Culturile asociate, intercalate, sau paralele, isi impart intre ele spatiul si aerul pe aceeaşi suprafaţă de teren,stabilindu- se in functie de simpatii ori antipatii două sau nai multe specii. Asocierea se poate extinde pe toată perioada de vegetaţie sau numai pe o etapă din aceasta. Prin asocierea a două sau mai multe culturi se asigură o folosire deosebit de intensivă a terenului şi a spaţiilor de cultură, obţinându-se o producţie superioară la unitatea de suprafaţă fără costuri suplimentare deosebite.

In acest caz există o cultură principală (de bază) şi alta secundară (asociată).
Cultura principală are importanţă economică mare, ocupă terenul o perioadă mai lungă de timp, este mai pretenţioasă faţă de lumină. în această categorie sunt cuprinse speciile legumicole care se cultivă la distanţe mai mari între rânduri şi pe rând ca: tomate, ardei, vinete, varză, conopidă, gulie, fasole urcătoare. în fermele mici, private, se pot folosi pentru asociaţii şi alte specii, cultivate la distanţe mai mici: morcov, fasole oloagă etc.
Cultura secundară se caracterizează în general printr-o perioadă de vegetaţie mai scurtă, adesea şi prin habitus mai redus şi pretenţii mai reduse faţă de lumină. Aceasta se poate înfiinţa înaintea, în acelaşi timp, sau după înfiinţarea culturii de bază. Din această grupă fac parte speciile: salată, ridichi de lună, spanac, ceapă verde, gulioare, fasole oloagă, mărar etc.
La stabilirea schemelor de culturi asociate trebuie să se ţină seama de următoarele particularităţi:
cultura secundară ocupă terenul până în momentul în care cultura principală începe să acopere solul cu aparatul foliar sau la sfârşitul perioadei de vegetaţie a acesteia;
legumele ce se intercalează explorează straturi de sol la diferite adâncimi, culturile secundare având o înrădăcinare mai superficială (salată, spanac, ridichi de lună, ceapă verde) decât cele din cultura de bază (tomate, ardei, pepeni);
asocierea culturilor se face prin dispunerea alternativă a rândurilor sau benzilor plantei principale cu acelea ale culturii secundare;
cele două specii cultivate asociat pot aparţine aceleiaşi familii botanice. în unele cazuri se pot cultiva asociat soiuri diferite, aparţinând aceleiaşi specii. De exemplu pe intervalele dintre rândurile de tomate susţinute pe spalier, pentru a folosi mai intensiv terenul, se pot cultiva tomate pitice nesusţinute, sau se pot asocia soiuri urcătoare 63 fasole cu soiuri oloage sau castraveţi susţinuţi pe spalier cu plante lăsate pe sol;
în general se recomandă asocierea plantelor cu talie diferită;
cerinţele faţă de factorii de mediu ale speciilor asociate trebuie să fie cât mai apropiate. în general se obţin rezultate mai bune atunci când speciile secundare prezintă pretenţii mai reduse faţă de lumină, mai ales atunci când specia principală are o talie mai înaltă;
mecanizarea lucrărilor de întreţinere devine mai dificilă decât la culturile pure, de aceea, în special pe suprafeţe mari, se recomandă plantarea culturii secundare de-a lungul rândurilor (şi nu între acestea), între plantele culturii principale. Din această cauză culturile asociate se reco¬mandă mai ales în fermele mici, în spaţii protejate, unde nu împiedică mecanizarea lucrărilor;
aplicarea tratamentelor pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor capătă o însemnătate deosebită, determinată c e prevenirea poluări produselor şi fitoxicitatea unora dintre acestea;
la elaborarea tehnologiei se va urmări asigurarea condiţiilor pentru creşterea şi dezvoltarea optimă a tuturor speciilor cultivate asociat, pornind de la ipoteza că va creşte consumul de apă şi substanţe hrănitoare.
Sunt prezentate în literatura de specialitate şi cazuri particulare de culturi asociate, cum ar fi „cultura în culise” – realizată prin intercalarea între rândurile de plante legumicole a unor plante cu port înalt (porumb, sorg) cu rol de protecţie contra curenţilor reci de aer sau „cultura în amestec” – obţinută prin amestecarea seminţelor din planta principală cu o cantitate mică de alte seminţe în scopul realizării unui semănat mai uniform, în acest caz, cultura secundară serveşte şi ca plantă indicatoare (morcov, cu ridichi de lună sau mărar, ceapă cu mac) (Ruxandra Ciofu, 1994).
Culturi asociate de legume în câmp. Se aleg în primul rând culturile la care se practică intervale mai mici între rândurile de plante. între rândurile de tomate timpurii se pot cultiva: varză timpurie sau salată, fasole oloagă, morcovi, gulii, conopida, bulboase. între rândurile de tomate de vară-toamnă susţinute pe spalier se pot cultiva lîe speciile enumerate, fie şi tomate pitice, ardei, vinete, varză de toamnă, ridichi, sfeclă roşie. între rândurile de castraveţi susţinute pe spalier se pot cultiva tomate pitice, ardei, vinete, fasole oloagă, castraveţi pe sol etc. (Voican V., 1988). Culturile perene în primii ani se pretează la culturi asociate de fasole, tomate, ardei etc.
Pe lângă culturile legumicole asociate se pot folosi şi asocieri cu alte culturi, de exemplu porumbul, floarea soarelui, sorg etc. în prima parte putându-se cultiva asociat salată, spanac, ridichi de lună etc. (tabelul 5.6).
xPorumbul se seamănă la 90 cm între rânduri. între rândurile de porumb se intercalează câte două rânduri de legume distanţate la 70 cm unul de altul (varză, conopidă, salată) sau 30 cm (fasole de grădină)
xx) Culturile de varză şi conopidă timpurie se înfiinţează prin răsad repicat în cuburi nutritive cu latura de 5 cm.
Culturile asociate de legume în solarii şi sere-solar
Aceste construcţii necesită cheltuieli mari, de aceea trebuie folosite cât mai intensiv, o cale foarte eficientă fiind folosirea culturilor asociate. Trebuie avut în vedere că speciile legumicole cu cea mai mare pondere în solarii sunt: tomatele, castraveţii, ardeiul, vinetele, fasolea urcătoare, pepenii galbeni. în cazul acestor culturi cu talie înaltă, se obţin rezultate bune la culturile asociate, atunci când acestea sunt efectuate primăvara devreme, uneori fiind înfiinţate chiar înaintea culturilor de bază. în acelaşi scop trebuie folosite specii legumicole cu perioadă scurtă de vegetaţie sau să se aplice metode de cultură care să scurteze perioada de timp de la înfiinţarea culturilor asociate până la recoltare.
Pentru asociere, în solarii, se pot folosi: salata de căpăţână, spanacul, ceapa verde, ridichi de lună, pătrunjel pentru frunze, mărar, gulioare. Scurtarea perioadei de timp până la recoltare se asigură prin folosirea răsadurilor
repicate în cuburi nutritive (salată, gulie, varză timpurie, conopidă timpurie) şi prin folosirea materialului de plantat vegetativ: arpagic şi bulbi mici pentru obţinerea de ceapă verde, bulbi de usturoi, rădăcini mici de pătrunjel pentru frunze etc.
Schemele de înfiinţare a culturilor vizează folosirea cât mai completă a suprafeţei utile, folosindu-se în acest scop atât intervalul dintre rândurile de ia cultura de bază, cât şi la cele asociate .
Culturi asociate de legume în sere.. în sere se cultivă cu prioritate tomatele şi castraveţii. Tomatele se pretează mai bine pentru culturi asociate, deoarece majoritatea speciilor folosite în asociaţii au cerinţe moderate şi reduse faţă de căldură.
Pentru asociere se folosesc cu precădere salata pentru căpâţână, gulioarele, spanacul, ceapa de arpagic, usturoi verde, ardei iute, mărar, pătrunjel pentru frunze.
Tomatele se pot asocia cu salata şi alte verdeţuri sub registre (mărar, pătrunjel).
Castraveţii se pot asocia şi cu tomatele. Pe intervalul dintre rândurile de castraveţi se cultivă un rând de tomate care se vor cârni la 4 inflorescenţe. Până ce castraveţii cresc şi încep să umbrească se asigură legarea fructelor de tomate. Castraveţii, pepenii galbeni, fasolea urcătoare se pot asocia cu ardeiul iute, vinetele se pot asocia cu salata, ardeiul iute. Pentru folosirea şi mai intensivă a spaţiilor pe registrele de încălzire către capete se pot aşeza lădite din plastic în care se cultivă ardei iute. Pe marginea aleilor principale se pot produce răsaduri destinate culturilor legumicole din câmp.
Culturile asociate în răsadniţe. Şi în răsadniţe se pot efectua unele culturi asociate. Astfel, în cultura de bază de castraveţi se asociază salata pentru căpăţână, ridichile de lună, spanac, morcov etc. în culturile de tomate, ardei, vinete se va asocia salată, ceapă verde, ridichi de lună, mărar etc.