Citeva reguli de aur pentru muls/ South Devon – rasa indigena engleza de carne / Rasele de bovinelor care produc carnea „West Country Beef”/Interes tot mai mare in Romania pentru vacile de carne/ Actorul Russell Crowe creste vaci pentru carne etc

 

 spaces 20031107 crowe 02 350 resize

f buna

1. Controlati periodic starea de sanatate a ugerului 2. Planificati succesiunea vacilor la muls 3. Stimulaţi şi curăţaţi bine ugerul înainte de muls 4. Efectuaţi mulsul primelor jeturi de lapte in paharul de premuls
12 golden rules for milking step 1  12 golden rules for milking step 2  12 golden rules for milking step 4  12 golden rules for milking step 3
-Verificati periodic informatiile despre calitatea laptelui si sanatatea ugerului, oferite de asociatiile oficale de tastare, de procesatori, de clinici veterinare si din ferma utilizand aparatul de identificare a celulor somatice DCC sau Testul de mastita California CMT

– Elaborarea unor criterii de referinţă pentru fiecare vacă şi pentru a ajuta la monitorizarea schimbărilor ce pot să apară.

– Indiferent de sistemul de muls folosit sau de mărimba efectivului, mulgeţi mai întâi vacile tinere  si pe cele cu ugerul sănătos. Apoi se vor mulge vacile cu un numar de lactaţii mai mare.

– Mulgeţi vacile sub tratament la sfârşit şi apoi iginenizaţi sistemul de muls

.

– Pentru a controla mastita si pentru a produce lapte conform normelor de calitate, trebuie sa spalati si dezinfectati ugerul inainte de muls Folositi numai servete de unica folosinþã, umezite cu loþiuni pentru curãtirea si îngrijirea pielii. Nu folosiþi un servet la mai multe vaci! Mameloanele foarte murdare se vor spãla cu apã cãlduþã din abundenþã. Ugerul si mameloanele se vor usca cu atenţie.

– Mulgeti primele 2-3 jeturi din fiecare sfert in paharul de premulgere. Verificati aspectul si culoarea laptelui. Spalati podeaua inainte ca urmatorul grup de vaci sa intre.

– Premulsul este util pentru a detecta si a preveni laptele anormal inainte de a merge in tancul de racier. Daca se constata vreo modificare tratati diferentiat vaca respective cat si laptele extras.

Niciodata nu incepeti procesul de mulgere prin curatarea ugerului. Rezultatul este ca germenii vor fi impinsi catre canal. Incepeti intodeuana cu procedeul de pre-mulgere inainte de cuaratare.

In timpul mulsului

5. Verificati valoarea vidului la muls 6.  Ataşaţi aparatul de muls după pregătirea ugerului 7. Evitaţi supramulsul
(mulsul în gol)
8. Verificati ca aparatul de muls sa fie îndepărtat in mod corespunzator
12 golden rules for milking step 5  12 golden rules for milking step 6  12 golden rules for milking step 7  12 golden rules for milking step 12
– Nivelul de vacuum optim este dat de cãtre producãtorul instalaþiei. Acest parametru se va controla înaintea fiecãrui muls

– Numãrul de pulsaþii trebuie sã se înscrie în limitele normei prescrise.

-In  60-90 secunde dupa pregatirea mameloanelor, unitatile de muls trebuie atasate

– In  60-90 secunde dupa pregatirea mameloanelor, unitatile de muls trebuie atasate

– Utilizaţi manşoane de dimensiuni corespunzatoare marimii sfarcurilor vacilor..

– Supramulsul este considerat a fi cauza principala cauza a hipercheratozei. Atunci cand ugerul a fost golit satisfacator, unitatea de muls trebuie indepartata. Acest lucru se poate observa prin palpare sau cu ajutorul sistemului cu ACR, ce permite senzorului de flux sa depisteze un flux redus si sa indeparteze in mod automat clusterele. Sistemele controlate de muls furnizeza indicatii vizuale atunci cand debitul este redus.

– Cand mulsul a fost efectuat, vacuumul din clustere poate fi oprit automat sau manual. Asteptati ca activitatea vacuum sa inceteze definitiv pentru a indeparta unitatile de muls.

– Nu fortati scoaterea unitatilor de muls deoarece ar putea patrunde aer si in felul acesta noi cazuri de mastita ar putea aparea.

 

După muls

9. Imediat dupa muls inmuiati mameloanele in solutia dezinfectanta 10. Dupa muls spalati echipamentele de muls 11. Racirea laptelui previne imultirea germenilor 12. Efectuati in mod regulat intretinerea instalatiei de muls
teart dipping  12 golden rules for milking step 10  12 golden rules for milking step 11  12 golden rules for milking step 12

– Dupã îndepãrtarea unitãtii de muls dezinfectaþi mameloanele cu o solutie adecvatã. Orice întârziere reduce eficienta curãtirii. Doar dezinfectia regulatã a mameloanelor este eficientã în prevenirea infectiilor.

– Cutatati suprafata externa a sistemului de muls.

– Dupa fiecare utilizare, fie manual sau automat, se clatesc si se spala toate componentele sistemului, folosind produse adevate la temperatura corespenzatoare. Se lasa sa se usuce

– In cazul in care este necesar, sterilizati sistemul inainte de urmatorul muls folosind dezinfectanti aprobati.

– Clean off the external surfaces of the milking system.

– After each use, either manually or automatically rinse and clean all system components using appropriate products at the proper temperature. Allow the system to drain dry.

– Where required, sanitize the system prior to the next milking using approved sanitizers at the proper dilution.

– Verificati in mod regulat temperatura de racire pe parcursul mulsului si dupa.

– Temperatura de refrigerare corecta stopeaza multiplicarea bacteriilor.

 

– Verificati regulat calitatea laptelui, compozitia acestuia cat si informatiile de la centrul de colectare si comparati-le cu datele anteriore.

– Inlocuiti mansoanele si furtunele conform recomandarilor. Componentele din cauciuc vechi devin poroase si se crapa, acest lucru influentand performante mulsului. Apare riscul de multiplicare a bacteriilor si implicit astfel de probleme conduc la un timp de muls prelungit

– Efectuati in mod regulat service pentru tot sistemul conform recomadarilor Delaval.

 

South Devon – rasa indigena engleza de carne

bullRasa South Devon care dateaza din anii 1800, este una din cele mai mari bovine din Marea Britanie, renumita pentru temperamentul sau docil.

Prin dimensiuni si conformatia carcasei, este o alternativa viabila raselor mari de pe continent. Vacile South Devon sunt mame foarte bune, au o productie considerabila de lapte si traiesc mult. Sunt rezistente, adaptabile, cu o foarte buna conversie a hranei. South Devon cattleSouth Devon este renumita ca rasa atat pentru carne cat si pentru lapte, iar productiile de lapte reflecta acest lucru. Productia ridicata de lapte si instinctul matern dezvoltat asigura un procentaj ridicat de supravietuire a tineretului. Vaca fata pe parcursul a 15 ani. Cu asemenea longevitate, e nevoie de putine juninci pentru innoirea cirezii, multe fiind disponibile pentru vanzare ca animale de reproductie sau carcase de vita calitativ superioare.

Taurul South Devon poate fi folosit ca animal de prasila, reusind ca produsii sai, fie rasa pura, fie metisi, sa aiba un spor de greutate apreciabil, maturizare timpurie si o conformatie a carcasei care este apreciata pe piata moderna. Taurii South Devon transmit viitoarei generatii o calitate superioara a carnii, aceasta fiind frageda si gustoasa, cu aspect marmorat, imbunatatind astfel calitatea carnii de vita rezultate.

South Devon este cea mare dintre rasele de bovine indigene engleze si este bine cunoscută pentru calitatea carnii, a laptelui si a untului sau. Rasa se poate creste atat in sisteme intensive ca si extensive, sau intr-o cireada comerciala ori de rasa pura. Rasa South Devon consuma iarba, producand carcase de calitate superioara, cu carne marmorata / bine granulata. Greutate corporala medie adulta este de 1.250 kg la tauri, si de 675 kg la vaci.

 

Recomandari privind producerea, procesarea si comercializarea carnii si a produselor derivate

Producerea procesarea si comercializarea carniiCarnea provenita de la diferite specii de animale, pasari, specii de acvacultura, etc. constituie un aliment cu importanta deosebita pentru buna functionare a organismului uman, mai ales in contextul unei vieti normale, datorita continutului crescut de proteine de calitate superioara si de substante minerale, insa trebuie sa se tina cont de calitatea si cantitatiile consumate zilnic pentru a nu deveni un agent nociv pentru sanatatea consumatorilor.

 

 

Producerea, procesarea si valorificarea carnii urmeaza un traseu bine definit incepand cu exploatatiile in care se cresc specii care asigura materia prima (carne rosie, carne alba) apoi unitatile de abatorizare, unitati de procesare (fabrici, carmangerii, macelarii) unitati de depozitare si in final unitati de distributie (magazine de specialitate, hale agroalimentare, hyper si supermarketuri).

Activitatea acestor categorii de obiective este in permanenta sub control sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor, urmarindu-se ca piata de desfacere locala, nationala si globala sa fie asigurata cu carne si produse din carne, salubre si de calitate, care sa nu puna in pericol sanatatea populatiei, insa pentru mentinerea responsabilitatii fata de consumatori, a operatorilor din unitatiile care produc, proceseaza, depoziteaza, transporta si comercializeaza astfel de produse, se impun si evaluari periodice complexe, prin care se urmareste:

  • Verificarea asigurarii masurilor administrative din exploatatii, cu referire la, evidenta stricta a efectivelor, inregistrarea exploatatiei; identificarea si inregistrarea animalelor, tinerea registrului de exploatatie, contract cu specialisti din domeniu prin care sa se asigure tehnologia specifica, normele de biosecuritate, sanatate, igiena si bunastare animala,
  • Sa se asigure sistemul de protectie sanitara la intrarea in zonele de receptie si procesare a materilor prime.
  • Sa se asigure spatii frigorifice pe flux tehnologic, sau in functie de activitatea ce se desfasoara si sa se monitorizeze zilnic temperatura in spatiile respective.
  • Sa se respecte normele de igiena, prin spalarea si dezinfectia, spatiilor de lucru, de depozitare, spatiile comerciale, a utilajelor, ustensilelor si a mijloacelor de transport.
  • Sa se asigure transportul materiei prime si a produselor finite cu mijloace de transport amenajate si dotate corespunzator in functie de sortimentul de produs si distanta transportului.
  • Sa se asigure conditii adecvate, menite sa previna degradarea si contaminarea produselor in functie de clasificarea acestora, respectiv:
      • carnea proaspata – care reprezinta carnea care nu a fost supusa nici unui tratament in vederea conservarii, cu exceptia refrigerarii, congelarii, inclusiv carnea ambalata prin vacuumare sau in atmosfera controlata;
      • carnea tocata – care reprezinta carnea dezosata care a fost supusa unei operatiuni de tocare si care contine mai putin de 1% sare;
      • preparatele din carne (carne preparata) – care reprezinta carnea proaspata, inclusiv carnea care a fost sectionata in fragmente, careia i se adauga produse alimentare, condimente sau aditivi sau care a fost supusa unei prelucrari insuficiente pentru a modifica in esenta structura fibroasa a muschilor si a determina astfel disparitia caracteristicilor carnii proaspete;
  • Sa se dovedeasca conditiile de trasabilitate a carnii si a produselor procesate, prin documente care sa ateste informatii despre traseul acestora de la producator pana la consumator.
  • Sa ofere consumatorilor imformatii complecte prin respectarea prevederilor cu privire la etichetarea produselor de origine animala, in corelatie cu clasificarea lor si a aditivilor alimentari utilizati in compozitie, in special a carnii proaspete (specia de la care provine), a carnii tocate, carnii preparate, a produselor din carne.
  • Sa se respecte prevederilor legale privind prezenta aditivilor alimentari, inscrisi pe eticheta produsului alimentar comercializat, in corelatie cu categoriile de produse alimentare specificate.
  • Sa se respecte programul de autocontrol prin afluirea de probe de materii prime si produse finite, la laboratorul acreditat, pentru examinarea calitatii si salubritatii acestora.
  • Sa se verifice starea de sanatate a personalului care prelucreaza si manipuleaza alimente.
  • Sa se respecte legislatia privind gestionarea produselor retrase de la comercializare, motivat sanitar veterinar si tehnologic si care nu mai pot fi destinate consumului uman.

Populatia, beneficiara de astfel de produse, are la dispozitie telefonul, Call-Center TEL VERDE: 0800.826.787(telefon gratuit pentru reclamatii privind siguranta alimentelor) pentru a sesiza neregulile constatate, urmand a se putea lua masuri in consecinta.

Actorul Russell Crowe creste vaci pentru carne

spaces 20031107 crowe 02 350 resizeRussell Crowe a fost nominalizat de trei ori pentru titlul de cel mai bun actor, iar in anul 2001 a castigat Premiul Oscar pentru Cel mai bun actor in rol principal, pentru rolul sau din filmul Gladiatorul.

Russell Crowe detine peste 700 de capete de bovine Negre Angus la ferma sa de 500 de acri din Nana Glen, Australia.

ferma-australia resizeTot aici a construit o capela pentru nunta lui care a avut loc in anul 2003. Pentru Crowe, timpul petrecut la ferma este important pentru a ramane tot timp intr-o stare proaspata si vioaie. Ferma sa este o oaza totala, inconjurata de bogata flora si fauna nativa a Australiei.

Crowe este vazut de obicei la ferma sa purtand clasica palarie muncitoreasca Akubra, in stil traditional australian cu borul larg care il apara de ploaie si de soare. El spune ca daca te lasi purtat de ritmul fermei incepi sa intelegi ritmurile vietii iar in mintea ta lucrurile incep sa se aseze si sa se clarifice de la sine.

Interes tot mai mare in Romania pentru vacile de carne

bully resizeFermierii romani au descoperit bovinele pentru carne, usor de crescut si la mare pret pe piata europeana iar din 2012, au venit si primele subventii,de 300 de euro pe cap de animal.

Crescatorii romani incep sa se uite tot mai mult spre vacile de carne. Motivul: subventia de 300 de euro pe cap de animal pentru crescatorii din zonele defavorizate, dar si deficitul mare de carne pe piata europeana. Interesul pentru vacile de carne este tot mai mare in România, mai ales ca acestea ar putea sa constituie o sursa importanta de venituri pentru fermele mici care nu pot produce lapte de calitate, deci nu pot scoate profituri interesante de pe urma vacilor de lapte

Chiar daca preturile de achizitie a vacutelor de carne sunt ceva mai mari decat în cazul celor de lapte, cheltuielile de intretinere sunt mai reduse. Animalele nu sunt pretentioase la hrana si sunt tinute cea mai mare parte a anului la pasune. Pentru ca sunt rezistente la temperaturi de pana la -25 de grade Celsius, iarna pot fi adapostite si in adaposturi cu trei pereti ca la oi, nicidecum in grajduri moderne cum se intampla la vacile de lapte. Un avantaj este si ritmul de crestere a animalelor: un vitel, de exemplu, poate sa ajunga in 18-20 de luni la o greutate de 600-650 de kilograme.

In luna martie a acestui an a fost infiintata si o asociatie a crescatorllor de bovine pentru carne. Organizatia are in prezent 40 de membri din 10 judete, care detin impreuna un efectiv de circa 2.000 de animale, dupa cum afirma Dumitru Grigorean, presedintele asociatiei

Acesta sustine ca principalele avantaje ale raselor de bovine pentru carne sunt costurile mai mici cu intretinerea si forta de munca pentru cresterea animalelor, in conditiile in care si investitia este mult mai mica, mai ales ca nu este nevoie de grajduri moderne.

In 2012, crescatorii din zonele defavorizate au primit pentru prima data un sprijin de 300 de euro pe cap de animal (vitel de opt luni). Presedintele asociatiei mai sustine ca producatorii locali ar putea sa profite in viitor si de pe urma deficitului de carne de vita de pe piata europeana (300.000 tone pe an). In plus, ar putea sa-si gaseasca loc si pe piata locala, unde aproximativ 80% din consum este asigurat din import.

Crescatorii locali isi scot cheltuielile in general din vanzarea de taurasi la export, in general in Grecia si Spania, insa este cerere de animale de reproductie si pe piata interna.

Pe piata, un tauras de 6-7 luni se vinde la un pret de circa 1.000 de euro si chiar cu 3.000 de euro la varsta de un an si jumatate. Un taur de prasila, in schimb poate costa si cateva zeci de mii de euro, iar o juninca gestanta intre 2.000 – 2.500 euro. Pentru ca in Romania nu se face diferenta intre carnea obisnuita de vita si cea provenita de la rasele de carne, crescatorii prefera sa vanda animalele in viu si mai putin sa le sacrifice.

In afara, lucrurile stau cu totul altfel, un kilogram de carne dintr-o rasa exotica precum Wagyu poate sa ajunga si la cateva sute de euro.

ASOCIATIA CRESCATORILOR DE BOVINE PENTRU CARNE DIN ROMANIA s-a infiintat in data de 18 Februarie 2012, in Judetul Suceava.

Date contact: Sediu: Com. Moara,Jud. Suceava, Romania.

Telefon: 0762 632 476; 0743 089 001

Email: asociatia@acbcr.ro

www.acbcr.ro

Rasele de bovinelor care produc carnea „West Country Beef”/

 53544193 007820172-1 resizeWest Country Beef” este denumirea IGP aplicata carnii de bovine din regiunea West Country din Regatul Unit.

Bovinele sunt sacrificate in conformitate cu standardul Meat South West (MSW) sau cu standarde echivalente, in abatoare autorizate din regiunea West Country sau din afara ariei geografice. Toate animalele sunt crescute in conformitate cu inalte standarde recunoscute in domeniul creșterii și bunastarii animalelor, fapt ce furnizeaza garantii asupra sigurantei produsului.

Alimentatia specifica bazata pe iarba imbunatateste compozitia chimica a muschiului de vită, precum si calitatile organoleptice ale carnii in comparație cu bovinele hranite cu furaje concentrate. Datorita acestui fapt, carnea capata un gust mai consistent, oferind o excelenta experienta alimentara. Textura marmorata in mod natural a carnii, datorata prezentei tesuturilor grase intramusculare adauga aroma si suculenta. Culoarea grasimii variaza de la alb la galben, insa alimentatia specifica ii confera in general o culoare crem. Culoarea carnii variaza de la roz la rosu-inchis, dupa maturare carnea avand culoarea rosu mai inchis.

CARNE-VITA resizeFinisarea bovinelor dureaza minimum 60 de zile. La majoritatea efectivelor finisarea este initiata chiar de catre animale, in mod natural, existand diferente in ceea ce priveste varsta sau greutatea, ca urmare a diferentelor intre rase (este ideala o greutate de finisare intre 200 si 500 kg in carcasa).

Asociatia Meat South West estimeaza contributia totala a sectorului carnii rosii la economia regiunii West Country la 3 miliarde de lire sterline pe an si 28 000 de locuri de munca. Continuarea productiei de animale este esentiala pentru protejarea mediului si patrimoniului regiunii. Tocmai acest mediu special al regiunii se afla la baza caracteristicilor care se acumuleaza inerent in cadrul produsului „West Country Beef”, ca urmare a cresterii in regiune a animalelor din care se realizeaza produsul.

Din punct de vedere istoric, rasele de bovine cele mai comune din regiune au fost South Devon si Ruby Red. Cu toate acestea, multe dintre rasele indigene si continentale se integreaza, de asemenea, foarte bine in peisajul regiunii si asigura rezultate bune datorita pasunilor din regiune. Prin urmare, West Country Beef poate fi produs din orice rasa de bovine. Diversitatea peisajelor permite existenta unei industrii stratificate a cresterii animalelor in cadrul limitelor regiunii. Zonele montane Exmoor, Dartmoor si Bodmin Moor asigura locurile de crestere si de pasunat pe timp de vara pentru efectivele traditionale de bovine, iar pasunile din regiunile de ses si de coasta, unde iarba creste in cea mai mare parte a anului, constituie zone ideale pentru etapa de finisare.

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.