majoritatea cazurilor, după o evoluţie care poate dura şase săptămâni, moartea putând surveni la maxim 6 la sută dintre porci.

Tabloul morfopatologic

Cadavrele au culoare palidă şi sunt deshidratate. În toate formele de adenomatoză intestinală reţine atenţia îngroşarea peretelui intestinului subţire, care cuprinde uneori şi prima treime a colonului spiralat, inclusiv cecumul. Îngroşarea peretelui intestinal este rezultatul proliferării mucoasei şi a edemului peretelui.

În forma de enterită necrozantă mucoasa intestinală afectată este acoperită cu depozite gri-gălbui.

În forma de ileită regională, se pot găsi ulcere lineare pe mucoasa ileonului, lumenul intestinal este îngustat.

În enterita proliferativă hemoragică peretele intestinal este îngroşat, conţinutul intestinal este hemoragic, de culoare roşietică în intestinul subţire şi negricioasă în colon. Suprafaţa mucoasei intestinale pare normală, fără hemoragii care să explice prezenţa sângelui în intestin. Enterita proliferativă hemoragică trebuie deosebită de dizenteria porcului, cu care se aseamănă clinic.

Diagnosticul

Se stabileşte pe baza examenului epidemiologic, clinic şi morfopatologic coroborate cu examenul de laborator, care urmăreşte evidenţierea germenilor în mucoasa intestinală, prin coloraţii specifice.

Profilaxia şi combaterea

Nu sunt cunoscute încă măsuri eficace de profilaxie şi combatere a bolii. Se recomandă să nu se facă achiziţii de animale, pentru completări de efective din ferme cu antecedente de boală şi se interzice transferul de animale din efective îmbolnăvite, în ferme sănătoase.
Antibioticele mai utilizate în prevenirea acestei boli sunt tilozina şi tiamulinu

Adenomatoza este o boală infecţioasă, bacteriană, cu evoluţie cronică, specifică porcilor, manifestată clinic prin diaree, urmată de slăbire. Adenomatoza intestinală este denumirea generică atribuită unui complex de afecţiuni intestinale ale porcului, cu aspecte destul de diferite, dar care au element comun îngroşarea pronunţată a peretelui intestinului subţire, prin proliferarea epiteliului mucos.

Din acest complex fac parte patru afecţiuni: adenomatoza intestinală propriu-zisă, enterita proliferativă hemoragică, enterita necrozantă şi ileita regională.
Boala este cunoscută de mult timp, fiind răspândită pe toate continentele, având o frecvenţă mai mare, în ultima vreme, în ţările în care porcii se cresc în sistem industrial. Boala produce pierderi prin nerealizarea sporului în greutate, şi mai puţin prin mortalitate.

Noutăți tehnologice pentru producția cărnii de porc, la IPPE

Asociația Americană pentru Industria Furajelor (AFIA) a găzduit un seminar  cu titlul ”Pork Tech Theater”, în cadrul expoziției internaționale pentru producția cărnii de porc și procesarea alimentelor ”International Production& Processing Expo IPPE, care va avea loc în Atlanta, Georgia , informează The Meat Site.

Seminarul va evidenția provocări în industria cărnii de porc, cum ar fi epidemia virusului diareei la porcine, si se vor discuta progrese recente și probleme care afectează producția de carne de porc la nivel mondial. Demonstrația și seminarul vor avea loc în hala A Tech Xchange, standul A2847.

 

„Două dintre subiectele care au fost tratate cu foarte mare atenție și vor fi discutate de către speakeri la seminar Pork Tech Theater sunt hrănirea automată în interiorul grupului de porcine și cum arată viitorul privind utilizarea antibioticelor la porcine pentru consumul uman”, a declarat Leah Wilkinson , director AFIA al departamentului de ingrediente, hrană pentru animale de companie și relații cu statul.
Dr. Casey Bradley cu AB Vista va modera sesiunea, introducand pe dr Christin Surie, de la Universitatea de Medicină Veterinară din Hanovra; Dr. Paul Sundberg, Consiliul National de Producătorilor Cărnii de Porc; Will Sawyer, Rabobank și Leah Wilkinson de la AFIA.

 

Expoziția Internațională dedicată producerii și procesării cărnii de pasăre, expoziția internațională a producerii furajelor și expoziția internațională a cărnii s-au unit în 2013 sub numele de International Production& Processing Expo (IPPE).

 

IPPE este cea mai mare expoziție mondială anuală dedicată producerii și procesării cărnii, inclusiv cărnii de pasăre și furajelor. IPPE 2015 va aduce împreună mai mult de 1100 de expozanți și peste 25000 de vizitatori în Atlanta în perioada 27-29 ianuarie 2015. Un numar impresionant de factori de decizie din industria mondiala a cărnii vor participa la evenimentul de anul acesta pentru a socializa și pentru a se informa despre noutățile și inivațiile din domeniul creșterii animalelor, producerii și procesării cărnii și furajelor.

Excesul in proteine (disproteinoze) la animalele domestice

Exces de proteine la pasari porcine bovineProteinele au un rol principal in organismul animal. Ele au rol plastic, energetic, biocatalizator in apararea organismului. In acest fel, proteinele intervin hotarator in desfasurarea proceselor vitale, in reproductie, in productiile de carne, lapte, oua, lana etc. Tulburarile metabolismului se pot manifesta sub forma excesului de proteine (hiperproteinoza) sub forma carentei in proteine (hipoproteinoza) sau sub forma perturbarii unor mecanisme metabolice (osteoporoza, guta, disproteinemiile, porfiriile).

La animalele domestice, aportul alimentar excesiv in proteine se intalneste destul de rar, cele mai frecvente cazuri fiind atunci cand suplimentele proteice din ratie (faina de carne, faina de peste, faina de soia, etc.) nu sunt suficient de bine omogenizate cu componentele de baza ale ratiei, sau atunci cand, din dorinta de a forta cresterea tineretului animal, se depaseste procentul admis de proteine in ratia diferitelor specii de animale. Un interes aparte prezinta suplimentarea ratiilor cu uree pentru a sprijini proteina in ratie, procedeu care daca nu este bine dirijat poate duce la intoxicatia cu uree.

Exces de proteine la pasariLa pasari excesul de proteine are un efect detrimental asupra ritmului de crestere al puilor atunci cand nivelul proteic din ratie ajunge la 30% sau mai mult. La un nivel de 35% proteina in ratie, procentul de mortalitate la pui este foarte mare.

S-a sugerat ca guta nutritionala sau intoxicatia uremica la pui, exceptand pe cea cauzata de deficienta de vitamina A, poate fi provocata de hranirea cu substante azotoase in exces.

Exces de proteine la porcineLa porcine un exces de proteine (la tineretul pus la ingrasat din dorinta de a obtine mai multa carne) determina o serie de tulburari traduse prin leziuni cutanate de natura alergica, constipatie, enterite grave, adesea suprainfectii cu enterobacterii sau cu virusi ce pot determina enzotii. La aceste animale se observa la nivelul stomacului sau intestinului necroze, ulcere, hemoragii. In folosirea suplimentelor proteice la porcine, trebuie avut in vedere faptul ca animalele nu pot produce mai multa carne decat le permit aptitudinele lor genetice.

Exces de proteine la bovineLa taurine proteinele nu trebuie sa depaseasca 18% din ratie. La 20% se poate inregistra la vaci infecunditate, iar la tauri acelasi fenomen apare la un nivel de 21-22% proteine in ratie. Cercetari experimentale au demonstrat ca supraalimentrea proteica determina modificari patologice ale ovarelor. Aceste modificari se datoresc in primul rand tulburarilor functionale ale sistemului neuroendocrin, fiind reversibile daca se intervine la timp in corectarea alimentatiei. Frecvent, ciclurile sunt anovulatorii si se instituie progresiv anafrodizia datorita infiltratiei grase a ovarelor. O practica gresita in unele unitati zootehnice este aceea de a administra vara numai lucerna masa verde la taurine. Animalele consuma un exces de proteina (dublu fata de necesar) si apar tulburari de felul celor descrise anterior. La masculi un astfel de regim scurteaza enorm perioada de folosire a lor la monta.

In anumite perioade de vegetatie, unele plante produc cantitati relativ mari de proteina si aminoacizi liberi, mai ales triptofan, care poate da un sindrom asemanator cu emfizemul pulmonar natural. Microorganismele din rumen transforma cantitatile excedentare de triptofan intr-un produs secundar care sensibilizeaza animalul, declansand enfizemul pulmonar. Excesul unor aminoacizi in ratie poate fi tot atat de daunator ca si deficitul. Fenomenele care se produc in prezenta excesului unui aminoacid au fost precizate, analizate si impartite in trei mari categorii: de dezechilibru, de antagonism si de toxicitate. Dezechilibrul prin exces duce la intarziere in crestere si la pierderea apetitului. Ultimul aspect este mai putin cunoscut si este de mare importanta pentru nutritie. Prin urmare, intarzierea in crestere este secundara diminuarii consumului. Excesul de aminoacizi duce si la antagonisme. Cazurile cele mai concrete de antagonism privesc relatiile dintre leucina, izolecucina si valina; dintre lizina si arginina; treonina si serina; fenilalanina si triptofan. Efectele toxice ale excesului de aminoacizi sunt de ordin multiplu, plecand de la pierderea in greutate la aparitia de leziuni diverse la nivelul diferitelor organe. Citam leziunile oculare si podale provocate de excesul alfatirozina. Excesul de aminoacizi poate duce chiar si la mortalitate intr-un procent ridicat.

Patogeneza. In majoritatea cazurilor de exces proteic in ratie, se instaleaza un dezechilibru intre capacitatea proteolitica a tubului digestiv si aportul alimentar in proteine. Acest dezechilibru atrage dupa sine tulburari digestive traduse prin schimbarea pH-ului digestiv spre alcalin, ceea-ce duce la o alcaloza digestiva urmata de o alcaloza generalizata, de tip metabolic cu manifestari clinice corespunzatoare: la rumegatoare, manifestarea caracteristica este alcaloza ruminala sau indigestia ruminala putrida. Alt grup de modificari se traduc prin procese de putrefactie ruminala sau intestinala in favoarea germenilor Gram negativ. Produsii toxici de putrefactie (putresceina, scatolul, fenolul, indolul) determina clinic, aspecte de indigestie putrida a rumenului, de enterotoxiemie sau de toxicoza generala, expresia autointoxicatiei generale. Inhibitia histaminazei de catre putresceina sau diminuarea genezei acesteia in afectiunile hepatice duce la un exces de histamina, cu manifestari de furbura si alte tulburari circulatorii periferice. Modificarea florei intestinale favorizeaza aparita anaerobioziei colibacilozei, piosepticemiei cu corynebacterium.

Simptomatologia poate imbraca aspecte foarte diferite. In urma trecerii bruste la un regim alimentar cu exces de proteina pot apare manifestari de colici, meteorism, diaree fetida, autointoxicatie intestinala, alcaloza ruminala, indigestie putrida a rumenului, furbura, tulburari circulatorii periferice, manifestari de alcaloza metabolica etc. Consumul indelungat de ratii cu exces proteic poate determina la mamifere sterilitate, accese de tetanie ca urmare a hipomagneziemiei, datorita cantitatii mari de amoniac ce rezulta la nivelul tractusului gastrointestinal si care duce la formarea de saruri insolubile de magneziu. La porci, excesul de proteine poate determina leziuni cutanate de natura alergica, enterite grave, adesea suprainfectii cu enterobacterii sau virusuri ce pot declansa enzootii. La pasari, excesul de proteine determina intarziere in crestere, slabirea rezistentei organismului fata de boli, iar la nivelul intestinului un proces intens de putrefactie, cu formarea de produsi toxici (indol, fenol, scatol, etc.), ceea ce duce uneori la manifestari de autointoxicatie. Se remarca deasemenea aparitia gutei, scaderea productiei de oua, pica si chiar canibalism.

Diagnostic. Acesta se bazeaza pe analiza compozitiei ratiei sub aspectul cantitativ al proteinelor, pe analiza continutului ruminal (pH, dominarea florei Gram negative), pe tabloul clinic si morfopatologic, pe amendarea semnelor clinice dupa corectarea ratiilor. Ca si evolutie tulburarile pot evolua acut, subacut sau cronic. Pronosticul este rezervat sau grav, dependent de forma clinica de boala, de faza in care surprindem animalul, daca leziunile sunt sau nu reversibile. Profilaxia consta in echilibrarea ratiei in proteine atat cantitativ cat si calitativ. Pentru evitarea tulburarilor provocate de schimbarea brusca a regimului alimentar se recomanda ca trecerea de la un regim alimentar sarac in proteine, la unul bogat sa se faca trepat.

Tratamentul consta in instituirea unei diete necesare redresarii functiei digestive (sistarea alimentatiei pentru 1-2 zile, urmata de ratii dietetice, usor digestibile sub forma de tainuri mici, avand un continut echilibrat in proteine). Medicamentos se intervine prin purgative saline in cazul manifestarilor de enterotoxemie, se combate alcaloza metabolica, alcaloza ruminala, indigestia putrida a rumenului si se apeleaza la antitoxice generale (solutii glucozate in asociere cu vitamina B, solutii cu electroliti, diuretice, etc) la antihistaminice (romergan, ACTH, etc).

Idei de furajare ecologica pentru crescatorii de porci si pasari de curte

furajare ecologica porci si pasari de curteFermele ecologice de porci si pasari de curte din UE trebuie sa-si hraneasca animalele cu furaje 100% organice. Desi exista o derogare pentru a permite cantitati mai mici de furajere non-ecologice in dieta animalelor astfel incat sa se asigure o nutritie adecvata, aceasta scutire expira la sfarsitul anului 2016. Pentru a preintampina furnizarea unui aport insuficient de proteine, cercetatori din 10 tari europene ce fac parte din proiectul ICOPP, ofera o serie de recomandari despre cum poate fi obtinut un regim alimentar ecologic echilibrat astfel incat sa avem animale sanatoase si productive.

 

Pentru porci exista surse alternative de proteine care pot substitui cel putin partial boabele de soia sau alte surse de proteine folosite in mod traditional de catre fermieri:

    • Seminte decojite de sparceta sau alte plante furajere din genul Onobrychis si boabe de Mazaroi (Lathyrus sativus) supuse unui tratament termic: acestea pot fi de asemenea folosite pentru a alimenta purceii intarcati, fara a afecta in mod negativ sanatatea si cresterea lor; Atat sparceta cat si mazaroiul pot produce seminte in conditii dificile de crestere, care pot, in anumite cazuri compensa randamentele lor relativ scazute.
    • Faina de scoici ar putea fi folosita pentru a inlocui faina de peste in ingrasarea porcilor in cazul pretului competitiv si daca exista calitate igienica suficienta.
    • Furajele grosiere pot contribui la alimentarea cu proteina daca sunt recoltate timpuriu, tocate si se amesteca cu concentrat.
    • Lucerna este o cultura foarte potrivita pentru ingrasarea porcilor. Porcii prefera sa pasca in cazul in care cultura de lucerna este bine infiintata si are valoare nutritiva ridicata.


In cazul pasarilor de curte
aportul proteic suficient poate fi obtinut astfel:

    • Pentru hrana puilor de gaina, proteina produsa ecologic din algele de Spirulina poate inlocui complet proteina din surse ecologice traditionale.
    • Rafinarea ingredientelor vegetale pentru a imbogati continutul relativ al aminoacidului Metionina este un mod util de a furniza surse de proteine importante pentru pasarile de curte, de exemplu, in cazul turtelor din seminte de floarea soarelui.
    • Reducerea valorii energetice a dietei, mentinand in acelasi timp energia: raportul de metionina este o alta optiune pentru a indeplini cerinta de 100% in dietele ecologice. Acest lucru poate fi relevant atunci cand sunt incluse furaje grosiere de inalta calitate sau ierburi in amestecul de hrana pentru gainile ouatoare.

Sursa naturala de antioxidanti pe baza de pepene galben pentru animale

Antioxidanti din pepene galben pentru hrana animalelorAntioxidantii sunt un supliment foarte indicat in timpul cresterii animalelor si etapelor cheie din productie care implica stres crescut (intarcare, vaccinare, transport, stres termic si de reproducere, etc.). Specialistii in nutritia animalelor au dezvoltat un produs natural pe baza de extract de pepene galben, bogat in enzime antioxidante si catalaza.
Unele din cele mai bune solutii provin din natura. Multe extracte de plante si uleiuri esentiale sunt adesea folosite ca aditivi pentru hrana animalelor. Acesta este si cazul extractului de suc de la unele specii de pepeni (cu o durata de viata extrem de lunga) care poseda caracteristici foarte bune si, prin urmare, un potential pentru dieta animalelor. Sa constatat ca unele tipuri de pepeni au un nivel extrem de ridicat de enzime antioxidante, cunoscute sub numele de superoxid dismutaza (SOD). Aceasta actioneaza ca un antioxidant; un ingredient necesar in multe din etapele moderne de crestere a animalelor.

Lallemand Animal Nutrition a folosit aceste cunostinte pentru a dezvolta un aditiv alimentar nou – Melofeed si impreuna cu Bionov au lansat pe piata produsul pentru hrana animalelor. Studiile au aratat rezultate foarte bune la diferite specii de animale. De exemplu, se poate reduce nivelul de celule somatice din laptele de vaca. In combinatie cu seleniu organic si vitamina E, aditivul din pepene galben a scazut numarul de oua neconforme la nivel de ferma si a condus la imbunatatirea numarului de oua destinate incubatiei. De asemenea, in combinatie cu seleniu organic, aditivul din pepene a redus mortalitatea la purcei.

Initial disponibil numai ca aditiv solid pentru hrana animalelor, Lallemand a realizat acum si o formula a antioxidantului dispersabila in apa pentru utilizare in apa de baut a tuturor speciilor de animale (Melofeed Bea). Potrivit Lallemand, acest produs este testat in studiile de ferma cu pasari de curte, purcei si iepuri. Deoarece aceasta versiune lichida este stabila in apa timp de 24 ore, se asigura concentratia omogena de SOD. Aceasta noua solutie faciliteaza o aplicare flexibila a sursei de antioxidant, care sa permita interventii rapide in momente cu probleme de oxidare, precum stresul termic, vaccinarea, actiunea agentilor patogeni si multe altele.

Obligatiile si responsabilitatiile crescatorilor de animale privind bolile transmisibile la animale

Ferme zootehnice - Supravegherea si prevenirea bolilor transmisibile la animalePromovarea politicilor nationale in domeniul sanitar-veterinar se concretizeaza prin realizarea actiunilor stabilite in Programul strategic de supraveghere, prevenire si combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguranta alimentelor, protectia animalelor si a mediului, actiuni specifice care implica pe langa servicile sanitare veterinare de stat si private si pe proprietarii de animale si pasari, care se cresc in exploatatii comerciale si exploatatii de la gospodariile populatiei.

 

Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, in colaborare cu Colegiul Medicilor Veterinari judetean, prin personalul propriu si prin medicii veterinari de libera practica pe care ii coordoneaza, asigura, cu profesionalism, o gama larga de servicii de specialitate, comforme legislatiei europene, in beneficiul celor care investesc in cresterea animalelor, in domeniul procesarii si a comercializarii animalelor vi si a produselor obtinute de la acestea, prin:

    • supravegherea clinica a starii de sanatate a efectivelor de animale si pasari din toate sistemele de crestere si exploatare;
    • actiuni de supraveghere a unor boli transmisibile, prin examinarea in laborator a probelor recoltate de la animale si pasari in acest scop;
    • operatiuni de vaccinare profilactica;
    • efectuarea de tratamente de necesitate, profilactice sau curative in functie de cazuistica;
    • asigurarea sigurantei produselor alimentare pe intreg lantul alimentar (de la furca la furculita).

 

Pentru realizarea acestor actiuni un factor hotaritor il au autoritatiile locale si in special crescatorii de animale, carora, conform legislatiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor le revin o serie de responsabilitati si obligatii, respectiv:

    • Gestionarea efectivelor de animale si pasari, prin urmarirea miscarii acestora si reactualizarea permanenta a Regitrului Agricol si a Bazei Nationale de Date.
    • Sa colaboreze cu medicii veterinari, arondati, pentru identificarea si inregistrarea la timp a animalelor (bovine, ovine, caprine si porcine, a animalelor de companie), existente in exploatatie, actiune cu motivatii din punct de vedere srategic, de ordin veterinar si de ordin zootehnic asigurand o supraveghere si control privind :
          • miscarea interna si internationala a animalelor;
          • activitatea de supraveghere a exploatatiilor de animale;
          • controlul si profilaxia bolilor transmisibile la animale si de la animale la om;
          • supravegherea rezidiilor si a altor deseuri animaliere;
          • asigurarea conceptului de securitate alimentara si trasabilitate;
          • transportul animalelor;
          • sistemul de asigurari pentru animale;
          • sistemul de subventii, prime si despagubiri pentru animale;
    • Sa comunice medicului veterinar, la data producerii, miscarile survenite in efectiv prin fatari, cumparari, vanzari, mortalitati.
    • Sa permita medicului veterinar monitorizarea starii de sanatate a animalelor din proprietate.
    • Sa asigure sprijinul personalului veterinar la efectuarea actiunilor obligatorii de prevenire si combatere a bolilor transmisibile (vaccinari, recoltari de probe de sange sau de organe) la data si ora stabilita.
    • Sa respecte dispozitiile autoritatii veterinare privind izolarea si eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile.
    • Sa asigure normelor de protectie si bunastare a animalelor, privind adapostirea, hranirea, adaparea si a normelor de microclimat.
    • Sa solicite medicului veterinar, arondat, carnet de sanatate pentru animalele aflate in proprietate, complectat la zi cu actiunile sanitare veterinare efectuate, documentele de miscare si de certificare a starii de sanatate, necesare pentru intentia de comercializare a animalelor.
    • Sa efectuieze curatirea mecanica si dezinfectia adaposturilor, a actiunilor de deratizare si demustizare, cu unitati si personal de specialitate.
    • Sa colecteze cadavrele si deseurile animaliere in vederea transportului, cu sprijinul autoritatilor locale, la unitatea de distrugere Protan.
    • Pentru a-si valorifica legal productia primara, sau produsele alimentare obtinute prin procesarea productiei primare, sa solicite D.S.V.S.A judeana, documentul de inregistrare pentru vanzare directa, sau dupa caz de vanzare cu amanuntul.
    • Produsele primare de origine animala sa provina de la animale, pasari sau familii de albine sanatoase si sa fie manipulate numai de catre persoane sanatoase.
    • Produsele sa fie transportate in ambalaje si mijloace de transport autorizate, igienizate, insotite de documente care sa ateste provenienta, calitatea si salubritatea acestora.
    • Sa comercializeze produsele alimentare numai in unitati sau spatii autorizate sanitar veterinar, cu respectarea regulilor de igiena si temperatura in zonele de depozitare si expunere.
    • Produsele sa fie identificate prin etichete pe care sunt inscrise mentiuni referitoare la producator, denumirea produsului, data obtinerii, conditii de pastrare. Eticheta se aplica pe ambalajul traditional, sticla pentru laptele crud, cutii de plastic sau putini, pentru branzeturi.

 

Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Colegiul Medicilor Veterinari din judetul Sibiu, cauta permanent sa mentina o buna colaborare cu crescatorii de animale, cu asociatiile crescatorilor de animale constituite, cu micii producatori de bunuri alimentare, organizand intalniri periodice, informari reciproce cu problematica existenta, pentru a solutiona operativ doleantelor si solicitarile acestora, totodata, prin personalul de specialitate, monitorizeaza, verifica si controleaza modul cum sunt respectate obligatiile legale ale operatorilor din acest domeniu si aplica masuri corective in cazul identificarii unor necomformitati.

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.