Se stie ca fertilizarea sanatoasa si eficienta se face in functie de analiza solului.

Dar, sa nu neglijam ca Potasiul este elementul nutritiv indispensabil pentru marimea si calitatea recoltei de porumb. Potasiul creaza mediul fizico – chimic si fiziologic in celule si tesuturi pentru ca plantele de porumb sa creasca si sa produca recoltele scontate de boabe.
Ionii de potasiu absorbiti de plante devin implicati:
•in reglarea asigurarii cu apa a plantelor;
•in activarea a peste 60 de sisteme enzimatice care sporesc rezistenta plantelor la conditiile de strees (frig, seceta, baltire) si la atacul unor boli;
•in fotosinteza glucidelor;
•in biosinteza proteinelor;
•in procese fiziologice care asigura cresterea si dezvoltarea plantelor ;
Potasiul absorbit de plantele de porumb este localizat in cea mai mare parte in frunze si tulpina.
Deficientade potasiu la porumb se manifesta astfel:
•plantele de porumb sunt predispuse la rupere, cadere si putrezirea stiuletilor cazuti pe sol;
•frunzele se ingalbenesc pe margini, se brunifica si raman atasate de tesuturile vii;
•plantele cu stiuletii complet dezvoltati sunt predispuse la cadere si la atacul unor ciuperci patogene;
•stiuletii de porumb se deformeaza, au boabele sistavite si varful lipsit de boabe.
Efectul ingrasamintelor cu potasiu la porumb aplicat in dozele optime recomandate (impreuna cu doze optime de azot, fosfor si magneziu) este realizarea de peste 7000 kg boabe/ha in conditiile in care se asigura intre 105-120 kg K substanta activa/ha.
Potasiul asigura sporuri de pana la: 450 kg boabe/ha -pe solul bine aprovizionat; 900 kg boabe/ha – pe sol mijlociu aprovizionat; si 1250 kg/ha – pe un sol slab aprovizionat.
Potasiul influenteaza continutul de proteina in boabele de porumb de la 7,5 % la plantele nefertilizate cu potasiu, la 9,1% proteina pura in boabele plantelor fertilizate cu potasiu in doze de peste 100 kg/ha substanta activa.

2. Orezul  este si un aliment global,dar si un bun medicament 

După grâu, orezul (Oryza Sativa) reprezintă cereala cea mai răspândită în lume. Datorită excelentelor sale proprietăţi nutritive acesta a permis supravieţuirea a milioane de persoane în zone foarte sărace fără alte resurse alimentare. Pentru a înţelege care sunt avantajele nutritive ale acestei cereale este important să cunoaştem elementele componente ale bobului de orez.
EXTREMITATEA SPICULUI: este acea extremitate a bobului de orez(care se numeşte aşa atunci când bobul nu a fost încă cules şi supus nici unui tip de prelucrare), care este înlăturat în timpul prelucrării bobului.
GLUMELA: bobul de orez abia cules înconjurat dintr-un înveliş format din mai multe straturi, de o culoare ce poate tinde spre maro sau galben, numite glumele ar putea fi considerate ca fiind primul strat de piele al bobului de orez, reprezentând protecţia bobului în sine şi constituind un procent de 20% din greutatea totală a acestuia.
CARIOPSE: este partea pe care practic o mâncăm şi care rezultă în urma prelucrării orezului(decorticat). Este format în mare parte din amidon reprezentând 60% din greutatea totală a bobului.
EMBRIONUL: în fiecare bob de orez este prezent un embrion, poziţionat într-un săculeţ minuscul numit spermoderma. Embrionul va da viaţă(în boabele de orez de sămânţă) unei noi plante de orez reprezentând, din acest motiv, o parte foarte importantă a bobului.

Caracteristicile benefice pentru sănătate şi funcţionare ale orezului sunt date de proprietăţile intrinseci ale acestei cereale: orezul decorticat, la fiecare 100g comestibil conţine 7g de proteine, 86.6g de glucide disponibile (în special amidon) şi 0.8g de lipide.

Proteinele cu înaltă valoare biologică
Sănătatea orezului este strâns legată de valoarea sa biologică ce indică cât poate organismul nostru să utilizeze proteinele pe care acesta le conţine. O Valoare Biologică notată cu 100 indică faptul că acea proteină poate fi 100% asimilată. În consecinţă dacă consumăm alimente cu o înaltă valoare biologică organismul nostru va fi în măsură să asimileze cea mai mare parte a substanţelor nutritive proteice prezente în alimentul în sine.
Valoarea Biologică a proteinelor de orez este de 86% (o valoare definită înaltă) iar partea pozitivă a acestui aliment este dată de posibilitatea de a asimila 86% din proteinele pe care acesta le conţine.
Chiar dacă proteinele nu sunt reprezentative din punct de vedere cantitativ în bobul de orez, cele care sunt prezente au o înaltă valoare biologică pentru că conţin aminoacizi esenţiali (coemlisina, metionina şi triptofan) şi toţi cei 18 aminoacizi de care depinde metabolismul corect al omului.
Proteinele orezului sunt deci superioare celor prezente în alte cereale.
Proteine cu disponibilitate ridicată
Biodisponibilitatea este reprezentată de acea cotă dintr-o parte a alimentului pe care organismul nostru o poate absorbi, asimilând substanţele nutritive.
In cazul orezului proteinele au o biodisponibilitate ridicată deoarece sunt asimilate complet şi doar o mică parte de aminoacizi este eliminată. Efectul pozitiv ce derivă este o digerabilitate sporită a orezului la orice vârstă şi în orice condiţii de stres psihologic.
Componente glucidice uşor asimilabile
Orezul reprezintă o importantă sumă de glucide dată de prezenţa amidonului şi a celulozei. Uşurinţa asimilării orezului depinde de structura componentei amidonului.
Amidonul din orez este chimic organizat sub formă de granule foarte mici (2-10 microni) ce se distribuie mai bine pe suprafaţa pereţilor gastrici astfel putând fi uşor atacaţi de sucurile gastrice, asimilarea fiind astfel mai rapidă.
Granulele de amidon din bobul de orez sunt de 20 de ori mai mici decât cele prezente în bobul de orz si de 70 de ori mai mici decât cele din cartof.
În plus, uşurinţa asimilării orezului depinde de prezenţa scăzută a lipidelor(numai 0.4%) şi de prezenţa minimă a substanţelor nedigerabile ce reprezintă un procent de numai 4% faţă de cel de 10% din paste şi orz.
Asimilarea rapidă şi uşoară a orezului duce la o senzaţie de lejeritate şi digerabilitate rapidă fără să provoace după masă stări de disconfort.
Sărurile minerale, o resursă importantă
Sărurile minerale sunt micronutrienţi care nu furnizează direct energie (spre deosebire de carbohidraţii lipizi şi de proteine) dar a căror prezenţă este necesară pentru a facilita reacţii cu eliberare de energie.
Organismul nu este în măsură să sintetizeze nici o substanţă minerală; motiv pentru care mineralele trebuiesc introduse în organism o dată cu alimente şi băuturi.
Orezul conţine un raport pozitiv între sodiu şi potasiu: conţinutul scăzut de sodiu (5mg/100gr) şi conţinutul ridicat de potasiu (92mg/100gr) reprezintă o caracteristică pozitivă ce a făcut din orez un element important pentru controlul presiunii arteriale cu ajutorul dietei Kempner, pe bază de orez fiert, fără sare, în anii ’40, când nu existau terapii farmacologice în acest sens.
În plus, concentraţia optimă de magneziu, şi prezenţa potasiului în orezul integral, are efecte pozitive asupra menţinerii densităţii osoase prevenind riscul de osteoporoza, mulţumită capacităţii de a reduce aciditatea din sânge.
Aliment hipoalergic
Fenomenul de intoleranţă alimentară este astăzi tot mai răspândit şi în continuă creştere.
Intoleranţele şi alergiile alimentare, apar deseori într-o perioadă de stres fizico-psihic ce reduce şi încetineşte digestia mâncărurilor, sporind cantitatea de peptide nedigerate. Acestea din urmă, intrând în circuitul sangvin prin microleziuni endoteliale, sunt recunoscute ca fiind corpuri străine organismului nostru provocând un răspuns imunitar alergic.
Proteinele orezului, fiind recunoscute ca hipoalergice, datorită biodisponibilităţii lor, reduc apariţia acestor senzaţii de disconfort (intoleranţe alimentare) sau altor situaţii patologice mai grave(alergii alimentare).
Bobul de orez nu conţine proteinele gliadină şi gluteină, responsabile de intoleranţa la orz ce determină boli ale intestinului.
Orezul şi produsele pe bază de orez, în absenţa riscurilor de contaminare încrucişată reprezintă deci alimentul cel mai potrivit pentru cei ce suferă de boli ale intestinului.
De la bob la un “aliment funcţional”
În zilele noastre, alimentelor nu li se cere doar să reprezinte o sursă nutritivă ci şi să îmbunătăţească durata şi calitatea vieţii, devenind elemente centrale în prevenirea bolilor şi în menţinerea bunăstării fizico-psihice.
Cuvântul “dietă” înţeles în accepţiunea sa de regim de slăbire, a căpătat o semnificaţie mai largă, ajungând să coincidă cu un “stil alimentar” în sine, care, dacă este adoptat şi respectat, ne permite să trăim mai bine.
Un aliment care nu este numai un suport caloric ci şi un “aliment funcţional”.
Din acest punct de vedere primul soi ce trebuie valorificat este cel al orezului integral, de culoare închisă, care păstrează toate straturile de înveliş extern cu excepţia glumelei, numită pericard, foarte bogat în fibre, proteine, vitamine şi minerale. Aportul nutritiv al orezului integral rezulta, deci, a fi major în raport cu cel al orezului decorticat: prezintă o concentraţie mai mare de fier, calciu şi fosfor.
Vitaminele din grupa B sunt mai bine reprezentate iar vitamina E reprezintă o caracteristică aparte a acestui soi.
Cantitatea de fibră insolubilă, element important pentru bunăstarea organismului, este dublă în raport cu cea conţinută în orezul decorticat. Datorită prezenţei germenului, cantitatea de acizi graşi nesaturaţi esenţiali(linoleic şi linolinic) este mai mare în comparaţie cu cea din orezul alb.
Din orez se obţin, mai apoi, prin prelucrare, subproduse cu calităţi nutritive importante.
Pleava obţinută prin înlăturarea glumelelor, conţine o cantitate de 50% fibră brută. Pleava obţinută prin albirea carioxidelor este bogată în fibră, proteine esenţiale şi vitamine.
Împreună cu germenii de orez este folosită pentru producţia uleiului de orez, care datorită prezenţei fitosterolilor ca de pildă gama orizanolo, a demonstrat eficacitatea acestuia în controlul colesterolului atunci când este utilizat într-un regim dietetic echilibrat.

  3. Porumbul zaharat este un izvor de hrana,de venituri  si de sanatate

In stare proaspata sau conservata, asigura un real aport, vitamino-mineral si energetic.
Datorita continutului în sintosterol, sigmasterol, acizi grasi si esterici, saponine si alcaloizi, matasea de porumb zaharat se foloseste în medicina ca remediu colagen, ca diuretic si hemostatic . Porumbul zaharat s-a remarcat printr-un continut caloric mai ridicat si prin valoarea nutritiva superioara comparativ cu porumbul obisnuit. Acest aliment constituie, de asemenea o importanta sursa de microelemente, un aliment bogat în magneziu (48 mg/100g produs comestibil), microelement care de obicei lipseste din alte produse vegetale. Valoarea nutritiva a porumbului zaharat este mai ridicata decât la mazarea verde (1007 Kcal/100g fata de 92 Kcal/100g produs comestibil)
Porumbul zaharat, specia Zea Mays , este o monocotiledonata din familia Gramineae, var. rugosa (Bonaf) , convar. Saccharata (Sturt.),se diferentiaza de porumbul normal prin prezenta uneia sau mai multor gene mutante, care afecteaza metabolismul glucidelor din endosperm.
Partea pentru consum din porumbul zaharat este bobul imatur format din endosperm si peretele ovarului (pericarpul imatur). Dulceata este principalul component al gustului in porumbul zaharat. Savoarea este de asemenea determinata prin arome, mai ales de buchetul pe care il are porumbul zaharat in timpul fierberii.

TEHNOLOGIA DE CULTURA

Plante premergatoare :
• foarte bune – cerealele paioase, leguminoasele anuale si perene, inul, cartofii
• bune – floarea soarelui, porumbul 1-2 ani, sfecla de zahar, plantele furajere
• medii – porumbul 3-4 ani, ricinul, sorgul.

Lucrarile solului :
• adancimea araturii: pe soluri mijlocii si grele, 25-30 cm; pe soluri usoare, 20-25 cm;
• nu se recomanda aratura de primavara (se pierde apa din sol prin evaporare);

Pregatirea patului germinativ
• se realizeaza imediat inaintea semanatului;
• se urmareste obtinerea unei suprafete nivelate cu un strat de sol maruntit pe adancimea de semanat;
• pe terenurile in panta nu se recomanda efectuarea araturii si semanatul din deal in vale ci de-a lungul curbelor de nivel.

Stabilirea densitatii plantelor :
• densitatea la semanat se stabileste in functie de hibridul cultivat, de nivelul de aprovizionare cu apa a solului, de gradul de fertilitate al solei ce se cultiva cu porumb, de sistemul de cultura in conditii de irigare sau la neirigat.
• valorile medii de plante recoltabile la hectar se stabilesc in limitele de : 50.000-60.000 pl/ha la hibrizii timpurii; – 45.000-55.000 pl/ha la hibrizii semitimpurii; 40.000-50.000 pl/ha la hibrizii tardivi.
• limita superioara a densitatii se stabileste pe parcelele bine aprovizionate cu apa sau cu aport freatic si pe cele cu fertilitate ridicata;
• in conditii de irigare, densitatea creste cu 10.000-15.000 pl/ha . In situatia solurilor cu fertilitate scazuta si slab aprovizionate cu apa, densitatea se reduce pana la 30.000-35.000 pl/ha. Cantitatea de samanta necesara variaza intre 15 si 25 kg/ha.

Semanatul :
• semanatul incepe cand la adancimea de incorporare a semintei temperatura in sol este de 9ºC; de regula, lucrarea trebuie incheiata pana la 25 aprilie in zona sudica si 5 mai in zona nordica
• adancimea de semanat: pe solurile mijlocii si grele 5-7 cm; pe solurile usoare 6-8 cm.

Intretinerea culturii :
Fertilizarea
• gunoi de grajd, o data la 4 ani, 20-40 t/ha, incorporat prin aratura de baza
• fosfor 40-80 kg/ha pe solurile mijlocii si bine aprovizionate cu fosfor mobil si 70-100 kg/ha pe solurile slab aprovizionate cu fosfor mobil
• potasiu 40-50 kg/ha pe solurile bine aprov. cu potasiu si 60-100 kg/ha pe solurile slab aprov. cu potasiu
• azot in functie de nivelul prevazut al productiei si de fertilizarea cu fosfor si potasiu, in cultura neirigata 80-120 kg/ha N, iar in cultura irigata 150-180 kg/ha N, prin aplicare faziala, la pregatirea patului germinativ si la prasile
• dozele de ingrasaminte se reduc in cazul aplicarii gunoiului de grajd sau cand porumbul urmeaza dupa leguminoase.

Combaterea integrata
a buruienilor se realizeaza prin alternanta culturilor si respectarea asolamentului, a adancimii si epocii de executare a araturii, prin prasile mecanizate si manuale si prin aplicarea erbicidelor. La aplicarea erbicidelor se tine seama de gradul de infestare, de buruienile predominante (speciile si frecventa lor), de tipul de sol, de conditii climatice
a bolilor si daunatorilor se va realiza prin alternanta culturilor si prin respectarea rotatiei acestora, prin executarea lucrarilor de baza la timp, precum si prin tratamente chimice – pentru prevenirea atacului de boli si daunatori se aplica obligatoriu tratamentul semintei inainte de semanat, daca nu a fost tratata in prealabil.

Asigurarea necesarului de apa
umiditatea solului se va mentine deasupra plafonului minim de 50% IUA (intervalul umiditatii active), iar in perioada aparitiei paniculului sia a umplerii bobului va fi de 70% IUA. Irigarea se va efectua pana in faza de lapte, astfel incat continutul de apa al solului sa nu scada sub 50% IUA.
norma de udare va fi de 500-1.200 m3/ha, in functie de metoda de irigare, panta, lungimea brazdei si caracteristicile texturale ale solului. In conditiile unei primaveri secetoase, se aplica o irigare de rasarire cu norma de 300-400 m3/ha.

Recoltarea :
• recoltarea manuala a porumbului in stiuleti va incepe in faza de lapte-ceara, cand bobul este pe deplin plin.
• porumbul zaharat ajuns la maternitate (în lapte) se recoltează ştiuleţi după care este dimensionat şi după congelare aceste este ambalat la 10kg/carton la vrac sau 2 buc ştiuleţi/pungă tot la 10kg/carton,
• se recomandă fierberea porumbului zaharat congelat 10 minute după care se consumă ca atare.