Cum obtin PROFESIONISTII „INSULARI”(din I .M. a Brailei) cea mai mare producție la soiul de grâu Glosa! FERMERII de aur care au intrat în competiția RAPOOL au obtinut cea mai bună producție la cultura de rapiță (de toamnă); Netafim România l-a ajutat pe Fermierul Bogdan Furfurică, sa obtina o recoltă dublă la porumbul irigat cu sistemul de irigare prin picurare de la Netafim; Oferte pentru afaceri profitabile in agricultura… OFERTA GRATUITĂ a Revistei Informaţii Agrorurale (http://www.informatii-agrorurale.ro/)- pentru publicat texte şi anunţuri pe http://informatii-agrorurale.ro/anunturi-agricole/şi pe http://www.informatii-agrorurale.ro/agropedia/: VĂ INVITĂM să postaţi noi anunţuri, alături de mai vechii furnizori de INPUTURI din Tară şi din Străinătate

Imagine similară

10.400 de kilograme de grâu a fost ”vârful” de producție în Insula Mare a Brăilei (IMB) anul trecut. Recolta a fost obținută printr-o practică pe care mulți ar pune-o la îndoială: reducerea densității la însămânțare și adistanței dintre rânduri.

 

Grâul îl cultivăm pe 18.000 de hectare folosind aceeași tehnologie pe care fermierii au putut-o vedea și anul trecut, cu o singură remarcă: densitatea la grâu este scăzută, mergem pe densități reduse la semănat comparativ cu curentul care știți că există în țară. Deja se vorbește că ar fi un curent de Dunăre și un curent de Ardeal privind densitățile la grâu. În ce ne privește, noi am scăzut densitățile și le vom scădea și mai mult. Anul aceasta am semănat cu 380 de boabe germinabile la grâu, etapa următoare este de 300. La orz am semănat cu 250, iar la etapa următoare este de 200 de boabe”,  a exemplificat ing. Lucian Buzdugan fermierilor prezenți anul aceasta la Ziua Câmpului în Insula Mare a Brăilei.

Lucian Buzdugan

Specialistul ce nu mai are nevoie de nici o prezentare a explicat de ce a optat pentru o densitate mai mică și care sunt avantajele acestei tehnici. ”Lucrurile sunt simple. La grâu, 300 de boabe germinabile, fiecare bob să facă un singur frate, deci avem 600 de spice, 40 de boabe în spic cu masa 1.000 de boabe 40 și producția obținută este de 8.400 de kilograme. Obiectivul nostru este de 8.000 de kilograme la hectar și vă asigur că anul aceasta vom realiza în Insula Mare a Brăilei, pe cele 18.000 de hectare de grâu, această producție-țintă”, a spus Buzdugan.

Acesta a demontat totodată mitul densităților uriașe ca fiind o tehnică mai eficientă întrucât, spune maestrul Buzdugan, recoltele obținute sunt similare, dar costurile diferă.

”Cei care merg pe 700-800 de boabe germinabile la metrul pătrat realizează aceeași producție pentru că pe fiecare spic, la asemenea densitate nu poți face decât un gram și atunci avea tot 7-8 tone pe hectar, numai că vei avea minim 700 de frați care nu vor fi fertili dar care vor mânca din mâncarea producției pe care tu o realizezi. Deci ai cost mai mare cu sămânța, sămânță dublă, chiar triplă și, de ce nu, la consum mai mare cu îngrășămintele. Cum e mai bine, cum nu, dumneavoastră judecați”, a arătat specialistul Agricost.

Un pic mai târziu în cadrul evenimentului, ing. Lucian Buzdugan a arătat celor din sală și concret un caz în care o densitate mică a adus producție mai mare folosind tehnologie identică.

Uitați  – la grâu avem caz cu 178 de plante pe metrul pătrat și producție de 9.610 de kilograme pentru că avem 495 de spice în timp ce la 350 de plante am realizat o producție de doar 8.035 kg. (…) Condiția să obții însă producții mai mari rămâne aceea să realizezi toate verigile tehnologice la nivel de 100%”, a explicat Buzdugan.

Un alt secret este că în Insula Mare a Brăilei se merge pe o distanță de 25 de centimetri la semănat. ”Experiența noastră a arătat că această distanță între rândurile de păioase ne dă garanția unei rezistențe la cădere și a unei înfrățiri foarte productive și puternice

Cu tehnologie de vârf, dar folosind doar soiuri românești, în Insula Mare a Brăilei s-au obținut anul trecut producții de vârf în condiții de teren irigat.

Soiurile de grâu cultivate de noi sunt numai soiuri românești, ne mândrim cu acest fapt. Vârfurile de producție realizate, la Glosa 10.400 de kilograme, la Mirada 10.200, la Otilia 9.950 și ca o surpriză deosebită pentru conținutul de gluten și de proteină este Pitarul pe care îl avem în studiu anul acesta și despre care vă vom spune când vom recolta”, a mai spus Buzdugan despre recoltele de grâu de anul trecut din Insula Mare a Brăilei.

 FERMERII de aur  care au intrat în competiția RAPOOL au obtinut  cea mai bună producție la cultura de rapiță (de toamnă)

NOUĂ FERMIERI și tehnologiile lor pentru cultivarea rapiței au fost selectați și au intrat în competiția lansată de Rapool și BASF. O veritabilă provocare a productivității pentru un transfer superior de cunoștinte în agricultura din România!

În ziua de azi, cultura de rapiță de toamnă este una dintre cele mai profitabile culturi în fermele inovatoare din Romania. De asemenea, fermierii au recunoscut în ultimii ani că rapița are multe avantaje majore pentru culturile următoare, în special pentru grâul de toamnă.

Astăzi, putem privi înapoi la o poveste unică, de când am introdus hibrizii robuști de rapiță în România, și putem observa un nivel mai mare de productivitate și mai multă flexibilitate în ceea ce privește noii hibrizi, dar din păcate trebuie să recunoaștem că media producției la rapiță s-a menținut în ultimii ani la un nivel de circa 2.5 – 2.8 tone/ha. În Buletinul MARS se indică 2,7 tone/ha pentru România, deci, mai puțin decât media europeană de 3,0 tone/ha”, ne-a declarat ing. Mihaela Radu, Product Manager Rapool Ring România.

De ce acest lucru, în ciuda apariției noilor hibrizi?

Amelioratorii de rapiță și companiile agrochimice oferă în fiecare an un număr mare de field-day-uri în Romania. Aceste întâlniri în câmp reprezintă o unealtă importantă pentru a evidenția dezvoltarea ce are loc în ameliorare, respectiv protecția plantelor și pentru a activa un transfer eficient de cunoștinte din industrie direct către fermier.

”BASF, Lebosol și Rapool deja și-au schimbat strategia pentru evenimentele în camp, anul trecut. Am creat o nouă platformă pentru rapiță, unde am expus hibrizii noi și, în acelasi timp, soluții inovatoare pentru protecția plantelor. Scopul nostru principal a fost de a deveni mult mai eficienți si de a oferi clienților noștri informații complete pentru tehnologia rapiței, într-un singur eveniment. Interesul a fost uimitor la evenimentul nostru de la Prunaru (județul Teleorman), în această vara, ceea ce ne oferă un răspuns clar, și anume acela ca am luat o decizie corectă”, spune reprezentanta Rapool România.

Pentru producătorul de semințe Rapool/Saaten Union, întrebarea firească pentru sezonul următor a fost: ”Cum am putea să ne implicăm mai mult în a sprijinii fermierii în obținerea unor producții ridicate la rapiță?”. ”Acest gând ne-a ținut mult timp ocupați, iar astăzi putem spune că într-adevăr am făcut un pas corect înainte! Noi, BASF și Rapool, am dezvoltat o nouă abordare pentru întâlnirile noastre în camp. Anul acesta am înființat platforma noastră în ferma JD Agro Cocora, pentru cea mai bună tehnologie la rapiță din România”, dezvăluie ing. Mihaela Radu.

Product Managerul Rapool Ring România explică în ce constă noua provocare: ”Am selectat 9 fermieri (specialiști în rapiță) din diferite regiuni ale României și i-am invitat să ia parte la noua noastră provocare a productivității. Aceștia au împreună o suprafață arabilă totală de 45.000 de hectare și prezintă un nivel ridicat de cunoștințe despre cultura de rapiță”

Iată lista fermierilor intrați în competiția anului pentru cea mai bună recoltă de rapiță!

1. JD Agro Cocora, Cocora, Ialomita – Hans Poulsen – hibridul Wembley
2. SC Micul Agricultor, Osmancea, Constanta – Aedin Celzin – hibridul Sherpa
3. Agromec Vlad Tepes, Vlad Tepes, Calarasi – Zarnescu Marius – hibridul Shrek
4. SC Ari Agroland SRL , Dridu, Ialomita – Iancu Costin – hibridul Shrek
5. Agromec Trans SRL , Vidra, Ilfov – Dan Jigau – hibridul Dalton
6. Euro Company Group , Vedea, Giurgiu – Sorin Badoi – hibridul Phoenix CL
7. Agro Dania, Albesti, Constanța – Preben Langhoff – hibridul Phoenix CL
8. Nutre Group Făcăeni, Ialomița – Antonio Galvao – hibridul Phoenix CL
9. SC Gropeneanu SRL IMB, Brăila – Anton Cornel– hibridul Phoenix CL

Elementele de baza ale acestei competiții de “producție” pot fi descrise prin următoarele puncte:
• 9 fermieri participă în cadrul platformei cu propria lor tehnologie la rapiță;
• Fiecare fermier este responsabil pentru propria parcelă (36 m lățime, 450 m lungime);
• Specialiștii JD Agro Cocora ne pun la dispoziție terenul și utilajele agricole și sunt responsabili pentru efectuarea lucrărilor în câmp;
• Fermierii pot alege un hibrid Rapool și produsele necesare de protecție a plantelor de la BASF;
• Fermierii și companiile implicate vor avea, pe parcursul acestei competiții, mai multe întâlniri în câmp;
• Fermierii își vor prezenta propria parcelă / tehnologie, se va organiza această prezentare pe principiul unui dialog din care fiecare să aibă ceva de învățat
• Parcelele vor fi recoltate separat – 12 m în centrul parcelei;
• Fermierul care obține cea mai mare producție cu investiția optimă în tehnologie va fi noul nostru CAMPION LA RAPIȚĂ.

14075027_1095505243848132_1235991322_o
Lucrările în câmp sunt asigurate de către JD Agro Cocora cu utilaje de ultimă generație

Parametrii luați în considerare în alegerea tehnologiei de către fermieri:

Hibridul Numărul de plante pe metru pătrat Adâncimea de semănat Distanța între rânduri Schema de fertilizare Produsele de protecția  plantelor și momentul aplicării

Semănatul pentru acest proiect a început pe 20 august, după prima ploaie din zona respectiva. ”4 din 9 fermieri au decis să folosească noul hibrid Clearfield, PHOENIX CL, 2 fermieri au ales cu SHREK și 3 dintre aceștia cu DALTON, SHERPA și WEMBLEY. Ne așteptăm la o toamnă dură din cauza condițiilor de secetă din perioada semănatului, dar, în final, la o cultura care se dezvoltă puternic înainte de iarnă, și posibil cu mari diferențe în dezvoltarea hibrizilor”, a vorbit ing. Mihaela Radu despre hibrizii aleși de către fermierii intrați în cursa pentru cea mai bună producție la rapiță!

Tehnologii prezente în platforma RAPOOL – BASF

structura-loturi-rapool-saaten-union

 

Fermierul Bogdan Furfurică, recoltă dublă la porumbul irigat cu sistemul de irigare prin picurare de la Netafim

În județul Brăila aproape că nu este an în care fermierii să nu se lupte cu seceta, iar terenul lucrat în cadrul societății Danagri nu face excepție. Bogdan Furfurică, administratorul afacerii în care se lucrează 1.000 de hectare este mereu în căutare de soluții de irigare și mai ales de gestionare inteligentă a apei. 

De-a lungul anilor, Bogdan Furfurică poate spune că a testat cam tot ce se poate implementa ca și tehnologie anti-secetă. Folosește doar hibrizi toleranți la lipsa precipitațiilor și a investit bani frumoși în sistemele convenționale de irigat.

În 2016, pentru prima dată, la ferma Danagri s-a testat o nouă tehnologie de irigare – cea prin picurare, tehnologie achiziționată prin Netafim România – www.netafim.com.ro. S-a mers pe o suprafață de 5 hectare la cultura de ceapă, 5 hectare la cea de sfeclă de zahăr și 5 hectare la cea de porumb.

Pentru a vedea diferențele, spre exemplu la porumb s-a mers atât pe tehnologia de cultură fără suplimentare de apă, cât și pe o tehnologie identică, ajutată de sistemul de irigare prin picurare. Iar rezultatele sunt grăitoare: pe suprafață irigată cu sistemul Netafim, recolta a fost de două ori mai mare decât pe terenurile unde, deși s-a folosit o tehnologie identică – de la lucrări la tipul hibridului, s-a scos o producție mult mai mică. Mai exact, s-au recoltat 8 tone la hectar la suprafața de porumb neirigat și 16,8 tone la hectar pe suprafața unde s-a irigat prin picurare cu sistemul de la Netafim.

Alte avantaje ale sistemului de irigare prin picurare:

– Economie de carburant
– Economie de apă
– Economie de tratamente – culturile au avut mai puține boli
– Economie cu angajații – un singur om poate administra tot sistemul
– Posibilitatea de a folosi sistemul în anii următori, inclusiv pentru alte culturi

Cât costă un sistem de irigare prin picurare

Costul unui sistem de irigare prin picurare variază și este stabilit în funcție de tehnologia pe care fermierul alege să o folosească. Sistemul de irigare prin picuare la suprafață – pentru că se poate pune ”picătura” și subsolier, este compus din mai multe linii de picurare flexibile, amplasate, de regulă, în benzi de 1,4 metri distanță și care sunt astfel construite încât să asigure irigarea a două rânduri de plante.

”Costul unui sistem de irigare prin picurare de suprafață variază între 1.700 euro și până la 2.000 euro/ha în funcție de automatizarea pe care o dorește clientul. Când vorbesc de automatizare mă refer la faptul că, dacă electrovanele sunt manuale este un cost și dacă pleacă toate dintr-un controller este un alt cost”, declara în cadrul unui eveniment Dekalg Bogdan Zainea, specilistul companiei Netafim.

Investiția se amortizează în 2-3 ani

În ciuda faptului că, la prima vedere costul investiție pare destul de ridicat, la un calcul simplu se poate vedea că, la o producție medie de 15 tone/ha realizată după înființarea sistemului de irigare prin picurare, recuperarea investiției prin valorificarea plusului de producție se face în 2-3 ani.

”Dacă luăm un calcul o producție medie la porumb de 7 tone/ha la neirigat și punem o producție medie de 15 tone/ha pe care o aduce irigarea prin picurare, avem o diferență de 8 tone/ha. Să zicem că primiți un preț mediu de 120 euro/tona de porumb. Rezultă că, în fiecare an ai un supliment de 960 de euro, adus de plusul de producție datorat irigării. În cinci ani vei încasa 4.800 euro în plus, pentru o investiție de numai 2.000 euro/ha. Practic, investiția în sistemul de irigare de suprafață se amortizează în 2-3 ani. Nu știu câte echipamente sunt în fermă și care se amortizează în 2-3 ani”, a vorbit specialistul, despre termenul de recuperare al investiției efectuate.

Sistemul este făcut să reziste 10-12 ani fără reparații

Această tehnologie de irigare prin picurare utilizată la cultura mare este apărută recent pe piața românească, dar compania Netafim deține această tehnologie de mai bine de 30 ani, fiind larg utilizată în tări precum: Statele Unite ale Amercii, Franța, Israel etc.

”Este important de menționat că în primul an oferim asistență, noi facem instalarea, adică supervizarea la instalare, trimitem oameni care se asigură că întreg sistemul este instalat corespunzător. La sfârșit tot noi vă oferim echipamentului cu care faceți colectarea sistemului de irigare prin picurare. Deja în anul al doilea an, dacă vreți să mergem mai departe cu investiția, echipamentul respectiv poate fi cumpărat și poate fi folosit în fermă”, a spus specialistul Netafim.

Specialiștii vă oferă planul de irigare și fertilizare

Planul pe hârtie al sistemului de irigare prin picurare începe cu efectuarea analizelor de sol și cele pentru apă, pentru a stabili care sunt nevoile specifice ale fiecărei ferme. Aceste date îi ajută pe specialiștii de la Netafim să stabilească planul de fertilizare și irigare pe care fermierul trebuie să-l respecte.

”Când facem planul de irigații luăm în calcul și evapotranspirația, adică calculăm în fiecare zi care este nivelul de evaporare a apei. Astăzi avem o evapotranspirație cam de 4-5 mm. Când iau în calcul care este necesarul de apă pe care trebuie să-l asigur și iau în calcul că trebuie să livrez 4 mm/ m², la care se adugă ce se evaporă, totul ori 10.000 m², totul se traduce în faptul că trebuie să asigur 40.000 litri, ceea ce se traduce în 40 m³. Asta nu înseamnă că în fiecare zi trebuie să irigi 40 m³, nicidecum. Totul se stabilește în funcție de precipitații și de sol. Noi vă dăm planul de fertilizare și de irigare pentru terenul dvs”, a explicat Bogdan Zainea.

Poți verifica dacă fertilizarea a fost făcută corespunzător

Sistemul complet de fertilizare oferit de compania Netafim este prevăzut și cu un sistem de monitorizare care îți indică exact ce cantitate de fertilizant a fost aplicat odată cu norma de udare. În acest fel sunt evitate situațiile în care cantități importante de fertilizanți sunt ”sustrase” în loc să ajungă acolo unde este nevoie de ele, adică la rădăcina plantelor.
”Echipamentele pe care noi le furnizăm sunt doatate cu apometre, cu un sistem foarte simplu de fertilizare care vă conferă avantajul de a verifica angajatul dacă întradevăr a irigat, dacă întradevăr a folosit fertilizant, pentru că avem și un control pe chestia asta. Plus că sunt anumiți senzori pe care îi folosim și chiar tensiometre, care ne arată dacă există tensiune în sol și apa s-a scurs, în așa fel încât să știm când trebuie să irigăm și câd nu trebuie să irigăm. De multe ori vedem la suprafață că este irigat, dar la adâncime e nevoie de apă, acești senzori ne ajută să stabilim asta”, a precizat specialistul.

Asistență tehnică pentru lucrările aferente unui puț forat și obținerea avizelor necesare

Sursa de apă reprezintă cea mai importantă verigă a întregului sistem de irigare, tocmai de aceea partenerii cu care compania Netafim colaborează le pot oferi fermierilor tot suportul necesar pentru forarea unui puț, de la avize, autorizații și până la mâna de lucru și pompele care asigură extragerea apei și introducerea ei în sistemul de irigare.

”Avem parteneri cu care lucrăm pe partea de puțuri forate și pentrru obținerea avizelor necesare. Totul însă este contra cost. Ai voie să faci un puț forat până la 60-70 metri și sunt anumite zone în România, unde datorită faptului că nivelul de apă este foarte redus, cei de la Apele Române interzic construirea unui puț forat pentru că în acele zone trebuie să se păstreze rezerva de apă pentru populație. Consultantul care vă face documentația, știe de la început dacă în zona respectivă poate sau nu, să vă obțină autorizația. Autorizația, împreună cu forajul și cu dotarea cu pompe este făcută de partenerul nostru. Dacă faceți un puț forat este foarte important să luați toate serviciile complete. De menționat este faptul că, pentru apa consumată la irigații se plătește la Apele Române suma de 54 lei/1.000 m³”, ne-a declarat Bogdan Zainea, specialistul companiei Netafim, cea care își propune să furnizeze fermelor românești soluții de irigații prin picurare.

Oferte pentru afaceri profitabile in agricultura

Primăvara deschide noi oportunități de afaceri pentru cei care se gândesc să își extindă ferma sau chiar să intre în agricultură dar dispun de suprafețe de pământ mici și foarte mici. Sunt încă numeroase culturi care se pot înființa în această perioadă și care au un potențial de profit mare, cu condiția, ca la orice alt business, să aveți și o piață de desfacere, o strategie de vânzări bine pusă la punct.

Va prezentam principalele  20 de culturi profitabile pe care le puteți înființa primăvara:

1.Lavanda

Lavanda se poate cultiva atât toamna, cât și primăvara. Plantarea butașilor, dacă se face primăvara, începe după dezghețarea pământului, adică pe la începutul lui martie. ”Lavanda este o plantă foarte rezistentă care nu e afectată de temperaturi de plus 40 de grade Celsius sau minime de până la minus 20 de grade Celsius. Peste aceste extreme pot apărea probleme”, ne explică Tudor Panait Din prețurile pieței, cu tot cu pregătirea solului, costul butașilor, plantarea și un sistem simplu de irigare prin picurare, costul înființării unui hectar de lavandă se ridică la circa 8.000 de euro.

2.Cătina

Este o cultură din ce în ce mai profitabilă după ce beneficiile fructelor de cătină au devenit și ele cunoscute. Pentru a înființa însă o plantație de cătină aveți nevoie de material săditor de calitate și de un teren pregătit încă din toamnă. “Pregătirea terenului pentru plantare constă în: afânare profundă (scarificare) la 60-70 cm, cu 90-100 cm între gheare, dacă e posibil în cruce și arătură adâncă de toamnă, la 35-40 cm. Recomand mărunţirea arăturii încă din toamnă. Aceasta face posibilă intrarea la plantat în primăvară foarte devreme, fără a mai aştepta “coacerea” arăturii, de multe ori întârziată de ploile din martie-aprilie”, ne-a vorbit Alexandru Vulpe, cultivator și proprietar de pepinieră. El spune că plantarea cătinei primăvara are rezultate la fel de bune ca cea din toamnă, cu condiţia asigurării unei udări de aprovizionare, cel puţin la groapă.

perla-neagra1_3298

3.Coacăzul

La fel ca și alți arbuști, coacăzul poate fi plantat și primăvara. ”O investiție cu tot ce-i trebuie plantei, cu tot cu instalație de picurare, plante, întreținere în primul an, este de până la 22.000-25.000 de lei. Producția ajunge undeva la 8 t/ha. Prețul este între 7 și 9 lei, dar probabil că încă va mai scădea din cauza presiunii internaționale pe preț, dar chiar și în aceste condiții, dacă faci 8 tone cu 6 lei, vin 48.000 lei. Din primul an s-a scos investiția și rămâi și cu profit. Trebuie ținut cont că primul an de producție vine la 2-3 ani de la plantare și mai rămân încă 12 ani în care poți să câștigi bani”, explică Nelu Orlaie, proprietarul Pepenierelor Hida.

4.Roșiile

Tomatele sunt apreciate la acest moment ca fiind cea mai profitabilă cultură din solar, cu un mare potențial mai ales datorită diverselor soiuri căutate pe piață. Se pot produce mai ales roșii cherry sau roșii galbene care se vând la un preț mai mare, dar se poate paria și pe semințe tradiționale, în special pe cele de ”Inimă de bou” care, dacă sunt crescute fără tratamente chimice, cresc nu doar frumoase, dar și foarte gustoase.

5.Cartoful mov

Una dintre cele mai profitabile culturi agricole pe suprafețe mici, cea de cartof mov. Prețul unui kilogram de sămânță variază astăzi pe piața din România, unde s-a înmulțit și numărul celor care au investit în acești tuberculi. Potrivit datelor furnizate de Gabi Sandu, producător de cartofi mov din Piatra Neamț,  la 1000 de metri pătrați este nevoie de 350 de kilograme de sămânță, astfel că, la un hectar, fermierii trebuie să investească în 3.500 de kilograme.

 

castravete amar

6.Castravetele amar

Cu o popularitate în creștere, castravetele amar sau momormica este una dintre culturile pe care ar trebuie să le aveți în vedere. Plantația se înființează din semințe ce se plantează la o distanță de un metru între plante și doi metri între rânduri. O plantă dă în jur de 20 de fructe, iar mărimea acestora variază între 50-60 de grame, dar poate ajunge și la 300 de grame. În piață, un castravete se vinde cu 3 până la 5 lei, iar câștiguri bune se pot face și din semințe, care ajung la 1 leu bucata.

7.Gălbenelele

Gălbenelele sunt printre culturile care se pot valorifica la export. Cei care deja au investit în plantații recunosc că nu reușesc să vândă ușor în țară, dar în Germania, petalele acestor flori sunt achiziționate pentru a fi folosite mai apoi în industria cosmeticelor și suplimentelor alimentare. Gălbenelele se seamănă primăvara devreme, în luna martie, la o distanţă de 50 de centimetri între rânduri, iar adâncimea este de 2-3 centimetri. Se dezvoltă bine pe toate tipurile de sol, chiar și pe cele mlăștinoase, dar producția de inflorescențe este mai mare pe solurile mai fertile, afânate, cu umiditatea suficientă, care se încălzesc ușor. Pentru semănat se folosesc 6-8 kilograme de seminţe la hectar.

 

varza kale

8.Varza kale

O nouă tendință în alimentația sănătoasă, varza kale a prins deja ”rădăcini” și în România, unde avem cultivatori precum Marin Dumbravă, fondatorul fermei ecologice Biodumbrava. Cultura varzei kale nu este una foarte dificilă, acestea se plantează pe rânduri, cu o distanță de aproximativ 10 centimetri între ele pentru ca planta să se poată dezvolta, iar între rânduri se lasă cam 50 de centimetri. Planta este din familia vărzoaselor și are nevoie de apă din belșug și de temperaturi mai scăzute.

9.Aronia

O plantație de aronia, dacă este bine întreținută și se aplică tăierile în mod corespunzător, poate fi explotată până la 15-20 de ani. Înființarea unui hectar cu arbuști aronia te duce la aproximativ 7.000 de euro. Costul nu este unul foarte ridicat, dacă este se ne gândim la faptul că, plantațiile de aronia se înființează cu arbuști ce au o vârstă de 3 ani. Arbuștii de aronia pot fi găsiți și la noi în țară, la pepinierele specializate în vânzarea de arbuști fructifieri.

topinambur

10.Topinambur

Planta cunoscută şi ca „morcovul pământului”, „cartoful ciorii” sau „nap porcesc” este foarte rezistentă şi asigură venituri substanţiale fermierilor. Pentru înfiinţarea unei culturi pe o suprafaţă de un hectar, este nevoie de o investiţie de circa 4.000 de lei, sumă necesară pentru achiziţionarea tuberculilor de topinambur. Inginerul Costel Vînătoru recomandă soiul roz-cafeniu, care are o calitate net superioară celorlalte varietăţi locale, deoarece generează o producţie mai mare cu 20% şi tuberculii sunt mai dulci. Aceştia se plantează în cuiburi, asemeni cartofilor, la o distanţă de circa 30-40 de cm unul de celălalt, deoarece planta se extinde rapid.

11.Menta

Una dintre culturile de nișă mai ușor de valorificat, cu o cerere mare pe piața internă este menta. Se caută atât menta românească, cât și menta olandeză, adică acea varietate cu frunze mari și intens colorate, care sunt apreciate mult în cofetării, baruri sau restaurante. O altă veste bună este aceea că înființarea unei culturi de mentă se poate face oricând: de la toamnă târziu la primăvara devreme. Terenul se pregătește ca și la culturile de legume și presupune discuit, frezat. Atunci când solul este uscat, după cereale sau leguminoase, se va efectua o lucrare de dezmiriștire, cu plugul la 8-10 cm adâncime, după care atunci când solul are umiditatea suficientă, se va executa arătura adâncă la cca. 30 cm cu plugul, urmat obligatoriu de grapa stelată. Stolonii mentei sunt amplasați, pe verticală, într-un strat superficial de sol bine determinat (0-6 cm). S-a stabilit de asemenea că prin plantarea mai adâncă, la 15-20 cm, stolonii cresc vertical până la stratul de la 3 la 5 cm, unde se amplasează orizontal.

12.Armurariu

Armurariul este planta medicinală ce stă la baza celor mai cunoscute medicamente/suplimente pentru protecția ficatului, inclusiv a pastilelor de silimarină. Cultivarea armurariului este, astfel, o cultură de nișă cu un mare potențial în România, mai ales că nu este o plantă pretențioasă, dar care poate aduce fermierilor mici un profit de cel puțin 2.500 de euro la hectar. Armurariul se înmultește prin semințe semănate direct în câmp, primăvara timpuriu, în rânduri cu semănători universale, dar se poate semăna și manual.

capsuni

13.Căpșunul

Înființarea unui hectar de căpșuni în câmp, cu tot cu sistem de irigații și forța de muncă pentru primul an se ridică la 52-55.000 lei. Se obțin 80 de tone de fructe în cei trei ani cât se poate exploata plantația, iar la un preț de 4-5 lei pe kilogram, profiturile sunt frumoase chiar din primul an, cât se recuperează investiția și fermierul rămâne cu 6.000 de euro la hectar. În următorii 2 ani singurele costuri sunt cele cu întreținerea culturii și cu culesul. Se recomandă debutanților să înceapă cu investiții nu foarte mari, că nu e obligatoriu să înceapă o afacere pe un hectar. Se poate începe o afacere pe 20-30 de ari și în 2-3 ani să crească suprafața.

Cultivarea căpșunilor: Preț la producător de 5 lei/kg și profit de 12.500 de euro la hectar


14.Stevia 

Ștevia dulce cunoaște un adevărat ”boom” la nivel mondial. În România, inginerul Gheorghe Teodorescu este cel care încearcă să promoveze și la noi această cultură profitabilă, însă până acum s-a lovit de inerția agriculturii românești axată mai mult pe cultivarea cerealelor decât pe plantele cu potențial.  Străinii plătesc 40-50 de eurocenți pentru fiecare kilogram de plantă, iar de pe un hectar se pot obține câte trei-patru recolte pe an, de câte circa 10-14 tone fiecare, ceea ce face ca veniturile încasate de la un singur transport să fie de cel puțin 4.000 de euro. ”Pe an, profitul este de minim 15-20 de mii de euro la hectar în funcție de câte recoltări se fac. Producția este influențată mult de îngrijirea plantației. Eu am dat o cifră medie, dar se pot recolta și 5 tone la hectar, dar și 20-25 de tone. De obicei “secretul” stă în irigații pentru că planta este foarte mare iubitoare de apă”, spune ing. Teodorescu. El precizează că ștevia dulce se vinde în stare proaspătă, deci nu necesită uscare înainte de comercializare.

15.Alunul

Plantarea alunului se face din toamnă dar și primăvara timpuriu, cu marcote, respectiv plante înrădăcinate, obținute prin despărțire de la tufele mamă, extinse deja în cultură. Important este ca materialul de plantat să provină de la o pepinieră autorizată sau de la o stațiune de cercetare. Nu se va apela la puieți de alun crescuți spontan și întâlniți frecvent în zona colinară la limita terenurilor împădurite, dat fiind că, deși sunt productivi și perfect adaptați aceștia dau fructe mici de calitate inferioară.

16.Ardei iuți

Pe suprafețe mici, afacerea cu ardei iuți este o idee ce merită pusă în practică dacă reușiți să investiți în semințe de calitate care fie vă dau o producție bună, fie sunt din soiuri inedite și foarte căutate, precum Jalapeno sau Habanero. Ce trebuie să țineți în minte este că de mare ajutor sunt însă soiurile de ardei iuți care au un aspect comercial care ajută foarte mult în vânzarea la kilogram sau cu legătura.

17.Mangold

Mangold nu este o cultură pretențioasă și se comportă în grădină ca “suratele” lui – măcrișul sau mult mai întâlnitul spanac. Are pretenții normale legate de cădură și lumină și trebuie specificat că leguma poate fi cu tija verde, galbenă sau roșie în funcție de soiul din care face parte. Mangoldul se poate planta prin răsad sau se poate semăna direct ca și spanacul, fiind ușor de valorificat dacă este obținut într-o fermă ecologică. Mai mult, recent, această ”verzitură” a început să fie căutată și în marile magazine, care ”vânează” producători locali.

18.Zmeura

Plantarea zmeurului se poate face primăvara devreme sau toamna și este nevoie de 6.700-8.000 plante/ha, în funcţie de distanţa de plantare între rânduri (2,5-3 metri), cu preţ per plantă de 3 – 3,5 lei. Deci, preţul plantelor este în jur de 22.000 – 25.000 lei pentru fiecare hectar de zmeură înființat. O cheltuială importantă la cultura zmeurului este montarea unui sistem de susţinere care poate fi din spalieri de lemn, de beton, de fier. Costul acestuia variază mult, în funcţie de materialele utilizate, şi poate fi de 10.000 – 15.000 lei/ha. Alte cheltuieli se fac cu pregătirea terenului, instalaţia de irigare, fertilizare, plantare şi întreţinerea plantaţiei în primii doi ani. Aceste cheltuieli pot să ajungă la 12.000 – 15.000 lei. Deci se ajunge la o investiţie de 45.000 – 55.000 lei. Alte cheltuieli sunt cu întreţinerea plantaţiei în primii 3 ani, în jur de 10.000 lei. La zmeur se poate realiza o producţie de 7 – 8 tone în medie pe hectar, iar producţia maximă se obţine din anul al treilea. O plantaţie durează şapte – nouă ani de producţie, în funcţie de sol şi lucrările de îngrijire.

mure

19.Murul

Cei care au investit în cultura murului spun că aceasta le asigură profituri generoase an de an întrucât prețul mediu pe kilogram s-a menținut la 12-13 lei pe kilogramul plecat din fermă și 28 de lei în marile magazine, unde fructele se vând la caserole de 250 sau 500 de grame. Pentru cei care se gândesc să facă o astfel de afacere, se recomandă ca plantarea butașilor trebuie făcută primăvara devreme, respectând schema de plantare care spune că distanța dintre plante trebuie să fie de 1-1,5 m, iar distanța dintre rânduri să fie de 2-2,5 m, o distanță mai mică ducând la sufocare, iar o distanță mai mare la pierderea spațiului. De precizat că în cazul acestei investiții vorbim despre o sumă consistentă: de 10.000 de euro la hectar și apoi patru ani de așteptare până la vârful de producție. O mare importanță o are și soiul de mur în care se investește, fiind căutate mai ales cele care au fructe mari și care se țin cât mai bine.

20. Pomi fructiferi precum cireșul sau gutuiul

Investiția într-o afacere cu pomi fructiferi se recomandă a fi făcută după o studiere atentă a situației din zonă, dar și a oportunităților de piață. În acest moment, potrivit celor care dețin deja astfel de plantații, foarte rentabili sunt cireșul și gutuiul unde există o cerere neacoperită și mai este loc pentru noi producători. Totuși, pentru ca o exploatație pomicolă să fie rentabilă și să aducă venituri tot timpul anului, ar trebui să se aibă în vedere ca suprafața să includă specii care să dea rod atât vara, cât și toamna. Totodată, se recomandă să să investească în livezile în sistem intensiv, unde prețurile inițiale pornesc de la 16.000 de euro pe hectar, putând ajunge la 30.000 de euro, în funcție de nivelul de specii și de nivelul de intensivizare al livezii. În acești bani intră însă și investiții obligatorii pentru o afacere de acest nivel: sistem de irigații sau plase antigrindină. Conform pomicultorilor cu care am discutat, recuperarea investiției se realizează în 2-4 ani în funcție de soi. ”Dacă materialul săditor este de calitate, încă din primul an, o livadă produce între 5 și 10 tone/ha, în al-2-lea an produce între 10 și 20 tone/ha, iar în anul al-3-lea între 25-40 tone/ha”, a declarat pentru Agrointeligența Aurel Tănase, președintele OIPA Legume-Fructe. Ca și nivel de preț pentru puieți, prețurile variază între 4 și 8 euro, în funcție de specie, soi și cantitatea cumpărată. În cazul livezilor superintensive, cum ar fi una de măr, spre exemplu, producția este cuprinsă între 30-60 tone/ha, dar investiția anuală în întreținerea plantației este de 5.000-6.000 de euro/ha . La un calcul simplu, dacă prețul cu care se comercializează aceste fructe este de 0,5 euro/kg, ne dăm seama ca un producător poate obține între 15.000 de euro și 30.000 de euro pe hectar. Aceste venituri se pot obține în condiții bune de temperatură și umiditate. Pentru cireș sau prun crescute în sistem superintensiv se poate investi doar 50%- 60% din valoarea costurilor de producție de la plantația de măr, iar prețul de vânzare al produselor este semnificativ mai mare

 

Costică Măcelaru continua sa se impuna cu o producție bună la porumb

Costică Măcelaru, fermier ce exploatează 500 hectare în județul Brăila este agronom de mai bine de 40 de ani și se mândrește în acest an cu faptul că, deși nu a plouat aproape deloc, a scos la porumb o producție de 10 tone la hectar.

fermierul spune că este mulțumit având în vedere situația mai puțin îmbucurătoare a fermierilor din restul țării. În plus, el spune că prin aplicarea unei tehnologii bune seceta poate fi controlată.

“A fost un an bun pentru mine, nu am ce să comentez având în vedere că nu am irigat deloc. Producția a fost de 10 tone la hectar. Dacă ploua măcar puțin cu siguranță ajungeam la 15 tone, cum mă așteptam”, ne-a declarat fermierul de la Brăila.

Costica-Macelaru-productie-porumb

A fost nevoit să vândă la preț mic

El pune această “performanță” față de restul țării numai pe baza tehnologiei.

“Seceta se poate controla și prin tehnologie dacă ai în permanență grijă să îți pătrezi apa în sol. Totul pornește de primăvara când dacă ieși cu un deficit mare de apă este clar că poți recupera cu greu”, ne-a explicat fermierul.

Costică Măcelaru se plânge în schimb de prețul foarte mic la porumb, problemă supărătoare de altfel pentru toate zonele din țară. “Problema este și la noi prețul mic care este dictat de marii cumpărători de cereale. Suntem nevoiți să vindem la preț mic pentru că eu, de exemplu, nu pot să stochez toate producția. Am vândut cu 57 de bani pe kilogram, acesta este prețul acum la noi în zonă. Suntem nevoiți să vindem din păcate din cauza lipsei spațiului de depozitare. Eu am capacitate doar pentru 800-900 de tone pe care aș putea să le păstrez pentru un preț mai bun”, ne-a mai spus cu mâhnire fermierul.

Anul 2017 se anunță extrem de bun la porumb

Ploile din ultima vreme le dau mari speranțe pentru culturile din 2016 fermierilor. Costică Măcelaru spune că, deși este foarte devreme pentru pronunțări, anul viitor ar putea fi unul extrem de bun și pentru porumb.

“Acum vorbim deja de 120 de litri de apă pe metrul pătrat iar dacă pe perioada de iarnă mai vin încă 100, cred că vom intra excelent în primăvară și avem toate premisele să preconizăm un an foarte bun. Se pare că sunt condiții până acum excelente, mai bine de atât nu se poate după părerea mea. Rapița, grâul și orzul au răsărit foarte bine. De un singur lucru a fost nevoie:ca fermierul să însâmânțeze până au început ploile. Pentru cine a întârziat este puțin la greu”, a mai opinat fermierul brăilean.

OFERTA cu Secretele SUCCESULUI pentru TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A RAPIȚEI …; Marin Moraru, patronul grupului de firme Marex din Brăila, nelipsit din Top 50 cei mai bogaţi fermieri nu se dezminte; Sfatul FERMIERILOR CAMPIONI ai culturii de porumb; Când și cum se face fertilizarea prin costuri minime a porumbului aflat în perioada de vegetație; Rapița– Cum a obținut Fermierul Biță Racman o productie de 5.600 kg/ha; TOPcei mai buni fermieri din România; Cum se obtine mai mult grâu, dar si mai bun; Iată una dintre schemele de nutriție aplicate la Cărpiniș, în județul Timiș.

Marin Moraru,patronul grupului de firme Marex din Brăila, ocupă locul 8 în Top 50 cei mai bogaţi fermieri cu o avere de 80-90 milioane de euro.

Omul de afaceri deţine, împreună cu soţia sa Elena Moraru, grupul Marex, un business cu un rulaj anual de peste 150 milioane euro realizat din creşterea porcilor, procesarea cărnii, agricultură, producţie de alcool şi bioetanol, brăileanul Marin Moraru se situează în primele locuri în topul producătorilor naţionali de mezeluri şi este principalul concurent de pe piaţa românească al subsidiarei gigantului american Smithfield.  Averea sa l-a poziţionat ani la rând în Topul celor 300 de milionari români.

A intrat în afaceri în anul 1991, iar doi ani mai târziu şi-a extins activitatea în domeniul producţiei de carne şi al preparatelor din carne.  În prezent, a ajuns să deţină 2.500 de hectare de teren agricol, iar în fermele proprii din localitatea Gropeni are un efectiv de 120.000 de porci. Pentru anul în curs, crescătorul estimează o creştere a producţiei de carne de porc cu 15%.

Cea mai mare parte a terenurilor agricole deţinute de Marin Moraru sunt cultivate cu orez, producţia fiind destinată exportului. În urmă cu doi ani, în timp ce alţi agricultori au mizat pe realizarea de producţii mari de grâu şi porumb, directorul general al grupului Marex şi-a transformat mai mult de jumătate din suprafeţele agricole în orezării, producţia obţinută (mai bine de 4.000 de tone) fiind exportată, în totalitate, în Italia şi Turcia.

În pofida crizei, Marin Moraru susţine că, deşi au fost creşteri semnificative de preţuri la cereale, „2012 a fost un an bun”, pe profit, pentru grupul Marex din Brăila.

Investiţii de 8 milioane de euro

Proiectele de investiţii în producţia de energie „verde” derulate de grupul Marex însumează nu mai puţin de 8 milioane de euro. În acest an, Moraru va inaugura o uzină de biogaz (care va utilize drept combustibil dejecţiile animalelor de la ferma din Gropeni), dar şi o central termică în cogenerare, unităţi care ar urma să ţină sub control costurile grupului Marex.

Centrala va acoperi tot necesarul de electricitate al fermei, iar căldura va fi folosită pentru încălzirea halelor şi deshidratarea gunoiului. O mare parte din surplusul de energie electrică produsă în centrala de la Gropeni va fi livrată în sistemul energetic naţional. De asemenea, Marex a finalizat probele tehnologice de punere în funcţiune a unei fabrici de bioetanol destinat aditivării benzinei. Capacitatea fabricii este de 10 milioane de litri de bioetanol anual, respectiv 30.000 de litri pe zi, utilizând ca materie primă porumbul, dar şi alte cereale disponibile. De menţionat că omul de afaceri brăilean a fost primul producător de bioetanol din ţară.

 Secretele SUCCESULUI pentru  TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A  RAPIȚEI adunate de la fermierii participanti  la CONCURSUL RAPOOL-BASF

Cele NOUĂ TEHNOLOGII DE CULTURĂ A RAPIȚEI aplicate de fermierii care participă la CONCURSUL RAPOOL-BASF

Nouă fermieri – nouă tehnologii complete de cultură a rapiței la competiția organizată de Rapool România și BASF. Fermierii care au fost selectați să concureze cu secretele de cultură au avut ocazia să își prezinte tehnologiile, dar și să facă o primă evaluare după răsărirea plantelor în câmpurile din Ialomița, în loturile de la ferma JD Agro Cocora.

Evenimentul a început cu prezentarea loturilor experimentale și a tehnologiilor folosite de cei nouă fermieri selectați de Rapool Ring România. A fost prima întâlnire deschisă la patforma Rapool de la JD Agro Cocora, de la însămânțare, care va fi urmată în primăvară de o altă întâlnire pentru a analiza felul în care se prezintă cultura de rapiță la ieșirea din iarnă.

Cuvântul de deschidere i-a aparținut ing. Mihaela Radu – Director de Produs Rapool Ring România, care a ținut să mulțumească fermierilor, dar și echipei de la JD Agro Cocora, cei care găzduiesc platforma experimentală inedită.

”Acest proiect diferit a pornit din dorința companiei Rapool de a schimba ceva. De fiecare dată făceam evenimente toamna și vara, adunam fermierii și vă vorbeam despre performanțele hibrizilor noștri. Acum am zis să facem ceva diferit, în sensul în care, nouă fermieri au venit cu propriile tehnologii pe care le folosesc în fermă și care consideră că le oferă cele mai bune rezultate. În această platformă sunt implicați hibrizii Rapool și produsele de BASF. Cu excepția hibridului Sherpa, în mare partea sunt hibrizi de genetică nouă, genetică care are un potențial foarte bun de producție și care răspunde cerințelor fermierilor. Sunt patru parcele în sistemul Clearfield, reprezentate de un singur hibrid – Pheonix CL, în timp ce în prima parte avem hibrizi convenționali”, a declarat Mihaela Radu, Marketing Manager în cadrul companiei Saaten Union și Director de Produs Rapool Ring România.

Iată cum arată tehnologia aplicată de fiecare fermier în parte, până la acest moment:

1. Tehnologia pentru cultura de rapiță aplicată de Hans PoulsenJD Agro Cocora, Cocora, județul Ialomița

Hans Poulsen de la JD Agro Cocora a ales să folosească o tehnologie complexă, cu multe produse și mai multe treceri, însă cu cantități mai mici de substanțe întrucât totul a fost fragmentat în funcție de nevoile reale ale plantei.

”În ciuda nivelului ridicat de precipitații căzute înainte de semănat am avut o răsărire neuniformă, tocmai de aceea am ales să aplic regulatorul de creștere și fungicidul Caramba Turbo de două ori secvențial. Am folosit hibridul Wembley, un hibrid pe care compania Rapool nu îl are în România și pe care a trebuit să-l aduc din Danemarca, pentru a vedea dacă atinge același potențial și în țară.

Semănatul s-a făcut cu Horsch Pronto cu care am aplicat fertilizanții odată cu semănatul. S-a semănat la 15 cm distanță între rânduri, astfel plantele au un spațiu egal de nutriție. S-au pus 40 boabe germinabile/mp și ne așteptăm să avem 30-32 de plante/mp recoltabile. La o zi după semănare am aplicat Butisan Avan. După asta am aplicat Stratos Ultra pentru a combate samulastra de grâu în doză de 1,2 l/ha, produs pe care îl folosim în mod normal în fermă. La o lună de la semănat am aplicat azot în doză de 23 kg s.a/ha pentru că determina o creștere mai uniformă a plantelor. Acesta este motivul pentru care am decis să împărțim doza de Caramba Turbo în două, pentru a nu afecta plantele mici. Împreună cu azot am aplicat și o doză de 1 l/ha de Yara Brassitel Pro, care conține în mare parte bor, extrem de bun pentru dezvoltarea rădăcinii în toamnă.

Săptămâna trecută s-a făcut o altă aplicare cu azot în doză de 20 kg s.a/ha. Când am făcut ultima verificare a câmpului am văzut că rădăcina era subdezvoltată în comparație cu aparatul foliar și tocmai de aceea am decis să aplic Biobor în doză de 1 l/ha. Cu a doua doză de Caramba Turbo sperăm să stopăm creștere aparatului foliar și împreună cu borul să rezulte o rădăcină mult mai puternică. Ca și insecticid am folosit unul de contact Fastac Active în doză de 0,2 l/ha și un insecticid sistemic în aceeași doză”, a vorbit Hans Poulsen, despre tehnologia pe care a aplicat-o în sola sa.

2. Tehnologia pentru cultura de rapiță aplicată de Aedin CelzinSC Micul Agricultor, Osmancea, județul Constanța

Fermierul constănțean Aedin Celzin a ales să folosească hibridul Sherpa, unde la semănat a ales să aplice Complex MAP în doză de 300 kg/ha. Sherpa este un hibrid compact care are o dezvoltare uniformă atât pe înălțime, cât și în adâncime. În ciuda faptului că s-ar putea crede că acest hibrid este unul pitic, la prima vedere, numai în toamnă are această caracteristică.

Fermierul a ales să semne rapița la adâncimea de 3 cm, la o densitate de 59 boabe germinabile/mp, fiind densitatea la care se cultivă rapița și în ferma de la malul mării. S-a aplicat Butisan Avant în doză de 2,5 l/ha la o zi după semănat.

În luna septembrie s-a aplicat Fastac Active în doză de 0,2 litri/ha și Stratos Ultra+Dash, în doze de 0,2 litri/ha, și 1,2 l/ha+1,2 l/ha. La mijlocul lunii septembrie s-a aplicat regulatorul de creștere și fungicidul Caramba Turbo în doză de 0,7 litri/ha. Ultima aplicare a fost făcută cu Biobor în doză de 2 l/ha.

3. Tehnologia pentru cultura de rapiță aplicată de Constantin Mihalache– Agromec Vlad Țepeș, județul Călărași

Fermierul călărășean  Constantin Mihalache a ales să selecteze îngrășămintele în funcție de rezultatele obținute în urma cartării. Un avantaj al acestei tehnologii a fost încă de la început alegerea îngrășământului de la Timac AgroEurofertil TOP 38, pe care l-a aplicat în doză 270 kg/ha.

”Am făcut o cartare și am încercat să suplinesc microelementele necesare culturii și aici mă refer la bor și macroelementele cu îngrășământului de la Timac AgroEurofertil TOP 38, pe care l-am aplicat în doză 270 kg/ha. Am ales să semănăm la 4 cm adâncime, cu o distanță între rânduri de 30 cm. Am ales hibridul Shrek și am tratat sămânța cu Teprosyn în doză de 1,5 l/tonă, un îngrășămânț care se administrează pe sămânță.

Densitatea la semănat a fost de 42 boabe germinabile/mp și vom rămâne la 35-37 plante/mp. Răsărirea a fost neuniformă și a permis apariția samulastrei. Tocmai de aceea am aplicat mai târziu erbicidul Stratos Ultra+Dash 1,5 l/ha+1,5 l/ha. S-a aplicat Caramba Turbo în doză de 0,7 l/ha și Fastac Active în doză de 0,2 l/ha. În final am folosit un mix pentru rapiță de la Lebosol în doză de 1,25 l/ha. Acest mix de rapiță reprezintă un amestec bor, sulf, molibden, mangan și calciu care dau o înrădăcinare bună și o rezistență la iernat”, a explicat fermierul Constantin Mihalache.

4. Tehnologia pentru cultura de rapiță aplicată de Costin IancuAgri Agroland, Dridu, județul Ialomița

Fermierul ialomițean Costin Iancu a ales să cultive hibridul de rapiță Shrek și a mers încă de la semănat pe aplicarea de Complex MAP în doză de 170 kg/ha, la fel ca majoritatea fermierilor prezenți cu loturi în câmpul experimental de la JD Agro Cocora. Ceea ce este diferit la această tehnologie este prezența sulfatului de amoniu, aplicat încă din toamnă. La sulfat a mers pe o doză de 200 kg/ha, aplicate la semănat împreună cu Complexul MAP.

Adâncimea de semănat a fost de 3 cm, la o distanță între rânduri de 15 cm și la o densitate de semănat de 44 boabe germinabile/mp. Tratamentele s-au făcut cu Butisan Avant (2,5 l/ha), Fastac Active (0,2 l/ha) și Stratos Ultra+Dash (1,2 l/ha+1,2 l/ha). La sfârșitul lunii septembrie fermierul a ales să aplice un regulator de creștere (0,5 l/ha), un erbicid pentru dicotiledonate (0,2 l/ha), un insecticid sistemic (0,2 l/ha), Fastac Active (0,2 l/ha) și bor în doză de 1,5 l/ha.

La cum se prezintă coletul în secțiune, cultura de rapiță a fermierului Iancu este pregătită să intre corespunzător în iarnă.

5. Tehnologia pentru cultura de rapiță aplicată de Dan Jigău – Agromec Trans, Vidra, județul Ilfov

Fermierul ilfovean Dan Jigău a optat pentru un semănat la o distanță între rânduri de 30 cm și la o adâncime de 3 cm și am optat pentru o densitate de 50 boabe germinabile/mp, ușor mai mare decât pe celelalte loturi din cauza problemelor cu seceta la semănat, cu pregătitul patului germinativ și cu volumul mare de paie existent.

”Am semănat hibridul Dalton și am optat pentru aplicarea Complexului MAP, în doză de 200 kg/ha și un îngrășământ Novatek care conține mai multe microelemente pentru a suplini necesarul plantei în toamnă. Ca și la ceilalți colegi s-a aplicat Butisan Avant (2,5 l/ha), Fastac Active (0,2 l/ha) și Stratos Ultra+Dash (1,2 l/ha+1,2 l/ha). Răsărirea neuniformă a fost remediată cu Caramba Turbo în doză de 0,3 l/ha după răsărire și încă o doză de la 0,7 l/ha pe 20 octombrie. S-a aplicat și un insecticid sistemic, tot în două faze, în doză de 0,4 l/ha. Masa vegetativă este destul de bine dezvoltată, la fel și rădăcina, așteptăm să vedem cum se prezintă în primăvară. Ideea acestei tehnologii a fost aceea de a dezvolta rădăcina pentru a explora din ce în ce mai mult sol, pentru a asigura plantei nutrienții necesari”, a explicat fermierul.

6. Tehnologia pentru cultura de rapiță aplicată de Sorin Bădoi – Euro Company Group, Vedea, județul Giurgiu

Fermierul Sorin Bădoi a ales să cultive hibridul de rapiță Phoenix CL, un hibrid ce aparține tehnologiei Clearfield și care oferă producții bune. Bădoi a ales o tehnologie relativ simplă unde s-au aplicat 200 kg/ha de Complex MAP.

În această solă s-a mers pe o adâncime de semănat de 2 cm, la o distanță între rânduri de 30 cm și o densitate de 50 boabe germinabile/mp. Ce este special la această tehnologie este aplicarea unui îngrășământ Bioactiv în doză de 1 kg/ha. Ca și tratamente a ales să meargă pe aplicarea de Fastac Active (0,2 l/ha), în două faze diferite de vegetație, Stratos Ultra+Dash (1,2 l/ha+1,2 l/ha), Cleranda+Dash. În final a ales să aplice Caramba Turbo într-o singură trecere, în doză de 0,7 l/ha și un insecticid sistemic în doză de 0,3 l/ha.

Cu toate acestea tehnologie, rădăcina este puțin subdezvoltată, rămâne de văzut cu se va prezenta cultura după trecerea iernii.

7. Tehnologia pentru cultura de rapiță aplicată de Preben LanghoffAgro Dania, Albești, județul Constanța

Preben Langhoff este un fermier din județul Constanța care cultivă undeva la 3.000 de hectare și care, în exploatația sa, cultivă doi hibrizi – Dalton și Sherpa de la compania Rapool România. Cu toate acestea, în concurs s-a înscris cu hibridul Phoenix CL. La semănat a ales să aplice 200 kg/ha de Complex MAP și a mers pe o adâncime de semănat de 4 cm, cu o distanță între rânduri de 30 cm și o densitate de 45 b.g/ha. Ca și tratamente a ales să aplice Stratos Ultra+Dash (1,2 l/ha+1,2 l/ha), Cleranda+Dash (2 l/ha+1 l/ha), dar și Fastac Active (0,2 l/ha). Ceea ce este diferit la această tehnologie este faptul că fermierul Preben a ales să dea și 25 kg s.a/ha de azot și 1 l/ha de bor.

8. Tehnologia pentru cultura de rapiță aplicată de Antonio GalvaoNutre Group, județul Ialomița

”Am folosit 300 kg/ha de Complex MAP, pentru a aplica o doză mai mică de azot în toamnă. Semănatul l-am făcut tot pe 20 august, la o adâncime de 3 cm și o distanță între rânduri de 30 cm, asigurând o densitate la semănat de 45 b.g/mp. Primul tratament pe care l-am făcut la intrarea în vegetație a fost contra dăunătorilor cu Fastac Active în doză de 0,2 l/ha. Pentru combaterea samulastrei am folosit Stratos Ultra+Dash (1,5 l/ha+1,5 l/ha), am folosit și Cleranda+Dash (2 l/ha+1 l/ha) și Fastac Active în doză de 0,3 l/ha. Ultima lucrare a fost aceea de a aplica un tratament cu Caramba Turbo în doză de 0,7 l/ha și pentru combaterea bolilor, dar și pentru a face o staționare a înaintării în talie a culturii. În funcție de datele pe care le face din estimarea cantității de azot, prin tăierea unui metru cub de frunze stabilim ce doză de azot este necesară pentru aplicarea în primăvară. Plantele arată foarte bine și sunt pregătite pentru intrarea în iarnă”, a explicat ing. Gheorghe Ogrezeanu, de la compania Nutre Group.

9. Tehnologia pentru cultura de rapiță aplicată de Cornel Anton – Gropeneanu Com SRL, județul Brăila

Compania pe care o reprezintă Cornel Anton lucrează 4.600 de hectare în România, în trei locații Insula Mare a Brăilei, Lacul Sărat și Rușețu și încă 800 de hectare în Republica Moldova. Anul acesta sunt 650 de hectare semănate în fermă cu rapiță, în sistem irigat. Pentru competiție a ales hibridul Pheonix CL.

”În această parcelă am ales hibridul Phoenix CL pentru că este un hibrid nou, de ultimă generație. Fertilizarea a fost făcută cu un Complex 15 15 15 în doză de 200 kg/ha, tocmai pentru că rapița este o consumatoare de potasiu. Semănatul s-a făcut la 3 cm, la o distanță de 30 cm între rânduri, pentru că la distanța asta am obținut cele mai bune producții în fermă. Densitatea aleasă a fost de 45 b.g/mp care ne asigură în primăvară 35-37 plante/mp. După cum vedeți, cantitățile de inputuri folosite sunt destul de scăzute, nu s-a făcut nimic exagerat, cam tot ce are rapița nevoie. Am folosit aceleași tratamente ca și ceilalți colegi, singura diferență este că am aplicat ultima data un Biobor în doză de 2 l/ha. Pentru rapița cultivată în fermă în sistemul Clearfield am obținut o producție medie de 4,5 tone/ha, în timp ce la cultura de rapiță în sistem convențional am obținut, anul acesta 4,2-4,3 tone/ha”, susține Cornel Anton, reprezentantul companiei Gropeneanu Com SRL, din județul Brăila.

Despre prelucrarea solului

Pe cele 12 hectare pe care s-au semănat cele nouă loturi experimentale nu a fost cultivată rapiță de cinci ani, terenul fiind ocupat de culturi de porumb și grâu, în timp ce cultura premergătoare a fost reprezentată de grâu. După recoltarea grâului, solul a fost prelucrat cu un Tiger la adâncimea de 30 cm – în același mod pentru toate parcelele. Terenul a fost pregătit la mijlocul lunii iulie, apoi în august s-a făcut o trecere cu glifosat pentru a combate samulastra de grâu. Din cauza secetei din vară care a făcut ca samulastra să nu își manifeste prezența, după semănatul rapiței a mai fost necesară o trecere cu Glifosat. Prima ploaie a căzut înainte de semnat, cam 7 litri/mp, în timp ce precipitațiile au însumat în total 42 litri/mp. Rapița s-a semănat în data de 20 august.

Sfatul FERMIERILOR CAMPIONI ai  culturii de porumb

DENSITATEA LA SEMĂNAT pe care pariază în acest an FERMIERII-CAMPIONI la cultura porumbului!

Cum își aleg fermierii densitatea la care vor semăna porumbul în acest an cu sămânță de porumb din România, compania Pioneer.

Companiile producătoare de genetică, cât și producătorii agricoli acordă o atenție sporită densității pe care o folosesc la semănat. Dacă până nu de mult în România nu existau ferme care să meargă pe o densitate mai mare de 55.000 de boabe germinabile la hectar, în prezent sunt numeroase exploatații care depășesc 72.000 boabe germinabile la hectar pentru cultura de porumb. S-a demonstrat faptul că o densitate mai mare este legată inevitabil de producție sporită în condițiile unui an normal de cultură.

Vasile Iacob seamănă porumbul la o densitate de 72.000 b.g/ha

La Zănești, la TCE 3 Brazi, de pe cele 5.400 de hectare lucrate inginerul Vasile Iacob reușește să obțină performanță an de an. Experiența, dar și deschiderea către noile tehnologii l-au ajutat pe acesta să încheie anul extrem de bine având în vedere condițiile vitrege din timpul verii. Tehnologia la cultura de porumb este un adaptată solurilor pe care le cultivă, iar densitatea la semănat rămâne mereu aceeași și în 2017 – 72.000 boabe germinabile la hectar. De asemenea, inginerul de la TCE 3 Brazi rămâne fidel și hibrizilor de la Pioneer care l-au scos din încurcătură în fiecare an secetos.

”Anul acesta cultiv în jur de 1.800 de hectare cu porumb și am ales zece hibrizi de la Pioneer, aparținând grupei FAO 300-340. Densitatea la semănat pe care merg de câțiva ani este de 72.000 de boabe germinabile la hectar. Am testat și densități mai mici, am mers și pe 65.000 de boabe germinabile la hectar, dar cel mai bun rezultat l-am obținut la 72.000 de b.g/ha. Diferența de producție între cele două densități este de 1-2 tone/ha. La această densitate îți asiguri în jur de 69.0000-70.000 de plante recoltabile. Anul trecut chiar dacă a fost secetă am avut o producție medie de 9.500 kg/ha, asta în timp ce într-un an normal ajung la o producție medie de până în 11.000 kg/ha, în condiții de neirigat”, a declarat pentru Agrointeligența- www.agrointel.ro inginerul Vasile Iacob, de la TCE 3 Brazi.

Anul trecut, pe o solă cultivată cu hibridul P9900 de la Pioneer, fermierul a recoltat, în condiții de secetă, o producție de 11.320 kg/ha. Dacă ar fi avut și ploi, cu același hibrid și la aceeași densitate spune că ar fi ”sărit” ușor de o producție de 13.000 kg/ha.

Vasile Balcan seamănă porumbul la o densitate de 72.000 b.g/ha

La Roman, în județul Neamț acolo unde fermierul Vasile Balcan lucrează 3.600 de hectare, condițiile climatice l-au forțat pe producător să ia decizii radicale. Astfel că, de câțiva ani merge pe o densitate la semănat de 72.000 de boabe germinabile la hectar. Această densitate i-a permis fermierul să obțină o producție medie de 9.900 kg/ha, în condiții de neirigat.

”În prezent lucrăm 3.600 de hectare pe două societăți și am ales să alocăm o suprafață de 1.100 de hectare pentru cultura de porumb. Alegem hibrizii care se poziționează ca și maturitate de la 330 la 400 grupa FAO. Mergem cu o densitate de 72.000 de boabe germinabile la hectar, densitate pe care am testat-o de-a lungul timpului și a dat rezultate bune și în condiții de secetă și în condiții de umiditate. În mod normal, la o astfel de densitate rămân cam 70.000 de plante recoltabile pe hectar. Anul trecut am avut o producție medie de 9.900 kg/ha, am avut sole de pe care am recoltat 12.000 kg/ha, dar și sole de unde am recoltat 8.000 kg/ha. Porumbul îl cultiv la neirigat în totalitate”, ne-a vorbit fermierul Vasile Balcan despre densitatea la care seamănă în fiecare an porumbul.

Anul trecut, pe o solă cultivată cu hibridul P9903 de la Pioneer, fermierul Vasile Balcan a recoltat o producție STAS de 11.290 kg/ha.

Adrian Georgescu seamănă porumbul la densități diferite

Adrian Georgescu se numără printre fermierii norocoși din județul Ialomița care dispune de un sistem de irigații. Această facilitate i-a permis fermierului ca în condiții de secetă să obțină o producție medie la cultura de porumb de 11.000 kg/ha. Având posibilitatea de a iriga cultura, fermierul Georgescu alege să semene densități diferite. Astfel că, pentru porumbul semănat la irigat merge pe o densitate de 76.000 b.g/ha, în timp ce pe solele neirigate va semăna 70.000-71.000 b.g/ha.

”Cultiv 2.600 de hectare în localitatea Smirna din județul Ialomița. Anul acesta o să aloc o suprafață de 700 de hectare pe care o să o cultiv cu porumb. În ceea ce privește hibrizii aleg să cultiv exclusiv de la Pioneer: P0216, P0412, P9903, P0023, P9721. Acești hibrizi fac parte din grupa semitimpurilor și a semitardivilor. Merg pe o densitate de 76.000 de boabe germinabile la hectar pentru cele 600 de hectare pe care le cultiv la irigat, iar la neirigat o să semănă 70-71.000 de b.g/ha. Anul trecut am semănat 72.000 de b.g/ha la irigat și acum am luat decizia de a mări densitatea la irigat. În 2016 la cultura de porumb am avut o producție medie de 11.000 kg/ha. A fost un an atipic, ne așteptam la producții mai mari la porumbul cultivat la irigat, dar condițiile din vară și temperaturile ridicate au diminuat producțiile și la culturile care au fost irigate. Într-un an obișnuit, la irigat facem fără prea mult efort 12 tone/ha”, ne-a spus pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro fermierul Adrian Georgescu.

Anul trecut, pe o solă cultivată cu hibridul P0023 de la Pioneer, fermierul din județul Ialomița a recoltat o producție de 12.600 kg/ha.

Alexandru Gheorghe seamănă porumbul la o densitate de 72.000 b.g/ha

Alexandru Gheorghe cultivă 3.350 de hectare răspândite pe raza a cinci comune, iar din totalul suprafeței, aproape jumătate este deținută în proprietate. Chiar dacă nu este prea vorbăreț din fire și este de părere că unui fermier nu îi stă bine să se laude cu realizările lui, ci este bine să vorbească alții pentru el, fermierul Alexandru a fost de acord că împărtășească cu cititorii Agrointeligența care sunt realizările sale în materie de producții la cultura de porumb.

”Anul acesta vom cultiva aproximativ 900 de hectare de porumb. În general merg pe o densitate de 72.000 de boabe germinabile pe hectar la semănat și aleg hibrizii din grupa FAO 400. În general jumătate din suprafață este cultivată cu hibrizi de la Pioneer și întreaga suprafață de porumb este cultivată la neirigat, această densitate fiind testată de-a lungul timpului în fermă. Ca nivel de producție, anul trecut nu am stat prea bine. Am înregistrat o producție medie de puțin peste 9.500 kg/ha”, ne-a mărturisit fermierul ialomițean.

Anul trecut, pe o solă cultivată cu hibridul P0216 de la Pioneer, fermierul Alexandru Gheorghe (stânga) din județul Ialomița a recoltat o producție de 12.888 kg/ha.

Cristian Lungu seamănă porumbul la o densitate de 55.000 b.g/ha

Cristian Lungu este cunoscut mai degrabă pentru activitatea sa din domeniu zootehnic și pentru susținerea pe care o oferă acelor fermieri care aleg să-și valorifice laptele prin intermediul automatelor. Puțini știu că, în județul Ilfov, la Dascălu ilfoveanul a dezvoltat un adevărat model de afacere integrată. Tot ce se produce pe cele 290 de hectare de teren este folosit exclusiv în alimentația vacilor de lapte, iar mai departe, laptele produs se vinde în București, prin intermediul automatelor de lapte pe care fermierul le deține. Nu este astfel deloc surprinzător că toată suprafața vegetală este ”gândită” în așa fel încât să răspundă necesarului de hrană pentru văcuțe.

Cu toate acestea anul 2016 a fost unul dezastros pentru fermierul Cristian Lungu în ceea privește producția de porumb. Seceta agresivă, dar mai ales arșița i-au lăsat fermierul la recoltat o cantitate de puțin peste 2.900 kg/ha.

”În prezent lucrez 290 de hectare, iar pentru porumb o să aloc anul acesta o suprafață de 22 de hectare, unde intră și porumbul pentru siloz. Nu pun porumb decât pentru consumul animalelor, nimic altceva. Anul trecut am avut 80 de hectare de porumb și 60 de hectare de floarea soarelui, ambele culturi au suferit foarte mult din cauza secetei. Până anul trecut am mers pe o densitate de 55.000 de boabe germinabile, la hectar, în timp ce în 2016 am ales să testez o densitate de 60-62.000 b.g/ha, s-a dovedit un pariu pierzător. Trebuie să ne reorientăm către hibrizii din grupa FAO 200. Aleg să cultiv hibrizi de la Pioneer, atât pentru porumb boabe și siloz, cât și pentru lucernă”, a spus  fermierul Cristian Lungu, cel care lucrează 290 ha și deține un efectiv de 50 de capete de vaci din rasa Holstein.

Ilie Dan seamănă porumbul la o densitate de 72.000 b.g/ha

Tot în județul Ilfov, fermierul Ilie Dan a obținut anul trecut o producție medie de 4.900-5.000 kg/ha. Potrivit acestuia nu seceta a diminuat producția, ci perioadă de timp îndelungată de temperaturi ridicate manifestate mai ales în perioada înfloritului. Având în vedere schimbările climatice, fermierul Ilie Dan și-a propus ca pentru anul acesta să reducă la jumătate suprafața cultivată cu porumb și să se îndrepte către hibrizi din grupa de maturitate FAO 320.

”Împreună cu societatea fiului meu lucrăm o suprafață de 550 de hectare. Am ales pentru anul acesta să reduc suprafața cultivată cu porumb la jumătate. Temperaturile au crescut și seceta s-a resimțit agresiv. Producția a scăzut destul de mult în zona noastră, în 2014 am avut la porumb o producție medie de peste 8.000 kg/ha, după care a scăzut la puțin peste 6.000 kg/ha în 2015, iar în 2016 am recoltat undeva la 4.900-5.000 kg/ha. Din acest an însă, fac o schimbare: voi semăna jumătate din suprafață cu hibrizi din grupa FAO 320 de la Pioneer. Pe societatea mea voi cultiva 35 de hectar, iar pe cea a băiatului 45 de hectare. Începând de anul trecut am mai crescut densitatea la porumb, mai ales la grupa FAO mică și semănăm 72.000 b.g/ha, iar în final rămân cu 69.000 de plante la recoltare. La această densitate am obținut o producție de 6.000 kg/ha în condiții de arșiță accentuată mai ales la înflorit”, ne-a declarat Ilie Dan, președintele Asociația Producătorilor Agricoli Ilfov.

Formulă de calcul pentru aplicarea azotului: Când și cum se face fertilizarea prin costuri minime a porumbului aflat în perioada de vegetație

Pentru a răspunde, pe scurt, acestor întrebări, Timac Agro România pune la dispoziția agricultorilor expertiza prof. dr. Horia Hălmăjan care precizează că primul pas ce trebuie făcut este calcularea dozei de azot.

Astfel, profesorul Hălmăjan dezvăluie o formulă de calcul simplificat propus de Institutul Arvalis (Franța):

Doza (kg N/ha) = (Producția planificată *Consum specific – 50)/0,8

Producția planificată este media producțiilor din cei mai buni 3 ani, dintr-o serie de 5.

Consumul specific (cantitatea de azot necesară pentru obținerea unei tone de boabe), se alege în funcție de producția planificată (vezi tabelul).

50 reprezintă cantitatea de azot din sol (kg/ha), absorbția de plantele de porumb. Este compusă din azotul rezultat din mineralizarea humusului (25-70 kg/ha/an) și azotul rezidual din sol (cantitatea de azot rămasă dupa recoltarea plantei premergatoare, între 15-35 kg N/ha când aceasta este grâul).

0,8 este coeficientul de utilizare a azotului de către plantele de porumb, atunci când este aplicat după fenofaza de 6 frunze. Consumul specific variază odată cu producția (Borcean, 2006)

Perioada în care se aplică azotul la cultura de porumb

Dacă nu ar fi restricții impuse de grija pentru mediu, în multe zone, o bună parte din azot s-ar putea aplica încă din toamnă, spune profesorul Hălmăjan.

”Cea mai economică soluție este însă aplicarea în timpul perioadei de vegetație, înainte de perioada de consum maxim, care începe de la stadiul de 6-8 frunze și se termină la înflorire. Până la 5 frunze, plantele de porumb nu consumă azot din sol aproape deloc. De aceea, 40-50 kg N/ha aplicate la pregătirea patului germinativ sau la semănat acoperă nevoile de azot până în fenofaza de 8 frunze”, explică specialistul în fertilizarea culturilor mari.

Aplicarea localizată a azotului în timpul vegetației (îngrășămintele sunt încorporate odată cu prășila), este mai eficientă decât distribuirea prin împrăștiere pe toată suprafața, iar în cazul utilizării îngrășămintelor lichide de tipul UAN (uree și azotat de amoniu), încorporarea este obligatorie. ”Din cauza pierderilor prin volatilizare, când ureea nu este încorporată și nu este așteptată o ploaie în câteva zile după aplicare, dozele se majorează cu 10-15%”, spune prof. dr. Hălmăjan.

În timpul vegetației se pot folosi și îngrășăminte foliare. Aplicarea de 500-600 g Zn/ha permite corectarea eficientă a carenței moderate, care apare în cursul vegetației. „Institutul Arvalis din Franța recomandă ca atunci când se aplică la sol sau pe frunze îngrășământul cu zinc, acesta nu trebuie să conțină și cupru deoarece prezența cuprului anulează efectul zincului, agravând uneori carența”, mai precizează specialistul, citat de Timac Agro România.

Rapița – un pariu câștigat la Giurgiu. Cum a obținut Fermierul Biță Racman  5.600 kg/ha pe anumite sole. Producția medie, 5.000 kg/ha

Rapița – un pariu câștigat la Giurgiu. Fermierul Biță Racman a obținut 5.600 kg/ha pe anumite sole. Producția medie, 5.000 kg/ha

Lucrez de ani buni cu rapița de la Pioneer. Și hibrizii convenționali produceau, mă rog, nu chiar așa de mult, dar îmi provocau multe pierderi la recoltare. De când pot folosi ierbicidarea cu Cleranda, cultura e destul de curată și n-am probleme la recoltare, că dacă ai buruiană pe cultură te afectează la producție și calitate. Se vede seminificativ că nu mai ai corpuri străine, atâta timp cât nu mai ai buruiană să-ți iasă. Ăsta e primul element care te ajută să faci producțiile cele mai mari cu noua generație de hibrizi de rapiță de la Pioneer.

Pentru mine, rapița e o cultură foarte importantă. Mă ocup de ea și sâmbăta și duminica. La ora 4 azi-noapte eram pe tarlaua asta să pregătesc terenul. Ar fi trebuit să fiu acasă, în pat, dar n-am putut să plec, că toate lucrările trebuie făcute ca la carte. Folosesc sămânță de la Pioneer, de la Bayer toate fungicidele și insectofungicidele, de la BASF iau Cleranda și îngrășăminte folosesc de la Timac Agro.

”Rapița face bani”. E cea mai scurtă definiție pe care i-aș putea-o da. Înainte vreme făceam 2.500-2.700 kg/ha însă acum, cu noii hibrizi ajung la peste 4,5 tone și am ajuns și la 5.500 kg/ha. Eu însămânțez anual între 300 și 400 de hectare de rapiță, iar cu banii de pe rapiță îmi plătesc datoriile. Anul ăsta am obținut aproape 1,8 milioane lei.  Veniturile de pe rapiță sunt o gură de oxigen pentru mine ca fermier, pentru că-mi permit să-mi plătesc inputurile pentru anul acesta,  pentru aproape toate culturile. Dacă aproximez bine, încasările de pe recolta de rapiță îmi acoperă cam 80% din cheltuielile cu inputurile întregii ferme. Gândiți-vă că la o producție de 5 tone la hectar și un preț de 1,6 lei/kg, am luat 8.000 lei/ha, iar cheltuieilile se ridică la 3.000, maxim 4.000 lei/ha. Cu rapița practic mi-am dublat banii. La grâu iau 60 de bani la 7 tone/ha, obțin 4.200 lei/ha în timp ce costul culturii e de 3.600 lei/ha. Atâta doar, că e riscul mare la rapiță.

CONFERINȚA AGRICOVER. Timac Agro: PRODUS NOU pentru CULTURA DE PORUMB

CONFERINȚA AGRICOVER. Timac Agro: PRODUS NOU pentru CULTURA DE PORUMB

Fermierii prezenți la Conferința Agricover au primit soluții pentru nutriția plantelor la standul companiei Timac Agro România

Fertileader AXIS, un produs nou în portofoliul Timac Agro România, este dedicat culturii de porumb, iar la testările efectuate până acum a reușit să crească profitul fermierilor cu cel puțin 200 de lei la hectar. Performanțele sale au fost prezentate în cadrul Conferinței Anuale Agricover: ”Tendințe și inovație în agricultură”, eveniment ce a avut loc la Poiana Brașov și a reprezentat cea mai mare conferință de agribusiness din România, cu 800 de participanți fermieri și specialiști din domeniu.

Fertileader AXIS este un biostimulator pentru cultura de porumb pe care compania Timac Agro România îl lansează în acest an. Acest produs asigură plantei elementele nutriționale de care are nevoie, având un efect cantitativ și calitativ maxim asupra producției. În loturile experimentale pe care compania le-a făcut în țară s-a demonstrat că aplicarea produsului la cultura de porumb aduce un plus de producție de 750-1.000 kg/ha.

”Lansăm un nou produs din categoria biostimulatorilor pentru porumb care se numește Fertileader AXIS care costă 175 lei pe hectar, echivalentul a 350 kg de porumb la un preț de vânzare de 0,5 lei/kg. Dacă am investi această sumă de bani în azotat de amoniu este posibil ca suprafertilizarea să nu se găsească în producție. Testările pe care le-am făcut pentru acest produs în ultimul an arată că la Timișoara s-au obținut 873 kg de porumb în plus la hectar, Livada, Satu-Mare 850 kg de porumb în plus și la Secuieni undeva la o tonă în plus pe hectar”, a declarat Marius Marica, director de marketing Timac Agro România.

Între 200 și 325 lei plus de profit la cultura de porumb

Pentru a demonstra eficiența acestui produs, dar și cât de mult contează un plus de producție, specialistul companiei a simulat și un calcul al profitabilității. Astfel că, la o investiție de 175 lei pe hectar, pentru produsul Fertileader AXIS fermierul obține un profit minim de 200 lei.

”Calculul matematic este simplu, dăm undeva la 175 lei pe hectar și facem între 750 și 1.000 kg/ha în plus producție de porumb. Obținem un profit minim pe hectar de 200 lei și maxim 325 lei”, susține director de marketing Timac Agro România.

Produs pe bază de Azot, Fosfor, Mangan și Zinc

Pentru atingerea potențialului maxim de producție, plantele au nevoie de o cantitate corectă și echilibrată de nutrienți. La recoltare, plantele extrag din sol o cantitate considerabilă de nutrienți, astfel ca aceștia, trebuie înlocuiți cu un aport bun și proporțional pentru ca recoltele viitoare să poată dezvolta un potențial maxim.

TOP cei mai buni fermieri din România. Cine ocupă primul loc, în județul Alba, în funcţie de producţiile înregistrate

teren agricol

Vasile Seneșan, patronul Mecsol Galda SRL, a reusit și anul acesta să ocupe primul loc în topul celor mai performanți fermieri din județul Alba.

Topul fermierilor din România – cultura mare:

Alba – Vasile SENESAN, S.C. Mecsol Galda S.R.L.;

Arad  – COMBINATUL AGROINDUSTRIAL CURTICI S.A., dr. Ing. Muscă Dimitrie;

Arges – S.C. Fructigena S.R.L., Ilie Valentin, S.C. Romina Company S.R.L., Stănescu Valentin;

Bacau – Iosub Nelu – I.F. SASCUT;

Bihor – Corbuţ Dan, S.C. AGROIND CAUACEU S.A.;

Bistrita – Moldovan Ovidiu, S.C. Drosera S.R.L.;

Botosani – Niculăeş Gheorghe, S.C. Agroind Com S.R.L., comuna Răchiţi;

Brasov – Sucaciu Cleonic, S,C. GUSUTRI S.R.L./GRUP PRODUCĂTORI ŢARA FĂGĂRAŞULUI;

Braila – Dogărescu Marin, S.C. AGRIDOR S.R.L., loc. Chişcani;

Buzau – Florea Constantin P.F.A.;

Caras Severin – S.C. S-Burgmeyer, Oraviţa;

Calarasi – S.C. Eco Fruct S.R.L. Călăraşi.  Aurel Petruş;

Cluj – Onişor Ovidiu, S.C. Ada Prod Com, loc. Viişoara

Constanta – Costea Florin, P.F.A.;

Covasna – Î.I. Orban Miklos, loc. Ilieni;

Dambovita – S.C. PROIECO S.R.L, Gheboianu Marius;

Dolj – I.F. DOBIE TOADER, Dobie Toader, Com. Poiana Mare, Loc. Poiana Mare;

Galati – ING BUJOR ION;  S.C. AGROCOV S.R.L.;

Giurgiu – S.C. AGROZOOTEHNICA ADUNATII COPACENI S.A., administrator TEVANOV ION

Gorj – S.C. TALPASESTI 7 .S.R.L. Marinescu Constantin, Com. Băleşti, sat. Tălpăşeşti

Harghita – KERESZTES VICENŢIU – S.A. BURGABOTEK SÂNMARTIN;

Hunedoara – Gridan Viorel Ioan, S.C. Maiulact S.R.L. Harau;

Ialomiţa – Ilie Jean Cezar; S.C. Landagro S.R.L. Slobozia;

Iaşi – Ibănescu Gheorghe;  S.C. Agrimarvas S.R.L.;

Maramureş – S.C. Caraintertrans S.R.L., Carabat Vasile, Loc. Seini;

Mehedinti – S.C. HASTRO ŞOVARNA S.R.L., STROESCU CORNEL,;

Mureş – S.C. Ceragrim Ungheni S.R.L., Orosan Petru,Ungheni;

Neamt – S.C. Agromec Roman S.A., Bucătaru Iulian;

Olt – S.C. Dumismar Ianca S.R.L, Mitrică Puiu;

Prahova – S.C. Cedagroplant S.R.L., Drăgăneşti, Ing. Duţă Constantin;

Satu Mare – S.C. Leul din Sisesti SRL Pomi, Verdes Doru;

Salaj – S.C. SALVATORE, Salvatore Digrigori;

Sibiu  – S.C. Agroferm SRL, Aflat Toader, Loc.Brateiu;

Suceava – CHIRIAC GHEORGHESC, AGRODIM-S.R.L., loc. Bălcăuţi;

Teleorman – S.C. STOENESCU COM S.R.L.,  adm. STOENESCU SORIN, Com. MERENI;

Timis – S.C. EMILIANA WEST ROM. S.R.L., LOC. Dudestii Vechi, dr. Sebastiano Stopa – director comercial, dr. Gabriele Valmori – director tehnic;

Tulcea – S.C. Stilcom S.R.L., Dascălu Trandafir, Com. Izvoarele;

Vaslui – I.I. PÎRGARU, Ionut Florin, loc. OPRIŞIŢA, com. POIENEŞTI;

Valcea – S.C. AGRONEG PROD S.R.L., Negri Iuliu, oraş Bălceşti;

Vrancea – Scutaru Gelu, S.C. Comcereal Focşani S.A.;

Ilfov – S.C. GEO&COSTI S.R.L., Preda Gheorghe

GALA TOP AGRIBUSINESS 2016: Lista câștigătorilor, a FERMIERILOR PREMIAȚI DE COMPANII

GALA TOP AGRIBUSINESS 2016: Lista câștigătorilor, a FERMIERILOR PREMIAȚI DE COMPANII!

Inovația, pasiunea, asocierea și tinerețea – cuvintele de ordine ale celei de-a treia ediții a Premiilor Top Agribusiness, eveniment ce s-a desfășurat vineri, 11 noiembrie, la Teatrul Elisabeta din Capitală. Gala, organizată anual de către Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, din cadrul USAMV București, cu sprijinul partenerilor săi s-a desfășurat, așa cum ne-a obișnuit și până acum, într-un cadru festiv, în care cele mai importante companii din sectorul agricol au premiat fermierii care au obținut rezultate remarcabile în 2016.

Ediția a-III-a Premiilor Top Agribusiness a fost deschisă de cuvântul prof. univ. dr. Toma Dinu, decanul Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, care a adresat cuvinte de mulțumire celor prezenți în cadrul evenimentului, dar și partenerilor care în ultimii trei ani s-au implicat în organizarea Galei.

”Vă mulțumesc că ați dat curs invitației noastre, vă mulțumesc că onorați prin prezența dumneavoastră acest eveniment. Ideea de a organiza acest eveniment ne aparține și a prins viață datorită partenerilor noștri că au decis să se implice, au fost alături de noi și ne-au sprijinit mai ales material. Am atras în parteneriat mari operatori din domeniu, companii și oameni de afaceri din agricultura românească, din mediul bancar și zona media. Astăzi premiem fermierii, este ziua lor, fermieri care prin inspirație, consecvență și muncă asiduă au atins succesul. Acești fermieri contribuie prin munca lor la evoluția economie și a societății. Știm că omul sfințește locul, iar agricultura este pentru cei capabili, cu implicare totală și pentru cei dispuși să-și asume riscuri care nu sunt deloc mici. Premiem cu un ochi uitându-ne la trecut, la întreaga activitate și cu un ochi uitându-ne la viitor, la generația viitoare. Anul acesta premiem în primul rând cooperarea”, a declarat prof.univ.dr. Toma Dinu, decanul Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a fost invitatul special al evenimentului, mesajul său fiind unul clar: mediul universitar are nevoie de implicarea mediul privat.

”Este un eveniment de excepție și un exemplu de bună practică pentru tot mediu universitar românesc. Singura cale de dezvoltare a universităților românești este aceea de consolidare a parteneriatului cu mediu economic. Modul în care, domnule decan, ați reușit să convingeți, să atrageți alături de dumneavoastră, pentru a treia oară consecutiv, un număr impresionat de companii, cei mai importanți actori din domeniu și nu numai, este remarcabil”, a transmis profesorul Sorin Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

Marian Clejanu și Cooperativa Agricolă Vlașca – premiul pentru asociere funcțională

Prima distincție a fost oferită de către decanul Toma Dinu și a mers către Cooperativa Agricolă Vlașca, un model de asociere, unde fermierii se întâlnesc cu companiile și negociază achizițiile de inputuri necesare. Peste 40 de fermieri fac parte din această cooperativă care a reușit să schimbe mentalitatea producătorilor agricoli din județul Giurgiu. Marian Clejanu, reprezentantul formei asociative a fost cel care a primit distincția în numele membrilor.

Timac Agro România a premiat fidelitatea și noua generație de fermieri

Adrian Drăgan, director general al companiei Timac Agro România a fost cel care a oferit cele două distincții pentru fermierii colaboratori. Premiile au mers către fermierul de nouă generație și pentru fidelitatea față de produsele Timac Agro:

– Primul premiu a mers către Cosmin Iancu, un fermier de nouă generație. Student în cadrul USAMV București, la Facultatea de Agricultură, tânărul este moștenitorul unei ferme de 1.000 hectare pe care le lucrează împreună cu bunicul și tatăl său.

– A doua distincție a mers către Dan Nica, pentru fidelitatea față de produsele Timac Agro, acesta fiind și clientul companiei de 9 ani, companie care anul acesta aniversează 10 ani pe piața din România.

Valsi a premiat pasiunea pentru activitatea agricolă

Ștefan Constantin, administratorul distribuitorului de inputuri Valsi, o afacere 100% românească, a premiat pasiunea pentru agricultură și noua generație de fermieri. Premiile au mers către:

Oana Banu, studentă la Facultatea de Agricultură, din cadrul USAMV București, cea care împreună cu tatăl său deține o societate agricolă de 300 de hectare, din care 30% deținut în proprietate, iar restul sunt luate în arendă. Anul trecut, tânăra a depus un proiect pe fonduri europene, unde a obținut o finanțare de 350.000 de euro, bani folosiți pentru achiziționarea de utilaje agricole noi.

–Petrică Ianache, absolvent al Facultății de Agricultură de la Iași, a fost al doilea fermier premiat de companie. În prezent, societatea administrată de acesta lucrează 400 de hectare, dar pe viitor își propune să-și mărească ferma.

Caussade Semences a premiat performanța folosind cel mai extins portofoliu de culturi agricole din România

Iulia Cristea, directorul de marketing al companiei Caussade Semences a acorda cele două premii pentru performanță și fidelitatea față de genetica oferită. Distincțiile au mers către:

Costel Trif, premiat pentru performanță Caussade Semeneces multispecii. Din cele patru culturi principale care se găsesc la el în fermă, o pondere însemnată este deținută de soiurile și hibrizii Caussade.

– Cătălin Vătămănescu a fost premiat pentru performanța Caussade Semeneces multispecii. Grupul local Agromad Crops pe care-l reprezintă lucrează 15.000 hectare. Până în prezent a semănat 12.000 de hectare cu culturi de toamnă, din care 4.400 ha cu rapiță și 7.600 ha cu grâu și orz.

Net Agro a premiat pasiunea pusă în slujba agriculturii

Distincțiile oferite de această companie au mers către acei fermieri care nu au neapărat o pregătire agricolă, dar care, din pasiune, au intrat în această activitate. Premiile au mers către o absolventă de Fizică atomică și un fost angajat al Ministerului de Interne:

– Prima distincție a mers către societate agricolă ce lucrează 600 de hectare, reprezentată de Oana Pătrașcu, cea care a absolvit facultatea de Fizică atomică, dar pentru care pasiunea pentru agricultură a avut întâietate în față pregătirii profesionale.

– A doua distincție a fost oferită lui Viorel Deleanu care lucrează, în prezent, 1.200 hectare în județul Giurgiu, suprafață arendată în mare parte. Activitatea agricolă a început-o în 2007, cu 70 ha și cu un tractor U650. Absolvit al Facultăți de Științe Juridice și Administrative, fermierul a lucrat până acum câțiva ani în Ministerul de Interne.

Bancpost a premiat fermierii care au avut încredere în serviciile bancare

Dragoș Călin, director executiv în cadrul Bancpost a fost și cel care a premiat cei mai curajoși fermieri, care au avut încredere în serviciile bancare oferite. Premiile au mers către:

Teodora Costinescu, cea care administrează o societatea agricolă de 800 de hectare în județul Argeș și care a primit un credit pentru a cumpăra teren agricol, la o dobândă avantajoasă.

– Președintele EuroAvi, Elisei Puiu, din județul Călărași. Activitatea agricolă a început-o în 2004, cu 20.000 de capete de pui pe serie și acum face parte dintr-un grup de producători, cu abator propriu, unde se sacrifică 13 milioane de pui pe an și de unde pleacă la export 30% din această cantitate.

AgriSo a premiat tinerii antreprenori

Ștefan și Mihai Stănescu, cei doi tineri care stau în spatele aplicației AgriSo nu premiat deschiderea fermierilor pentru tehnologie:

-Prima distincție a mers către Alin Didă, administrator al societății agricole Agronova, cea care exploatează peste 8.500 de hectare în județul Olt, fiind și unul dintre primii clienți care au testat aplicația în fermele de pe malul Dunării.

– Al doilea premiu a fost acordat lui Liviu Ciocan, de la societatea Carpatica Tur SRL, care lucrează 1.500 ha tot în județul Olt.

Monsanto a premiat performanța și inovația

Daniel Stanciu, director de marketing și strategie pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova al companiei Monsanto a fost cel care a avut onoarea să-i premieze pe fermierii aleși în funcție de performanță, dar și de implicarea lor în promovarea mărcii Dekalb. Distincțiile au mers către:

– Premiul pentru promovarea mărcii Dekalb în județele Ialomița și Călărași a mers la fermierul Șerban Nicușor, administrator Agroserv Măriuța, societate care exploatează peste 4.000 ha și deține una dintre cele mai moderne ferme de vaci din România.

– Premiul pentru inovație a fost oferit fermierului Cristian Andrici, reprezentant societatea Agricola Târgu Frumos.

Pioneer a premiat inovația în agricultură

Maria Cîrjă, directorul de marketing al companiei Pioneer a fost cea care a oferit distincțiile pregătite de distribuitorul de semințe. Cele două distincții au mers către:

– Premiul pentru inovație a mers la Arnaud Perrein, fermier de origine franceză, stabilit în Ialomița, administratorul fermei Sopema și președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România – creată în urmă cu 4 ani.

– Premiul pentru loialitatea față de produsele Pioneer a mers către  Florică Mara, cel de-al doilea fermier premiat, un agricultor de top care exploatează 9.300 ha în Teleorman.

Syngenta a premiat deschiderea și diversitatea

Raluca Boțan, directorul de marketing al companiei Syngenta a fost cea care le-a oferi fermierilor distincțiile pregătite. Astfel că premiile au mers către:

– Mircea Băluță, președintele Cooperativei Agricole din Argeș și cel care lucrează 3.200 de hectare în cadrul societății sale. Premiul i-a fost oferit pentru deschiderea de care a dat dovadă pentru a testa noi tehnologii și hibrizi.

Vasile Lungu de la Domeniile Lungu din Iași a fost premiat pentru diversitatea de culturi pe care alege să le înființeze în cadrul societății. Întrucât nu a putut fi prezent, premiul său a fost ridicat de către un reprezentant al companiei.

Facultatea de Management a premiat viitoarea generație de fermieri

Gala Premiilor Top Agribusiness nu se putea încheia fără distincțiile oferite de profesorul Toma Dinu, decanul Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, pentru acei tineri studenți ai facultății care și-au început o afacere în domeniul agricol sau alimentar și care, anul acesta, au fost:

– Robert Zăman, student în anul IV la specializarea de Inginerie Economică în Agricultură, cel care administrează societatea SC Chilianca SRL, o fermă de 350 de hectare.

– Ștefan Ionuț Adrian, student la specializarea de Inginerie și Management în Alimentație Publică și Agroturism, a pornit un business în februarie 2015 în domeniul alimentației publice, cu 10.000 de euro, bani pe care i-a împrumutat de la un unchi. În prezent are patru angajați și, dacă anul trecut cifra de afaceri se situa la 90.000 de lei, în acest an s-a dublat.

Cum se obtine mai mult grâu,dar si  mai bun

Efectul Timac în ferma unui tânăr din Teleorman: ”Grâul mai bun m-a ajutat să vând mai scump!

ECONOMIC

Premiat anul acesta în cadrul Galei Top Agribusiness de către Timac Agro România, Ioan Marius Găină și-a adus aminte cât de greu i-a fost la început. A pornit cu trei hectare de legume, iar acum reușește să își asigure un trai liniștit pentru el și familia sa, lucrând 500 de hectare.

”Împreună cu familia mea deținem o fermă de 500 de hectare – 20% proprietatea noastră, iar restul este luat în arendă. Începând din 2004, de când am început să mă ocup serios de agricultură, an de an, am luat teren în arendă, de oriunde auzeam pe cineva că vrea să dea pământ. Inițial am început cu pământul familiei – 3 hectare și faceam doar legumicultură, însă cum ne bazăm pe cultura mare”, a declarat pentru Agrointeligența Ioan Găină, un tânăr fermier din comuna Drăgănești-Vlașca, județul Teleorman.

Lucrează cu Timac Agro de șase ani

Chiar dacă a reușit să-și consolideze exploatația într-un timp relativ scurt, tânărul fermier a subliniat faptul că nu ar fi reușit să ajungă unde este astăzi fără ajutorul specialiștilor Timac Agro România.

”Am început să colaborez cu echipa Timac încă de acum 6 ani prin intermediul unui distribuitor pe care compania îl avea la noi în zonă. De aproape 4 ani sunt în legătură directă cu compania Timac și folosesc în mod special gama de îngrășăminte foliare pentru grâu și rapiță. Mă bazez foarte mult pe recomandările specialistului de la Timac atunci când aleg substanțele pe care le folosesc la culturile mele”, spune tânărul fermier.

Sfat dat la fața locului

În materie de substanțe folosite la culturile sale, tânărul fermier a mizat anul acesta, la cultura de grâu, pe produsul Timac Fertilidear Vital 954, iar pentru cea de rapiță a folosit produsul Fertilidear Viti BPK.

”Consultanții din teritoriu mă ajută să iau decizia corectă atunci când vreau să achiziționez un produs. De cele mai multe ori mergem împreună în solele pe care le am cultivate, ne uităm împreună, analizăm situația și decidem ce este cel mai bine să aplicăm, când și în ce doză. În felul acesta am siguranța că am cumpărat exact produsul de care am nevoie și care mă va ajuta să obțin producții bune, la sfârșit de sezon. Specialiștii Timac Agro din teritoriu sunt mereu pregătiți să-ți răspundă la întrebările pe care le ai și te ajută să alegi exact produsul de care are nevoie cultura ta”, ne-a explicat Ioan Marius Găină cum decurge relația dintre el și specialiștii în nutriție vegetală.

Recolte mai bune decât în fermele vecine

Produsele Timac Agro România l-au ajutat pe tânărul fermier să obțină nu doar recolte bogate, ci și o producție de o calitate mai bună.

”Producția a crescut în primul rând calitativ și apoi cantitativ. Am investit începând cu anul 2008 și în utilaje agricole, reușind să fac lucrări de calitate și cu ajutorul produsele Timac Agro am reușit să obțin producții net calitative față de vecinii mei, în special la grâu. Produsele Timac Agro fac ceea ce promit: an de an am reușit să obțin producții calitative și cantitative, rezultatele se văd în câmp și în siloz și tocmai de aceea vom continua să utilizăm produsele Timac”, a adăugat fermierul teleormănean.

Un plus de 100 de lei la tona de grâu

Atunci când ai o recoltă de calitate și traderii te caută pentru produsele tale, iar dacă le poți oferi și o cantitate mai mare de cereale, atunci cu siguranță primești un preț mult mai bun față de alți fermieri.

”Reușesc să îmi vând producția destul de bine, prețul pe care îl obțin este ceva mai mare față de prețul pe care îl obțin ceilalți fermieri, pe tona de grâu. Fiind de calitate, grâul meu are mare căutare pe piață. Anul acesta am reușit să vând cu 700 lei tona, când la mine în zonă ceilalți fermieri abia primesc 600-620 lei pe tonă”, ne-a spus tânărul fermier despre principalul avantaj al folosirii produselor Timac.

Costurile înființării unui hectar de cereale

”Investiția într-un hectar de cereale poate ajunge undeva la 2.500 de lei, cam acolo încerc să mă situez. Desigur că anii dificili impun condiții dificile, așa că dacă se impune investesc și mai mult, numai să obțin cereale de calitate. Chiar dacă investec mult, reușesc cu prețul pe care îl primesc să-mi acopăr cheltuielile și să fiu profitabil. De exemplu, la floarea-soarelui am făcut 3 tone la hectar și am vândut-o cu 1,6 lei, deci un venit de 4.800 de lei, iar dacă scădem investiția, tot îmi rămâne 2.300 lei pe hectar”, ne-a exemplificat fermierul. În cazul grâului, la un cost de 2.500 de lei, a obținut un profit de circa 1.500-1.700 de lei la hectar.

Monocultura – cuvânt interzis la ferma lui Ioan MariusGăină

În cei peste 10 de când face agricultură, fermierul din Teleorman a deprins o regulă de la care nu se abate: niciodată nu practică monocultură, iar planificarea culturilor o face în funcție de un asolament realizat pe 4 ani.

”În general merg pe culturile de bază ale fermierului mijlociu: grâu, orzoaică, rapiță, floarea-soarelui și ceva porumb. Anul acesta producțiile de la mine din fermă au fost destul de bune, având în vedere anul greu pe care l-am traversat. La orzoaică am obținut 6.300 kilograme la hectar, la grâu 6.000 kilograme la hectar, la rapiță 3.500 de kilograme pe hectar – în condițiile în care 15% din suprafața cultivată nu a răsărit din cauza băltirilor, iar la floarea-soarelui am obținut 3.000 de kilograme. La producții mă situez peste media de la mine din zonă, dar cred că se putea și mai bine. Nu irig nici o palmă de pământ, totul stă în tehnologia de cultură și în modul de aplicare a tehnologiei”, ne-a vorbit fermierul despre producțiile pe care le-a obținut la sfârșitul acestui an agricol.

În final, un alt aspect ce merită menționat este că Ioan Marius Găină a absolvit în 2007 Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală. ”Acest lucru m-a ajutat foarte mult. Nu poți face agricultură fără să ai câteva noțiuni de bază pe care să te poți sprijini în activitatea ta. Este adevărat că cel mai bine înveți din practică, dar fără o pregătire minimă nu prea poți să facă performanță în agricultură”, ne-a spus fermierul teleormănean.

Schema de nutriție a porumbului care ”sapă” după apă la peste un metru adâncime

Farm Progress este evenimentul anual care pune în valoare atât hibrizii DEKALB, cât și cele mai noi tehnologii de cultură, de protecție a plantelor și, foarte important, de nutriție vegetală.

Ca și în anii trecuți, la Cărpiniș, în județul Timiș, fermierii au fost impresionați să poată vedea cât de mult se pot dezvolta rădăcinile unui porumb la care se aplică o schemă corectă de fertilizare și care, mulțumită ”împământării” puternice, a trecut cu bine de secetă, găsindu-și apa în sol la peste un metru adâncime.

radacini bine dezvoltate la porumb

”Minunea” rădăcinilor de porumb care au ”săpat” la peste un metru adâncime este meritul specialiștilor de la Timac Agro România, cei care au implementat la Farm Progress 2015 o schemă de nutriție folosind la porumb doar produsele pe care le comercializează în România. Au contribuit calitățile hibrizilor DEKALB de la Monsanto, dar și tratamente făcute la timp și care nu au permis dăunătorilor sau buruienilor să afecteze producția.

”Anul 2015 a pus în mare dificultate culturile agricole, mai ales din cauza temperaturilor extrem de ridicate, care au afectat mai ales porumbul și floarea-soarelui. Soluțiile oferite de noi au avut în vedere dezvoltarea unei rădăcini puternice care să pătrundă mult mai adânc în sol, astfel ca accesibilitatea apei să fie una mai bună”, ne-a explicat la fața locului Mihaela Corcheș, Specialist Marketing din partea Timac Agro România.

schema de fertilizare pentru radacini puternice la porumb

”Am folosit un produs microgranulat Physiostart, un produs starter care ajută cultura în perioada imediat următoare răsăririi, dezvoltă rădăcini puternice, așa cum s-a și văzut la groapa cu profilul de sol. Physiostart conține elemente adaptate cerințelor plantelor tinere, dezvoltă rădăcina, așa că ce se poate vedea în jur (la Farm Progress 2015 – n.r.) confimă faptul că fermierii care au ales Timac Agro au avut mai puțin de suferit din cauza secetei”, ne-a declarat reprezentanta Timac Agro România.

Specialiști în nutriția plantelor, cei de la Timac Agro țin mereu cont și de prognozele meteo, așa că, după analiza lor, s-au poziționat în câmp cu un azot cu eliberare lentă, folosind produsul Synertec.

”Este vorba despre aplicarea Synertec cu o acțiune de lungă durată, fapt ceea ce nu mai necesită neapărat o altă intervenție la prașilă. În plus, acest produs face sinergie cu azotul datorită conținutului în potasiu, știindu-se că potasiul este un element cu rol deosebit în managementul apei”, a explicat Mihaela Corcheș.

DSC_0318De subliniat că ”rețeta” folosită la Cărpiniș a fost una adaptată de consultanții Timac Agro România la condițiile din zonă, la sol, la vulnerabilitățile locale. ”Noi suntem alături de fermieri și îi asistăm pe tot parcursul implementării schemei de nutriție pe care o oferim. Nu există o rețetă de fertilizare pe care să o poți recomanda în orice fermă, de aceea colaborăm strâns cu agricultorii pentru a le oferi produsele de care au nevoie în cantitățile de care au nevoie, atunci când este nevoie”, ne-a precizat Mihaela Corcheș, Specialist Marketing din partea Timac Agro România.

Iată una dintre schemele de nutriție aplicate de către specialiștii Timac Agro România la Farm Progress 2015 de la Cărpiniș, în județul Timiș.

Timac Start
Perioada de aplicare – pregătirea patului germinativ;
Cantitatea: 200kg/ha.

Synertec NK 35
Perioada de aplicare – la semănat pe rând;
Cantitate: 200kg/ha.

Biostimulator microgranulat Physiostart
Perioada de aplicare – odată cu semănatul;
Cantitate: 25 kg/ha.

DSC_0479Farm Profress 2015

Share

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.