Rase de capre; Asociatii acreditate pentru registrul genealogic si controlul productiei la ovine si caprine; Capra salbatica Markhor

Caprinele reprezinta o oportunitate economica, datorita numarului lor si proprietatii de a se inmulti repede, potentialului productiv superior si cheltuielilor reduse de investitie, de intretinere, furajare si comercializare a produselor.9a88501f7c3b6f7bdee7ad1c0276edafIn unele tari din Europa ca : Franta, Elvetia, Austria, Anglia, etc. s-au elaborat si aplicat programe eficiente de inmultire si ameliorare, de nutritie, sanitar – veterinare, etc. care au imprimat capriculturii o nota speciala de exploatare de tip industrial, prin valorificarea capacitatii lactogene si diversificarea si comercializarea produselor obtinute.

In tara noastra exista doua rase de caprine : Carpatina si Alba de Banat .

 

Carpatina
 

Este rasa cea mai veche si cea mai raspandita, primitiva, rustica, rezistenta si foarte heterogena, din punct de vedere al culorii, dezvoltarii si exteriorului si a productiilor de lapte si de iezi.

Alba de Banat

Este ameliorata cu un nivel de productivitate superior. Capul este caracteristic animalelor de lapte cu capacitate mare de productie, mic, cu aspect fin uscativ.

Gatul este de lungime mijlocie si gros, membre puternice uscative, osatura dezvoltata cu aplomburi normale.

Ugerul este bine dezvoltat, in forma de para sau globulos cu peri scurti si netezi, cu sfarcuri de dezvoltare mijlocie, pretabile la mulsul mecanic.

Principalele rase de caprine din alte tari : Rasa Saanen , Rasa Alpina franceza , Rasa Nobila germana.

Rasa Saanen

Este originara din Elvetia reprezinta actualmente 20% din septelul elvetian are o talie de 80 – 90 cm la masculi si 74 -80 cm la femele, corpul alungit, cap potrivit de lung si de larg cu profil aproape drept, piept adanc, larg cu buna capacitate toracica, spata larga si bine prinsa, gat lung si relativ subtire si cu cercei sub maxilar cu ongloane rezistente, uger bine dezvoltat cu mameloane mijlocii inclinate lateral si inainte, iar parul este scurt, des si matasos.

Productia medie de lapte ( 270 zile) este de 740 Kg cu maxime de 1800 – 2000 kg. Rasa Saanen se poate folosi cu rezultate bune la incrucisari, cu rasa Carpatina.

Rasa Alpina franceza

Este o rasa foarte apreciata in Franta, unde detin mai mult de trei sferturi din septel, datorita nivelului ridicat de productivitate, implicit de rentabilitate. Sunt exploatate intensiv pentru lapte si ingrasare, pentru carne intr-o larga varietate de sisteme si tehnologii de exploatare.

Talia este de 70 – 80 cm, parul scurt si de culoare variata.

Pieptul este adanc, spinare rectilinie, bazinul larg si putin inclinat, membre solide cu articulatii puternice si aplomburi corecte. Glanda mamara voluminoasa bine prinsa antero – posterior, mameloane mijlociu dezvoltate. Productia medie ( 250 zile) este de 600 l, recordul rasei fiind de 2200 l (305 zile).

Rasa Nobila germana

Este rezultat al incrucisarilor dintre rasele locale germane cu rasa Saanen de unde si conformatia corporala, culoarea, productia de lapte si prolificitatea. Capacitate ridicata de transmitere a caracterelor in descendenta. A participat la formarea rasei Alba de Banat

rase_de_capre

 

Top rase de capre cantitate de lapte

Locul 1 saanen,a treia lactatie intre minim 5 litri si maxim 10,5 litri, rezultate obtinute in functie de genetica ,furajarea si intretinerea lor.
Daca are sub 5 litri de lapte la a treia fatare nu merita mai mult de 100 euro bucata deoarece sunt animale
tarate,reforma,genetica slaba sau posibile probleme de sanatate ascunse.Locul 2 alpina franceza,a treia lactatie intre minim 4,5 litri-10 litri maxim,rezultate obtinute in functie de condiitii,furajare,genetica lor.
Daca au sub 4 litri pe zi la a treia nu merita efortul decat daca le cumparati cu maxim 100 de euro .Locul 3 rasa shamii,capre cipriote,la a treia fatare au intre 4-8,5 litri pe zi, 8,5litri pe zi este recordul obtinut de capre campioane,media rasei este de 1000 litri in 305 zile de lactatie.Locul 4 nobila germana alba si colorata: a treia lactatie intre minim 4 litri si maxim 8 litri,sub 4 litri merita maxim 100 euro

Locul 5 anglo-nubiana, a treia lactatie intre minim 3,5-8,4 maxim,rezultatele in functie de furajare,conditii,genetica.
Sub 3 litri la a treia fatare nu merita efortul de a fii cumparate decat daca dati maxim 150 euro bucata.

Locul 6 murciano-granadina, a treia fatare intre minim 2,5-6 maxim,rezultate obtinute in functie de furajere,conditii,genetica

Restul raselor dau sub aceasta cantitate de lapte in general de aceea nu le mentionam.

Asociatii acreditate pentru registrul genealogic si controlul productiei la ovine si caprine

Asociatii acreditate pentru ovine si caprineAsociatiile acreditate pentru efectuarea controlului oficial al productiei la ovine si caprine si asociatiile acreditate pentru conducerea registrului genealogic, la ovine in anul 2015

Asociatii acreditate pentru efectuarea controlului oficial al productiei la ovine si caprine, in anul 2015

NR. CRT.

JUDET

ASOCIATIA

RASA

CONTACT

1

Bacau

Asociatia Crescatorilor de Animale „Valea Muntelui-Agas”

TA100

Com. Agas, Jud. Bacau

2

Buzau

Asociatia Profesionala DAL

OT100, TI100

Com. Ghergheasa, Jud Buzau

3

Galati

Asociatia Crescatorilor de Caprine si Ovine „Covurlui”

MP100, LC100, OT100, TI100

Mun. Galati, Str. Livezeni, Nr. 20, Judetul Galati

4

Ialomita

Asociatia Crescatorilor de Ovine, Caprine si Taurine „Ialomita”

MP100, TA100

Com. Vladeni, Str. Mihai Viteazu, Ialomita

5

Sibiu

Asociatia Crescatorilor de Ovine din Regiunea Hartibaciului Sibiu „Ecomiorita”

TI100, TA100 TI

Marpod, Ferma.6, Jud Sibiu

 

 

Asociatii acreditate pentru conducerea registrului genealogic, la ovine in anul 2015

NR. CRT.

JUDET

ASOCIATIA

RASA

CONTACT

1

Hunedoara

Asociatia Zonala a Crescatorilor de Ovine Dacia

TA 100

Orastioara De Sus, Nr. 133, Jud. Hunedoara

 

A.N.Z.
Agentia Nationala pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”

Capra salbatica Markhor

9a88501f7c3b6f7bdee7ad1c0276edafCapra Markhor, traieste in muntii din Asia Centrala, in zona stancilor alpine deplasandu-se cu usurinta peste rocile abrupte.

Este o specie aflata in pericol, existand in salbatacie doar 2.500 de exemplare, datorita vanatoarei de coarne. Acestea sunt foarte frumoase si ajung pana la cativa metri lungime.

markhorDe-a lungul timpului, goniti de asprimea zilelor de iarnă, cand frigul taios amplifica foamea, vanatorii locali escaladau stancile la vanatoare de capre salbatice Markhor. De la un animal mancau totul, nu doar carnea. Pielea, creierul, organele interne – tot era consumat, pana si oasele erau sparte pentru recoltarea maduvei. Carnea era foarte cautata in asa numita «Dieta de Iarna Hunza». Aceasta dieta ofera locuitorilor din Valea Hunza o sanatate perfecta si la 80-100 de ani.

In Pakistan sunt in afara de Markhor si alte specii rare de oi si capre salbatice cum ar fi: oaia albastra, Kashmir, Punjab, Urials, Himalaya, etc. Toate speciile sunt protejate prin programele comunitare si strict monitorizate, iar braconajul este aspru pedepsit. Departamentul de vanatoare din Pakistan elibereaza un numar limitat de permise de vanatoare care sunt vandute la licitatii deschise.

Clasificarea raselor de capre

rase capre - ClasificareCaprele domestice existente in ziua de astazi provin din trei forme salbatice si anume: capra Bezoar, capra Prisca si capra Falconeri. Domesticirea caprelor s-a facut acum 7-8 mii de ani in doua centre: in sudul Europei si in sud-vestul Asiei. In urma domesticirii, ele au suferit modificari esentiale, morfologice si fiziologice: talia si greutatea vie s-au micsorat, au disparut coarnele la unele rase, s-a dezvoltat ugerul si s-a marit productia de lapte.

 

 

Clasificarea

Criteriile de clasificare a raselor de caprine sunt: zona geografica, aptitudinile productive si nivelul de ameliorare.

Din punct de vedere al aptitudinilor productive (criteriul cel mai frecvent folosit) rasele de caprine se clasifica in: rase de lapte si rase de puf-lana, la aceste productii se adauga si productiile apreciate de piei si de carne.

In functie de gradul de ameliorare caprinele se clasifica in:

    • rase primitive, neameliorate, foarte raspandite pe glob, avand productia de lapte de 200-500 l intr-o perioada de lactatie;
    • rase ameliorate;
    • rase perfectionate.

 

RASELE DE CAPRE DIN ROMANIA

In tara noastra se cresc in general rase primitive cu productii scazute din rasa locala Carpatina.

Rasa locala Carpatina

rasa capre locala CarpatinaSe creste in toate regiunile tarii reprezentand 70-75% din efectivul de caprine din tara noastra. Se prezinta ca o populatie heterogena sub aspectul conformatiei, culorii si productiei. La aceasta heterogenitate au contribuit atat diferitele incrucisari nesistematice, cat si conditiile de hranire.

Greutatea corporala este de 30-40 kg la femele si 50-60 kg la masculi. Are corpul alungit, regiunile superioare inguste, crupa tesita, pieptul stramt, musculatura slab dezvoltata. Culorile frecvent intalnite sunt: neagra, alba, vanata, roscata, baltata. Cele mai multe capre au coarne. Productia medie de lapte este de 300 l pe lactatie, cu limita intre 100-800 l. Prolificitatea este de 130-140 % iar greutatea iezilor la nastere este de 2,5-5 kg.

Capra alba de Banat

Rasa capre Alba de BanatS-a format prin incrucisarea caprelor locale carpatine cu rasa Saanen si, indeosebi, cu rasa Alba nobila germana. Este raspandita nu numai in Banat, ci si in Transilvania si in nordul Moldovei. Prezinta caracterele tipului morfoproductiv de lapte. Are capul fin, un procent mic de indivizi prezentand coarne turtite lateral si indreptate inapoi. Trunchiul are in general o forma para, regiunile superioare ale trunchiului sunt inguste si cu musculatura slab dezvoltata, iar membrele sunt subtiri, frecvent cu defecte de aplomb. Greutatea vie este asemanatoare cu a caprelor locale carpatine. Productia de lapte este in medie de 400-500 l, prolificitatea medie 200-250 %, iar greutatea vie a iezilor la nastere este de 2,5-2,6Kg.

RASELE DE CAPRE DIN ALTE TARI

Rase de lapte

Rasele de lapte perfectionate s-au format in Elvetia, Germania si Franta. Cele mai importante sunt: rasa Saanen, rasa Hasli, rasa Nobila alba Germana, rasa Montd’or si Malteza.

Rasa Saanen

Rasa capre SaanenS-a format in Elvetia in cantonul Berna si este cea mai renumita rasa de lapte din lume. Are corpul lung si suiet, inaltimea la greaban de 80-90 cm la masculi si 70-80 cm la femele, greutate vie fiind la 60-70 kg. Capul este fin relativ lung, iar 90% din animale nu au coarne. Gatul este lung si subtire, linia superioara aproape dreapta, crupa este tesita si musculatura slab dezvoltata. Toracele ingust si adanc, membrele sunt subtiri, lungi si unghii rezistente. Ugerul este globulos, foarte bine dezvoltat si prins de abdomen. Parul este scurt, lins si moale de culoare alba. Ambele sexe au barba, cu prepoderenta mai dezvoltata la masculi.

In tara de origine productia de lapte variaza intre 600-1000 lapte/lactatie, profilicitatea este de 2-3 iezi la fatare.

Rasa Hasli (Capra alpina)

S-a format tot in Elvetia. Este de culoarea caprioarei, pe spinare avand o culoare mai inchisa. Productia de lapte este de 400-600 l lapte/lactatie.

rasa capre alba nobila germana

Rasa alba nobila germana

Provine prin incrucisarea de absorbtie a rasei albe din Germania cu rasa Saanen. Se aseamana mult cu aceasta atat ca exterior cat si ca productivitate.

Rase de lana

In ceea ce priveste rasele de lana, intalnim rasa de Angora raspandita in Asia Mica. Produce lana lunga 20-25 cm, semifina omogena cu luciu intens si rezistenta denumita mohair. Carnea obtinuta la aceata rasa este foarte gustoasa insa productia de lapte este mica 180-200 l/lactatie.

rasa capre KasmirRase de puf

Principalele rase din aceasta grupa sunt: rasa Kasmir din Podisul Tibet si rasa Pridon. Productia piloasa este folosita pentru producerea confectiilor fine.

Rase mixte

Rasa de Toggenburger

rasa capre ToggenburgerRasa s-a format in Elvetia si poate fi considerata principala reprezentanta. Este de culoare bruna si prezinta doua brezaturi pe fata, late de 2-4 cm de la ochi la comisura buzelor. Are extremitatile membrelor albe. Productia de lapte este de 400-800 l/lactatie iar parul este lung de circa 20 cm.

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.