SPARANGHELUL- medicament, tehnologia de cultură; De ce sa cultivam mazărea furajeră ? Cât de profitabilă este mazărea de toamnă ?

ttttt

Lastarii de sparanghel au un continut ridicat in substante nutritive si vitamine, care le confera valoare alimentara ridicata : 5-30 mg vitamina C, 0,02 – 0,04 mg vitamina B1, 0,1 – 0,3 mg vitamina B2, 1-2% proteina bruta, 21 mg calciu, 60 mg P, 1 g fier, la 100 g produs proaspat. Comparativ, lastarii verzi au continut mai ridicatde vitamine decat lastarii etiolati.

Ceaiul de macese previne infarctul si combate pietrele la rinichi ceai-macese

Gustul specific al lastarilor de sparanghel se datoreaza continutului in asparagina, o amida a acidului aminosuccinic. Lastarii de sparanghel se folosesc mult si in industria conservelor, pentru conserve ca atare sau sub forma macinata, la fabricarea supelor deshidratate sau cremelor de legume.Sparanghelul este o leguma perena cultivata pentru lastarii tineri, anuali, care se consuma in stare etiolata sau verzi, preparati sub diferite forme.

Origine si raspandire SPARANGHEL

Sparanghelul este originar din Extremul Orient, creste insa spontan in luncile raurilor din Europa, Africa, Asia mica.

Planta este cunoscuta si cultivata inca din antichitate, fiind amintite de catre romani in numeroase scrieri (plinius, Cato, Columella). A cunoscut apoi o raspandire in tari ca Franta, Germania, Belgia, Olanda. In prezent Statele Unite, tarile UE, China, Japonia, sunt printre cei mai mari producatori de sparanghel.

Tendinta globala este de crestere a suprafetelor cultivate cu aceasta leguma, culturi destinate atat comercializarii in stare proaspata cat si prelucrarii in vederea obtinerii de conserve si de produse liofilizate. In general, culturile de sparanghel se situeaza in preajma marilor orase, consumul acestei legume fiind maxim in zonele urbane.

Zonele favorabile acestei culturi sunt zonele de ses din sudul tarii, luncile raurilor Siret, Arges, Prut, Olt, Mures. Zonele mai putin favorabile sunt zonele cu sol greu, argilos, zonele de deal si de munte, depresiunile.

Particularitati botanice si biologice

Sparanghelul este o specie perena, care poate dura in cultura 10-20 ani. Radacina embrionara are o durata limitata si este apoi substituita de un rizom puternic dezvoltat, pe care se formeaza numeroase radacini adventive si tulpinile aeriene.

Radacinile sunt carnoase, lungi pana la 40-50 cm, si se termina cu un varf tare numit gheara de sparanghel. Ele se formeaza in fiecare an tot mai sus de rizom, avand tendinta de a iesi la suprafata solului.

Lastarii aerieni apar din mugurii vegetativi plasati pe partea superioara catre varful rizomului. Daca nu sunt recoltati (la circa 30 cm) evolueaza si dau tulpini aeriene, inalte de 1,20 – 1,50 m, flexibile si puternic ramificate. Unele ramificatii au aspect foliaceu si poarta denumireade filocladii. Frunzele propriu-zise sunt solziforme si asezate la baza ramificatiilor tulpinilor.

Este o planta dioica, indivizii cu flori barbatesti fiind mai timpurii si mai productivi decat cei cu flori femeiesti. Florile sunt mici, asezate la baza filocladiilor, au perigonul de culoare alb-verzuie. Florile femeiesti sunt mai mici decat cele barbatesti, au un ovartrilocular, stilul scurt cu trei creste si stigmatul trilobat. Florile barbatesti prezinta 6 stamine cu filamentele rasfrante si antere galbene portocalii. Fructele sunt vace mici, de culoare rosie la maturitate, continand 1-8 seminte (frecvent 4 – 6), de culoare neagra, lucioase, cu suprafata neteda si tegumentul foarte tare.

Relatiile cu factorii de mediu

Sparanghelul ca planta perena rezista la temperaturi scazute si suporta bine gerurile din timpul iernii. Mai mult, este necesara o perioada indelungata cu temperaturi scazute, care va determina plantele sa intre in repaus, fenomen ce sta la baza formarii lastarilor vigurosi. Temperatura optima pentru germinarea semintelor este de 20 – 25 grade celsius, cand acestea incoltesc in 10 – 15 zile ; la temperaturi scazute germineaza dupa 20 – 30 de zile.

Cresterea lastarilor are loc in cele mai bune conditii cand temperaturile medii lunare sunt de 16 – 23 grade celsius in cursul perioadei de vegetatie.

Fata de umiditate sparaghelul nu are pretentii foarte mari. Se iriga doar in perioadele extrem de secetoase. Excesul de umiditate este in schimb extrem de daunator, provocand ofilirea plantelor si creste mult riscul atacului cu Rhizoctonia vioalacea.

Cerintele fata de sol sunt foarte ridicate, el prefera soluri usoare sau mijlocii, bogate in substante nutritive, bine ingrasate, bine drenate, cu pH = 7 – 7,8. Sparanghelul nu tolereaza aciditatea solului.

Ceaiul de macese previne infarctul si combate pietrele la rinichi

Ceaiul de macese este unul din cele mai cunoscute remedii populare. El este folosit de secole pentru cresterea imunitatii organismului si in general pentru a mentine starea generala de sanatate. Prin continutul de vitamine si minerale el devine eficient in tratamentul racelilor, tusei si gripei, reducerea colesterolului din sange si ameliorarea durerilor menstruale si de dinti.

ceai-maceseEfectele benefice ale macesului sunt cunoscute inca din antichitate. Macesul mai este denumit in unele regiuni trandafir salbatic sau rug. Se stie foarte bine ca fructele sale, care se coc la inceputul toamnei, sunt extrem de bogate in vitamina C, dar si in alte tipuri de vitamine cum sunt provitamina A, vitamina B1, vitamina B2, vitamina PP, vitamina K si acid nicotinic.Pe langa continutul bogat in vitamine, fructele de maces sunt bogate in zaharuri, acid citric, pectine, tanin, cupru, crom, mangan, pectina, acizi organici, uleiuri esentiale are efecte revigorante, antibacteriene, de regenerare, analgezice, anti-cancer si antiinflamatorii, este o bautura ideala pentru a imbunatati starea de sanatate a organismului in mod natural.

 

Ceaiul de macese – Proprietati si beneficii

Înlocuieşte calmantele.
Ceaiul de măceşe funcţionează ca un calmant în caz de insomnii, migrene, astenii nervoase şi oboseală fizică cronică.

Ceaiul de macese previne infarctul
Pe langa efectele diuretice, ceaiului de maces ii mai sunt atribuite si alte insusiri care duc la ameliorarea si vindecarea unor boli extrem de grave. Astfel, avand un continut ridicat in vitamina P, preparatele din maces reusesc sa mentina buna functionare a vaselor capilare, normalizand circulatia sangelui,protejand inima. Bolile de inimă pot fi prevenite cu ceai de măceşe. Alături de fructele păducelului, măceşele sunt adevărate campioane în prevenirea crizelor de angină pectorală şi infarct.

Calmează crizele de ficat
Ceaiul de maces este recomandat si in afectiunile ficatului, deoarece are proprietatea de a mari secretia de bila; intareste organismul, fiind un bun vitaminizant.
Măceşele pot fi folosite în calmarea crizelor de ficat sau a colicilor biliare. De aceea, după o masă copioasă, o cană de ceai de măceşe este binevenită.

Ceai de macese – combate pietrele la rinichi
Ceaiul de macese prezinta numeroase beneficii pentru sanatate, fiind util atat in eliminarea pietrelor sau nisipului la rinichi cat si in alte numeroase afectiuni.
Principala actiune terapeutica este marirea cantitatii de urina eliminata intr-o zi, fiind un bun diureatic. Aceasta actiune este atribuita in special semintelor. Ceiul de maces nu are reactii adverse si poate fi consumat pe perioade lungi de timp. Unii specialisti sustin faptul ca fructele de maces ar fi recomandate in inflamatiile intestinale, ar combate cu suces piatra la rinichi.

Substantele nutritive din macese au rol atat in stimularea cat si in consolidarea sistemului imunitar. Ele ajuta la distrugerea rapida a bacteriilor ce pot provoca o infectie in tractul urinar. In cazuri de cistita este indicat sa se bea cel putin o cana de ceai pe zi si simptomele neplacute se vor reduce foarte repede.

Ceai de macese – indicatii

Daca doriti sa va preparati un ceai de macese bun, cu efecte pe termen scurt, trebuie sa stiti ca este bine sa lasati mai intai sa fiarba apa si apoi sa adaugati fructele uscate si zdrobite. Se conserva mult mai bine vitamina C. Mai precis il puteti prepara dupa urmatoarea reteta: la 500 ml apa clocotita adaugati doua linguri de fructe zdrobite. Ceaiul se poate indulci(dupa ce se mai raceste) cu miere de albine si se bea pe parcursul unei zile.

Mod de preparare a ceaiului de macese 2– Intr-un bol se pun 2 linguri de macese (sau 10-15 boabe) taiate si o cana de apa, se lasa sa stea timp de 6 ore, se strecoara, se incalzeste putin, se adauga putin zahar sau miere de albine si se bea. Ceaiul se poate bea rece sau cald. Daca se fierb macesele 10 minute in apa se pierd toate proprietatile acestora – mineralele si vitaminele.

Contraindicatii

Ceaiul de măceşe nu are reacţii adverse si poate fi consumat pe perioade lungi de timp.
Nici Pulpa de măceşe nu are contraindicaţii în administrare, în schimb seminţele, mai ales perişorii prezenţi pe acestea irită puternic aparatul digestiv şi aparatul respirator si nu este recomandata ingerarea lor. Persoanele alergice pot avea reacţii alergice severe şi chiar crize de astm bronşic, de aceea se recomandă evitarea contactului cu aceştia, în cazul bolnavilor alergici.

Cererea de  LEGUME bio l-a invatat  pe  inginerul Constantin Ioniță sa cucereasca piata

FERMA DE LEGUME BIO – afacerea în care un ialomițean a decis să investească în 2013 după ce înainte a făcut producție în sistem convențional. Trecerea la cultura ecologică a legumelor a însemnat și un avânt neașteptat pentru business-ul său: a semnat cu un mare retailer și ”a prins loc” în Piața Obor din București, unde standul BioValley este singurul de unde poți cumpăra bio.
Constantin Ioniță este inginer agronom de profesie și a cochetat cu legumicultura cu mult timp înainte să termine facultate, ocupându-se tot de cultivarea legumelor, dar pe suprafețe mici. De-a lungul anilor a acumulat experiența necesară pentru a putea face agricultură ecologică de o manieră profesionistă pe cele 16 hectare pe care le lucrează în ferma sa din Valea Măcrișului, din județul Ialomița.

A trecut la agricultura ecologică în 2013

Afacerea proprie a familiei Ioniță în agricultură a început în 2008 când s-au pus bazele unei ferme în localitatea Valea Măcrișului, din județul Ialomița. La început au decis să cultive legume în sistem convențional, dar presiunea pieței controlată de samsari și importurile masive l-au determinat pe Constantin Ioniță să treacă la agricultura ecologică.

În 2013 am decis să intru într-un proces de reconversie pentru agricultura ecologică, proces ce a durat doi ani, iar în alt treilea an primești certificarea. Eu m-am înscris în august 2013 și în august 2015 am primit certificarea. Este o afacere de familie, dar am și 10 angajați permanenți și 20-30 de zilieri, pentru că în agricultura ecologică este nevoie de multă forță de muncă manuală”, a declarat   Constantin Ioniță, fermierul care produce legume ecologice în localitatea Valea Măcrișului, județul Ialomița.
Fermă bio pe 16 hectare

Potrivit fermierului, trecerea de la agricultura convențională la cea ecologică nu este chiar dificilă atât timp cât respecți întocmai regulamentul ce se aplică pentru producția bio.

Trebuie să te înscrii la Direcția Agricolă Județeană cu suprafața pe care o dorești – eu m-am înscris cu toată suprafața, vorbim de 16 hectare. Acum am făcut 8.000 mp de solar și sper să ajung la un hectar de solarii până la sfârșitul anului. Inițial am zis să mă înscriu numai cu solariile, dar apoi am decis să înscriu toată suprafața pentru că era același preț. Problema este că în cei 2 ani de conversie nimeni nu îți consideră produsul ca fiind ecologic, chiar dacă nu folosești nimic și chiar dacă la analize nu găsești nimic. Produsul nu este considerat ecologic în perioada de conversie și nu poate fi valorificat ca atare”, ne-a spus legumicultorul.

Producția ecologică este mai mică cu 30-40%

Produsele ecologice sunt mai scumpe și mai sănătoase decât cele obținute în mod convențional. Această diferență de preț se explică prin faptul că, pe de o parte, producția din agricultura bio este mai mică, iar pe de altă parte costul cu obținerea produselor ecologice este mult mai ridicat.

Procentual, producția în agricultura ecologică față de cea convențională este cu 30-40% mai mică. În general această diferență este dată de faptul că nu folosim îngrășăminte chimice de sinteză care ar asigura producția cea mai mare. Îngrășămintele pe care le folosesc în agricultura ecologică sunt cele pe bază de alge marine și vermicompost care nu au aceași eficiență ca cele de sinteză. La producțiile mici mai contribuie și faptul că lupta împotriva buruienilor se face manual, cu sapa sau prin folie de mulcire. Buruienile concurează foarte mult plantele de cultură și producția scade. Apoi, combaterea bolilor și dăunătorilor este mult mai restrictivă. Pentru asta există doar produse de combatere a bolilor și dăunătorilor preventive și nu curative. Tocmai de aceea atunci când îți intră boala în cultură sau nu știu ce dăunător trebuie să aștepți și să vezi ce mai rămâne. Așa se explică și costul este mai mare la legumele bio raportat la cel pentru obținerea legumelor convenționale”, a explicat fermierul ialomițean .

Legumele ecologice se vând în supermarket și la Piața Obor

În urmă cu o săptămână, familia Ioniță a reușit să intre cu legumele ecologice și în Piața Obor, devenind astfel singurul producător de legume bio care vinde direct către consumatori. Aici ajunge însă doar o parte din recoltă pentru că restul este valorificată prin intermediul unui supermarket.

Am făcut un contract cu un supermarket ce activează în România și colaborez cu ei pentru zece produse. Avem contract încheiat pentru tomate, ardei kapia, vânătă, roșii cherry, salată, dovlecel, ceapă, păstârnac, morcov și varză. În acest moment nu am producție să le dau cât pot ei vinde. O parte din producție se vinde și în Piața Obor. De o săptămână vindem și acolo pentru am încercat să ajungem și acest public dar rezultatele nu sunt atât de mulțumitoare. Suntem cam singurii din Piața Obor care vindem legume bio, oamenii se uită, nu ar fi problema de preț, cât e vorba de suspiciune. Nu le-am putut spune că produsele care se vând de la mine din fermă în supermarket sunt testate lot cu lot. Am certificările ecologice la îndemână și am ceva analize pe care le pot arăta celor interesați. Problema cu suspiciunea există, e greu de combătut,dar oamenii care au o cultură și știu ce e bio nu se uită la preț. Pur și simplu pun mâna și spun câte caserole vor”, ne-a spus fermierul, despre valorificare producției și despre suspiciunile cumpărătorilor din Piața Obor.
Piața legumelor ecologice – încă la început de drum în România

Piața legumelor ecologice în România se află abia la început dar începând cu anul acesta supermarket-urile au nevoie de legume ecologice pe care nu prea au de unde să le achiziționeze.

Majoritatea celor care sunt certificați ecologic produc cereale și mai puțin legume. În ceea ce privește legumele ecologice, în România suprafețele sunt foarte mici. Cei care au intrat în această nișă au suprafețe foarte mici și un supermarket nu se poate baza pe suprafețele alea, pentru că ei vor cantități. Când m-am apucat de agricultura ecologică am zis să mă axez pe un alt timp de consumator, acel consumator pretențios și care este în permanență atent cu ceea ce mănâncă, am vrut să intru pe un segment de piață mai restrâns și cu o valorificare mai bună a produsului, chiar dacă aici cantitățile obținute sunt mai mici”, a adăugat legumicultorul Ioniță.

În ceea ce privește prețul la care se vând legumele ecologice din ferma BioValley din localitatea Valea Măcrișului legumicultorul ne-a dat câteva exemple: un kilogram de ceapă albă și ceapă roșie este 8 lei – ambalată la caserole de 500 grame, roșiile cherry sunt ambalate la caserole de 250 grame și costă 20 lei kilogramul, respectiv 5 lei caserola, vânăta este 7 lei/kg, ardeiul gras este 8 lei/kg – ambalat la caserole de 500 gr, tomatele sunt la 10 lei/kg.

40.000 euro investiție

De la momentul în care a luat decizia de a trece la agricultura ecologică și până la momentul în care a reușit să încheie un contract ferm cu un mare retailer din România fermierul Ioniță a investit în afacerea de la Valea Măcrișului 40.000 euro.

linie de ambalare legume

Am și linie de ambalare – a fost până la urmă cerința supermarketului care îmi cumpără marfa. Aceștia nu fac ambalare, doar îmi vând marfa. Am investit într-o line de ambalare, am trasabilitatea asigurată pentru toate produsele. Nu poți păcăli – chiar dacă nu vine nimeni să te controleze, sunt analizate produsele lot cu lot, nu te întreabă nimeni de tehnologie, important este rezultatul final. Investiția implicată în trecerea de la convențional la ecologic s-a ridicat la 40.000 euro. În această sumă a fost inclus costul cu solariile, cu linia de ambalare, echipamentele de protecție, vestiarele, sala de mese. Am creat toate condițiile optime pentru a putea livra către supermarket. Totul a fost investiție proprie”, ne-a mărturisit fermierul ialomițean.

Planuri de viitor: fonduri europene pentru construcția de solarii

Chiar dacă până acum întreaga investiție din ferma BioValley a fost suportată din propriu buzunar, pe termen scurt, fermierul este hotărât să apeleze la fondurile europene pentru a-și construi alte solarii care să-l ajute să producă mai mult și cu costuri mai reduse.

Mi-am propus să accesez fonduri europene, mi s-a făcut un punctaj și a reieșit că pot să accesez 90% nerambursabil. Mă încadrez în măsura 4.1 ”Investiții în exploatații agricole” și sper să apară o sesiune în care să aplic și eu. Banii ar urma să fie investiți în crearea de noi solarii. În agricultura ecologică în câmp e o problemă, față de agricultura în spații protejate unde poți interveni mult mai ușor și mult mai eficient. De asemenea, în solar se poate controla  diferența mare de la zi la noapte”, a explicat fermierul necesitatea acestei investiții.
Sper să reușesc să conving cât mai mulți oameni că a mânca sănătos este esențial pentru sănătatea lor. Îmi doresc să schimb mentalitatea aceea de a cumpăra cantitate, este mai bine să cumperi două kilograme de legume ecologice și știi ce mănânci, decât să cumperi 3 kilograme de legume despre care nu știi mare lucru. Am răbdare să schimb această mentalitatea pentru că nu am ce să fac, dacă am pornit pe acest drum asta trebuie să fac”, a declarat  Constantin Ioniță, fermierul care produce legume ecologice în localitatea Valea Măcrișului, județul Ialomița.

De ce sa cultivam mazărea furajeră ?

Mazărea furajeră a fost în ultimii ani tăiată de pe lista culturilor agricole din marile exploatații agricole. Noile obligații privind subvențiile agricole, dar și schimbările meteorologice au determinat unii fermieri să se întoarcă la mazăre ca una dintre leguminoasele care facilitează accesul la plata pe înverzire.
Una dintre marile ferme unde din acest an, mazărea revine în câmp este Agromec Vișina, exploatație din județul Olt unde se lucrează 3.500 de hectare cu multe probleme și un climat specific ce pune mari piedici fermierilor. Pentru că ferma nu dispune de sistem de irigații care să facă rentabilă cultura de soia, Ștefan Stănescu, co-proprietar la Agromec Vișina, ne-a declarat că a luat decizia de a reintroduce mazărea în schema de cultură.

În toamnă am semănat 1.016 hectare de rapiță care a avut o răsărire uniformă, astfel că toate solele au intrat bine pregătite în iarnă. Tot în toamnă am pus și 1.400 de hectare de grâu. Diferența rămâne pentru culturile de primăvară, floarea-soarelui, porumb și mazăre. Nu este primul an în care punem mazăre în fermă, am mai pus și în 2010 și în 2011, după care am făcut o pauză, dar revenim acum. Pentru anul acesta vom pune undeva la 250 de hectare cu mazăre furajeră. Încă nu am ales soiul sau hibridul pe care vom merge, am prospectat piață și încă nu suntem hotărâți”, a declarat  Ștefan Stănescu, asociat în cadrul fermei Agromec Vișina.

2.600-3.000 kg/ha producția medie la mazăre

Manifestând pretenții moderate pentru sol și nivel de precipitații, cultura verde oferă producții extrem de bune, comparabil mai mari decât dacă fermierul ar alege să cultive soia la neirigat. Cu un nivel de producție satisfăcător și fără prea multe investiții, cei care aleg să cultive mazăre reușesc să își acopere costul pe hectar și să obțină și un profit important tocmai datorită faptul că traderii caută mazăre și oferă și un preț bun la valorificare.
”În anii trecuți, când am cultivat mazăre am obținut o medie de 2.600-3.000 kg/ha. Dacă pot spune așa, anul agricol ce tocmai s-a încheiat a fost al mazării, fermierii care au cultivat anul trecut au obținut producții și de 4.000 kg/ha. La acest nivel de producție nu doar că îți scoți investiția pe hectar, ci rămâne și un plus. Mai mult, mazărea prezintă avantajul că, după recoltare, planta care îi va lua locul va înregistra un spor de producție tocmai pentru că mazărea a fost acolo, fiind fixatoare de azot. Un alt lucru extrem de important este faptul că traderii de cereale caută mazăre furajeră, iar valorificarea ei nu aduce probleme”, ne-a explicat tânărul fermier motivele care l-au determinat să aleagă cultura de mazăre în locul celei de soia.

Mazărea se cultivă pe solurile sărace în elemente nutritive

Mazărea furajeră se numără printre culturile verzi susținute prin noua Politică Agricolă Comună pentru că îmbunătățește calitățile solului, reducându-se astfel folosirea fertilizanților sau a îngrășămintelor chimice. Cultura prezintă cerințe modeste față de sol, tocmai de aceea cei de la Agromec Vișina o vor cultiva pe acele sole problematice identificate cu ajutorul aplicației AgriSo.

Mihai și Ștefan Stănescu au identificat terenurile cu probleme folosind aplicația AgriSo
Mihai și Ștefan Stănescu au identificat terenurile cu probleme folosind aplicația AgriSo

”Pentru cultura de mazăre scanăm din satelit solele, utilizând aplicația AgriSo și identificăm solele care au probleme. Pe acele sole punem mazăre tocmai pentru a le redresa și pentru a le readuce la un nivel mult mai bun, fixând azotul în sol cu ajutorul culturii de mazăre. Cu ajutorul acestei culturi, pământul se reface mult mai repede”, ne-a spus Ștefan Stănescu care, împreună cu vărul său, Mihai Stănescu, a dezvoltat aplicația AgriSo pentru managementul complet al fermelor.

Pregătirea terenului pentru cultura de mazăre

După eliberarea terenului de resturi vegetale, toamna se realizează o arătură adâncă de 28-32 cm. Este indicat ca înainte de efectuarea acestei lucrări să se încorporeze în sol 50-75 kg s.a./ha fosfor şi 50-75 s.a./ha potasiu urmând ca în primăvară concomitent cu pregătirea patului germinativ să se aplice 45 kg s.a./ha azot. Pentru ca solul să fie fără buruieni se realizează o erbicidare preemergentă și una postemergentă cu produsele consacrate de pe piață.
Primăvara, la începutul lunii martie se aplică o lucrare de discuit și una de grăpat în vederea pregătirii patului germinativ. Dat fiind faptul ca mazărea este o specie sensibilă la atacul bolilor şi dăunătorilor se recomandă o rotaţie anuală. Bune premergătoare sunt culturile de castraveţi, tomate, ardei, cartof, care părăsesc terenul devreme şi-l lasă curat de buruieni.

Mazărea se seamănă între 1 și 10 martie

Mazărea germinează la temperaturi de 4-5ºC. La aceste valori, răsărirea are loc in 10-12 zile. Epoca optimă de semănat pentru mazăre aparţine, de regulă, perioadei 1-10 martie. Se seamănă în rânduri echidistante, cu distanta între rânduri de 15-20 cm şi între plante/rând de 5 cm. Adâncimea de semănat este de 4-5 cm în condiţiile unei bune pregătiri a patului germinativ. Cantitatea de sămânţă necesară pentru un hectar este de 170-180 kg/ha.

Pentru prevenirea răspândirii atacului gărgăriţei mazării, seminţele ce urmează să fie semănate se vor trata chimic prin gazare, de către personal autorizat sau termic timp de 5-6 zile cu temperaturi de -3ºC.
Recoltarea începe când 70% din păstăi au ajuns la dezvoltarea normală, iar boabele la maturitatea de consum. Pe suprafeţe mici, recoltarea se face manual, în 3-4 etape la 2-3 zile.

Cât de profitabilă este mazărea de toamnă ?

Cultura de mazăre de toamnă este o noutate pe piața din România. La acest moment, doar compania Saaten-Union are în portofoliu două soiuri din acest tip de mazăre care se anunță cu mare potențial pe piață în contextul în care poate lua locul rapiței acolo unde rotația culturilor limitează deja investiția în această oleaginoasă. 

Alternativă la cultura de rapiță, plus alte avantaje!

Fermierii români caută în permanență culturi care să-i ajute să-și rentabilizeze afacerile. Dacă cei care exploatează suprafețe mici de teren au la dispoziție culturile de nișă așa cum sunt cele de castravete amar sau fructe de pădure, pentru cei care se ocupă exclusiv de cultura mare variantele sunt destul de limitate. O sursă importantă de venit pentru fermele mari este reprezentată de cultura de rapiță, care impune o serie întreagă de restricții în ceea ce privește asolamentul, sărăcind solul de elemente nutritive. În acest context, mazăre de toamnă poate fi o variantă demnă de luat în calcul de fermierii din România, fiind valorificată la un preț bun și lăsând în sol și o cantitate destul de mare de azot, ce poate fi folosit de cultura ce urmează a fi înființată.

Mazărea de toamnă nu se deosebește cu nimic de cea de primăvară, singurele diferențe fiind cele legate de momentul înființării culturii și de faptul că, după recoltarea mazării de toamnă mai poate fi înființată o a doua cultură pe același teren.

 

Ștefan Niculae, specialist în cadrul departamentului tehnic din cadrul companiei Saaten- Union România și responsabil de producerea și multiplicare semințelor pentru leguminoase și cereale păioase din sud-estul României Care sunt atuurile acestei culturi, dar și ce tehnologie este recomandată pentru obținerea unei producții de 2.000-2.500 kg/ha.

Mazărea de toamnă, primul an în cultură

Mazărea de toamnă, un sortiment de leguminoase nou introdus în cultură în România, are șanse să câștige încrederea fermierilor care sunt din ce în ce mai interesați să-și diversifice culturile și să obțină venituri semnificativ mai ridicate.

”În ceea ce privește cultura de mazăre suntem abia la început, desfășurăm o activitate de pionierat. La mazărea de toamnă suntem singura companiei din România care are în portofoliu acestă sămânță. Am beneficiat de entuziasmul unor fermieri din județele Călărași, Ialomița, Constanța și Dâmbovița unde am implementat acest program de multiplicare cu mazăre de toamnă. La mazărea de toamnă avem două soiuri – James și Dexter, ambele fiind introduse în cultură în urmă cu un an. Cel mai probabil soiul James va fi înlocuit de Dexter, pentru faptul că talia mult prea mică a acestui soi pune ceva probleme la recoltare”, a declarat pentru Agrointeligența Ștefan Niculae, specialist în cadrul departamentului tehnic și responsabil de producerea și multiplicare semințelor pentru leguminoase și cereale păioase din sud-estul României.

Se seamănă la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie

Specialiștii recomandă ca mazărea de toamnă să se amplaseze după culturile care eliberează terenul din timp, în așa fel încât să permită fermierului executarea la momentul oportun a lucrărilor agricole necesare pregătirii patului germinativ.

Semănatul la mazărea de toamnă este recomandat să se facă în ultima decadă a lunii august, prima decadă a lunii septembrie, de așa manieră încât, parcurgând etapele de germinare, răsărire, la intrarea în iarnă mazărea să dezvolte 2-3 lăstari care să-i asigure capacitatea acestei plante de a trece peste iarnă. Rezistența acestei culturi peste iarnă, fără strat protector, este undeva la -16, -17 grade Celsius, iar cu strat protector de zăpadă se merge până la -20, chiar -21 de grade Celsius. Acest tip de mazăre are o rezistență remarcabilă la temperaturile scăzute din timpul iernii, în timp ce primăvara are o creștere remarcabilă”, a explicat specialistul companiei Saaten-Union.

60-80 kg/ha de fosfor la pregătirea patului germinativ

La pregătirea patului germinativ este indicat să se aplice îngrășăminte pe baza de fosfor care să stimuleze formarea unui sistem radicular sănătos, cu un nod de ramificație cu conținut în zaharuri deosebite care îi asigură plantei o rezistență sporită peste iarnă.

”Dozele de fosfor pot varia undeva la 60-80 kg/ha produs comercial. Mazărea nu are nevoie de azot pentru că este o plantă inteligentă ce ia azotul din atmosferă. Din experiențele pe care le-au făcut colegii de la departamentul de cercetare se pare că planta își asigură până la 80% necesarul de azot”, a vorbit Ștefan Niculae, despre dozele de îngrășăminte recomandate a fi aplicate la pregătirea patului germinativ.

240-250 kg/ha – cantitatea de sămânță necesară

Ca și cantitate de sămânță la hectar, se recomandă semănarea a 240-250 kg/ha, ceea ce înseamnă 90 de boabe germinabile pe metrul pătrat. Sistemul de plantare folosit pentru mazărea de toamnă este cel clasic, fie de 12,5 cm între rânduri, fie 17 cm, în funcție de semănătoarea folosită. Adâncimea de semănat este de 4-5 cm în condiţiile unei bune pregătiri a patului germinativ. Mazărea de toamnă, fiind de tipul afila își realizează cârceii și își menține poziția erectă.

Tratamente cu insecticide împotriva Tripșilor și Gărgăriței

Imediat după răsărire, în toamnă este bine să facem un tratament cu insecticid împotriva Tripșilor și la Gărgărița mazării.
”În primăvară înflorirea este timpurie și este foarte bine ca fermierul să știe că, atunci când apar butonii florari trebuie să intervină cu un insecticid sistemic care îi conferă plantei siguranță și protecție asupra Gărăgăriței mazării. A doua intervenție cu insecticid se face după 10-14 zile, tot cu un insecticid sistemic care să asigure o protecție bună a plantelor de mazăre”, recomandă specialistul din cadrul departamentului tehnic

Dual Gold pentru controlul buruienilor

”Pentru un control al buruienilor este bine să folosim erbicide. La cultura de mazăre se aplică Dual Gold în doză de 1-1,5 l/ha. De asemenea, recomandăm aplicarea unor doze moderate de imazamox, până într-un litru pentru un hectar. La imazamox planta simte un recul pentru că solubilizarea se face mai lent, substanța activă de imazamox este destul de agresivă”, a explicat specialistul.

În primăvară, la reluarea ciclului de vegetație este recomandată aplicarea unor doze moderate de azot și aplicarea de insecticide împreună cu îngrășăminte foliare cu microelemente.

How-to-grow-peas-close-up

Potențialul de producție la mazărea de toamnă: 2.000-2.500 kg/ha

Mazărea de toamnă a fost introdusă în rotația culturilor, astfel încât fermierul să iasă din acel stereotip: porumb, floarea-soarelui, grâu și mai nou porumb, rapiță, grâu. Mazărea diversifică spectrul de culturi și îi lasă fermierului în sol, în mod gratuit 80-100 kg de azot.

Mazărea se recoltează mecanizat înainte de a intra la recoltatul orzului. Mazărea de toamnă este cultura care poate să-i aducă primii bani fermierului. Perioada optimă de recoltat este atunci când umiditatea boabelor atinge 14-16% și atunci când culoarea păstăilor de mazăre este maro-deschis. La soiul de mazăre James, boabele sunt de culoare galbenă și au un conținut bogat în proteină. Potențialul de producție la mazărea de toamnă oscilează undeva la 2.000-2.500 kg/ha. La un preț de valorificare destul de bun, avem o cultură destul de rentabilă, care asigură fermierului posibilitatea de a înființa o a doua cultură, după recoltatul mazării, câștigând pe aceeași unitate de suprafață încă o sumă importantă de bani”, a explicat specialistul.

2.200-2.750 lei venitul de pe un hectar cultivat

La acest venit obținut din vânzarea recoltei de pe un hectar se adaugă și faptul că mazărea lasă în sol, în mod gratuit o cantitate de 80-100 kg/ha de azot ce poate fi valorificat de următoare cultură, ce se poate înființa imediat după ce ai recoltat mazăre.
Dacă fermierul cultivă mazărea pentru alte destinații, prețul diferă foarte mult de felul în care fermierul se înțelege cu distribuitorul. Compania Saaten-Union poate oferi la multiplicare, la recoltă un preț de 1-1,1 lei/kg, la care se adaugă costul transportului. La un calcul simplu se poate vedea faptul că, această cultură este destul de rentabilă, venitul înregistrat de pe un hectar de mazăre ajungând la 2.200-2.750 lei”, a declarat  Ștefan Niculae, specialist în cadrul departamentului tehnic și responsabil de producerea și multiplicare semințelor pentru leguminoase și cereale păioase din sud-estul României

Ceaiul de papadie elimina toxinele din organism

Aparent banala păpădie este una din cele mai puternice plante antitoxice şi depurative de la noi. Frunzele, tulpinile şi rădăcinile sale ajută la mobilizarea şi eliminarea toxinelor din organism, intensifică tranzitul intestinal şi cresc tonusul întregului organism.
ceai de papadiePăpădia este utilă pentru drenarea surplusului de apă din organism, pentru că este un diuretic puternic. Ceaiul de  are rezultate remarcabile in detoxifierea organismului, mai ales în perioadele de schimbare a anotimpului.
Această plantă este folosită cu succes în tratamentul unui număr mare de afecţiuni de la acnee, alergie şi alte boli de , la indigestie, gastrită hipoacidă, dischinezie biliară, constipaţie atonă. Un efect deosebit îl are atât planta uscată cât şi cea proaspătă în tratamentul diabetului zaharat, boală în care are uneori efecte miraculoase.
În China o varietate de păpădie este folosită de mult timp pentru tratarea hepatitei, cancerului şi a diverselor afecţiuni ale glandei mamare (inflamaţii, probleme legate de secreţia laptelui, cancer de sân) precum şi pentru îmbunătăţirea rezistenţei imunitare la infecţiile căilor respiratorii. Folosirea păpădiei este deja recunoscută în numeroase farmacopei consacrate.

Proprietati ale papadiei

Papadia este un diuretic puternic şi are o excelentă acţiune depurativă. Prin componenta sa amară permite o mai bună funcţionare a ficatului şi a vezicii biliare. Păpădia este un coleretic, colagog, , stumulează peristaltismul tubului digestiv, stimulează secreţia salivară, gastrică şi intestinală. Este un foarte bun tonic amar.
Puţină lume ştie că sucul de păpădie a fost folosit din cele mai vechi timpuri si pentru tulburările de vedere.
De asemenea, prin proprietatile sale de , tonifică şi dă un aspect sănătos pielii. Păpădia este o mină de aur în ceea ce priveşte vitaminele, mineralele şi oligoelementele, frunzele de păpădie proaspete fiind folosite şi sub formă de . Păpădia face parte din plantele cele mai bogate în provitamina A. Este foarte eficientă în lupta împotriva radicalilor liberi care duc la îmbătrânirea pielii. Frunzele de păpădie conţin potasiu, , cupru, siliciu şi mangan. Rădăcinile conţin în plus şi principii amare, inulină, zaharuri complexe, substanţe care favorizează flora intestinală benefică.
Păpădia este eficace în lupta impotriva constipaţiei, anemiei şi infecţiilor. De asemenea, ea este bogată în calciu şi . Păpădia conţine o catitate mare de vitamine din complexul B, ceea ce îi permite să fie eficientă în tratarea infecţiilor şi în evitarea apariţiei anemiilor.
Păpadia conţine colina (compus important în afecţiunile hepatice), vitaminele C, D şi K precum şi  şi carotenoide.

 

Indicaţii ale ceaiului de păpădie

– acnee, alergie, eczeme infecţioase recidivante, eczeme de etiologie necunoscută, ;
– constipaţie, constipaţie atonă, colită de putrefacţie, dispepsie, insuficietă secreţie de salivă, gastrită hipoacidă;
– reumatism, reumatism cronic, reumatism degenerativ, gută;
– dischinezie biliară, hepatită, sechele post-hepatice, ciroză în faza iniţială;
– intoxicaţii diverse, toxiinfecţii alimentare;
–  (reduce glicemia, creşte diureza, protejează vasele de sânge);
– tromboflebită, arteroscleroză, hemoroizi, îmbunătăţirea circulaţiei sângelui;
– obezitate;
– afecţiuni renale: este folosit în special pentru a creşte diureza;
– tonic general pentru organism.

Cum se prepară  de papadie

Pentru uz terapeutic sunt folosite atât frunzele cât şi rădăcinile de păpădie. Dacă doriţi mai mult un diuretic folosiţi mai degrabă frunzele, dar dacă doriţi să trataţi afecţiunile hepatice folosiţi rădăcinile.
Infuzia din frunze de păpădie: infuzaţi 4 până la 10 g de frunze uscate în 150 ml de apă fierbinte timp de 5 -10 minute. Consumaţi ceaiul de 3 ori pe zi.
Decoctul din rădăcini de păpădie: fiebeţi 3 -5 g de rădăcină într-o cană de apă timp de 5 – 10 minute. Consumaţi decoctul de 3 ori pe zi.

Cercetări ştiinţifice

Primele cercetări ştiinţifice din Europa asupra efectelor păpădiei datează din prima jumătate a secolului XX. Experimente realizate pe animale au permis confirmarea, la acea vreme, a efectelor benefice ale acestei plante: creşterea cantitătii de urină eliminate, creşterea producţiei de bilă şi în special efectelul antiinflamator.
În 2006 a fost publicată o sinteză aunor lucrări ca subliniază informaţiile obţinute pe modele celulare şi pe animale confirmă virtuţile antioxidante anticance şi antidiabetice ale păpădiei şi ale componentelor sale3. Câteva teste clinice preliminare indică faptul că unele preparate din păpădie pot trata crampele intestinale, constipaţia şi diarea.

Nu a fost încă elucidat mecanismul ce stă la baza efectului diuretic al frunzelor de păpădie. În schimb, prin conţinutul ridicat de potasiu, această plantă are un avantaj în faţa altor diuretice. Spre deosebire de alte diuretice, frunzele de păpădie nu provoacă pierderea de potasiu la nivelul rinichilor, conform studiilor efectuate pe animale.

Precauţii

Atenţie: în cazul unor calculi biliari sau a abstrucţiei canalelor biliare trebuie consultat un specialist înainte de a consuma remedii pe abază de păpădie.
Constraindicaţii: Persoanele alergice la plantele din familia Asteraceae (ex. margarete, cicoare) pot fi sensibile la păpădie. De notat, însă, că alergia la polenul acestor plante nu antrenează în mod automat şi alergia la alte părţi ale plante (frunze, rădăcini). Totuşi poate să apară o sensibilitate cutanată la contactul cu ceaiul de păpădie.

Scapa usor de gazele la stomac – 3 remedii cu efect imediat

Dacă şi tu ai frecvent senzaţia că mai ai un pic şi explodezi, înseamnă că remediile noastre vin tocmai la fix. Apărute în cadrul digestiei, gazele la stomac sunt favorizate de mâncatul pe fugă, de vorbitul în timpul mesei, de anumite alimente (fasole, varză), dar şi de unele probleme de sănătate (constipaţie, colon iritabil).

gazestomacAtunci când nu sunt eliminate, gazele duc la apariţia balonării, care poate da disconfort şi durere abdominală. Ca să nu ajungi acolo, îţi spunem noi ce remedii poţi încerca. În acest caz, fitoterapeuţii te sfătuiesc să foloseşti plantele carminative, adică acele remedii care favorizează eliminarea gazelor intestinale.

 

Coriandrul calmează spasmele

Contra gazelor intestinale, îţi sunt de mare ajutor coriandrul, feniculul şi măghiranul, plante renumite pentru acţiunea lor calmantă a spasmelor gastrointestinale. Infuzia din coriandru o prepari dintr-o linguriţă de fructe zdrobite la 250 ml de apă clocotită. Ceaiul îl bei pe parcursul unei zile.

Din fenicul, prepară o infuzie din jumătate de linguriţă de fructe la 200 ml de apă fierbinte, din care bei câte puţin, după mesele principale. Tot sub formă de infuzie, poţi consuma măghiranul, din care ai nevoie de o linguriţă de plantă la 200 ml de apă fierbinte. Poţi bea câte trei infuzii de măghiran pe zi.

Cărbunele, bun absorbant

Cărbunele medicinal are o mare putere de absorbţie, calitate care îl recomandă ca remediu eficient în eliminarea gazelor intestinale. Poţi lua câte două comprimate pe zi, la nevoie. Preventiv, înainte de a mânca alimente care balonează (mazăre, fasole, varză, linte), poţi lua o capsulă.

Atenţie! Nu lua cărbunele medicinal în combinaţie cu alte medicamente (le scade eficienţa), ci la o distanţă de cel puţin două ore.

Ghimbirul previne balonarea

Rădăcina acestei plante stimulează enzimele necesare digestiei, reduce spasmele stomacale şi elimină gazele intestinale.

Poţi consuma planta atât în stare proaspătă (mesteci o jumătate de felie), cât şi sub formă de ceai (fierbi 10 g de ghimbir în 300 ml de apă, timp de zece minute, trei căni pe zi), capsule (două pe zi) sau de tinctură (o linguriţă de tinctură diluată în 100 ml de apă, de trei ori pe zi).

Ce mai poţi încerca
Ia înainte de masă o linguriţă cu puţină pulbere de chimen.
Bea dimineaţa şi seara apă cu argilă (o lingură de argilă la 300 ml de apă; se lasă de seara până dimineaţa).
Compresele abdominale cu bitter suedez.
Info: Contra balonării, este bună şi infuzia de lămâie.

Regenerarea Ficatului – elixir din SFECLĂ și NUCI

Sucul de sfeclă, morcov si nuci este unul din cele mai eficiente elixiruri, recomandat in zilele noastre de tot mai mulți nutriționiști si specialisti din intreaga lume. Acționează ca un adevarat panaceu asupra sângelui și ficatului, întărește imunitatea, curăță organismul de toxine, combate cancerul si mai mult decat orice ajută la regenerarea ficatului. Toți cei bolnavi de cancer ar trebui să bea zilnic suc de sfeclă, cu morcov, măr, țelină sau lămâie, sau simplu.

Reteta elixirului pentru regenerarea ficatului

Ingrediente

 

– 1 sfeclă roșie
– 3-4 morcovi de marime medie
– 2 fructe de kiwi
– 1 ceașcă cu miez de nucă

Prepararea bauturii

Ingrediente enumerate mai sus ajung pentru o doză zilnică de suc.

Pentru prepararea elixirului, aveți nevoie de un storcător(preferabil manual fiindca este mai eficient), robot sau blender. Sfecla, fructele de kiwi și morcovul se curăță de coajă, se taie cubulețe mici și se pun în aparat.

Sucul obținut se bea intr-o singura repriza, dimineața pe stomacul gol, sau pe parcursul unei ore,in intervalul dintre mese.

Persoanele care tin cure de slabire pot înlocui una din mesele zilei cu acest elixir magnific. Preparați acest suc proaspăt în fiecare zi. Cura de regenerare a ficatului durează 6 săptămâni, și se poate face de 3 ori pe an.

Indicațiile terapeutice

Acesta bautura este recomandata următoarelor persoane:

– Persoanelor care fumează sau consumă alcool zilnic
– Persoanelor bolnave de cancer
– Persoanelor cu imunitatea scăzută
– Persoanelor supraponderale
– Persoanelor care suferă de afecțiuni hepatice sau biliare
– Persoanelor care iau antibiotice
– Femeilor care iau anticoncepționale
– Bolnavilor cronic, care urmează un tratament medicamentos de lungă durată
– Persoanelor care suferă de insomnie
– Persoanelor care sunt afectate de oboseală cronică sau suprasolicitare fizică și intelectuală

Sucul de sfeclă roșie este o sursă bogată de fitonutrienți precum betaina, care are proprietăți antiinflamatoare și antioxidante puternice, cuplate cu un efect stimulator asupra mai multor procese detoxifiante de la nivelul ficatului. Betaina ajută la regenerarea celulelor ficatului, și la curățarea depozitelor de grăsime cauzate de consumul de alcool.

Sucul de morcovi Sucul de morcovi este un puternic alcalinizant, plin de vitamine și minerale, cu proprietati detoxifiante ajutănd la eliminarea deșeurilor toxice acumulate în ficat. Conține foarte multe vitamine și minerale care ajută inclusiv la curățarea sângelui de substanțe contaminante, la curățarea pielii și la îmbunătățirea vederii: Vitamina C, Vitamina K, Vitamine B, calciu și magneziu.

Kiwi este unul din cele mai bune surse de Vitamina C și E, importante pentru ficat. Consumat sub formă de suc, kiwi și substanțele sale nutritive sunt raid absorbite de corp. Consumul de kiwi previne de asemenea ficatul gras, cancerul și alergiile.

Nucile curăță ficatul și hrănesc creierul. Sunt o sursă fabuloasă de proteine, antioxidanți, acizi grași Omega-3, minerale și vitamine. Proteinele sunt esențiale pentru persoanele care au ficatul afectat, întrucât ele ajută la formarea de noi celule, repararea țesuturilor și buna funcționare a sistemului imunitar. Antioxidanții sunt și ei importanți pentru sănătate ficatului, deoarece ajută la neutralizarea radicalilor liberi, care pot afecta celuele hepatice.

 

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.