Revelarea sangelui varsat… Prietenia cu Dumnezeu… Harul: Puterea Evangheliei…Dumnezeu vrea sa fii vindecat! Dumnezeu deja a facut totul…Razboi spiritual…
Trei întrebări despre ţepuşul lui Pavel… Binecuvantarea si miracolele…Interviu cu Randy Clark la „It’s supernatural”… Alegerea lui Dumnezeu… Duh, Suflet si Trup … Șapte dușmani ai poporului lui Dumnezeu, de Manuel Seibel …Har si autoritate,de Charles Henry Mackintosh … Căutați pe Domnul câtă vreme se poate găsi…
PUTEREA SANGELUI LUI ISUS… Cum ne poate ajuta Isus Cristos… Toti ne confruntam cu ispita… Rascumpararea… Schimbare fara efort…MEDITAȚII CREȘTINE , by C.H. Spurgeon… Să predicăm evanghelia împărăției ca să-i eliberăm pe oameni din rebeliunea lor împotriva lui Dumnezeu … Ce a propovăduit Domnul Isus în Epoca Harului era doar calea pocăinței … Planta folosita la remedii impotriva afectiunilor respiratorii, digestive si reumatice…Ce risc crescut prezinta persoanele cu ochii verzi sau albastri…Fructele cu cel mai putin zahar, recomandate diabeticilor…Cum ne protejam de West-Nile sau meningita…Planta care combate diareea dar si constipatia…Beneficii mai putin stiute ale consumului de praz…Cum te otraveste ciorba de acasa…Cum poti folosi patlagina ca medicament…Hoţia, minciuna, pornografia, libertinajul, răutatea, idolatria, nedreptatea, sărăcia– dimpreună cu toate relele şi urâţeniile prin care “tata” satan a otrăvit sângele omenesc, nu sunt opera lui Dumnezeu; Omul a votat cu inamicul cosmic numărul unu, i-a întors spatele Creatorului, s-a ascuns după degetul pădurii, când s-a “îndrăgostit” de gunoierul cosmic şi s-a îmbrăcat cu frunze şi scuze! De atunci- bâiguie (mort în păcat) din amăgire în amăgire… De aceea a venit Iisus care, cu moartea lui („botezatoare” – Rom. cap.6), a călcat în piciare moartea satanei şi astfel am murit faţă de orice păcat, dar şi faţă de satan! Prin transfuzia gratuită cu Sânge Dumnezeiesc, cu Voia şi Învăţătura Lui, suntem „îndumnezeiţi”. Numai acest Sânge/Gând -plin cu Bunătăţi, Învăţături şi Frumuseţi Cosmice, în care pulsează Viaţa veşnică şi Harul nemărginitelor puteri, învie pe oricine crede, îl primeşte dimpreună cu Învăţătura Lui, îl ascultă şi ,prin El, împlineşte Poruncile LuiProf. Dr. Vasile Astărăstoae desființează miturile vedetelor de la Covid TV: vaccinații mor la fel ca nevaccinații; vaccinații se pot infecta, se pot îmbolnăvi și pot transmite virusul la fel ca nevaccinații. De aceea nu se justifică discriminările…Comitetul pentru vaccinare din Marea Britanie NU recomandă administrarea vaccinului la copiii cu vârsta între 12 și 15 ani. Verdictul epidemiologilor: Sunt prea mari riscurile. NU există niciun motiv direct pentru a vaccina copiii…
Revelarea sangelui varsat
LUCRAREA FINALA ESTE REVELATA IN FIECARE ASPECT IN CARE SANGELE A FOST VARSAT
Fiecare din cele sapte parti ale suferitelor lui Hristos in care sangele Lui a curs sunt usi spre mistere ascunse care se deschid si se reveleaza in partasie cu sangele Lui. Crucea este un infinit paradis al picaturilor de sange, fiecare plina de lumina si revelatie. Este intrarea in orasul ceresc, in locurile in care locuieste Duhul si spre locurile ceresti.
Mii de experiente ale cunoasterii profunde si revelatii stau inaintea credinciosului care gaseste aceasta cheie, si plonjeaza in acest rau de lumina.
SANGELE DIN SUDOAREA DE PE FRUNTEA LUI
Victoria asupra tuturor durerilor si suferintelor sufletului se gasesc in acele picaturi de sudoare de pe fruntea Lui. Puterea care ne supune vointa, vointei lui Dumnezeu este gasita acolo. Putem bea din aceleasi picaturi, si putem sa supunem lui Dumnezeu fiecare dorinta care se opune Lui. Acestea sunt picaturi de sange care ne duc la un nivel fara precedent in mijlocire. Ele atrag ingerii lui Dumnezeu, sa ne ajute sa murim fata de noi si sa ne asiste cand trecem testele de purificare, care fara sangele Lui si ingerii Lui, ar fi imposibil pentru noi sa trecem prin ele.
Tata, daca voiesti, departeaza paharul acesta de la Mine! Totusi faca-se nu voia Mea, ci a Ta…….A ajuns intr-un chin ca de moarte si a inceput sa Se roage si mai fierbinte; si sudoarea I se facuse ca niste picaturi mari de sange care cadeau pe pamant. (Luca 22:42, 44)
SANGELE CARE A CURS DIN PALME SI A TASNIT PE FATA LUI DESFIGURATA
Sangele care a curs din palme si a tasnit pe fata desfigurata a lui Isus, ne da victoria asupra mandriei si vanitatii si ne salveaza din jugul (legatura) rusinii si a respingerii. Ne da puterea sa suportam cand oamenii ne umilesc si ne batjocoresc. Ne permite sa fim ca El in timp ce ne pierdem reputatia. Ne ajuta sa vedem frumusetea cereasca si divina cand frumusetea din noi a fost distrusa, ca frumusetea Lui sa straluceasca prin fiintele noastre. Cand sufletul si duhul sunt pline cu aceasta frumusete, cuvintele omului nu mai conteaza.
De multe ori Dumnezeu mi-a cerut sa iert pe cei care m-au distrus cu batjocurile si reprosurile lor. Band acest vin mi-a intarit inima sa iubesc, sa iubesc si iar sa iubesc, acolo unde omul natural nu are capacitatea de-a o face.
Atunci L-au scuipat in fata, L-au batut cu pumnii si L-au palmuit, zicand: „Hristoase, proroceste-ne cine Te-a lovit? (Matei 26:67-68)
…..Judecatorul (Regele) lui Israel este lovit cu nuiaua pe obraz (Mica 5:1b)
Dupa cum pentru multi a fost o pricina de groaza – atat de schimonosita Ii era fata si atat de mult se deosebea infatisarea Lui de a fiilor oamenilor (Isaia 52:14)
SANGELE CARE S-A SCURS CAND BUCATI DIN BARBA I-AU FOST SMULSE
Barba Lui vorbeste despre preotie. Prin acest sange revendicam preotia pierduta care ne piermite sa slujim inaintea prezentei Lui. Din barba lui Isus, ungerea Lui curge peste intregul trup, cum s-a intamplat si cu Aaron, marele preot.
Este ca untdelemnul de pret, care, turnat pe capul lui, se coboara pe barba, pe barba lui Aaron, se coboara pe marginea vesmintelor lui. (Psalmul 133:2)
Mi-am dat spatele inaintea celor ce Ma loveau, si obrajii, inaintea celor ce-Mi smulgeau barba; nu Mi-am ascuns fata de ocari si de scuipari (Isaia 50:6)
SANGELE SCURS IN TIMPUL BATAII CARE I-A BRAZDAT SPATELE
Noi bem victoria asupra tuturor bolilor din trupurile noastre atunci cand bem acest sange. Asa cum Isus a luat asupra Lui pacatele noastre, El a suferit deasemenea ca sa poarte in trupul Lui toata boala si durerea.
Isus nu a fost niciodata bolnav in timp ce era pe pamant. El a fost un om fara pacat, si aceasta i-a protejat trupul ca diavolul sa nu il poata atinge. Satan poate atinge doar natura cazuta datorita pacatului. Printul raului a dorit sa il distruga pe Isus cu toate bolile, dar nu a putut. Cand a fost pe cruce, Isus s-a acoperit cu pacat. Aceasta a atras toate bolile si El a dus aceste boli la moarte, prin propria moarte. Acesta este unul din cele mai puternice lucruri care s-au intamplat la Calvar si care ne da posibilitatea trairii unei vieti pline de sanatate. Ar fi dificil pentru un trup spalat continuu cu sangele lui Isus sa devina bolnav. Dumnezeu ne-a chemat in aceasta generatie sa intram si sa luam in posesie ceea ce Isus a facut pentru noi prin jertfa Sa.
Totusi El suferintele noastre le-a purtat, si durerile noastre le-a luat asupra Lui, si noi am crezut ca este pedepsit, lovit de Dumnezeu si smerit. Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. Pedeapsa care ne da pacea a cazut peste El, si prin ranile Lui suntem tamaduiti. (Isaia 53:4-5)
SANGELE PRODUS DE COROANA DE SPINI
Acest sange l-a incoronat ca Rege al regilor si Domn al domnilor. I-a dat biruinta peste imparatia diavolului. A cucerit domnia peste pamant. Aceasta ne da noua pozitia de regi si capacitatea de a domni cu Hristos. Acest sange a cucerit locurile intarite din lumea spirituala si din mintea omului. Band acest sange, noi cucerim viata gandurilor noastre, ca sa putem avea gandurile lui Hristos. Luam pentru noi constiinta lui Hristos.
Isus omul, a crezut tot ce s-a scris despre El. A stiut ca tot ce exista in Duhul Lui a invadat intreaga Lui natura umana inainte ca sa devina Hristos. El si-a antrenat mintea sa fie supusa duhului Sau, ca sa se vada pe Sine conform realitatii. El era Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Prin partasia cu sangele Lui, permitem adevarului despre cine suntem noi, sa penetreze mintile noastre, pana cand pur si simplu devenim tot ceea ce este scris despre noi.
si orice gand il facem rob ascultarii de Hristos (prin armele Duhului). (1Corinteni 10:5b) (parafrazat)
Au impletit o cununa de spini, pe care I-au pus-o pe cap, si I-au pus o trestie in mana dreapta. Apoi ingenuncheau inaintea Lui, isi bateau joc de El si ziceau: „Plecaciune, Imparatul iudeilor!” Si scuipau asupra Lui si luau trestia si-L bateau in cap.(Matei 27:29-30)
SANGELE SCURS DIN RANILE CAUZATE DE CUIE
Din acest sange obtinem biruinta asupra nelegiuirii, asupra pacatului, asupra cailor noastre strambe. Acest sange deschide calea dreptatii, restaureaza caile destinului nostru. Deschide drumuri sa ducem Evanghelia unde nu exista nici un drum sau cale sa fie dusa.
Prin cunostinta Lui, Robul Meu cel neprihanit va pune pe multi oameni intr-o stare dupa voia lui Dumnezeu si va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor.( Isaia 53:11b)
Caci mainile va sunt manjite de sange, si degetele, de nelegiuiri (Isaia 59:3a)
Sangele vindeca deasemenea pamantul contaminat cu nelegiuirile noastre
..pe pamant, nedreptate mainile voastre impletesc. ( Psalm 58:2b – Biblia ortodoxa)
SANGELE SCURS DIN COASTA LUI, CAND A FOST STRAPUNS DE SULITA
Partasia cu sangele lui Isus ne va permite sa Il cunoastem in mod intim. Va incepe sa ne schimbe incat sa fim in stare sa patrundem cele mai sensibile parti ale inimii Lui. Acesta este unul din cele mai mari privilegii la care o fiinta umana poate aspira. Dumnezeu va deschide aceasta parte a fiintei Sale doar celor pe care ii considera a fi mireasa Lui. Mireasa Lui Il doreste mai presus de orice. Ea merge oriunde merge El. Ea Il urmeaza din cauza a ceea ce este El, si nu din cauza binecuvantarilor care pot veni de la El.
Ioan a fost singurul ucenic care a avut harul sa ajunga la aceasta adancime. El l-a iubit pe Isus mai mult ca ceilalti. El l-a urmat pe Isus la cruce, in timp ce ceilalti s-au ascuns de frica de a nu isi pierde vietile. Frica generata de armata romana nu a contat pentru el. El pur si simplu a vrut sa fie aproape de preaiubitul lui; cu prezenta lui si cu ochii lui, Ioan a vrut sa transmita un mesaj: “Tu nu esti singur, sunt cu tine pana la final. Daca asta inseamna sa imi pierd viata, cu placere voi muri alaturi de Tine”.
Cand iau Cina, de multe ori meditez la toate aceste feluri prin care sangele lui Isus s-a scurs, si le iau pentru mine. In cruce exista asa de multa bogatie. Exista usi spre intalniri de nedescris cu Dumnezeu.
Multi oameni aud despre cruce si despre nevoia de a abandona totul acolo. Dar ei experimenteaza frica si durere, ca si cum ceva vital este pe cale sa fie luat de la ei. Ceea ce ei nu stiu este ca atunci cand lasam acolo putinul pe care il avem, partile viciate ale fiintei noastre, lucrurile pe care le iubim pe pamant, intram intr-un loc in care toate lucrurile sunt rascumparate si perfecte. Patrundem in odaia in care ne conectam (legam) cu Domnul, unde ne sunt date toate lucrurile si unde ne sunt ascultate toate rugaciunile. Acesta este cel mai grozav loc in care putem vreodata sta.
Cand Dumnezeu ne-a dat privilegiul de a-si deschide inima spre noi, intelegem compasiunea Lui intr-un mod care va face acea compasiune sa devina parte din noi. Cand ne vom gandi la lama ascutita a pacatului care L-a taiat in bucati, vom deveni sensibili la durerea adanca pe care El a simtit-o. Vom fi saturati cu mila care vine doar din Dumnezeu.
Vom intelege ca in locurile ceresti exista nivele diferite de experimentare si vedere a lui Dumnezeu, de la manifestarea clara si frumoasa a fetei lui Isus la sfere de nedescris ale slavei Lui, unde Moise a intrat cand s-a ascuns in despicatura stancii.
Prin sangele Lui, si dorinta noastra de a ne conforma inimii lui Dumnezeu, El ne reveleaza cerul si bogatiile Imparatiei Sale.
SANGELE L-A INVINS PE DIAVOL
VIZIUNEA PROFETICA A PUTERII SANGELUI LUI ISUS
Si ei l-au biruit prin sangele Mielului si prin cuvantul marturiei lor si nu si-au iubit sufletul lor, pana la moarte.(Apocalipsa 12:11)
Armata lui Dumnezeu din zilele din urme va fi formata din oameni care intr-adevar inteleg sangele, razboinici plini de putere in duhurile lor si de neinvins. Diavolul se teme grozav de cei care inteleg acest mister.
SANGELE VORBESTE
Cuvantul lui Dumnezeu spune ca sangele vorbeste. Sangele lui Abel a vorbit (a strigat) dupa razbunare, la fel cum am vazut mai devreme ca sangele lui Isus a vorbit in vederea milei.
Sangele are un sunet special in lumea spirituala. Sangele inocent al martirilor striga zi si noapte ca Dumnezeu sa le aduca dreptatea. Sangele lor este inaintea tronului Tatalui ca un monument care va elibera judecata peste imparatia celui rau.
Cuvantul spune ca Fiul lui Dumnezeu a venit sa distruga lucrarea diavolului. Sangele lui Isus este cel mai grozav element al mijlociriii lui Isus pentru noi in fata Tatalui.
Cand sangele lui Isus este manifestat in imparatia intunerecului, produce sunete de judecata asa de puternice incat terorizeaza armatele diavolului. Acel sunet deschide si cel mai dens intunerec, ca prezenta lui Dumnezeu sa fie manifestata
Uneori trebuie sa facem lucruri pe care mintea noastra naturala nu le intelege, dar Imparatia lui Dumnezeu nu este din lumea asta. Sangele lui Isus vorbeste despre mila Tatalui, vorbeste despre judecata asupra diavolului, si ne vorbeste noua despre dreptate si sfintenie. Cand bem sangele Lui, bem dreptatea si sfintenia Lui care devin parte din noi. Suntem umpluti cu lumina ca sa vedem zonele ascunse ale pacatului si motivatiile noastre gresite, si suntem umpluti de frica lui Dumnezeu.
Ei staruiau in invatatura apostolilor, in legatura frateasca, in frangerea painii si in rugaciuni. Fiecare era plin de frica, si prin apostoli se faceau multe minuni si semne. (Fapte 2:42-43)
SANGELE INVINGE NELEGIUIREA, REBELIUNEA SI PACATUL
Aceste trei lucruri sunt combinatia puternica pe care diavolul a stabilit-o in om prin samanta cu care a contaminat natura noastra dupa caderea omului in pacat.
Nelegiuirea este radacina raului pusa in om care produce in el dorinta pentru pacat. Pacatul este fructul produs atunci cand nelegiuirea este activata. Rebeliunea este puterea care hraneste nelegiuirea in asa fel incat aceasta sa il impinga continu pe om la pacat
Lucrarea desavarsita de la cruce a adus un final acestei structuri a puterii demonice.
Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. Pedeapsa care ne da pacea a cazut peste El, si prin ranile Lui suntem tamaduiti……….Prin cunostinta Lui, Robul Meu cel neprihanit va pune pe multi oameni intr-o stare dupa voia lui Dumnezeu si va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor. (Isaia 53: 5, 11b)
Trebuie sa intelegem ca lucrarea crucii este absoluta. Ceea ce Isus a facut, a facut odata pentru toti, dar este responsabilitatea noastra sa luam pentru noi ceea ce Isus a castigat pentru noi la cruce.
De exemplu, Isus a murit pentru toti pacatosii. Cu toate acestea nu toti oamenii sunt mantuiti. Fiecare persoana trebuie sa vina la Domnul cu pocainta, si sa primeasca pentru el jertfa pentru pacate a lui Isus. Daca aceasta nu se intampla, iertarea de pacate a crucii nu va actiona in acea persoana.
Acesta este adevarul pentru fiecare aspect al crucii. De aceea Domnul ne da o cheie minunata ca sa luam tot ce El a facut pentru noi. Aceasta cheie consta in a manca trupul si a bea sangele Lui. Cand o persoana vine la lumina si umbla in lumina, sangele lui Isus il curata de orice pacat (1Ioan 1:7)
Cand apostolul Pavel, a instituit Cina Domnului, in scrisoarea catre corinteni, ne-a spus sa ne examinam inainte sa luam elementele (painea si vinul). Ne spune sa facem lucrurile clare fata de Dumnezeu, sa venim la lumina ca sa fim curatati de sangele Lui.
Cand un credincios se lupta sa se rupa de pacat, aceasta este datorita unei prezente puternice a pacatului in viata lui. De multe ori acest pacat este intarit de duhuri necurate care fac lupta si mai dificila. Solutia este sa faci pasul pocaintei, dorind din toata inima ca puterea lui Dumnezeu sa te elibereze si sa te transforme. Aceasta determinare a inimii, impreuna cu trupul si sangele lui Isus, va da credinciosului o biruinta totala. Autoritatea invierii este stabilita in fiecare crestin adevarat asa ca ei pot sa scoata afara orice duh rau.
Mai tarziu in aceasta carte, voi vorbi despre puterea trupului Sau care invinge pacatul in cel mai mic detaliu. Dar acum vreau sa intelegi cum actioneaza sangele in acest context. Sangele are o putere care curata si purufica, care patrunde la cele mai adanci radacini ale pacatului, in vietile noastre. Dar ca sa experimentam o biruinta totala, trebuie sa aplicam sangele lui Isus.
In acelasi fel in care sangele natural are puterea de a se purifica eliminand elementele toxice, la fel sangele lui Isus ne curate de toate impuritatile.
In lumea naturala sangele curate trupul si ii furnizeaza substante nutritive, spre exemplu oxigenul. Sangele purifica, hraneste si regenereaza intregul nostru trup. In lumea spirituala, sangele lui Isus smulge fiecare radacina a pacatului, distruge intariturile omului launtric si ne ofera toate elementele vietii si puterii care ne vor duce din slava in slava.
Cand un crestin se lupta pentru a fi sfant, sangele pe care il bea zi dupa zi prin Cina, il va regenera. Pacatul nu doar va fi distrus, dar Domnul prin sangele Lui ne va hrani cu voia Lui. Dorintele noastre pacatoase se vor schimba in dorinte sfinte, bune. Impulsul irezistibil de a face rau, de a minti, de a urma dorintele carnii se vor schimba in impulsuri de a face bine de a ne apropia tot mai mult de Dumnezeu.
SANGELE LUI ISUS SMULGE PACATOSII DIN PUTEREA IADULUI
VIZIUNEA SANGELUI SI FOCULUI
Cu ani in urma, Domnul a inceput sa imi vorbeasca despre trei manifestari finale ale Duhului Sfant. Profetul Ioel a profetit despre revarsarea Duhului Sfant, profetie partial implinita in ziua de Rusalii.
Da, chiar si peste robii Mei si peste roabele Mele voi turna, in zilele acelea, din Duhul Meu si vor proroci. Voi face sa se arate semne sus in cer si minuni jos pe pamant, SANGE, FOC si un VARTEJ DE FUM (Fapte 2:18-19)
Aici Scriptura nu ne vorbeste despre o catastrofa nucleara, asa cum cred unii. Vorbeste despre revarsarea Duhului Sfant. Sangele, focul si fumul sunt trei elemente prezente in cort (tabernacle, cortul intalnirii din Vechiul Testam) atunci cand Domnul s-a manifestat.
In ziua de Rusalii, Duhul a venit prin foc, in forma limbilor de foc deasupra capului fiecarui credincios. Dar fumul si sangele nu au fost trimise. Acestea sunt pastrate pentru implinirea totala la sfarsitul vremurilor.
Am meditat asupra acestui aspect, cum ar putea arata acest lucru, in timp ce eram pe un vapor in Marea Mediteraneana, si Domnul mi-a ingaduit sa am o viziune minunata. Ma intorceam din prima mea calatorie la Ierusalim. Inima imi era franta dupa ce am vazut marsavia si idolatria care au loc in orasul sfant. Am urcat spre cel mai inalt loc al vaporului. Era noapte si cerul era plin cu stele. Era acelasi cer pe care Avraam l-a vazut cu mii de ani in urma, cand Dumnezeu i-a dat promisiunea despre cat de numerosi vor fi mostenitorii lui.
Am strigat pentru miile de suflete care sunt inca captive in mana diavolului si care au nevoie sa Il cunoasca pe Isus. In timp ce ma rugam, Duhul Domnului m-a dus duhul intre cer si pamant.
Dintr-o data m-am vazut suspendata in stratosfera, si am putut sa vad clar pamantul, gigantic sub picioarele mele. Am vazut continentele, Europa, o parte din Asia si o parte din Africa. Erau toate negre ca si carbunele, si respirau ca o persoana slaba care se lupta pentru viata ei cu ultimele suflari.
Dintr-o data am vazut un vartej imens de foc care a aparut de sub continente si mii de suflete au fost trase de acesta. Erau trasi spre iad, apoi am putut vedea femei grase cu Biblii in mainile lor care se scurgeau in jos spre groapa. Strigau plini de suferinta.
L-am intrebat pe Isus, cine erau aceste femei grase. Mi-a spus “Ele sunt biserici intregi, pline cu cunostinta mintii, dar afundate in pacat. Ei vorbesc despre Mine, dar nu ma cunosc, am vorbit despre ei cand eram pe pamant”:
Nu oricine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra in Imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu care este in ceruri. Multi Imi vor zice in ziua aceea: „Doamne, Doamne! N-am prorocit noi in Numele Tau? N-am scos noi draci in Numele Tau? Si n-am facut noi multe minuni in Numele Tau?” Atunci le voi spune curat: „Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege.” (Matei 7:21-23)
Cand am vazut asta, inima mea a fost terminata. Doream sa fac tot ce este necesar sa ii opresc sa mearga in iad. Apoi o cruce gigantica a aparut din cer deasupra continentelor in gura acelui vartej. Era asa de mare incat era mai mare ca pamantul, si a stat acolo unde eram. Crucea era facuta din foc si sange. Aceste doua elemente se roteau si emanau din ea.
Apoi o forta puternica a venit din cruce incercand sa absoarba totul. Fiecare continent parea ca este inghitit de cruce. Mii de oameni erau atrasi de ea, si puterea care iesea din ea era mult mai mare decat acel vartej de foc.
Apoi am vazut pamantul acoperit cu sangele lui Isus in timp ce crucea continua sa isi exercite puterea. Am vazut miliarde de oameni care locuiau pe pamant. Toti fara exceptie aveau o portie din acel sange deasupra capetelor lor, care striga pentru mantuirea lor.
L-am vazut pe Duhul Sfant coborand incet peste tot pamantul si in cer era o explozie de tunet care spunea: “Voi turna Duhul Meu peste orice faptura”. In acel moment, Duhul a luat contact cu sangele care acoperea planeta. A avut loc un efect ca acel al unei bombe atomice, care a umplut toate continentele cu putere. Milioane de oameni s-au ridicat si au fost absorbiti de enorma cruce. Mai multe tunete au fost auzite in cer, si din ele a venit o voce care spunea: “Pun (grefez) in crucea Mea pe adevaratii Mei slujitori. Ei vor manifesta puterea Mea de la cruce, si puterea sangelui Meu si focul Duhului va fi trimis in ei. Imi chem fii si slujitorii sa intre in puterea crucii Mele”
Cand s-a terminat viziunea, duhul meu s-a reintors pe vapor. De atunci, aceasta experienta m-a motivat sa traiesc si sa predic puterea crucii:
A sters zapisul cu poruncile lui, care statea impotriva noastra si ne era potrivnic, si l-a nimicit, pironindu-l pe cruce. A dezbracat domniile si stapanirile si le-a facut de ocara inaintea lumii, dupa ce a iesit biruitor asupra lor prin cruce (Coloseni 2:14-15)
Trei întrebări despre ţepuşul lui Pavel
Extras din cartea VINDECÂND BOLNAVII de T.L. Osborn.
Şi ca să nu mă umflu de mândrie, din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un ţepuş în carne, un sol al lui Satan, ca să mă pălmuiască, şi să mă împiedice să mă îngâmf.
De trei ori L-am rugat pe Domnul să mi-l ia.
Şi El mi-a zis: “Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.” Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Cristos să rămână în mine. (2 Cor. 12:7-9)
Învăţătura larg răspândită că Dumnezeu este Autorul bolii şi că El vrea ca unii dintre cei mai credincioşi copii ai Săi să rămână bolnavi şi să-l glorifice dând dovadă de tărie şi răbdare, fără îndoială a dus la ideea că Pavel avea o boală pe care Dumnezeu a refuzat să o vindece.
Mii de oameni valoroşi au suferit inutil din cauza bolilor ani de zile, încredinţaţi că Îi fac plăcere lui Dumnezeu, presupunând că El i-a cerut lui Pavel să sufere de o anumită boală.
Pentru a înţelege acest lucru, să vedem ce spune Biblia despre „ţepuşul în carne” şi anume: 1) ce era „ţepuşul”, 2) ce trebuia să facă şi 3) de ce i-a fost trimis lui Pavel.
- Expresia „ţepuş în carne” a fost folosită în Vechiul şi în Noul Testament fără excepţie ca o ilustraţie. Niciodată în Biblie această figură de stil nu are sensul de boală. La fiecare menţionare în Biblie, se specifică foarte clar ce este „ţepuşul în carne”.
În textele din Numeri 33:55 şi din Iosua 23:13, expresia „ţepuş în carne” se referă la canaaniţi, naţiunile păgâne din Canaan. În ambele cazuri, Biblia specifică clar că e vorba de persoane. Pavel spune ce anume era acest „ţepuş” – „un sol al lui Satan”. Cuvântul „sol” este traducerea termenului grecesc „angelos,” care înseamnă „înger, mesager.” În toate cele 181 de cazuri când se foloseşte cuvântul „angelos” se face referire la o persoană şi nu la un lucru. - Pavel nu ne spune doar cine era „ţepuşul”, „un sol al lui Satan,” ci şi ce venise să facă: „să îl pălmuiască”. Urmăriţi întrebuinţarea cuvântului în Matei 26:67, Marcu 14:65, 1 Cor. 4:11, 1 Petru 2:20. În nici unul dintre aceste cazuri nu se referea la boală. Acest „mesager” a fost trimis să-l lovească, să-i dea lovitură după lovitură acestui om credincios al lui Dumnezeu. Scriptura nu menţionează boala în lista loviturilor din viaţa lui Pavel. Imediat după întoarcerea lui Pavel, Dumnezeu l-a trimis pe Anania la Pavel cu mesajul: „îi voi arăta tot ce trebuie să sufere pentru Numele Meu” (Fapte 9:16) care s-a materializat astfel:
- iudeii s-au sfătuit să-l omoare (Fapte 9:23)
- a fost împiedicat să li se alăture credincioşilor (Fapte 9:26)
- împotrivire din partea diavolului (Fapte 13:6-13)
- împotrivire din partea iudeilor care întărâtau mulţimea (Fapte 13:44-49)
- izgonit din Antiohia (Fapte 13:50)
- atacat de mulţime şi izgonit din Iconia (Fapte 14:1-5)
- bătut şi întemniţat în Filipi (Fapte 16:12-40)
- atacat de mulţime şi alungat din Berea (Fapte 17:10-14)
- atacat în Corint (Fapte 18:1-23)
- atacat în Efes (Fapte 19:23-41)
- i s-au întins curse de către iudei (Fapte 20:3)
- atacat de iudei, dus la judecată de cinci ori şi multe alte încercări
În afara reproşurilor, lipsurilor, persecuţiilor şi pericolelor menţionate în 2 Cor. 12, în capitolul 6 din aceeaşi scrisoare, el menţionează bătăile, întemniţările, răscoalele, ocara, vorbirea de rău, fraţii mincinoşi. În capitolul 11 el spune: „De cinci ori am căpătat de la Iudei patruzeci de lovituri fără una; de trei ori am fost bătut cu nuiele; odată am fost împroşcat cu pietre; de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am fost în adâncul mării. Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tâlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgânilor, în primejdii în cetăţi, în primejdii înpustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoşi. În osteneli şi necazuri, în priveghiuri adesea, în foame şi sete, în posturi adesea, în frig şi lipsă de îmbrăcăminte!” (2 Cor. 11:24-27)
Cine dacă nu îngerul lui Satan poate fi responsabil pentru toate aceste suferinţe? - De ce a fost trimis solul lui Satan să-l pălmuiască pe Pavel? Răspuns: „şi ca să nu mă umflu de mândrie din pricina strălucirii acestor descoperiri…”.
Cred că nu poţi pretinde că boala ta este un „ţepuş” ca cel al lui Pavel, decât dacă ai primit din abundenţă revelaţii pline de strălucire şi e nevoie să fii împiedicat să te umfli de mândrie. Dacă ceri „ţepuşul,” atunci trebuie să te supui întregii învăţături descoperite în toate celelalte versete despre „ţepuşul” lui Pavel; el s-a bucurat în tot ce a suferit din cauza mesagerului lui Satan, iar dacă el era bolnav şi tu suferi ca şi el din cauza bolii, de ce nu te bucuri de boala ta, în loc să încerci să scapi de ea? Daca cineva se mândreşte cu „ţepuşul” său, n-ar trebui să meargă la cel mai bun chirurg să i-l îndepărteze.
Ne vom îndrepta atenţia acum spre pasajele biblice considerate a fi demonstraţia faptului că „ţepuşul” lui Pavel era un fel de boală, folosind Concordanţa Exhaustivă a Dr. James Strong.
- „Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele…De aceea simt plăcere în slăbiciuni… (2 Cor. 12:9-10)
„Dimpotrivă, ştiţi că în neputinţa trupului v-am propovăduit Evanghelia pentru întâia dată”. (Gal. 4:13)
„Eu însumi când am venit în mijlocul vostru am fost slab, fricos şi plin de cutremur”(1 Cor. 2:3)
„… când este de faţă el însuşi este moale…” (2 Cor. 10:10)
„Harul Meu îţi este de ajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.” (2 Cor. 12:9)
Termenul grecesc tradus în româneşte „slăbiciune,” mai este utilizat de Pavel şi în Romani 8:26 „Şi tot astfel şi Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră, căci nu ştim cum să ne rugăm. Dar însuşi Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine negrăite”. Este acelaşi cuvânt care apare şi în Evrei 11:34, când se vorbeşte despre prorocii care s-au întărit şi au devenit viteji puternici. În 2 Cor. 13:4 se vorbeşte despre răstignirea lui Cristos: „În adevăr El a fost răstignit prin slăbiciune; dar trăieşte prin puterea lui Dumnezeu”.
Aceste cuvinte traduse „neputinţă” şi „slăbiciune,” cu referire la viaţa lui Pavel nu înseamnă boală sau afecţiune a ochilor.
În următoarele versete, cuvântul „slăbiciune” este în antiteză cu termenul „putere” sau „puternic,” fără a face aluzie la slăbiciunea datorată unei boli (Rom. 4:19, 8:3, 14:2, 21; 1 Cor. 8:9; 9:22, 15:43; 2 Cor. 13:4, Evr. 5:2, 7:28).
Când Pavel vorbeşte despre slăbiciunea sa înaintea Bisericii, el îşi exprimă dependenţa totală de Duhul şi de puterea lui Dumnezeu, „pentru ca credinţa voastră să fie întemeiată nu pe înţelepciunea oamenilor, ci pe puterea luiDumnezeu”. - „Şi n-aţi arătat nici dispreţ, nici dezgust faţă de ceea ce era o ispită pentru voi în trupul meu…”(Gal 4:14).
Cuvântul „ispită” (care este interpretat ca însemnând un fel de boală) este tradus din acelaşi termen grecesc folosit atunci când se vorbeşte despre ispitirea lui Isus în pustiu de către Satan „După ce l-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până la o vreme” (Luca 4:13). Acelaşi termen mai este utilizat şi de Domnul Isus atunci când le spune ucenicilor: „Rugaţi-vă ca să
nu cădeţi în ispită” (Luca 22:40). În nici unul dintre aceste cazuri cuvântul „ispită” nu se referă la vreun fel de boală. - „Uitaţi-vă cu ce slove mari v-am scris cu însăşi mâna mea” (Gal 6:11).
Ni s-a spus ca Pavel era aproape orb şi de aceea a trebuit să scrie cu litere mari, dar să luăm aminte la următoarele adevăruri:
Mai întâi, cuvântul tradus în româneşte „slove” folosit de Pavel în textul anterior, provine din acelaşi termen grecesc întrebuinţat în 2 Cor. 3:6, unde tot el spune: „Destoinicia noastră vine de la Dumnezeu care ne-a făcut în stare să fim slujitori ai unui legământ nou, nu al slovei, ci al Duhului; căci slova omoară, dar Duhul dă viaţă” şi cu siguranţă nu se referă la literele alfabetului.
În al doilea rând, cuvântul „mare” este tradus din limba greacă având sensul de cantitate, nu de dimensiune. O literă a alfabetului poate fi „mare” ca dimensiune, însă nu sub aspectul cantităţii.
În al treilea rând, Pavel, fără îndoială, vorbeşte despre epistola sa ca fiind lungă, deoarece nu obişnuia să-şi scrie singur scrisorile. - „Căci vă mărturisesc ca, dacă ar fi fost cu putinţă, v-aţi fi scos până şi ochii şi mi i-aţi fi dat” (Gal 4:15).
Se presupune că acest verset demonstrează că ochii lui Pavel erau atât de afectaţi de o boală orientală, încât oamenii erau gata să-i dea proprii lor ochi pentru a-i înlocui ochii săi bolnavi. Mi se pare o îngâmfare să-ţi bazezi presupunerea că Pavel avea o boală de ochi pe acest verset. Fără îndoială că expresia folosită de galateni exprima afecţiunea şi dragostea pentru slujirea lui Pavel.
Examinând versetele biblice folosite pentru a demonstra că Pavel era bolnav şi că avea probleme cu ochii, vedem că e nevoie doar de câteva minute de gândire atentă şi de studiu pentru a descoperi că nu susţin deloc ceea ce se predică în mod tradiţional. Presupusa boală a lui Pavel ar contrazice adevărul biblic.
De meditat asupra ţepuşului lui Pavel
- Din moment ce vindecarea este un element esenţial al Evangheliei, cum e posibil ca Pavel sa se bucure de „o deplină binecuvântare de la Cristos” (Rom 15:29) şi să rămână bolnav? Nu face parte vindecarea din binecuvântarea Evangheliei?
- Daca Pavel era bolnav, cum puteau efesenii să creadă în astfel de „minuni nemaipomenite” de vindecare (Fapte 19:11-12)?
- Daca Pavel era bolnav, cum a fost posibil ca de la prima sa predică în Listra să se nască o astfel de credinţă în inima unui necredincios, olog din naştere (Fapte 14:8), încât să fie vindecat instantaneu într-un mod miraculos?
- Daca Pavel era bolnav, cum ar fi putut „să aducă neamurile la ascultare de El prin cuvânt şi prin faptă, prin puterea semnelor şi minunilor, prin puterea Duhului Sfânt” (Rom 15:18-19), când un pastor care pretinde astăzi că are un „ţepuş în carne” ca Pavel, este incapabil să slujească, fiind în pat, acasă sau la spital şi, rareori, dacă nu chiar niciodată, făcând semne şi minuni?
- Daca Pavel era bolnav, cum de, atunci când a predicat pe insula Malta pentru prima dată, tatăl lui Publius şi apoi „toţi ceilalţi bolnavi de pe insulă au venit şi au fost vindecaţi”? (Fapte 28:8-9)
- Din moment ce „ţepuşul” nu împiedica oamenii să aibă credinţă şi să fie vindecaţi în Efes, Malta, Listra şi aproape orice loc unde Pavel a predicat, de ce este folosit astăzi pentru a împiedica vindecarea fizică?
- În trecut „credinţa venea prin auzirea Cuvântului lui Dumnezeu,” în timp ce azi „credinţa pleacă, ne părăseşte prin auzirea cuvintelor predicatorului,” deoarece el ne spune că „Pavel a fost bolnav şi Dumnezeu nu a vrut să îl vindece, deşi s-a rugat de trei ori, deci poate că nu e voia Domnului să fii vindecat”. Acest argument ne obligă să renunţăm la toate făgăduinţele lui Dumnezeu de a-i vindeca pe TOŢI cei care cer, la toate promisiunile din Cuvântul lui Dumnezeu menite să ne sporească credinţa. Acest argument ne obligă să căutam o revelaţie specială a Duhului lui Dumnezeu pentru a stabili dacă Dumnezeu vrea sau nu să vindece fiecare caz în parte. N-are nici
o logică! Nu e ciudat că cei care predică „ţepuşul” lui Pavel ca fiind o boală, le recomandă oamenilor să se supună operaţiilor sau tratamentelor medicale pentru a se vindeca, în loc să se roage până ce Dumnezeu le descoperă că nu e voia Lui să-i vindece, aşa cum pretind ei că Dumnezeu i-a revelat lui Pavel? Ca să nu se contrazică, ei ar trebui să le recomande oamenilor să se „bucure” în boala lor, aşa cum zic ei că a făcut Pavel, în loc să încerce să scape de „ţepuş”. - Pavel nu a fost niciodată împiedicat în lucrarea lui de „ţepuş,” deoarece el mărturiseşte că „a lucrat mai mult decât toţi” (1 Cor. 15:10). N-ar avea sens ca un om bolnav să poată lucra mai mult decât toţi ceilalţi predicatori sănătoşi.
- Daca afirmaţia „Harul Meu îţi este de ajuns” însemna că Dumnezeu i-a zis lui Pavel să rămână bolnav, aşa cum predică mulţi astăzi, ar fi singurul caz în Biblie unde Dumnezeu i-ar spune unui om că El vrea ca acesta să rămână bolnav şi că El îi va da har pentru trupul său bolnav. Nicăieri în Scriptură nu se afirmă că Dumnezeu dă har trupului fizic. Harul lui Dumnezeu îi este dat doar omului dinăuntru care se înnoieşte zi de zi. Harul lui Dumnezeu este pentru „omul duhovnicesc,” iar „viaţa lui Isus se arată în trupul nostru muritor” (2 Cor. 4:11).
- Ţepuşul nu l-a împiedicat pe Pavel „să-şi încheie alergarea” şi totuşi mulţi dintre cei care învaţă că acest „ţepuş” era o boală şi ca urmare cred că boala lor este asemenea „ţepuşului” lui Pavel, sunt seceraţi la mijlocul vieţii şi lucrării lor.
- Lucrarea lui Pavel era plină de miracole, vindecări, semne şi minuni oriunde predica. Ce ciudat e că predicatorii ne spun că „ţepuşul” lui Pavel era ceva ce Pavel niciodată nu a afirmat că e şi apoi se folosesc de această presupunere chiar împotriva lucrării în care Pavel a excelat – miracolele de vindecare.
- Predicarea lui Pavel a dat naştere la credinţa pentru vindecare în cei care îl ascultau şi miracolele de vindecare erau ceva obişnuit pe tot parcursul lucrării sale. Cei care predică faptul că Pavel suferea de o boală pe care Dumnezeu nu a vrut să o vindece, arareori produc credinţa pentru vindecarea bolnavilor, lucru evidenţiat de faptul că miracolele sunt aproape inexistente în bisericile lor. Mulţi merg până într-acolo încât afirmă că zilele miracolelor au trecut.
- Pavel a spus că „n-a ascuns nimic din ce vă era de folos” (Fapte 20:20). Cei care nu predică adevărul că Dumnezeu a pregătit vindecarea opresc o binecuvântare folositoare bolnavilor.
- Pavel a zis „am răspândit cu prisosinţă Evanghelia lui Cristos … să aduc neamurile la ascultare de El prin cuvânt şi prin faptă, prin puterea semnelor şi minunilor, prin puterea Duhului Sfânt” (Rom. 15:18-19). De vreme ce vindecarea este parte a Evangheliei, cei care nu predică vindecarea nu răspândesc cu prisosinţă Evanghelia şi nu aduc mulţi la ascultare de El, aşa cum a făcut Pavel.
- Nu este straniu, repet, cum de unii slujitori ai lui Dumnezeu pot ignora Biblia în ceea ce priveşte subiectul vindecării, punând în umbră:
- Numele răscumpărător şi al legământului „Iehova-Rafa”?
- Legământul de vindecare al lui Dumnezeu?
- Învăţătura şi făgăduinţele de vindecare în Vechiul Testament?
- Precedentele de vindecare stabilite pe tot parcursul Vechiului Testament?
- Cuvintele, învăţătura, poruncile, promisiunile şi vindecările lui Cristos prin care El ne-a descoperit voia lui Dumnezeu pentru trupurile noastre?
- Darurile de vindecare, credinţa şi minunile instituite în Biserică de Duhul Sfânt?
- Porunca dată Bisericii de a-i unge cu untdelemn pe cei bolnavi?
- Faptul că Cristos a purtat păcatele şi bolile noastre în locul nostru?
- Faptul că Cristos, în vremea în care Se afla aici pe pământ i-a vindecat pe „toţi cei care s-au atins de El” şi că „Isus Cristos este acelaşi ieri, azi şi în veci”?
- Faptul că mii de bolnavi au fost vindecaţi în mod miraculos de puterea lui Dumnezeu din vremea apostolilor până acum şi că în zilele noastre mii de oameni sunt vindecaţi de boli incurabile în aproape fiecare ţară din lume?
Binecuvantarea si miracolele
E adevarat ca slujim unui Dumnezeu al miracolelor. Dar tine-te bine, pentru ca ceea ce am de gand sa spun, va fi ca un soc pentru tine. Dumnezeu nu prefera sa vina in intampinarea nevoilor tale printr-un miracol. Inainte sa te gandesti ca mi-am pierdut credinta, asculta-ma. Definesc un miracol ca fiind o incetare a legilor naturale si personal am primit multe miracole. Nu exista nici un dubiu in mintea mea ca Domnul face miracole si le foloseste ca pe un clopotel ca sa atraga oamenii la El.
Dar lasa-ma sa te intreb. Ai vrea mai degraba sa primesti un miracol al vindecari sau sa traiesti in binecuvantarea unei sanatati bune? Ai vrea mai degraba ca Domnul sa faca un miracol ca sa te scoata dintr-un faliment financiar, sau sa fi atat de binecuvantat financiar incat El sa nu fie nevoit sa faca asta? Cred ca raspunsul logic la ambele intrebari este evident.
Intotdeauna e mai bine sa eviti problemele, care sunt rezultatul unei vieti traite in binecuvantare, decat sa fi eliberat de ele, aceasta necesitand un miracol. Exista trei motive importante ca sa primim de la Dumnezeu binecuvantarea mai degraba decat un miracol. In primul rand, binecuvantarea previne criza, in timp ce miracolul te scoate din criza. In al doilea rand binecuvantarea te aprovizioneaza mai din abundenta decat un miracol. Si in al treilea rand, miracolele sunt ceva ce rezolva problema pe moment, in timp ce binecuvantarile sunt solutii permanente. Deci daca tu traiesti din miracol in miracol, asta inseamna probabil ca tu traiesti din criza in criza.
Intentia lui Dumnezeu pentru creatia Lui a fost sa functioneze sub binecuvantare in loc sa functioneze prin miracole. Daca pacatul nu ar fi corupt creatia lui Dumnezeu, nu ar fi fost nevoie de nici un miracol. Toata lumea ar fi fost sanatoasa, toti ar fi prosperi iar conflictele, cauzate de relatiile rupte nu ar exista.
Din pacate exista depravare pe pamant, si va exista intotdeauna un loc pentru miracole. Cu toate acestea, Isus nu doar ne-a iertat pacatele, El deasemenea ne-a rascumparat de sub blestem si a pus binecuvantare peste urmasii Lui.
Galateni 3:13 spune: Hristos ne-a rascumparat de sub blestemul legii, facandu-se blestem pentru noi, pentru ca este scris: Blestemat este oricine este atarnat pe lemn”
Daca credem ca suntem binecuvantati si ne comportam in conformitate cu aceasta, putem evita multe probleme care ne fac sa devenim candidati pentru miracole.
Lasati-ma sa ilustrez aceasta. Unii credinciosi se roaga pentru miracole financiare, dar nu practica darniciei si atunci nu va functiona. Stiu ca Dumnezeu ii iubeste, asa ca continua sa creada intr-un miracol, si la asta vor ramane. Ei nu asculta de cuvantul lui Dumnezeu in credinta, asa ca nu pot primi binecuvantarea lui Dumnezeu, declarata peste ei. Domnul ne-a spus sa lucram, iar El va binecuvanta munca mainilor noastre, si ca daca vom darui, ni se va da inapoi.
Citim in 2 Tesaloniceni 3:10 “Caci, cand eram la voi, va spuneam lamurit: Cine nu vrea sa lucreze, nici sa nu manance”.
Deuteronom 28:12 spune: “ Domnul iti va deschide comoara Lui cea buna, cerul ca sa trimeata tarii tale ploaie la vreme si ca sa binecuvinteze tot lucrul mainilor tale, vei da cu imprumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu imprumut”
Luca 6:38 spune: “Dati si vi se va da, ba inca vi se va turna in san o masura buna, indesata, clatinata, care se va varsa pe deasupra. Caci cu ce masura veti masura, cu aceea vi se va masura”
Daca nu ascultam de aceste porunci ale Lui, aceasta este fie din ingnoranta fie ca nu avem incredere in promisiunile Lui. Aceasta nu inseamna ca Domnul ne uraste, dar inseamna ca necredinta noastra opreste binecuvantarea pe care El a declarat-o peste noi, sa devina reala in vietile noastre. Asa ca lipsa credintei in binecuvantarile lui Dumnezeu, ne face sa ajungem in crize, si chiar inaintea dezastrului daca continuam cu incapatanare sa credem ca va veni o minune, primim suficient cat sa trecem acel hop. Luna urmatoare vom avea nevoie de alt miracol. Cunosc acest lucru din proprie experienta.
Una din cele mai mari greseli din viata mea a fost sa cred ca a fi un lucrator full-time necesita renuntarea la locul meu de munca. Nu era vorba ca nu vreau sa muncesc, am fost un om muncitor si mi-a placut munca. Sincer am crezut ca trebuie sa fac o alegere, si ca nu le pot face pe amandoua. A durat ani de zile pana ce Domnul a trecut de incapatanarea mea si m-a invatat ca as putea munci ca sa suplimentez veniturile inainte ca lucrarea sa creasca. Intre timp, Jamie si cu mine am trecut printr-o multime de crize financiare, care nu erau necesare.
Pentru ca Domnul ne-a iubit, ne-a tinut in viata printr-o multime de miracole. Imi amintesc saptamana dinaintea nasterii primului nostru baiat. Nu aveam bani sa platim cheltuielie. Intr-un mod miraculous, un grup de studio biblic, care era la aproximativ 100 mile departare, ne-a trimis tot ce aveam nevoie sa platim la acel moment.
In ziua dupa nasterea lui Joshua, am ramas fara benzina si am impins masina pana la o benzinarie. Fara nici un ban si nestiind ce sa fac, am inceput sa umplu rezervorul crezand ca Dumnezeu va face un miracol. (Va rog sa nu faceti asta – nu este recomandat, e doar ceea ce eu am facut atunci). In timp ce umpleam rezervorul, proprietarul care era crestin, a iesit si in treacat m-a intrebat ce mai fac. I-am spus despre faptul ca Joshua tocmai s-a nascut si el a spus: “Ei bine, acest rezervor de benzina e de la mine pentru sarbatorirea nasterii lui” Multumesc Isuse! Intr-o alta ocazie, am mers la magazine cu 7 dolari si am venit acasa cu 3 plase mari de carne si alte feluri de mancare. Alt miracol. Odata, masina noastra a mers o saptamana fara benzina. As putea continua cu multe exemple de felul acesta. Am experiemtat multe miracole tot timpul.
Multi ani mai tarziu, ma gandeam la toate aceste miracole, si am inceput sa ma ingrijorez putin. Trecusera ani de cand am vazut astfel de miracole in ce priveste finantele. Cand am cantarit asta, Domnul mi-a vorbit si mi-a spus: “Ai vrea sa mergi inapoi in stilul de viata bazat pe miracole, sau mai degraba vrei sa traiesti in binecuvantarea de care te bucuri acum? Asta m-a socat. Mai degraba vreau sa fiu binecuvantat decat sa am nevoie de un miracol. Acum cand am nevoie de benzina, ma duc umplu rezervorul si cumpar benzina. Multumesc Isuse!
Pentru ca miracolele sunt “nenaturale” ele nu sunt permanente. Domnul a creat legi care guverneaza bunul mers al creatiei Sale. Uneori , temporar ne surprinde dar intotdeauna situatia se intoarce la operarea naturala a acestor legi. De exemplu, daca abuzam de corpul nostru, avem nevoie de un miracol al vindecarii. Dar daca nu ne ocupam de radacina problemei, boala sau infirmitatea se vor intoarce, si vom avea nevoie din nou de un miracol
Dar cand credem Cuvantul lui Dumnezeu si ii urmam instructiunile, el ne va invata cum sa mancam, cum sa facem exercitiu, sis a ne bucuram de sanatate (Prov 17:22). Domnul mai degraba vrea sa te tina sanatos prin binecuvantarea Lui decat sa te vindece printr-un miracol. Si spre deosebire de miracol, binecuvantarea odata primita, nici o forta dinafara nu o poate opri.
Iata ca am primit porunca sa binecuvintez, Da, El a binecuvantat, si eu nu pot intoarce” (Numeri 23:20)
Binecuvantarea lui Avraam vine peste noi prin credinta in Hristos, si binecuvantarea nu consta in lucrurile pe care Avraam le-a avut. Ai vrea sa ai animalele lui Avreaam care sunt moarte de 4000 de ani? Vrei sa ai corturile si hainele lui? Nu cred. Ceea ce vrei este favorul lui Dumnezeu care a fost declarat peste el, care a produs abundenta fizica si spirituala. Aceasta este binecuvantarea lui Dumnezeu, este favorul Lui spus (declarat) peste noi. Si acea binecuvantare, daca este impletita cu credinta va produce abundenta in duh, suflet si trup.
Exista mult mai multe contraste intre binecuvantari si miracole decat am prezentat eu aici. Cred ca acesta este unul din cele mai benefice adevaruri pe care Domnul m-a invatat. Daca iti vei schimba mentatlitatea dintr-una bazata pe miracole intr-una bazata pe binecuvantare, vei incepe sa prosperi cum nu ai facut-o niciodata.
Vestea buna este ca tu esti deja binecuvantat. Vestea proasta este ca majoritatea nu cunosc puterea acestei binecuvantari. Ei mai degraba au parte de miracole. Daca primesti acest mesaj in inima ta, vei ajunge intr-un moment cand te vei ruga “Doamne, ajuta-ma sa nu mai am nevoie de nici un miracol de la Tine. Vreau sa traiesc in binecuvantare” . Cand vine vorba de nevoile personale, miracolele ar trebui sa fie pentru oameni care nu au revelatia asupra binecuvantarii lui Dumnezeu. Nu lasa sa fi tu acea persoana.
Interviu cu Randy Clark la „It’s supernatural”
Bine ati venit in lumea mea unde e natural sa fie supranatural. Vedeti, multi oameni care vorbesc despre miracole, de fapt doar asta fac, vorbesc despre miracole, insotiti de spectacole ieftine de biserica care nu sunt de folos nimanui.
Invitatul meu calatoreste peste tot in lume si a vazut toate genurile de miracole despre care citim in Biblie in timpul in care Isus umbla pe pamant
Sid – Spune-mi de ziua in care te gandeai cat de binecuvantat esti ca nu esti unul din oamenii religiosi seci care cred ca miracolele sunt de domeniul trecutului. Tu crezi in miracole si erai atat de multumitor lui Dumnezeu pentru asta, iar Dumnezeu ti-a vorbit. Ce ti-a spus atunci?
Randy – Ei, si ce?
Sid – Dumnezeu ti-a spus asta?
Randy – Da, stateam la masa in biroul meu de pastor baptist, si ii spuneam lui Dumnezeu „Sunt bucuros ca nu sunt liberal, si ca eu cred in miracole, sunt bucuros ca Tu ai facut lucruri supranaturale, ma bucur ca nu sunt printre cei care cred ca Tu ai incetat sa mai faci lucruri supranaturale, si eu cred ca Tu inca faci acele lucruri supranaturale” Si ma asteptam cumva sa imi spuna „foarte bine, asa si trebuie sa crezi, bravo rob bun si credincios, sunt mandru de tine” dar ceea ce am auzit foarte bine a fost ” Si ce?”
Am fost foarte socat si L-am intrebat „Ce vrei sa spui cu acest „si ce?”. In secunda urmatoare mi-a spus „da, tu probabil ca nu esti un liberal sau dintre cei care cred ca minunile s-au terminat, tu spui ca crezi in aceste minuni, dar tu nu te misti pe taramul minunilor”
Sid – Si ce ai facut cu un astfel de cuvant din partea lui Dumnezeu „Si ce?” Ai facut ceva in directia asta?
Randy – Am cheltuit sute de dolari pe carti, am inceput sa merg la toate conferintele posibile de la penticostali, carismatici, carismatici catolici, am citit tot ce am putut citi ca sa invat cum sa ma misc in darurile Duhului Sfant, in special cuvantul de cunostinta, darul vindecarii si profetia, astea le cautam in special
Sid – Cand ma gandesc la tine, ma gandesc la cineva care a auzit un cuvant din partea lui Dumnezeu, si acuma peste tot in locurile pe unde mergi in timp ce vorbesti oamenii sunt vindecati pe loc
Ai avut odata o conversatie la telefon in care s-a manifestat cuvantul de cunostinta, vorbesc aici despre informatii care nu vin din creierul tau ci de la Dumnezeu, despre lucruri pe care El deja le-a facut, si spunand aceste lucruri cuiva cu voce tare, ii da persoanei respective credinta sa paseasca in lumea invizibila si sa ia acea binecuvantare. Ai avut o conversatie telefonica, spune-mi despre asta.
Randy – Am auzit ca exista o biserica numita Vineyard, in acea vreme erau printre cei mai buni in antrenarea oamenilor, invatarea lor cum sa umble in darurile Duhului, si am sunat la acea biserica si era acolo un tip care tocmai a fost dat afara dintr-o alta denominatiune pentru ca pastor fiind a inceput sa se miste in dimensiunea supranaturala a darurilor Duhului, si el lucra acum la Vineyard si m-a intrebat „crezi in darul de cunostinta”? si am zis „Da , putem citi in 1Corinteni 12:8”
Mi-a spus „la ce foloseste ca sti adresa darului, daca nu sti sa te misti in acest dar?”
Mi-a spus cu privire la acest dar ca poti sa simti dureri care nu sunt ale tale, ca poti avea impresia ca auzi numele bolii respective, ca poti vedea un organ din trup, sau poti vedea cum cineva a fost ranit, poti vedea asta undeva in mintea ta.
Au fost cu mine in misiunile pe care le am cativa doctori care au fost impresionati de felul cum slujim oamenilor, si care vor sa adauge profesiei lor si acest dar de la Dumnezeu
Sid – deci aveai o conersatie telefonica si dintr-o data ca o lumina in capu tau ai stiut ce se intampla. Spune-mi primul tau caz in care acest dar de cunostinta s-a manifestat, in care ai spus ceva anume si ai vazut rezultate
Randy – Ne rugam pt cineva care era la distanta, nu era cu noi, si in timp ce ne rugam pt acea persoana, in timp ce ma rugam am avut o durere de o secunda in ochii mei, si m-am speriat, m-am gandit ca nu e Dumenzeu asta, ma gandeam ca poate fi ceea ce tipul de la Vineyard mi-a spus cu 4 zile inainte, asa ca m-am dus in fata si am zis „cred, ca s-ar putea ca cineva de aici, probabil sa aiba probleme cu ochii”
Sid – ai incercat prin cuvinte sa te protejezi cumva de responsabilitatea a ceea ce ai spus?
Randy – Da. Si cineva s-a ridicat si mi-a spus ca are vederea deteriorate, persoana avea 67 ani si pierdea din vedere in partea periferica. Si m-am zis, “am pus caruta inaintea calului” ,nici nu m-am rugat pt ea si acum stiam ca e deja vindecata. I-am zis sa vina sus pe podium si am cerut intregii biserici sa vina pe podium „m-am gandit ca daca nu functioneaza sa nu fiu numai eu de vina”, asa ca i-am chemat pe toti sa se roage pt ea. Ne-am rugat si ca sa scurtez povestea, a fost vindecata, vederea i-a revenit si asta a fost primul caz de cuvant de cunostinta pe care l-am avut.
Sid – de multe ori am obs ca oamenii stiu lucruri despre alti oameni prin acest dar de cunostinta, si spunand aceste lucruri concrete, ii fac pe cei in cauza sa aiba credinta de a merge in lumea invizibila si de a lua prin credinta vindecarea. Sa va spun ce s-a intamplat cu Randy. Acest dar a inceput sa se dezvolte tot mai mult si dintr-o data a inceput o perioada in care parea ca nu se mai intampla nimic interesant in viata lui, lucrurile stagnau, si s-a gandit „trebuie sa ma apropi mai mult de Dumnezeu” si s-a dus intr-o intalnire unde era o revarsare a Duhului asa puternica incat i-a schimbat total destinul si viata si acum nu numai ca au loc miracole cand el vorbeste, dar alti oameni incep sa se miste in aceleasi daruri ca si el dupa ce l-au auzit sau au primit rugaciune de la el.
Dintr-o data a fost o activare a supranaturalului in viata lui Randy, a inceput sa auda vocea lui Dumnezeu….. ce ai auzit? Ganduri, voce audibila sau cum?
Randy – v-am spus cateva moduri prin care se manifesta darul de cunstinta, la mine cel mai frecvent se intampla sa simt durere in corp si asa pot sa descriu exact ce simte omul si care e problema si daca primesc in felu asta cuvantul de cunostinta, in 90 la suta din cazuri sunt in stare sa fiu clar si sa nu ma incurc in stiinta, iar in trecut daca primeam o impresie (adica ceva in mine imi spune ca asa ar sta lucrurile) am observat ca sunt mai putin precis, asa ca de-a lungul timpului am incercat sa ma prefectionez, sa inteleg cum vorbeste Domnul sa nu mai ratez ocazii, iar cu timpul, am ajuns sa am acelasi rezultat si la cuvintele de cunostinta care au venit prin „impresii”. La inceput m-am concentrat mai mult la ceea ce simteam fizic, si nu am dezvoltat latura cu „impresiile” dar cu timpul am inteles mai bine cum functioneaza si cu „impresiile”
Sid – sunt uimit de un barbat pe care l-am intervievat inainte de a sti cineva de el in America, vorbesc de Rodney Howard Brown, stiu ca ai mers la intalnirile lui, flamand pentru a gusta mai mult din Dumnezeu, dar nu vroiai doar cat ai avut pana atunci, vroiai mai mult, inteleg ca ai postit, Il cautai pe Dumnezeu, ai mers la intalnirea asta , Rodney si-a pus mana pe tine si…. ce s-a intamplat?
Randy– De fapt prima data cand s-a rugat pt mine, nu m-a atins, s-a rugat , mi-a dat ceea ce el avea (impartation) de pe scena, si am simtit foc trecand prin mine, electricitate, scututaturi.
Sid – te-ai speriat?
Randy– Da, pentru ca niciodata nu am experimentat mai mult decat lacrimi, cand am simtit dragostea lui Dumnezeu, dar niciodata nu am simtit putere in felul asta, a fost infricosator. Asta era in 83, iar in 89 m-am speriat tare, cand am simtit ca o sa mor de atata putere a lui Dumnezeu peste mine, pur si simplu am crezut ca atunci o sa mor.
Sid – i-ai cerut lui Dumnezeu sa se opreasca din acea revarsare?
Randy – Nu, nu i-am spus sa inceteze, dar I-am spus „Doamne ma speri, nu cred ca vrei sa ma omori dar oare rezist?”. Deci intamplarea cu intalnirea lui Rodney din 93, m-am gandit ca o sa fie ca cea precedenta, dar nu a fost asa, pur si simplu am cazut de pe picioare, nu am mai putut sta in picioare si m-am gandit „asta e sugestie psihologica, pt ca nu simt putere, nu simt electricitate, nici caldura, nici energie” dar cand am incercat sa ma ridic nu am putut. Am primit rugaciune de 5 ori in 24 de ore de la Rodney. Ceea ce am simtit a fost o pace incredibila, tocmai eram pe punctul sa am o cadere psihica, eram la marginea prapastiei, cand am mers la intalnirea lui Rodney, si am primit un transfer (impartation) de pace si bucurie, ras necontrolat.
Sid – deci era greu sa fi deprimat cu atat pace si bucurie in tine…
Randy – a fost incredibil, de fapt acum sunt implicat intr-o cantitate dubla de activitati cum eram atunci cand eram pe punctul de a claca, si acum nu sunt stresat, umblu in pace.
Sid– mi-ai spus ca nu ai putut sa te ridici fizic de la pamant, Ai incercat?
Randy– Da
Sid – Si ce s-a intamplat?
Randy– Nimic, Nu am putut sa fac nimic, simteam ca ceva f greu peste mine si acuma stiu ca nu trebuie sa te straduiesti sa te ridici cand esti asa, trebuie sa te abandonezi cu totul. In celelalte 4 situatii in care s-a rugat pt mine , probabil ca as fi putut sa ma ridic daca m-as fi impotrivit lui Dumnezeu, dar de data asta nu am putut.
Sid– ce s-a intamplat la prima intalnire pe care ai avut-o dupa aceasta experienta?
Randy– toti au fost terminati, cerul a coborat acolo
Sid– Adica?
Randy– oamenii au cazut pe jos cand m-am rugat pt ei,
Sid– de ce cadeau?
Randy– pt ca nu mai puteau sta in picioare
Sid– da, e o explicatie logica , dar totusi ce ii trantea la pamant?
Randy– prezenta lui Dumnezeu. Unul dintre cuvintele prin care poti exprima slava lui Dumnezeu, este” greutatea prezentei Lui”, era asa o greutate a prezentei Lui acolo, unii cadeau pe spate, altii in fata
Asta e, si te poti impotrivi. Le spun oamenilor „nu va lasati sa cadeti din picioare doar asa, asta e o actiune a firii, dar nici nu va impotriviti cu toti muschii, nu va incordati muschii sa va impotriviti puterii lui Dumnezeu, ca sa nu cadeti din picioare, pur si simplu fiti ca panzele in vint, lasati-va dusi, lasati-L pe Dumnezeu sa va invete sa primiti”. Eu am incercat in trecut sa ma impotrivesc puterii lui Dumnezeu.
Sid– deci oamenii au cazut pe jos… si ce? ce altceva s-a intamplat?
Randy– o multime de vindecari, multe vindecari ale launtrului oamenilor
Recent am fost si am vorbit intr-o scoala privata, care avea integrata si gradinita si liceul si ceva colegiu si Dumnezeu si-a facut aparitia cu puterea Lui, copiii erau cazuti cu fetzele la pamant inaintea lui Dumnezeu, dar acolo a fost o profesoara, crestina, dar care nu a fost niciodata constienta de tipul asta de manifestari, si desi nu ne-am rugat pt ea, Duhul lui Dumnezeu a venit peste ea si a inceput sa simta caldura in maini si puterea Domnlui a venit peste ea, a inceput sa tremure si s-a dus la unul din membrii echipei noastre, si i-a spus „nu am simtit asta in viata mea”, s-a speriat, a fost ceva nou pt ea, si nu a stiut ce si cum. Fiica ei se afla in spitalul de psihiatrie de 6 luni si nu erau semne ca starea ei sa se imbunatateasca, medicii au spus ca nu stiu daca lucrurile se vor imbunatatii. Dupa acea intalnire s-a dus la spital la fiica ei si i-a spus”veau sa ma rog pt tine”, Si-a pus mainile peste acea fetita, niciodata inainte nu s-a mai rugat pt bolnavi si fetita i-a spus „mama, mainile tale sunt extrem de calde”. Dupa 2 zile, psihiatrul a sunat-o pe acea femeie si i-a spus „nu stim ce se intampla cu fiica ta, pt ca de 6 luni nu am vazut nici o imbunatatire, iar in ultimele 2 zile s-au produs schimbari semnificative, si vrem sa ii dam drumul acasa in curand”
Sid– credeti ca asta e totul? Randy s-a dus intr-o biserica mica din Toronto Canada, acelasi fel de putere a erupt , oameni din toata lumea au calatorit si calatoresc la Toronto, sa primeasca, sa ia puterea de acolo. O sa il rog la final sa se roage pt voi ca aceeasi slava sa vina peste voi Slava lui Dumnezeu a cazut peste o biserica in Toronto, Randy Clark este omul prin care Dumnezeu a pornit cea mai mare trezire din zilele noastre, din nordul Americii, peste 4 milioane de oameni de peste tot din lume au fost schimbati dramatic dupa ce au avut de a face cu aceasta miscare a Duhului. Esti disperat dupa Dumnezue? Vrei mai mult din Dumnezue? Exista mai mult – asta e titlul cartii lui Randy in care suntem invatati cum sa ne miscam in darurile Duhlui si exista si o rugaciune special de impartation
Sid– Randy merge in acea biserica mica din Toronto- Canada, si in urmatorii cativa ani, 4 milioane de oameni de peste tot din lume au venit in aceasta biserica. Vreau sa imi povestesti despre macar o singura persoana care a venit si a primit puterea (impartation). Sunt asa entuziasmat de cartea ta „Exista mai mult” (There is more), pt ca te rogi pt impartation, dar tu ai invatat treptat multe lucruri. Ai fi vrut sa ai informatiile astea cand ai inceput totul?
Randy– da, ar fi fost grozav
Sid– spune-mi despre unul din preferatii mei care au fost la Toronto si au fost schimbati radical. Am multi preferati, pentru care te-ai rugat, si dupa aia au intors lumea cu susul in jos intr-un mod pozitiv. Heidi si Rolland Baker, spune-mi despre Heidi.
Randy– Ei bine, predicam despre transferul de putere (impartation) si nu a mai asteptat sfarsitul predicii, pur si simplu a alergat in timpul predicii in fatza si cand am vazut-o strigand, am avut un cuvant din partea Domnlui si i-am zis „Heidi, Dumnezeu vrea sa stie daca vrei Mozambicul” si ea a spus „Da”. Ea era deja misionara acolo, asa ca la prima vedere era o intrebare ridicola, la fel ca si raspunsul, dar dupa asta m-am trezit spunandu-i „Dumnezeu iti va da natiunea Mozambic, vei vedea orbi care o sa vada, surzi si ologi vindecati si mortii vor invia”
Sid– ai avut o mare responsabilitate spunand asta. nu ti-a fost teama sa spui asta?
Randy – totul a fost asa puternic, incat am spus inainte sa am timp sa ma gandesc la consecinte. Heidi si acum imi spune ca am fost amandoi nebuni la faza aceea, pt ca in mod logic o misionara care a plantat 7 biserici in toata viata ei prin tarile prin care a fost, nu are cum sa cucereasca Mozambicul asa brusc. In urmatorii 7 ani a plantat 7000 de biserici si aproximativ 1 milion de oameni au venit la Isus prin ea
Sid– totul prin transferul (impartation) dat unei singure persoane?
Randy – e foarte complex ce s-a intamplat cu ea. Ceea ce s-a intamplat in acele 7 zile in care a fost sub puterea lui Dumnezeu, electricitate, tremuraturi, caldura, a auzit vocea lui Dumnezue, a avut viziuni etc, a dus cu ea in Mozambic si a profetit acelasi lucru pe care l-am profetit eu peste ea, peste 12 persoane si Duhul lui Dumnezeu a venit peste ei deasemenea, si a fost o multiplicare a acelei puteri la mai multe persoane si asta continua si acum , isi pun mainile peste oameni si oamenii incep sa se miste in darurile Duhlui.
Sid– cati orfani are acum?
Randy – cate o mie in doua orfelinate, dar fiecare biserica are un mic orfelinat
Sid– asta nu e religia cu care te-ai obisnuit, iudaism, sau crestinism sau islam, asta e ceea ce putem citi in Noul Testament, ca a facut Isus, lucrarea identica a lui isus
Sti de oameni morti care au fost inviati in lucrarea lui Heidi si a celor 12 pt care s-a rugat ea?
Randy– prin lucrarea lor cred ca sunt 54 inviati pana acum (emisiunea este inregistrata prin 2006)), cei mai multi printre musulmani
Sid – mortii astia au fost morti de cateva secunde, ore, zile?
Randy– stiu un caz care a fost mort de cateva ore, unul din hobby-urile mele e sa iau interviu celor care su fost inviati din morti
Sid– ai intalnit cazuri in care cei morti au avut experiente deosebite in timp ce erau morti? Eu vreau sa stiu ce vede omul in situatiile astea, toata lumea o sa murim, nu avem cum sa evitam asta, asa ca vreau sa stiu la ce sa ma astept
Randy– de fapt eu interoghez mai mult pe cei care se roaga pt cei morti pt ca vreau sa vad asta intamplandu-se in lucrarea mea si altora, dar invierea din morti e unul dintre motivele pt care multi musulmani se intorc la Dumnezeu in provinciile din nordul Mozambicului.
Sid- mai e un om pe care l-am intervievat pt care te-ai rugat si dintr-o data poate vedea in lumea invizibila
Randy– Da, Gary Oates
Sid– pur si simplu vede in lumea invizibila
Randy– avem anual conferinte pt adolescenti si stiu cativa dintre ei care experimenteaza aceleasi lucruri ca si Gary
Sid- in cartea ta ai o rugaciune pt transfer de putere (impartation), parerea mea personala e ca invatatura e la fel de importanta ca si acest transfer (impartation), tu ai ambele in cartea asta
Daca esti flamand si insetat dupa lucruri reale, ai incercat cu religia, si e ok, ai legat relatii, e dragut, chestii sociale, socializare cu oamenii,dar simti ca exista cu mult mai mult decat atat, e vb de intimitatea cu Dumnezeu. Daca tu simti asta, nimeni nu paote lua asta de la tine. Exista mai mult
Randy, te rogi te rog pentru acest transfer ( impartation)? Asta inseamna ca acelasi fel de daruri care sunt in el si chair mai mari vor veni in viata ta chiar acum
Randy – Poate ca simti ceva, daca simti nu incerca sa opresti, nu te teme, Duhul lui Dumnezeu va veni peste tine, daca e energie, caldura, sau orice, daca iti vine sa plangi, plange
Tata tu sti pe cei care sunt flamanzi, si care doresc asta in viata lor, Tu ii sti pe cei care cred in asta, ii binecuvintez in Numele lui Isus si iti cer ca cerul sa devina real pt ei, iti cer ca Duhul lui Dumnezeu sa vina peste ei, ca ingerii lui Dumnezeu sa fie trimisi sa lucreze cu ei, ii binecuvintez . Ma rog Doamne ca darurile de cunostinta si proorocie sa inceapa sa se manifleste in vietile lor, sa stie despre altii, ii binecuvintez si puterea Ta sa curga acum in trupurile lor, puterea Ta sa curga in mintea lor. Ma rog sa ii faci o binecuvantare pentru ca ii binecuvintezi, ma rog ca aceasta putere sa curga prin ei cand se roaga pentru altii, ca ei sa simta energia Ta curgand in ei. In Numele lui Isus, ii binecuvantam si ne asteptam sa auzim marturii minunate despre felul in care Ii folosesti, pentru ca Tu nu ai preferati, am vazut cum folosesti tot felul de oameni, si daca are cineva nevoie de vindecare , atinge-i, vindeca-i, lasa-i sa simta puterea Ta in Numele lui Isus. Slaveste-Ti Numele, vindecandu-i. Amin
Alegerea lui Dumnezeu
Luca 2:37- Ramasa vaduva, si fiind in varsta de optzeci si patru de ani (traducerea in engleza spune ca era vaduva de 84 ani), Ana nu se departa de Templu, si zi si noapte slujea lui Dumnezeu cu post si cu rugaciuni.
Sa presupunem ca Ana avea 14 ani cand s-a casatorit. In cazul acesta Ana avea 105 ani. Si inca statea in post si rugaciune zi si noapte. Satan incearca sa ne convinga ca Dumnezeu nu ne va folosi. El ne poate enumura si aminti lucruri de felul: esti in varsta, nu ai aibilitati sau orice altceva unde suntem deficitari, esecurile pe care le-am avut in trecut. Dar, la fel ca Ana, sunt multe exemple in Scripturi cand Domnul ii foloseste pe aceia care se considerau nefolositori dupa standardele lumii.
Moise era in varsta de 80 de ani cand a inceput sa implineasca planul Domnului pentru viata lui si a fost in lucrare pana inainte de 120 de ani. Avraam era de 90 de ani cand Domnul si-a implinit promisiunea fata de el, daruindu-i un copil.
Ghedeon a fost un altul care s-a vazut nefolositor. Se ascundea de Madianiti cand un inger al Domnului a aparut si i-a spus ca este un om de valoare – Judecatori 6: 11, 12. El nu a putut crede asta la inceput, asa ca a avut nevoie de confirmarea Domnului de trei ori
Intr-adevar,… Dumnezeu a ales lucurile nebune ale lumii, ca sa faca de rusine pe cele intelepte si Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca sa faca de rusine pe cele tari
1 Corinteni 1:27, 28.
Daca te crezi nefolositor, prost sau slab atunci esti calificat. Lasa-L pe Domnul sa te foloseasca astazi!
Razboi spiritual
Matei 2
16. Atunci Irod, cand a vazut ca fusese inselat de magi, s-a maniat foarte tare si a trimis sa omoare pe toti pruncii de parte barbateasca, de la doi ani in jos, care erau in Betleem si in toate imprejurimile lui, potrivit cu vremea pe care o aflase intocmai de la magi.
Satan era cel care il motiva pe Irod. Chiar de la inceputuri, cand Dumnezeu a profetita prima oara ca un om ii va zdobi capul, Satan cauta samanta femeii (Gen. 3:15).
Se pare ca Satan poate percepe vremea in care Dumnezeu face o mutare majora pe pamant. In zilele lui Moise, Satan l-a facut pe faraon sa omoare toti copiii evreilor de parte barbateasca. In acelasi fel l-a facut pe Irod sa omoare toti baietii pana in 2 ani din Betleem. Este evident ca incerca sa elimine samanta care urma sa ii zdrobeasca capul.
Si in vremurile noastre vedem copiii macelariti. De data asta este prin avort. Tinerii nostrii sunt si ei atacati in feluri fara precedent. Oare Satan crede ca aceasta generatie este cea care va face posibila reintoarcerea Domnului Isus? Din disperare, incearca el sa amane judecata, distrugand aceasta generatie?
Trebuie sa avem suficienta perceptie spirituala ca sa recunoastem ca asa cum a fost in zilele lui Moise si ale Domnului Isus, acest macel al copiilor inocenti este un indicator al unei importante lupte in lumea spirituala. Este posibil ca noi sa fim generatia care il va vedea pe Domnul ca se reintoarce. Slava Domnului!
Duh, Suflet si Trup
Stiati ca un crestin poate muri din cauza bolii in timp ce aceeasi putere care L-a inviat pe Isus din morti se afla in interiorul lui? Sau stiati ca un crestin poate fi in depresie, manie si poate fi morocanos si in tot acest timp el este in posesia dragostei, pacii lui Dumnezeu in duhul sau? De ce se intampla toate acestea? Pentru ca acesti crestini nu inteleg ce schimbare s-a petrecut atunci cand au fost nascuti din nou si de aceea au dificultati in a primi promisiunea lui Dumnezeu.Biblia spune ca fiecare om nascut din nou are parte de o completa transformare.
2 Corinteni 5:17-19
Caci, daca este cineva in Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au facut noi. Si toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a impacat cu El prin Isus Hristos si ne-a incredintat slujba impacarii; ca adica, Dumnezeu era in Hristos, impacand lumea cu Sine, netinandu-le in socoteala pacatele lor, si ne-a incredintat noua propovaduirea acestei impacari.
Nu scrie ca toate lucrurile devin noi sau ca au potentialul de a deveni noi. Toate lucrurile sunt noi in momentul nasterii din nou insa pentru a intelege aceste lucruri trebuie mai intai ca cineva sa inteleaga cum ne-a creat Dumnezeu. Cuvantul lui Dumnezeu ne invata ca suntem fiinte formate din 3 parti dar foarte putini crestini aplica in viata de zi cu zi invatatura despre duh, suflet si trup. Din punct de vedere intelectual acest lucru este inteles dar marea majoritate a crestinilor se comporta ca si cum ar fi formati doar din suflet si trup. Ei sunt confuzi in legatura cu duhul si spiritul crezand ca in esenta sunt cam acelasi lucru. Chiar si definitia Strong nu reuseste sa faca o distinctie intre cele trei! Duhul (pneuma in greceste) este definit ca partea rationala a sufletului. In studiul meu asupra cuvantului Domnului am descoperit ca este o diferenta clara intre duh si suflet. Duhul nu este partea rationala a sufletului.
1 Tesaloniceni 5:23. Dumnezeul pacii sa va sfinteasca El insusi pe deplin; si duhul vostru, sufletul vostru si trupulvostru sa fie pazite intregi, fara prihana, la venirea Domnului nostru Isus Hristos.
Daca ai vorbi cu mine fata in fata, te-ai uita la trupul meu dar ai vorbi cu sufletul meu. Cuvantul suflet este definit de catre unii ca fiind mintea, vointa si emotiile dar in aceasta definitie ar trebui inclusa si constiinta. Sufletul este ceea ce multi oameni numesc personalitate. Un om poate simti atat trupul cat si sufletul si primeste informatii de la ele tot timpul. De exemplu, daca imi pun mana pe umarul tau vei sti ca te-am atins. De asemenea te pot face fericit sau trist si chiar te pot rani fara nici un fel de contact fizic ci doar cu vorbele. Aceste vorbe sunt procesate de mintea ta si rezultatul este exprimat adesea prin emotii. Este usor de vazut in ce stare este trupul sau ce iti trece prin minte si ce emotii experimentezi. Cu duhul insa este altfel. Acesta nu poate fi accesat pe cale naturala.
Ioan 3:6 Ce este nascut din carne este carne, si ce este nascut din Duh este duh.
Isus a aratat ca nu exista o legatura directa intre duh si carne. Ele sunt conectate dar duhul e duh si carnea e carne. Nu poti sa cunosti duhul prin cele 5 simturi sau prin intermediul mintii, vointei sau emotiilor. Datorita acestui lucru multi au probleme in viata crestina. Daca nu intelegi ca realitatea spirituala (duhovniceasca) nu poate fi simtita atunci vei fi confuz cand cuvantul lui Dumnezeu declara ca aceeasi putere care L-a inviat pe Isus din morti locuieste in tine.
Efeseni 1:17-23. Si ma rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatal slavei, sa va dea un duh de intelepciune si de descoperire, in cunoasterea Lui, si sa va lumineze ochii inimii ca sa pricepeti care este nadejdea chemarii Lui, care este bogatia slavei mostenirii Lui in sfinti si care este fata de noi, credinciosii, nemarginita marime a puterii Sale, dupa lucrarea puterii tariei Lui, pe care a desfasurat-o in Hristos, prin faptul ca L-a inviat din morti si L-a pus sa sada la dreapta Sa, in locurile ceresti, mai presus de orice domnie, de orice stapanire, de orice putere, de orice dregatorie si de orice nume care se poate numi, nu numai in veacul acesta, ci si in cel viitor. El I-a pus totul sub picioare si L-a dat capetenie peste toate lucrurile, Bisericii, care este trupul Lui, plinatatea Celui ce indeplineste totul in toti.
Daca crezi ca adevarul poate fi inteles prin simturile naturale vei fi perplex cand Biblia spune ca esti o noua creatura care poate face aceeasi lucrare miraculoasa care a fost facuta de Isus.
2 Corinteni 5:17. Caci, daca este cineva in Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au facut noi.
Ioan 14:12-14. Adevarat, adevarat va spun ca cine crede in Mine va face si el lucrarile pe care le fac Eu; ba inca va face altele si mai mari decat acestea, pentru ca Eu Ma duc la Tatal; si orice veti cere in Numele Meu, voi face, pentru ca Tatal sa fie proslavit in Fiul. Daca veti cere ceva in Numele Meu, voi face.
Aparenta diferenta dintre experienta ta si cuvantul lui Dumnezeu te va face sa declari ca aceste lucruri nu sunt adevarate. Daca intelegi ce este cu trupul, sufletul si duhul atunci vei intelege dimensiunea duhovniceasca si vei putea experimenta cine esti si ce ai in Cristos. In lumea naturala, lumea spirituala nu poate fi vazuta sau simtita, singurul mod in care poti percepe adevarurile spirituale este prin intermediul Bibliei. Trebuie sa citesti cuvantul lui Dumnezeu si sa il crezi!
Isus a zis in Ioan 6:63. Duhul este acela care da viata, carnea nu foloseste la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh si viata.
Cuvantul lui Dumnezeu este cel ce ne reveleaza realitatea spirituala. Daca vrei sa vezi cum esti in duh trebuie sa vezi ce spune cuvantul nu trebuie sa te bazezi pe emotii si pe ceea ce poti percepe. Cuvantul lui Dumnezeu este duh si viata. Cand te uiti intr-o oglinda nu te vezi cu adevarat pe tine ci vezi o reflectie a ta. Desi este doar o reflectie ai invatat sa te increzi in ea si te comporti ca atare, conform cu ceea ce vezi.Cuvantul lui Dumnezeu este ca aceasta oglinda: el reflecta perfect cine esti in lumea spirituala.
Iacov 1:23-25. Caci, daca asculta cineva Cuvantul, si nu-l implineste cu fapta, seamana cu un om care isi priveste fata fireasca intr-o oglinda, si, dupa ce s-a privit, pleaca si uita indata cum era. Dar cine isi va adanci privirile in legea desavarsita, care este legea slobozeniei, si va starui in ea, nu ca un ascultator uituc, ci ca un implinitor cu fapta, va fi fericit in lucrarea lui.
Trebuie sa te uiti in oglinda lui Dumnezeu si sa crezi in realitatea spirituala pe care o vezi! Aceasta reflecta duhul tau de om nascut din nou, partea ta cea mai intima. Aceasta nu reflecta trupul tau sau sufletul tau. Desi a fost platit pentru trupul tau glorificat prin moartea, ingroparea si invierea Domnului Isus tu inca ai un trup corupt. Intr-o buna zi acest trup va fi transformat intr-un trup incoruptibil dar acum trebuie sa traiesti in acelasi trup pe care l-ai avut inainte de nasterea din nou. Nici sufletul tau nu a fost inca transformat. Poti sa ai aceleasi ganduri si emotii pe care le-ai avut inainte de nasterea din nou si din aceasta cauza unii oameni pun la indoiala ca ei au fost salvati. Ei nu inteleg ca nasterea din nou s-a petrecut in duh. Trupul si sufletul tau au fost amandoua atinse de nasterea din nou dar schimbarea completa inca nu a avut loc. Vestea buna este ca iti poti schimba modul de gandire. De fapt, ni se porunceste sa facem acest lucru.
Romani 12:2. Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti, prin innoirea mintii voastre, ca sa puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea buna, placuta si desavarsita.
Sufletul poate fi transformat pana acolo incat mintea este reinnoita, atitudinile sunt schimbate si se conformeaza cuvantului lui Dumnezeu. Asta ar trebui sa se intample cu fiecare dintre noi dar nu se intampla automat in momentul nasterii din nou. In suflet, lucrurile vechi nu au trecut si toate lucrurile nu s-au facut noi. Acesta este motivul pentru care un crestin poate muri de boala desi in interior se afla Duhul Sfant, puterea care L-a ridicat pe Isus din morti. Este ca si cum ai muri de sete stand langa o fantana plina de apa.
Sufletul poate fi comparat cu valva dintr-o conducta. Aceasta controleaza cantitatea care trece prin conducta dinspre duh catre trup. Daca mintea este reinnoita si in acord cu cuvantul lui Dumnezeu valva este larg deschisa dar daca valva este in acord cu ceea ce trupul simte sau emotiile experimenteaza valva este inchisa sau pe cale de a se inchide. Sufletul are puterea de a opri fiecare strop de putere datatoare de viata de a atinge trupul si de a umbla in aceeasi putere care L-a inviat pe Isus din morti. Daca valva este deschisa vei experimenta vindecare, eliberare, pace, victorie si altele. Asa ca valva trebuie pastrata deschisa.
Aceasta revelatie a relatiei dintre duh, suflet si trup mi-a transformat viata. Cand am realizat ca Dumnezeu deja mi-a oferit tot ce am nevoie si ca aceasta este in duhul meu am fost eliberat. Tot ceea ce trebuie sa fac este sa eliberez aceasta putere. Aceasta intelegere schimba tot.
Viata de crestin nu este o viata in care incercam sa primim de la Dumnezeu ci este un proces de schimbare a mintii si de invatare astfel incat sa eliberezi ceea ce deja ai primit. Daca nu intelegi ca deja ai primit tot ceea ce ai nevoie in duhul tau in momentul mantuirii, va exista mereu un element de indoiala. Sti ca este posibil si chiar promis in cuvantul lui Dumnezeu dar vei incerca sa obtii in lumea mentala, emotionala si fizica. Aceasta este formula sigura a esecului. Acest concept eronat poate duce si la o relatie cu Dumnezeu bazata pe performanta.: „daca sunt destul de bun, daca citesc destul din Biblie, daca imi platesc zeciuiala” si tot asa in incercarea de a motiva pe Dumnezeu sa-ti dea ceea ce ai nevoie. Este intelegerea gresita conform careia Dumnezeu nu ti-a dat tot ceea ce ai nevoie si ca intr-un fel trebuie sa devii suficient de bun pentru a obtine ceea ce ai nevoie.
Esti deja suficient de bun pentru a primi datorita lui Isus si a sacrificiului Lui. El deja a platit pretul pentru a primi tot ceea ce vei avea vreodata nevoie. De fapt deja ai capatat. Este doar o problema de intelegere a relatiei dintre duh, suflet si trup. Intelegerea relatiei dintre duh, suflet si trup este de o importanta capitala pentru fiecare crestin. Poate fi o chestiune de viata si de moarte si este fundatia pentru intelegerea a ceea ce scrie in Biblie.
Dumnezeu deja a facut totul
Este intelegerea ca Dumnezeu deja Si-a facut partea. Cand Isus a strigat “S-a terminat” (Ioan 19:30), El chiar asta a vrut sa spuna. Lucrarea Lui pe pamant s-a facut. Ispasirea a fost completa. El ne-a furnizat tot ceea ce noi vreodata vom avea nevoie. Nu noi Il asteptam pe El sa ne dea, ci El ne asteapta pe noi sa primim.
Cartea Efeseni este scrisa din perspectiva a ceva ce deja este al nostru in Hristos. Incepe in Efeseni 1:3 spunand: “Binecuvantat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvantat cu tot felul de binecuvantari duhovnicesti, in locurile ceresti, in Hristos” Tot felul de binecuvantari de care tu vreodata poti avea nevoie sau dorinte de la Dumnezeu – acestea nu sunt lucruri pentru care trebuie sa te lupti, ci ceva ce tu deja ai. Dumnezeu a facut aprovizionarea inainte ca tu sa ai vreo nevoie. Este doar o chestiune simpla de a primi ceea ce Dumnezeu deja a dat.
Beneficiul intelegerii si asumarii acestui adevar este enorm. Aceasta ucide legalismul si mentalitatea bazata pe realizari si performanta, si ia o povara imensa de pe tine. Cum te poti indoi ca Dumnezeu iti va da ceva, daca El deja ti-a datCand Jamie si cu mine am pastorit prima data o biserica mica din Seagoville, Texas in 1973, nici macar nu am avut o Biblie completa. Cea pe care o aveam, si pe care o luasem cu mine in Vietnam era uzata, si lipseau carti intregi din ea. A avea credinta pentru o noua Biblie nu era o obtiune ci o necesitate.
Trebuia sa incep sa vad rezultate. Daca nu puteam sa ma incred in Dumnezeu pentru 20 $ ca sa-mi cumpar o Biblie, cum as fi putut sa ma incred in El pentru a predica oamenilor despre lucruri vesnice? Diavolul a stiut cat de important era acest lucru pentru mine si s-a luptat cu mine. Au durat luni de zile pana am ajuns sa am destui bani ca sa cumpar acea Biblie. In acea perioada nu treceau 10 minute fara sa am de a face ganduri de necredinta. Diavolul imi spunea: “Niciodata nu o sa o ai. Ce fel de om a lui Dumnezeu esti? Nici macar nu ai o Biblie intreaga. Cum poti sa te rogi pentru oameni sa fie mantuiti si vindecati cand nu te poti ruga sa primesti o Biblie noua?”. Lupta a fost intensa
A venit ziua cand am avut acei bani. Mi-am cumparat o Biblie noua, mi-am scris numele pe ea, si am iesit afara din magazin cu o noua Biblie sub brat. Am castigat! Si stiti ceva? Instantaneu, indoielile mele au disparut. M-am luptat constant cu gandurile negative timp de luni de zile, dar cand am avut Biblia, nu m-am mai indoit ca as putea-o avea.
Probabil te gandesti :”Bineinteles ca nu te-ai mai indoit, din moment ce ai avut-o. Asta ar fi o nebunie”. Tocmai asta e. Te-ai rugat vreodata ca sa fi vindecat si apoi in urmatoarele ganduri sa te intrebi daca intr-adevar ai fost vindecat? Aceasta este pentru ca tu nu ai vazut vindecarea ca pe ceva ce deja s-a realizat, ci ca pe ceva ce trebuie sa se realizeze.
1 Petru 2:24 spune: “Prin ranile Lui ati fost vindecati”
Este deja realizat. Este de fapt incorect sa ne rugam pentru vindecare. In loc de asta, ar trebui doar sa primim vindecarea pe care Domnul deja a realizat-o. Exista o diferenta intre a ne lupta sa fim vindecati si a ne lupta pentru ca deja am fost vindecati. Diferenta este aceeasi ca diferenta dintre succes si esec.
In Efeseni 2:8 Pavel spune: “Prin har ati fost mantuiti, prin credinta, si aceasta nu vine de la voi”. Noi nu suntem mantuiti doar prin har, sau doar prin credinta, suntem salvati prin combinatia acestor doua. De fapt, credinta nu este o credinta biblica daca nu este folosita pentru a primi ceea ce Dumnezeu a facut deja pentru noi (ceea ce Dumnezeu ne-a furnizat deja) prin har. Harul este ceea ce Dumnezeu deja a facut pentru noi, independent de orice merit din partea noastra. Daca harul este legat de faptele noastre bune, atunci acesta nu mai este adevaratul har. Dumnezeu prin har, deja ne-a asigurat tot ce noi vreodata vom avea novoie.
Credinta noastra nu il misca pe Dumnezeu. Daca Dumnezeu nu a fost deja miscat de harul Lui, atunci credinta noastra nu poate sa Il miste. Credinta pur si simplu ia ceea ce Dumnezeu deja a realizat (asigurat) prin har. Daca El deja a furnizat totul pentru nevoile noastre prin harul Sau, atunci credinta este doar raspunsul nostru pozitiv la ceea ce Dumnezeu deja a facut – nu ceva ce noi facem sa Il determinam pe Dumnezeu san e raspunda.
E nevoie de o revelatie de la Duhul Sfant sa faca aceste adevaruri sa devina vii inlauntrul tau. Multi oameni nu le pot apuca pentru ca sunt blocati in cele cinci simturi. Daca nu pot sa vada, daca nu pot sa guste, sa miroase, sa atinga sau sa auda, nu cred ca aceste lucruri exista. Daca cineva le spune ca ei deja sunt vindecati, isi verifica corpurile cu cele cinci simturi, si daca nu se simt vindecati, ei spun ca nu sunt vindecati.
Sunt multe lucruri care exista si nu le putem percepe cu simturile noastre fizice. De exemplu, exista semnale (unde) de televiziune peste tot unde te afli chiar acum. Nu le poti vedea sau auzi, dar ele exista. Tot ce trebuie sa faci este sa deschizi televizorul si sa il conectezi la acel semnal, si apoi vei auzi si vedea ca ele exista. Semnalul nu apare cand tu dai drumul la televizor, el deja a existat inainte ca tu sa faci asta. Atunci ai inceput tu sa primesti. La fel, Domnul ne-a binecuvantat cu TOATE lucrurile. Viata ta s-ar putea sa nu reflecte acest lucru, dar asta nu este din cauza ca Domnul nu ti-a dat, ci este din cauza ca tu nu ai primit.
Daca televizorul tau dintr-o data nu mai merge, ce faci? Suni imediat la compania de televiziune si soliciti sa isi repare transmitatorul? Nu cred! Prima data verifici televizorul tau. Desi in lumea spirituala, crestinii de cele mai multe ori merg la Domnul si Ii cer sa-si repare transmitatorul in loc sa Il roage sa lucreze la receptoarele lor. Daca ei nu vad o manifestare instanta a vindecarii, automat presupun ca Dumnezeu nu i-a vindecat. Rareori iau in calcul ca poate receptorul lor este cel cu probleme.
Daniel s-a rugat doua rugaciuni in Daniel 9 si 10. el a vazut un raspuns la prima rugaciune in timp ce se ruga, in aproximativ 3 minute. Dar in capitolul 10, i-au trebuit 3 saptamani inainte sa vada un raspuns la rugaciunea lui. Unii oameni ar putea gandi “De ce Dumnezeu i-a raspuns la prima rugaciune in 3 minute si la a doua in 3 saptamani?”
Raspunsul la aceasta rugaciune este ca Dumnezeu nu i-a raspuns la prima rugaciune in 3 minute si la a doua in 3 saptamani. El a raspuns la amandoua pe loc. In Daniel 9:23, ingerul Gavril, ii spune lui Daniel, ca la inceputul rugaciunii sale, Domnul i-a dat o porunca sa mearga sa ii explice raspunsul. Cu toate acestea lui Gavril, i-a luat aproximativ 3 minute sa ajunga acolo.
Apoi in capitolul 10, mesagerul care a venit la Daniel, ii spune ca din prima zi in care Daniel s-a rugat, Domnul l-a trimis, dar a fost impiedicat de o putere demonica timp de trei saptamani.
Nu Dumnezeu a fost diferit in aceste intamplari! El a raspuns la ambele rugaciuni instant, dar ceea ce Domnul a comandat in lumea spirituala, a fost impiedicat sa se manifeste in lumea fizica. Dar a fost dat. Adevarul este ca Domnul deja a furnizat tot ce noi vreodata o sa avem nevoie, dar proviziile Sale sunt in lumea spirituala. „Dumnezeu este duh, si cine se inchina Lui, trebuie sa I se inchine in duh si in adevar” (Ioan 4:24)
Dumnezeu se misca pe taramul spiritual. Daca vedem sau nu manifestat in lumea fizica ceea ce El a facut in lumea spirituala, aceasta nu depinde de El care da, ci mai degraba de noi care primim.
Ceea ce face diferenta este opozitia diavolului. Noi de fapt, ii dam diavolului prea mult credit. Unii oameni cred ca diavolul niciodata nu esueaza in atacurile sale. Ei nu sunt siguri in ce priveste credinciosia lui Dumnezeu, dar sunt absolut convinsi ca diavolul este credincios suta la suta actiunilor sale.
Oricum, diavolul o da in bara tot timpul. Uneori manifestarile fizice a ceea ce Dumnezeu deja a facut vin cu putin efort. Alteori nu trebuie acest efort, nu pentru ca Dumnezeu s-a schimbat, ci pentru ca diavolul uneori nu este pe faza. Alte ori, exista o opozitie demonica majora care impiedica manifestarea a ceea ce Dumnezeu a poruncit.
Trebuie sa stim ca Dumnezeu intotdeauna si-a facut partea si ca orice intarziere in manifestarea vizibila a ceea ce a facut,, nu este vina Lui. Aceasta ne tine in credinta. Amintiti-va ca credinta este raspunsul pozitiv la ceea ce Dumnezeu deja a facut prin har.
Aceasta ne conduce la razboi spiritual. Este un punct fierbinte in trupul lui Hristos, dar dupa parerea mea, razboiul spiritual este cea mai abuziva invatatura in biserica de astazi. Este adevarat ca fiecare dintre noi este implicat in razboi spiritual. Nu putem opri batalia, negand aceasta realitate- eventual aceasta atitudine, ne garanteaza ca vom pierde batalia. Singura putere a lui Satan este minciuna (inselatoria). El nu are nici putere nici autoritate fizica, exceptand cea pe care noi i-o dam cand imbratisam minciunile lui.
Aceasta este o afirmatie radicala, contrara total invataturilor populare despre razboiul spiritual. Exista multi care declara ca puterile demonice ii tin pe oameni in legaturi si ca singura cale de reusita este mijlocirea, ruperea acesteor puteri, si eliberarea oamenilor. Aceasta nu este ceea ce ne invata Cuvantul lui Dumnezeu. Biblia spune: “veti cunoaste adevarul si adevarul va va face liberi” (Ioan 8:32)
Cunoasterea adevarului este ceea ce ii elibereaza pe oameni, nu legarea diavolului in rugaciune. Nu exista nici un model scriptural pentru razboiul spiritual in felul in care este invatat astazi. Nici Isus nici apostolii nu au trimis echipe de razboinici in rugaciune in orase ca sa pregateasca atmosfera spirituala. Niciodata nu i-au motivat pe credinciosi sa isi petreaca vietile legand puterile demonice. Aceasta este unul dintre cele mai controversate subiecte si nu am timp acum sa vorbesc despre el in acest articol, articol in care am mers in adancimile invataturii “Deja ai”
Daca nu experimentezi abundenta pe care sti ca Domnul o vrea pentru tine, atunci iti garantez ca revelatia de care ai nevoie este aceasta. Acest tip de invatatura este ceea ce ai nevoie sa citesti si sa asculti din nou si din nou inainte sa devina un adevar revelat pentru tine.
Andrew Wommack
Sursa: http://www.awmi.net/extra/article/
Dumnezeu vrea sa fii vindecat!
Isus a folosit miracolele ca pe un clopotel cu care sa atraga oamenii. El le-a folosit sa demonstreze ca poate ierta pacatele (Marcu 2:10-12). Dumnezeu le-a folosit sa-L adevereasca pe Isus si mesajul Sau (Evrei 2:3-4). El a spus ca predicarea Cuvantului Sau va fi confirmat de semne si minuni (Marcu 16:20)
De ce nu vedem manifestarea puternica a vindecarii Sale? Nu mai sufera oamenii de boli? Nu-i mai iubeste Isus pe oameni astazi la fel de mult cum a facut-o cand era pe pamant? Nu mai au nevoie credinciosii sa vada demonstrarea puterii Lui?
Nu doar ca astazi avem nevoie de puterea vindecatoare a lui Dumnezeu, dar Dumnezeu vrea sa toarne aceasta putere. Aleluia! Vindecarea nu depinde doar de Dumnezeu, nu Dumnezeu decide cine este vindecat si cine nu. Aceasta este o afirmatie radicala, dar adevarata.
Una dintre cele mai rele doctrine in biserica este credinta ca Dumnezeu controleaza tot ce se intampla. Crestinii fundamentalisti evanghelici cred ca Dumnezeu controleaza si permite tot ce se intampla, si ca Satan trebuie sa aiba permisiunea lui Dumnezeu inainte sa poata sa faca ceva.
Aceasta este o teologie convenabila, pentru ca il scuteste pe individ de orice responsabilitate personala. Acesta este si motivul pentru care aceasta teologie este atat de populara. Stiu ca aceasta ii poate soca pe unii, dar asta e adevarul iar aceasta credinta te va ucide. Voia lui Dumnezeu nu devine automat realitate. Noi trebuie sa credem si sa colaboram cu Dumnezeu ca sa primim ceea ce El ne-a furnizat, inclusiv cand este vorba despre mantuire.
2 Petru 3:9 spune ca Dumnezeu nu vrea ca cineva sa piara: “Domnul nu intarzie in implinirea fagaduintei Lui, cum cred unii; ci are o indelunga rabdare pentru voi si doreste ca niciunul sa nu piara, ci toti sa vina la pocainta.”
Versetul acesta este cat se poate de clar. Nu este voia lui Dumnezeu ca cineva sa piara, dar totusi ei pier. De fapt Isus a spus ca mai multi oameni vor intra pe usa larga care duce la pieire, decat cei care vor intra pe usa stramta care duce la viata (Matei 7:13-14). Dumnezeu nu forteaza pe nimeni ca sa fie mantuit.
Oamenii nu trebuie sa Ii ceara lui Isus sa fie salvati, ei doar trebuie sa creada minunata veste ca pacatele lor deja sunt iertate si sa primeasca mantuirea (Fapte 16:31). Acelasi lucru este valabil si in ce priveste vindecarea. Dumnezeu deja a realizat vindecarea pentru toti, asa cum El a platit deja pentru iertarea pacatelor tuturor.
Vindecarea este o lucrare deja implinita. 1Petru 2;24 spune: “El a purtat pacatele noastre in trupul Sau, pe lemn, pentru ca noi, fiind morti fata de pacate, sa traim pentru neprihanire; prin ranile Lui ati fost vindecati.”
Isus nu mai vindeca oameni astazi – vindecarea a fost data acum 2000 de ani in Ierusalim, cand El a purtat acele rani pe spatele Lui. El nu va mai fi ranit, nu va mai primi alte rani. Oamenii astazi doar primesc prin credinta ceea ce deja a fost implinit de Isus cu mii de ani in urma.
Biblia nu ne spune sa ne rugam pentru bolnavi, in sensul ca suntem neputinciosi sa le aducem vindecare. Este exact opusul: Isus ne-a spus NOUA sa VINDECAM bolnavi (Matei 10:1,8, Luca 9:1 si 10:9) Exista o mare diferenta intre a-I cere Domnului sa vindecare bolnavii si a-i vindeca noi.
Cei mai multi crestini sunt ingroziti de ceea ce tocmai am spus. Ei cred “Dar cine te crezi tu?” Ei bine, fara Isus sunt un nimic (Ioan 15:5), dar vestea buna este ca nu sunt fara Isus. El niciodata nu ma va lasa si nu ma va parasi (Evrei 13:5) Aleluia. Asa ca pot spune cu apostolul Petru “Ceea ce am iti dau” (Fapte 3:6)
Aceasta este ceea ce Petru a spus cand a slujit unui olog in Fapte 3. Petru nu s-a rugat pentru acest om. El nu a spus “O, Dumnezeule, noi nu putem face nimic fara tine. Te rog vindeca-l pe acest om daca este voia Ta”. Intotdeauna este voia lui Dumnezeu sa vindece (3 Ioan 2) Noi nu cerem si apoi asteptam sa vedem ce se intampla. Asta nu este credinta in Cuvantul Sau. In loc sa cersim, noi trebuie sa devenim credinciosii care cunoastem voia lui Dumnezeu si folosim autoritatea sa vindecam.
Daca actionam in felul acesta astazi, vom fi dati afara din majoritatea bisericilor. La urma urmei, cine ne credem noi? Crestinii nu cred in aceste lucruri. Si aceasta este doar un motiv pentru care nu vedem mai mult din puterea vindecatoare a lui Isus manifestandu-se.
M-am rugat pentru mii de oameni in intalnirile mele de-a lungul tarii, si nu am ajuns sa vad fiecare persoana vindecata. Poate fi o problema in inima celui care primeste rugaciunea, sau poate fi ceva ce eu nu inteleg cu privire la persoana respectiva. Dar de un lucru sunt sigur – nu e vina lui Dumnezeu.
Harul: Puterea Evangheliei
Multi oameni din toata lumea care se declara crestini nu au auzit niciodata adevarata Evanghelie. Ei cred despre crestinism ca nu e nimic mai mult decat un set de reguli diferit, inlocuind regulile crestine de genul „ce sa faci, ce sa nu faci” cu cele ale altor religii. Ei continua sa creada ca trebuie sa castige drumul catre Dumnezeu si apoi sa faca tot ce le sta in putinta pentru a merita mantuirea. Aceasta nu este adevarata Evanghelie.
A-L accepta pe Isus ca si Mantuitor cu credinta ca acum va trebui sa traiesti dupa un anumit set de reguli, sau sa schimbi un set de reguli cu altul, nu este vestea buna. De ce? Pentru ca asta inseamna ca inca te bazezi pe ceea ce faci tu si iti garantez ca diavolul se va asigura ca sti ca ceea ce reusesti sa faci nu este suficient de bine. El este cel care acuza (Apocalipsa 12:10). Adevarul care face ca Evanghelia sa fie „aproape prea buna ca sa fie adevarata” este acela ca suntem acceptati de Dumnezeu prin ceea ce Isus a facut pentru noi. Revelatia asupra harului lui Dumnezeu te va elibera de o mentalitate a faptelor pe care trebuie sa le faci si te va duce catre o incredere si dependenta totala fata de Dumnezeu. Mantuirea se bazeaza pe credinciosia lui Dumnezeu, nu a noastra! Aceasta este baza pentru a mentine o relatie stransa cu Dumnezeu si pentru a primi toate beneficiile care vin o data cu mantuirea.
Romani 1:16-17
Caci mie nu mi-e rusine de Evanghelia lui Hristos; fiindca ea este puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea fiecaruia care crede: intai a iudeului, apoi a grecului; deoarece in ea este descoperita o neprihanire pe care o da Dumnezeu, prin credinta si care duce la credinta, dupa cum este scris: „Cel neprihanit va trai prin credinta.”
Epistola catre Romani ne spune ca Evanghelia este puterea lui Dumnezeu. Aceasta produce viata lui Dumnezeu in oameni. Cuvantul Evanghelie a devenit astazi un termen religios care a pierdut mult din ceea ce inseamna. Multi asociaza Evanghelia cu ceva ce are legatura cu religia, in mod specific cu religia crestina dar „evanghelie” inseamna „veste buna”. Cuvantul grec „euaggelion”, care a fost tradus cu „evanghelie” in 74 versete din Noul Testament, era foarte rar in alte scrieri. El a mai fost gasit de doua ori in manuscrise extra-biblice. Aceasta deoarece acest cuvant nu inseamna doar „vestea buna” ci o mai buna descriere este „vestea aproape prea buna ca sa fie adevarata”.
In cea mai mare parte, cultura crestina de astazi asociaza Evanghelia cu aceste propozitii: „Esti un pacatos. Daca nu te pocaiesti vei ajunge in Iad.”. Aceste propozitii sunt adevarate. Exista un Rai si un Iad, exista Dumnezeu si exista diavolul si vei ajunge in Iad daca nu te pocaiesti si nu primesti mantuirea, dar chiar daca toate acestea sunt adevarate aceasta nu este o veste buna. Nu este Evanghelia. In realitate este complet diferit de ceea ce Apostolul Pavel ne invata. Romani 2:4 spune ca bunatatea lui Dumnezeu este cea care ne conduce la pocainta, nu judecata si condamnarea. Despre aceasta invata Pavel si asta este vestea buna.
Evanghelia este direct asociata cu harul lui Dumnezeu. Acesta este singurul mod in care putem obtine iertarea pacatelor, prin har, nu prin sfintenia noastra sau prin faptele noastre bune. Dumnezeu nu ia oamenii „buni” si ii mantuieste, El ii considera neprihaniti pe cei pacatosi (Rom. 4:5). Aceata produce multe probleme celor ce sunt religiosi. Ei zic, „Stai asa! Cred ca trebuie sa faci asta si aia ca sa fii sfant.”. Religia – falsa religie, conceptele oamenilor – invata ca neprihanirea in fata lui Dumnezeu si primirea binecuvantarilor Lui se obtin prin bunatatea noastra si prin faptele pe care le facem. Invatatorii religiosi spun: ” Trebuie sa vii la biserica, trebuie sa citesti Biblia, sa te rogi mult, etc. Apoi, daca faci aceste lucruri asa cum trebuie, Dumnezeu te va asculta.” Aceste lucruri sunt anti-Evanghelie! Sunt impotriva „vestii bune” a harului lui Dumnezeu pentru ca pune povara mantuirii pe spatele nostru – si nu o poti purta. Nimeni nu se poate mantui singur.
Aceasta este pe scurt falsa Evanghelie pe care cei religiosi o predica astazi. Ei poate ca vorbesc despre Dumnezeu Tatal, despre Isus care este Mantuitorul lumii care a murit pentru pacatele noastre dar la baza este o alta Evanghelie care nu este o veste buna deloc.
Galateni 1
7. Nu doar ca este o alta Evanghelie; dar sunt unii oameni care va tulbura si voiesc sa rastoarne Evanghelia lui Hristos.
Evanghelia nu consta doar in credinta in mantuire ci consta si in intelegerea modului in care aceasta mantuire este obtinuta. “Daca te porti cum trebuie si faci fapte bune atunci vei fi bun”. Acesta nu este adevaratul mesaj al Evangheliei. Uite ce spune Pavel cand s-a adresat prima oara efesenilor: Faptele Apostolilor 20 24. Dar eu nu tin numaidecat la viata mea, ca si cum mi-ar fi scumpa, ci vreau numai sa-mi sfarsesc cu bucurie calea si slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus, ca sa vestesc Evanghelia harului lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte Pavel spune ca vesteste vestea buna a harului lui Dumnezeu. Vestea buna – sau Evanghelia – este harul lui Dumnezeu.
Pana si cuvantul mantuire nu este inteles corect. Cestinii spun ca mantuirea inseamna ca pacatele iti sunt iertate. Este adevarat ca exista un moment cand treci de la moarte la viata si cand iti sunt iertate pacatele dar asta nu este tot ceea ce inseamna mantuirea. Este o definitie incompleta. Mantuirea nu se limiteaza la experienta initiala a nasterii din nou. „Sozo”, cuvantul grec tradus prin cuvantul „mantuire” inseamna mai mult decat iertarea de pacate. Acest cuvant inseamna si vindecare, eliberare si prosperitate. Este un cuvant care insumeaza tot ceea ce Isus ne ofera prin moartea, ingroparea si invierea Sa.
Iacov 5:14-15 arata cel mai bine cum mantuirea include si vindecarea si iertarea pacatelor:
Este vreunul printre voi bolnav? Sa cheme pe prezbiterii bisericii; si sa se roage pentru el, dupa ce-l vor unge cu untdelemn in Numele Domnului. Rugaciunea facuta cu credinta va mantui pe cel bolnav, si Domnul il va insanatosi; si, daca a facut pacate, ii vor fi iertate.
Mantuirea este un pachet de beneficii si totul este obtinut prin harul lui Dumnezeu, nu prin faptele noastre. Satan va incerca mereu sa ne insele. El este cel care vrea ca noi sa credem ca putem castiga ceva de la Dumnezeu. El este cel care ne face sa ne indoim de faptul ca este voia lui Dumnezeu de a ne binecuvanta si din pacate biserica sustine aceasta idee.
Multi crestini intreaba „De ce nu sunt vindecat? Am postit, m-am rugat, am citit Biblia. Ma duc la biserica si dau zeciuiala. Fac tot ce pot mai bine. Ce cere de la mine Dumnezeu?”. Cand vorbesc astfel ei tocmai si-au raspuns. Ei nu se uita la ceea ce Isus a facut ci se uita la ceea ce fac ei iar asta duce mereu la esec. Cei mai multi oameni cred ca Dumnezeu ii ajuta proportional cu ceea ce fac ei. Aceasta este o eroare pe care Pavel o combate in Epistola catre Romani. Cand Pavel spune ca nu ii este rusine cu Evanghelia, el de fapt spune ca nu ii este rusine sa spuna oamenilor despre bunatatea, harul si mila Domnului.
Dumnezeu ne iubeste in ciuda a ceea ce suntem si a ceea ce am facut. Ei, asta chiar ca este o veste buna! Oamenii religiosi ai vremii considerau ca este teribil sa spui asa ceva. Ei credeau ca ceea ce spune Pavel este o erezie. Oamenii trebuiau sa se raporteze la Dumnezeu bazanduse pe cat de rau le parea cu ceea ce faceau. Din punctul lor de vedere Dumnezeu nu era multumit de ei si de ceea ce faceau si ei erau doar niste viermi in ochii Domnului. Suna familiar?
La suprafata pare o atitudine de smerenie. In realitate, aceasta teorie face ca relatia omului cu Dumnezeu sa depinda de om. „Uite ce am facut pentru Dumnezeul meu, ce sfant am fost si cat de mult m-am negat pe mine”. Aceasta este o metoda de a te apropia de Dumnezeu centrata pe sine, o metoda independenta care nu aduce nici o roada in viata omului. Oamenii religiosi vor sa fie siguri ca ceilalti stiu cat sunt de pacatosi si ca vor ajunge in Iad. Adevarul este insa ca oamenii stiu cat sunt de pacatosi.
Romani 1:18-19
Mania lui Dumnezeu se descopera din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si impotriva oricarei nelegiuiri a oamenilor care inabusa adevarul in nelegiuirea lor. Fiindca ce se poate cunoaste despre Dumnezeu le este descoperit in ei, caci le-a fost aratat de Dumnezeu.
Mania lui Dumnezeu este cunoscuta intuitiv de fiecare persoana. Fiecare om stie ca Dumnezeu este manios pe pacat si nelegiuire. Astfel ca atunci cand cineva intreaba „daca spun oamenilor despre bunatatea lui Dumnezeu ce ii va face sa inteleaga ca sunt pacatosi care au nevoie de mantuire?” Pavel spune ca oamenii deja stiu asta. In inima lor oamenii deja stiu ca sunt pacatosi si ca au nevoie sa fie mantuiti. Este posibil sa fie nevoie sa li se explice ce inseamna aceste lucruri dar nu prin condamnare si restrictii religioase de genul ce trebuie facut si ce nu. Pavel a spus ca nu acesta este modul de abordare.
Modul de abordare este Evanghelia, vestea aproape prea buna pentru a fi adevarata. Este mantuirea prin har cea care il face pe om sa primeasca iertarea de pacate, vindecarea trupului, eliberarea de sub asuprirea lui Satan si altele. Nu e nevoie sa convingem oamenii ca sunt pacatosi ci trebuie sa le aratam calea de iesire. Aceasta este Evanghelia!
Duh, Suflet si Trup
El nu a spus „rugati-va pentru bolnavi” ci a spus „vindecati bolnavi”. E foarte bizar cand Dumnezeu iti porunceste sa faci ceva ce tu nu poti sa faci. Este un moment ciudat al trezirii tale spirituale, cand realizezi cat de incapabil esti sa faci ceea ce El a spus sa faci. Ciudat este ca avem impresia ca suntem capabili sa ducem restul vietii de crestini prin propriile puteri, cand toate celelalte aspecte ale vietii de crestin sunt la fel de imposibil de facut ca si vindecarea bolnavilor, de fapt totul se rezuma la a fi conectat cu Duhul lui Dumnezeu care face lucrurile posibile
E imposibil sa te bucuri de roadele bisericii primare cand noi apreciem o carte pe care ei nu au avut-o mai mult decat pe Duhul Sfant pe care ei l-au avut. Nu e Tatal , Fiul si Biblia. Acesta e Cuvantul lui Dumnezeu, dar trebuie sa intelegeti, ca Duhul lui Dumnezeu face aceste cuvinte vii. Pavel ne-a avertizat, ne-a spus „litera omoara”. De cate ori nu ati vazut crestini aruncand cu vorbe, taind si spanzurand cu vorbele luate din Biblie, omorandu-si adversarii cu Scriptura, incercand sa demonstreze ca au dreptate. Duhul lui Dumnezeu este acela care face cuvintele sa fie vii, si noi avem sansa ca Cuvantul sa se faca trup din nou in noi, cand noi devenim manifestarea vie a ceea ce spune Dumnezeu
Sunt cateva lucruri pe care trebuie sa invatam sa le facem. Primul este sa fim constienti de prezenta Duhului Sfant in noi, sa dezvoltam o intimitate cu Dumnezeu care nu se bazeaza pe a-L folosi in interesul nostru. El nu vrea asta, decat pana la un punct. El vrea sa ne ajute in interesul nostru, dar pana la un punct.
Invatarea umblarii cu Duhul Sfant prin prietenie, te va duce intr-o mai mare dimensiune lucrarii supranaturale, decat daca L-ai cauta doar pentru intermediul miracolelor. E ca si cum ai avea un prieten faimos si de fiecare data cand vine in casa ta, iti anunti vecinii, care incep sa bata la usa, sa ii ceara autografe, sau sa se uite pe geam la el. Curand acel prieten al tau faimos nu va mai veni in casa ta pentru ca va realiza ca folosesti prietenia cu el ca sa faci impresie vecinilor tai. E un fel de prostitutie in acest gen de relatie
Domnului ii plac prietenii. E socant pentru mine ce a facut Dumnezeu pentru prieteni in Biblie. David a avut asa o relatie cu El incat Dumnezeu Tatal a decis sa Il numeasca pe Fiul Sau, fiul lui David. Ce loc a putut avea David in inima lui Dumnezeu, a miscat asa de mult inima Tatalui incat acesta a decis sa il numeasca pe Isus – Fiul Meu, Fiul lui David.
Moise si Avraam care au luat deciizii care au afectat istoria umanitatii, au primit accesul in prezenta lui Dumnezeu, si El si-a schimbat deciziile la rugamintile lor. Dumnezeu a spus „iti voi ucide poporul”, iar Moise a spus „nu este poporul meu, este al Tau, nu l-am facut eu, Tu l-ai facut” si mi-l imaginez pe Dumnezeu spunand ” Da bine, ai dreptate”. Dumnezeu a asteptat ca Moise sa vina si sa aiba acest dialog cu El, asa se intampla intre prieteni. Slujitorii nu au sansa aceasta. Diferenta dintre un prieten si un slujitor este ca slujitorul e orientat doar sa isi faca datoria. Intreaga atentie a slujitorului este sa bifeze toate datoriile de pe lista.
Ascultarea e intotdeauna importanta pentru credincios, dar un prieten are o motivatie diferita. Slujitorul primeste favoruri si acceptare prin ceea ce face dar un prieten le primeste acestea prin relatia pe care o are. Ioan 15 spune „un slujitor nu stie ce face stapanul sau, slujitorul nu are acces in miezul lucrarii stapanului sau , el nu are implicarea pe care o are un prieten”
In timp ce scopul slujitorului este sa faca ceea ce i se spune sa faca, scopul prietenului are de a face cu inima prietenului sau, cu gandurile si impresiile lui. aici nu mai este vorba de un anume standard, ci a aduce bucurie prin prietenie
Mike Bickle spunea ca sunt doua feluri de oameni in lume in trupul lui Hristos, cei care iubesc si cei care muncesc, iar cei care iubesc au intotdeauna mai multe roade decat cei care muncesc. Cei care iubesc au mai multe roade la nivelul ascultarii decat cei care muncesc ca slavii, si asta pentru ca ei au acces la alte resurse, resurse luate din locul acela al pasiunii si intimitatii prieteniei
Avem lucrurile acestea in fata noastra, relatia cu Duhul Sfant care poate fi extraordinara si mai avem cealalta varianta in care oamenii se lupta sa fie acceptati de Dumnezeu, ei lucreaza ca sa isi cladeasca o identitate, identitatea lor se cladeste prin munca, eforturi crestine, rugaciune, citire, facutul a numeroase lucruri si spera ca rezultatul muncii lor este ca vor fi aceptati.
Un crestin din start porneste ca acceptat, si aceasta devine noua lui identitate, care nu se capata prin munca. Tot ce e in afara harului devine munca istovitoare.
Dumnezeu ne cere sa ne uitam cu atentie la minunile pe care le face, sa le inregistram, pentru ca atat timp cat sunt constient de felul cum Dumnezeu procedeaza cu imposibilul, voi ajunge sa ma astept continuu la interventia Lui supranaturala. Daca nu raman constient la felul cum Dumnezeu procedeaza cu imposibilul, prin minuni, voi reduce totul la ceea ce pot face prin propriile forte, talente si abilitati si voi numi aceea ca fiind lucrarea lui Dumnezeu.
E bine ca poti predica, canta, conduce inchinarea, sau orice altceva, dar acel dar pe care il ai poate fi ca o barca cu panze pe mare care nu functioneaza daca nu bate vantul. Avem nevoie de respiratia si vantul Duhului Sfant sa fim ceea ce trebuie sa fim. Trebuie sa existe acel element supranatural in vietile noastre, indiferent ce talente avem , chiar daca avem talente. Suflarea Duhului Sfant ne imputerniceste sa facem ce trebuie facut. Facem ce stim in ce priveste resursele noastre naturale, ne facem datoria, dar apoi asteptam suflarea lui Dumnezeu care sa transforme ceea ce este natural in supranatural si apoi putem sa Ii dam numai Lui toata slava pentru ce se intampla, si sa Ii multumim ca ne-a dat sansa sa fim acolo cand El lucreaza.
Schimbare fara efort
Ingenuncheat langa patul meu intr-o zi in 1968, am inceput sa ma rog: “Doamne, ce trebuie sa fac sa ma misc din locul in care sunt si sa ajung in locul in care vrei Tu sa fiu?” Mi-am deschis ochii, si uitandu-ma la Biblia mea stand pe pat in fata mea, L-am auzit pe Domnul spunand aceasta in inima mea: “Tu trebuie doar sa pui Cuvantul Meu in inima ta, si el va face tot ce este nevoie”
Toti cei pe are ii cunosc vor sa se schimbe si sa creasca. Cred ca aceasta este parte din faptul ca suntem facuti dupa imaginea lui Dumnezeu. Domnul a creat in fiecare dintre noi o intelegere intuitiva asupra faptului ca am fost destinati pentru mai mult decat experimentam. Atat credinciosii cat si necredinciosii vor sa aiba mai mult, inclusiv cei care au experimentat mari “succese” in ochii lumii.
Oricum, pentru cei nascuti din nou, aceasta dorinta este si mai puternica. Duhul Sfant ne va da o nemultumire sfanta care ne va conduce spre schimbare. Odata ce realizam ca Dumnezeul atotputernic locuieste in noi si doreste sa se exprime pe Sine prin noi, este greu, daca nu imposibil sa fim multumiti de felul in care ii permitem sa faca aceasta.
Isus a fost singurul care a dat lumii o imagine perfecta a lui Dumnezeu, traind printr-o persoana. Noi nu vom fi niciodata expresia imaginii lui Dumnezeu in felul in care a fost Isus (Evrei 1:3) dar toti avem potentialul sa Il exprimam intr-un mod mai puternic decat am realizat vreodata. Si ca sa facem aceasta, trebuie sa ne schimbam.
Cresterea intotdeauna presupune schimbare. Asa ca daca nu experimentezi nici o crestere in viata ta, probabil ca aceasta este din cauza ca nu te schimbi. Ai vazut vreodata o planta verde, care creste si care sa nu fie intr-o constanta stare de schimbare? Pentru o planta, aceasta nu presupune efort, ea doar creste, iar schimbarea este evidenta pentru toata lumea. Viata ta ar trebui sa fie la fel – verde, in crestere, intr-o schimbare evidenta in fata oamenilor.
Intrebarea este: “Cum se intampla asta?” Daca esti ca majoritatea crestinilor, probabil ca ai incercat sa te schimbi de multe ori, dar te-ai trezit cazand in aceleasi tipare vechi si experimentand aceleasi vechi probleme. Aceasta este ceva frustrant si mai grav, este un pamant perfect pentru multe dintre cele mai devastatoare minciuni si capcane ale diavolului.
Daca nu avem grija, noi crestinii putem esua mai rau decat cei din lume. La urma urmei, ni s-a spus sa fim ca Isus, si aceasta este o sarcina imensa.
Schimbarea, intr-adevar a inceput pentru mine in 23 martie 1968, cand am avut o intalnire glorioasa cu Domnul. Am vazut o licarire din cat de minunat a fost Domnul si cum a vrut El sa fiu eu. Am inceput sa ma schimb, dar eram la un million de mile distanta de viata victorioasa pe care El mi-a revelat-o.
La acel timp, procesul parea atat de lung si tinta atat de indepartata, ca am ajuns sa fiu disperat gandindu-ma daca voi putea face vreun progres in timpul vietii mele. Dar El m-a indreptat sa ma concentrez asupra Cuvantului Sau. Cuvantul de la Dumnezeu a fost indrumatorul principal al meu pentru urmatorii 40 de ani si a produs rezultate miraculoase. Si schimbarea pe care Cuvantul a produs-o a fost aproape fara efort. Singurul efort a fost sa stau concentrat asupra Cuvantului lui Dumnezeu.
Desi Domnul mi-a vorbit aceasta in rugaciune, a fost important sa vad si in Cuvant. El mi-a revelat si confirmat aceasta prin pilda din Marcu 4: 26-29 unde se spune: “El a mai zis: „Cu Imparatia lui Dumnezeu este ca atunci cand arunca un om samanta in pamant; fie ca doarme noaptea, fie ca sta treaz ziua, samanta incolteste si creste fara sa stie el cum. Pamantul rodeste singur: intai un fir verde, apoi spic, dupa aceea grau deplin in spic; si cand este copt rodul, pune indata secera in el, pentru ca a venit secerisul.”
In aceasta pilda, Isus a folosit exemplul semintei, timpului si recoltei, pentru a ilustra adevaruri despre cum Cuvantul lui Dumnezeu lucreaza, pe care putini oameni le inteleg
In primul rand, El a ne invata ca Cuvantul lui Dumnezeu trebuie sa fie semanat ca o samanta in inimile noastre. La fel cum samanta nu produce viata daca mai intai nu este semanata in pamant, Cuvantul lui Dumnezeu nu ne va aduce libertatea daca nu il luam in inimile noastre. A avea o Biblie pe mesele noastre, in mainile noastre, sau in capurile noastre nu este suficient, noi trebuie sa legam Cuvantul lui Dumnezeu de inimile noastre.
In al doilea rand, omul din pilda lui Isus, cel care a semanat samanta, a dormit, iar samanta a incoltit si crescut zi dupa zi. I-a luat timp semintei sa germineze. Nu poti sa plantezi o samanta intr-o zi si sa te astepti sa o vezi crescand in urmatoarea zi. Doar pentru ca nu e nimic vizibil deasupra pamantului, asta nu inseamna ca samanta nu creste.
Daca sapi dupa ea sa vezi daca se intampla ceva, ea nu va creste niciodata. Trebuie sa ai incredere ca samanta va face ceea ce este destinata de Dumnezeu sa faca, adica sa produca rod la vremea ei.
Cuvantul lui Dumnezeu lucreaza in acelasi fel. Cand meditam la Cuvantul lui Dumnezeu intr-o zi, nu ne putem astepta sa vedem rezultate in urmatoarea zi. Si nu putem sa meditam asupra Cuvantului intr-o zi si apoi sa traim diferit in urmatoarele sase zile. E ca si cum am sapa dupa samanta.
Ioan 15:7-8 spune: Daca ramaneti in Mine si daca raman in voi cuvintele Mele, cereti orice veti vrea, si vi se va da. Daca aduceti mult rod, prin aceasta Tatal Meu va fi proslavit; si voi veti fi astfel ucenicii Mei.
Apoi Isus, ne arata unul dintre cele mai importante adevaruri ale acestei pilde. El spune: “samanta incolteste si creste fara sa stie el cum”. Aceasta este o afirmatie extraordinara. Nimeni nu stie cum lucreaza o samanta.
Omul, cu toata intelegerea lui, nu a dezlegat misterul unei seminte. Putem face lucruri care sa arate ca o samanta, care sa aiba gustul unei seminte, care sa aiba exact aceleasi elemente chimice ca o samanta, dar daca sunt plantate, nu vor creste. Pentru mii de ani, oamenii au plantat seminte si au cules recoltele fara sa inteleaga cum functioneaza o samanta.
Nu inteleg la urma urmei cum lucreaza samanta Cuvantului lui Dumnezeu plantata in inimile noastre, si nu pot sa explic cum citirea Cuvantului lui Dumnezeu difera de citirea altor cuvinte din alte carti. Nu inteleg deloc, dar stiu ca functioneaza. Am experimentat viata supranaturala pe care Cuvantul lui Dumnezeu o aduce.
Cuvantul este o samanta care contine viata lui Dumnezeu. Cand este plantata in inima ta si este lasata acolo, va aduce acea viata. Singurul efort din partea ta este sa iti faci timp si sa faci efortul de a planta acea samanta. Apoi, schimbarile bune pe care le astepti sa vina, vor veni fara efort, in timp ce samanta Cuvantului va prinde radacini in inima ta.
Acesta este un adevar atat de simplu incat majoritatea oamenilor trec peste el. Multi cauta intalniri spectaculoase cu Dumnezeu care sa le transforme viata instantaneu. Ei vor ceva instant, decat sa aloce semintei timpul necesar pentru a aduce roada. Altii sunt chiar doritori sa petreaca ore in rugaciune cerand un miracol in loc sa semene Cuvantul lui Dumnezeu in inimile lor, care in timp vor produce acel miracol. Rugaciunea este ceea ce apa si ingrasamantul sunt pentru o samanta. Ele ajuta Cuvantul sa elibereze viata peste noi. Dar daca tu nu ai plantat samanta, nu conteaza cata apa sau ingrasamant pui, solul nu va produce roade. Samanta este ceea care are viata!
Rugaciunea nu este un substituit pentru plantarea semintei Cuvantului lui Dumnezeu in inima ta. Rugaciunea fara Cuvant este religiozitate in cel mai bun caz si vaicareala in cel mai rau caz.
Romani 12:2 ne da o alta cheie in ce priveste schimbarea fara effort: “Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti, prin innoirea mintii voastre, ca sa puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea buna, placuta si desavarsita.”
Cuvantul “prefaceti’ a fost tradus din cuvantul grec metamorphoo, de unde deriva cuvantul metamorfoza. Acesta descrie miraculoasa transformare a unui vierme intr-un fluture. Daca vrem sa fim schimbati atat de dramatic ca un vierme care devine un fluture, calea pe care trebuie sa o urmam este inoirea mintii. Cuvantul lui Dumnezeu este calea pentru a putea implini aceasta.
In lumea naturala, stim ca nu putem avea o recolta daca nu plantam seminte. Dar in lumea spirituala, crestinii incearca asta tot timpul. In loc sa mearga la Cuvant si sa mediteze asupra Lui, ei alearga la cineva care a pentrecut timp in Cuvant ca sa ceara ajutor. Aceasta este o incercare de a scurta durata procesului in care samanta incolteste si da recolta.
Apoi, daca ei nu vad rezultate, sunt confuzi si ofensati. Dumnezeu poate veni in intampinarea nevoilor prin credinta altora, dar aceasta este ceva temporar si este o cale secundara prin care El ne atinge. Ceea ce vrea Dumnezeu este ca sa ia samanta Cuvantului Sau si sa o planteze in inimile noastre unde ea in mod natural si fara efort va produce schimbarile pe care le dorim.
Ai vazut vreodata un mar oftand si fortandu-se sa produca mere? Niciodata! Este natural pentru un mar sa produca mere. Este natural pentru tine sa produci roade – roade spirituale – si se intampla intr-un mod natural.
Avem si noi partea noastra. Dumnezeu niciodata nu a plantat sau semanat teren pentru nimeni. Aceasta este partea noastra, asta trebuie sa facem noi. Depinde de noi sa plantam Cuvantul Lui in inimile noastre, sa stam in acel Cuvant si apoi sa-L udam si sa ii punem ingrasamant prin rugaciune. Daca vom face acel mic efort, miracolul vietii din samanta Cuvantului lui Dumnezeu va face restul. Vietile noastre vor fi schimbate intr-un mod natural si fara efort.
Viata de crestin intr-adevar nu este grea, ea este usoara, daca ramanem in Cuvantul Lui.
Romani 8:6 spune: “umblarea dupa lucrurile Duhului este viata si pace.”
Umblarea dupa lucrurile Duhului, inseamna a sta in Cuvant, a avea mintea concentrata la Cuvant (Ioan 6:63) Samanta este Cuvantul lui Dumnezeu. Pamantul este inima noastra. Si rodul dupa care toti tanjim este rezultatul schimbarii dumnezeiesti.
Toti ne confruntam cu ispita
Toti ne confruntam cu inspita. Dar adevarul este ca putini oameni o fac intr-un mod eficient. Nu ar trebui sa fie asa si in nici un caz nu asa ar trebui sa stea lucrurile cu credinciosii. Exista cateva cai foarte simple si eficiente pentru a administra lupta cu ispita, cai pe care ar trebui sa le cunosti, si daca le vei pune in practica, iti garantez ca vei deveni un invingator.
Se spune “Esueaza in a planifica, si vei planifica esecul” Aceasta afirmatie ar putea sa nu fie adevarata cand este aplicata ispitei. Nu stiu pe nimeni care se trezeste dimineata si se roaga sa esueze cand se va confrunta cu ispita, dar stiu multi oameni care se trezesc in fiecare dimineata si esueaza in a-si face un plan cu privire la ceea ce Biblia ne spune ca ne vom confrunta cu siguranta Asa ca in primul rand si cel mai important este ca tu sa fi pregatit. Aceasta este atat de simplu, incat ar trebui sa sa te ajute cineva sa nu intelegi. Dar se pare ca avem nevoie de mult ajutor pentru ca putini oameni isi pun timp deoparte sau fac efort sa se pregateasca.
2 Cronici 12:14 spune: El a facut lucruri rele, pentru ca nu si-a pus inima sa caute pe Domnul.
Aici se vorbeste despre Roboam, regele lui Iuda si fiul lui Solomon. A inceput ca fiind un rege bun care l-a cautat pe Domnul. Dar la fel ca multi oameni astazi, el nu a fost pregatit pentru ceea ce inevitabil a venit in drumul vietii lui. Cand Satan arunca ispita in calea ta, daca tu nu esti pregatit, este deja prea tarziu. Probabil vei pierde lupta.
Isus s-a pregatit. El a petrecut 30 de ani pregatindu-si intalnirea cu diavolul, si a inceput sa se pregateasca de devreme. De la varsta de 12 ani, I s-au pus intrebari de catre invatatorii legii care au fost uimiti de raspunsurile Sale. Este evident ca a petrecut ore in sir citind si studiind Scriptura. Sunt sigur ca studiul a durat toata viata Lui, chiar si Isus a avut nevoie de mai mult.
Inainte sa fie ispitit de Satan fata in fata, El a fost uns cu Duhul Sfant dupa ce a fost botezat de catre Ioan in raul Iordan. Isus a mers in pustie sa fie ispitit de diavol, plin de puterea Duhului Sfant.
Fiind plin cu Duhul Sfant este un element absolut necesar pentru a invinge ispita. Sunt multi crestini care au primit Duhul Sfant cu ani in urma, si nu au mai fost plini de Duhul Sfant nici macar o zi dupa aceea. Nu este vorba de ceea ce ni s-a intamplat cu ani in urma, noi trebuie sa ramanem plini de Duhul Sfant. Unul dintre modurile prin care putem ramane asa, este sa ne facem un obicei din a vorbi in limbi. Iuda 1:20-21 spune: Dar voi, preaiubitilor, ziditi-va sufleteste pe credinta voastra preasfanta, rugati-va prin Duhul Sfant, tineti-va in dragostea lui Dumnezeu si asteptati indurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viata vesnica.”
Rugaciunea in limbi ne zideste credinta. De cate ori ai avut nevoie de credinta ca sa depasesti o anumita incercare, si totusi nu ai folosit acest dar al Duhului Sfant? Vs 21 spune deasemenea ca ne tine in dragostea lui Dumnezeu cand vorbim in limbi. I-ai cerut vreodata lui Dumnezeu sa toarne dragostea Lui peste tine? Imi imaginez ca ai facut asta, dar aici nu ne spune sa ne rugam in felul acesta, ne spune ca suntem tinuti in dragostea lui Dumnezeu. Si facem asta cand vorbim in limbi. . Noi nu ii cerem lui Dumnezeu ceea ce El deja ne-a dat, pur si simplu aprindem dragostea care deja ne-a fost incredintata, prin vorbirea in limbi. Acesta este un dar puternic.
Isaia 28:11-12 spune: Ei bine! Prin niste oameni cu buze balbaitoare si cu vorbirea straina va vorbi poporului acestuia, Domnul. El ii zicea: „Iata odihna; lasati pe cel ostenit sa se odihneasca; iata locul de odihna!” Dar ei n-au vrut sa asculte”
Ai avut vreodata nevoie de improspatare? Iti garantez ca ai avut nevoie, si acest verset spune ca vorbirea in limbi este calea sa primesti improspatare (odihna). Avem la indemana un dar extraordinar de puternic prin Duhul Sfant, dar putini beneficiaza de avantajele lui. In loc de asta, ii cerem lui Dumnezeu sa faca ceea ce El ne-a spus noua sa facem. Trebuie sa folosim acest dar al vorbirii in limbi ca sa ne starnim (sa aprindem credinta), altfel riscam sa ne cufundam.
De asemenea tu trebuie sa sti cine esti. Matei 4 si Luca 4 vorbesc despre ispitirea lui Isus in pustie. Unul dintre cele mai extraordinare aspecte ale acestei ispitiri a fost ca Satan a inceput doua din cele trei ispitiri cu cuvintele “Daca esti Fiul lui Dumnezeu”. Multi oameni nu isi dau seama de ceea ce inseamna asta. Adevarata ispita a fost incercarea lui Satan de a-L face pe Isus sa se indoiasca de identitatea Lui. Exact in acelasi fel i-a atacat sip e Adam si Eva. Sarpele i-a spus Evei ca daca va manca din fructul interzis, va deveni ca Dumnezeu(Gen 3:5) Adevarul este ca Eva a fost deja ca Dumnezeu, dar ea nu a stiut asta. Primul Adam a pacatuit, pentru ca nu a stiut cine era cu adevarat. Al doilea Adam, Isus, nu a pacatuit, pentru ca a stiut cine era. Ati cunoaste identitatea in Hristos, este una din cele mai bune aparari pe care le poti avea impotriva ispitei.
Isus tocmai L-a auzit pe Tatal Lui spunandu-I intr-o voce audibila :”Acesta este Fiul Meu preaiubit in care imi gasesc placerea (Matei 3:17)
A existat deasemenea un semn vizibil de la Dumnezeu cand Duhul Sfant s-a coborat peste Isus in forma de porumbel. Isus a trebuit sa isi ancoreze credinta in ceea ce Tatal i-a spus ca este. Dar imediat Satan a venit la El spunandu-I: “Daca esti Fiul lui Dumenzeu, porunceste ca pietrele acestea sa se faca paini” (Matei 4:3)
Adevarata ispita nu a fost niciodata transformarea pietrelor in paine, ci a fost incercarea lui Satan de a-L manipula pe Isus ca sa se indoiasca de Cuvantul Tatalui si sa faca ceva ca sa dovedeasca ca El este Fiul lui Dumnezeu. Satan a incercat sa gaseasca si sa exploateze orice nesiguranta in Isus.
Cand ai fost copil, sunt sigur ca cineva la un moment dat te-a preseat sa te faca sa faci o prostie. Adevarata provocare nu a fost daca tu poti sa nu sa o faci acel lucru ci daca iti era teama sa o faci. E trist sa spun, dar multi dintre noi am facut ceva care ne-a ranit si ne-a adus rusine doar ca sa dovedim ca nu ne temem. Tot ce am reusit sa facem a fost sa demonstram ca ne era teama de dezaprobarea lor atat de mult incat nu am mai vrut sa facem ceea ce era corect. De fapt raspunsul care nu era bazat pe frica trebuia sa fie acela de a ne continua drumul, siguri pe ceea ce suntem, castigand respectul prin caracterul nostru mai degraba decat prin performantele noastre.
Satan l-a presat pe Isus – “Daca esti Fiul lui Dumnezeu, daca ceea ce ai auzit de la Tatal printr-o voce audibila chiar este adevarat, atunci demonstreaz-o, si transforma pietrele in paini”. Transformarea unei pietre in paine, nu ar fi fost un pacat. Ar fi fost pacat daca Isus s-ar fi indoit de cuvintele pe care Tatal le-a declarat despre cine este El, prin a avea mai multa incredere in ceea ce un miracol ar putea spune despre El. Trebuie sa sti cine esti, daca vrei sa invingi ispita. Nu conteaza ce forma va lua ispita lui Satan, toate aceste ispite sunt directionate ca sa iti cauzeze indoala cu privire la cine esti tu.
Este de asemenea important sa intelegem ca toate ispitele isi au radacina in egoism. De fapt, egoismul nostru este adevaratul camp de lupta a lui Satan. Isus l-a deposedat de putere acum 2000 de ani, asa ca singura cale prin care ne poate pacali este prin dorintele noastre egoiste. Biblia ne spune exact care sunt ele in 1 Ioan 2:16 Caci tot ce este in lume: pofta firii pamantesti, pofta ochilor si laudarosia vietii, nu este de la Tatal, ci din lume.”
Si in Iacov 1:14 citim: Ci fiecare este ispitit cand este atras de pofta lui insus si momit”
Satan nu este fara limite, minciuna (inselatoria) este singura lui arma. Tot ce poate el, este sa ne insele, sa ne faca sa ne gandim daca intr-adevar Dumnezeu poate implini sau nu vietile noastre. Fiecare ispita a vrajmasului este impachetata intr-o forma de pofta a carnii, pofta a ochilor si mandria vietii (laudarosia vietii). Dar toate sunt dorinte care exista ca sa ne momeasca si sa ne faca sa ne indoim ca Dumnezeu va veni in intampinarea nevoilor noastre. egoismul este intotdeauna terenul de lupta favorit al diavolului, si cand egoismul face regulile in viata noastra, deschidem usa spre comploturile lui inselatoare.
Nu poti fi ispitit daca nu te-ai gandit prima data. Toate ispitele sunt legate de ceea ce gandim. Deci daca iti controlezi gandurile, vei controla ispitele. Acesta este un adevar simplu dar profund. Este motivul pentru care majoritatea oamenilor cad in ispita. E ca si cum o femeie nu vrea sa ramana insarcinata, dar continua sa intretina raporturi sexuale fara nici o masura de contraceptie. Mai devreme sau mai tarziu va ramanea insarcinata. Gandindu-te la lucruri gresite destul timp, mai devreme sau mai tarziu vei cadea in pacat cand vei fi ispitit.
Filipeni 4:8 spune: “Incolo, fratii mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna si orice lauda, aceea sa va insufleteasca.”
Ispita va veni, dar este greu pentru diavol sa te insele daca mintea ta este umpluta cu aceste lucruri. Satan poate lucra doar cu ceea ce deja tu i-ai dat, asa ca nu-i da nici un spatiu in mintea ta. Vei fi in stare sa eviti multe ispite cu care te confrunti daca vei pune asta in practica.
Cuvantul este puternic – foloseste-l. Isus a ripostat fata de fiecare ispita a diavolului cu Cuvantul. Gandeste-te la asta, Isus era Cuvantul, si tot ceea ce El a spus a venit din Scriptura si a fost mai mult decat suficient ca sa Il mustre pe diavol. El a spus “Este scris” si apoi a citat Cuvantul lui Dumnezeu. Daca a fost important pentru Isus sa citeze Cuvantul lui Dumnezeu, cu atat mai important este pentru noi sa facem acelasi lucru. Trebuie sa cunoastem Cuvantul lui Dumnezeu ca sa putem invinge eficient ispita. Aceasta vine in legatura cu ceea ce spuneam la inceput, tu trebuie sa fi pregatit, nu poti cita un verset, daca nu l-ai invatat, si daca nu exista putere in ceea ce sti si intelegi.
Nu astepta pana esti in mijlocul unei ispite uriase ca sa incepi sa te gandesti la felul cum poti sa o confrunti, va fi prea tarziu. I-ati timp si pregateste-te pentru aceste ispite care inevitabil vor veni in drumul tau.
Cum ne poate ajuta Isus Cristos
Răspunsul este deosebit de încurajator şi de înviorător. Biblia ne spune că Cristos a intrat „chiar în cer, ca să Se înfăţişeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu“ (Evrei 9:24). Ce anume a făcut el pentru noi? Apostolul Pavel explică: „[Cristos] a intrat, odată pentru totdeauna, în Locul Preasfânt [„chiar în cer“], nu cu sânge de ţapi şi de viţei, ci cu însuşi sângele Său, după ce a dobândit o răscumpărare veşnică“ pentru noi. — Evrei 9:12; 1 Ioan 2:2.
Ce veste bună! În loc să pună capăt lucrării minunate desfăşurate de Isus în folosul omenirii, înălţarea lui la cer i-a oferit prilejul de a face chiar mai multe pentru omenire. Aceasta deoarece Dumnezeu, în marea sa bunătate nemeritată, l-a numit pe Isus să slujească drept „slujitor public“ — mare preot — „la dreapta tronului Maiestăţii, în ceruri“. — Evrei 8:1, 2, NW.
„Un slujitor public“
Aşadar, în ceruri, Isus avea să fie slujitorul public al omenirii. El urma să desfăşoare o muncă asemănătoare cu cea pe care o făcea marele preot din Israel în folosul închinătorilor lui Dumnezeu din timpurile antice. În ce consta însă acea muncă? Pavel explică: „Orice mare preot este pus să aducă lui Dumnezeu atât daruri cât şi jertfe. De aceea era nevoie ca şi Acest Mare Preot [Isus Cristos înălţat] să aibă ceva de adus“. — Evrei 8:3.
Isus avea de oferit ceva mult superior serviciilor oferite de marele preot din antichitate. „Dacă sângele taurilor şi al ţapilor“ putea să aducă o oarecare curăţare spirituală în cazul Israelului antic, „cu cât mai mult sângele lui Hristos . . . [ne] curăţeşte conştiinţa de faptele moarte, ca să [slujim] Dumnezeului Celui viu“. — Evrei 9:13, 14.
Isus este un slujitor public remarcabil şi datorită faptului că i s-a acordat nemurirea. În Israelul antic „au fost preoţi în mare număr, pentru că moartea îi împiedica să rămână pururea“. Dar ce se poate spune despre Isus? Pavel scrie: „El . . . are o preoţie care nu poate fi transmisă de la unul la altul. De aceea şi poate să mântuiască în chip desăvârşit pe cei care se apropie prin El de Dumnezeu, pentru că trăieşte pururea, ca să mijlocească pentru ei“ (Evrei 7:23–25; Romani 6:9). Da, avem la dreapta lui Dumnezeu în ceruri un slujitor public care ‘trăieşte pururea ca să mijlocească pentru noi’. Gândiţi-vă ce înseamnă acest lucru pentru noi astăzi!
Când Isus se afla pe pământ, oamenii veneau în număr mare la el pentru ajutor şi, uneori, parcurgeau distanţe mari pentru a beneficia de sprijinul său (Matei 4:24, 25). În ceruri, Isus este disponibil pentru oamenii tuturor naţiunilor. Din poziţia sa cerească, el este în permanenţă disponibil ca slujitor public.
Ce fel de mare preot este Isus?
Modul în care este descris Isus Cristos în relatările evanghelice ne arată, fără nici o îndoială, cât era el de binevoitor şi de milos. Cât sacrificiu de sine a demonstrat el! Nu o dată a fost deranjat în timp ce încerca împreună cu discipolii să găsească un loc retras pentru un răgaz atât de necesar. Isus nu a considerat că era privat de acele momente preţioase de pace şi linişte, ci „I s-a făcut milă de“ oamenii care îi cereau ajutor. Chiar şi atunci când era obosit, înfometat şi însetat, Isus i-a „primit bine“ şi a fost dispus să renunţe la mâncare pentru a-i ajuta pe păcătoşii sinceri. — Marcu 6:31–34; Luca 9:11–17; Ioan 4:4–6, 31–34.
Mişcat de milă, Isus a luat măsuri practice pentru a satisface necesităţile fizice, afective şi spirituale ale oamenilor (Matei 9:35–38; Marcu 6:35–44). Mai mult decât atât, el i-a învăţat cum să găsească mângâierea şi alinarea durabile (Ioan 4:7–30, 39–42). Cât de plăcută este, de exemplu, invitaţia sa: „Veniţi la Mine toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre“! — Matei 11:28, 29.
Iubirea lui Isus pentru oameni a fost atât de puternică, încât, în cele din urmă, el şi-a dat viaţa pentru omenirea păcătoasă (Romani 5:6–8). În acest sens, apostolul Pavel a făcut următoarea remarcă: „El [Iehova Dumnezeu], care n-a cruţat pe însuşi Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate? . . . Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi“. — Romani 8:32–34.
Un mare preot care poate să manifeste compasiune
Ca om, Isus a înfruntat foamea, setea, oboseala, chinurile, durerea şi chiar moartea. Stresul şi tensiunile pe care le-a suportat l-au făcut întru totul capabil să slujească drept Mare Preot pentru omenirea aflată în suferinţă. Pavel a scris: „[Isus] a trebuit să Se asemene fraţilor Săi în toate, ca să poată fi, în lucrurile privitoare la Dumnezeu, un mare preot milos şi credincios, ca să facă ispăşire pentru păcatele poporului. Şi prin faptul că El Însuşi a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor care sunt ispitiţi“. — Evrei 2:17, 18; 13:8.
Isus a demonstrat că este capabil şi dispus să-i ajute pe oameni să se apropie de Dumnezeu. Înseamnă oare aceasta că el trebuie să convingă un Dumnezeu aspru şi neîndurător care iartă cu greu? Nicidecum, întrucât Biblia ne asigură că ‘Iehova este bun şi gata să ierte’. Ea spune de asemenea: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nedreptate“ (Psalmul 86:5; 1 Ioan 1:9). De fapt, cuvintele blânde şi acţiunile lui Isus reflectă chiar iubirea, îndurarea şi compasiunea manifestate de Tatăl său. — Ioan 5:19; 8:28; 14:9, 10.
Dar cum le aduce Isus uşurare păcătoşilor penitenţi? Ajutându-i să găsească bucurie şi satisfacţie în eforturile lor sincere de a-i plăcea lui Dumnezeu. Scriindu-le tovarăşilor săi creştini unşi, Pavel a rezumat situaţia prin următoarele cuvinte: „Având, deci, un Mare Preot însemnat, care a străbătut cerurile, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, să ţinem cu tărie mărturia noastră. Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci Unul ispitit în toate, asemenea nouă, dar fără păcat. Să ne apropiem, deci, cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să aflăm har, ca să avem ajutor la momentul potrivit“. — Evrei 4:14–16.
„Ajutor la momentul potrivit“
Ce putem face totuşi când ne confruntăm cu probleme care ne depăşesc: o boală gravă, povara apăsătoare a vinovăţiei, o descurajare copleşitoare şi deprimare? Ne putem folosi chiar de măsura pe care s-a bizuit de fiecare dată şi Isus, adică de privilegiul preţios al rugăciunii. De exemplu, în noaptea premergătoare morţii sale de jertfă în folosul nostru, Isus „Se ruga şi mai fierbinte. Şi sudoarea I se făcuse ca nişte picături mari de sânge, care cădeau pe pământ“ (Luca 22:44). Da, Isus ştie ce înseamnă să te rogi lui Dumnezeu cu ardoare. El a adus „rugăciuni şi cereri cu strigăte mari şi cu lacrimi către Cel care putea să-L scape din moarte, şi [a fost] ascultat din pricina evlaviei Lui“. — Evrei 5:7.
Isus ştie cât de mult înseamnă pentru oameni să fie „ascultaţi“ şi întăriţi (Luca 22:43). Mai mult decât atât, el a promis: „Orice veţi cere de la Tatăl în Numele Meu, vă va da. . . . Cereţi şi veţi primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină“ (Ioan 16:23, 24). Aşadar, putem să-i adresăm lui Dumnezeu cereri cu convingerea că el îi va permite Fiului său să-şi exercite autoritatea şi valoarea jertfei de răscumpărare în favoarea noastră. — Matei 28:18.
Putem fi siguri că, graţie poziţiei sale cereşti, Isus ne va furniza ajutorul adecvat la momentul oportun. De exemplu, dacă am comis un păcat pe care îl regretăm sincer, putem să primim mângâiere din asigurarea că „avem la Tatăl un Mijlocitor [ajutor, nota de subsol]: pe Isus Hristos Cel drept“ (1 Ioan 2:1, 2). Ajutorul şi Mângâietorul nostru din ceruri va pleda în favoarea noastră, astfel încât rugăciunile pe care le facem în numele său şi în armonie cu Scripturile să primească răspuns. — Ioan 14:13, 14; 1 Ioan 5:14, 15.
Să arătăm apreciere faţă de ajutorul oferit de Cristos
Dar nu este suficient să-i adresăm lui Dumnezeu cereri prin intermediul Fiului său. În baza valorii jertfei sale de răscumpărare, „Hristos ne-a răscumpărat“ devenind, ca să spunem aşa, „Stăpânul care . . . a cumpărat“ familia umană (Galateni 3:13; 4:5; 2 Petru 2:1). Putem să ne arătăm recunoştinţa faţă de tot ceea ce face Cristos pentru noi acceptându-l ca stăpân şi răspunzând cu bucurie la invitaţia sa: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze“ (Luca 9:23). ‘Lepădarea de sine’ nu este doar o pură teorie în ce priveşte schimbarea proprietarului. De fapt, Cristos „a murit pentru toţi, pentru ca cei care trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru Cel care a murit şi a înviat pentru ei“ (2 Corinteni 5:14, 15). De aceea, aprecierea pe care o manifestăm faţă de răscumpărare va avea un efect profund asupra concepţiilor şi ţelurilor noastre, precum şi asupra modului nostru de viaţă. Recunoştinţa noastră veşnică faţă de Cristos Isus, care „S-a dat pe Sine Însuşi pentru noi“, ar trebui să ne îndemne să învăţăm mai multe despre el şi despre iubitorul său Tată, Iehova Dumnezeu. De asemenea, ar trebui să dorim să creştem în credinţă, să trăim după normele salutare ale lui Dumnezeu şi să fim plini „de râvnă pentru lucrări bune“. — Tit 2:13, 14; Ioan 17:3.
Congregaţia creştină este mijlocul prin care primim hrană spirituală, încurajare şi îndrumare oportune (Matei 24:45–47; Evrei 10:21–25). De exemplu, dacă vreunul este bolnav spiritualiceşte, poate „să cheme pe bătrânii adunării [bătrânii numiţi]“. Iacov dă următoarea asigurare: „Şi rugăciunea credinţei va vindeca pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica; şi dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate“. — Iacov 5:13–15.
Să dăm un exemplu: Un bărbat care îşi executa pedeapsa într-o închisoare din Africa de Sud i-a scris unui bătrân de congregaţie pentru a-şi exprima aprecierea pentru „toţi Martorii lui Iehova care îndeplinesc lucrarea excelentă începută de Isus Cristos de ajutare a oamenilor să caute Regatul lui Dumnezeu“. Apoi, el a scris: „Am fost peste măsură de bucuros când v-am primit scrisoarea. Grija dumneavoastră faţă de mântuirea mea spirituală m-a impresionat profund şi am un motiv în plus de a începe să răspund apelului la căinţă pe care îl face Iehova Dumnezeu. Timp de 27 de ani m-am poticnit şi am rătăcit prin bezna păcatului, a înşelătoriei, a afacerilor ilegale, a practicilor imorale şi a unor religii îndoielnice. Acum, după ce i-am cunoscut pe Martorii lui Iehova, simt că am găsit în sfârşit calea, calea corectă! Nu-mi mai rămâne nimic de făcut decât să o urmez“.
Şi mai mult ajutor în viitorul apropiat
Starea de degradare în care se află astăzi lumea constituie o dovadă clară că trăim într-un moment crucial din istorie care precede izbucnirea „marelui necaz“. În momentul de faţă, o mare mulţime de oameni din toate naţiunile, triburile, popoarele şi de toate limbile ‘îşi spală hainele şi le albesc în sângele Mielului’ (Apocalipsa 7:9, 13, 14; 2 Timotei 3:1–5). Exercitând credinţă în jertfa de răscumpărare a lui Isus, ei primesc iertare pentru păcate şi sunt ajutaţi să ajungă în relaţii apropiate cu Dumnezeu, devenind, de fapt, prietenii săi. — Iacov 2:23.
Mielul Isus Cristos „îi va păstori [pe supravieţuitorii marelui necaz] şi îi va duce la izvoarele apelor vieţii; şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor“ (Apocalipsa 7:17). Atunci Cristos îşi va duce la bun sfârşit atribuţiile de Mare Preot. El îi va ajuta pe toţi cei ce sunt prieteni ai lui Dumnezeu să beneficieze din plin de „izvoarele apelor vieţii“ atât din punct de vedere spiritual, cât şi fizic, mental şi afectiv. Ceea ce Isus a început să facă în 33 e.n., precum şi ceea ce a continuat să facă după aceea din ceruri va fi atunci dus la perfecţiune.
Aşadar, manifestaţi necontenit o profundă apreciere faţă de tot ceea ce Dumnezeu şi Cristos au făcut şi continuă să facă în favoarea noastră. Apostolul Pavel a îndemnat: „Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! . . . Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus“. — Filipeni 4:4, 6, 7.
PUTEREA SANGELUI LUI ISUS…
„Pentru ca biserica Mea NU este lumina, sta in nepasare si -n traditie,cel rau ataca in intuneric si intinde curse si multi cad in ele.
De aceea ,BISERICA MEA ,zice Domnul,RIDICA-TE, TREZESTE-TE,caci am PLATIT pt tine cel mai SCUMP PRET, PRET DE SANGE, AL FIULUI MEU PREAIUBIT.NU exista nici un pacat, nici o putere demonica, nici o boala sau neputinta ,care sa nu se supuna PUTERII SANGELUI VARSAT PT VOI…
SANGELE MEU ,SPALA ORICE PACAT
CURATESTE ORICE VINA, ORICE CONDAMNARE,
VINDECA ORICE BOALA,
SFANTESTE, RASCUMPARA PE CEL MAI MARE PACATOS,
ADUCE PACE SI IMPACARE CU TATAL,
SANGELE MEU A FOST SI VA RAMANE PUTEREA CARE L-A INFRANT PE CEL RAU PT TOTDEAUNA,
PRIN SANGELE MEU AVETI INTRARE LIBERA IN LOCUL PREA SFANT, IN PREZENTA DUMNEZEIRII…
Cand cel rau aude de Numele Meu Isus,el vede SANGELE Meu curat ,care l-a INFRANT pt todeauna si care i-a luat toata puterea.
Sangele meu ii rupe toate drepturile, caci NU exista NICI un pacat prea mare sau prea multe, ca Sangele Meu sa nu le ierte.
Multi pier, sau sunt in confuzie sau in condamnare caci NU CUNOSC PUTEREA SANGELUI MEU.
VESTESTE fiica MEA, vesteste PUTEREA SANGELUI MEU ,care va aduce multa, multa BIRUINTA in viata multora…”
Atunci Domnul imi arata mizeriile pacatele intregii lumi…oh! e groaznic ceea ce am simtit si greu de explicat…
„Cum Doamne este posibil, am intrebat eu,ca un suflet atat de pacatos ,de murdar,avand o inima atat de conrupta si plina de ura, manie, mandrie, rautate, si tot felul de mizerii, cum poate sa fie CURATIT si sa devina MAI albi decat zapada ???”…
V-ati gandit vreodata mai profund, CATA PUTERE ESTE IN SANGELE DOMNULUI NOSTRU ISUS ???
Domnul mi-a vorbit si mi-a dat o revelatie puternica, care cel putin pt mine m-a INTARIT, LUMINAT si IMPUTERNICIT.
O ,slava Domnului! Noi habar NU avem ce PUTERE ne este la indemana, si ce HAR, HAR NEMERITAT am primit.
TE IUBESC, TE IUBESC DOAMNE ISUSE MULT, MULT ,CEL MAI MULT, CACI ACUM INTELEG MAI MULT CA ORICAND CAT M-AI IUBIT SI CE PUTERNIC ESTE SANGELE TAU SI DRAGOSTEA TA PT NOI…
(imi pare rau, dar dupa ce am scris destul de mult ,mi s-a blocat compiuterul si s-a sters tot ce am scris…m-am amarat putin, dar am inteles lupta, dar si VALOAREA REVELATIEI ce mi-a dat-o Domnul…si s-a starnit impotrivire…ALELUIA ! DOMNUL ISUS ESTE IN CONTROL
Adevarul despre mancarurile interzise
Alimentatia sanatoasa a devenit un subiect intens discutat in zilele noastre, cand tot mai multe femei sunt preocupate sa scape de kilogramele in plus, folosind diete si cure de slabire. Care sunt, de fapt, mancarurile care fac rau organismului si favorizeaza depunerea de grasimi in corp, ce, cat si cum trebuie sa mancam pentru un stil de viata sanatos? Totul a fost explicat de doctorul Gheorghe Mencinicopschi, specialist in nutritie.
Medicul sustine ca teoria potrivit careia alimentele grase sunt periculoase si ne pot imbolnavi este falsa. De fapt, cele de care trebuie sa ne ferim nu sunt grasimile de origine animala, ci zaharurile si carbohidratii, inamicii principali ai obezitatii si ai aparitiei bolilor cardio-vasculare.
„Majoritatea medicilor spun: „Nu mancati alimente grase cu grasimi de origine animala pentru ca acestea contin acizi grasi saturati si va veti imbolnavi de boli cardiovasculare sau cerebrovasculare”. Este fals! Este o teorie care nu a fost niciodata verificata si inceputa de prin anii 1950. Cercetarile moderne au aratat ca, din contra, ceea ce te imbolnaveste sunt zaharurile, carbohidratii rafinati si nu grasimile de origine animala saturate, cum este grasimea din lapte – untul – , cum sunt branzeturile, slanina, grasimile din carnea grasa de pasare, porc, vita. Toate acestea s-au dovedit a fi chiar cardio-protectoare si cu un efect impotriva aparitiei bolilor cu degenerescenta, cum sunt Alzheimer sau Parkinson”, explica profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi.
Mencinicopschi a vorbit si despre consumul de oua, o problema intens dezbatuta privind alimentatia. Se spune ca este interzis sa mananci mai multe de 2-3 oua pe saptamana. Este mit sau realitate! Potrivit specialistului, le poti introduce in dieta ta, cu conditia sa le mananci in prima parte a zilei si gatite sanatos.
„Astazi, adevarata stiinta a nutritiei arata ca mesele noastre trebuie sa fie foarte bogate in grasimi de origine animala. Este o dieta care astazi se cunoaste sub denumirea de dieta ketogenica, adica in care grasimile ar trebui sa fie de peste 50% din alimentele pe care le consumam. Dintre grasimile vegetale sunt recomandate uleiul de masline extravirgin, dar neaparat presat la rece, precum si uleiul de cocos, care are niste acizi grasi buni.
La micul dejun, de exemplu, cel mai indicat a se manca sunt ouale, desi acestea sunt cumva intrate in dizgratie. Sunt foarte multi care spun sa nu se consume mai mult de un ou sau doua pe saptamana. Parerea mea este ca se pot manca si cinci oua pe zi, e adevarat in prima parte a zilei si pregatite sanatos – adica fierte sau prajite in grasime de porc sau in unt cu 99,7% grasime.
S-au facut cercetari in Statele Unite in care un grup de voluntari de 10.000 de oameni au primit in fiecare zi 18 oua, iar dupa o jumatate de an nu au avut nicio problema. Ficatul gras si colesterolul alimentar nu au nicio legatura cu boala cardiovasculara si cu boala cerebovasculara. Problema sunt carbohidratii care in ficat se transforma in trigliceride si fac ficatul gras”, a mentionat dr. Mencinicopschi.
//////
4 alimente care te imbatranesc mai repede
Stiai ca ceea ce mananci poate determina cat de repede vei ceda ridurilor? Anumite alimente pot face mai mult decat sa-ti adauge centimetri in talie; ele accelereaza de fapt imbatranirea in corpul tau. Daca consumati in mod regulat alimente extrem de inflamatorii, acestea pot face daune reale functiilor de reglementare ale corpului, ceea ce duce la boala, degenerare celulara si da, la riduri. Iata cateva alimente pe care sa le eviti pentru ca grabesc imbatranirea la nivel celular:
- Uleiuri partial hidrogenate. Uleiurile partial hidrogenate, care se gasesc adesea in alimente puternic procesate, raspandesc inflamatia in intregul corp, ceea ce creeaza radicali liberi. In cele din urma, radicalii liberi incep sa-ti deterioreze ADN-ul, provocand defectiuni celulelor. „Grasimea trans” care are un puternic efect inflamator apare doar pe 2% din etichetele nutritionale, desi, in realitate este potential utilizata in cel mult 37% din alimentele procesate. De ce aceasta diferenta? Pentru ca, in unele tari – SUA, de exemplu, grasimile trans nu trebuie sa fie etichetate daca o portie contine mai putin de jumatate de gram. Pe langa uleiurile partial hidrogenate, grasimile trans se gasesc si in uleiurile rafinate, emulgatoare, uleiuri complet hidrogenate si anumite arome si culori adaugate. Deci, cum poti evita imbatranirea prematura a celulelor cu grasimi trans? Cel mai sigur pariu este sa-ti petreci majoritatea dietei consumand alimente intregi, nutritive.
- Zaharul. Avem o inclinatie instinctuala catre alimentele dulcise. Este inradacinat in noi. Dulciurile sunt bogate in energie usor accesibila, ceea ce ar fi grozav daca am fi inca vanatori, asa cum erau stramosii nostri. Dar nu suntem. De fapt, majoritatea dintre noi suntem foarte sedentari si mancam mult prea mult zahar. Asadar, atunci cand obtinem acea solutie dulce regulata, zaharul face o multime de pagube corpului nostru. Excesul de zahar in fluxul sanguin duce la pierderea colagenului din piele si incurajeaza ridurile, daunand in acelasi timp mitocondriilor – motorul celulelor. De asemenea, duce la degenerarea memoriei, a vederii, printre altele. Pe langa imbatranirea prematura, excesul de zahar alimentar incurajeaza evolutia unor boli precum diabetul de tip II, bolile de inima si Alzheimer. Problema este ca zaharul este extrem de dependent si atat de usor de obtinut. Din nou, cel mai bun pariu este sa evitati alimentele procesate si sa utilizati doar cantitati mici de zaharuri naturale – miere cruda, sirop de artar, zahar de cocos, curmale – cu o moderatie stricta.
- Carbohidrati rafinati. Avand putine fibre care sa incetineasca absorbtia in fluxul sanguin, acesti carbohidrati produc ravagii asupra nivelului de insulina si incurajeaza dezvoltarea rezistentei la insulina in timp. Consumand carbohidrati sanatosi, cum ar fi fructe integrale, leguminoase si seminte integrale precum quinoa si orez brun, veti primi o eliberare de energie mult prelungita, iar fibrele va vor alimenta bacteriile intestinale, care pot exercita un control semnificativ asupra raspunsului insulinei dvs.
- Alimente prajite / la gratar. Gatirea alimentelor la temperaturi ridicate creste dezvoltarea compusilor inflamatori cunoscuti ca „produse finale de glicare avansate” sau AGE. si da, in mod ironic, AGE-urile chiar te imbatranesc. Incurajeaza stresul oxidativ si inflamatia din organism. Niveluri ridicate de AGE in organism sunt legate de osteoporoza, neurodegenerare, boli de inima, accident vascular cerebral si alte boli legate de varsta. Pentru a le evita, incercati sa gatiti majoritatea alimentelor la temperaturi scazute, iar ocazional va puteti bucura de savoarea unui gratar, dar asta doar daca sunteti perfect sanatos. In esenta, daca mananci alimente sanatoase si neprocesate, vei experimenta procesul natural de imbatranire. Bonus: daca urmati sfaturile de mai sus, veti fi si mai sanatosi!
/////
Cum poti folosi patlagina ca medicament
O asociem cel mai des cu tusea, fiind bine stiut puternicul sau efect antusiv, insa potentialul terapeutic al patlaginei este mult mai mare. Familia Plantago cuprinde aproximativ 200 de specii de plante erbacee, cunoscute sub numele generic de patlagina. Intalnim patlagina pe toate continentele, in habitate diverse. La noi creste in flora spontana de la campie pana la munte, iar cele mai cunoscute varietati sunt patlagina lata (Plantago major), patlagina ingusta (Plantago lanceolata).
In scop terapeutic se folosesc frunzele si semintele, patlagina fiind utilizata pentru infectii ale vezicii urinare, bronsita, raceli si hemoroizi care sangereaza. De asemenea, este folosita pentru a ucide germenii si pentru a reduce umflarea. Unele persoane aplica patlagina direct pe zona afectata in afectiuni cutanate. Patlagina lata contine substante care ar putea ajuta la scaderea durerii si a inflamatiei, reducerea mucusului. De asemenea, poate fi capabila sa ucida bacterii si ciuperci. Iata cum puteti folosi patlagina ca medicament:
- Ajutor antiinflamator. Datorita continutului de alantoina si apigenina, patlagina este un puternic antiinflamator natural. Amelioreaza durerile articulare. In acest scop se foloseste sub forma de compresa. Se opareste un pumn de frunze verzi de patlagina in 400 ml de apa. Dupa aceea, apa se strecoara, frunzele se storc si se pun calde, timp de 1-2 ore, ca compresa pe suprafata dureroasa. Calmeaza atat durerile articulare cat si durerile provocate de zona zoster. 2. Trateaza nervii deteriorati. Planta contine o substanta puternica de vindecare a nervilor cunoscuta sub numele de aucubina; poate vindeca nervii deteriorati. 3. Booster energetic. Baicaleina, o substanta care se gaseste in mod natural in patlagina ajuta la repararea mitocondriei.
- Ajutor antiviral si hepatic. Compusul natural cunoscut sub numele de acid oleanolic are atat calitati antivirale cat si de protectie a ficatului, care pot fi de ajutor in prevenirea sau tratarea hepatitei. 5. Ajutor in respiratie. Este utilizata pentru a reduce congestia bronsica, laringita, iritatiile si inflamatiile pulmonare si tuse. Studii multiple indica faptul ca patlagina a demonstrat abilitati de a vindeca afectiunile respiratorii superioare, precum si bronsita. In astfel de cazuri se administreaza sub forma de ceai sau sirop. 6. Ajutor anticancer. Cercetarile publicate in Journal of Ethnopharmacology au descoperit ca un extract de patlagina a suprimat puternic cresterea celulelor canceroase umane, sugerand ca aceasta planta ar putea juca un rol important in abordarea cancerului in mod natural sau in combinatie cu chimioterapia sau radioterapia. Oamenii de stiinta cred, de asemenea, ca planta poate ajuta la prevenirea deteriorarii ADN-ului cauzat in mod normal de celulele canceroase.
- Muscaturi insecte. Daca tantarii te-au muscat sau ai fost intepat de o albina, aplica pe zona frunze de patlagina proaspete pentru a usura senzatia de intepatura. 8. Ajutor pentru renuntarea la fumat. Patlagina pare sa creeze o aversiune naturala fata de tigari, facand astfel mai usoara renuntarea la fumat. Poate fi folosita sub diferite forme: ceai, tinctura sau spray. Pentru un ceai, adaugati pur si simplu o lingurita de patlagina uscata intr-o cana de apa clocotita, lasati la infuzat cel putin zece minute, apoi beti inainte de a ajunge la o tigara. Tinctura de patlagina sau spray-ul trebuie sa fie utilizate in conformitate cu instructiunile scrise, de obicei chiar inainte de a va aprinde tigara.
/////
6 moduri prin care sa iti detoxifici corpul in 24 de ore
Daca si tu esti in cautarea detoxifierii perfecte, atunci ar trebui sa acorzi atentie asupra modurilor prin care poti face asta cat mai eficient cu putinta. Chiar daca vara este pe sfarsite, nu inseamna ca nu ar mai trebui sa te preocupi de felul in care arati. Stim ca poate fi extreme de greu sa tii o dieta, mai ales cand esti mereu tentata sa o incalci si sa mananci tot ceea ce iti doresti. Insa, cu doar cateva trucuri simple si care iti sunt la indemana, poti ajunge la greutatea dorita. Si nu, nu totul consta in a scapa de acele kilograme in plus, ci mai degraba consta intr-o stare de bine pe care ar trebui sa o ai atunci cand te uiti in oglinda.
Daca ai incercat deja toate dietele de pe internet si niciuna nu a dat roade, corpul tau se poate simti extrem de slabit. Fie ca te simti mereu rau, ai dureri de cap, ameteli si nu ai energie, toate aceste stari pot fi ameliorate urmand aceste trucuri simple si reusind sa iti schimbi stilul de viata. Iata care sunt 6 moduri prin care sa iti detoxifici intreg organismul, in doar 24 de ore:
- Dormi suficient in fiecare noapte. Daca ai pierdut cateva nopti doar pentru ca ai vrut sa te distrezi cu prietenele in club, inseamna ca vei aprecia mult mai mult calitatea somnului. Ar trebui sa ai un echilibru in acest sens si sa nu pierzi foarte multe ore de somn pe saptamana. Lipsa somnului are o mare legatura si cu pierderea in greutate. Ba mai mult, daca nu dormi suficient, esti mult mai predispusa sa fii stresata si sa ai anumite afectiuni. Fii atenta, insa, la temperatura din camera ta deoarece te poate influenta.
- Bea apa imediat dupa ce te trezesti. Probabil stii deja cat de important este sa te hidratezi si sa bei cel putin 2 litri de lichide pe zi, dar cat de des pui in aplicare acest lucru? Mereu gasesti scuze pentru care nu bei apa, iar efectele se vad imediat asupra organismului tau. Fie ca te simti tot mai obosita sau pielea ta nu mai are stralucirea de altadata, consecintele sunt semnificative. Indicat este sa bei apa imediat dupa ce trezesti si chiar inainte de a te culca. Acest lucru iti va energiza celulele corpului tau.
- Fa pauze. Te simti mereu obosita si nu stii care este cauza? Ei bine, te poti simti asa din cauza faptului ca nu stii cand sa iei pauze si mai ales, nu constientizezi cat de important este sa iti lasi corpul si mintea sa se relaxeze din cand in cand. Fie ca faci o pauza de o ora sau de 15 minute, in acel timp concentreaza-te doar pe tine, fara a te gandi la problemele personale sau de la job. In acelasi timp, acest lucru te va ajuta sa arzi calorii, dar iti va face muschii sa se relaxeze.
- Bea multe lichide. Mai mult ca sigur deja ai eliminat din alimentatia ta sucurile acidulate si cele bogate in zahar, insa, oare stii care sunt lichidele pe care ar trebui sa le consumi? Specialistii ne recomanda sa bem extrem de multe ceaiuri, mai cu seama daca iti doresti sa faci un detox. Ceaiurile care au la baza plante sunt o sursa excelenta de hidratare si benefice pentru mai multe afectiuni.
- Evita alcoolul. Nu spunem acum ca nu ar mai trebui sa bei deloc alcool, insa nu ar trebui sa exagerezi cu el. Alcoolul in cantitati mai mari determina organismul nostru sa il asocieze mult mai repede, comparativ cu alte surse prin care ne luam energia. Astfel, dupa ce bei alcool, te poti ingrasa mult mai repede, fara sa constientizezi acest lucru imediat.
- Nu te tine departe de alimentele care iti plac. Daca te-ai obisnuit mereu sa mananci ceea ce iti place, nu ar trebui sa faci o exceptie acum. Atunci cand vrei sa faci un detox, este bine sa iti acorzi din cand in cand ocazia de a manca si acele alimente care iti plac, fie ca vorbim de fast-food sau dulciuri. De asemenea, poti gasi si alternative sanatoase la alimentele pe care le consideri interzice, precum dulciuri fara zahar, raw vegane sau chiar chips-uri bio.
////
Cum echilibrezi hormonii pe cale naturala
Dezechilibrele hormonale iti pot pune in pericol frumusetea, linistea, relaxarea, glicemia si imunitatea. Din acest motiv conteaza foarte mult sa actionezi pentru a preveni efectele secundare. Pune si tu in aplicare planul propus de specialisti pentru a te simti mereu bine, fara sa fii nevoita sa stai in pat, sa te ingrasi sau sa te confrunti des cu depresia ori pesimismul. Iata cum poti actiona pentru a echilibra hormonii pe cale naturala:
- Fa mai multa miscare. Daca te afecteaza starea de oboseala este posibil sa ajungi sa dormi chiar si 12 ore si sa ai in continuare nevoie de un pui de somn in timpul zilei. Problema este ca nu conteaza numai cat dormi, ci mai ales calitatea odihnei. Exercitiile fizice realizate seara iti vor reface echilibrul pentru ca favorizeaza un somn profund, iar a doua zi te vei trezi complet revigorata. Miscarea reduce excesul de estrogen din organism, regleaza nivelul de cortizol si previne rezistenta la insulina.
- Ia suplimente cu acizi grasi Omega-3. Iata cel mai eficient tip de suplimente pentru a preveni orice dezechiliibru hormonal. Daca nu consumi peste in fiecare zi cel mai probabil nu vei obtine doza necesara de acizi grasi Omega-
- Acest deficit iti poate periclita echilibrul hormonal pentru ca aceste grasimi sunt baza pentru crearea hormonilor de care are nevoie organismul tau. De asemenea, au un rol esential in transportul hormonilor spre fiecare organ in parte si sustin productia de serotonina la nivelul creierului, care previne fluctuatiile starii de dispozitie.
- Foloseste plantele benefice. Si plantele sunt utile pentru stabilizarea nivelului de hormoni si prevenirea exceselor sau a carentelor. Bea in fiecare zi ceai Rooibos, de ghimbir, ceai de musetel, de menta si de schinduf. Le poti gasi si sub forma de capsule daca ai un program foarte aglomerat si nu ai timp sa prepari ceai la ore fixe.
- Alege semintele ca gustare crocanta. Sunt principalul remediu natural recomandat de specialisti pentru a echilibra hormonii dupa oprirea administrarii de pilule anticonceptionale. In prima zi de menstruatie consuma o lingura de seminte macinate de dovleac si in, cu ulei de masline. Semintele de in contin Omega-3 si lignani, care reduc excesul de estrogen, iar semintele de dovleac contin mult zinc, mineralul care sustine un nivel optim de progesteron. Continua cu acest dozaj pana la jumatatea ciclului menstrual. Dupa acest moment consuma in fiecare zi o lingura de seminte macinate de floarea soarelui si susan, cu ulei de primula. Semintele de floarea soarelui iti furnizeaza seleniu, mineral esential pentru echilibrarea hormonilor tiroidieni, iar semintele de susan contin lignani. Desi efectele sunt mai puternice cand alegi semintele crude, poti consuma si unt din semintele mentionate sau varianta rumenita la cuptor.
- Tine stresul sub control. Cortizolul, supranumit „hormonul stresului”, influenteaza decisiv toti ceilalti hormoni. Pentru a preveni dezechilibrele hormonale este esential sa-ti stabilesti o strategie utila de gestionare a situatiilor dificile si a emotiilor negative. Poti incerca exercitiile de meditatie, sedintele de yoga, plimbarile in natura, coloratul, crosetatul sau orice alta activitate care te relaxeaza.
- Redu consumul de alcool si cafeina. Alcoolul afecteaza negativ nivelul de zahar din sange, crescand productia de insulina, iar cafeina creste tensiunea arteriala si stimuleaza productia de cortizol. Aceste doua substante formeaza un cocteil negativ, care favorizeaza dezechilibrele hormonale pentru ca stimuleaza productia excesiva a hormonilor care gestioneaza toate functiile majore ale organismului.
/////
Cum te otraveste ciorba de acasa
Ciorba este un aliment nelipsit de pe mesele gospodinelor. Medicii o recomanda, deoarece hidrateaza si are proprietati nutritive. Cu zeci sau chiar sute de retete, de la supe simple la amestecuri complicate de ingrediente, acest aliment complex are insa cateva secrete de preparare de care nu toata lumea tine cont.
De exemplu, prima apa in care au fost fierte legumele trebuie aruncata, mai ales daca folosesti legume din comert. De obicei, in aceasta prima apa se regasesc ingrasamintele si pesticidele folosite la dezoltarea cat mai rapida a legumelor. Daca folosesti produse bio, poti pastra cu incredere prima apa, deoarece aici se gasesc toate substantele nutritive din legume.
Un alt truc util la gatit este sa adaugi sare in apa in care fierb legumele. Daca pui sarea la final, in farfurie, ciorba nu va avea acelasi gust. Trebuie sa ai grija si cat timp fierbi legumele, deoarece isi vor pierde proprietatile nutritive daca sunt fierte excesiv. Poti adauga bors sau un ou, pentru un plus de savoare.
Lasa ciorba sa fiarba la foc mic, pentru ca gusturile ingredientelor sa se poata amesteca. Desi te grabesti, nu da focul tare. Iar daca am amintit de graba, chiar daca esti tentata sa arunci toate ingredientele in oala si sa le lasi la fiert, trebuie sa stii ca pentru o ciorba savuroasa este bine sa adaugi ingredientele pe rand. Ordinea este urmatoarea: mai intai carnea, apoi legumele tari, urmate de legumele moi. La final se adauga orez sau paste, dupa caz.
Daca vrei ca ciorba sa fie sanatoasa si plina de vitamine, nu adauga potentiatori de aroma sau vegeta. Rezuma-te la ingrediente naturale. Adauga sare doar cat sa ii dea gust, deoarece stii deja ca poate fi daunatoare pentru sanatate. La urma, inainte sa opresti focul, adauga verdeata proaspata. Ciorba va capata o savoare unica!
/////
Afectiunea care atentioneaza asupra scaderii imunitatii
Anorexia nervoasa este o tulburare de alimentatie care afecteaza mai ales femeile tinere. Boala se caracterizeaza prin reducerea greutatii corpului cu cel putin 15% fata de cea ideala si prin teama persistenta de ingrasare. Anorexia conduce la infometare, alterarea starii de sanatate si chiar deces. Anorexia nervoasa afecteaza in special tinerele, putand aparea ocazional la femeile in varsta sau chiar la barbati. Boala apare de 15 ori mai rar la barbati decat la femei. Afectiunea debuteaza de obicei intre 15-25 de ani.
Cauzele anorexiei nu sunt pe deplin cunoscute, fiind incriminati mai multi factori favorizanti care pot conduce independent sau impreuna la aparitia bolii. Printre acestia se numara factorii biologici, sociali, familiali si psihologici. Mai multe studii recente au demonstrat ca persoanele anorexice au un nivel crescut al serotoninei, neurotransmitator care, in cantitati mari, conduce la reducerea apetitului alimentar sau la tulburari de comportament. De asemenea, a fost demonstrata implicarea factorilor genetici, persoanele care au un membru al familiei anorexic prezentand un risc crescut de a dezvolta boala. Pubertatea, casatoria, problemele familiale, divortul sau schimbarea locului de munca pot declansa aparitia anorexiei. Exista doua tipuri majore de pacienti cu anorexie nervoasa: tipul restrictiv, persoana reduce drastic aportul alimentar, si tipul bulimic. in acest caz, persoana consuma o cantitate mare de alimente, dupa care isi provoaca varsaturi sau abuzeaza de laxative.
Manifestarile anorexiei nervoase sunt teama intensa de a se ingrasa, greutatea mai mica decat 85% din cea normala corespunzatoare inaltimii si varstei, aprecierea distorsionata a corpului ca fiind supraponderal in ciuda greutatii foarte scazute, negarea gradului sever de slabire, amenoreea (lipsa a cel putin trei cicluri menstruale consecutive) si reducerea consumului de alimente sau doar al anumitor tipuri de alimente. Din cauza alimentatiei restrictive, bolnavul se priveaza de nutrientii absolut necesari pentru buna functionare a organismului. Metabolismul unui anorexic devine din ce in ce mai lent, ca masura de adaptare fata de scaderea greutatii.
Scade temperatura corpului, apar hipotensiunea si bradicardia (inima bate mai rar decat in mod normal). Bolnavul de anorexie acuza caderea parului, devine constipat si prezinta osteopenie (reducerea densitatii oaselor). Lipsa de minerale si vitamine din organism determina creierul sa nu mai functioneze la parametri normali, afectand capacitatea de a invata.
Principalul obiectiv al tratamentului anorexiei nervoase il reprezinta refacerea greutatii la minimum 90% din greutatea ideala pentru varsta si inaltimea bolnavului. in cazurile severe se recomanda internarea in spital, formele usoare ale bolii putand fi tratate si ambulator. Aportul caloric trebuie marit treptat, pentru a se obtine o crestere in greutate de una-doua kilograme pe saptamana. De multe ori este necesara supravegherea meselor. Se recomanda vizitele la psiholog, atat pentru a se forma o imagine de sine echilibrata, cat si pentru schimbarea obiceiurilor alimentare. Pierderile de tesut osos cauzate de osteopenie sunt reduse cu ajutorul calciului si vitaminei D. Instituirea cat mai devreme a tratamentului este foarte importanta, sansele de vindecare fiind mult mai mari in acest caz.
/////
Remediu naturist care trateaza iritatiile si eczemele
Iritatiile din jurul ochilor si eczemele sunt afectiuni greu de tratat, dar pentru care produsele naturiste pe baza de frunze sau coaja de nuc pot fi un tratament eficient. Nucul este un arbore originar din Persia. A fost adus in Europa de greci, in Antichitate, si de atunci s-a raspandit peste tot in lume. Creste foarte repede, astfel incat poate ajunge pana la o inaltime de 30 de metri. Frunzele sale produc iod, care impiedica dezvoltarea altor plante in imediata apropiere a lor. Chiar si radacina produce substante chimice, care nu permit incoltirea altor plante in vecinatate. De la nuc sunt folosite in scopuri terapeutice fructele, scoarta si frunzele.
Nucile contin chinone, ulei, tanin si acizi grasi esentiali, cum ar fi acizii cislinoleic si alfalinolenic. Coaja nucilor verzi are, de asemenea, efecte terapeutice. Ea se poate folosi sub forma de infuzie pentru tratamentul diareei cronice sau pentru stoparea caderii parului. Chiar si persoanele cu anemie pot folosi infuzie preparata din coji verzi de nuci. Uleiul extras din nuci verzi este foarte bun pentru femei. Cele care sufera de disfunctii menstruale pot include zilnic in regim doua lingurite de ulei neprocesat, pentru a ajuta la rezolvarea acestor probleme. Uleiul este format din acizi grasi, din care acidul linoleic are o pondere de 50%, fiind recomandat in alimentatia dietetica, pentru prevenirea aterosclerozei. Scoarta de nuc se foloseste sub forma de decoct sau tinctura pentru tratarea constipatiei, digestiei lente, a unor boli de piele sau pentru stimularea ficatului.
Frunzele de nuc pot fi folosite sub forma de infuzie pentru spalarea ochilor, indepartand iritatiile din jurul acestora si pentru stimularea poftei de mancare. Infuzia are efecte si in tratamentul extern, in cazul eczemelor, zgarieturilor si al ranilor, grabind vindecarea. Tinctura din frunze de nuc diluata cu apa se foloseste in tratamentul conjunctivitei si al blefaritelor. Frunzele sunt folositoare pentru persoanele care sufera de acnee, eczeme sau pecingine. Taninul astringent este un important ingredient care patrunde in piele, conferindu-i rezistenta impotriva alergiilor si bolilor produse de microbi. Acelasi tanin protejeaza impotriva transpiratiei excesive, curatand porii si reducand secretia glandelor sudoripare. Tot in compozitia frunzelor se afla substante cu proprietati antibacteriene (iuglona) si vitamina C, o arma eficienta pentru intarirea sistemului imunitar.
Extractele din frunze si coji verzi de nuci se folosesc in cosmetica pentru prepararea unor creme, lotiuni si pentru colorarea pielii. De asemenea, sunt utilizate si pentru obtinerea unor vopsele si sampoane colorante pentru par. Frunzele de nuc proaspete, asezate in incaperi, au, datorita continutului in iuglona, proprietati insecticide.
///////
Afectiunea intima care afecteaza in special tinerii
5-10% dintre cazurile de prostatita sunt determinate de infectii bacteriene, in restul situatiilor fiind prezenta inflamatia tesutului, fara infectie. Boala este frecventa in randul tinerilor, in timp ce doar un sfert dintre barbatii cu varsta sub 50 ani sufera din cauza infectiilor genito-urinare. Clasificarea prostatitei se face in functie de cauza aparitiei bolii si de durata simptomelor. Prostatita bacteriana acuta apare foarte rar, fiind cauzata de bacteriile care se gasesc in mod normal in intestinul gros, in unele cazuri aparand ca urmare a unei infectii a vezicii urinare sau a uretrei. Boala este foarte usor de diagnosticat si tratat. Simptomele acuzate de bolnav sunt febra, frisoanele, durerile lombare si perineale (zona dintre organele sexuale externe si anus), senzatia de arsura in timpul mictiunii, senzatia de urinare imperioasa, simptome gripale (dureri articulare si musculare difuze) si dureri la ejaculare.
Prostatita bacteriana cronica este, de asemenea, rara, aparand ca urmare a unei prostatite acute netratate sau recidivante. Anomaliile anatomice, precum ingustarea uretrei sau adenomul de prostata, pot contribui la cronicizarea bolii. Simptomele specifice prostatitei cronice bacteriene sunt: urinarile frecvente, disuria (senzatie de durere si arsura in timpul mictiunii), senzatia de urinare imperioasa, nicturie (urinari nocturne frecvente), presiunea scazuta a jetului urinar, senzatia de golire incompleta a vezicii urinare, dureri la ejaculare, febra usoara, dureri perineale (in zona dintre organele sexuale externe si anus) accentuate in timpul digestiei intestinale. Durata si intensitatea simptomelor sunt mult mai mari decat in cazul formei acute a bolii.
Prostatita nebacteriana este o afectiune cronica si afecteaza barbatii de toate varstele. Este cea mai comuna forma a bolii, reprezentand mai mult de 80% dintre cazurile de prostatita. Simptomele sunt identice cu cele aparute in cazul prostatitei cronice bacteriene. Datorita simptomelor similare, pentru a stabili cu exactitate forma bolii se recomanda investigatiile suplimentare de laborator. Prezenta bacteriilor in urina sau in plasma seminala este caracteristica prostatitei cronice bacteriene.
Factorii de risc pentru aparitia prostatitei sunt golirea incompleta a vezicii urinare sau efectuarea activitatilor fizice cu vezica plina, bolile cu transmitere sexuala, infectiile urinare recente, practicarea frecventa a unor sporturi precum ciclism, jogging sau echitatie. Persoanele cu prostatita cronica bacteriana pot dezvolta frecvent episoade de prostatita acuta. Diagnosticul se stabileste de catre medic, prin intermediul tuseului rectal, al palparii abdomenului si al examenelor de laborator.
Tratamentul prostatitei acute bacteriene consta in administrarea de antibiotice pe o perioada de doua-trei saptamani. in unele cazuri, antibioticele administrate oral nu au efectul dorit, fiind recomandat tratamentul intravenos. in general, simptomele se amelioreaza in 24-48 de ore, fiind reluat tratamentul oral. in cazul prostatitei cronice, tratamentul este mai dificil, cura cu antibiotice neavand rezultate satisfacatoare. Se recomanda medicatia antialgica si evitarea consumului de alcool sau de condimente.
//////
Planta folosita la remedii impotriva afectiunilor respiratorii, digestive si reumatice…
Planta, denumita isop, s-a mai folosit in trecut pentru reglarea tensiunii arteriale si pentru combaterea anxietatii si isteriei. Constituentii principali ai isopului sunt: uleiul volatil, taninurile, glicozidele si sulful. Proprietatile terapeutice se datoreaza in special uleiului esential, care se gaseste in partile aeriene ale plantei (flori si frunze) in proportie de 0,5-1%. Acesta contine pinen, pinocamfen si sesquiterpene si poate fi obtinut prin distilare (antrenare cu vapori de apa) din partile florale si din frunzele plantei. Uleiul de isop este incolor, are un miros dulceag si proprietati bactericide (distruge bacteriile), antiseptice, astringente, antivirale, cicatrizante, diuretice, expectorante si sedative. De asemenea, uleiul de isop grabeste vindecarea ranilor. Isopul mai contine si alte substante cu importante proprietati terapeutice, precum taninul, derivatii flavonici, acidul oleanolic, diosmina, zaharuri, lipide si substante minerale: sulf, calciu, fosfor, potasiu, fier, sodiu, cupru si aluminiu.
Isopul este folosit in bolile aparatului respirator datorita efectelor expectorante, antispastice si antisecretorii. Se recomanda in special in cazul racelilor, sinuzitei, bronsitei si bolilor pulmonare. Este utilizat in bronsite si astm bronsic deoarece fluidifica mucusul bronsic si favorizeaza eliminarea lui. Pentru a se obtine acest efect, se prepara o infuzie din una-doua lingurite de isop, la o cana de apa. Se recomanda consumul a doua cani de infuzie pe zi. Isopul poate fi folosit pentru gargara in cazul durerilor de gat. Infuzia de isop nu trebuie utilizata in faza congestiva (de inceput) a bolilor respiratorii.
In ceea ce priveste bolile digestive, remediile cu isop sunt recomandate in special pentru cresterea poftei de mancare, pentru scaderea congestiei intestinale si in tratamentul flatulentei. Preparatele din isop intaresc mucoasa bucala si intestinala, inlatura spasmele si au un efect laxativ usor. Pentru a se obtine efectul maxim, se recomanda asocierea cu preparate din sunatoare. Isopul se utilizeaza in tratamentul anxietatii, al convulsiilor, fobiilor si obsesiilor. Poate fi folosit ca antiseptic si cicatrizant, sub forma de comprese cu infuzie sau cataplasma cu frunze, aplicandu-se pe rani, echimoze si ulcere varicoase.
/////
Ce risc crescut prezinta persoanele cu ochii verzi sau albastri…
Persoanele cu ochi negri sau caprui se imbolnavesc mai usor de cataracta decat cele care ii au verzi sau albastri. Fumatorii prezinta un risc crescut de a dezvolta boala din cauza substantelor toxice, precum radicalii liberi, care afecteaza celulele cristalinului. Cataracta este o boala aparuta din cauza opacifierii cristalinului, o structura a globului ocular, care este transparent in mod normal. Boala este intalnita in special la persoanele in varsta. Cristalinul este o lentila biconvexa, cu rol in focalizare si proiectare a imaginilor pe retina, componenta nervoasa a globului ocular, unde se formeaza imaginea. Tulburarile de vedere apar din cauza blocarii fasciculelor luminoase in cristalinul opacifiat. Primul simptom sesizat de pacient este scaderea progresiva a acuitatii vizuale.
Varsta inaintata in cataracta senila, diabetul zaharat decompensat (valori ridicate ale glicemiei), expunerea excesiva la soare sau la radiatiile ultraviolete produse de solar, tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicatie antiinflamatorie), unele boli ale ochiului, precum retinita pigmentara, uveita cronica, glaucomul sau traumatismele globului ocular sunt principalele cauze ale cataractei. Femeile prezinta risc mai mare de imbolnavire decat barbatii. De asemenea, culoarea irisului poate fi un factor predispozant. Se stie ca persoanele cu ochi caprui inchis sau negri sunt mai afectate decat celelalte. Fumatorii prezinta un risc crescut de a dezvolta boala din cauza substantelor toxice precum radicalii liberi, care afecteaza celulele cristalinului.
O forma particulara a bolii, cataracta juvenila, apare la copii si este extrem de severa. Cristalinul opacifiat opreste lumina si impiedica dezvoltarea normala a centrului nervos vizual din lobul occipital. In acest caz apare ambliopia (vedere slaba), care persista dupa efectuarea tratamentului chirurgical.
Cataracta se manifesta prin vedere incetosata in lumina puternica, fotofobie (sensibilitate la lumina), vedere dubla, culori sterse, vedere neclara la citit (pacientul nu distinge literele), vedere nocturna slabita si dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice. Tulburarile de vedere se instaleaza progresiv si nu sunt insotite de dureri si congestie (roseata) la nivelul ochilor. Evolutia naturala a cataractei este spre agravare, pana la pierderea completa a vederii. Medicul va stabili daca pacientul are cataracta sau alta boala de ochi cu semne asemanatoare si daca este indicata interventia chirurgicala. Tratamentul cataractei poate fi local sau chirurgical. Cel dintai, pe baza de coliruri (picaturi), conduce doar la ameliorarea simptomelor si nu la vindecarea bolii.
Daca un pacient are cataracta, insa are inca vederea buna, va trebui sa se prezinte periodic la medicul oftalmolog, pentru a se stabili momentul optim al interventiei chirurgicale. Cataracta poate fi vindecata doar prin tratament chirurgical, care este indicat daca vederea cu ochiul afectat impiedica desfasurarea activitatilor zilnice precum cititul sau sofatul. Operatia consta in inlocuirea cristalinului opacifiat cu unul artificial, care va ramane in ochi pe durata intregii vieti. In 95% din cazuri, vederea este imbunatatita dupa interventia chirurgicala.
////////
Fructele cu cel mai putin zahar, recomandate diabeticilor…
Afinele sunt fructele cu cea mai scazuta concentratie de zahar, motiv pentru care sunt recomandate în alimentatia persoanelor care sufera de diabet zaharat. Afinul este un arbust mic, stufos, cu tulpina verde, care populeaza pajistile si padurile de conifere din zona alpina, pana la altitudini de 2.000-2.500 de metri. Înfloreste în mai-iunie, iar fructele se coc toamna. De culoare albastru-brumariu, afinele sunt zemoase si au un gust placut dulce-acrisor. În scopuri medicinale se folosesc frunzele si fructele. Frunzele se culeg primavara, vara si toamna. Se recolteaza dimineata, imediat dupa ce roua dispare. Fructele se culeg la maturitate, în iulie-septembrie, si se folosesc proaspete sau uscate.
Frunzele contin tanin, arbutina, hidrochinona, mirtilina, neomirtilina, iar fructele – tanin, pectine, mirtilina, zaharuri, provitamina A, vitamina C si acizi organici (citric, malic, oxalic, succinic, lactic). Frunzele si fructele de afin au proprietati astringente datorita taninului. Ele sunt totodata un bun antibiotic, modificand favorabil flora patogena intestinala si antidiareica. Mai are proprietati hipoglicemiante si antihelmintice (distruge viermii intestinali).
Afinul se recomanda în diabet (scade zaharul din sange), guta, enterocolita (colita de fermentatie sau de putrefactie), parazitoze intestinale, infectii urinare, uremie, ca antiseptic minor (este bacteriostatic) si diuretic, precum si în reumatism, afectiuni dermatologice, tulburari circulatorii periferice, uretrite, somatite, eczeme, ulceratii cronice sangerande. Frunzele intra în compozitia ceaiului dietetic.
Infuzia se obtine din doua lingurite de frunze uscate la o jumatate de litru de apa clocotita. Se beau mai multe cani de infuzie calduta, fractionat în trei reprize, dar sa nu depaseasca un litru pe zi, în afectiunile amintite. Decoctul din frunze sau fructe se obtine prin fierberea materiei prime în apa, cantitatile fiind aceleasi ca la prepararea infuziei. Decoctul de afine are proprietati astringente si antibiotice. Se poate folosi intern, pentru ameliorarea bolilor de stomac, în special a enteritelor si diareei. Extern, se recomanda sub forma de gargara în faringite, afte, stomatite si comprese pentru hemoroizi si eczeme.
Fructele sunt recomandate diabeticilor, fiind alimentele cu cea mai scazuta concentratie de zahar. Ele pot fi consumate proaspete. Din ele se poate prepara un suc, folosind fructe zdrobite, trecute printr-un tifon, care este apoi diluat cu putina apa calduta.
//////
Remedii din lavanda pentru acnee, migrene sau gripa
Levantica este o planta perena, de origine mediteraneeana, care înfloreste în lunile iunie-iulie. Are o tulpina ramificata, înalta de 30-70 cm. Florile, situate în partea superioara a ramificatiilor, sunt de culoare albastru-violet si au o lungime de 3-8 cm. Levantica este o planta nepretentioasa, putand creste chiar pe soluri sarace, cu conditia ca acestea sa fie însorite si calcaroase. Poate fi cultivata pentru consolidarea terenului, pe pantele instabile.
Uleiul volatil de levantica contine substante precum lactonele, cumarinele si monoterpenele, care îi confera proprietati antiseptice, antiinflamatorii, tonice, cicatrizante si analgezice. Datorita acestor proprietati, sapunurile, lotiunile si cremele care contin ulei de levantica sunt utilizate în tratamentul psoriazisului, acneei, eczemei si împotriva îmbatranirii pielii. Pentru tratamentul acneei, se poate prepara un decoct de levantica dintr-un pumn de flori si un litru de apa. Se fierbe amestecul timp de 10 minute, dupa care tenul se curata folosind comprese îmbibate cu decoct. De asemenea, datorita proprietatilor cicatrizante si antiseptice, decoctul poate fi utilizat în tratamentul ranilor sau întepaturilor de insecte.
Infuzia de flori de levantica are o actiune calmanta asupra sistemului nervos, fiind recomandata în tratamentul neurasteniei, migrenelor si bolilor cardiace cu substrat nervos. De asemenea, ceaiul este utilizat pentru marirea diurezei si secretiei biliare. Datorita uleiului volatil, infuzia de levantica este folosita cu succes în tratamentul bolilor respiratorii, precum astmul bronsic, tusea convulsiva, bronsita, laringita, gripa sau guturai. Levantica stimuleaza si regleaza menstruatia, contribuie la vindecarea bolilor renale si genitale si destinde muschii contractati. Creste pofta de mancare si vindeca unele tulburari ale aparatului digestiv, precum balonarile sau indigestia si distruge viermii intestinali.
În amestec cu alte plante, levantica este folosita cu succes în tratamentul bolilor de rinichi si ficat. Levantica este utilizata în amestec cu alte plante pentru bai aromatice, atat datorita parfumului placut pe care-l da apei, cat si pentru actiunea calmanta, antiseptica si cicatrizanta asupra ranilor.
În tratamentul racelii, gripei sau starilor febrile, se recomanda un otet aromatic de levantica, cu care se fac frectii. Otetul se prepara dintr-un amestec de levantica, salvie, menta, cimbrisor de camp si ienupar, peste care se toarna un litru de otet din vin. Se lasa timp de sapte zile la macerat.
///////
Cum ne protejam de West-Nile sau meningita…
Scaldarea în bazine cu apa murdara sau o simpla întepatura de tantar pot fi cauzele aceleiasi boli: meningita. Meningitele acute sunt neuro-infectii severe caracterizate de inflamatia meningelui (învelisul creierului) si modificari ale lichidului cefalo-rahidian (LCR), din cauze variate: virale, bacteriene, micotice sau parazitare. Odata cu instalarea caniculei si cresterea valorilor temperaturii aerului, ne putem astepta la o crestere rapida a cazurilor de viroze respiratorii. Viremia secundara unor infectii primare respiratorii, digestive, tegumentare produce inflamatia meningelui si a structurilor învecinate. Poarta de intrare a virusurilor poate fi respiratorie, digestiva ori prin întepatura tantarilor sau muscatura rozatoarelor.
Inflamatiile virale ale meningelor se manifesta clinic prin febra si sindrom meningean benign (dureri de cap însotite de întepenirea cefei, varsaturi spontane, fotofobie). Infectiile apar mai frecvent la copii si tineri, la batrani sau în focare familiale. Meningita se manifesta prin febra instabila, frisoane, alterarea progresiva a starii generale, cefalee intensa frontala sau difuza, întepenirea cefei, pozitie „în cocos de pusca“, genunchii fiind flexati pe abdomen, fotofobie, tulburari respiratorii, hiperestezie cutanata, mialgii, varsaturi spontane, paralizii ale nervilor cranieni, hemipareze, convulsii, edem papilar si cerebral, delir, coma.
La nou-nascuti, simptomatologia clinica a meningitelor acute este particulara. Febra este instabila (hiper sau hipotermie), copilul tipa continuu („tipat encefalitic“), refuza suptul, are varsaturi si diaree, tulburari respiratorii, icter, convulsii, se observa plafonarea privirii si bombarea fontanelei (moalele capului). La varstnici, febra sau sindromul meningean pot lipsi, dar apar constant tulburari ale starii de constienta (dezorientare, tulburari de comportament sau obnubilare).
West-Nile, virusul meningitei mortale. Infectia cu virus West-Nile (prin întepatura tantarilor infectati) afecteaza sistemul nervos central, iar manifestarile pot fi diferite. La majoritatea oamenilor nu exista simptome (80% din cei infectati). 20% dintre cei infectati pot prezenta o forma clinica usoara, manifestata prin febra, dureri de cap, greata, voma si, uneori, cresterea în volum a ganglionilor limfatici si eruptie cutanata pe abdomen. Un procent mic de persoane (aproximativ 1 din 150 de persoane infectate) pot dezvolta forma severa a bolii, de fapt o meningo-encefalita, manifestata prin febra ridicata, dureri de cap, redoarea cefei, dezorientare, coma, tremor, convulsii, slabiciune musculara, pierderea vederii, pierderea sensibilitatii si paralizie, simptomatologie ce poate persista, iar afectarea neurologica poate fi permanenta.
Cum ne ferim de tantari? Tratamentul meningitelor reprezinta o urgenta majora care conditioneaza evolutia clinica si riscul letal. Pentru prevenirea meningitelor, va recomandam sa respectati normele de igiena personala si colectiva. Evitati întepaturile de tantari cand sunteti în aer liber, utilizati substante adecvate pentru protectia împotriva tantarilor. Acestia sunt mai activi în zori si în amurg, de aceea va sfatuim sa evitati sa stati în aer liber în aceste perioade. Utilizati substante pentru îndepartarea insectelor si purtati haine cu maneci lungi, pantaloni sau fuste lungi, în culori deschise, pentru a observa mai usor insectele. Protejati ferestrele si usile cu plase adecvate, curatati locurile unde cresc si se înmultesc tantarii, prin golirea sau schimbarea frecventa a apei din vase cu flori, butoaie, diverse recipiente din jurul locuintelor.
///////
Planta care combate diareea dar si constipatia…
Rubarba este o planta medicinala si alimentara originara din China, care trateaza aproape orice boala legata de digestie. Originara din nord-vestul Chinei, rubarba sau reventul (Rheum Officinale) este folosita de secole în medicina populara a acestei tari. Rubarba a patruns apoi peste tot în lume, fiind folosita astazi în gastronomie si medicina naturista. Este recunoscut faptul ca rubarba are nu doar o actiune asupra sistemului digestiv, ci influenteaza direct eliminarea bilei în timpul digestiei, fiind considerata din aceasta cauza un stimulent hepatic. Calitatile rubarbei sunt vizibile înca din momentul în care începe digestia, în cavitatea bucala. Stimuleaza secretia salivara si, odata ajunsa în stomac, stimuleaza producerea de suc gastric si, implicit, absorbtia intestinala.
Planta contine substante active, cum ar fi: antrachinone, tanin, oxalat de calciu, rezine, minerale, acid folic. Este folosita ca laxativ, antiinflamator si homeostatic, în tratamentul constipatiei, diareei, hemoragiilor gastro-intestinale, hepatitei de tip A, conjunctivitelor si dereglarilor menstruale. De asemenea, este folosita pentru uz extern, în tratamentul arsurilor si bolilor de piele, din cauza efectului astringent si antibacterian. Preparatele medicinale pe baza de rubarba sunt pulberea de radacina, extractul, tinctura, ceaiul. Ceaiul se obtine dintr-o lingurita de planta pulbere la o cana cu apa, lasata timp de zece minute si apoi strecurata. Pentru o buna functionare a sistemului digestiv, se consuma doua cesti din acest ceai în fiecare seara, înainte de culcare. Din cauza efectului diuretic, se recomanda folosirea ceaiului pentru pietre la rinichi, nefropatie diabetica si insuficienta renala.
Decoctul se obtine din 0,5 grame de planta uscata si se foloseste pentru tratarea diareei. Daca se utilizeaza trei grame de planta uscata, se obtine un remediu eficient în constipatia cronica si crampele abdominale specifice sindromului premenstrual. Tinctura are efecte astringente, fiind recomandata în diaree, cu conditia sa nu fie depasita doza zilnica de cinci-zece picaturi. O doza mai mare de un mililitru stimuleaza, în schimb, ficatul si are efect usor laxativ. Se folosesc doze de 0,5 millitri, care se maresc, treptat, pana la doi mililitri, pentru prevenirea colicilor abdominale. Poate fi folosita în amestec cu tinctura de fenicul sau menta. Se evita folosirea rubarbei pe timpul sarcinii, fiind un puternic purgativ. Din cauza continutului în oxalati, se foloseste în tratamentul homeopatic al gutei si artritelor. Nu folositi frunzele în alimentatie, ci doar tijele acestora, pentru ca oxalatul este o otrava puternica. Ne se foloseste, de asemenea, la pacientii cu afectiuni cronice digestive, cum ar fi Boala Crohn, ulcerul gastric sau duodenal.
/////
Beneficii mai putin stiute ale consumului de praz
Prazul contine cantitati importante de vitamina A, C, B6, K, acid folic, fier, calciu, mangan. Vitamina A este esentiala pentru vedere si crestere, fiind în acelasi timp un bun imunoprotector. Atat vitamina A, cat si vitamina C, B6 ajuta organismul sa lupte împotriva infectiilor. Fierul transporta oxigenul catre tesuturi, organe si muschi, iar calciul si manganul mentin oasele si dintii sanatosi. Prazul, bulbul si partea de jos a frunzelor, are trei ori mai multa vitamina C si de 20 de ori mai mult fier decat aceeasi cantitate de mar. De asemenea, prazul contine mai mult fier si calciu decat broccoli. Pentru comparare, prazul are 59mg de calciu si 2,1mg de fier, iar broccoli contine 47mg Ca si 0,2mg Fe per 100g produs
Prazul contine cantitati importante de polifenoli, flavonoide, acid galic, kampferol cu proprietati antioxidante si puternice beneficii cardiovasculare, ce ajuta la protejarea vaselor de sange, eliminand daunele moleculelor reactive de oxigen asupra lipidelor endoteliului vascular. Consumul de praz scade colesterolul si previne depunerea grasimilor pe peretii vaselor sanguine. Acidul folic, o alta vitamina a grupului B prezenta în cantitate suficienta în praz, este cardioprotectoare, întrucat intervine în reglarea nivelului de homocisteina, substanta – factor de risc pentru bolile de inima. Gratie continutului de antioxidanti prazul lupta eficient contra aterosclerozei, diabetului zaharat de tip 2, obezitatii, artritei reumatoide, inflamatiei alergice a cailor respiratorii. Este posibil, ca de rand cu usturoiul, prazul sa previna cancerul colorectal.
Prazul – ,,arma de aparare’’ contra virusurilor. Continutul înalt de vitamina A, C, B6, dar si fitonutrienti antioxidanti ofera prazului proprietati ,,antivirale’’, acesta fiind potrivit în alimentatie pentru prevenirea racelii, gripei si altor infectii virale de sezon. Consumul de praz în stari de raceala este un bun decongestionant nazal, desfunda nasul si trateaza rinita
Supa de praz – remediu natural contra tusei. În caz de tuse si raceala, inclusiv la copii, un leac popular sfatuieste întrebuintarea siropului de praz si ceapa– deloc de mirat la cati compusi curativi are prazul. Siropul de praz este mai degraba o supa concentrata de praz, atat de vestita în bucataria engleza.
Exista dovezi ca ar trebui sa consumam zilnic cel putin o portie de legume ce vizeaza prazul, ceapa si usturoiul. Daca alegem prazul în meniu, atunci o portie ar însemna 1/2 cana de 240ml de praz tocat sau 1 cana de praz tocat adaugat în prepararea bucatelor.
Despre consumul de praz: Desi este gasit în comert pe tot parcursul anului, prazul este în sezon din toamna pana în prima parte a primaverii / Prazul, ca si ceapa sau usturoiul, se lasa sa stea timp de cel putin 5 minute dupa taiere (se activizeaza astfel enzime benefice pentru sanatate), dupa care se pune în bucate / Prazul are gustul mai fin, mai delicat si mai dulce decat ceapa, adauga o nota subtila bucatelor fara a înabusi alte arome. Se consuma bulbul de praz si partea inferioara a frunzelor, care contin vitamine si cei mai multi antioxidanti. Este bine sa adaugi prazul la sfarsitul procesului de gatire, alege prazul cu tulpini mai subtiri / Prazul se consuma pe cont propriu ca o garnitura sau se adauga în supe, tocane, mancaruri de cereale si omlete ca ingredient aromat. Se prepara scurt ca sa nu devina lipicios / Ca si alte legume, prazul este scazut în calorii, bogat în elemente nutritive si potrivit ca aliment în orice cura de slabire.
Căutați pe Domnul câtă vreme se poate găsi
˝Căutați pe Domnul câtă vreme se poate găsi; chemați-L câtă vreme este aproape. Să se lase cel rău de calea lui, și omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru care nu obosește iertând.˝ (Isaia 55:6-7)
Bunicul meu s-a întors la Domnul foarte târziu, avea deja de 85 de ani împliniți. S-a născut și a crescut într-o familie de ortodocși, și până în ziua când a fost născut-din-nou, a trăit la fel ca majoritatea ortodocșilor. Deși soția, două fiice ale lui și o parte din nepoți erau întorși la Domnul, el nici nu voia să audă de pocăință și de pocăiți. Preotul din sat i-a spus într-o zi, pe când umbla la Bobotează, cu crucea prin sat: ˝Bade Ioane, mare răsplată o să ai de la Dumnezeu pentru viața grea pe care o ai în casă cu păgânii (pocăiții) ăștia.˝ Ca și bunic al meu, m-aș fi bucurat să-l văd în Biserică, alături de familie, la nunta mea, însă nu a fost să fie așa; nu a vrut să calce într-o adunare de pocăiți. Am rămas dezamăgit de fiecare dată când îl chemam să vină la vreo evanghelizare sau vreo lucrare mai deosebită în biserică, însă când Dumnezeu cercetează inima unui om, o înmoaie, o despietrește și face din ea o inimă de carne, nimic nu va mai sta în calea acelui om, ci el Îl va căuta pe Domnul, oriunde ar fi El.
A venit de bună voie, într-o duminică dimineața la adunare, și îmi amintesc bine că, timp de trei ore, ochii lui erau umezi de lacrimi, lacrimi sincere ale unui bătrân aflat pe ultima sută de metri ai călătoriei pe acest pământ. De atunci, cât timp a putut merge pe picioare, nu a lipsit niciodată. La primul botez, a fost cel mai vârstnic candidat care a mărturisit public faptul că-L va urma pe Domnul până la sfârșitul zilelor. Câteva luni mai târziu, prin noiembrie, a suferit un atac cerebral care la ținut departe de biserica, atât de dragă acuma, pentru tot timpul cât a mai trăit. Îmi amintesc cum, de fiecare dată când îl vizitam, vedeam pe fața lui același calm și seninătate, de invidiat pentru mine. L-am întrebat odată: ˝Tânule (îi spuneam tânu), nu-ți pare rău pentru faptul că te-ai pocăit? Nu regreți nimic? la care mi-a răspuns, pe graiul său ardelenesc: ˝Apăi, Sănducule, de multă vreme trăbuie să viu io la Domnu`, da` amu mi-o sosât ceasu.˝ Pe la 89 de ani s-a dus, a plecat să-L întâlnească pe Cel pe care l-a slujit, chiar numai pentru câțiva ani, la bătrânețe. Ferice de el pentru că i s-a făcut har, și atunci când a simțit chemarea, a dat ˝clik˝.
Eu personal, cred că toți oamenii au parte de o zi a cercetării din partea Duhului Sfânt, însă nu toți iau seama la lucrul acesta. Nimănui nu-i este garantată o bătrânețe lungă și nimeni nu este prea tânăr pentru a muri, depinde însă de el dacă ia în seamă cuvintele profetului Isaia citate mai sus. Într-o împrejurare vine la Domnul Isus un om și-I zice: ˝Doamne, Te voi urma, dar lasă-mă mai întâi să-mi îngrop părinții.˝, la care Domnul îi răspunde: ˝Lasă morții să-și îngroape morții, tu vino după Mine.˝ Adică Domnul Isus nu-i interzice să aibă grijă de ai lui și să nu-i îngroape atunci când vor muri, ci să nu amâne urmarea lui Cristos pentru ˝atunci˝, pentru altă data, după ce vor muri părinții. Ocazional, mă lovesc de astfel de slogane: ˝Lasă că o să-mi vină și mie timpul˝, sau ˝încă nu simt chemare˝. Autorul Epistolei către Evrei spunea: ˝…câtă vreme se zice: ˝Astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile ca în ziua răzvrătirii.˝ (Evrei 3:15)
În încheiere, citez cuvintele lui Robert Murray McCheyne: ˝Prezentul este singurul timp în care poți fi mântuit. Nu există credință, pocăință sau convertire în mormânt, niciun slujitor nu-ți va mai vorbi acolo. Acesta este momentul întoarcerii tale.˝
Oswald CHAMBERS: Împăcarea
Pe Cel care n-a cunoscut păcat. El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să devenim dreptate a lui Dumnezeu în El.
2 Corinteni 5:21
Împăcarea
Păcatul este o relaţie fundamentală; el nu înseamnă a face rău, ci a fi rău, a avea o independenţă deliberată şi hotărâtă faţă de Dumnezeu. Creştinismul pune totul pe baza naturii reale, radicale a păcatului. Alte religii se ocupă de păcate;numai Biblia se ocupă de păcat. Primul lucru cu care S-a confruntat Isus Cristos în oameni a fost ereditatea păcătoasă; motivul pentru care mesajul Evangheliei şi-a pierdut forţa provocatoare şi puterea exploziva este faptul că am ignorat acest adevăr în modul nostru de prezentare a Evangheliei.
Adevărul revelat al Bibliei nu este că Isus Cristos a luat asupra lui păcatele noastre carnale, ci faptul că a luat asupra Lui natura noastră ereditară de a păcătui, pe care nu o poate schimba nici un om. Dumnezeu L-a făcut pe propriul Său Fiu păcat pentru ca El să-l poată face pe păcătos un sfânt. În toată Biblia ni se arată că Domnul nostru a purtat păcatul lumii prin identificarea cu noi, nu prin compasiunea fată de noi. El a luat în mod deliberat pe propriii Lui umeri şi a purtat în propria Lui persoană păcatul cumulat al întregii rase umane – “Pe Cel care n-a cunoscut păcat. El L-a făcut păcat pentru noi” şi. în felul acesta. El a pus întreaga rasă umană pe temelia răscumpărării. Isus Cristos a reabilitat rasa umană; a pus-o înapoi acolo unde a destinat-o Dumnezeu să fie; oricine poate ajunge să fie una cu Dumnezeu pe baza a ceea ce a făcut Domnul nostru pe cruce.
Omul nu se poate răscumpăra singur; răscumpărarea este lucrarea lui Dumnezeu şi ea este absolut terminată şi completă; aplicarea ei la oameni în mod individual ţine de acţiunea lor individuală. Trebuie întotdeauna făcută o distincţie între adevărul revelat al răscumpărării şi experienţa conştientă a mântuirii în viaţa unui om.
__________
Meditație TOTUL PENTRU GLORIA LUI de Oswald CHAMBERS
Să predicăm evanghelia împărăției ca să-i eliberăm pe oameni din rebeliunea lor împotriva lui Dumnezeu
În această ultimă săptămână pe tema, Dezvoltării Împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică venim la subiectul, Predicarea evangheliei împărăției și discipolizarea tuturor națiunilor pentru răspândirea și dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu.
Ne concentrăm în principal pe două porțiuni din Matei și anume 24:14 și 28:18-20, unde vedem că Domnul ne poruncește, pe de o parte, să predicăm Evanghelia împărăției și, pe de altă parte, să discipolizăm toate națiunile.
Trebuie să avem o înțelegere înălțată a evangheliei și să avem o cunoaștere actualizată a evangheliei, realizând că evanghelia este evanghelia împărăției.
Predicarea evangheliei este ceva comun între credincioși și este o lucrare pe care mulți creștini au făcut-o de-a lungul secolelor, de la începutul acestei epoci a bisericii, pe care mulți o numesc și epoca evangheliei.
Epoca în care trăim se numește epoca bisericii, epoca harului și, de asemenea, epoca Duhului Sfânt; de asemenea, unii o pot numi, epoca evangheliei.
Din păcate, însă, evanghelia care este predicată în general azi nu este la nivelul standardului evangheliei împărăției, așa cum este revelat în cuvântul lui Dumnezeu.
Această expresie, evanghelia împărăției, se găsește nu numai în Matei, ci și în alte cărți din Biblie, în special în Fapte.
Vrem să vedem care este această evanghelie a împărăției și, cunoscând acest lucru, vrem ca predicarea de către noi a evangheliei să fie înălțată, astfel încât o astfel de evanghelie să predicată pentru o mărturie pentru toate națiunile înainte de a veni sfârșitul.
De asemenea, după cum se citim în Mat. 28:18-20, Domnul ne-a fost însărcinat să discipolizăm națiunile; aceasta este cea mai înaltă slujbă a bisericii. În această porțiune a Cuvântului avem ceea ce protestanții și evanghelicii ar numi marea însărcinare și este într-adevăr o mare însărcinare, dar vrem să vedem semnificația intrinsecă a acestei însărcinări.
Ce înseamnă să discipolizăm națiunile și ce însteamnă de fapt să-i botezăm pe oameni, pe neamuri, pe națiuni, în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt? Ce înseamnă să îi învățăm pe cei botezați să respecte ceea ce Domnul ne-a poruncit?
Toate acestea fac parte din discipolizarea națiunilor.
Mai întâi trebuie să fim cei care predică evanghelia împărăției și apoi trebuie să discipolizăm toate națiunile. A discipoliza înseamnă mai mult decât a predica; este ceva mai mult și mai profund. Predicarea evangheliei împărăției și discipolizarea națiunilor este pentru răspândirea și dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu.
Predicarea evangheliei împărăției pentru ca Dumnezeu să obțină un domeniu unde El poate domni
În Mat. 24:14 ni se spune că această evanghelie a împărăției va fi predicată pe tot pământul locuit pentru o mărturie pentru toate națiunile și atunci va veni sfârșitul. Evanghelia împărăției trebuie să fie predicată acolo unde ființele umane trăiesc, ca mărturie pentru toate națiunile, și atunci va veni sfârșitul.
Dacă evanghelia împărăției nu este predicată pentru a exista o astfel de mărturie pentru oameni și națiuni, sfârșitul nu va veni.
Astăzi avem evanghelia harului, evanghelia iertării păcatelor, predicată întregului pământ locuit; dar acestă Evanghelie, oricât de măreață este, nu va aduce sfârșitul timpului. Evanghelia împărăției este cea care va face acest lucru.
Dar cine cunoaște această evanghelie, cine predică această evanghelie, și cine mărturisește această evanghelie?
E la fel cu discipolizarea națiunilor așa cum vedem în Mat. 28:19 – aceasta este pentru terminarea acestei epoci. Ambele acestea – predicarea și discipolizarea – sunt cu scopul de a aduce și a introduce manifestarea împărăției cerurilor. Acest lucru este foarte serios.
Nu vorbim aici doar despre mântuirea sufletelor de iad, trimiterea oamenilor în cer sau ca oamenii să primească binecuvântare, pace și bucurie; nu vorbim doar despre a avea grijă de nevoia omului.
Predicarea evangheliei împărăției și discipolizarea națiunilor sunt cu scopul de a încheia această epocă și de introduce o altă epocă de dispensațiune. De aceea este așa de crucial să predicăm evanghelia și să discipolizăm neamurile. Este posibil să predicăm evanghelia de multe ori, dar rezultatul să nu fie aducerea împărăției.
O, fie ca să primim această însărcinare și practicăm acest lucru într-un mod serios.
Nu trebuie ca doar să fim stârniți în duhul evangheliei și să mergem și să predicăm evanghelia; e adevărat că trebuie să predicăm evanghelia, dar suntem aici pentru a încheia această epocă, pentru a coopera cu Dumnezeu să închidem această epocă și să aducem următoarea epocă, manifestarea împărăției! Amin!
Împărăția lui Dumnezeu este o sferă divină pentru ca Dumnezeu să-și îndeplinească planul; este un domeniu în care Dumnezeu își poate exercita autoritatea pentru a realiza ceea ce intenționează (vezi Marcu 1:15; Ioan 3: 3, 5; Mat. 12:28; Apocalipsa 11:15).
În acest univers există o sferă numită împărăția lui Dumnezeu, și împărăția cerurilor este o parte din aceasta; sfera mai mare este împărăția lui Dumnezeu, care este doar Dumnezeu Însuși.
Împărăția lui Dumnezeu este acolo unde este Dumnezeu, unde este viața Sa și unde viața Lui operează, se mișcă și lucrează, pentru ca El să guverneze, să conducă și să-și exercite autoritatea pentru ca El să-și îndeplinească planul.
Știm cu toții că Dumnezeu are un plan – El are un plan etern, un scop etern și pentru acesta El a conceput o economie care să execute acest plan. Pentru planul Său trebuie să existe o sferă anume pentru ca acest plan să fie dus la îndeplinire și acest plan nu poate fi dus la îndeplinire în nicio altă sferă decât în sfera împărăției Sale.
De exemplu, Statele Unite ale Americii este o țară suverană având un guvern care conduce și duce la îndeplinire planul lor numai în sfera SUA; ramura executivă a guvernului nu poate să meargă în Canada sau Islanda și să-și îndeplinească planul acolo, deoarece nu este sfera potrivită.
Pentru ca Dumnezeu să-și îndeplinească planul El are nevoie de o sferă, adică are nevoie de împărăția lui Dumnezeu, un domeniu în care El își poate exercita autoritatea supremă; nu există o autoritate mai înaltă decât Dumnezeu în această sferă, și aici El face ceea ce intenționează să realizeze.
Această sferă trebuie să existe pe pământ; ea trebuie să crească, să se răspândească și să se dezvolte. Cu cât această sferă este mai mare, cu atât mai mult Dumnezeu poate face. Predicarea de către noi a evangheliei împărăției este ca Dumnezeu să dobândească o sferă în care El poate conduce și domni, și este cu scopul de a aduce la sfârșitul acestei epoci.
Predicarea Evangheliei și discipolizarea națiunilor este pentru creșterea și dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu, astfel încât economia lui Dumnezeu să poată fi realizată și planul Său să fie dus la îndeplinire; orice este în inima Lui, El poate duce la îndeplinire în această sferă.
Fie ca să-i dăm Domnului mai mult teren în ființa noastră, pentru ca El să poată face în mod liber orice intenționează să facă și să realizeze în acest univers, și în special pe pământ!
Doamne Isuse, înnobilează-ne înțelegerea și aprecierea evangheliei împărăției. Vrem să cooperăm cu Tine predicând evanghelia împărăției pe întregul pământ locuit pentru o mărturie pentru toate națiunile și atunci va veni sfârșitul! Amin, Doamne, vrem să cooperăm cu Tine pentru a mări sfera și domeniul în care Dumnezeu poate să-și exercite autoritatea și să poată îndeplini ceea ce intenționează să facă! Îți dăm mai mult teren în ființa noastră, Doamne, pentru a putea lucra liber ceea ce intenționezi să faci pe pământ în noi și prin noi.
Să predicăm evanghelia împărăției pentru a-i elibera pe oameni din rebeliunea lor împotriva lui Dumnezeu și a autorității Sale
Motivul principal pentru care trebuie predicată evanghelia împărăției este că există o problemă fundamentală în acest univers – rebeliunea împotriva autorității lui Dumnezeu (vezi Isaia 14:12-14).
În acest univers există o rezistență, un obstacol, o altă sferă, un alt plan, o altă intenție, care aparține lui Satan, lui Lucifer, arhanghelul cel căzut.
Dumnezeu vrea să facă multe lucruri – El vrea să se introducă pe Sine Însuși întru om pentru a avea o sferă în care El să poată guverna, iar El vrea să aibă, în cele din urmă, o expresie deplină a Sa însăși în univers, pentru ca El să-și poată exersa autoritatea în împărăția Sa.
Dar există cineva care se luptă și străduiește împotriva autorității lui Dumnezeu.
În Isa. 14 vedem rebeliunea dintâi, chiar înainte ca omul să existe; Lucifer, arhanghelul lui Dumnezeu, a declarat independență și s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu spunând: mă voi înălța la ceruri, îmi voi înălța tronul, mă voi așeza pe muntele adunării unde este Dumnezeu și mă voi face ca Cel Preaînalt.
Aici își găsește sursa toată rebeliunea din acest univers; aceasta este o problemă fundamentală. Pe măsură ce predicăm evanghelia împărăției, trebuie să ne dăm seama că aceasta este situația din univers.
Satan intenționează să încalce suveranitatea lui Dumnezeu, să uzurpeze autoritatea lui Dumnezeu, să răstoarne tronul lui Dumnezeu și să-și stabilească propria împărăție (vezi Mat. 12:26; Efeseni 2:2); el vrea să-și stabilească propria împărăție în locul împărăției lui Dumnezeu.
Când omul a căzut, el nu doar că nu L-a ascultat pe Dumnezeu, ci s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu; el a pus autoritatea lui Dumnezeu deoparte, a negat autoritatea lui Dumnezeu și a respins guvernarea lui Dumnezeu (Gen. 3: 6, 11; Rom. 5:12; 1 Ioan 3:4).
Satan l-a înșelat pe om să se răzvrătească împotriva lui Dumnezeu, iar omul a fost otrăvit de această voință rebelă și a devenit un fiu al neascultării, revoltându-se împotriva lui Dumnezeu.
Priviți în jurul vostru astăzi: nu-i așa că trăim într-o perioadă extremă de nelegiuire? Un astfel de lucru a fost prezis, iar nelegiuirea este termenul corect care descrie situația de astăzi, care se aseamănă cu situația de dinainte de potop.
Lumea de atunci era caracterizată de violență, imoralitate și nelegiuire; oamenii de astăzi, fiind una cu Satan și chiar fiind plini de Satan, s-au alăturat lui Satan în rebeliune împotriva lui Dumnezeu.
O astfel de rebeliune a început cu mult timp în urmă și continuă și astăzi, din ce în ce mai rău pe măsură ce trece timpul. Omul pune autoritatea lui Dumnezeu deoparte și se răzvrătește împotriva lui Dumnezeu.
Dacă ascultăm modul în care oamenii vorbesc astăzi și citim ce scrie în ziar și online, ne vom da seama că nu mai există frică de Dumnezeu; omul face ceea ce vrea, răzvrătindu-se împotriva lui Dumnezeu și a autorității Sale.
Nu doar Satan și spiritele rele și demonii se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu în lumea spirituală – avem aceeași rebeliune în societatea umană de astăzi cu oameni satanici, oameni plini de diavolul, oameni deținuți de demoni, care s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu.
Trebuie să vorbim aceste lucruri din ce în ce mai mult acestei generații și trebuie să ne dăm seama în ce situație trăim. De aceea trebuie să predicăm evanghelia împărăției pentru a-i elibera pe oameni din rebeliunea lor împotriva autorității lui Dumnezeu!
Doamne Isuse, fie ca să ne dăm seama de starea de rebeliune din societate astăzi. Fie ca să fim plini de Tine și să ne supunem pe deplin către Tine, să fim mântuiți de orice neascultare și revoltă, și să predicăm evanghelia împărăției lui Dumnezeu! Amin, Doamne, eliberează mulți oameni din uzurparea și revolta lui Satan! Scoate-i pe mulți din răzvrătire și întuneric și adu-i în împărăția lui Dumnezeu! Amin, Doamne Isuse, ne rugăm ca mulți oameni uzurați de diavol și oameni posedați de demoni să se întoarcă, să creadă în evanghelia împărăției și să fie mântuiți și transferați în împărăția lui Dumnezeu, sfera guvernării și gloriei lui Dumnezeu!
https://ro.agodman.com/tag/evanghelia-harului/
Șapte dușmani ai poporului lui Dumnezeu, de Manuel Seibel
http://biblecentre.org/content.php?lng=30&mode=7&item=2279
Dumnezeu a făcut cunoscut poporului Său Israel diferiții dușmani care locuiau în Canaan atunci când erau aproape să treacă Iordanul și să intre în țară (Iosua 3:10). Aceasta arată că Dumnezeu dorește ca poporul său să știe:
1. dușmanii care sunt gata să-i înfrunte.
2. trăsăturile esențiale ale acestora pentru a le putea rezista;
3. căile de rezistență față de acești dușmani – moartea lui Hristos (Iordanul) și aplicația practică în viețile lor având credința că Hristos este de partea lor.
Aceasta ne aduce aminte de două versete din Noul Testament “ca să nu dăm câştig lui Satan asupra noastră; pentru că nu suntem necunoscători ai planurilor lui.” (2 Cor. 2:11), și “împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi.” (Iacov 1:7). Satan este dușmanul din spatele tuturor celorlalți dușmani. Lui nu îi este frică de noi dar va fugi de noi din cauza lui Hristos, învingătorul, care este de partea noastră. Oricum, pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să rămînem aproape de Hristos.
În Deutoronom 7:1 și Iosua 3:10, Dumnezeu a numit cele șapte națiuni ale țării care urmau să fie dușmanii lui Israel acolo. Nu găsim totdeauna aceleași nume în alte liste ale dușmanilor lor, dar în mod invariabil găsim șapte. Acesta pare să fie un indiciu în legătură cu vrăjmășia absolută a acestor popoare împotriva lui Dumnezeu și a poporului Său.
Cele șapte națiuni pe care le considerăm, sunt o imagine a dușmanilor poporului ceresc al lui Dumnezeu. Dușmanii noștrii nu sunt carnea și sângele ci “stăpânitori lumii întunericului acestuia, …puterile spirituale ale răutăţii în cele cereşti.” (Efeseni 6:12). Acești dușmani sunt Satan și îngerii săi (demonii) și alte ființe spirituale care vor să ne jefuiască de toate binecuvântârile noastre cerești. De multe ori ei se folosesc de oameni pentru a ni se opune, dar trebuie să ne aducem aminte că noi de fapt nu ne luptăm cu oamenii, ci cu Satan.
Nu este totdeauna posibil să spunem că semnificația numelor persoanelor, orașelor sau națiunilor ne dau un indiciu direct a semnificației lor spirituale. Atenția trebuie să fie exersată mai ales în cazurile în care semnificația nu este foarte clară. Cu toate acestea știm că Dumnezeu nu a dat aceste nume (sau a îngăduit să fie folosite) într-un mod hazardat. Atunci când numele sunt menționate în Scriptură putem să presupunem că au importanță, deci aș dori să schițez pe scurt semnificația numelor acestor șapte națiuni.
Canaaniții: Aceste nume pot fi traduse ca “negustori” indicând dispoziția de a negocia sau a ajunge la compromis lucru pe care îl fac comercianții atunci când fac afaceri. Un cananit era o persoană care se apleca spre pământ pentru a-și prezenta bunurile, și astfel într-un sens figurat, era legat de pământ. Din punct de vedere spiritual, canaaniții încearcă să-i aducă pe creștini înapoi la pământ astfel încât să fie gata să facă compromis pentru a fi împliniți aici. Satan se folosește de asemenea oameni pentru a ne împiedica să intrăm în mod practic în posesiunea binecuvântărilor divine. El vrea ca noi să facem compromisuri false în viețile noastre și să ne concentrăm pe carieră, bogăție, familie și hobiuri: “pentru că mulți umblă…al cărui dumnezeu este pântecele…care gândesc cele pământești…cetățenia noastră este în ceruri” (Filipeni 3:18-20)
Hetiți: Traducerea numelui acestui popor este “teroare, frică sau teamă”. Satan vrea să ne facă să ne temem să cucerim locurile cerești într-un mod practic. El va face tot ce poate ca să ne facă să dăm înapoi în această luptă împotriva lui și a îngerilor lui. De aceea el vine ca un leu care răcnește (1 Petru 5:8), dorind să ne sperie și să ne fure energia de a-l urma pe Hristos și să ne facem timp în viețile noastre pentru binecuvântările cerești.
Heviții: Hevit înseamnă “locuitor al satului” sau “imitator al vieții”. Nu sunt oare aceștia dușmanii care pretind că au, și transmit, viața, când de fapt în realitate ei sunt falși mărturisitori și vrăjmași ai lui Dumnezeu? Ei nu numai că se prefac dar caută să ne facă să credem că sunt buni. Dacă vom fi înșelați ne vor depărta de la ceea ce Dumnezeu are pentru noi. De fapt ei doresc ca noi să ne “stabilim” mai degrabă în satele acestui pământ decât a intra în posesiunea locurilor cerești. Iacov îi descrie ca pe aceia care mărturisesc credința dar nu au și faptele acesteia. (Iacov 2:14)
Fereziții. Unii cred că acest nume înseamnă “locuitori ilegali” oameni cu drepturi de ocupare. Pentru că citim de ei în legătură cu uriașii (Iosua 17:15), fereziții personifică intenția lui Satan de apuca puterea în viața celor credincioși și a-i distrage de la ascultarea față de Hristos (compară 2 Corinteni 10:4-5). Alții preferă semnificația “locuitorii țării deschise”, referindu-se la cei care trăiesc în așezări împrăștiate și care nu doresc cultivarea țării. În acest sens fereziții sunt o imagine a lui Satan acționând astfel încât să ne distragă de la a ne lua locul nostru în cele cerești într-un mod organizat (cultivat). Satan dorește să fim schimbători și nestatornici în viețile noastre (compară 1 Tes. 5.14, 1 Cor. 14:10) astfel încât Duhul lui Dumnezeu să fie împiedicat să ne călăuzească în circumstanțele de fiecare zi ale vieții noastre.
Ghirgasiții: Unii prezintă acest nume ca însemnând „bunăstarea apelor întunecate”; alții îl traduc „noroi sau sol argilos”. Oricum, Satana vrea ca noi să fim ocupați cu mizeria acestei lumi și să fim asociați cu ea. Apoi devenim nepotriviți pentru lucrurile cerești și prezența lui Dumnezeu. El face tot ce poate ca să ne facă să fim murdăriți de această lume. Dar nouă ni se spune: „depărtează-te de nelegiuire” (2 Tim. 2:19); și „Şi oricine are speranţa aceasta în El se curăţeşte, după cum El este curat. ” (1 Ioan 3:3).
Amoriții: : Acest nume este în legătură cu „naratorul”, „orator”, „cineva care se face mare” sau „locuitor de munte”. În legătură cu primele două sensuri, Satana este un mare orator. Cu minciunile lui, el poate convinge și abate creștinii de la adevăr. El ar dori, de asemenea, ca noi să ne dedăm la bârfă sau altfel să ne obosească clevetind despre alții. Pavel scrie despre acest comportament rău: “Iar curvie şi orice necurăţie sau lăcomie nici să nu fie numite între voi, cum se cuvine unor sfinţi, şi nici lucruri ruşinoase, nici vorbire nechibzuită, nici glumă proastă, care nu sunt cuviincioase, ci mai degrabă mulţumire.” (Efes. 5:3-4). În legătură cu ultimele două semnificații, Satan dorește să se înalțe (compară Isaia 14 și Ezechiel 28) și să apară mare pentru a ne inspira frica și să ne impresioneze. Cu toate acestea, ar trebui mai degrabă să fim impresionați de lumina cunoştinţei gloriei lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Hristos. (2 Cor. 4:6).
Iebusiții: Am putea asocia acest nume cu ideea de a fi „călcat în picioare” sau „învins” sau cu actul de „a călca în picioare”. Iebusiții sunt o imagine a Satanei care a fost învins cu mult timp în urmă, dar care încă încearcă totul ca să-i calce în picioare pe ceilalți. Trebuie să fim în alertă să nu fim intimidați de el, ca să-l lăsăm să ne “calce în picioare”, ca să spunem așa, din locurile cerești. El are puterea morții (Evrei 2:14) și, deși un dușman învins chiar astăzi, va fi în curând călcat în picioare sau zdrobit sub picioarele noastre (Rom.16:20).
În Iosua 9:1 Girgashiții nu sunt numiți. Suntem surprinși? Poate că după câteva încercări eșuate Satan schimbă direcția și nu mai vine ca unul care caută în mod vizibil să ne întineze pentru că vrăjmășia lui ar fi mult prea evidentă și ne-am apăra de el imediat. În schimb, el vine ca și gabaoniții, pretinde a fi „creștin” și în nevoie, în timp ce, în realitate, el este un dușman al poporului lui Dumnezeu. Lui Satana îi place să vină sub forma unui înger al luminii (2 Cor. 11:14), dar să nu ne înșelăm; El este însăși simbolul întunericului.
Hristos este mai puternic!
Șapte dușmani — puterea cumulată și unificată a dușmanului satanic. Cu toate acestea, ne putem aduce aminte că Hristos a „dezbrăcat stăpânirile şi autorităţile”, adică, el le-a dezarmat complet (compara Col. 2:15), astfel încât acestea nu au nicio putere asupra noastră atunci când ne dăm învingătorului de la Golgota. Domnul este mai puternic decât toți dușmanii Săi adunați împreună.
Har si autoritate
Charles Henry Mackintosh
http://biblecentre.org/content.php?lng=30&mode=7&item=2385
Acest titlu ne introduce intr-un subiect care probabil pentru multi dintre cititori n-a capatat pana acum vreo atentie si totusi, putine alte teme biblice sunt mai importante. Cu adevarat, noi credem ca dificultatea ce o intampinam la explicarea unor simple pasaje ale Sfintei Scripturi si interpretarea multor acte ale providentei sunt pe drept datorate unei lipse de clarviziune asupra enormei diferente dintre harul si autoritatea lui Dumnezeu. Telul nostru constant este sa acoperim nevoia spirituala a cititorului si de aceea propunem in dependenta de spiritul invataturii, sa desfasuram inaintea sa cateva din pasajele biblice in care distinctia dintre ahar si autoritate este pe deplin prezentata.
In al 3-lea capitol al Genezei, vom gasi primul nostru exemplu ilustrat- prima aratare a harului divin si a autoritatii lui Dumnezeu. Aici gasim un om- un pacatos. Si totusi aici Il gasim si pe Dumnezeu cu harul Sau, gata sa restaureze ruine, sa curete vinovatia omului acoperindu-i goliciunea. Totul e facut dupa voia Sa. El astupa gura sarpelui si il condamna la rusine vesnica. El isi sporeste gloria Sa vesnica si daruieste pacatosului viata si neprihanirea ( dreptatea) – toate prin Samanta zdrobita a femeii.
Acesta a fost har – har deplin, gratuit, neconditionat, har perfect – harul lui Dumnezu. Domnul Dumnezeu Il da pe Fiul Sau, ca “ Samanta femeii “ sa fie zdrobit pentru rascumpararea omului – sa fie ucis pentru a acoperi golicunea pacatosului cu mantia dreptatii divine. Acesta, repet, a fost har in natura sa absoluta. Dar apoi, luati seama ca in relatie cu aceasta grandioasa aratare a harului ni se infatiseaza primul act de suveranitate divina. Harul e cel ce a acoperit goliciunea pacatosului dar autoritatea lui Dumnezeu e cea care l-a scos pe om afara din Eden.
“Si Domnul Dumnezeu a facut lui Adam si sotiei lui haine de piele si i-a imbracat cu ele.” ( Genesa 3: 21 ) . Aici avem un exemplu al celui mai curat har. Dar apoi citim iarasi: “Astfel a alungat El pe Adam si in partea de Est a gradinii Edenului a pus niste heruvimi si o sabie invapaiata care se intorcea in toate directiile, ca sa pazeasca drumul spre pomul vietii.“ ( Genesa 4: 24 ) Aici avem absoluta dovada a interventiei autoritatii divine. Haina de piele era grantia minunata a harului. Sabia inflacarata este emblema solemna a suveranitatii Dumnezeiesti. Adam era subiectul ambelor demersuri ale Domnului Dumnezeu. Cand se uita la haina de piele, el se putea gandi la harul divin – cum Dumnezeu ii oferise o invelitoare pentru goliciunea sa. Cand privea la sabia invapaiata isi aducea aminte de suveranitatea divina, intransigenta. Astfel, mantaua si spada sunt socotite ca fiind primele expresii ale harului si autoritatii divine. E adevarat ca aceasta relatie apare inaintea noastra sub forme noi pe masura ce parcurgem Cuvantul inspirat. Harul straluceste cu raze pline de lumina, iar suveranitatea divina imbraca roba celei mai profunde solemnitati. Mai mult, amandoua: harul si autoritatea sunosc aspecte mai putin misterioase in timp ce le cercetam, in legatura cu istoria individuala a poporului lui Dumnezeu de la o epoca la alta. Si totusi e foarte important sa cercetam aceste lucruri cu gandul la mantaua si la spada.
Poate ca cititorul se intreaba: “Cum a fost posibil ca Dumnezeu sa il alunge pe om din Paradis, daca inainte de asta l-a iertat?“ Aceeasi intrebare se poate pune cu privire la orice relatare biblica, cuprivire la istoria poporului lui Dumnezeu in care e combinata actiunea harului si a autoritatii divine.
Harul iarta, dar rotile necrutatoare ale carului suveranitatii lui Dumnezeu se invart inainte cu teribila lor impozanta. Adam a fost iertat deplin, dar pacatul lui a produs consecinte. Vinovatia constiintei lui a fost stearsa, dar nu si sudoarea fruntii. El a fost iertat si imbracat, dar viata sa a trait-o printre spini si palamida. Adam savura in ascuns, pretioasele roade ale harului, in timp ce, in public recunostea severele si inevitabilele urmari ale suveranitatii lui Dumnezeu.
Asa s-au petrecut lucrurile cu pacatul lui Adam si asa a fost intotdeauna cu pacatele oamenilor. Asa sunt si astazi. Trebuie sa cautam o intelegere limpede a acestei teme in lumina Sfintei Scripturi si sa-i dam atentie in rugaciune. Prea des se intampla ca harul si autoritatea Domnului se confunda si ca o consecinta fireasca, harl este jefuit de farmecul lui, iar autoritatea este lipsita de demnitatea ei solemna. Deplina, absoluta iertare a pacatelor de care pacatosul se poate bucura pe baza harlui oferit, este rar inteleasa pentru ca inima lui e apasata de strictele rigori ale autoritatii.
Cele doua subiecte biblice sunt tot atat de diferite unul de altul cat sunt oricare alte doua lucruri distincte de pe Pamant si diferenta dintre ele este tot atat de mult aratata in Genesa 3 cat este si in oricare alte pasaje ale Bibliei. S-au amestecat spinii si palamida ce-l inconjurau pe Adam, dupa expulzarea din Eden, cu nelimitata iertare de care harul il asigurase mai dinainte? Cu siguranta NU! Inima lui a fost mangaiata de luminoasele raze ale candelei promisiunii divine si fiinta sa e imbracata in haina croita de har, cu toate ca fusese alungat pe un pamant blestemat si plin de durere pentru a trudi si a indura sub povara dreptului decret al lui Dunmezeu. Suveranitatea lui Dumnezeu l-a alungat afara din Eden, dar nu inainte ca harul Sau sa il ierte si sa il imbrace. Astfel, Adam este trimis intr-o lume a intunericului, dar nu inainte ca Domnul sa-i ofere candela fagaduintei care sa il calauzeasca prin acest intuneric. El poate suporta povara decretului dat de autoritate, pe masura ce experimenteaza marele har al iertarii. Atat despre istoria lui Adam in relatie cu tema noastra.
Acum vom trece de la mantaua de piei si spada invapaiata la arca si potop, care in zilele lui Noe au ilustrat intr-un mod deosebit de izbitor harul si autoritatea lui Dumnezeu. Istoria inspirata a lui Cain si a urmasilor sai ne prezinta umblarea omului decazut in aceasta lume. In contrast cu aceasta traire, viata lui Abel si a urmasilor sai se infatiseaza inaintea noastra descoprindu- ne mersul spiritual al celor ce au fost chemati sa traiasca o viata de credinta in mijlocul unei lumi supuse autoritatii tronului divin. Primii au parcurs deosebit de repede calea degradanta a pacatului, pana ce in final vinovatia lor a ajuns la culme, atragand asupra lor judecta grea a scaunului de domnie al lui Dumnezeu. Cei din urma, contrar primilor, au inaintat prin har pe un drum al inaltarii spirituale si au fost calauziti prin judecata catre un pamant rascumparat.
Aici e interesant sa notam ca inaintea judecatii care trebuia sa vina, familia aleasa de Dumnezeu si tot ce apartinea ei este adapostita in arca salvatoare a harului divin. Noe adapostit in Arca, precum Adam imbracat in haina de piele, sunt marturiile harului absolut ale harului lui Dumnezu. Noe putea contempla tronul autoritatii lui Dumnezeu, in timp ce apele judecatii zdrobitoare se revarsau asupra lumii intinate de pacat. Dumnezeu in har l-a salvat pe Noe, dar Dumnezeu in suveranitatea Sa a lovit lumea cu potopul necrutator. Harul duce la salvare, exercitarea autoritatii duce la judecata. Dumnezeu ne este revelat in amandoua ipostazele. Cea mai infima parte componenta a corabiei purta amprenta scumpa a harului salvator, deci asa cum orice al potopului de ape reflecta judecata absoluta a sueranitatii lui Dumnezeu.
Din cartea Genesei vom mai remarca un singur caz in legatura cu tema noastra, unul deosebit de practic, unul in care actiunea combinata a harului si a autoritatii e vazuta intr-un fel impresionant si solemn. Ma apropiu de cazul patriarhului Iacob. Intreaga istorie a acestui om reprezinta o serie de evenimente relevante pentru tema de fata. Ne vom referi la acel caz al sau cand isi insala tatal, pe Isaac, cu gandul de a rapi fratelui sau Esau, binecuvantarea intaiului nascut. Harul suveran al lui Dumnezeu i-a asigurat lui Iacob intaietatea cu mult inainte de a se naste el, si nimeni nu i-ar fi putut-o refuza. Si totusi, el nefiind multumit sa astepte vremea implinirii acestei promisiuni, s-a apucat sa aranjeze lucrurile dupa mintea sa.
Care a fost rezultatul? Intreaga lui viata de la acest moment incolo ne prezinta replica aspra a lui Dumezeu la “ aranjamentele sale. ” Fuga din casa atalui sau, 20 de ani de robie dura, plata schimbata de zece ori, niciodata nu a mai putut sa isi vada mama, teama ca va fi ucis de fratele lui inselat, rusinea care a planat asupra casei lui, frica pentru viata lui din partea oamenilor din Sihem, inselat de 10 dintre fii sai, riscul de a muri infometati si in final moartea intr-un pamant strain.
Ce sugestiva lectie avem in Iacob! Iacob a fost beneficiarul harului- har suveran, perfect si vesnic. Acesta e un punct esential. Dar in acelasi timp el a fost subiectul autoritatii lui Dumnezeu si sa ne fie clar, nici o aratare a harului lui Dumnezeu nu se interpune inaintea rotilor carului judecatii lui Dumnezeu. Interventiei autoritatii lui Dumnezeu nu i se poate opune nimeni. Mai usor ar fi sa potolim valurile involburate ale oceanului cu atingerea unei pene sau sa blocam rafalele izbitoare ale furtunii cu o panza de paianjen, decat sa oprim mersul judeatii lui Dumnezu prin orice putere umana, angelica sau satanica.
Aceasta concluzie e cu totul definitiva. Da, harul iarta deplin, gratuit si etern, dar ce semanam, aceea trebuie sa culegem. Un om e timis sa semene in aria stapanului sau grau, dar din neatentie, nepasare ori rea credinta el seamana buruieni. Stapanul sau aude de greselile lui si datorita harului El il iarta gratuit si deplin. Ce urmeaza apoi? Va schimba actul iertarii natura semanaturii? Cu siguranta nu! La vremea potrivita, buruienile vor napadi aria si servul va vedea asta. Vederea campului acoperit cu buruieni il va face pe om sa se indoiasca de harul lui Dumnezeu? Nu, nicidecum! Asa cum harul stapanului nu schimba soiul semanaturii, nici natura rea a buruienilor nu altereaza iertarea atribuita de stapan si binecuvantarile ce decurg din ea. Cele doua lucruri sunt complet distincte. Nici chiar alternativa extragerii unor substante deosebit de valoroase din buruieni, prin aplicarea de catrea stapan a unor tehnici performante, nu afecteaza principiul in studiu. El inca pastreaza cu fermitate afirmatia potrivit careia ceea ce seamana omul aceea va culege.
Acest exemplu arata intr-un fel simplu, diferenta dintre harul si autoritatea lui Dumnezeu. Pasajul citat mai sus, din Galateni 6 reprezinta afirmatia sumara dar foare vie a principiului autoritatii sau exercitarii dreptatii de catre Dumnezeu. Acest principiu este de o importanta vitala si are o acoperire practica deosebit de larga. “ Ceea ce seamana omul “ , nu conteaza deci cine este el, cum iti este semanarea, asa iti va fi si secerisul. Da, harul iara si probabil acest fapt te inalta, te face mai bucuros ca niciodata, dar daca tu semeni neghina primavara, la vremea secerisului cu siguranta nu vei secera grau. Acest adevar e tot atat de firesc ca si practica curenta din agricultura. Il ilustreaza atat Scriptura cat si experienta cotidiana cu exemplele ei.
Hai sa analizam cazul lui Moise. El vorbeste fara intelepciune la apele de la Meriba ( Numeri 20 ). Care a fost urmarea? Dreapta administrare a autoritatii lui Dumnezeu i-a adus interdictia de a intra in Tara Promisa. Insa, trebuie sa luam aminte, ca desi drepataea lui Dumnezeu l-a tinut in afara Canaanului, harul nemarginit l-a inaltat pe Muntele Pisga ( Deut. 34 ), de unde a vazut Pamantul fagaduintei, nu asa cum il va lua mai apoi Israelul in stapanire, dar asa cum fusese daruit lor prin Legamant. Iar apoi, Dumezeu Insusi inmormanteaza trupul iubitului Sau slujitor! Cat har ni se arata in felul acesta!
Cu adevarat, daca duhul este stramtorat de hotararea dreptatii divine, la apele Meriba, inima este coplesita de harul curat de pe varful Pisga. Dreptatea lui Dumnezeu l-a consemnat pe Moise afara din Canaan. Harul lui Dumnezeu i-a sapat lui Moise un mormant pe campiile lui Moab. A mai fost vreodata o astfel de inmormantare? Nu am putea spune ca harul aratat la moartea lu Moise e intrecut doar de cel care a umplut mormantul Domnului Isus. Da, Dumnezeu poate sapa un mormant sau croi o haina din piei, dar si mai mult, harul ce se arata in aceste situatii este pus in evidenta doar daca il vedem in legatura cu solemna dreptate a lui Dumnezeu.
Si iarasi sa privim la Davis in cazul lui Urie, hititul. Aici avem una din cele mai relevante prezentari ale harului si autoritatii divine. In ceasul greu al ispitei, David cade de pe sfanta temelie pe care l-a asezat Dumnezeu. Sub puterea orbitoare a poftei, el s-a pravalit in groapa adanca si mizera a inchinarii morale. Acolo, in acea adanca groapa, sageata convingerii pacatoseniei sale i-a strapuns cugetul si a smuls din inima sa acel profund strigat al pocaintei: “Am pacatuit impotriva Domnului!” Cum a fost primit strigatul lui? Printr-un raspuns raspicat si imediat al harului, in care Domnul nostru Isi gaseste desfatarea: “Domnul iti iarta pacatele!“ Acesta este har absolut. Pacatul lui David este deplin iertat. N-avem nici o indoiala asupra acestui lucru. Dar in timp ce dulcile sopate ale harului se revarsau spre urechile lui David, ca urmare ale marturisirii pacatelor lui, solemna inaintare a carului judecatii lui Dumnezeu incepea sa se auda de departe. Nu mult dupa ce mana plina de mila a harului a sters pacatul, sabia dreptatii lui Dumnezeu a fost scoasa din teaca pentru a executa judecata Majestatii Sale. Faptul acesta e deosebit de profund, solemn. David a fost deplin iertat, dar Absalom se revolta imptriva lui. “Ceea ce seamana omul, aceea va secera.“ Pacatul semanarii neghinei poate fi iertat, dar secerisul trebuie sa fie rezultatul semanarii. Primu e har, al doilea e autoritate. Fiecare opereaza in propria-i arie si nu se amesteca impreuna. Rascumpararea harului si demintatea exercitarii dreptatii sunt amandoua dumnezeiesti. Lui David i s-a permis sa intre in Casa Domnului datorita harului (2 Sam. 12: 20), dar tot el a trebuit sa fuga pe culmile muntelui Maslinilor, ca urmare a impunerii autoritatii divine. (2 sam. 15: 30) Putem spune ca inima lui David n-a simit niciodata ca atunci adancul inteles al haruui divin. Chiar in momentele in care justa interventie a autoritatii lui Dumnezeu era asupra lui, harul ii coplesea duhul.
Am spus suficient pentru a deschide inaintea cititorului un subiect de discutie pe care il poate usor cerceta in propria-i viata. Scripturile sunt pline cu el, iar viata oamenilor ni-l infatiseaza zi de zi. Cat de frecvent intalnim oameni plini de incantarea harului, stiind ca pacatele le sunt iertate, umbland intr-o comuniune netulburata cu Dumnezeu si totusi, purtand in trup sau suflet consecintele nesabuintelor sau exceselor din trecut. Si aici avem har si dreptate. Subiectul nostru este etrem de important si de practic. Studierea lui este de mare ajutor nu numai in ce priveste intelegerea Bibliei, dar si a biografiei umane.
1. Ce a propovăduit Domnul Isus în Epoca Harului era doar calea pocăinței
https://ro.godfootsteps.org/way-of-eternal-life-1.html
Versete din Biblie pentru referințe:
„Pocăiți-vă, pentru că Împărăția Cerurilor este aproape!” (Matei 4:17).
„Și atunci, El le-a deschis mintea ca să poată înțelege Scripturile și le-a zis: «Astfel este scris, și se cuvenea ca Hristos să pătimească și să Se ridice din morți a treia zi. Și ca pocăința și iertarea păcatelor să fie predicate în numele Său printre toate neamurile, începând cu Ierusalimul»” (Luca 24:45-47).
Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:
În vremea aceea, Isus doar le-a spus apostolilor o serie de predici în Epoca Harului, cum ar fi: cum să practice, cum să se adune, cum să ceară în rugăciune, cum să-i trateze pe alții și așa mai departe. Lucrarea pe care a realizat-o a fost cea a Epocii Harului și El a explicat numai modul în care ucenicii și cei care Îl urmau ar trebui să practice. El a făcut doar lucrarea Epocii Harului și niciuna din lucrările zilelor de pe urmă. […] Isus a vorbit numai despre semnele din zilele de pe urmă, despre cum să fii răbdător și cum să fii mântuit, cum să te căiești și să mărturisești, precum și cum poți purta crucea și îndura suferința; niciodată nu a vorbit despre cum ar trebui omul din zilele de pe urmă să dobândească pătrunderea, nici despre cum ar trebui să încerce să mulțumească voia lui Dumnezeu. Ca atare, nu este ridicol să cauți în Biblie lucrarea lui Dumnezeu din zilele de pe urmă? Ce poți vedea doar ținând Biblia strâns în mâinile tale? Fie că este vorba de un analist al Bibliei sau de un predicator, cine ar fi putut vedea în avans lucrarea de astăzi?
Fragment din „Cum poate omul, care L-a delimitat pe Dumnezeu în noțiunile sale, să primească revelațiile lui Dumnezeu?” în Cuvântul Se arată în trup
Deși Isus în întruparea Sa a fost întru totul lipsit de emoție, El întotdeauna Și-a alinat discipolii, a avut grijă de ei, i-a ajutat și i-a susținut. Totuși, indiferent cât a lucrat sau indiferent cât a suferit, El niciodată nu a cerut prea mult de la oameni, ci a fost mereu răbdător și iertător cu păcatele lor, astfel că oamenii, în Epoca Harului, Îi spuneau afectuos „Isus Mântuitorul Cel adorat.” Pentru oamenii din acea epocă – pentru toți oamenii – milostenia și bunătatea iubitoare au fost ce-a avut și a fost Isus. El niciodată nu Și-a amintit fărădelegile oamenilor, iar comportamentul Lui față de ei nu s-a bazat nicicând pe fărădelegile lor. Pentru că aceea a fost o epocă diferită, El adesea a oferit oamenilor mâncare și băutură din belșug, ca ei să se poată sătura. El Și-a tratat toți discipolii cu har, vindecând bolnavii, alungând demonii și înviind pe cei morți. Pentru ca oamenii să poată să creadă în El și să vadă că toate cele înfăptuite de El au fost făcute cu toată convingerea și sinceritatea, El a mers într-atât încât a adus la viață cadavrele în putrefacție, arătându-le că, în mâinile Sale, chiar și morții puteau fi înviați. În acest fel, El a îndurat în liniște și Și-a făcut lucrarea de răscumpărare în mijlocul lor. Chiar și înainte ca El să fie răstignit pe cruce, Isus luase deja asupra Lui păcatele omenirii și devenise o jertfă de păcat pentru omenire. Chiar înainte de a fi crucificat, El deschisese deja calea crucii pentru a răscumpăra omenirea. La sfârșit, El a fost bătut în cuie pe cruce, sacrificându-Se pentru cruce, și a pogorât asupra omenirii toată compasiunea, bunătatea iubitoare și sfințenia Lui. Față de omenire, El a fost mereu tolerant, niciodată răzbunător, ci i-a iertat păcatele, îndemnând-o să se căiască și a învățat-o să aibă răbdare, îngăduință și iubire, să-I calce pe urme și să se sacrifice pe sine însăși pentru cruce. Iubirea Lui pentru frați și surori a depășit iubirea Lui pentru Maria. Lucrarea pe care El a făcut-o a avut ca principiu vindecarea bolnavilor și alungarea demonilor, toate pentru răscumpărarea Lui. Indiferent unde a mers, i-a tratat cu har pe toți cei care L-au urmat. I-a făcut bogați pe cei săraci, pe cei ologi să umble, pe cei orbi să vadă și pe cei surzi să audă. El chiar i-a invitat pe cei mai umili, pe cei nevoiași și pe păcătoși să stea la aceeași masă cu El, niciodată ferindu-Se de ei, ci fiind întotdeauna răbdător, spunând chiar: „Atunci când un păstor își pierde o oaie dintr-o sută, el le va lăsa în urmă pe cele 99 și o va căuta pe cea pierdută și, când o va găsi, se va bucura foarte tare.” El Și-a iubit discipolii ca oaia care își iubește mieii. Deși erau nesăbuiți și ignoranți și păcătoși în ochii Lui și, mai mult, cei mai umili membri ai societății, El i-a considerat pe acești păcătoși – persoane pe care ceilalți le disprețuiau – ca fiind lumina ochilor Lui. De vreme ce i-a favorizat, El Și-a dat viața pentru ei, ca mielul oferit drept ofrandă la altar. A mers printre ei ca și cum ar fi fost slujitorul lor, lăsându-i să profite de El, să-L schingiuiască, supunându-Se lor necondiționat. Pentru discipolii Lui, El a fost Isus Mântuitorul Cel adorat, dar, fariseilor care dădeau lecții de morală de pe un piedestal înalt, El nu le-a arătat milă și bunătate iubitoare, ci dezgust și resentimente. El nu a făcut lucrări multe în mijlocul fariseilor, doar le predica și-i dojenea ocazional; El nu a umblat printre ei făcând lucrarea de răscumpărare, nici nu a făcut semne și minuni. El Și-a dăruit întreaga compasiune și bunătate discipolilor Săi, îndurând de dragul acestor păcătoși până la sfârșit, când a fost bătut în cuie pe cruce și suferind toate umilințele până când a răscumpărat întru totul întreaga omenire. Acesta a fost rezultatul complet al lucrării Sale.
Fragment din „Povestea adevărată din spatele lucrării în Epoca Răscumpărării” în Cuvântul Se arată în trup
La vremea în care Isus Își făcea lucrarea, cunoașterea omului despre El era încă nedeslușită și neclară. Omul a crezut întotdeauna că El este fiul lui David și L-a proclamat ca fiind un mare profet, Domnul binevoitor care a răscumpărat păcatele omului. Unii, prin puterea credinței lor, au fost vindecați doar prin atingerea marginii hainei Lui; cei orbi puteau să vadă și chiar și morții puteau să fie readuși la viață. Totuși, omul nu a fost capabil să descopere firea coruptă satanică, adânc înrădăcinată în el însuși și nici nu a știut cum să se descotorosească de aceasta. Omul a primit mult har, cum ar fi pacea și fericirea trupului, credința unui membru care aduce binecuvântare asupra unei întregi familii, vindecarea bolii și așa mai departe. Restul au fost faptele bune ale omului și arătarea lui evlavioasă; dacă omul ar putea trăi pe baza acestor lucruri, ar fi considerat un credincios acceptabil. Doar astfel de credincioși ar putea intra în Rai după moarte, ceea ce înseamnă că ei au fost mântuiți. Dar, în timpul vieții lor, acești oameni nu au înțeles deloc calea vieții. Tot ceea ce au făcut a fost să comită păcate și apoi să și le mărturisească, într-un ciclu constant, fără nicio cale de a-și schimba firea: astfel a fost natura omului în Epoca Harului. A primit omul mântuirea completă? Nu!
Fragment din „Taina întrupării (4)” în Cuvântul Se arată în trup
Epoca Harului propovăduia evanghelia pocăinței și, dacă omul credea, atunci el era mântuit. Astăzi, în loc de mântuire, se vorbește doar despre cucerire și desăvârșire. Nu se mai spune că, dacă o persoană crede, întreaga sa familie va fi binecuvântată sau că mântuirea este definitivă. Astăzi, nimeni nu rostește aceste cuvinte și astfel de lucruri sunt depășite. La acea vreme, lucrarea lui Isus era răscumpărarea întregii omeniri. Păcatele tuturor care credeau în El erau iertate; dacă credeai în El, El te răscumpăra; dacă credeai în El, nu mai erai un păcătos, erai iertat de păcatele tale. Aceasta este ceea ce însemna să fii mântuit și să fii îndreptat prin credință. Totuși, în cei ce credeau, rămânea acel ceva care era răzvrătit și se opunea lui Dumnezeu și acela încă trebuia să fie îndepărtat încet. Mântuirea nu însemna că omul fusese complet câștigat de Isus, ci că omul nu mai era al păcatului, că i se iertaseră păcatele: de credeai, nu aveai să mai aparții vreodată păcatului. La acea vreme, Isus a făcut multe lucrări care erau dincolo de înțelegerea ucenicilor Lui și a spus multe lucruri pe care oamenii nu le-au înțeles. Aceasta deoarece, în acel moment, El nu a oferit explicații. Astfel, la câțiva ani după ce El a plecat, Matei a creat genealogia Sa și alții, de asemenea, au făcut lucrări care reprezentau voia omului. Isus nu a venit să-l desăvârșească și să-l câștige pe om, ci să facă o etapă a lucrării: să dea naștere Evangheliei Împărăției cerurilor și să desăvârșească lucrarea răstignirii – și, astfel, odată ce Isus a fost răstignit, lucrarea Sa s-a încheiat pe deplin.
Fragment din „Viziunea lucrării lui Dumnezeu (2)” în Cuvântul Se arată în trup
Căutaţi pe Domnul câtă vreme se poate găsi!
https://ioan11.wordpress.com/2013/03/11/cautati-pe-domnul-cata-vreme-se-poate-gasi/“Chemaţi-L câtă vreme este aproape.”
(Isaia, 55.6)
.
Conștient de realitatea în care trăim, de un timp folosesc tot mai des această expresie care ne îndeamnă la meditare: “Nu știm cu cine nu vom mai avea ocazia să mai vorbim sau să-i strângem mâna” sau cu aceste cuvinte “Nu știm cine cu cine vorbește pentru ultima dată“. Căci nu este zi în care să nu primim vestea că a mai plecat cineva în veșnicie. Azi de dimineață am aflat că un tânăr român în vârstă de numai 42 de ani a murit în somn, în timp ce se odihnea ancorat în Singapore pe Vasul pe care lucra ca inginer, departe de familia din România. Vestea e cutremurătoare, pentru cei din familie și pentru cei care l-au cunoscut.
Înțeleptul Solomon spune că: “Toate își au vremea lor și fiecare lucru își are ceasul lui. Naşterea îşi are vremea ei, şi moartea îşi are vremea ei; …căutarea îşi are vremea ei…tăcerea îşi are vremea ei, şi vorbirea îşi are vremea ei… războiul îşi are vremea lui, şi pacea îşi are vremea ei.” (Eclesiastul, 3.1-8)
.
Acum este vremea să-l căutăm pe Domnul Isus!
Omul, oricare ar fi el, trebuie să fie conștient de un singur lucru: Acum este vremea să-l caute pe Domnul Isus, acum, câtă vreme mai este pe această cale a vieții, căci după trecerea ei nu mai poate face nimic. Ce avem de făcut, trebuie să facem acum, fiecare om, cum își așterne așa va dormi, așa își va petrece veșnicia de dincolo. Nimeni nu-l va duce cu forța acolo sau dincolo, după cum a dorit și cum și-a rezolvat singur, fiecare în dreptul său. Dumnezeu l-a creat pe om liber, nu pot ceilalți să îndrepte altfel lucrurile decât cum și le-a reglementat el, între el și Dumnezeu (prin Domnul Isus Hristos, Singurul Mijlocitor).
Se spune că Hugo Chavez, președintele Venezulei, care a murit de cancer la 58 de ani, în aceste zile, ar fi strigat către cei de lângă el, care-l puteau auzi: “Nu mă lasați să mor!” Dar nimeni n-a putut face nimic să-i mai prelungească viața. Numai Dumnezeu (Dătătorul și creatorul vieții) mai poate zice inimii să mai bată în continuare, căci în El avem viața, mișcarea și ființa – suntem din neamul Lui. (Fapte, 17.28)
Astăzi în Statele Unite s-a trecut la ora de vară. Îmi puneam întrebarea “se întunecă mai repede sau mai târziu?” Pentru Chavez s-a întunecat totul rapid, mult prea rapid. Și nu a mai putut face nimic, a dorit să nu moară, însă nici medicii și nici cei apropiați nu au mai avut cum să-l ajute.
Tot astăzi un evanghelist american de la The Gideons International (din Hickory, NC) a povestit despre un copil din statul Tennessee care trăia într-un sat unde localnicii lucrau într-o Mină de Extracție a Cărbunelui. Acel băiat de clasa a V-a s-a îmbolnăvit grav, chinuit de un virus și încet-încet aparatul locomotor devenise tot mai neputincios, paralizându-i activitatea. Nu i-a mai rămas decât pasiunea lui de a citi. Medicii nu i-au mai dat decât un timp limitat de trăit. În acea zonă a Statelor Unite ale Americii a ajuns Societatea GIDEONS care împărțea elevilor în școli Biblia și Noul Testament. Așa se face că a primit și el o Biblie, pe care o citea cu mare interes mai tot timpul. A ajuns s-o citească de mai multe ori, căci era nedespărțit de Biblia lui. Mama, când mergea la cumpărături, îl ducea cu ea în cărucior, iar băiatul căuta prezența oamenilor de-a le vorbi despre “al meu Isus, din Biblie“. Mamei nu-i făcea plăcere și se rușina de Biblie, de aceea dorea să meargă fără el sau cel puțin să fie singură la Casa de achitat, să evite mărturia băiatului. Dar deseori se întâmpla câte ceva, ba se defecta aparatul de la Casă, iar lumea se aduna și băiatull vorbea despre “al lui Isus”, ba se întâmplau altele, când băiatul avea ocazia să vorbească despre Isus și Biblie.
Într-o ultimă seară tatăl îl așeză pe băiat în pat, pentru culcare, și-și plânge neputința de a-l ajuta mai mult. Însă, băiatul plin de credință, e cel care îl încurajează pe celălalt: “Tată, dar eu am tot ce-mi doresc; și tot ce-mi poate oferi lumea aceasta.”
În acea noapte, băiatul a murit, dar era cu inima împăcată deoarece îl avea în ea pe Isus, al lui prieten drag. Glorie Domnului!
Evanghelistul povestea că în urma mărturiei băiatului, despre cum i-a schimbat și i-a împlinit viața Isus și Biblia, 36 de persoane din familiea lui au iubit mai apoi Biblia și s-au întâlnit cu Isus Hristos care le-a schimbat și le-a împlinit viața și lor. Glorie Domnului!
“Isus i-a zis: „Este scris: „Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.” (Matei, 4.4)
Pâinea cuvântului lui Dumnezeu, acea Pâine a vieții care este Isus, aduce viață și schimbare în credincios, aduce satisfacție, sațietate și împlinire, căci omul este împăcat cu Dumnezeu și este gata de a pleca în veșnicia pregătită de Dumnezeu.
Credința și ascultarea de Dumnezeu, vin în urma auzirii Cuvântului lui Dumnezeu, de aceea, scump cititor, prețuiește Evanghelia, fii ca și apostolul Pavel care le scria creștinilor din Roma:
“Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Hristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a iudeului, apoi a grecului; deoarece în ea este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă şi care duce la credinţă, după cum este scris: „Cel neprihănit va trăi prin credinţă.” (Epistola căre Romani, 1.16-17)
Ateismul – ˝o nebunie universală˝
Afirmația de mai sus (deși o susțin) nu îmi aparține mie, însă este cât se poate de adevărată și credibilă, în primul rând pentru că vine direct din ˝inima˝ ateismului. Unul din cei mai mari filozofi pe care i-a avut vreodată Germania,și Europa totodată, a fost nimeni altul decât Friedrich Nietzsche, omul ale cărui scrieri și mod de gândire l-au influențat pe Adolf Hitler, tiranul care se face vinovat de moartea a zeci de milioane de oameni nevinovați, în timpul celui De-al Doilea Război Mondial.
Nietzsche, totodată, a fost și unul dintre cei mai proeminenți atei ai epocii moderne. Iată cum a descris el, într-una din cărțile sale, existența în această lume, fără Dumnezeu: ˝Într-o astfel de lume, rătăcim într-un nimic infinit, în care nu există sus și jos. Va trebui să aprindem lumina în orele dimineții și să inventăm jocuri sacre, care să înlocuiască ceremoniile religioase. În cele din urmă, când omenirea va înțelege cu adevărat ce a făcut omorându-L pe Dumnezeu, va izbucni o nebunie universală.˝ De menționat că Nietzsche însuși și-a petrecut ultimii treisprezece ani din viață în întunericul nebuniei, îngrijit de evlavioasa lui mamă.
Nietzsche nu a fost prea original aici, ci, conștient sau inconștient l-a parafrazat pe un poet evreu, poet care a trăit cu aproape trei mii de ani înaintea lui: David – omul după inima lui Dumnezeu. În Psalmul 14, versetul 1, David scrie următoarele. ˝Nebunul zice în inima lui: Nu este Dumnezeu! S-au stricat oamenii, fac fapte urâte; nu este niciunul care să facă binele.˝
Ateismul nu este nebunie în sensul de boală psihică, ci mai grav de-atât, este o boală care îmbolnăvește inima, conștiința și sufletul omului care-L neagă pe Dumnezeu. Această boală nu se tratează cu pastile și terapii și nu există medici specialiști pentru a vindeca acestă pandemie. Unul singur o poate face, și este exact Cel de care ei s-au lepădat.
Ateismul, în stare avansată, naște monștrii, și istoria ne-a dovedit lucrul acesta. Hitler, Stalin, Pol Pot și alți artizani ai ˝mașinăriei morții˝ au lăsat în urma lor o lucrare ˝măreață˝, atât de măreață încât poate și diavolul însuși ar fi în stare să spună: ˝Nici nu mi-a trecut prin cap așa ceva.˝ Unii atei se uită în livada Creștinismului și îi acuză pe aceștia de nepăsare și indiferență față de ceea ce se întâmplă rău în lume, în special foametea (și efectele ei) care bântuie multe țări de pe ˝continentul negru˝, Asia și America Centrală și de Sud. Nu vreau să intru acum în acest subiect, dar vroiam să spun că este simplu să critici Creștinismul, care a făcut și face foarte multe pentru a eradica foametea, a trata pe cei bolnavi, și multe altele, dar în ograda lor nu se pot uita; moștenirea ce le-a fost lăsată de înaintași e una a groazei și a morții, miroase greu, insuportabil de greu.
Necredința în Dumnezeu și rebeliunea față de El are un preț: treizeci de arginți, atât costă biletul spre stația finală: IADUL. Cu atâta și l-a dobândit și Iuda, trădându-L pe Fiul lui Dumnezeu.
Însă, ˝soluția finală˝ la problema ateistă o are, în final, tot Dumnezeu. Cuvântul Lui răsună peste veacuri și El mai cheamă oamenii, îi cheamă ca să-L caute cu toată inima. ˝Căutați pe Domnul câtă vreme se poate găsi; chemați-L câtă vreme este aproape. să se lase cel rău de calea lui, și omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru care nu obosește iertând.˝ Isaia 55:6-7
MEDITAȚII CREȘTINE – 19 Aprilie 2014, by C.H. Spurgeon
Şi îndată perdeaua dinlăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos.
Sfâşierea unei perdele atât de groase nu a fost un lucru neînsemnat. Nu a fost intenţionat ca o demonstraţie a puterii, ci ca o lecţie pentru noi. Vechea lege ceremonială a fost luată, sfâşiată ca o haină veche şi pusă deoparte. Odată cu moartea lui Isus au luat sfârşit toate jertfele, fiindcă toate s-au împlinit prin El; de aceea, locul prezentării lor a fost marcat cu un semn evident al destrămării. Perdeaua sfâşiată dezvăluia toate lucrurile ascunse ale vechii rânduieli: chivotul legământului putea fi văzut acum, şi slava lui Dumnezeu nu mai locuia acolo.
Prin moartea Domnului Isus, Dumnezeu ne este descoperit clar, fiindcă El nu a fost „ca Moise, care îşi punea o mahramă peste faţă” (2 Corinteni 3:13). Viaţa şi nemurirea sunt aduse acum la lumină, şi lucrurile care au fost ţinute ascunse de la întemeierea lumii sunt descoperite acum în El. Ceremonia anuală a ispăşirii a fost desfiinţată. Sângele ispăşitor, care stropea în fiecare an perdeaua, era oferita cum o dată pentru totdeauna de Marele Preot şi, de aceea, locul ritualului simbolic era desfiinţat. Nu mai era nevoie de sângele taurilor şi berbecilor, fiindcă Isus stropise perdeaua cu propriul sânge. De acum înainte, accesul la Dumnezeu era îngăduit ca un privilegiu pentru orice credincios. Nu mai este o deschizătură îngustă prin care să putem privi spre tronul milei, fiindcă perdeaua este sfâşiată de sus până jos. Putem să ne înfăţişăm cu îndrăzneală în faţa tronului harului (Evrei 4:16). Ar-fi o greşeală să spunem că deschiderea aceasta minunată a Sfintei Sfintelor a fost o umbră a deschiderii porţilor spre Paradis pentru toţi sfinţii prin virtutea patimilor? Domnul nostru muribund are cheia cerului; El o deschide şi nimeni nu o poate închide. Să intrăm cu El în locurile cereşti şi să ne aşezăm lîngă El până când duşmanul nostru va fi înfrânt.
*
Amin.
Cuvântul „Amin” confirmă solemn cele spuse înainte. Isus este marele Confirmator. Aminul din promisiunile Lui nu este schimbat niciodată. Păcătosule, mângâie-te cu acest gând. Isus spune: „veniţi la Mine, toţi cei trudiţi și împovăraţi, și Eu vă voi da odihnă” (Matei 11:28). Dacă vii la El, El va spune „Amin” sufletului tău; promisiunea Sa se va împlini. Isus a împlinit vorbele proorocului: „trestia frântă n-o va zdrobi” (Isaia 42:3). O, sărmană inimă zdrobită, dacă vii la El, va spune Amin” sufletului tău, şi făgăduinţele Lui se vor împlini cum s-au împlinit în trecut. Creştine, nu eşti mângâiat ştiind că nici un cuvânt ieşit de pe buzele Mântuitorului nu a fost retractat? Cuvintele lui Isus vor rămânea în picioare, chiar dacă cerul şi pământul vor trece. Dacă te prinzi de o făgăduinţă, fie chiar pe jumătate, vei vedea că este adevărată. Fereşte-te de cel pe care Bunyan îl numeşte „Tăietorul de făgăduinţe”, care distruge multe din cuvintele lui Dumnezeu. El nu se îndoieşte de făgăduinţă, ci taie câte puţin din ea. Sugerează că făgăduinţa nu se va îndeplini în întregime, ci numai în parte. Dar Isus este „da… şi amin” (2 Corinteni 1:20) în toate îndatoririle Sale. El a fost Preot ca să ierte şi să curăţească odată, şi acum este încă Preot şi Amin. A fost Rege ca să domnească peste poporul Său şi să-1 apere cu braţ puternic, şi acum este Rege şi Amin, mereu acelaşi. A fost Prooroc în vechime ca să prevestească lucrurile ce aveau să vină, şi de pe buzele Sale picură încă miere. Este prooroc şi amin. Este Amin prin meritele sângelui Său, şi prin neprihănirea Sa. Haina sfântă va rămâne întotdeauna curată, chiar dacă firea va putrezi. El este amin în fiecare titlu pe care îl poartă; Mirele care nu caută niciodată să se despartă; Prietenul mai aproape decât un frate; Păstorul din valea umbrei morţii. El este ajutorul şi eliberatorul tău; cetatea şi turnul tău de scăpare; izvorul puterii, încrederii, bucuriei, totul în toate şi în orice, „da și… amin”.
2) MÂNTUIREA PRIN HRISTOS de Fritz Berger
“Fiţi sfinţi, căci Eu sunt Sfânt.” (Levitic 19:2)
Aceasta este o cerinţă a Lui Dumnezeu faţă de poporul Său. El nu ne pretinde ceva imposibil. Tot aşa citim:”Fără sfinţenie nimeni nu va vedea pe Domnul.” Din fire nu suntem sfinţi. De aceea Dumnezeu spune: ”Întoarceţi-vă la Mine, pentru ca păcatele voastre să fie şterse.” Hristos este făcut de Dumnezeu pentru noi sfinţire şi mântuire. Acum stăm în faţa întrebării:” poţi să recunoşti că eşti sfânt?” Ar trebui să recunoaştem acest lucru, altfel suntem pe o cale greşită. Este ceva ce ni s-a dat în dar, de ce nu am putea să ne mândrim cu aceasta? Nu este rodul lucrării noastre. Dar foarte des se întâmplă că suntem influienţaţi în gândirea noastră, care spune că ajungem în Iad dacă susţinem că suntem sfinţi, şi că nu este un lucru plăcut Lui Dumnezeu. În astfel de situaţii trebuie să facem orice gând rob ascultării de Hristos. Cei care au mărturia că sunt copii ai Lui Dumnezeu, aceia ştiu că numele lor este trecut în Cartea Vieţii; aceştia pot şi trebuie să recunoască:”Eu sunt sfânt.”
Luther spunea:” Un copil al Lui Dumnezeu să spună deschis şi cu curaj că este sfânt şi drept, şi că este copil al Lui Dumnezeu.” Dacă aud acestea, cei pătruşi de sentimentul lui Cain, spun:” Câtă încredere în sine. Pot să stea unii ca aceştia înaintea Lui Dumnezeu? Nu aş vrea să fiu în pielea lor!” Dar dacă mărturisim, atunci trebuie să avem o umblare asemenea unui sfânt, căci:” Precum Cel ce v-a chemat este Sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră.” De aceea, este scris:” Umblarea voastră să fie fără lăcomie! Fie-vă groază de rău, şi lipiţi-vă tare bine. Iubiţi-vă unii pe alţii cu o dragoste frăţească.” “Cel ce intră pe uşă este păstorul oilor” spune Isus. Aceasta este o slujbă adevărată de preot.
3) TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU de CHARLES H. SPURGEON
CEL MAI PRICEPUT CĂUTĂTOR
Iată-Mă voi îngriji Eu însumi de oile Mele, şi le voi cerceta. (Ezechiel 34.11)
El face lucrul acesta când aleşii Săi sunt încă asemenea oilor rătăcite, necunoscându-l nici pe păstorul, nici staulul lor. Cu câta îndemânare ştie El să le găsească! Domnul Isus foloseşte tot atâta duioşie căutându-le, cât şi mântuindu-le. Chiar atunci când mulţi din aceia pe care i-a atras Tatăl la El, se apropiaseră de porţile iadului, aproape să intre pe ele Domnul în căutarea Lui, sfârşeşte prin a-i atinge prin harul Său. El ne-a găsit şi pe noi; să avem deci nădejde în privinţa rugăciunilor noastre pentru cei pe care ni i-a pus pe inimă, căci El va şti să-i găsească şi pe ei.Domnul dublează stăruinţele Sale, când vreuna din oile Sale a ieşit din turmă, nemaiţinând seamă de păşunile adevărului şi ale sfinţeniei. Ele pot cădea în greşeli grave, păcate dureroase sau într-o împietrire înşelătoare; dar Domnul a garantat Tatălui că nu le va lăsa să piară. În harul Său şi cârmuirea Sa, El le va urmări până-n ţările depărtate, locuinţele mizeriei, adâncimile întunericului sau în prăpăstiile disperării, pentru a nu lăsa să piară nici una din acelea pe care I le-a dat Tatăl. Pentru El este o cinste de a căuta şi mântui întreaga turmă, fără nici o excepţie. Cât sprijin este această făgăduinţă, dacă la ora actuală, sunt silit să strig: „Sunt rătăcit ca o oaie pierdută”.
4) PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE
Text: Iosua 1:1-11
întăreşte-te şi îmbărbătează-te..Josua a dat căpeteniilor oştirii poporului următoarea poruncă... (Iosua 1:6, 10)
FĂ PRIMUL PAS
Este foarte uşor să credem că ceea ce vrem să facem este cel mai inteligent lucru posibil. Poate că ştim că este corect şi cerem ajutorul Domnului, dar din pricină că vedem greutăţile, ezităm să facem primul pas. Îmi aduc aminte de istoria hazlie a unuia care, sculîndu-se dimineaţa, a văzut că era o zi friguroasă, mizerabilă şi ploioasă. Asa că I-a cerut Domnului să-i dea putere să se trezească, să se îmbrace şi să parcurgă cei 15 kilometri pînă la lucru ca de obicei. Apoi s-a întors pe partea cealaltă şi s-a culcat din nou, spunînd: „Domnul, în schimb mi-a dat înţelepciune”. Obstacolele care stăteau în faţa poporului lui Israel în timp ce se pregătea să cucerească ţara promisă, necesitau mai multă putere decît poseda acest popor. Nu ştim cît s-a rugat Iosua, dar citim cum, de repetate ori, Dumnezeu l-a atenţionat să fie tare şi plin de curaj (Iosua 1:6, 9). Sigur de prezenţa lui Dumnezeu şi de succesul misiunii sale, Iosua a poruncit imediat căpeteniilor oştirii să se pregătească pentru trecerea Iordanului şi să înceapă cucerirea. El nici nu a ezitat, nici nu s-a tocmit. A ştiut că tot ce-i lipsea va fi aprovizionat de Domnul în timp ce vor înainta prin credinţă şi ascultare. Toţi dintre noi trecem prin situaţii în care ştim că drumul pe care mergem este corect, chiar dacă există obstacole. Ne rugăm pentru a avea putere, ori auzim vocea Domnului care ne spune să fim curajoşi. Atunci un singur lucru avem de făcut – să facem primul pas! Poate vom înainta prin slăbiciuni şi cu teamă, dar a te da înapoi, în timp ce Dumnezeu ne-a comandat să mergem înainte, aceasta nu este înţelepciune. Dumnezeu nu ne dă ceea ce avem nevoie înainte, ci atunci cînd se cere să le folosim. D.J.D.
îmi dai mereu puteri să-nfăptuiesc
Ce-i bun, frumos şi-adevărat.
Şi cînd în cale piedici întîlnesc,
Deschizi drum nou şi minunat. D.J.D.
Dumnezeu ne dă putere în funcţie de efortul nostru.
5) DOMNUL ESTE APROAPE/GBV/2014
Şi n‑a fost Paşti ca acesta sărbătorit în Israel din zilele profetului Samuel; şi niciun împărat al lui Israel nu a sărbătorit Paştele cum l‑a sărbătorit Iosia … După toate acestea, după ce Iosia a rânduit casa, Neco, împăratul Egiptului, s‑a suit să lupte împotriva Carchemişului, la Eufrat; şi Iosia i‑a ieşit în întâmpinare. (2 Cronici 35.18,20)
Trei cuvinte ies în evidenţă în versetele de astăzi: „După toate acestea“. Iosia a fost unul dintre cei mai evlavioşi împăraţi din istoria lui Israel. El a curăţit Iuda de idoli, a pus Cuvântul lui Dumnezeu pe primul loc în viaţa poporului şi a reinstituit închinarea pascală pentru Domnul. Într‑adevăr, în toată istoria lui Israel de până atunci nu mai fusese un Paşte ca acesta. La sfârşitul vieţii lui însă citim cuvintele: „După toate acestea“. Iosia s‑a implicat într‑o luptă la care Domnul nu îl chemase. El s‑a deghizat, dar a fost rănit mortal de duşman.Găsim o lecţie solemnă şi folositoare în aceste trei cuvinte. Restabilirea închinării înaintea lui Dumnezeu, adusă de Iosia, este o imagine a redescoperirii adevărului celor credincioşi. După secole de eroare şi superstiţie, Cina Domnului a fost sărbătorită din nou în simplitatea Noului Testament; a fost recunoscută preoţia credincioşilor şi s‑a acţionat pe baza adevărului despre un singur trup. Biblia a fost predicată din nou cu claritate şi autoritate.Însă, „după toate acestea“, a venit eşecul. Aceiaşi credincioşi au fost atraşi în bătălii la care Domnul nu îi chemase. Aşa cum s‑a deghizat Iosia, tot aşa şi ei au acţionat contrar caracterului lor şi au eşuat în umblarea potrivit adevărului pe care Domnul li‑l descoperise în har. Zilele strălucite de binecuvântare au ajuns la sfârşit. Totuşi, Domnul nu i‑a uitat pe copiii Săi. Adevărul care a fost redescoperit atunci ne provoacă să umblăm într‑un chip vrednic de chemarea noastră acum, iar harul Domnului poate să ne păstreze în continuare într‑o vreme de declin şi de depărtare.B. Reynolds
6) TOTUL PENTRU GLORIA LUIde Oswald Chambers
Este oare prea puţin probabil?
Ioab… luase partea lui Adonia. măcar că nu luase partea lui Absalom. (2 Împăraţi 2:28)
Ioab a trecut examenul cel mare: a rămas absolut loial şi sincer faţa de David şi nu s-a dus după Absalom cel ambiţios şi fascinant; totuşi, către sfârşitul vieţii sale 1-a urmat pe laşul Adonia. Fii întotdeauna conştient de faptul că acolo unde a căzut un om, poate cădea oricare altul (vezi 1 Corintcni 10:13). Ai trecut învingător prin criza cea mare, acum fii atent şi la lucrurile mici; ia în calcul „sfera ascunsă a lucrurilor neînsemnate”.Noi suntem în stare să spunem: „Este prea puţin probabil ca, după ce am trecut prin cea mai mare criză din viaţa mea, să mă mai întorc acum la lucrurile lumeşti”. Nu încerca să prevezi de unde va veni ispita; pericol vine din partea lucrului cel mai puţin probabil. In perioada de după un mare eveniment spiritual începe să acţioneze „sfera ascunsă a lucrurilor neînsemnate”. Ele nu sunt dominante, dar nu uita că sunt acolo şi, dacă nu eşti avertizat, te vor lua prin surprindere. Ai rămas credincios lui Dumnezeu în încercări mari şi grele; acum fereşte-te de curentul „subteran”. Nu manifesta o instro-specţie morbidă, privind înainte cu frică, dar fii treaz; păstrează-ţi memoria clară înaintea lui Dumnezeu. Puterea nepăzită este o slăbiciune dublă, deoarece acolo acţionează „sfera ascunsă a lucrurilor neînsemnate”. Eroii Bibliei au eşuat acolo unde erau cei mai tari, niciodată unde erau cei mai slabi.„Păziţi de puterea lui Dumnezeu”, aceasta este unica siguranţă.
7) SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
Volumul 1 De la Geneza la Iosua de Jean Koechlin
Exod 14.1-14
Israel era încredinţat că terminase cu vrăjmaşii lui, egiptenii. Totuşi aceştia, mânaţi de un zel ce şi-a greşit ţinta, s-au strâns şi au pornit în urmărirea poporului. Israeliţii păreau să fie prinşi în cursă. In faţă: Marea Roşie; înapoi: Faraon, carele, căpeteniile lui. O, ce groază, ce strigăte disperate! Poporul a trebuit să înveţe că nu există greutate prea mare pentru Domnul. Dimpotrivă, cu cât este mai grea încercarea, cu atât mai mult Dumnezeu are posibilitatea să-Şi arate puterea minunată.Ce lecţie şi pentru noi! Când apare o dificultate, o încercare aparent fără ieşire, cum reacţionăm? Prea ades ne îngrijorăm şi suntem agitaţi. Dar ce-i spune Moise lui Israel? El începe prin a-i încuraja: „nu vă temeţi…”, apoi le spune că vor fi eliberaţi: „Domnul va lupta pentru voi…”. în final le dă instrucţiuni uşor de urmat, dar care deseori ne par foarte dificile: „staţi liniştiţi” (v.13, 14). A sta liniştit înseamnă deopotrivă «a nu face nimic» şi «a-ţi păstra duhul departe de orice frământare». Această bătălie nu angaja poporul: ea se purta între Domnul şi egipteni. Cel care i-a păzit pe ai Săi de îngerul nimicitor nu va putea, cu atât mai mult, să-i scape din mâinile oamenilor?
8) CALENDARUL ”DOMNUL ESTE APROAPE”
Pomenirea celui neprihănit este binecuvântată. (Proverbe 10.7)
Suntem adeseori mişcaţi de acest cuvânt când stăm în faţa unui mormânt, al unui copil al lui Dumnezeu. Ne întrebăm uneori dacă acest verset se adevereşte pentru cel adormit. Răspunsul se va da adesea după cum a avut umblarea. Pomenirea celor adormiţi în Domnul este binecuvântare şi îmbărbătare. „Să ne aducem aminte de sfârşitul vieţii lor şi să le urmăm credinţa” (Evr. 13.7).„Pomenirea celui neprihănit este binecuvântare.” Cât de mult putem să învăţăm. Am avut părinţi tari în credinţă? Atunci să nu uităm ceea ce ei au arătat şi au făcut în umblarea lor prin puterea Domnului.Să fim tot timpul cu ochii aţintiţi la Marele nostru Model care tot timpul a umblat spre slava lui Dumnezeu. El L-a proslăvit în chip desăvârşit. Este şi cerinţa inimilor noastre de a deveni asemenea Lui? El este Acela care ne vine în ajutor prin Duhul Sfânt ca să ne facă asemenea chipului Său.Dacă îl privim pe Moise ca persoană putem descifra două puncte de vedere. Moise a fost şi sub disciplina morală a lui Dumnezeu şi sub harul dumnezeiesc. Disciplina morală a lui Dumnezeu l-a oprit pe Moise să intre în ţara făgăduită. El a vorbit necugetat cu buzele sale. Greşise şi nu a proslăvit pe Dumnezeu în faţa adunării la apele Meriba. Faptul acesta să-l cântărim bine. Fireşte că trebuie să vorbim cu foarte mare băgare de seamă de greşeala unuia din slujitorii de frunte ai lui Dumnezeu, dar această greşeală a fost scrisă pentru învăţătura noastră şi să nu uităm că deşi suntem sub har suntem sub cârmuirea morală a lui Dumnezeu. Faptul că iubirea lui Dumnezeu este partea noastră veşnică şi neschimbată ar trebui să ne îndemne să dăm cea mai mare atenţie cârmuirii morale a lui Dumnezeu.Este o mare bucurie când putem vedea că din mijlocul nostru au plecat credincioşi care au lăsat în urma lor un bun exemplu, ei au fost oameni care s-au supus de bună voie iui Dumnezeu. Noi ce lăsăm în urma noastră?
9) Cuvântul Lui Dumnezeu pentru astăzi
CÂT DE DEDICAT EŞTI?
„Ca să fim un fel de pârgă a făpturilor Lui” (lacov 1:18)
Fii atent când stai în preajma oamenilor care nu se preţuiesc pe ei înşişi deoarece ei nu sunt capabili să te preţuiască. Caută compania celor ce te dezvoltă, nu te inhibă, care îţi hrănesc mintea şi îţi întăresc credinţa. Când eşti în preajma lor, îţi vei vedea cele mai bune calităţi ca într-o oglindă şi vei fi hrănit de cuvintele ce vin de pe buzele lor. Când întâlneşti pe cineva care îţi spune că nu ai nimic de oferit, să râzi negreşit – e nepoliticos să auzi o glumă şi să nu râzi. Când Dumnezeu te-a creat, El a făcut un pas înapoi şi a spus: „iată că erau foarte bune” (Geneza 1:31). Aşa că nu mai întreţine părerile contrare. Ai un potenţial atât de mare încât cuvântul „posibilitate” este scris pe toată fiinţa ta. Prin harul lui Dumnezeu, poţi să fii tot ce doreşte El. „El, de bună voia Lui, ne-a născut prin Cuvântul adevărului, ca să fim un fel de pârgă a făpturilor Lui”. Poate spui: „Dar am atât de multe regrete”. Dacă ţi-a părut rău şi ai învăţat din ele, aţinteşte-ţi privirea spre viitor! Dragostea lui Dumnezeu nu se bazează pe faptele tale. El nu te-a ales datorită virtuţilor tale. „Pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi” (Romani 5:8). El este Dumnezeul celei de-a doua şanse, dar şi celei de-a treia şanse. Pavel scrie: „Sunt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare, o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos” (Filipeni 1:6). Dumnezeul care te-a adus până aici te va conduce şi în restul drumului – El îţi este credincios. Dar asigură-te că şi tu îi eşti dedicat Lui.
10) WIM MALGO-MEDITAŢII ZILNICE
«Căci în Isus Cristos nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur n-au vreun preţ, ci credinţa care lucrează prin dragoste.» (Galateni 5:6)
Trebuie să recunoaştem că a şti permanent care este nivelul credinţei noastre este vital, deoarece Dumnezeu însuşi ne cercetează inima. David recunoaşte la sfârşitul vieţii sale: «Ştiu, Dumnezeule, că Tu cercetezi inima şi că iubeşti curăţia de inimă» (1 Cron. 29,27). Nu amâna examinarea vieţii tale; cea mai mare încercare ne stă înainte — înfăţişarea înaintea tronului de judecată al Mielului. Dacă azi îţi cercetezi credinţa în mod sincer vei observa poate cu groază că lipsesc puterea, victoria, bucuria, în general roadele Duhului Sfant şi constaţi că ea nu are nici un fel de efect – nici în interior, nici în exterior, practic nu este activă. În lumina Cuvântului lui Dumnezeu vei constata poate că însuşirea care trebuie să fie motorul credinţei tale lipseşte. Despre ce este vorba? Despre dragoste! Vorbim despre «credinţa care lucrează prin dragoste». Numai o asemenea credinţă are valabilitate înaintea lui Dumnezeu. Apostolul Pavel ne atenţionează: « Tot ce faceţi să fie făcut cu dragoste!» (1 Cor. 16,14). El ştia că credinţa autentică nu poate deveni activă şi puternică decât prin dragoste fierbinte faţă de Domnul. Este credinţa ta activă prin dragostea pentru Isus Cristos sau este moartă demult?
11) MANA DE DIMINEAŢĂ
“şi i-a îndemnat pe toţi să rămînă cu inimă hotărită alipiţi de Domnul.” (Fapte 11:23)
“De aceea şi căutăm să-I fim plăcuţi…” (2 Corinteni 5:9)
Aşa trebuie să fie credinciosul – strîns ataşat de Domnul! În Domnul Hristos este plinătate pentru tot ce am avea nevoie ca să putem realiza această alipire de El. Unora, la începutul întoarcerii lor la Dumnezeu, li se dăruieşte bucurie o vreme mai îndelungată; dar Dumnezeu cunoaşte inimile noastre şi ştie ce curînd începem să depindem de această bucurie în loc să depindem de Domnul Isus. Totuşi, nu bucuria, ci Hristos trebuia să fie Obiectul adorării noastre. Păcatul nu mai stăpîneşte asupra noastră. Dumnezeu a şters definitiv păcatele noastre; dar firea păcătoasă este în noi pînă la sfîrşit. şi vechea rădăcină va da muguri care trebuiesc retezaţi îndată ce apar, dacă nu vrem să-i culegem roadele amare. Nici un rod bun nu poate să iasă din ea. Numai firea cea nouă poate să aducă roadă pentru Dumnezeu. Pe măsura în care creştem în Cuvîntul Domnului Hristos, bucuria devine mai adîncă şi mai calmă. Este frumos să privim apa care curge repede şi zgomotos la vale, dar se ştie că apa în şes este mai adîncă, mai calmă şi în general mai de folos. Alipiţi-vă de Domnul! O inimă tulburată este ruina creştinilor. Cînd umblăm după ceva care nu este după voia Domnului, sîntem departe de izvorul de putere. Cînd sufletul este plin de Hristos, nu-şi mai lipeşte inima de gunoaiele lumii acesteia. Alipiţi-vă de Domnul cu inimă hotărîtă. El ştie cît de înşelătoare este inima şi cît de repede îl poate înlocui pe El cu altceva. Dar rămîneţi cu Dumnezeu şi veţi descoperi, cu ajutorul Lui, ce este în inima voastră. Altfel, veţi învăţa aceasta cu durere amară prin ispita lui Satan care a reuşit în viaţa voastră. Să vorbim mult cu Mîntuitorul ca şi cu un prieten drag. Să nu fim mulţumiţi cu nimic mai puţin decît o cît mai apropiată legătură sufletească cu Acela care ne-a iubit şi ne-a spălat de păcatele noastre cu propriul Său sînge. (J.N.D).Noi îi sîntem plăcuţi cînd dorim compania Lui mai mult ca orice altceva, cînd dragostea Lui este pentru noi mai bună decît vinul (Cînt. Cînt. 1:2). Ioan era plăcut Domnului cînd îşi odihnea capul pe pieptul Lui. Unde poate fi o odihnă mai dulce decît acolo? El şi-a găsit mîngîierea în vreme tulbure pe pieptul Aceluia în care bătea cea mai tandră inimă din univers. Să ne odihnim capul pe pieptul Lui abandonîndu-ne în totul unei inimi pline de iubire pe care ne-a dovedit-o la cruce. Să ne alipim de El cu o inimă hotărîtă, dar curată.
12) IZVOARE ÎN DEŞERT
Staţi pe loc, şi veţi vedea izbăvirea pe care v-o va da Domnul în ziua aceasta. (Exod 14:13)
Acest verset conţine porunca lui Dumnezeu pentru mine ca şi credincios pentru acele perioade în care mă confrunt cu situaţii cumplite şi dificultăţi extraordinare. Ce trebuie să fac eu când nu mă pot retrage nici nu pot merge înainte şi calea mea este blocată şi la dreapta şi la stânga?Cuvântul Stăpânului pentru mine este: „Stai pe loc“. Şi cel mai bun lucru pe care-l pot face în momentele acelea este să ascult numai de cuvântul Stăpânului meu, pentru că alţii vor veni la mine cu sugestiile lor şi cu sfaturile lor rele. Disperarea va veni, şoptind: „Renunţă – nu te împotrivi“. Dar chiar şi-n cele mai grele timpuri, Dumnezeu mă va face să fiu vesel şi curajos, bucurându-mă în dragostea şi credincioşia Lui.Laşitatea va veni şi va spune: „Trebuie să te întorci la căile de acţiune ale lumii. Este prea greu pentru tine să continui să trăieşti viaţa de creştin. Renunţă la principiile tale“. Însă oricât de mult m-ar presa Satan să urmez calea lui, nu pot, pentru că sunt un copil al lui Dumnezeu. Hotărârea divină a Domnului mi-a poruncit să merg „din putere în putere“ (Psalmul 84:7). De aceea, aşa voi face, şi nici moartea, nici iadul nu mă vor întoarce de pe calea mea. Şi dacă pentru o perioadă El îmi spune să „stau pe loc“, voi admite aceasta ca un timp de reînnoire a puterii mele pentru paşii mai mari din viitor.Nerăbdarea va veni, ţipând: „Scoală-te, fă ceva! Să «stai pe loc» şi să aştepţi este pură trândăvie“. De ce să mă gândesc că trebuie să fac ceva acum în loc să privesc la Domnul? El nu numai că va face ceva – El va face totul.Aroganţa va veni, mândrindu-se: „Dacă marea îţi blochează calea, aruncă-te în ea şi aşteaptă un miracol“. Însă adevărata credinţă nu ascultă niciodată de aroganţă, de nerăbdare, de laşitate sau de disperare, ci Îl aude numai pe Dumnezeu, spunând: „Stai pe loc“. Şi atunci rămâne pe loc neclintită ca o stâncă.„Stai pe loc“. Trebuie să iau postura unuia care stă pe loc, gata de acţiune, aşteptând alte ordine şi aşteptând vesel şi răbdător glasul Conducătorului. Nu va trece mult şi Dumnezeu îmi va spune, la fel de clar cum i-a spus şi lui Moise să transmită copiilor lui Israel: „Să pornească înainte“ (Exod 14:15).
Charles H. Spurgeon
Taci! Ce-i cu această grijă neliniştită
Pentru căile voastre încâlcite?
Dumnezeu le cunoaşte pe toate. El îţi dă viteză
Şi tot El îngăduie întârzieri.
Este bine pentru tine să mergi prin credinţă
Şi nu prin vedere.
Ia-o pe încredere încă puţin.
Curând vei descifra misterul corect
Din plinătatea strălucirii zâmbetului Său.
În perioade de nesiguranţă – aşteaptă. Dacă ai vreo îndoială – aşteaptă, nu te sforţa să intri în acţiune. Dacă simţi vreo reţinere în duhul tău, nu porni împotriva ei – aşteaptă până se eliberează calea.
13) SĂMÂNŢA BUNĂ
Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor. (Isaia 53.6)
Jack, un băieţel, locuia în Londra. Într-o zi s-a rătăcit în marea metropolă. Din curiozitate s-a îndepărtat prea mult de casă. Dintr-o dată şi-a venit în fire: era într-un loc necunoscut. Încercările sale de a găsi drumul spre casă au fost zadarnice. Istovit de atâta căutare s-a aşezat pe scările unei case şi a început să plângă. Cu ochii plini de lacrimi, Jack a fost găsit de un poliţist. Dar Jack nu ştia unde locuia. Poliţistul l-a întrebat dacă nu cunoaşte o clădire mai mare din apropierea casei. Dintr-o dată, faţa lui Jack s-a luminat. „Dacă sunt la casa cu cruce, atunci ştiu drumul spre casă.“Această întâmplare ne aminteşte de mulţi oameni care au întors spatele lui Dumnezeu. Ei rătăcesc prin lume şi nu pot găsi drumul spre casa cerească. Însă mulţi şi-au amintit în această săptămână de patimile Mântuitorului. Sperăm să nu fi fost numai o formă de evlavie. Crucea aminteşte de jertfa Mântuitorului. Nelegiuirile noastre au căzut asupra Mântuitorului când era pe cruce. Prin jertfa Mântuitorului, oricine crede în El poate fi mântuit şi astfel să găsească drumul spre Dumnezeu.
Comitetul pentru vaccinare din Marea Britanie NU recomandă administrarea vaccinului la copiii cu vârsta între 12 și 15 ani. Verdictul epidemiologilor: Sunt prea mari riscurile. NU există niciun motiv direct pentru a vaccina copiii
https://saltmin.com/2021/09/04/video-comitetul-pentru-vaccinare-din-marea-britanie-nu-recomanda-administrarea-vaccinului-la-copiii-cu-varsta-intre-12-si-15-ani-verdictul-epidemiologilor-sunt-prea-mari-riscurile-nu-exista-niciun/ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Sajid Javid, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a afirmat că miniștrii plănuiesc să continue vaccinarea anticovid a copiilor, în ciuda faptului că experții guvernamentali în vaccinare au decis că nu este necesară o vaccinare în masă, relatează Daily Mail.
Citiți și: Luminița Arhire: BALTA PUTUROASĂ -UN CADRU IDEAL PENTRU BROSCĂRIA POLITICĂ
Experții ONU și adevărul despre distrugerea valorilor: banul vorbește!
Ministrul Sănătății și omologii săi din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord le-au cerut medicilor șefi să examineze beneficiile “mai largi” ale unui astfel de program, după decizia Comitetului comun pentru vaccinare și imunizare.
Comitetul comun pentru vaccinare și imunizare, un organism independent care consiliază guvernul britanic cu privire la introducerea vaccinului Covid, a rezistat presiunilor tot mai mari pentru a aproba vaccinarea copiilor, în ciuda faptului că SUA, Franța, Spania, Italia, Canada, Norvegia și Țările de Jos au continuat să facă acest lucru.
Oamenii de știință au declarat că virusul prezintă un risc atât de scăzut pentru copiii cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani, încât beneficiul imunizării pentru sănătatea lor ar fi insignifiant.
Decizia finală de vaccinare a copiilor va aparține părinților și tutorilor acestora, ceea ce înseamnă că aceștia se vor confrunta cu o alegere dificilă dacă guvernul decide să extindă vaccinul la nivel național.
Javid a declarat: “Împreună cu miniștrii sănătății din cele patru țări, am scris astăzi medicilor șefi pentru a le cere să ia în considerare vaccinarea copiilor cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani dintr-o perspectivă mai largă, așa cum a sugerat JCVI.
Copiii prezintă doar un risc mic de a se îmbolnăvi grav cu Covid și o șansă infimă de deces, în timp ce vaccinurile sunt asociate cu numeroase cazuri de miocardită.
JCVI a precizat că tinerii sub 16 ani cu afecțiuni grave au o șansă de unul la 10.000 de a se îmbolnăvi grav cu Covid, comparativ cu riscul de unul la 500.000 pentru copiii sănătoși.
Profesorul Paul Hunter, epidemiolog la University of East Anglia, a declarat că este împotriva vaccinării copiilor și că are încredere în JCVI pentru a ajunge la o decizie corectă.
Profesorul Hunter a afirmat că beneficiul direct al vaccinurilor pentru copii este mic,iar Covidul este o boală ușoară pentru majoritatea covârșitoare a acestora.
Profesorul David Livermore, un medic microbiolog de la Universitatea East Anglia, a declarat săptămâna trecută că lumea va trebui să trăiască cu Covidul ani de zile, dacă nu chiar decenii – astfel că a avea o generație de copii cu imunitate naturală ar ajuta la prevenirea „spiralei” de cazuri mai târziu.
El a spus că infecția naturală ar putea fi “un prim pas mai bun în coexistența pe tot parcursul vieții” cu virusul decât administrarea de vaccinuri.
El a adăugat: “Nu există niciun motiv direct pentru a vaccina copiii și adolescenții împotriva Covid. Este foarte puțin probabil ca aceștia să sufere de boli grave dacă sunt infectați.
„Efecte secundare rare, dar grave, au fost asociate cu vaccinurile, inclusiv cheaguri de sânge și miocardită”, a mai declarat acesta.
„Luând în considerare aceste trei puncte împreună, nu văd niciun motiv întemeiat pentru a vaccina copiii sub 18 ani, cu atât mai puțin pe cei de 12 ani”, a fost concluzia lui Livemore.
Continue reading activenews.ro
Prof. Dr. Vasile Astărăstoae desființează miturile vedetelor de la Covid TV: vaccinații mor la fel ca nevaccinații; vaccinații se pot infecta, se pot îmbolnăvi și pot transmite virusul la fel ca nevaccinații. De aceea nu se justifică discriminările
https://www.activenews.ro/opinii/Prof.-Dr.-Vasile-Astarastoae-desfiinteaza-miturile-vedetelor-de-la-Covid-TV-vaccinatii-mor-la-fel-ca-nevaccinatii%3B-vaccinatii-se-pot-infecta-se-pot-imbolnavi-si-pot-transmite-virusul-la-fel-ca-nevaccinatii.-De-aceea-nu-se-justifica-discriminarile-168985
Jocul numerelor
Autoritățile și „experții” ne recomandă să consultăm doar site-uri oficiale, să evităm să ne lăsăm manipulați de conspiraționiști, corona sceptici, negaționiști, mistici etc. și să avem încredere în idolul numit știință. Deși, până la pandemie, nu auzisem nimic despre majoritatea „experților vedete TV”, m-am decis să le urmez sfatul și să îmi iau informațiile numai de din surse credibile. Urmăresc două surse: VAERS și ourworldindata.
Vaccine Adverse Event Reporting System (VAERS), înființat în 1990, este un sistem național de avertizare timpurie pentru detectarea posibilelor probleme de siguranță la vaccinurile autorizate de SUA. VAERS este co-administrat de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA). Deci nu este nici conspiraționist, nici negaționist, nici antivaccinist. Se poate accesa pe adresa https://vaers.hhs.gov/about.html. De acolo am aflat că, în 7 luni, pentru vaccinul anti-COVID s-au înregistrat mai multe efecte adverse decât pentru orice alt vaccin clasic cumulat în 20 de ani. De exemplu, s-au raportat peste 1500 de avorturi spontane postvaccin la femei, care într-o proporție de 91% nu aveau antecedente patologice.
Ourworldindata este o platformă dezvoltata de Universitatea din Oxford (care nu este conspiraționistă, negaționistă sau antivaccinistă) și poate fi accesată la adresa https://ourworldindata.org/coronavirus și care sintetizează datele din întreaga lume. De acolo am accesat datele privind pandemia din 4 țări: două în care s-a vaccinat masiv și au fost luate măsurile restrictive recomandate de experți (Israel și SUA) și două în care vaccinarea a mers greu și a existat o laxitate în ceea ce privește măsurile restrictive (Iordania și India). Am urmărit numărul de cazuri noi (la un milion de locuitori) în perioada de vârf a pandemiei în fiecare țară, numărul de decese (la un milion de locuitori) și procentul de vaccinări complete. Am ales raportarea la milionul de locuitori deoarece aceste țări au populații diferite: Israel – 9,1 milioane de locuitori, Iordania – 10 milioane de locuitori, SUA – 328,2 milioane locuitori, India – 1,366 miliarde locuitori. Cei doi parametri, cazuri noi și decese au valoare orientativă. Numărul cazurilor noi confirmate este diferit de numărul cazurilor reale din două motive: testarea limitată și erorile testelor. Numărul deceselor este influențat de modalitatea de raportare impusă de OMS. Datele culese sunt prezentate mai jos:
(sursa https://ourworldindata.org/coronavirus)
Două observații:
1. Este posibil ca vaccinarea să nu fi influențat în mod semnificativ mersul pandemiei. Mai mult, situația epidemiologică din India și Iordania a fost și este mai bună decât în Israel și SUA. Pot exista mai multe explicații: fie eficiența vaccinului nu este cea prognozată, fie perioada de protecție este mai mică de 6 luni, fie vaccinul este ineficient față de varianta delta, care a devenit dominantă în aceste țări. De remarcat că, în perioada de vârf, India a avut un număr de cazuri și de decese la mai puțin de jumătate comparativ cu Israel și SUA (India – 3,01 decese /milion locuitori la 21 mai 2021, Israel – 7,38 decese/milion locuitori la 25 ianuarie 2021, SUA – 10,27 decese/milion locuitori la 14 ianuarie 2021).
2. Vaccinații se pot infecta, se pot îmbolnăvi și pot transmite virusul la fel ca nevaccinații. De aceea nu se justifică măsuri discriminatorii luate împotriva nevaccinaților sau obligativitatea vaccinării.
În concluzie, sloganul „Învingem pandemia prin vaccinare” nu are deocamdată susținere în jocul numerelor.
P.S.1: Un alt mit, care începe să se prăbușească: „vaccinații se pot îmbolnăvi, dar fac forme ușoare”. În luna iulie 2021, 40% dintre decese în Marea Britanie se înregistrau la vaccinați, iar în SUA, în statul Massachusetts, majoritatea deceselor și spitalizărilor au fost la persoane vaccinate. Cifrele arată astfel: SUA, pe 11 ianuarie 2021, raporta la 752,48 cazuri noi/milion locuitori, 383,23 cazuri/milion locuitori spitalizați, iar la ATI – 86,32 cazuri/milion locuitori la o rată de vaccinare – 0%. Pe 28 august 2021, la 465,18 cazuri noi/milion locuitori existau 282,46 cazuri/milion locuitori spitalizate, la ATI – 75,64 cazuri/milion locuitori deși rata de vaccinare completă era de 51,47% (vezi https://ourworldindata.org/coronavirus).
P.S.2: Repet pentru a nu știu a câta oară: sunt pro-vaccinare, dar împotriva vaccinării obligatorii. Am participat la nenumărate campanii pro-vaccinare pentru acele vaccinuri care și-au dovedit eficiența în timp. Am mari reticențe cu privire la produsele vaccinale folosite în actuala pandemie și de aceea nu pot să le recomand. De altfel, o recentă cercetare sociologică în SUA constată că sunt mai reticenți cei cu doctorat în știință și nu (cum se afirmă până în prezent) persoane inculte și neinformate.
Sursa Foto ActiveNews: Official U.S. Government Stats on COVID Vaccines: 13,627 Deaths 2,826,646 Injuries 1,429 Fetal Deaths in Pregnant Women