Prezentam citeva Soiuri de ardei OPAL,  BARSAN; Soiul de gogosar ASTEROID

Soiul de ardei OPAL

Soi creat la ICDLF Vidra – semitimpuriu (perioada de vegetatie de la rasarit la aparitia primelor fructe: 110-115 zile), cu fructul mare, de 110–130 g, piramidal trunchiat, cu 3-4 lobi si cavitatea pistilara superficiala.

Pericarpul este gros de 6–7 mm, de culoare verde deschis la maturitatea de consum si rosu la maturitatea fiziologica.

Soiul se remarca prin aspectul comercial deosebit si abundenta fructificarii.

Are toleranta ridicata la Verticillium dahliae (verticilioza).

Productia medie este de 42-44 t/ha.

Soiul de ardei BARSAN

Soi creat la ICDLF Vidra – semitimpuriu (perioada de vegetatie de la rasarit la aparitia primelor fructe: 109-112 zile), cu fructe conice, mijlocii ca marime, cu greutatea cuprinsa între 95 si 120g, colorate în verde galbui la maturitatea de consum si rosu la maturitatea fiziologica.

Prezinta toleranta ridicata la Verticillium dahliae.

Se recomanda pentru consum în stare proaspata si industrializare.

Productia medie este 45-48 t/ha.

Poate fi cultivat în câmp si în solarii.

Soiul de gogosar ASTEROID

Soi creat la ICDLF Vidra – semitimpuriu, cu o perioada de vegetatie de la rasarit la aparitia primelor fructe de 134-144 zile.

Culoarea fructului înaintea maturitatii este verde închis, iar la maturitatea tehnologica este rosu închis si lucios.

Portul fructului este pendul, forma sectiunii longitudinale este aplatizata iar forma sectiunii transversale (la nivelul placentei) este circulara.

Numarul de loji seminale este de 3-4.

Maturarea tehnica a fructelor este concentrata (3–4 recoltari).

Desprinderea fructelor de pe planta este mijlocie iar gustul este dulce.

Are toleranta ridicata la Alternaria capsici si Verticillium dahliae si rezistenta la VMT.

Capacitatea de productie medie este de 43-45 t/ha.

Soiuri de tomate create la ICDLF Vidra: ROXANA; VIORICA; PONTICA;

ROXANA

Are o perioada de vegetatie cuprinsa între 110-112 zile, iar tulpina plantelor este cu crestere determinata.

Fructul este de forma rotund turtita, de culoare verde deschis, iar la maturitatea de consum rosu aprins.

Greutatea medie a fructului este de 100-150g.

Potentialul de productie al soiului este de 80-90 t/ha.

Este un soi tolerant la verticilioza si septorioza (patarea alba a tomatelor).

VIORICA

Are o perioada de vegetatie de 126 zile, iar tulpina plantelor este cu crestere determinata.

Fructul este rotund-înalt, rezistent la crapare, cu o greutate medie de 55-75 g, de culoare verde deschis si rosu închis la maturitatea de consum.

Concentrarea coacerii este de 83 % iar continutul în substanta uscata este de 5,3

– 5,5 %.

Potentialul de productie este cuprins între 70 – 80 t/ha.

Soiul este tolerant la alternarioza tomatelor.

PONTICA

Are o perioada de vegetatie cuprinsa între 110 si 120 zile, iar tulpina plantelor este cu crestere determinata (60 – 70 cm).

Fructul este sferic-turtit, de culoare verde deschis cu o zona verde închis în jurul pedicelului.

La maturitatea de consum culoarea fructelor este rosu întens, uniform colorat, iar greutatea medie a fructului este de 90-150g.

Gradul de concentrare a coacerii fructelor pe planta este de 84-86%, cu o buna fermitate a fructelor, iar continutul în substanta ucata este de 4,8-6,3%.

Potentialul de productie este de 85-95 t/ha.

Soiul este rezistent la verticilioza si tolerant la bacterioze.

Contact: Victor Lăcătuş

director ştiinţific al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra

tel: 0721.216.547

Culturi superintensive de tomate

– tomate (rosii)

Lycopersicum esculentum 

In ultimul timp, culturile superintensive de tomate castiga tot mai mult interes, mai ales ca urmare a construirii de sere noi, moderne cu posibilitati de control si dirijare a factorilor de vegetatie. Se apreciaza ca potentialul de productie, în astfel de sere, la o cultura prelungita de tomate (11 luni) ajunge la cca 62-65 kg/mp.

Din punct de vedere constructiv, spatiile moderne de productie sunt acoperite cu sticla sau folie de polietilena, avand înaltimea la coama de cca. 6-6,5 m, cu dotari care permit controlul conditiilor climaterice, fertilizarea computerizata, practicarea sistemelor de cultura fara sol etc.

Un alt element, deloc de neglijat in realizarea acestor producţii, il reprezinta gradul de iluminare la nivelul plantelor sau echivalentul acestuia în energie, care a fost estimat ca fiind optim la cca 1500 Jouli/cm?.

Optimizarea programelor de udare si fertilizare poate fi realizata computerizat pe baza acestui parametru, la fel si regimul termic, care trebuie corelat permanent cu lumina. In conditiile in care costurile cu energia termica in perioada rece sunt decisive în stabilirea pretului de productie este foarte important sa recurgem la toate masurile care pot contribuii la reducerea acestora.

Cu putina lumina

In perioadele cu lumina insuficienta exista deja solutia aplicarii unor tratamente foliare sau prin apa de udare cu un produs care are la baza acidul 5-aminolevulinic (Pentakeep) care determina cresterea continutului de clorofila din frunze dar si o rezistenta mai mare a plantelor la frig si o toleranta, de asemenea, mai mare la sarurile din substrat.

Sursa: www.aradon.ro

Fasolea pentru boabe

Fasolea (Phaseolus vulgaris) constituie un aliment pretios pentru om, fiind consumata sub forma de boabe si pastai. Se cultiva atat in cultura pura cat si in cultura intercalata prin porumb.

Fasolea prefera regiunile din zona de cultura a porumbului, cu caldura suficienta in timpul vegetatiei. Fasolea suporta mai usor seceta solului decat seceta atmosferica, si tocmai de aceea se dezvolta foarte bine in cultura intercalata de porumb. Sunt contraindicate solurile compacte si cu stagnari de apa.

Tehnologia de cultura

Plantele premergatoare

Foarte bune plante premergatoare sunt cerealele paioase. Bune plante premergatoare sunt porumbul, sfecla de zahar, cartofi. Medii plante premergatoare sunt inul, rapita, ricinul, sorgul, floarea soarelui. Sunt contraindicate floarea soarelui, leguminoasele si in special fasolea.

Lucrarile solului

Aratura se executa cu pluguri echipate cu scormonitori. Aratura de vara se executa pana in data de 15 august in sud si 30 septembrie in nord. Aratura de toamna pana la 15 noiembrie.

Adancimea araturii este de 25-30 cm pe solurile grele si mijlocii si de 20-25 cm pe solurile usoare.

Aratura se lucreaza apoi cu discul, grapa si lama de nivelare.

Pregatirea patului germinativ se executa imediat, inaintea semanatului. Adancimea de lucru este de 6-8 cm la prima lucrare si de 4-6 cm la a doua lucrare.

Stabilirea densitatii plantelor

Numarul de boabe germinabile la metrul patrat este de 40-45 boabe germinabile in cultura neirigata si 50-55 boabe germinabile in cultura irigata.

Atunci cand distanta dintre randuri este de 45 cm, la metru liniar vor fi  intre 22-31 boabe.  Cand distanta intre randuri  este de 50 cm, la metrul linniar vor fi intre 20-28 boabe germinabile.

Puritatea semintelor va fi de minim 97% iar germinatia va fi de minim 80%.

Greutatea a 1000 de boabe este intre 145-450 grame in functie de soi.

Cantitatea de samanta este de 80-200 kg/ha.

Soiurile cultivate sunt: Ami, Ardeleana, Avans, Aversa, Ceali de Dobrogea, Emiliana, Diva, Vera, Star.

Semanatul

Epoca semanatul incepe cand in sol, la adancime de semanat, sunt 8-9 grade C. Data terminarii semanatului va fi 30 aprilie in zonele sudice si 10 mai in zonele colinare si nordice. Adancimea de semanat este de 5-6 cm in culturile neirigate si 3-4 cm in culturile irigate.

Intretinerea culturilor

Aplicarea ingrasamintelor

Ingrasamintele organice se vor aplica culturilor premergatoare. Daca se trateaza semintele cu Nitragin, ingrasaminte cu azot nu se aplica inainte de semanat. El trebuie aplicat in timpul vegetatiei inainte de inflorit odata cu prasila mecanica in doaza de 30-50 kg s.a/ha. Pentru tratarea semintei sunt necesare 4 doze de Nitragin specific pentru fasole. Fosforul si potasiul se aplica i doaza de 40-60 kg s.a./ha prin imprastiere si se incorporeaza in sol odata cu aratura.

Combaterea integrata a buruienilor

Se aplica: Treflan 24 EC 3,5-5l/ha si incorporat in sol la 8-10 cm adancime prin doua treceri perpendiculare cu discul; Dual 500 EC 4-6 l/ha si incorporat in sol la 3-4 cm adancime cu combinatorul; Basagran 2-4 l/ha aplicat pe vegetatie si combate buruienile dicotiledonatele; Agil 1l/ha aplicat pe vegetatie pentru combaterea buruienilor monocotiledonate.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Pentru combaterea fuzariozei, sclerotiniei se recomanda respecterea cu strictete a rotatiei culturilor, epoca de semanat, densitatea si combaterea buruienilor. Pentru combaterea antracnozei se aplica Benlate, Dithane, Derosal 2 kg/ha. Primul tratament se executa dupa rasarire si al doilea la inflorit. Soiul STAR este rezistent la bacterioaze.

Cel mai important daunator este gargarita fasolei. Este obligatoriu ca semintele sa fie tratate dupa treierat prin gazare cu Delicia sau Phostoxin.

Asigurarea necesarului de apa

Se va iriga cu norme de 600-800 mc apa/ha. Fasolea poate fi irigata atat prin aspersiune cat si prin brazade. Se va revenipe aceiasi suprafata cu irigatul la maxim 12-14 zile.

Recoltarea

Fasolea se va recolta atunci cand 75% din pastai au ajuns la maturitate, iar boabele din partea superioara a plantei sunt suficient de tari.

Recoltarea culturilor pentru samanta se face aproape de maturitatea tuturor pastailor.

Fasolea se va disloca cu MDF -1,5, dupa care va fi adunata in brazde cu grebla mecanica, urmand sa fie recoltata cu combina dupa uscare. Se va incepe recoltatul cand umiditatea boabelor este de 15-17%. Dupa treierat, umiditatea boabelor trebuie redusa sub 14% pentru a asigura conditii corespunzatoare de pastare a lor.

Cultura ecologica a morcovului

Morcovul (Daucus Carota Sativus) este cunoscut de peste 3000-4000 de ani. Era cunoscuta de greci si romani, apoi sa raspandit in nordul Africii si in celelate tari din Europa.

Primele forme cultivate au fost obtinute de olandezi in sec. XVII. Soiurile valoroase de azi au fost obtinute in secolul trecut de catre Vilmorin.

In lume se cultiva 750 000 ha cu o productie medie de 24 tone/ha. Productii remarcabile se obtin in Austria si Olanda – 52 tone/ha si Italia 49 tone/ha.

Morcovii fac parte din categoria de alimente alcalinizante. Consumul de morcovi corecteaza tendinta spre acidoza a organismului.

Morcovii din soiul De Nantes contin, in principal zaharuri simple, usor asimilabile de catre organismul uman, si reprezinta o densitate nutritiva ridicata, datorita continutului mare in vitamine si bioelemente.

In acelasi timp, morcovii contin si 0,78% celuloza, importanta prin proprietatile de retentie a apei, de schimb cationic si nu in ultimul rand, de peristaltismul intenstinal. Morcovi se remarca prin continutul in provitamina A.

Morcovii au importante proprietati curative: tonic, remineralizant, antianemic, factor de echilibru in digestie, cicatrizant gastric, cicatrizant al ranilor, diuretic, depurativ, fluidifiant biliar, vermifug, creste imunitatea naturala, antioxidant, favorizeaza cresterea lactatiei, et.

Morcovii nu trebuie sa lipseasca din alimentatia noastra zilnica. Radacinile se consuma in stare cruda si preparata. Radacinile se pot pastra 5-6 luni.

Cultura morcovului este simpla si se preteaza la mecanizare.

Soiurile recomandate in cultura ecologica sunt Chantenax Red Core; De Nantes; Nantes -3 TipTop.

Tehnologia de cultura

 Conditii pedoclimatice

• prefera soluri usoare luto nisipoase, bine mobilizate;
• conditiile climatice din Romania asigura productii sigure cantitativ si calitativ de morcovi.

Plantele premergatoare

• premergatoare pentru cultura de vara: tomate, ardei, vinete, castraveti;
• premergatoare pentru cultura de toamana: ridichi de luna, salata, ceapa verde;

Pregatirea terenului

• toamna se desfinteaza cultura premergatoare, se discuie, se niveleaza, si se face o aratura la  20- 30 cm;
• toamna sau primavara devreme se executa grapatul perpendicular pe aratura, maruntirea si modelarea solului in straturi inalatate cu latimea la coronament de 104 ccm, cu AMFS 4,5 + U 650, iar pe suprafete mici manual.

Semanatul

• schema plantare: 70 x 35 x 35
• densitate intre plante pe rand: 3,5 – 4,5
• densitati: 650 – 800 mii plante/ha
• necesar samanta la ha: 5-6 kg/ha
• data semanatului: 1-20 III (cultura de vara); 15 VI- 10 VII (cultura toamna)

Fertilizarea

• morcovi se cultiva dupa culturi fertilizate organic;
• nu se aplica compost sau gunoi la morcovi pentru a nu se ramifica radacile;

Combaterea bolilor si daunatorilor

• combaterea bolilor (fainare, mana, putregai): zeama bordeleza + sulf moiabil 0,3% + 0,3% (tratamente preventive repetate)
• combaterea daunatorilor: cultura alternativa a randurilor de morcov cu randurile de ceapa sau praz (se diminueaza atacul mustei morcovului si a mustei cepei); se seamana in amestec cu 300 g/ha corinadru pentru a se combate nematozii morcovului;

Irigarea culturii

• irigarea se face dupa semanat pentru a se asigura conditii optime de umiditate necesare rasaririi plantelor si de 5-6 ori in perioada ingrasarii radacinilor, cu norme de 400-600 metri cubi/ha

Lucrarile de intretinere

• se executa tavalugitul culturii cu tavalugulk neted in agregat cu o grapa usoara;
• se executa o prasila oarba in cazul formarii crustei sau in cazul aparitiei buruienilor;
• prasit mecanic de 3 ori si manual de 1-2 ori, pentru afanarea solului si distrugerea buruienilor;
• raritul manual se executa cand radacinile au grosimea unui creion, pentru a se putea valorifica pe piata; se las o distanta de 4-5 cm intre plante pe rand.

Alte lucrari

• se poate asocia cu ceapa, prazul, salata, ridichiile, mazarea, fasolea si coriandrul (vezi culturile asociate)

Recoltare

• se face cand radacinile au atins forma si marimea specifica soiului;
• se face u dislocatorul de radacinoase (DLR-2), apoi se aduna pe brazde, se decoleteaza si se livreaza in depozite, silozuri sau spatii frigorifice;
• se evita expunerea la soare,vant sau inghet;
• recoltarea incepe la 50-60 de zile de la rasarit la culturile de vara (incepand din iunie), cand au diametrul de 2 cm; se sorteaza in legaturi de 5-7 radacini; productia este de 20 tone/ha
• recoltarea la culturile tarzii (infiintate ca si culturi succesive dupa ridichi de luna, salata, ceapa verde,  la sfarsitul lui iunie), urmareste obtinerea radacinilor pentru pastrare peste iarna; se recolteaza in luna octombrie; productia peste 30 tone/ha
• resturile vegetale ramase pe sol se composteaza;

Asolamentele legumicole

Asolamentele legumicole sunt in mod obisnuit irigate. Suprafata solei este mai mica iar in cadrul unei sole sunt prezente mai multe plante in culturi suscesive si intercalate.

La introducerea solelor trebuie avute in vedere mai multe particularitati:

• se vor amplasa langa o sursa de apa pentru irigat, deoarece sunt mari consumatoare de apa;
• se vor amplasa in apropierea centrelor populate si pietelor de desfacere;
• se vor amplasa pe soluri afanate, lutoase, luto-nisipoase de preferinta cernoziomuri si aluviare cu PH neutru, continut ridicat de humus, si bine aprovizionate cu elemente nutritive;
• trebuie sa existe posibilitati de procurare a unor cantitati mari de ingrasaminte organice;
• trebuie sa se asigure un interval de minim 3 ani, de revenire a speciilor din aceiasi familie botanica pe aceeasi sola;
• sistemul de cultura este unul intensiv si cuprinde in mod frecvent culturile succesive;

Exemple de rotatii pentru asolamente legumicole

Rotatii cu plante legumicole de baza:

1. varza de toamna;
2. tomate de toamna;
3. ceapa + usturoi;
4. morcov + pastarnac;

Rotatii cu plante legumicole de baza si culturi duble;

1. tomate de toamna;
2. spanac de primavara (cultura I) + varza de toamna (cultura II);
3. ceapa arapagic (cultura I) + castraveti de toamna (cultura II);
4. morcov + pastarnac + sfecla rosie;
5. cartofi timpurii (cultura I) + fasole pastai (cultura II);

Rotatii cu plante legumicole in sistem intensiv (culturi anticipate, duble, asociate si sole combinate):

1. ridichi de luna (cultura anticipata) + tomate (cultura principala);
2. morcov + patrunjel + pastarnac;
3. castraveti timpurii + gulii (cultura intercalata);
4. cartofi timpurii + varza de toamna;
5. ceapa arpagic (cultura I) + salata (cultura II);
6. mazare +fasole;

Este bine ca asolamentele legumicole sa cuprinda in structura si ierburi perene (lucerna, trifoi, etc.) chiar si numai in sola saritoare. Numarul mare de lucrari, irigarea si trecerea repetata duc la degradare structurii si la compactarea solului. Includerea culturilor amelioratoare a fertilitatii solului, alaturi de fertilizarea organica frecventa constituie mijloace agrotehnice importante pentru mentinerea si sporirea potentialului productiv al solurilor.

Cultura de spanac

Amplasarea culturi de spanac:

• foarte bune premergatoare sunt: mazarea, fasolea, carofii si radacinoasele
• bune premergatoare sunt ardeii si vinetele
• corespunzatoare suntceapa si prazul
• necurespunzatoare sunt culturile care au fost erbicidate cu erbicide neselective pentru spanca

Terenul

• sunt preferate terenurile plane; cu expozitie sudica; irigabile; cu fertilitate ridicata; cu pH neutru.

Lucrarile solului

• desfiintarea culturii anterioare; se vor incorpora resturile vegetale cu discul;
• afanarea adanca (pentru cultura de spanac in ogor);
• nivelarea de exploatare cu nivelatorul si realizarea unei pante a terenului de 3%
• imprasterea uniforma a ingrasamintelor pe toata suprafata;
• executarea araturi de baza toamna (pentru cultura de spanac in ogor);
• pregatirea terenului cu combinatorul;
• deschiderea rigolelor pentru modelat solul;
• modelarea solului ;

Schema de samanat

• distanta intre randuri 2 x 20 – 40 – 3 x 20 / 70;
• distanta pe rand 4-6 cm;
• densitate la hectar 450 mii plante;

Data semanatului

• cultura in ogor 1.03-30.04
• cultura dubla 1-30.06
• cultura anticipata  10-20.09

Norma de samanta

• 15-20 kg/ha la cultura in ogor
• 20-25 la cultura dubla si anticipata
• Samanta se trateaza cu 2-3 zile inainte de samanat cu Tiuram  4 grame/kg;
• Adncimea de semanat este  2-3 cm

Ingrasaminte

• 40-50 tone/ha gunoi semidescompus (incorporat in sol)
• 80-100 kg/ha azot substanta activa (la pregatit teren)
• 60-90 kg/ha fosfor substanta activa (incorporat in sol)
• 100-150 kg/potasiu substanta activa (incorporat in sol)

Combaterea buruienilor: prin prasile mecanice si manuale

Irigarea: 3 udari cu norma de 300 metri cubi de apa la hectar

Productii: de peste 10 tone /ha

Recoltatul se face manual, esalonat cand rozeta are 5-6 frunze formate;

In cultura exista trei soiuri de spanac

• Smarald – semitardiv; productie 18-21 tone/ha; consum proaspat si industrializare;
• Matador -semitimpuriu; 12-15 tone/ha; consum proaspat si industrializare;
• Matares semitimpuriu; 10-12 tone; consum proaspat si industrializare.

Cultura de castraveti

Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri, fie in ghivece, fie pe brazde (rasaduri reci). Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda).

Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m intre randuri si 0,5 m pe rand.

Tot in scopul obtinerii de productii timpurii, castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel.

Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si 0,6 m pe rand. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul, apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita.

De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd, 3000-4000 kg la 1000 mp.

Soiuri: Delicates, Cornison, Bistrita, Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina.

Pentru productia de toamna, care in general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie, la distanta de 70/30 cm. De regula se foloseste soiul Cornison.

Ingrijire:

Daca plantarea se face prin rasaduri, imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Daca plantarea s-a facut prin semanare directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib.

Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc.

Udarea se face numai la radacina, ferind vrejii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi.

O lucrare foarte importanta la castraveti este „ciupitul„, care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. De la baza plantei vor creste noi lastari, pe care se vor forma mai multe flori femeiesti, acestea producand castraveti. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze, se ciupesc, repetand operatia si la lastarii de ordinul 3.

Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire, iar a doua la 15-20 zile de la prima.

Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Recoltarea se repeta la 2-3 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii, deoarece planta are de suferit. Daca se lasa neculese si imbatranesc, plantele nu mai leaga rod. De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii, 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna.

Cultura de patlagele vinete

Patlagelele vinete sunt originare din India. In zona de origine sunt bienale sau perene, dar in conditiile din tara noastra se comporta ca plante anuale. Fructele sunt apreciate datorita calitatilor gustative, avand multiple utilizari in arta culinara.

Soiuri si hibrizi de patalagele vintete:

• ANDRA F 1: hibrid semitimpuriu, recomandat pentru cultura in camp si solar. Plantele au talie inalta cu tufa semilaxa-stransa. Fructele sunt ovoid alungite, de 300 grame in medie, de culoare violet inchisa, cu lungime de 19-22 cm, si cu diametrul de 6-7 cm. Potential de 45-50 t/ha din care peste 85% de calitate I. Este tolerant la Verticilium, rezistent la Phytophthora
• FELICIA F1: hibrid semitimpuriu, recomandat pentru cultura in camp si solar. Plantele au talie inalta, sunt viguroase si cu tufa semilaxa. Fructele sunt alungite, de culoare violet inchisa cu pielita lucioasa de 300 grame in medie, cu lungime de 19-25 cm, si cu diametrul de 6-8 cm. Potential de 44-48 t/ha din care peste 80% de calitatea I. Este tolerant la Verticilium, rezistent la Phytophthora
• LUCIA: soi semitimpuriu, recomandat pentru cultura in camp. Plantele au talie redusa si erecta. Fructele sunt ovoide, de culoare neagra cu luciu persisten, cu lungime de 18-21 cm. Potential de 46-49 t/ha. Este tolerant la Verticilium, rezistent la Phytophthora
• CONTESA: soi timpuriu, recomandat pentru cultura in camp. Plantele au talie inalta cu tufa semilaxa-stransa. Fructele sunt alungite, de culoare violet inchisa, cu lungime de 16-21 cm, si cu diametrul de 4-6 cm. Potential de 35-40 t/ha. Este tolerant la Verticilium, rezistent la Phytophthora
• RONA: soi semitimpuriu, recomandat pentru cultura in camp. Plantele sunt erecte cu tufa stransa. Fructele sunt alungite, de culoare violet inchisa, cu lungime de 19-21 cm, si cu diametrul de 6-7 cm. Potential de 42-46 t/ha. Este tolerant la Verticilium si rezistent la Phytophthora.
• DANIELA: soi semitimpuriu, recomandat pentru cultura in camp si solar. Plantele sunt viguroase, au talie inalta cu 3-4 lastari. Fructele sunt alungite, in grautate de 300-350 grame, de culoare violet inchisa, cu lungime de 22-24 cm, si cu diametrul de 6-8 cm. Potential de 38-43 t/ha. Este tolerant la Verticilium

Premergatoare

• Vinetele nu revin pe acelasi teren decat dupa 4 ani.
• Cele mai bune premergatoare sunt leguminoasele anuale si perene.
• Bune premergatoare sunt radacinoasele, bulboase sau cereale;
• Contraindicate sunt culturile de ardei, tomate, cartof sau cereale

Lucrari in toamna

• Discuit teren dupa desfintarea culturii anterioare.
• Nivelarea terenului.
• Administrarea 30-40 tone/ha gunoi de grajd; 150 kg/ha superfosfat concentrat; 200 kg/ha sare potasica.

Lucrari in primavara

• Lucrarea cu grapa cu colti la desprimavarare.
• Fertilizarea de baza cu 100 kg/ha azotat de amoniu sau 200 kg/ha complexe.
• Incorporarea ingrasamintelor printr-o lucrare cu combinatorul.
• Erbicidare: Treflan 24 EC, 3,5-5 l/ha sau Balan 8 l/ha (incorporate prin doua treceri cu discul) sau Stomp 335 EC, fara incorporare in sol.

Infiintarea culturii

• Plantarea incepe cand in sol la adancimea de 10-12 cm sunt 12-14 grade C.
• Calendaristic aceasta perioada este cuprinsa intre 5-15 mai
• La plantare se foloseste rasad in varsta de 45 – 50 de zile
• Pentru mecanizare lucrarii se foloseste masina de plantat – MPR5.
• Schema de plantare: 70 cm intre randuri si 35-40 cm pe rand.
• Densitatea: 33.000-40.000 plante la hectar.
• Udarea la plantare: 250-300 metri cubi/ha.
• Completarea golurilor la interval de 4-5 zile, cu udare la cuib.
• Combaterea coropisnitelor este necesara pe terenurile din lunca si in anii ploiosi: Syntogrill 5G sau Grillosin 5, 25 kg/ha sau Mesurol 4 G, 4-6 kg/ha

Prasitul solului

• 4-5 prasile mecanice intre randuri.
• 2-4 prasile manuale pe rand.

Irigarea culturii

• 8-12 udari la inteval de 7-10 zile.
• 300-400 metri cubi apa/ha la fiecare udare.
• Prima udare la plantare, apoi dupa doua saptamani, urmand ca intervalul dintre udari sa scada treptat.

Fertilizarea faziala

• Fertilizarea intai: 150-200 kg/ha complexe (N, P) si 75-125 kg/ha sare potasica.
• Fertilizarea doi si trei: 200-250 complexe (N,P,K).
• Ingrasaminte foliare: F 411 si F 431 – 5 l/ha.

Combaterea bolilor

• Verticilioaza (Verticilium dahliae) si Ofilirea (Fusarium oxysporum): Benlate 0,1 %; Fundazol 0,1 %.; Topsin0,1 %; Metoben 0,1 %; Bavistin 0,1 % sau Derosal – 0,1 %. Suspensia de gungicide se aplica pe sol in jurul plantei – 1 l/planta.
• Putrezirea fructelor (Phytophtora parasitica): Dithane M45 – 0,2%; Novozir MN – 0,2%; Winer M -0,2%; Mancozeb 800 – 0,2%; Vandoseb 0,2%; Aliette – 0,2%.

Combaterea daunatorilor

• Paianjenul rosu: Neoron 500EC – 0,08%; Omite 20 SP – 0,05%; Sanmite 20 WP – 0,05 %; Pennstyl 60 SP – 0,5%; Nissorun 10 WP – 0,04%.
• Gandacul de colorado: Victenon 50wp – 0,1%; Hostathion 40 EC – 0,1%; Actara 25 WG – 0,04 %; Supersect 10 EC – 0,03 %; Fastac 10 EC -0,02 %; Calipso 48 SC – 0,08 %.

Recoltarea fructelor

• Recoltarea fructelor se face esalonat in momentul realizarii maturitatii tehnice a fructelor, dar respectand pauza de post tratament in cazul utilazarii de pesticide in momentul recoltarii.
• Sortarea se face conform STAS.
• La comercializare marfa va fi expusa pe calitati, ambalata si etichetata. Pe eticheta se va consemna in mod obligatoriu soiul produsului, stabilit pe baza certificatului de al semintelor.
• Pentru admiterea la comercializare si consum , recolta va fi insotita de procesul verbal de receptie a marfii si va fi supus analizelor de laborator pentru determinarea rezidurilor toxice si pentru determinarea continutului in nitrati si nitriti.

Cultura fasolei in spatii protejate incalzite

Fasolea de gradina se cultiva in sera de multa vreme de catre legumicultorii olandezi, englezi si francezi. La noi in tara a inceput sa se cultive dupa 1973.

Pregatirea serei pentru cultura

• curatirea solului de resturi vegetale;
• dezinfectia solului si a constructiei serei;
• administrarea ingrasamintelor chimice complexe;
• sapatul solului;
• maruntirea solului cu fraza;
• deschiderea de rigole pentru plantat, semanat.

Pregatirea rasadurilor

• rasadul se produce in ghivece cu diametrul de 8-10cm;
• amestecul este compus din 40% mranita, 30% turba si 30% pamant de telina;
• se insamanteaza cate doua seminte in fiecare ghiveci;
• cantitate de samanta necesara pentru infiintarea unui hectar de cultura este de 80-100 kg/ha;
• dupa semanat se fac lucrari de intretinere:
  • reglare temperatura de rasarire la 22-24 grade C; umiditatea 70-75%;
  • ciupitul asupra a doua frunze adevarate;
  • defoliatul (inlaturarea frunzelor galbene si imbatranite)

Soiul

• se recomanda soiul Aurie de Bacau; soi cu pastaia galbena, lata, lunga de 18-20 cm, foarte productiv.

Infiintarea culturii

• In travee se planteaza doua benzi de cate doua randuri dupa schema 40 + 30 +180 + 30 + 40 cm, iar intre cuiburile pe rand intre 25 cm.
• plantare se face manual plantanduse doua plante la cuib ( varsta rasadului 18-25 zile).
• se poate infiinta culturi si prin semanat direct la cuib cate 2-3 boabe.
• perioada de infiintare a culturii este cuprinsa intre 15-25 ianuarie.

Lucrarile de ingrijire

• completarea golurilor;
• reglarea regimului de microclimat (asigurarea luminii, a temperaturii si umiditatii optime);
• fertilizarea suplimentara;
• palisatul care consta inn conducerea plantelor pe verticala cu ajutorul sforilor ( o sfoara la 4 plante); sforile se leaga la sarma de sus si se lasa liber in apropierea plantelor
• ciupitul de cel putin doua ori la 60-70 cm si apoi cand ajung la sarma de sus;
• defoliatul (eliminarea frunzelor ingalbenite si imbatratite)

Combaterea bolilor si daunatorilor

• antracnoza se combate cu; Orthocid, Merpan, Dithane in concetratie de 0,2%;
• arsura comuna se trateaza cu Oxiclorura de cupru in concentratie de 0,5%;
• musculita alba de sera se combate cu Lanate 0,03%, Aplaud 0,02%;
• paianjenul rosu se combate cu Omite 0,1%, Nisorun 0,03%, Plictran 0,1%

Recoltarea

• se executa manual cand pastaile au ajuns la maturitatea de consum i sunt fragede;
• se recolteaza de doua ori pe saptamana si se stimuleaza astfel formarea de noi pastai;
• se produc productii de peste 25 tone/ha
• beneficiul depaseste 10000 lei/ha

Soiuri si hibrizi de ardei si gogosar

Hibrizi de ardei gras – producator Enza Zaden (Olanda)

Soiuri de gogosari – producator ICDLF Vidra (Romania)

Hibrizii de ardei gras – producator Enza Zaden (Olanda)

Bianca F1

Maturitate: este un hibrid foarte timpuriu

Vigoarea plantelor: este viguros, compact

Marimea fructelor: fructe mari de 150-200 grame/buc, cu 3-4 lobi.

Observatii: are capacitate buna de fructificare; culoarea alb galbuie; potential mare de productie

Rezistenta: este rezistent la mozaicul tutunului rasa 0

Recomandat: pentru sere, solar si camp pentru o desime de 4 plante la metru patrat.

Maratos F1

Maturitate: este un hibrid timpuriu.

Vigoarea plantelor: portul este viguros.

Marimea fructelor: fructe mari uniforme de un rosu intens la maturitate, de 150-200 grama/buc.

Observatii: capacitate buna de fructificare.

Rezistenta: rezistent la mozaicul tutunului rasa 0,1, 2.

Recomandat: pentru culturi de solar, sere si camp

Diego F1

Maturitate: este foarte timpuriu.

Vigoarea plantelor: este viguros, compact.

Marimea fructelor: fructe mari de culoare galbena la maturitate.

Observatii: este foarte productiv.

Rezistenta: la xanthomonas rasele 1,2, 3

Recomandat: pentru culturi in sera si solarii.

Polara F1

Maturitate: foarte timpiriu

Vigoarea plantelor: viguroase, deschise.

Marimea fructelor: fructe mari de16 cm lungime si de 100grame/buc.

Observatii: fructe placute la gust, de culoare alba si care devin rosu aprins la maturitate. Este foarte productiv.

Recomandat: pentru toate tipurile de cultura.

Soiuri de gogosari – producator ICDLF Vidra (Romania)

Cornel

Maturitate: semitimpuriu, cu o perioada de vegetatie de 145 de zile.

Marimea fructelor: fructul este mare 150-250 grame/buc. Culoarea la maturitate este rosu intens. Fructul are forma rotund turtita cu 3-4 lobi.

Observatii: rezistenta la Mozaiculu tutunului si tolerant la Verticilium dahliae si la Alternaria capsici.

Recomandat: soiul are potential de productie de 50-55 tone/ha. Este destinat consumului in stare proaspata si industrial

Meteorit

Maturitate: semitimpuriu, cu o perioada de vegetatie de 139 de zile.

Marimea fructelor: fructul este de culoare verde inchis. Culoarea la maturitate este rosu inchis, lucios. Fructul are 3-4 loji seminale.

Observatii: rezistenta la Mozaiculu tutunului si toleranta ridicata la Verticilium dahliae si la Alternaria capsici.

Recomandat: soiul a realizat o productie medie de 39 tone/ha (intre 34-50 tone/ha).

Maturitatea tehnica a fructelor este concentrata (3-4 recoltari)

Andreea

Maturitate: semitimpuriu, cu o perioada de vegetatie de 147 de zile.

Marimea fructelor: fructul este de culoare verde cu lungime mica si diametrul mare. Culoarea la maturitate este rosu inchis, lucios. Fructul este cu 3-4 loji.

Observatii: rezistenta mijlocie la Mozaiculu tutunului si tolerant la Verticilium dahliae si la Alternaria capsici.

Recomandat: soiul a realizat o productie medie de 39 tone/ha.

Soiuri si hibrizi de ceapa

• Soiuri si hibrizi romanesti;
• Soiuri si hibrizi straini.

Soiuri si hibrizi romanesti:

• Diamant este soiul cel mai cultivat la aceasta data in tara noastra, din aceasta grupa de soiuri si hibrizi (prin semanare direct in camp), dar intr-un procent mult mai mic decat ceapa din arpagic. A fost omologat in anul 1977 si reinscris in anul 1999. Bulbul este de forma aproape sferica, greutatea de 120-300g, tunicile exterioare sunt de culoare galben-auriu. Foile interioare sunt albe, cu grosime de 1-1,5mm, suculente, cu gust dulce-placut, putin iute. Este un soi care se pastreaza bine peste iarna. Acest soi este indicat sa fie folosit atat pentru consum in stare proaspata, cat si pentru industrializare.
• Aurie de Buzau este singurul soi care se cultiva la noi in tara prin rasad, dar si semanat direct in camp. A fost inregistrat la ISTIS in anul 1971 si reinscris in anul 1999. Este un soi tardiv, cu perioada de vegetatie de 135-145 zile. Bulbul este mare, de forma tronconica, alungit mult spre baza si rotunjit la partea superioara, avand diametru la mijloc de 7-10cm., ajungand la greutatea de 250-300g. Capacitatea de pastrare este mijlocie, iar rezistenta la mana este, de asemenea, mijlocie. Este indicat pentru consum in stare proaspata.
• Rosie de Fagaras este un soi autohton care se cultiva in Transilvania. A fost omologat inanul 1952 si reinscris in anul 1999. Este un soi pretentios la umiditate, si de aceea nu se cultiva in regiunile secetoase. Bulbul este mare, avand greutatea de 120-150g. Forma bulbului este sferic turtita. Culoarea tunicilor exterioare este rosie-violacee intensa. Perioada de vegetatie este de 130-140 zile. Este rezistent la mana si sensibil la viroze. Capacitatea de pastrare este mijlocie. Se cultiva pentru a fi consumat in stare proaspata.
• Rosie de Aries a fost omologat in anul 1952 si reinscris in lista ofociala in anul 1999. Bulbul are forma sferica, cu greutatea de 100-200g, culoarea tunicilor pergamentoase exterioare este rosie-violacee intensa. Are o capacitate mai mica la pastrare, bulbii pornesc in vegetatie in timpul iernii intr-un procent destul de mare. Acest soi se cultiva cu bune rezultate in Transilvania unde in general umiditatea este mai mare. In perioada 2000-2002 au fost omologati un numar de trei soiuri si cinci hibrizi obtinuti la ICLF Vidra, cultivare de perspectiva pentru toate zonele din tara noastra.
• Ariana, soi semitardiv (129 zile) obtinut la I.C.L.F.Vidra in 2000, productiv, cu bulb de culoare bruna-maronie, de forma larg ovoida. Bulbul este de marime mijlocie cu un continut de substanta uscata de 14%, cu pozitia discului in afara. Este un soi tolerant la mana si la putregaiul alb, si are o buna capacitate de pastrare.
• Luciana – soi semitardiv (129 zile) obtinut la I.C.L.F.Vidra in 2000. Bulbul este de culoare maro, are forma larg obovat-rombic, mare (125g), cu pozitia discului in afara, cu 1-2 muguri vegetativi, cu 12,6% substanta uscata. Este un soi tolerant la mana si mijlociu de rezistent la putregaiul alb, are o capacitate de productie ridicata si capacitate de pastrare buna.
• Ana – soi obtinut la I.C.L.F. Vidra in 2000, cu perioada de vegetatie de 122 zile. Bulbul are dimensiune mijlocie-mare, de forma elipsoidala, culoarea maro. Este soiul cu cel mai ridicat procent de substanta uscata, 15%, putand ajunge in functie de conditiile de mediu si tehnologie la 18%. Este tolerant la mana si are o capacitate de pastrare foarte buna.
• Milena F1 – hibrid tardiv, 131 zile, obtinut la I.C.L.F.Vidra in 2001. Bulbul are forma larg ovoidala, cu greutate mare, culoare maro, foarte bine acoperit de tunici. Este un hibrid tolerant la mana, cu o capacitate foarte buna de productie si de paastrare.
• Gloria F1 – hibrid obtinut la I.C.L.F.Vidra in 2001, cu o perioada de vegetatie de 126 zile. Bulbul are o forma larg obovoida, marime medie, tunicile sunt de culoare bruna si adera foarte bine pe bulb. Este tolerant la mana, are o capacitate foarte buna de pastrare.
• Kitty F1 – hibrid obtinut la I.C.L.F.Vidra in 2002, are o perioada de vegetatie de 130 zile. Bulbul este mare, de forma in sectiune larg ovoida spre circulara, cu tunicile de culoare maro foarte aderente pe bulb. Este tolerant la mana, se pastreaza foarte bine, pornirea in vegetatie in timpul pastrarii fiind foarte tardiva.
• Marrona F1 – hibrid obtinut la I.C.L.F.Vidra in 2002, tardiv (130 zile). Bulbul este mare, cu tunici de grosime mijlocie de culoare maro. Forma bulbului in sectiune este larg ovoida spre circulara. Hibridul este tolerant la mana, putregaiul alb si putregaiul. Are o capacitate foarte buna de pastrare, pornirea in vegetatie este foarte tarzie (8-10 luni).

Soiuri si hibrizi straini

• Wolska – soi de ceapa ceaclama, de origine poloneza. Este un soi tardiv, 135-145 zile, cu bulbi de forma globuloasa, destul de mari, a caror greutate variaza intre 120-150g. Tunicile pergamentoase exterioare sunt de culoare galbuie, si imbraca foarte bine bulbul. Foile exterioare sunt colorate in alb-galbui, sunt suculente, bogate in substanta uscata, nu prea iuti. Bulbii se pastreaza bine peste iarna. Se recomanda sa fie cultivat in zonele din estul si sud-estul tarii. Se recomanda a se consuma in stare proaspata, dar si utilizarea la industrializare.
• Banko – soi creat de firma Sluis&Groot Seeds BV-Olanda. Este un soi tardiv, avand o perioada de vetatie de 139-145 zile. Bulbul are dimensiunea mijlocie spre mare. Forma bulbului este eliproidala. Culoarea exterioara a bulbului este galben-pal. Bulbii sunt rezistenti la inmugurire pe timpul pastrarii indelungate. Este tolerant la putregaiul cenusiu si la mana. Realizeaza productii foarte bune, depasind 40t/ha. Bulbii sunt destinati pentru a asigura consumul curent de lunga durata prin pastrarea foarte buna a acestora in depozite.
• Copra F1 – hibrid creat la firma Bejo-Zaden BV-Olanda. Bulbul are dimensiuni mijlocii. Forma bulbului este globuloasa spre globulos inalta. Epiderma (pielita) este aderenta si are culoarea de baza maro. Bulbii sunt foarte rezistenti la inmugurire pe timpul pastrarii indelungate. Este un hibrid timpuriu, cu o perioada de vegetatie de 77 zile. Este tolerant la mana, la putregaiul cenusiu si putregaiul alb. Realizeaza productii de peste 40t/ha, putand chiar depasi 50t/ha.
• Armstrong F1 – hibrid creat de firma Bejo Zaden BV-Olanda. Bulbii sunt foarte rezistenti la inmugurire pe timpul pastrarii indelungate. Este un hibrid semitimpuriu, cu o perioada de vegetatie de 95-101 zile. Tunicile pe bulb, in zona coletului sunt foarte stranse. Este tolerant la mana si putregaiul cenusiu. Este un hibrid productiv, depasind 45t/ha. Bulbii sunt destinati pentru consum curent pe o perioada indelungata.
• Daitona F1 – hibrid creat de firma Bejo Zaden BV-Olanda. Bulbul are dimensiuni mari si are o forma globuloasa, usor inalta. Epiderma (pielita) este de culoare maro si aderenta pe bulb. Bulbii sunt foarte rezistenti la inmugurire pe timpul pastrarii indelungate. Este un hibrid semitarziu, cu o perioada de vegetatie de 116-122 zile. Este tolerant la mana, este rezistent la seceta, fiind recomandat in special pentru zilele secetoase. Se pot realiza productii ce depasesc 40t/ha, depasind chiar 50t/ha.
• Pacific F1 – hibrid creat la firma Van der Have BV-Olanda. Bulbul are dimensiuni mijlocii, avand forma globuloasa. Epiderma este aderenta si are culoarea de baza galbena. Este un hibrid timpuriu, cu o perioada de vegetatie de 77-81 zile. Este mijlociu de rezistent la mana, tolerant la putregaiul alb. Capacitatea de productie este de peste 45t/ha putand depasi 55t/ha. Bulbii sunt destinati pentru consumul curent de toamna si in prima parte a iernii.
• Spirit F1 – hibrid creat de firma Bejo Zaden BV-Olanda. Bulbul are dimensiuni mijlocii de forma eliptic-aplatizata. Epiderma (pielita) este mijlociu aderenta spre aderenta, de culoarea bronzului (galben spre maro). Este un hibrid semitardiv cu o perioada de vegetatie de 106-112 zile. Se pot obtine productii de cca 40t/ha. Bulbii sunt destinati pentru pastrare indelungata in depozite, in vederea asigurarii consumului curent.
• Django F1 – hibrid creat la firma Van der Have BV-Olanda. Bulbul este de dimensiune mijlocie, de forma globuloasa usor turtita, de culoare maro. Este un hibrid timpuriu cu perioada medie de vegetatie de 77-81 zile, fiind cu 25 zile mai timpuriu decat soiul Diamant. Se comporta ca mijlociu rezistent la mana, cu toleranta ridicata la putregaiul cenusiu. Capacitatea de productie este de 35-44t/ha. Bulbii sunt destinati pentru consum curent de toamna si in prima parte a iernii.

Romito F1 – hibrid creat la Royal Sluis BV-Olanda. Este un hibrid timpuriu cu o perioada de vegetatie de 75-81 zile. Bulbul este globulos, usor turtit. Capacitatea de productie este de 30t/ha.

Asocierea legumelor

In biocultura legumelor trebuie sa tinem cont de asocierea acestora. O buna asociere insemna intercalarea culturilor (de exemplu: un rand de ceapa cu un rand de morcovi), sau gruparea lor in sole (fasole, sfecla, salata, varza, …). Prin asociere protejam legumele de boli si daunatori. Se stie ca musca cepei nu suporta mirosul de morcovi, iar musca morcovului nu suporta mirosul de ceapa.

Cunoscand formele de asociere a legumelor putem scapa, partial sau complet, de tratamentele chimice cu substante toxice. Exista si plante medicinale protectoare pe care trebuie sa le avem in gradina printre straturile de legume pentru rolul lor fitosanitar. Prezentam in continuare legumele care se pot asocia intre ele, legumele care nu se pot asocia (legume cu daunatori si boli comune) si plantele protectoare.

ASOCIERE BUNA

Fasole: sfecla, salata, varza, rosii, castravete, telina

Mazare: sfecla, salata, varza, morcovi castravete

Salata: fasolea, mazare, sfecla, varza, rosii, morcovi, spanac, castravete ceapa,

Varza, varza creata: fasolea, mazare, sfecla, salata, rosii, morcov, spanac castravete,telina

Patrunjel: sfecla, salata, varza

Rosii cu: fasole, salata, varza

Sfecla rosie: fasole mazare, varza, spanac castravete

Morcovi: fasole, mazare, varza, patrunjel, spanac, ceapa, telina.

Spanac: fasoleasalata, varza rosie , rosii, morcovi.

Castravete: fasole, mazare, sfecla rosie, salata, varza, ceapa, telina.

Ceapa, ceapa de tuns: sfecla rosie , salata, patrunjel, morcovi, castravete.

Telina: fasolea, varza rosie , rosii, spanac, castravete, ceapa.

NEASOCIERE

Fasole : mazare, ceapa

Mazare : rosii , ceapa

Salata : patrunjel, telina

Varza, varza creata : patrunjel, ceapa

Patrunjel : sfecla, salata , varza

Rosii: mazare, castravete, ceapa

Sfecla rosie: rosii, morcovi

Morcovi : sfecla rosie,

Spanac : sfecla rosie, castravete, ceapa, telina

Ceapa : ceapa de taiat : fasole, mazare, varza, rosii,

Telina : salata

PLANTE PROTECTOARE

Varza, varza creata : chimen

Rosii : menta

Morcov: marar

Ceapa, ceapa de taiat : musetel

Culturile succesive de legume

Rotatia rationala a culturilor nu poate fi conceputa fara practicarea culturilor succesive. Legumicultura spre deosebire de alte sectoare de productie agricole, ofera posibilitatea  obtinerea de recolte mari prin cultivarea a 2-3 specii in cursul aceluiasi an pe aceiasi suprafata de teren.

Practicarea culturilor succesive este posibila datorita faptului ca exista legume cu perioade scurte de vegetati si legume cu perioada lungi de vegetatie. In cultura suucesiva exista o cultura de baza si unul doua culturi secundare. Culturile secundare se seamna fie inainte de cultura de baza (premergatoare) sau dupa cultura de baza (urmatoare).

In spatiile protejate (sere, solarii, tunele joase, rasadnite), realizarea unei singure culturi ar insemna folosirea nerationala si insufiecienta a acestor adaposturi.

Exemple de culturi succesive, care se pot infiinta in camp, pina in 15-20 iulie 2007:

• dupa cartofi timpurii (20.03-15.07), se planteaza varza toamna (15.07-1.11)
• dupa tomate timpurii (20.04-15.07), se seamana spanac (15.07-1.11)
• dupa mazare, fasole verde (20.03-15.07), se planteaza varza de toamna (1.07-1.11)
• dupa ceapa arpagic (5.03-15.07), se seamana castraveti (20.07-1.10)

Exemple de culturi succesive, care se pot infiinta in solarii, pina in 5 august 2007:

• dupa tomate extratimpurii (20.02-30.07), se poate planta conopida (5.08-30.11)
• dupa tomate timpurii (20.03-30.07), se poate semana castraveti (5.08-30.11)