Amplasarea culturii se face pe pe terenuri plane, cu expozitie sudica, adapostite de vant,soluri usoare spre mijlocii cu reactie neutra.

Planta premergatoare

• lucerna, trifoi;
• terenurile destelenite;
• mazarea, fasolea;
• varzoasele, radacinoasele.

Pregatirea terenului, fertilizarea de baza, si erbicidarea

• 5-10 tone/ha gunoi + 300 kg/ha superfosfat + 100 kg/ha sulfat de potasiu (aplicat toamna);
• aratura la 25-30 cm (toamna);
• 100 kg/ha Azotat de amoniu sau 200 KG/HA complex III (primavara);
• cu 8-10 zile inainte de semanat se face erbicidarea cu Balan 8l/ha si se incorporeaza cu discul sau cu combitatorul.

Samanta

• soiuri timpurii: Sugar baby, Timpuriu de Canada;
• soiuri semitimpurii: Crimson Sweet; Oden, Fabiola F1, Dochita;
• soiuri semitarzii: De Dabuleni, Dulce de Dabuleni, De Minis, Paradise F1;
• soiuri tarzii: Clausita, Favorit, Charleston Gray;
• alti hibrizi cultivati: Crisby F1, Red Star, Lady, Granit, Topgun, Farao, Crimson, Tide;
• samanta sa aiba o vechime de 2-3 ani pentruca se obtin plante mai productive si un numar mare de flori femele;
• samanta se trateaza cu Criptodin 2 g/kg;
• pentru a grabi germinatia semintele se tin 24 de ore in apa la 25-30 grade C;

Semanatul prin rasad (recolta se obtine cu 2-3 saptamani mai devreme)

• amestecul pentru ghivecei: 20% mranita, 30% nisip, 50% pamant de telina; plus amestecul se trateaza cu Previcur 0,15% si se tin in in solarii cu dubla protectie;
• amestecul pentru cuburi: 30% mranita, 40% turba, 20% pamant de telina; 10% balegar, plus azotat amoniu, superfosfat, sulfat de potasiu si carbonat de calciu (1,5%), si se tin in rasadnite;
• semanatul in cuburi si ghivece intre 25-30 martie;
• plantare in camp 20 aprilie – 5 mai;
• distanta intre randuri 1,8-2 m;
• distanta intre plante pe rand 0,5-1 m;

Semanatul direct in camp

• se face la sfarsit de aprilie – inceput de mai, cand in sol sunt 12-14 grade C;
• distanta intre randuri 2 metri;
• distanta intre plante pe rand 0,5 m;
• densitatea este de 12-15 mii plante/ha;
• adancimea de semanat 3-4 cm;
• norma de samanta 3-4 kg cand se seamana mecanizat si 2-3 kg cand se seamana manual.

Lucrarile de intretinere

• 2-3 prasile mecanice si manuale pentru combatere buruieni; se poate aplica Leopard 1,5 l/ha;
• raritul culturi in faza de 2-3 frunze;
• fertilizatul suplimentar in perioada infloritului cu 200- 250 complexe NPK;
• 2-3 udari in perioada secetoasa cu 300-400 metri cubi apa la ha.

Combaterea bolilor

• mana cu Aliette 0,2%, Bravo, Ridomil 0,25%;
• patarea unghiulara cu Ridomil plus 0,3%, Dithane;
• fainare cu Afugan 0,05%, Bravo 0,25%
• antracnoza cu Topsin 0,1%, Dithane

Combaterea daunatorilor

• paianjenul rosu cu Neuron 0,08%, Omite, Talstar 0,04 %, Meotrin  0,06%
• paduchi de frunze cu Actara 0,01 %, Karate.

Recoltarea

• se face manual, dimineata
• criteriile de recunoastere a fructelor coapte: codita subtire, carcelul se usca de la varf, coaja luceste; pe fruct dimineata se formeaza putina roua; coaja este albicioasa la zgariere; partea ce sta pe sol este galbena; la apasare fructele paraie; au sunetul infundat cand sunt lovite cu degetul, etc.

Noi metode de legat la tomate

Florida Weave este, fara indoiala cea mai buna metoda de legat pentru tomate in camp.Ideea de baza este de a face un gard de rosii, tinute in pozitie verticala cu ajutorul unor suporti legati intre ei cu mai multe randuri de sfoara groasa si rezistenta.

Aceasta metoda este utilizata de foarte multi producatori, deoarece este o metoda rapida, usor de intretinut si foarte eficienta. Odata ce ati prins idea de baza legatul rosilor o poate face chiar si un incepator.

Alegeti tarasi de circa 1,5 m pe care ii plantati in asa fel incat sa existe 2-3 plante de rosii intre ei. De obicei distanta intre plante ar trebui sa fie mai mare, de aproximativ 40 – 50 cm intre plante pe rand si 70-80 cm intre randuri.

Este important sa marcam de la inceput locul unde vin tarusii si unde se vor planta rosiile.

Legarea prin metoda Florida Weave incepe cand plantele au deja 20 cm. Se lega bina sfoara de tarus si se trece in zig zag sfoara printre rosii pana la tarusul urmator unde sfoara se rasuceste de doua ora in jurului lui si cantinua la fel in zig zag printre plantele de rosii pana la sfarsitul randului. Se revine cu sfoara din directia opusa tot in zig zag dar pe partea opusa a plantelor de rosii in asa fel incat cele doua fire tesute in jurul plantelor sa le oferesprijinul de a se sustine vertical.

Dupa ce plantele au mai crescut aproximativ 10-20 cm se tese al doilea rand de sfori in jurul plantelor.

Este important sa trageti cat mai strans sfoara cand o rasuciti in jurul fiecarui tarus. Veti ajunge sa aveti un gard splendid de rosii tesut din cel putin cinci randuri de sfoara.

Legume si flori in „cascada”

Legumele, capsunii sau florile in cascada se obtin in vase care se suspenda (se agata)

In aceste vase ce se agata, vom putea introduce plantele alese.Apoi punem pamantul organic si nu ne ramane decat se le udam.

Dupa un timp vom vedea cum ies din fantele vasului flori sau legume.

Deoarece nu au contact cu terenul, nu vor fi in pericol sa se infesteze cu paraziti sau ciuperci.

Este foarte simplu sa le ingrijiti, cu un minim de efort. Vasul are fir metalic care se poate agata.

Solutie practica de udare a rosilor din gradina

Este important sa ne asiguram ca rosiile primesc suficienta apa pe toata perioada de vegetatie Solul trebuie sa fie inmuiat la 6-8 cm adancime, la intervale de 7 zile, in perioada de crestere a plantelor si mai des pe timpul lunilor fierbinti de vara.

Utilizarea bidoanelor de plastic reprezinta un mod perfect pentru a va asigura ca plantele de rosii primesc suficienta apa, fara a face zilnic un efort suplimentar.

Pur si simplu langa plantele de rosii se ingroapa in pamant la 5-6 cm adancime, un bidon de plastic avand fundul taiat si dopul de plastic gaurit in doua locuri, in care se toarna apa. Acest sistem de udare imbunatateste cresterea radacinilor si mentine solul umed.

Sistemul de udare cu bidoane de plastic va fi de un real folos pentru a conserva umiditatea din lunile iulie si august. Asa ca ar fi indicat sa colectati toate ambalajele de plastic si sa le pregatiti pentru cultura de rosii din gradina. Dar se poate folosii si pentru alte culturi. De exemplu fasole, castraveti, etc.

Exista tipuri de bidoane de plastic AQUASPIKES care au dopul cu un varf ascutit si care se poate implanta mai adanc in sol fara sa ingropam bidonul de plastic.

Udandu- se la adancimea de 5-6 cm, solul ramane uscat deasupra si buruienile fara apa nu au posibilitatea sa creasca. De asemena nu se pierde apa prin evaporare sau scurgere.

Mai exista si o alta varinata de udare. Se taie bidonul la ambele capete si se ingrapa in sol, avand rasadul in interior. O parte din ambalaj ramane la suprafata si udam doar portiunea din interiorul bidonului,protejind si de coropisnite plantele

Soiuri rustice de rosii uriase

O rosie de aproape un kilogram a fost culeasa din Gradina Agrobotanica a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca.

Rosia gigant, din soiul „Inima de bou“, cantareste de peste doua ori fata de valorile obisnuite ale soiului.

Silvia Ianc, inginer agronom in cadrul USAMV Cluj-Napoca, spune ca rosia culeasa are 758 de grame, in timp ce greutatea normala a rosiilor din acest sortiment este intre 300 si 350 de grame.

Gradina Agrobotanica este o gradina de cercetare didactica a studentilor de la Facultatea de Agricultura si Facultatea de Horticultura a universitatii.Soiul romanesc de rosii „ Inima de bou” se gaseste in cercetare si la Statiunea de Legume Buzau.Asociatia Eco Ruralis, deasemenea, colecteaza si distribuie seminte traditionale ale taranilor si gradinarilor din toata tara printre care si acest soi de rosii.

Mai multe firme din tara noastra comercializeaza soiurile rustice de rosii „Inima de bou” din Olanda sau soiul OXHEART din Anglia.Soiul OXHEART este un soi rustic, semitardiv cu crestere nedeterminata. Are rezistenta la bolile specifice.Fructul are forma globulara cu 3 – 4 loji seminale. Are rezistenta buna la crapare si transport. Greutatea fructelor este intre 400 – 700g. Fructele are o culoare de rosu intens. Se pot semana direct sau prin rasad atat in camp cat si in sistem protejat. Informatii despre soiul OXHEART gasiti pe site-ul firmei S.C. Doradda S.R.L.  www.doradda.com

 Citeva Particularitatile legumiculturii ecologice

Din punct de vedere al importantei alimentare a legumelor obtinute in „sistem de cultura ecologica”, se poate mentiona faptul cavaloarea nutritiva este data de calitatea superioara a legumelor obtinute in acest mod.Exista deosebiri esentiale foarte importante intre legumicultura conventionala bazata pe pesticide si ingrasaminte chimice (produse de sinteza) si legumicultura ecologica.

Legumicultura reprezinta sectorul cel mai afectat de poluare, datorita caracterului intensiv, reprezentat prin: multitudinea de specii, soiuri, hibrizi etc, efectuarea de culturi succesive si asociate, precum si obtinerea productiilor ridicate obtinute la unitatea de suprafata, iar pentru toate acestea necesita utilizarea de insecto-fungicide, stimulatori, erbicide si ingrasaminte chimice.

In agricultura ecologica potentialul productiv al speciilor si soiurilor trebuie mentinut prin alte procedee tehnologice care sa inlocuiasca in principal utilizarea de produse de sinteza (mentionate anterior) si numai cele admise de legislatia din domeniu. In asemenea conditii productiile „ecologice” au valori mai ridicate in raport cu cele obtinute in sistem clasic.

In legumicultura ecologica este necesara si obligatorie folosirea asolamentelor si rotatiei culturilor – care devine astfel cel mai important aspect tehnologic.

Culturile ce definesc intensivitatea (asociate si succesive) se practica tinand seama de principiile si regulile productiei ecologice.

Legumicultura „ecologica„ se practica pe suprafete mai restranse, in ferme cu suprafete mici in special de „tip familial„, iar actuale ferme romanesti de subzistenta sunt ideale pentru practicarea legumiculturii ecologice.

Lucrarile de pregatire a terenului cat si cele de intretinere trebuie sa respecte regulile impuse, reducandu-se cele mecanice si utilizandu-se mult mai mult forta de munca manuala.

Se folosec cu precadere soiuri si hibrizi cu rezistente la atacuri de agenti patogeni si chiar populatiile locale mai adaptate la conditiile de mediu din zona.Productiile obtinute sunt mai mici decat cele obtinute in cultură clasica, insa veniturile sunt mai mari deoarece produsele „ecologice” se valorifica la preturi superioare iar subventiile agricole sunt mai mari.

In fermele legumicole ecologice se practica sistemul traditional, artizanat de procesare sub forma de zacusca, ghiveci, muraturi, bulion, etc., asigurandu–se astfel o mai buna integrare a productiei in ferma. Tot ca activitatea integratoare reprezinta cresterea pasarile de curte inchise sau libere (in culturile de cartofi se pot lasa liber curcile care consuma cu placere gandacii de Colorado sau printre straturile de legume lasate ratele care consuma melcii).

Legumicultura ecologica este considerata o agricultura a viitorului, pentru ca pastreaza sanatatea „solului” si a „omului” respectiv a „planetei„.Fiecare activitate umana atat in domeniul agriculturii cat si in afara ei, trebuie sa tina seama de „legile naturii„si cel putin de acum inainte sa fie „respectate”.

Infiintarea culturii de castraveti de toamna

Infiintarea culturii de castraveti de toamna se face in perioada 1-10 iunie prin semanat direct.Semanatul se face manual in randuri care se deschid sub forma de santulet cu marcatorul apoi se imprastie manual semintele pe fundul sentuletului si se acopera cu pamant.

Semanatul in cuiburi se face manual punandu-se cate 2-3 seminte in cuiburi deschise cu sapa si apoi se acopera cu pamant.Semantul se face intotdeauna in sol bine pregatit, maruntit si suficient de reavan.Directia randurilor si a cuiburilor trebuie sa fie perfect dreapta si distanta dintre randuri si cuiburi aceeasi pe toata lungimea stratului.De asemenea se urmareste ca adancimea de insamantare si stratul de pamant cu care se acopera semintele sa fie cat mai uniform.Daca la semanat solul nu are suficienta umiditate, semanaturile se taseaza usor pentru a se pune semintele in contact intim cu solul si a grabii astfel rasarirea.Distanta intre cuiburi este de 50 cm. Iar intre randuri de 80 cm. Adancimea de semanat este intre 1,5 si 3 cm.Semintele rasar in curs de maxim o saptamana daca au suficienta apa. Recoltarea are loc la aproximativ 60 de zile de la rasarire.Dintre castravatii tip Cornison cultivati in Romania amintim: ADONIS, ALIBI, ASTERIX, CODRUT, CORNIBAC, CORNISTAR, CRISAN, FAVORIT, IERPREM, LEON, LORD, MAPAMOND, MONDIAL, SAMURAI, SIRIUS, TRIUNF.