Publicat la:
Octombrie 20, 2021
Citeva soiuri si hibrizi de ceapa; Cum să scapi definitiv de călcâiele crăpate- De ce apare parul alb la tineri si ce e de facut?- Stresul îți afectează creierul! Iată ce spun studiile- Cauze nebănuite ale durerilor de cap… Ceaiul de musetel, proprietati si mod de folosire CORECT… Ceaiul de TRIFOI ROSU, remediu miraculos pentru FEMEI…Darul cerului , sau Rostopasca, pe care alchimistii o considerau mina din care sa scoata aur, a ajuns ca sa ne dea puterea fenomenala de a vindeca etc 
Petrişor Peiu: România asta săracă contribuie, în fiecare lună, cu peste 1,2 miliarde de euro la bunăstarea chinezilor, polonezilor, ungurilor și a nemților…Bancherii lumii te țin în sclavie… Românii din Germania au statutul de sclavi… ROMANI, nu uitati sa le spuneti copiilor, copiilor vostri – ca s-a ales praful din jertfa parintilor , din avutia lor, furata de burghezia PeSeDista, prin privati-hotie, golanie, preacurvie etc Citate despre prostie… Dacă fugi de Dumnezeu, El nu va alerga după tine…Francmasoneria a susţinut instalarea regimurilor comuniste în întreaga lume
Egiptenii… Apa în sânge – semnul pentru Faraon şi egipteni… Atotputernicia lui Dumnezeu și predestinația calviniană… Evrei 11:26. El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăţie… Mușcați de-un șarpe, vindecați de-un Altul… De ce a ales Domnul pe Israel? Israel şi / sau Biserica… Proiect nou: „Dicţionar de imagistică biblică”…Izabela: fuga în pustie, de Hamilton Smith… Daniel, de Louis Chaudier… Daniel – Secretul biruinţei, de Bruce Anstey… Daniel şi prietenii săi, din revista „Cercetați Scripturile”… David şi vitejii săi, de Hugo Bouter
Lume, lume şi iar lume: Învaţă din păţania globalistului Faraon! El (şi Poporul Egiptean) -până nu s-a pocăit, a fost răsplătit cu multe urgii şi, dacă nici noi nu ne pocăim, vom primi alte pandalii Apocaliptice… Soluţia nu constă în peticire,injectire (Mat.9/16-17), ci în înnoirea dăruită în Ioan, cap.3; Popoare, de ce refuzaţi apele indurării, vindecării, păcii, iertării (prin pocăinţă) şi odihnei, bâiguind după ape sălcii, idolatre, mortale-demonale (Îs.8/6)?… „Şi mi-am întors faţa spre Domnul Dumnezeu, ca să -L caut cu rugăciune şi cereri, postind în sac şi cenuşă. M’am rugat Domnului, Dumnezeului meu şi I-am făcut următoarea mărturisire: Doamne, Dumnezeule mare şi înfricoşate, Tu, care ţii legământul şi dai îndurare celorce Te iubesc şi păzesc poruncile Tale! Noi am păcătuit, am săvârşit nelegiuire, am fost răi şi îndărătnici, ne-am abătut dela poruncile şi orânduirile Tale. N ‘am ascultat pe robii Tăi proorocii, cari au vorbit, în Numele Tău, împăraţilor noştri, căpeteniilor noastre, părinţilor noştri şi către tot poporul ţării. Tu, Doamne, eşti drept, iar nouă ni se cuvine astăzi să ni se umple faţa de ruşine, nouă tuturor oamenilor lui Iuda, locuitorilor Ierusalimului şi întregului Israel, fie ei aproape, fie departe, în toate ţările în cari i-ai izgonit, din pricina fărădelegilor de cari s’au făcut vinovaţi faţă de Tine! Doamne, nouă ni se cuvine să ni se umple faţa de ruşine, da, nouă, împăraţilor noştri, căpeteniilor noastre şi părinţilor noştri, pentrucă am păcătuit împotriva Ta!
9 La Domnul, Dumnezeul nostru, însă, este îndurarea şi iertarea, căci împotriva Lui ne-am răzvrătit!
10 ‘am ascultat glasul Domnului, Dumnezeului nostru, ca să urmăm legile Lui pe care ni le pusese înainte prin robii Săi, proorocii;
11 ci tot Israelul a călcat Legea Ta, şi s’a abătut astfel ca să n’asculte de glasul Tău. De aceea, ne-au şi lovit blestemurile şi jurămintele scrise în Legea lui Moise, robul lui Dumnezeu, pentrucă am păcătuit împotriva lui Dumnezeu.
12 El a împlinit astfel cuvintele pe cari le rostise împotriva noastră şi împotriva căpeteniilor noastre, cari ne-au cîrmuit, şi a adus peste noi o mare nenorocire, aşa cum nici odată şi nicăieri supt cer nu s’a mai întîmplat o nenorocire ca aceea care a venit acum asupra Ierusalimului.
13 După cum este scris în Legea lui Moise, toată nenorocirea aceasta a venit peste noi; şi noi n’am rugat pe Domnul, Dumnezeul nostru, nu ne-am întors de la nelegiuirile noastre, şi n’am luat aminte la adevărul Tău.
14 De aceea şi Domnul a îngrijit ca nenorocirea aceasta să vină peste noi; căci Domnul, Dumnezeul nostru, este drept în toate lucrurile pe cari le -a făcut, dar noi n’am ascultat glasul Lui.
15 Şi acum, Doamne Dumnezeul nostru, Tu care ai scos pe poporul Tău din ţara Egiptului prin mîna Ta cea puternică, şi Ţi-ai făcut un Nume, aşa cum este şi astăzi: noi am păcătuit…, am săvîrşit nelegiuire.
16 Dar, Doamne, după toată îndurarea Ta, abate mînia şi urgia Ta de la cetatea ta Ierusalimul, dela muntele Tău cel sfînt; căci din pricina păcatelor noastre şi din pricina nelegiuirilor părinţilor noştri este Ierusalimul şi poporul Tău de ocara tuturor celor ce ne înconjoară.
17 Ascultă dar, acum, Dumnezeul nostru, rugăciunea şi cererile robului Tău, şi, pentru dragostea Domnului, fă să strălucească Faţa Ta peste sfîntul Tău locaş pustiit…!
18 Pleacă urechea, Dumnezeule, şi ascultă! Deschide ochii şi priveşte la dărîmăturile noastre, şi la cetatea peste care este chemat Numele Tău! Căci nu pentru neprihănirea noastră Îţi aducem noi cererile noastre, ci pentru îndurările Tale cele mari.
19 Ascultă, Doamne! Iartă, Doamne! Ia aminte, Doamne! Lucrează şi nu zăbovi, din dragoste pentru Tine, Dumnezeul meu! Căci Numele Tău este chemat peste cetatea Ta şi peste poporul Tău!„
20 Pe cînd încă vorbeam eu, mă rugam, îmi mărturiseam păcatul meu şi păcatul poporului meu Israel, şi îmi aduceam cererile înaintea Domnului, Dumnezeului meu, pentru muntele cel sfînt al Dumnezeului meu;
21 pe cînd vorbeam eu încă în rugăciunea mea, a venit repede în zbor iute, omul Gavriil, pe care -l văzusem mai înainte într’o vedenie, şi m’a atins în clipa cînd se aducea jertfa de seară.
22 El m’a învăţat, a stat de vorbă cu mine, şi mi -a zis: ,,Daniele, am venit acum să-ţi luminez mintea.
23 Cînd ai început tu să te rogi, a ieşit cuvîntul, şi eu vin să ţi -l vestesc; căci tu eşti prea iubit şi scump. Ia aminte dar la cuvîntul acesta, şi înţelege vedenia!
24 Şaptezeci de săptămîni au fost hotărîte asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale celei sfinte, pînă la încetarea fărădelegilor, pînă la ispăşirea păcatelor, pînă la ispăşirea nelegiuirii, pînă la aducerea neprihănirii vecinice, pînă la pecetluirea vedeniei şi proorociei, şi pînă la ungerea Sfîntului sfinţilor.
25 Să ştii dar, şi să înţelelgi, că dela darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, pînă la Unsul (Mesia), la Cîrmuitorul, vor trece şapte săptămîni; apoi timp de şasezeci şi două de săptămîni, pieţele şi gropile vor fi zidite din nou, şi anume în vremuri de strîmtorare.
26 După aceste şasezeci şi două de săptămîni, unsul va fi stîrpit, şi nu va avea nimic. Poporul unui domn care va veni, va nimici cetatea şi sfîntul Locaş, şi sfîrşitul lui va fi ca printr’un potop; este hotărît că războiul va ţinea pînă la sfîrşit şi împreună cu el şi pustiirile.
27 El va face un legămînt trainic cu mulţi, timp de o săptămînă, dar la jumătatea săptămînii va face să înceteze jertfa şi darul de mîncare, şi pe aripa urîciunilor idoleşti va veni unul care pustieşte, pînă va cădea asupra celui pustiit prăpădul hotărît.„(Daniel,cap.9)
Proiect nou: „Dicţionar de imagistică biblică”
Editura Casa Cărţii din Oradea a demarat lucrarea de traducere şi editare a volumului Dictionary of Biblical Imagery (1998, InterVarsity Press Academic) în editarea lui Leland Ryken, James C. Wilhoit şi Tremper Longman III. Unicitatea lucrării pentru mediul creştin evanghelic este general acceptată în apus şi este bine articulată în prefaţa editorilor. Îmi revine plăcuta şi onoranta datorie de a coordona ediţia românească, care va ocupa o bună parte din energia şi timpul meu pentru următorul an calendaristic. Nădăjduiesc ca după zece ani de la apariţia sa pe piaţa internaţională, dicţionarul să servească scopului pentru care a fost creat şi printre cititorii români. Până atunci, însă, se poate consulta cartea „Dumnezeu a vorbit în vechime prin profeţi” unde sunt sondate câteva dintre metaforele biblice privitoare la Dumnezeu şi la mântuire şi se poate folosi lucrarea dominicanului Maurice Cocagnac, Simbolurile biblice: lexic teologic (Humanitas, 1997).
Prefaţă
Acest Dicţionar de imagistică biblică a fost conceput ca lucrare de referinţă care să asiste pe cititorii, studenţii şi predicatorii Bibliei în explorarea fascinantei şi variatei lumi a imagisticii, metaforelor şi arhetipurilor din Biblie. Dicţionarele şi enciclopediile biblice convenţionale ofereau puţină asistenţă în acest domeniu. Acelora în ale căror Biblii referinţele încrucişate la imagini, motive literare şi alte artificii de natură literară erau marcate cu creionul, lipsa unei asemenea lucrări de referinţă a părut a fi aproape ca şi o crimă – sau mai degrabă o oportunitate publicistică!
De aici a pornit ideea Dicţionarului care a crescut încluzând articole asupra tipurilor de personaje, motivelor intrigii, tipurilor de scene, artificii retorice, genuri şi specii literare, şi chiar asupra cărţilor Bibliei. În cele din urmă, unele articole s-au extins asupra unor domenii largi (precum „Animale” sau „Imagini juridice”), iar altele s-au focalizat mult (precum „Lira” sau „Sămânţa de muştar”). Numeroase articole sunt inovatoare şi conferă acestui dicţionar o clară notă de originalitate în raport cu alte dicţionare biblice (articole precum „Fântână, Întâlnirea de la ~” sau „Înşelarea oracolului”). Chiar şi acolo unde anumite articole ca şi „Zid” sau „Turn” declanşează dezinteresul cititorului cu activitate cerebrală în emisfera dreaptă pentru descrierea şi detaliul de natură arheologică, accentul este pus pe dimensiunile evocatoare ale acestor subiecte.
Deşi conţine 850 de articole, dicţionarul nu este comprehensiv. Această recunoaştere atestă atât imensitatea şi varietatea fondului de imagini biblice cât şi timpul şi energia limitată a editorilor şi a editurii. Crearea unei lucrări de referinţă într-un domeniu unde niciun predecesor nu a stabilit un standard de articole este întotdeauna o datorie dificilă. Datoria poate devine o aventură încântătoare pe măsură ce editorii interferează pe traseu, în mod repetat, cu noi perspective şi unghiuri de vedere şi încearcă să-i ajute şi pe alţii să le vadă. După şapte ani de planificare şi trudă – o muncă mai îndelungată decât estimată iniţial – a sosit vremea încheierii, a încetării activităţii şi a publicării. Ne consolăm la generosul gând că cititorii noştri, parcurgând dicţionarul acesta, vor constata că se pot lansa pe cont propriu şi pot explora alte faţete ale imagisticii biblice.
Încă de la început, editorii au căutat să reconcilieze talentul şi perspectiva specialiştilor de critică literară cu cea a erudiţilor biblişti într-un mariaj al complementarităţii de expertiză. Curând a devenit evident că, pentru a produce un volum satisfăcător, paternitatea articolelor individuale trebuie să fie subordonată viziunii editoriale. S-a decis folosirea unei metode care să garanteze mână liberă editorului în modelarea, rescrierea şi adăugirea articolelor. Experienţa în domeniul creării lucrărilor de referinţă de acest tip a arătat că, pe măsură ce lucrarea progresează, editorii înşişi îşi dezvoltă o perspectivă mai profundă şi mai extinsă asupra subiectului. Conexiuni colaterale şi percepţii noi prind contur pe măsură ce se acumulează articole şi pagini. S-a creat astfel o metodă care să permită accesul acestei perspective editoriale în lucrare. De aceea articolele nu sunt semnate. (O listă a colaboratorilor poate fi găsită la începutul cărţii.) Deşi unele articole apar în mare măsură aa cum au fost concepute de autorii lor, marea majoritate a lor au fost prelucrate de mai multe mâini editoriale, ajungând frecvent mai lungi decât originalul. Drept urmare, acest dicţionar a devenit un mare efort de colaborare în cadrul căruia pretenţiile de paternitate asupra articolelor individuale (chiar şi acelea produse de editori) a fost respinsă pentru avantajul a ceea ce noi credem a fi o contribuţie valoroasă pentru înţelegerea şi savurarea Bibliei. Oferim since mulţumiri şi aprecieri celor aproximativ 150 de colaboratori care au trudit pentru a face această lucrare o realitate. Totuşi, acceptăm responsabilitatea deplină pentru deficienţele produsului final, oricare ar fi acestea. (vezi colaboratori.pdf)
Audienţa primară a acestui dicţionar nu este reprezentată de cărturari ci de necărturari. Am încercat să creăm o lucrare accesibilă şi interesantă, care să servească nu numai ca unealtă de referinţă indispensabilă şi complementară altor dicţionare biblice convenţionale dar să şi deschidă noi căi de citire şi apreciere a Bibliei. Cartea aceasta sperăm să dezvăluiască perspective noi pentru toţi studenţii Bibliei, noi abordări pentru predicatorii Bibliei – chiar şi celor din artele plastice – şi idei ce încălzesc inima cititorilor devoţionali ai Bibliei. Dacă cititorii vor capta o măsură cât de mică din bucuria experimentată de editori chiar şi în procesul corecturii acestei cărţii în formare, ne-am atins scopul nostru.
Dacă fugi de Dumnezeu, El nu va alerga după tine
Dacă fugi de Dumnezeu, El nu va alerga după tine, dar te va aştepta.
Pe orice drum vei apuca, Îl vei întâlni pe Dumnezeu. Însă dacă nu-L vei recunoaşte în timpul întâlnirii, călătoria ta se va însoţi de nepăsare, ca o plimbare prin cimitir. La orice uşă vei bate, Dumnezeu îţi va deschide. Dacă nu-ţi deschide Dumnezeu, nici o uşă nu ţi se va deschide.
Primirea Dumnezeului Celui viu are ca cea dintâi şi cea mai de seamă urmare biruinţa vieţii asupra morţii. Neprimirea lui Dumnezeu are ca cea dintâi şi cea mai groaznică urmare biruinţa morţii asupra vieţii. În primul caz se poate spune că toată această strălucire a vieţii prin întunericul morţii se va încheia într’un foc măreţ al vieţii, în care moartea va arde. În al doilea caz se poate spune că toate aceste silnicii ale morţii asupra scânteilor slabe ale vieţii se vor sfârşi cu întunericul şi cu tăcerea de neclintit în care se va odihni moartea în veşnicie.
Dacă-L ştergi pe Dumnezeu din cosmos, ai şters deosebirea dintre viaţă şi moarte şi ai predat morţii spre nimicirea cea de istov a tot şi a toate, de la un ţărm al timpului şi spaţiului la un altul.
În zadar fugi de Dumnezeu; nu te poţi ascunde. E adevărat, El nu va alerga după tine, dar te va aştepta. Şi nu te va aştepta numai în locul în care L-ai părăsit, ci pe toate drumurile şi la toate colţurile lumii.
Mai uşor vei trece pe lângă Lună decât pe lângă Dumnezeu. Cu adevărat, mai uşor vei fugi de văzduh decât de
Atotputernicia lui Dumnezeu și predestinația calviniană
https://www.resursecrestine.ro/studii/154095/atotputernicia-lui-dumnezeu-si-predestinatia-calviniana
Versete de bază: 1)Dar de fapt în om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, dă priceperea.Nu vârsta aduce înțelepciunea, nu bătrânețea te face în stare să judeci.”(Iov 32:8) 2)”Și apoi, dacă părinții noștri trupești ne-au pedepsitși tot le-am dat cinstea cuvenită, nu trebuie oare cu atât mai mult să ne supunem Tătălui Duhurilor și să trăim?”(Evrei 12:9) 3) Căci în El avem viața, mișcarea și ființa, după cum au zis și unii din poeții voștri: Suntem din neamul lui.”(Fapte 17:28) 4)” Căci Dumnezeu este acela care lucrează în voi , și vă dă , după plăcerea lui, și voința și înfăptuirea.”(Filipeni 2:13) 5)”Căci voi pune în el un duh de așa fel, încât, la o veste pe care o va primi, se va întoarce în țara lui, și-l voi face să cadă ucis de sabie în țara lui.”(Isaia 37:7) 6)”Sau sună cineva cu trâmbiță într-o cetate, fără să se spâimânte poporul? Sau se întâmplă o nenorocire într-o cetate, fără să fi făcut Domnul?”(Amos 3:6) 7)”Și pe aceia pe care i-a hotorât mai dinainte, i-a și chemat; și pe aceia pe care i-a chemat,i-a și socotit neprihăniți; i-ar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniți,i-a și proslăvit.”(Romani 8:30) 8)”Căci, măcar că cei doi gemeni nu se născuseră încă, și nu făcuseră nici bine nici rău, – ca să rămână în picioare hotărârea de mai înainte a lui Dumnezeu, prin care se făcea o alegere, nu prin fapte, ci prin Cel ce cheamă,- s-a zis Rebecii: ”Cel mai mare va fi rob celui mai mic”, după cum este scris: ”Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urât.” Deci ce vom zice? Nu cumva este nedreptate în Dumnezeu? Nici de cum! Căci El a zis lui Moise:”Voi avea milă de oricine-mi va plăcea să am milă; și mă voi îndura de oricine îmi voi plăcea să mă îndur”. Așadar nu atârnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă. …Astfel El are milă de cine vrea și împietrește pe cine vrea. Dar îmi vei zice: Atunci de ce mai bagă vină? Căci cine poate sta împotriva voiei lui? Dar, mai degrabă, cine ești tu, omule, ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l-a făcut: Pentru ce m-ai făcut așa? Nu este olarul stăpân pe lutul lui, ca din aceeași frământătură de lut să facă un vas pentru o întrebuințarte de cinste, și un alt vas pentru o întrebuințare de ocară? Și ce putem spune, dacă Dumnezeu, fiindcă voia să-și arate mânia și să-și descopere puterea, a suferit cu multă răbdare niște vase ale mâniei, făcute pentru pieire, și să-și arate bogăția slavei lui față de niște vase ale îndurării, pe care le-a pregătit mai dinainte pentru slavă?”(Romani 9:11-23) 9) ”Neamurile se bucurau când au auzit lucrul acesta și preamăreau Cuvântul Domnului. Și toți cei ce erau rânduiți să capete viața veșnică, au crezut.”(Fapte 13:48) 10)”Și toți locuitorii pământului i se vor închina, toți aceia al căror nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în cartea vieții Mielului, care a fost jungheat.”(Apocalipsa 13:8)
În Biblia tradusă de Dumitru Cornilescu, termenul de Atotputernic ca atribut al Creatorului apare mai bine de 60 de ori. Frecvența mare a acestui termen pe paginile Sfintei Scripturi motivează interesul pentru cercetarea și explicarea sa în limbajul comun. Deoarece înțelegerea atributului divin de ”atotputernic” deschide noi posibilități de a-l cunoaste pe Dumnezeu, iar cunoaștere lui Dumnezeu înseamnă viață veșnică, prezentul studiu pare deosebit de important. (Ioan 17:3) Altminteri, elucidarea acestui termen ne ferește de rătăciri, potrivit principiului divin,inclus în următoarea mustrare, adresată de Hristos saducheilor:”Vă rătăciți!Pentru că nu cunoașteți nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.” (Matei 22:29) Or, puterea lui Dumnezeu se exerciță asupra tuturor lucrurilor în vederea împlinirii planurilor divine. Conceptul ”atutputerniciei” își găsește exprimarea simplă și concisă într-un Psalm:”Domnul face tot ce vrea în ceruri și pe pământ, în mări și în toate adâncurile.”(Ps.135:6)
Așadar, Dumnezeu face cu actuala creație: cerul,pământul și marea, și cu ființele vizibile și invizibile care populează Universul, tot ce vrea, potrivit unui plan alcătuit mai înainte de întemeierea acestei lumi. Desigur, și ființele create au propria lor voie, prestabilită în momentul facerii lor.De exemplu, atunci, când Dumnezeu întocmește inima unui prunc în pântecele matern, El deja cunoaște toate faptele pe care le va săvârși el după nașterea sa. (Psalmul 33:15) Domnul îi cunoaște toate zilele pe care le va trăi, după naștere, un prunc aflat în evoluție prenatală. (Psalmul 139:16) El cunoaște gândurile fiecăruia și succesiunea cuvintelor mai înainte de a fi fost rostit primul dintre ele.(Ps.139:4) Chiar și Domnul Isus cunoștea gândurile farizeilor care îl învinovățau de blasfemie. (Marcu 2:1-12)
Elihu era conștient că măsura de pricepere de care are parte orice om născându-se în trup depinde de Dumnezeu. Înțelepciunea și judecata fiecăruia depinde mai mult de duhul pe care-l moștenise de la Domnul decât de numărul mare sau mic de zile trăite pe Pământ. Faptul că caracterul și talanții de care dispunem depind mai mult de Dumnezeu decât de eforturile noastre personale îl exprimă și Pavel în următoarea apostrofare:”Cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Și dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca și cum nu l-ai fi primit?”(1Cor.4:11) Priceperea, inteligența și judecta cu care ne înzestrează Dumnezeu în duhul nostru ne trasează un drum de parcurs în această viață efemeră.
Creaturile cuprinse în planul divin întocmit mai înainte de facerea lumii se împart în oameni și în duhuri, ființe invizibile ochilor carnali. Pavel, în Epistola adresată Evreilor, face aluzie la acest fapt, când pe Dumnezeu îl numește ”Tatăl Duhurilor.” Îngerii sfinți sunt ”duhuri slujitoare, trimise să îndeplinească o slujbă pentru cei ce vor moșteni mântuirea.”(Evrei 1:14) Iar îngerii decăzuți sunt duhuri rătăcitoare, angajate în slujba lui Satan, heruvimul care se răsculase împotriva Celui Atotputernic. (Ezechiel 28:14-18)
Lui Pavel i s-a descoperit că toate creaturile își au viața, mișcarea și ființa în Dumnezeu, care este Tatăl lui Adam și totdodată Tatăl duhurilor. Ființele vizibile și cele invizibile depind de Dumnezeu în toate manifestările vieții, în miscarea lor de orice natură, în păstrarea structurii lor specifice. Și această dependență n-a încetat nici după răzvrătirea lui Lucifer cu o treime din îngeri, nici după căderea în păcat a lui Adam. Toate creaturile continuă să-și aibă viața, mișcarea și ființa în Creator. Dacă Domnul n-a oprit pe Satan să se răscoale împotriva Lui și n-a oprit pe Adam să cadă în păcat, aceasta înseamnă că aceste evenimente erau cuprinse în planul Lui. Chiar dacă Satan poate iniția și dirija unumite încercări asupra oamenilor, natura și intensitatea acestor încercări este limitată de atotputernicia lui Dumnezeu. (Iov 2:4-7) Boala, suferința, corupția și moartea se abat asupra oamenilor datorită păcatului adamic, produs de Șarpele cel Vechi, supranumit Satan. Dar dacă păcatul a pătruns în viața omului după planul lui Dumnezeu, aceasta înseamnă că și consecințele păcatului se produc după voia permisivă a lui Dumezeu, însă prin intervenția directă a lui Satan. Drept consolare pentru cei ce trec prin încercări, Pavel a consemnat următoarele cuvinte:”Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Și Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre; ci împreună cu ispita a pregătit și mijlocul să ieșiți din ea, ca s-o puteți răbda.”(1Cor.10:13)
Pe lângă asigurarea unor priceperi, capacități și talanți, necesari existenței, Dumnezeu ne mai poate trasa calea prin îndemnuri, decizii și fermitate pentru îndeplinirea unor fapte plăcute Lui. Această maniera de a lucra a Domnului , în noi și prin noi, trimite la Harul Lui. Cei ce sunt în Hristos primesc voință și înfăptuire în vederea glorificării lui Hristos și în vederea sfințirii lor personale. De exemplu, cineva ia hotărârea să postească trei zile și să se roage pentru o anumită cauză, și își duce planul la bun sfârșit. Voința i-a venit de la Dumnezeu și înfăptuirea la fel.
Există însă și alte cazuri, în care Dumnezeu își impune voința și în viața celor ce se află în relație de vrăjmășie cu El. De exemplu,Sanherib, împăratul Asiriei, cotropind o parte din țara lui Israel, a trimis o solie la Ierusalim ca să calomnieze pe împăratul Ezechia și să înspăimântă poporul ca să capituleze. Ezechia l-a consultat pe Domnul , care l-a asigurat că Sanherib nu va întra în cetate, ci va primi un duh în el, care, la o veste, îl va îndrepta în țara sa , unde va muri de sabie. Toate acestea s-au și întâmplat întocmai, după voia Domnului. (Isaia 37:33-38)
Este de remarcat faptul că Dumnezeu își poate impune voia și animalelor de tot felul. În perioada secetei celei mari din timpul împăratului Ahab, Domnul a poruncit corbilor să aducă zilnic hrană profetului Ilie în valea pârâului Cherit.(1Împărați 17:1-7) Zugrăvind Ziua Domnului, când mânia lui Dumnezeu se va abate asupra vrăjmașilor Lui, profetul Amos rostește următoarele cuvinte:”De s-ar ascunde chiar pe vârful Carmelului, și acolo îi voi căuta și îi voi lua; de s-ar ascunde de privirile mele chiar în fundul mării, și acolo voi porunci șarpelui să-i muște.”(Amos 9.3) Așadar, Domnul, când dorește, poate impune anumite intenții animalelor față de cei din jurul lor.
Prezentând prin simboluri biserica apostată, Ioan apostolul zugrăvește o femeie îmbrăcată în purpură, șezând pe o fiară stracojie cu șapte capete și cu zece coarne. Aceste coarne simbolizează zece împărați din timpul Marelui Necaz. Iată ce descoperă despre ei îngerul care stătea de vorbă cu Ioan:”Cele zece coarne, pe care le-ai văzut, și fiara, vor urâ pe curvă, o vor pustii, și o vor lăsa goală. Carnea i-o vor mânca, și o vor arde cu foc. Căci Dumnezeu le-a pus în inimă să-i ducă la îndeplinire planul Lui.” (Apocalipsa 17:16,17) Înțelegem de aici, că Dumnezeu implantează voia sa față de Curva cea mare în inimile unor demnitari înalți din regimul atihristic, și aceștia o și realizează.
Amos ne asigură că toate nenorocirile vin de la Domnul. Deoarece termenul de ”nenorocire” apare în contextul termenilor de ”goarnă” și de ”cetate”, ne dăm seama că Amos se gândea la nenoricirile care ating masele de oameni, asemenea războiului. Dintr-o interogație a lui Isaia, adresată lui Sanherib cel lăudăros, reiese că și războaiele au fost prevăzute în planul divin:”Dar n-ai auzit că am pregătit aceste lucruri de demult, și că le-am hotărât din vremuri străvechi? Acum însă am dat voie să se împlinească, pentru ca să prefaci cetăți tari în niște mormane de dărâmături.”(Isaia 37:26)
Oricine ia seama la aceste aspecte ale atotputerniciei lui Dumnezeu se inclină spre ideea că Cel Atotputernic își impune voința și în domeniul mântuirii sufletului uman. Mai înainte Sfântul Augustin, apoi reformatorul Calvin ajunge la concluzia că nimic nu se poate întâmpla fără voia lui Dumnezeu. Dacă cineva se pocăiește și își pune încrederea în Hristos în urma auzirii Evangheliei, această convertire se datorează voii lui Dumnezeu. Dacă cineva rămână împietrit față de Cuvântul Evangheliei și refuză să creadă în jertfa și în învierea lui Isus din Nazaret, și această împietrire se datorează voii lui Dumnezeu. (Institutio religionis christianae, cap. 27)
Pornind de la conceptul de atotputernicie divină, Ioan Calvin ajunsese la conceptul de predestinație, concept bine fondat în capitolele 8 și 9 din Epistola către Romani, și sprijinit de multe versete luate din Vechiul și Noul Testament. El și-azis, deoarece nimic nu se poate întâmpla fără voia lui Dumnezeu, chiar și mântuirea unora și pierzarea altora se produce după voia lui Dumnezeu. Predestinația are doi stâlpi:1) Dumnezeu predestinează pe aleșii săi la viața veșnică, 2)El predestinează pe cei respinși la cazne veșnice. Însă Calvin nu putea explica pricina din care unii sunt aleși iar alții sunt respinși. Această pricină este ascunsă în Pilda Neghinei. (Matei 13:24-43) Versetul călăuzitor pentru înțelegerea acestei pilde, care dezvăluie o taină de la facerea lumii, este Matei 13:35. Domnul Isus a dat niște corespondențe pentru a ne dezvălui simbolismului acestei pilde.Printre altele, El enunță: ”țarina este lumea.” Or, lumea, la început era Adam. Pornind de aici, oricice slujitor uns al Cuvântului poate explica o mare taină de la facerea lumii.
Pavel ne explică cum procedează Dumnezeu cu oamenii născuți în trupul păcatului adamic dintr-o sămânță spirituală de ”grâu”. Potrivit unei hotărâri divine prestabilite, egală cu alegerea, aceștia sunt chemați , iar după ce ei ascultă de chemare, sunt socotiți neprihăniți, iar după ce ei capătă neprihănirea, sunt proslăviți. Chemarea o lansează chiar Domnul Isus:”Veniți la mine,toți cei trudiți și împovărați,și Eu vă voi da odihnă.”(Matei 11:28) Cine se încrede în jertfa și învierea lui Isus și se botează în moartea și învierea Lui, este socotit neprihănit. Iar cei neprihăniți sunt proslăviți ori de câte ori li se ascultă rugăciunea și apoi în Împărăția lui Dumnezeu.
Alegerea divină este foarte mult vehiculată în Scripturi. Iată trei exemple, Dumnezeu a ales pe Noe ca să-l salveze din potop. ”Noe a căpătat milă înaintea Domnului. …Noe era un om neprihănit și fără pată între cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu.” (Genesa 6:8,9) Cam așa se poate descrie un om născut din sămânță spirituală de grâu. Apoi, Dumnezeu a ales pe Avraam, ca să-l scoată din neamul său idolatru și să facă din el tatăl multor popoare. (Genesa 12:1-3;17:1-8)
Dintre cei doi fii ai lui Isaac, Dumnezeu a ales pe Iacov și a respins pe Esau. Înainte de nașterea acestor, s-a emis o hotărâre de alegere față de Iacov. Cei doi gemeni nu făcuseră încă nici bine,nici nici rău. Deci, alegerea nu se face după fapte. Dumnezeu se uită la inimă, locașul duhului tocmit de El. Duhul rezultat dintr-o sămânță spirituală de grîu îl atrage, pe când duhul rezultat dintr-o sămânță spirituală de neghină îl respinge. Legat de cei doi gemeni,Duhul Sfânt declară:”Am iubit pe Iacov și am urât pe Esau.” (Maleahi 1:2,3)Această atitudine scandalizează pe toți cei care nu cunosc taina ascunsă în Pilda Neghinei ,însă pe Calvin nu l-a scandalizat, măcar că nu știa nimic despre această taină. În schimb, el cunoștea în detaliu atotputernicia lui Dumnezeu și această cunoaștere l-a umplut cu un duh de umuilință. Cei ce cunosc atotputernicia lui Dumnezeu n-au îndrăzneala să pună pe seama Domnului vreo greșeală. Ei nu intră în alertă dacă trec prin suferințe și prin prigoniri, fiind convinși că toate lucrurile lucrează spre folosul lor și mulțumesc Domnului pentru orice încercare.(cf.Romani 8:28; Efeseni 5:10)
Nici Pavel, autorul Epistolei către Romani, nu s-a scandalizat pentru alegerea lui Iacov și pentru respingerea lui Esau; încă din pântecele maicii lor. Însă el dă glas reacției firești a publicului său, asaltat de gândul că ar exista nedreptate în Dumnezeu. Pavel respinge acest gând, argumentând că Dumnezeu alege pe bază de milă divină,relevată și de Moise:”Voi avea milă de oricine îmi va plăcea să am milă; și mă voi îndura de oricine îmi va plăcea să mă îndur.” Iar aserțiunea care urmează reliezează harul divin:”Așadar nu atîrnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă.” Mulți au voința să caute pe Dumnezeu, și mulți aleargă în căutarea lui, dar numai cei ce au parte de milă pot să-l și găsească. Cine are milă și cine are Har? Cel născut dintr-o sămânță de ”grâu”. Acest lucru nu-l știa nici Pavel, ori nu i s-a permis încă să-l divulge atunci.
Pavel dă exemplu de o persoană împietrită la inimă la auzirea Cuvântului divin, vestit de Moise. Este de vorba de Faraon, împăratul Egiptul din vremea aceea. Legat de acest exemplu, Pavel concluzionează: ”Astfel, El are milă de cine vrea, și împietrește pe cine vrea.” Faraon nu cunoștea pe Domnul, și nici n-a vrut să-l cunoască. (Exodul 5:2) Acest refuz de a-l cunoaște pe Dumnezeu este de fapt împietrirea. Pavel lasă să se înțeleagă că Dumnezeu l-a împietrit pe Faraon. Însă, de fapt,păcatul care a pătruns în lume cu știința lui Dumnezeu , l-a împietrit pe Faraon. (Evrei 3:12,13) Or, păcatul este lucrarea Diavolului. Prin urmare, Diavolul l-a împietrit pe Faraon, și Dumnezeu a lăsat să se întâmple așa. Cauza cauzelor este Dumnezeu. De aceea, toate se pot pune pe seama Lui, însă nu El personal înfâptuiește pe toate, ci toate se fac cu permisiunea sa, și cu puterea vitală ce izvorește din El. (Ieremia 2:13) Totuși, El își rezervă dreptul să judece, la sfârșit, pe fiecare după faptele lui. (Romani 2:5-8)Nu vin la judecată cei ce-și pun încrederea în Hristos. (Ioan 5:24)
Dacă Dumnezeu împietrește pe unii ca să se împotrivească chemării divine, ”atunci de ce mai bagă vină”,se indignează oamenii firești. Pavel îi pune la loc pe aceștia, comparându-i cu niște vase de lut care se revoltă împotriva olarul care le făurise, zicând:”Pentru ce m-ai făcut așa?” Apoi apostolul le arată că olarul divin face un vas pentru o întrebuințare de cinste, și un alt vas pentru o întrebuințare de ocară. Olarul suferă cu răbdare ”niște vase ale mâniei, făcute pentru pieire”, și își arată ”bogăția slavei Lui față de niște vase ale îndurării, pe care le-a pregătit mai înainte pentru slavă”. Vasele sunt oamenii, iar Olarul este Dumnezeu. Unii sunt destinați înainte de nașterea lor spre pierire, iar alții spre slavă.
Adversarii predestinației vin cu versete biblice pentru a o răsturna :1) Dumnezeu nu dorește moartea păcătosului, ci mai degrabă să se întoarcă din calea sa cea rea și să trăiască (Ezechiel 33:11); 2) El voiește ca toți oamenii să fie mântuiți(1Tim.2:4); 3)Domnul dorește ca niciunul să nu piară, ci toți să vină la pocăință.(2Petru 3:9) Însă ei nu știu că toate aceste enunțuri pledează în favoarea fiilor lui Dumnezeu, născuți în trup adamic dintr-o sămânță de ”grâu” spiritual. Și putem da câteva exemple scripturale de cazuri când Dumnezeu a dorit moartea păcătosului și a împiedecat ca păcătosul să se întoarcă din calea sa cea rea și să trăiască. Primul este Faraonul Egiptului care și-a găsit moartea în valurile Mării Roșii. Apoi, cei doi fii ai preotului Eli,Hofni și Fineas, care”n-au ascultat de glasul (mustrător al ) tatălui lor, căci Domnul voia să-i omoare”(1Samuel 2:25). Pare un caz bizar cel al lui Er, fiul lui Iuda:”Er, întâuil născut al lui Iuda, era rău înaintea Domnului, și Domnul l-a omorât.”(Genesa 38:7) Faraonul Egiptului, Hofni , Foneas și Er erau fiii Celui Rău, născuți în trup adamic dintr-o sămânță de neghină. Cum să dorească Domnul ca ei să se pocăiască și să trăiască? De altfel, nici fiii lui Satan nu pot să se pocăiască și să creadă în Isus, căci ei vor să împlinească voia tatălui lor, care de la început a fost un ucigaș și un mincinos . (Ioan 8:44)
Evangheliștii formați la școlile teologice umaniste nu admit ca un om să fie copilul lui Satan, cu toate că Ioan apostolul împarte oamenii în două categorii: fiii lui Dumnezeu și în fiii lui Satan.(1Ioan 3:8-15) Ei zic că toți oamenii de natură adamică sunt fiii lui Satan, iar cei ce se pocăiesc și fac legămînt cu Dumnezeu prin credință devin copiii lui Dumnezeu. Nimic mai denaturat ca această învățătură.
Existau oameni neprihăniți, plăcuți lui Dumnezeu, și înainte de venirea Harului lui Hristos. Primul era Abel,care era un om neprihănit.(Matei 23:35) Altul era Enoh, care umbla cu Dumnezeu. (Genesa 5:24) Altul era Noe, om neprihănit care umba deasemenea cu Dumnezeu. Altul era Iov, care se temea de Dumnezeu și se abătea de la rău.(Iov 1:1) Însuși Domnul Isus a afirmat despre Natanael următoarele: ”Iată un adevărat Israelit în care nu este vicleșug.”(Ioan1:47) Însă, născuți în trupul păcatului, toți aceștia aveau nevoie de un Răscumpărător în persoana Domnului Isus Hristos.”Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut”.(Luca 19:10) Era pierdut în trupul păcatului sămânța spirituală de grâu.
În Scripturi găsim multe exemple de fii ai Diavolului care își găseau plăcerea în împlinirea poftei tatălui lor: omuciderea. Primul este Cain, care și-a omorât fratele, pe Abel. (1Ioan 3:12)Apoi, Izabela, soția împăratului Ahab, care omorîse pe toți prorooci Domnului.(1Împărați 18:13) Ioram, fiul lui Iosafat, care-și omorâse toți frații, în număr de șase. (2Cronici21:1-4) Însuși Domnul Isus dezvăluise un drac în persoana lui Iuda Iscarioteanu, în următorii termeni:”Nu v-am ales Eu pe voi cei doisprezece? Și totuși unul din voi este un drac.”(Ioan 6:70) Așadar, fiii Diavolului se pot ascunde și printre creștini.
Putem afirma fără riscul de a greși că atotputernicia lui Dumnezeu culminează în predestinație. Puțini dintre cei versați în Scripturi își pot imagina un Dumnezeu care face lista celor mîntuiți prin sângele Domnului Isus mai înainte de întemeierea lumii prezente. Despre această listă citim în două capitole ale Apocalipsei. (Apoc .13:8;17:8) În capitolul 13, Ioan precizează că toți locuitorii pământului se vor închina Fiarei, ”toți aceia al căror nume n-a fot scris, de la întemeierea lumii,în cartea vieții Mielului, care a fost jungheat.” Aceasta înseamnă că cei care au numele scris, de la întemeierea lumii, în cartea vieții Mielulului nu se vor închina Fiarei care se ridică din mare. Această Fiară este Anticristul. În capitolul 17,se zugrăvește Curva cea mare șezând pe o Fiară de culoare stracojie cu șapte capete și zece coarne. Iată ce scrie Ioan legat de acest subiect:”Fiara, pe care ai văzut-o, era, și nu mai este. Ea are să se ridice din Adânc, și are să se ducă la pierzare. Și locuitorii pământului, ale căror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în cartea vieții Mielului, se vor mira când vor vedea că că fiara era, nu mai este, și va veni.” Această Fiară este duhul demonic care manipulează biserica apostată, și care oferă autoritate și identitate aceastei biserici. Locuitorii pământului, ale căror nume n-au fost scrise, de la întemeierea lumii,în cartea vieții Mielului, se vor mira că autoritatea apusă a Curvei celei mari apare și apoi vine iar. De două ori, Duhul Sfânt ne amintește de faptul că această carte a Vieții Mielului, cu lista celor predestinați la viață, a fost întocmită de la înteneierea lumii.
Cu ocazia Jedecății din urmă,oricine nu va fi găsit scris în cartea vieții Mielului, va fi aruncat în iazul de foc. (Apocalipsa 20:11-15)
Carol Székely
EGIPTUL ANTIC Pentru egipteni, Zeul care a creat lumea murise
EGIPTUL ANTIC Pentru egipteni, Zeul care a creat lumea murise. Zeul acesta a fost Plath, el “a facut sa existe zeii”. Trebuie sa precizam ca el a facut totul din propria substanta. Mai apoi zeii au patruns in corpurile lor vizibile. Cea mai potrivita forma in care se poate materializa Zeul este, fara indoiala, Faraonul – succesorul terestru al lui Osiris. Faraonul supravegheaza ordinea lucrurilor si contribuie la restabilirea conditiei primordiale a lui “Prima Oara”, adica intoarcerea la Varsta de Aur a omenirii, din care oamenii au cazut prin pacat. Creatorul a fost primul Rege; el a transmis aceasta functie fiului si succesorului sau, primul Faraon. Opera Faraonului asigura stabilitatea cosmosului si a statului si prin urmare continuitatea vietii. Asa cum Ra in fiecare dimineata il “alunga” pe sarpele Apophis, fara a reusi totusi sa-l nimiceasca; deoarece Haosul reprezinta virtualitatea, deci sunt indestructibile, tot asa si activitatea politica a faraonului repeta fapta lui Ra: el insusi il “alunga” pe Apophis, altfel spus vegheaza ca lumea sa nu se intoarca in haos;
Vedem deci ca prima si cea mai importanta “icoana” a Zeului Suprem este insusi Faraonul. Faraonul “intrunea” toate calitatile si virtutile, culminand cu cele de a fi nemuritor si atotputernic. Desigur, faptul presupunea un puternic grad de idealizare, motiv pentru care “e imposibil sa recunoastem trasaturile individuale ale faraonilor dupa felul cum sunt infatisati pe monumente si in texte”. Cu exceptia lui Osiris si Isis, ceilalti zei, in ciuda functiilor lor distincte, sunt invocati in imnuri si in rugaciuni aproape in aceeasi termeni. De altfel, tendinta spre idealizare reiesea din insasi credinta egiptenilor. De exemplu, “barbatul frumos va fi intotdeauna pictat cu un brun viril, iar femeia gratioasa pentru vesnicie, va fi colorata delicat intr-un galben deschis. Zeiii, regii, mortii gloriosi sunt mai inalti decat celelalte personaje tocmai pentru a-si afirma si confirma puterea superioara”. Nu in zadar picturile egiptene trebuiau sa fie colorate viu, “culoarea fiind un semn esential de identificare si legata de aspectul oricarei fapturi luminate”. De aceea si sculptura se bucura de o mai mare popularitate, datorita posibilitatii de a surprinde si cea de a treia dimensiune, ceea ce nu realizase inca pictura egipteana.
Fiecare oras era considerat un “Centru al Lumii” iar zeul sau si-l situa pe primul plan. Cultul divin, se adresa statuii zeului pastrata in naosul templului. Zilnic, oficiantul, dupa ce indeplinea purificarea rituala, se apropia de naos, spargea sigiliul de lut si deschidea usa. El se prosterna in fata statuii, declarand ca a patruns in Cer ca sa-l contemple pe zeu. Statuia era apoi purificata cu natron, pentru “deschiderea gurii” zeului. La sfarsit, oficiantul inchidea usa, sigila zavorul si se retragea cu fata la naos. Ritualul avea scopul de a deruta fortele demonice, spre a restaura perfectiunea initiala a lui “Prima Oara”. Icoane ale zeilor sunt peste tot! Graul, copacii, chiar si un ciob de argila, poate servi ca forma in care sa se manifeste zeul. Osiris, desi mort, continua sa traiasca ca sursa si temei al oricarei Creatii. Cuvintele lui suna amenintator: “Fie ca traiesc, fie ca mor, eu sunt Osiris! Eu patrund in tine si reapar dincolo de tine; pier in tine si cresc in tine Zeii traiesc in mine pentru ca eu traiesc si cresc in graul care ii sustine. Eu acopar pamantul; fie ca traiesc, fie ca mor, eu sunt Orzul, nu pot fi nimicit. Am patruns Ordinea Am devenit Stapanul Ordinii Rasar din trupul Ordinii”.
Moartea, fiind vazuta ca o noua nastere, cu o renastere in lumea eterna a Stelelor, da nastere la un alt idol: Cerul – Zeita-Mama, (reprezentata sub forma unei vaci) care urmeaza sa-l “nasca” pe cel mort a doua oara pentru viata de veci. Conceptia implica ideea ca mortul, dupa renasterea sa celesta, era alaptat de aceasta vaca divina. Vom vedea cum credinta despre moarte va afecta ulterior cultul insusi al lui Faraon…
https://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/EGIPTUL-ANTIC-Pentru-egipteni-32674.php
Christian SălcianuÎn marea luptă cu tatăl minciunii – Șarpele – învăț din istoria evreilor. Pe paginile Vechiului Testament găsesc o întâmplare unică: oameni mușcați de șerpi, oameni vindecați printr-un șarpe… Evenimentul acesta ar rămâne o ciudățenie dacă nu ar fi fost chiar pârghia prin care Isus l-a convertit pe un mai-mare al fariseilor, bătrânul Nicodim. Scoși de Dumnezeu din Egipt prin mari urgii (Exodul 7–12), trecuți prin Marea Roșie, ajunși la țara făgăduită, evreii au oscilat 40 de ani între credința în Dumnezeu și pofta după oalele cu mâncare ale Egiptului. Cârcotași, au atins chiar punctul în care, despre mana cerească, pâinea cea de toate zilele, să spună că li „s-a scârbit sufletul de această hrană proastă” (Numeri 21:5).
Întrecând din nou măsura (pentru a câta oară?), au fost lăsați descoperiți, fără protecția lui Dumnezeu. O clipită, spre trezirea nebunilor. Tabăra a fost atacată de șerpi veninoși, mânați de mai-marele Șarpe. În corturi sau la margine de tabără, aerul era sfâșiat de strigăte. Durere! Panică! Moartea îi secera diabolic și „au murit mulți oameni în Israel” (Numeri 21:6).
Cei în viață au știut ce să facă – să vină la Dumnezeu. L-au rugat pe Moise să se roage pentru popor. Pe urmele faraonului egiptean, când s-au văzut îngenuncheați de natură, L-au recunoscut pe Dumnezeu.
Moise s-a rugat. Iar Dumnezeu i-a răspuns într-un mod ciudat: „Ia material și fă un șarpe!”
„Cum, Doamne? Noi vrem leacuri, o minune, acum. E timp de făurit de idoli?” (2 Împărați 18:4)
„Fă un șarpe din aramă, la fel ca mizeria care-ți sâsâie la picioare! Bate-l într-un vârf de stâlp, să nu mai miște! Ridică-l să-l vadă toți! Oricine va privi la el va scăpa cu viață.”
„Și cine nu?”
„Nu.”
Zis și făcut. Au privit în sus. Și au scăpat.
Despre pasajul acesta i-a spus Isus Hristos unui mândru fruntaș al fariseilor, Nicodim.
Venit cu lauda la Isus („Învățătorule, știm că ești venit de la Dumnezeu” [Ioan 3:2]), a fost scurtat grabnic: „Nicodime, trebuie să te naști din nou!” Țintuit de implicațiile acestui imperativ cu adresă – falimentul întregii lui pregătiri teologice –, Nicodim a dat înapoi. Îl putem înțelege, pocăința are un preț.
Isus l-a lăsat nedumerit, pe gânduri alese, spunându-i că-l așteaptă la o altă cotitură în viață, când Nicodim va veni din nou după El. Și atunci va înțelege!
Știindu-l cunoscător al istoriei evreilor, Isus i-a înfipt în minte un alt imperativ, de data asta cu privire la Sine, citând strania poveste din pustie: „După cum a înălțat Moise șarpele în pustie, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul omului, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică” (Ioan 3:14-15).
Ani mai târziu, la momentul judecării și crucificării lui Isus, Nicodim era și el acolo. Nu a strigat: „Răstignește-L”, ca gloata, însă exact asta aștepta! Ca împlinire a profeției lui Isus.
În cel răstignit și pironit de cuie, înălțat pe crucea-stâlp, Nicodim vedea șarpele din pustie.
Mă regăsesc în Nicodim: mușcat de-un șarpe, vindecat de-un Altul. Găsesc un ecou și în cuvintele lui Pavel: „Dumnezeu a osândit păcatul în firea pământească, trimițând, din pricina păcatului, pe Însuși Fiul Său, într-o fire asemănătoare cu a păcatului” (Romani 8:3). De asemenea: „Pe Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi…” (2 Corinteni 5:21). Sau „Hristos ne-a răscumpărat din blestemul legii făcându-Se blestem pentru noi” (Galateni 3:13).
În umbra crucii, bătrânul Nicodim a venit în fața Celui înălțat între cer și pământ (Ioan 19:39). Atunci și acolo s-a convertit. Discret. Profund. Pentru totdeauna.
Israel şi / sau Biserica
Articolul extras din Dicţionarul de simbolistică biblică (ed. gen. Leland Ryken et al.) încearcă să răspundă la întrebarea: Cum se face că Israel îşi găseşte împlinirea în Biserică?
Israel
Numele Israel este folosit în Biblie cu mai mulţi referenţi. În mod tradiţional numele este asociat cu strămoşul *Iacov, al cărui nume a fost schimbat în Israel după o partidă nocturnă de luptă corp la corp cu o figură misterioasă (probabil Dumnezeu) în Geneza 32, dar ulterior numele este aplicat la variate entităţi colective din Biblie: descendenţii lui Iacov ca grup; cele *douăsprezece seminţii ale confederaţiei lui Israel în perioada premonarhică; monarhia unită sub conducerea lui David şi Solomon; Regatul de Nord după divizarea monarhiei unite; Regatul de Sud al lui Iuda, mai ales după căderea Samariei în faţa asirienilor; rămăşiţa israeliţilor care au supravieţuit exilului babilonian; comunitatea etnoreligioasă care s-au văzut poporul ales al lui Dumnezeu; comunitatea creştină timpurie. Această varietate de referenţi permite asocierea mai largă a numelui Israel cu poporul lui Dumnezeu. Un număr de termeni asociaţi, precum *legământ sau *circumcizie, pot fi folosiţi pentru a evoca imaginea lui Israel ca popor al lui Dumnezeu.
În VT două curente de tradiţie au şlefuit imaginea lui Israel. Un curent este cel al promisiunii, care a debutat cu *Avraam şi Sara şi a continuat prin celelalte naraţiuni ancestrale din Geneza, pentru a culmina cu promisiunea divină făcută lui David în 2 Samuel 7. Celălalt curent este cel al mântuirii şi al *legământului articulat în cartea Exodul. Ca şi comunitate, Israel trebuia să-şi amintească întotdeaună că identitatea sa trebuia modelată de amintirea sclaviei în Egipt şi a mântuirii aduse de Domnul. Trăind sub impactul promisiunii, cu amintirea sclaviei trecute şi a eliberării consecutive şi a invitaţiei legământului, Israel a fost chemat să devină o comunitate a credincioşilor.
Această imagine a lui Israel ca popor al lui Dumnezeu primeşte expresie în cartea *Deuteronomul. Aici cele două mari curente sunt întreţesute pentru a caracteriza identitatea lui Israel. Câteva aspecte sunt semnificative. În primul rând, Israel trebuie să demonstreze loialitate faţă de Iahve. Decurgând chiar din prima poruncă (Deut. 5:5–7), această loialitate este expusă pe tot parcursul capitolelor 1–11 din Deuteronomul, unde găsim repetate porunca şi avertismentul de a păzi loialitatea faţă de Iahve neîmpărţită. În al doilea rând, Israel trebuie să-şi amintească faptul că au fost aleşi de Dumnezeu pentru o relaţie specială: „Fiindcă voi sunteţi un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul vostru. El v-a ales dintre toate popoarele care sunt pe pământ, ca să fiţi poporul Lui” (Deut. 7:6; cf. Deut. 14:2). Relaţia lor cu Iahve nu este bazată pe vreun merit de-al lor. Faptul acesta este clarificat cu prisosinţă în Deut. 9:4–6. În al treilea rând, ca popor care a fost eliberat din sclavie, Israel trebuie să-şi amintească trecutul. Această amintire trebuia să şlefuiască viaţa lui Israel ca şi comunitate atât în ce priveşte relaţiile sociale cât şi respectarea unei închinări adecvate a lui Iahve: „Adu-ţi aminte că şi tu ai fost sclav în ţara Egiptului şi Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos de acolo cu mână puternică şi cu braţ întins. De aceea ţi-a poruncit El să păzeşti ziua de Sabat.” (Deut. 515; cf. Deut. 15:15; 16:12; 24:18, 22). În al patrulea rând, Israel nu poate reproduce stratificarea socială şi opresiunea din Egipt, ci mai degrabă să stabilească o comunitate autentică în care fraternitatea urma să fie semnul distinctiv. Numeroase dintre reglementările din Deuteronomul 12–16 reflectă această viziune a unui Israel ca şi comunitate frăţească. Chemarea de a arăta justiţie şi dreptate în cadrul vieţii comunitare al lui Israel trebuia luată serios. Această preocupare pentru dreptate este arătată în aluziile frecvente făcute lui Israel că ei nu puteau abuza de cei slabi în societate, în mod specific văduva, orfanul şi imigrantul (Deut. 10:17–18; 24:17; 27:19). În linii mari acestea sunt câteva dintre caracteristicile asociate cu imaginea lui Israel ca popor al lui Dumnezeu.
Contururile acestei imagini a lui Israel şi ale vocaţiei sale au asigurat baza criticii profetice asupra lui Israel. Chiar dacă acuzaţiile specifice ale profeţilor au variat de la un profet la altul, ele se grupează în jurul eşuării de a dovedi loialitate neîmpărţită faţă de Iahve şi eşecul de a întemeia justiţia în cadrul comunităţii.
Noul Testament. În NT comunitatea creştină timpurie a ajuns să se identifice cu Israel ca popor al lui Dumnezeu. În mod ocazional faptul acesta s-a realizat printr-o directă aplicare a numelui Israel pentru Biserica creştină timpurie. În Galateni 6:16, după o viguroasă polemică împotriva celor care cereau ca creştinii neevrei să se circumcidă, Pavel spune: „Pace şi îndurare peste cei ce trăiesc după această poruncă şi peste Isrelul lui Dumnezeu”. Aici expresia „Israelul lui Dumnezeu” este folosită ca referinţă pentru comunitatea creştină timpurie, care a acceptat Evanghelia predicată de Pavel.
Mai adesea NT face aluzie la această imagine folosind cuvinte care evocă imediat imaginea lui Israel ca popor al lui Dumnezeu, fără a numi în mod explicit Biserica Israel. Un exemplu de primă mână în această privinţă este 1 Petru 2:9 unde se spune: „Însă voi sunteţi o spiţă aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor care este posesiunea lui Dumnezeu, ca să puteţi proclama faptele măreţe ale Celui Ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată”. aici descoperim o fuzionare de termeni derivaţi din imaginea mai largă a lui Israel ca poporul ales al lui Dumneze (cf. Ex. 19:5–6), dar care aici sunt reaplicate comunităţii creştine timpurii. Fiecare dintre termeni are antecedentul său în VT, unde este folosit cu privire la Israel. Ceea ce constatăm aici este o lărgire a imaginii lui Israel care să includă pe cei care nu erau evrei din perspectivă genealogică. Această lărgire este evidentă în cazul expresiei „spiţă aleasă”, care în contextul îndemnului primei epistole a lui Petru către comunitatea creştină nu putea să se refere la identitate rasială pe considerente biologice ci mai degrabă pe membralitate în Israelul redefinit.
O reaplicare şi redefinire similară are loc cu termenul circumcizie. În cadrul controversei cu privire la includerea în poporul lui Dumnezeu şi fundamentul acestei includeri, Pavel foloseşte în mod frecvent ca termen de referinţă pentru cei care acum erau parte a poporului lui Dumnezeu. În Filipeni 3, Pavel redefineşte circumcizia astfel încât rămâne un semn al membralităţii în poporul lui Dumnezeu dar nu mai este o dovadă a unei calităţi de natură fizică. Astfel el poate să le spună philippenilor: „Feriţi-vă de câinii aceia! Feriţi-vă de lucrătorii aceia răi, feriţi-vă de mutilatorii aceia! Noi suntem cei care am primit adevărata circumcizie: cei care ne închinăm prin Duhul lui Dumnezeu, care ne lăudăm în Cristos Isus şi care nu ne punem încrederea în lucruri pământeşti” (Flp. 3:2–3). Pavel argumentează că circumcizia poate fi foarte bine o caracteristică a poporului lui Dumnezeu, dar redefineşte circumcizia astfel încât să semnifice un atribut spiritual mai degrabă decât unul de natură fizică:
Deci, dacă cel necircumcis păzeşte cerinţele Legii, nu va fi considerată oare necircumcizia lui drept circumcizie? Aşadar, cel care, fizic, este necircumcis, însă ascultă de Lege, te va condamna pe tine, care ai codul scris şi circumcizia, dar nu asculţi de Lege. Iudeu nu este cel care este iudeu în exterior şi circumcizie adevărată nu este cea evidentă în carne, ci, mai degrabă, iudeu este cel care este iudeu înlăuntru, iar circumcizie este cea a inimii, prin Duhul, nu prin codul scris. Un astfel de om îşi primeşte lauda nu de la oameni, ci de la Dumnezeu. (Rom. 2:26-29)
În Epistola către efeseni acest accent asupra unei noi definiţii a circumciziei este dezvoltat astfel încât cei necirumcişi au ajuns încorporaţi în Israel, adică în Biserică (Ef. 2:10-13).
Legământul a devenit şi el un termen important care putea fi folosit pentru a evoca imaginea poporului lui Dumnezeu. Cuvintele lui Isus spuse în timpul Cinei de Taină: „Acesta este sângele Meu, sângele legământului, care este vărsat pentru mulţi” (Mc. 14:24; cf. Mt. 26:28; Luca 22:20; 1 Cor. 11:25), a oferit Bisericii primare mijloacele fundamentale de percepere a patimii lui Cristos. Mai mult, pe baza cuvintelor lui Ieremia 31:31–34, unde profetul vorbea despre „un nou legământ” ce urma să fie stabilit de Dumnezeu, scriitorii NT s-au referit la relaţia stabilită cu Dumnezeu prin Isus ca şi un legământ noi (2 Cor. 3;6; Ev. 8:8; 8:13; 9:15; 12:24). Contrastul implicit între „vechiul legământ” şi „noul legământ” au oferit unor scriitori ai NT cu alte mijloace de evocare a imaginii Bisericii ca Israel nou constituit şi redefinit. Dacă ne amintim faptul că legământul încheiat la Mt. *Sinai (Ex. 19–24) i-a asigurat lui Israel o identitate ca popor al lui Dumnezeu, atunci şi referinţele NT la un nou legământ ar fi avut abilitatea de a evoca imaginea poporului lui Dumnezeu ca modalitate de înţelegere a identităţii Bisericii.
E posibil ca această aplicare a imaginii lui Israel la comunitatea creştină timpurie să fi fost naturală când Biserica primară era compusă în majoritate din evrei, dar odată cu expansiunea misiunii printre neevrei şi declinul comunităţii iudeo-creştine, identificarea Bisericii cu Israel a devenit mai dificilă şi a necesitat ceva mai multă creativitate teologică. O discuţie extinsă a acestei relaţie este întreprinsă de Pavel în Romani 9–11. Acolo Pavel argumentează că revelaţia harului divin prin Isus Cristos nu a rezultat în abandonarea lui Israel de către Dumnezeu, ci mai degrabă în lărgirea lui Israel pentru a-i include pe toţi aceia care au fost *altoiţi în măslin. Percepţia lui Pavel asupra lui Israel a depăşit limitele definiţiei tradiţionale ale imaginii unei comunităţi umane a credinţei fără a face deosebire între diviziunile iniţiale dintre evrei şi neevrei.
Sumar. Biblia foloseşte imaginea lui Israel ca popor ales al lui Dumnezeu pentru a vori despre aceia care au fost chemaţi de Dumnezeu într-o relaţie specială. În VT s-a semnalat un accent puternic pe comunitatea etnoreligioasă stabilită prin actele harice ale lui Iahve cu ocazia exodului din Egipt şi prin concluzionarea acestora cu legământul de la Mt. Sinai. În NT Biserica a adoptat limbajul şi imaginile asociate cu Israel pentru a sprijini dezvoltarea unei percepţii de sine. Aceasta sublinia ideea continuităţii cu moştenirea evreiască, susţinând în acelaşi timp noutatea harului lui Dumnezeu prin Isus Cristos. Israel a devenit o imagine definitorie pentru definirea de sine a comunităţii creştine.
De ce a ales Domnul pe Israel?
„[7] Nu doar pentrucă întreceţi la număr pe toate celelalte popoare S’a alipit Domnul de voi şi v’a ales, căci voi sînteţi cel mai mic dintre toate popoarele. [8] Ci, pentrucă Domnul vă iubeşte, pentrucă a vrut să ţină jurămîntul pe care l-a facut părinţilor voştri, pentru aceea v’a scos Domnul cu mîna Lui puternică, şi v’a izbăvit din casa robiei, din mîna lui Faraon, împăratul Egiptului.” (Deuteronomul 7:7-8, VDC)
Formularea versiunii Cornilescu sugerează în prima parte a versetului 7, prin simpla apariţie a adverbului „doar”, teza că Domnul ar avea mai multe motive pentru care S-a ataşat de israeliţi şi i-a ales, pentru ca în partea a doua a aceluiaşi verset să o contrazică – „căci voi sînteţi cel mai mic dintre toate popoarele”. Dacă ar fi aşa ar însemna că alegerea lui Dumnezeu este bazată pe meritele omului, fapt ce contrazice atotsuficienţa şi harul lui Dumnezeu. Oricum, versetul 8 redă adevăratul şi singurul motiv al alegerii lui Israel: iubirea motivată de legământul cu patriarhii.
Adverbul „doar”, prin care se exprimă ideea unei delimitări sau restricţii, este folosit de Cornilescu de 60 de ori în Biblie. Alteori a preferat adverbele „decât”, „numai”, sau conjuncţia adversativă „ci”. Cel mai adesea acestea traduc expresia ebraică „kî ‘îm” care funcţionează în acest sens delimitativ, restrictiv, mai ales când urmează unei propoziţii principale negative. Alternativ se poate folosi particula kî cu acelaşi sens.
Aşa este cazul chiar în Deuteronomul 7, unde Moise prezenta noii generaţii de israeliţi interdicţia de a se înrudi cu popoarele păgâne din Canaan (v. 3), pentru ca ulterior să prezinta singura alternativă: „kî ‘îm să le dărâmi altarele, să le zdrobeşti pietrele sacre, să le tai aşerele şi să le arzi idolii în foc” (v. 5). Versetul 6 oferă motivaţia pentru un asemenea comportament: Israel este pus deoparte pentru Dumnezeu, iar versetul 7 redă temeiul ataşamentului lui Dumnezeu faţă de Israel. Nu există nevoia pentru ca expresia kî ‘îm să fie folosită aici, motiv pentru care nici nu apare. Consider că versiunea NTR, la fel ca numeroase alte versiuni moderne redă mai bine ideea exprimată de text.
„Domnul nu s-a ataşat de voi şi nu v-a ales pentru că sunteţi mai numeroşi decât celelalte popoare, – căci voi sunteţi cei mai neînsemnaţi dintre toate popoarele, – ci pentru că vă iubeşte şi Şi-a respectat jurământul pe care l-a făcut strămoşilor voştri; de aceea v-a scos cu mână puternică şi v-a eliberat din casa sclaviei, din mâna lui Faraon, monarhul Egiptului.” (Deuteronomul 7:7-8, NTR)
Să fi făcut Cornilescu un calc la versiunea Louis Segond, cum s-a întâmplat în alte ocazii?
„Ce n’est point parce que vous surpassez en nombre tous les peuples, que l’Éternel s’est attaché à vous et qu’il vous a choisis, car vous êtes le moindre de tous les peuples. Mais, parce que l’Éternel vous aime, parce qu’il a voulu tenir le serment qu’il avait fait à vos pères, l’Éternel vous a fait sortir par sa main puissante, vous a délivrés de la maison de servitude, de la main de Pharaon, roi d’Égypte.” (Deuteronomul 7:7-8, Louis Segond)
Expresia „ce n’est point” din versiunea Louis Segond mai apare şi în alte texte din Deuteronomul (5:3, 9:5, 9:6, 17:3, 32:21), dar Cornilescu a tradus-o printr-o simplă negaţie fără ajutorul adverbului „doar”. Totuşi, în Deuteronomul 29:14, unde aceeaşi expresie apare din nou, Cornilescu recurge la ajutorul adverbului „numai”, de data aceasta în mod corect.
„14Ce n’est point avec vous seuls que je traite cette alliance, cette alliance contractée avec serment. 15Mais c’est avec ceux qui sont ici parmi nous, présents en ce jour devant l’Éternel, notre Dieu, et avec ceux qui ne sont point ici parmi nous en ce jour.” (Louis Segond)
„14Nu numai cu voi închei legămîntul acesta încheiat cu jurămînt, 15ci atît cu cei ce sînt aici printre noi, de faţă în ziua aceasta înaintea Domnului, Dumnezeului nostru, cît şi cu cei ce nu sînt aici printre noi în ziua aceasta.” (VDC)
Construcţiile folosite în Deuteronomul 7:7-7 şi 29:14-15 [13-14] în original sunt asemănătoare. Propoziţia principală este amânată de un obiect cu negaţie şi este urmată de un alt obiect cu particula kî. Nu-mi rămâne decât să constat prezenţa eronată a adverbului „doar” în Deuteronomul 7:7 şi să o consider o eroare de interpretare din partea lui Cornilescu.
Evrei 11:26. El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăţie…
Evrei 11:26. El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăţie decît comorile Egiptului, pentrucă avea ochii pironiţi spre răsplătire.
Fiind vorba de Moise in versetele precedente, vedem cum el a preferat sa sufere impreuna cu poporul lui decit sa se bucure de placerile de o clipa a pacatului.Am facut aceasta legatura cu versetul 25, ca sa vedem ce l-a determinat pe Moise sa nu se lase implicat de ceia ce ii oferea pamintul.Daca ne facem o cercetare mai amanuntita, sa ne intrebam, ce am fi facut noi daca am fi fost in situatia lui Moise?Atunci si chiar in aceste zile in care traim.Sigur ca ma gindesc la cei care doresc sa se analizeze cu seriozitate. El socotea ocara lui HristosNu era printre ei ca popor pamintesc Fiul lui Dumnezeu.Si cu toate acestea,Moise il vedea.Citim in versetul,27:………..ca şi când L-ar fi văzut pe Cel Ce este nevăzut.Dar iata ca lui Moise ii descoperise Dumnezeu ca are un Fiu si ca v-a veni pe pamint.Sigur nu in timpul vieti lui.
Nu stim amanunte din ce ii descoperise Dumnezeu lui Moise.Cert este ca Moise socotea aceasta ocara, rusine, a Domnului Hristos,o mai mare bogatie.Azi, sunt printre noi care ne socotim ca suntem ai Domnului Hristos unii care le este rusine de numele scump al Domnului Hristos.Negresit ca nu o spun cu gura, nu marturisec asa ceva.Acestia cind sunt la Adunare, Biserica, nu le e rusine zic ei ca poarta ocara s-au rusinea Domnului Hristos.Dar in relatiile lor cu vecinii cu cei din serviciu se feresc sa stie care-va ca sunt pocaiti. Am dat acest termen de pocait ca acesta stirnea pe seama celor care aveau curajul sa se stie despre ei ca sunt pocaiti se expuneau la batjocora, glume.Iata dece cei mai multi se fereau de acest nume de pocait si implicit ocolea numele scump al Domnului Hristos.ca o mai mare bogăţie decît comorile Egiptului,
Sa refuzi pozitia pe care poate sa o ofere lumea?Pai in rindul celor care nu au nimic de aface cu Domnul Hristos treci drept fara minte.Sigur ca Egiptul avea sa ii ofere lui Moise oportunitati enorme pe acest pamint.Cu atit mai mult ca era la casa lui Faraon.Din nou ma intreb cum actionam noi cind lumea ne ofera o oportunitate sa ne bucuram de un lucru s-au altul care are in el ceva pacatos? Fiecare se cunoaste pe el personal cite compeomisuri a facut in viata pina la aceasta ora.La Adunare suntem frati ,in lume nu ne cunoaste nimeni.Moise care nu il vazuse pe Domnul Hristos in realitate i-a fost descoperit totusi. Dar tot asa s-a intimplat si cu ap, Pavel in noul testament.El spune aceste cuvinte as zice ca si Moise:Filipeni 3: 8.Ba încă, şi acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Sunt ferm convins ca si azi Dumnezeu are copii ai Lui care nu pune pret pe ce ofera lumea.
Din nou as mentiona faptul ca, Nu mersul la Adunare, Biserica, te incadreza in a fi copil al lui Dumnezeu, ci felul de cum pui pret pe Domnul Hristos.Asta face dovada ca esti nascut din npu si ii aparti Lui.Am intilnit si din acestia care asa cum am sps, la adunare aparea ca nu il deranjaza ca e pocait. Dar cind am fost defata cu altii care nu erau credinciosi se ferea.Este trist ca sa adopti o astfel de atitudine cu privire la Domnul Hristos.Ca copil al lui Dumnezeu,nu te intereseaza pamintul ci inaintea ochilor e cerul unde Domnul Hristos e la dreapta lui Dumnezeu Tatal.Dar in definitiv, ce il determina pe Moise sa renunte la bogatia si slava din casa lui Faraon?Iata ce il determina:pentrucă avea ochii pironiţi spre răsplătire.Putea el sa fie destul de bine in casa lui Faraon. Dar fiind constient ca Dumnezeu avea ceva mult mai deosebit pastrat in cer pentru el.Ca copii ai lui Dumnezeu ar trebui sa fim multumiti doar cu ce ne asigura Tatal nostru si nimic mai mult.Sigur cind zic nimic mai mult, ma refer la o viata decenta care este impletita cu Evlavie .Moise avea ochii pironiţi. Ce inseamna sa ai ochii pironiti? este o expresie care ne ajuta sa intelegem ce inseamna.
Se zice cind cineva este fascinat de ce vede ,”ce ai ramas asa pironut”?Cum ne este privirea noastra? ce vedem noi inainta ochilor nostri ne fascineaza ca sa nu ne mai luom privirea dela ce vedem?Ma refer la ce ofera lumea.Sunt lucruri lumesti care sunt invaluite cu ceva religie ca sa fie atractive.Si vai cit dintre cei care se numesc crestini se bucura de astfel de lucruri.Moise avea inaintea ochilor rasplatirea pe care o astepta.Suntem noi convinsi ca vom fi rasplatiti s-au avem dubiu?Acesta e secretul pe care trebuie sa il invete toti copiii lui Dumnezeu dela Moise.Nici-o preocupare care sa ne sustraga privirea dela scumpul nostru Mintuitor.Ochii nostri trebuie sa fie pironit la rasplatire.Te fascineaza persoana Domnului Hristos? Atunci nu iti vei lua privirea dela El.
Sa avem ochii pironiţi.Iata un credincios martir care as zice a invatat dela Moise,Faptele 7:55. Dar Ştefan, plin de Duhul Sfînt, şi-a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu, şi pe Isus stînd în picioare la dreapta lui Dumnezeu; Sa ne fereasca Dumnezeu sa raminem cu ochii pironiti la lucrile de pe pamint si la ce ofera in calatoria aceasta vremelnica.Suntem intr-o continua alergare spre premiul chemeri ceresti care este in Domnul Hristos.Spun asta pentruca cei mai multi spun ca sunt credinciosi dar ii fascineaza pamintul si ce poate oferi pentru firea veche..Domnul sa ne dea acest har de a raminea fascinati de Persoana scumpa a Domnului Hritos care ne v-a rasplati la sfirsitul acestei calatori.
John Balarie
Los Angeles California!
Apa în sânge – semnul pentru Faraon şi egipteni
Dacă nu vor crede nici aceste două semne şi nu vor asculta de glasul tău, să iei apă din râu şi s-o torni pe pământ; şi apa, pe care o vei lua din râu, se va preface în sânge pe pământ.” (Exod 4,9)
Apa şi sângele, două lichide esenţiale, vitale ale existenţei fiinţei; apa „lichidul vital” întreţine viaţa, iar sângele „râul vieţii” o susţine.
Deşi ambele lichide sunt surse vitale, ele trebuie păstrate în ordinea pusă de Creator. Nu poţi bea sânge ca să trăieşti şi nu-ţi poate curge apă prin vene ca să ai viaţă. Dependenţa de apa Nilului şi venerarea lui, era o inversare a valorilor. Chiar dacă „Egiptul este darul Nilului”, Nilul este darul lui Dumnezeu. A venera creaţia şi a-L exclude pe Creator este greşeala fatală a omenirii ignorante de ieri şi de azi. Binecuvântările cereşti date omului nu trebuie să ne îndepărteze de Acela care le trimite, sau să fie tratate ca un merit sau un dat. Omul trebuie să înţeleagă că nu binecuvantarea este importantă ci Dumnezeu care o trimite. Închinarea la darurile Dătătorului nu este doar idolatrie ci şi o crasă blasfemie.
La fel cum sângele nu-şi are locul în râu, tot la fel şi poporul lui Dumnezeu nu-şi are locul într-un Egipt viciiat şi îmbâcsit de imoralitate.
Transformarea Nilului în sânge (prima plagă trimisă de Dumnezeu peste Egipt) ar putea fi interpretată şi ca o dovadă a înfrângerii zeului(Hapi) neputincios, un zeu care nu e în stare să perpetueze viaţa în supuşi ci dimpotrivă să le pericliteze viaţa prin sângele lui care se scurge prin arterele Nilului. Zeul Nil, izvorul fertilităţii şi al binecuvântării, în concepţia egiptenilor, avea să devină agentul morţii. Transformarea apei în sânge ar putea să însemne o parodie a lui Dumnezeu faţă de zeii Egiptului care sunt incapabili atunci când e vorba de salvarea celor care îi adoră.
Prefacerea Nilului în sânge era o dovadă a faptului că sângele zeului venerat nu poate aduce mântuire omului aşa cum o va face sângele mântuitor a lui Isus, Dumnezeul adevărat. Mai târziu le va fi amintit evreilor că nici sângele taurilor nu era de folos pentru mântuire scoţând în evidenţă că o religie fără Dumnezeul adevărat este mai mult decât o religie falsă, este o religie inutilă.
Semnul transformării apei în sânge şi mai târziu, ameninţarea cu plăgile, era un preaviz şi în acelaşi timp un mesaj a lui Dumnezeu că în caz de nesupunere faţă de dorinţa Lui, El va intra în război cu ei şi zeii lor. Semnele făcute înaintea lui Faraon erau o demonstraţie a artileriei uşoare din dotarea divină, menită să-l determine depunerea armelor. Ignorarea căii diplomatice oferită de Dumnezeu va legaliza fără drept de apel ostilităţile ce vor veni peste Faraon şi supuşii săi.
EXPLICAȚII LA BIBLIE
„CERCETAȚI SCRIPTURILE PENTRU CĂ ELE VORBESC DESPRE MINE“
Egiptenii
Istoria Egiptului a început cam prin anul 3.000 î.Cr., cu cel puţin o sută de ani înainte de vremea lui Avraam. De-a lungul istoriei popoarelor din Orientul Mijlociu, Egiptul şi Babilonul au fost cele două mari centre de putere militară şi politică.
În perioada formării lor ca popor, evreii au petrecut 430 de ani în Egipt, majoritatea dintre ei într-o cruntă robie (Exod 12:40). Dumnezeu i-a izbăvit în mod miraculos din această suferinţă prin lucrarea încredinţată lui Moise.
Din înşiruirile de neamuri consemnate în cartea Genezei aflăm că Egiptul a fost fondat de Miţraim, unul dintre fiii lui Ham (Gen. 10:6, 13, 14). Vechiul Testament chiar numeşte Egiptul în mod simbolic: Miţraim (1 Cron. 1:8, 11).
La puţin timp după sosirea în Canaan (circa 2.000 î.Cr.), Avraam s-a pogorît în Egipt ca să scape de foamete (Gen. 12:10). Tot în Egipt avea să ajungă şi Iosif, după ce a fost vîndut de fraţii lui (Gen. 37:12-36). Tînărul evreu a ajuns apoi să fie înălţat la mari demnităţi (Gen. 41:37-46). El şi-a invitat familia să se strămute în Egipt. După o perioadă de libertate şi prosperitate, evreii s-au înmulţit, transformîndu-se dintr-o familie, într-un popor foarte numeros. Cînd o altă dinastie a aşezat pe tronul Egiptului un alt Faraon, evreii au fost transformaţi într-un popor de sclavi şi supuşi la munci grele (Exod 1:6-14).
După ieşirea evreilor din Egipt, puternicul Imperiu Egiptean s-a prăbuşit şi ţara a devenit o putere politică şi militară de mîna a doua.
Pe vremea lui David şi Solomon (circa 1.000 î.Cr.), în providenţa divină, slăbiciunea Egiptului le-a înlesnit evreilor să devină o naţiune puternică, cu influenţă asupra întregii lumi civilizate de atunci.
Cu Egiptul ne mai întîlnim şi în profeţiile lui Isaia. Marele profet i-a condamnat pe evreii din Iuda care, în loc să se întoarcă cu pocăinţă la Dumnezeu şi să aştepte izbăvirea de la El, se grăbeau să încheie alianţe politice cu Egiptul pentru a scăpa de ameninţarea invaziei Asiriene: „Dar, ocrotirea lui Faraon vă va da de ruşine şi adăpostul sub umbra Egiptului vă va face de ocară.”
Egiptenii au fost un popor politeist cu numeroşi zei. Mulţi dintre ei erau personificări ale forţelor naturii (soarele, Nilul, pămîntul, luna, oştirea cerului, etc). Plăgile trimise de Dumnezeu asupra Egiptului au fost îndreptate cîte una împotriva fiecărei zeităţi a ţării.
Din punct de vedere simbolic-spiritual, Egiptul reprezintă imperiul răului şi firea pămîntească. Încrederea lui în suficienţa apelor Nilului pentru prosperitate l-a făcut un simbol pentru firea pămîntească, care nu vrea să depindă de Dumnezeu.
Printre tainele Bibliei este şi viitoarea izbăvire a Egiptului din robia stricăciunii şi aşezarea lui în prerogativele binecuvîntărilor Dumnezeieşti (Isaia 19:18-25).
Faraonul Egiptului
„Faraon” a fost denumirea pentru conducătorul suprem al Egiptului. Termenul înseamnă „casă mare” şi a fost folosit iniţial pentru a desemna locuinţa sau palatul regal. Cu timpul, acest termen a ajuns să fie folosit cu semnificaţia de: „alteţa sa” sau „majestatea sa”.
Tutancamon
În mistica egipteană, Faraon era Zeu şi el deţinea cheia comunicării cu dumnezeii cosmici ai universului. Cuvîntul lui avea putere de lege. Întreaga ţară era proprietatea Sa.
Cînd murea un Faraon, el trecea în lumea de dincolo ca un fel de stăpîn al celor de dincolo. Egiptenii îşi dădeau o mare silinţă să îmbălsămeze cadavrul Faraonilor şi să-l orneze cu toate bogăţiile care să-i ateste „rangul în viaţa eternă”. Celebrele piramide ale Egiptului şi sarcofagurile de aur şi nestemate ne-au rămas ca dovezi ale acestor strădanii. Nu este de mirare că tot felul de hoţi de morminte au căutat mereu să descopere locul de îngropare al Faraonilor. La cîrma Egiptului s-au succedat un total de treizeci de dinastii. Biblia nu-i pomeneşte de obicei pe faraoni pe nume. Din cercetările arheologice îi putem totuşi identifica pe unii. Iată cîteva împrejurări în care Scriptura îi aminteşte pe Faraonii Egiptului.
Cînd Avraam şi Sara au ajuns în Egipt, ei au fost chemaţi la „casa lui Faraon” (Gen. 12:14-20).
Solomon s-a căsătorit cu fata lui Faraon şi şi-a cîştigat Egiptul ca aliat de nădejde (1 Regi 3:1). Acest Faraon a cucerit mai tîrziu Ghezerul de la canaaniţi şi l-a dăruit ca zestre fetei lui, nevasta lui Solomon (1 Regi 9:16). Împăratul Ieroboam a căutat refugiu la curtea Faraonului Şişac (1 Regi 11:40).
Cel mai renumit Faraon din Biblie este însă acela căruia i-a cerut Moise să lase poporul Domnului să părăsească Egiptul. Egiptologii oscilează încă asupra identităţii acestui Faraon. Unii spun că ar fi vorba de Amenotep II (1.450-1.423 î.Cr.), alţii cred că este vorba de Ramses II (1.301-1.234 î.Cr.). Acest suveran al Egiptului s-a încumetat să se împotrivească planurilor lui Dumnezeu. Urmarea semeţiei lui a fost o serie de zece „plăgi” trimise de Dumnezeu asupra ţării. Faraon nu s-a lăsat înduplecat decît atunci cînd îngerul morţii a ucis pe toţi întîii născuţi de parte bărbătească din ţară, în numărul lor fiind şi fiul lui Faraon (Exod 12:29-33).
În ultima parte a vieţii sale, profetul Ieremia a fost tîrît de poporul evreu neascultător în Egipt. Acolo, el a profeţit că Faraonul Hofra va avea soarta tuturor celorlalţi împăraţi care nu s-au supus de bună voie înaintea împăratului Babilonului. Mesajul profetului a sunat ca un cîntec de jale la adresa poporului ales, aflat într-unul dintre cele mai întunecate ceasuri ale istoriei sale (Ier. 44:30).
7. Izabela: fuga în pustie, de Hamilton Smith
Ilie făcuse „buna mărturisire” înaintea împăratului nelegiuit şi a naţiunii idolatre; acum el este chemat să întâmpine o împotrivire de un cu totul alt caracter, aceea a nelegiuitei Izabela. Împăratul era egoist şi nepăsător, căutând doar satisfacerea poftelor şi dorinţelor sale; faţă de religie era destul de indiferent. Izabela, din contră, era o femeie deosebit de energică, o fanatică religioasă, practicând idolatria cu un zel neobosit, protejându-i pe preoţii lui Baal şi persecutându-i pe slujitorii Domnului. Pentru a-şi atinge scopurile religioase, ea căuta să se folosească de forţa administrativă şi regală a mai slabului ei soţ.
De aceea, Izabela este folosită de Duhul lui Dumnezeu ca o imagine a unui sistem religios stricat, manipulat de Satan, urmându-şi drumul său propriu cu un zel intens şi persistent, persecutând întotdeauna sau străduindu-se să îi seducă pe slujitorii lui Dumnezeu şi căutând să folosească autorităţile lumii pentru a-şi atinge scopurile. Şi, la fel cum Izabela căuta să-i satisfacă poftele şi capriciile lui Ahab pentru a-l aduce cu totul sub puterea ei, tot la fel şi sistemul papal, a cărui imagine este Izabela, a căutat de-a lungul secolelor să satisfacă poftele împăraţilor şi ale oamenilor de stat, precum şi ale maselor, trecându-le cu vederea lăcomia, capriciile şi mândria pentru a aduce atât statele, cât şi indivizii sub puterea ei. După cum alianţa dintre Ahab şi această femeie stricată a avut ca rezultat un aşa mare necaz în Israel, tot la fel şi unirea dintre Biserică şi Stat a dus la ruina instituţiei care mărturiseşte a fi Biserica lui Dumnezeu pe pământ astăzi (Apocalipsa 2:20-23 ).
Acum deci Ilie trebuie să înfrunte persecuţia înverşunată a acestei femei îngrozitoare. Curajul său dispare în faţa ameninţării ei de răzbunare şi astfel el fuge să îşi scape viaţa. Trecând prin ţinutul lui Iuda, el ajunge la Beer-Şeba, în sud, la marginea pustiului. Până acum, el a acţionat la cuvântul Domnului, aşa după cum a spus pe Muntele Carmel, “după cuvântul Tău am făcut toate aceste lucruri”. Însă, în această călătorie el nu a plecat la îndrumarea cuvântului Domnului, ci mai degrabă la cuvântul ameninţător al unei femei. Pentru moment, Ilie îi permisese idolatrei şi puternicei Izabela să intervină între el şi Dumnezeu. Astfel se întâmplă că omul care a stat pentru Dumnezeu înaintea împăratului, a falşilor profeţi şi a întregului Israel, fuge acum dinaintea ameninţării unei femei. Pe bună dreptate, Iacov poate spune că era un om cu aceleaşi slăbiciuni ca şi noi. În toată această situaţie, Ilie nu se gândeşte la Dumnezeu sau la poporul lui Dumnezeu, ci numai la el. Dumnezeu îl condusese pe Ilie într-un loc al mărturiei publice, dar, pentru moment, credinţa lui tremură înaintea împotrivirii pe care acest loc o atrage. El abandonează calea credinţei şi merge prin vedere. Citim “Când a văzut el lucrul acesta, s-a ridicat şi a plecat ca să-şi salveze viaţa”. Până acum Ilie fusese susţinut în situaţiile grele la care luase parte prin vederea clară a credinţei într-un Dumnezeu viu, dar în acest nou necaz credinţa lui slabă pierde din vedere pe Dumnezeul cel viu şi vede doar o femeie violentă. În faţa ameninţării cu moartea, toate s-au şters din mintea lui – Dumnezeul care îl condusese şi îl păzise, făina care nu se terminase, untdelemnul care nu se sfârşise, puterea lui Dumnezeu care înviase morţii, care coborâse foc din cer şi care trimisese ploaia. Pentru o clipă totul este uitat şi profetul nu mai vede decât o femeie înfuriată şi perspectiva iminentă a unei morţi violente. “Când a văzut el lucrul acesta, s-a ridicat şi a plecat ca să-şi salveze viaţa”. În timpul său, Petru, “văzând vântul puternic s-a temut” şi a început să se scufunde. Umblând prin vedere, cel mai mare dintre apostoli se scufundă, iar cel mai mare dintre profeţi fuge. Privind la lucrurile vizibile, omul lui Dumnezeu este mai slab decât un om din lume. Numai când umblăm prin credinţa care Îl vede pe Cel nevăzut vom rezista în mijlocul dificultăţilor din ce în ce mai mari şi a împrejurărilor înfricoşătoare ale timpului în care trăim.
“A plecat ca să-şi salveze viaţa” (sau “a plecat pentru viaţa sa”). Nu pentru Dumnezeu, sau pentru poporul lui Dumnezeu sau pentru mărturia lui Dumnezeu – ci el a plecat pentru viaţa sa. Avându-se doar pe sine în vedere, el a fugit cât de repede posibil din locul mărturiei. El părăseşte ţara făgăduinţei, întoarce spatele poporului lui Dumnezeu şi fuge la Beer-Şeba.
Vai! În timpul unui necaz, cât de repede şi noi uităm tot ceea ce Domnul a fost pentru noi în trecut! Drumul pe care ne-a condus, harul care ne-a păstrat, inima care ne-a iubit, mâna care ne-a susţinut, cuvântul care ne-a călăuzit, toate sunt uitate în faţa unui necaz care este atât de real pentru ochii noştri şi pentru instinctul nostru. Vedem necazul şi Îl pierdem din vedere pe Dumnezeu. în loc să stăm înaintea unui Dumnezeu viu, noi fugim dinaintea unui necaz trecător. Mai degrabă căutăm să scăpăm de necaz decât să căutăm harul lui Dumnezeu pentru a ne susţine în necaz şi pentru a învăţa dorinţa lui Dumnezeu prin el. Ajuns la Beer-Şeba, Ilie şi-a lăsat slujitorul acolo şi a plecat cale de o zi în pustie. În acest loc pustiu, el se consacră rugăciunii. Dar cât de diferită este această rugăciune de cererile lui anterioare! Înainte el se rugase pentru gloria lui Dumnezeu şi pentru binecuvântarea naţiunii; acum “el a cerut pentru el”. Şi ce fel de cerere! El zice “Destul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, pentru că nu sunt mai bun decât părinţii mei”. Se are numai pe el înaintea ochilor. Fuga de Izabela şi rugăciunea sa din pustie sunt pline de sine. Pentru “viaţa sa” fuge el, pentru “el însuşi” se roagă.
Toate acestea vorbesc despre marea deznădejde a profetului. El văzuse măreaţa manifestare a puterii Domnului pe Muntele Carmel, văzuse poporul căzând cu feţele la pământ şi recunoscând că “Domnul, El este Dumnezeu”. El executase judecata profeţilor lui Baal, văzuse venirea ploii ca răspuns la rugăciunea sa şi, fără îndoială, aştepta o mare înviorare a închinării lui Dumnezeu şi a binecuvântării lui Israel prin intermediul slujbei sale. Aparent, nu s-a întâmplat nimic. Ilie nu era pregătit pentru asta. El s-a gândit că era mai bun decât părinţii săi şi că în urma slujbei sale puternice va exista o întoarcere adevărată şi generalizată către Domnul, dar aceasta nu s-a întâmplat. Anii de foamete, nimicirea profeţilor lui Baal, ploaia din cer, totul părea să fi fost în zadar; atât de mult în zadar, încât Ilie – omul care fusese pentru Dumnezeu – trebuie să fugă pentru viaţa sa. Bietul Ilie, el putea să îl înfrunte pe împărat, pe profeţii lui Baal şi întregul Israel, dar nu era pregătit să înfrunte eşecul misiunii sale. Efortul său suprem de a rechema poporul lui Dumnezeu fusese în zadar. Nu mai era nimic de făcut, viaţa sa era un eşec. Aşadar, cel mai fericit lucru ar fi să moară. Astfel el ar putea găsi odihnă din osteneala sa fără rost şi din lupta în zadar.
Cât de minunat să te întorci de la slujitor către Stăpânul desăvârşit şi să vezi desăvârşirea Sa infinită strălucind în ziua respingerii Sale. După toate minunile harului Său, cuvintele dragostei Sale, faptele puterii Sale, El este dispreţuit şi respins, numit un om lacom şi beţiv; se ţine sfat pentru a-L omorî. În acel moment de respingere totală şi de aparent eşec al întregii Sale slujbe, El Se întoarce către Tatăl şi poate spune “Te laud, Tată… Da,Tată, pentru că aşa a fost plăcut înaintea Ta”.
Ilie nu a murit atunci şi nu a murit niciodată. Dumnezeu avea un alt plan cu slujitorul Său preaiubit. Nu făcea parte din acel plan să îl lase pe slujitorul Său să plece din această lume ca un slujitor dezamăgit, aflat sub un nor de depresie, murind în singurătatea unui deşert. Drumul său către cer trebuie să fie foarte diferit. Carul lui Dumnezeu aşteaptă timpul lui Dumnezeu pentru a-l duce în cer cu glorie şi onoare. Între timp, el este obiectul grijii tandre a lui Dumnezeu. El dă somn preaiubitului Său; îngerii trebuie să îl slujească; îi va fi asigurată hrana, iar setea îi va fi potolită.
Câtă vreme are credinţă, îl hrănesc corbii şi îl întreţine văduva; când este în depresie, îngerii îl slujesc şi Dumnezeu Însuşi îl hrăneşte. Ce Dumnezeu avem, care se îngrijeşte de noi! “Îndurările Lui nu se sfârşesc”. “Iar dacă întristează, El va avea milă, după mulţimea îndurărilor Sale” (Plângerile lui Ieremia 3:22, 32 ). Şi aceasta a fost experienţa lui Ilie; trezit de înger, el “s-a uitat şi, iată, la capul său era o azimă coaptă pe pietre fierbinţi şi un ulcior cu apă”. Mai mult, Domnul din timpul lui Ilie este Isus Cel din evanghelii; în împrejurări asemănătoare, ucenicii rătăcitori se îndepărtează să pescuiască toată noaptea şi nu prind nimic, doar pentru a-L găsi dimineaţa pe Domnul gloriei care Se îngrijeşte de nevoile slujitorilor Săi pregătindu-le peşte pe jăratic şi pâine, adresându-le invitaţia plină de dragoste: “Veniţi, mâncaţi!”
Tot aşa este şi cu noi. Credinţa noastră poate scădea; poate devenim descurajaţi din cauza unui aparent eşec al întregii noastre slujbe şi în momentele noastre de depresie şi dezamăgire poate că suntem descurajaţi şi plini de amărăciune, poate că rugăm în mod nechibzuit şi chiar murmurăm cu privire la soarta noastră grea, deşi grija tandră a lui Dumnezeu nu încetează niciodată; îndurările Lui niciodată nu ajung la capăt. Pe bună dreptate am putea cânta:
“Speranţă a oricărei inimi mâhnite,
Bucurie a tuturor celor blânzi,
Cât de iertător eşti cu cei ce cad
Cât de bun cu cei care caută!”
Slujitorul Său fiind înviorat cu somn şi hrană, Domnul îi dă noi îndrumări. El află că este într-o călătorie, dar, spune Domnul, “drumul tău este foarte lung”. Ce fel de călătorie a avut Ilie prin această lume! Cherit, Sarepta, Carmel, Horeb marchează etapele călătoriei sale, iar carul cu foc e aproape să încheie acest drum în putere şi glorie; însă fiecare etapă a fost “foarte lungă” pentru Ilie. Puterea divină desfăşurată, curajul şi credinţa care i se cereau, împotrivirea ce trebuia întâmpinată, lipsurile ce trebuiau îndurate – toate erau prea mari pentru un om cu acealaşi slăbiciuni ca şi noi. Dacă pentru o clipă Ilie Îl pierde din vedede pe Dumnezeul cel viu, dacă eşuează în a umbla în dependenţă zilnică de Dumnezeu, imediat el va afla că nu este mai bun decât părinţii săi şi că acea călătorie este “prea lungă” pentru el.
Este bine pentru noi, ca şi creştini, când vedem că odihna noastră nu este aici. Şi noi suntem într-o călătorie care sfârşeşte în glorie, dar o călătorie în care avem de întâmpinat necazuri, de biruit dificultăţi, de dat mărturie şi de înfruntat împotrivire. Şi pentru noi, putem spune că drumul este “prea lung” şi că suntem prea mici pentru această călătorie.
Dar dacă această călătorie era prea lungă pentru Ilie, nu era prea lungă şi pentru Dumnezeul lui Ilie. Cu o dragoste plină de grijă, Dumnezeu îi dă slujitorului Său tot ce trebuie; şi “cu puterea mâncării aceleia” – mâncare pe care Dumnezeu a dat-o – el a mers în călătoria sa timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi până la Horeb, muntele lui Dumnezeu.
Cu Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile. Când privim la lungimea călătoriei şi la micimea noastră, putem striga: “Cine este suficient pentru acestea?” (2. Corinteni 2:16 ). Dar, dintr-odată vine răspunsul: “Harul Meu îţi este de ajuns; pentru că puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune”. Şi astfel, dacă întregul har şi puterea Hristosului cel înviat sunt la dispoziţia noastră, putem astfel să alergăm spre ţintă, întăriţi “în harul care este în Hristos Isus” (2. Timotei 2:1 ).
Carmel – venirea ploii
Hamilton Smith
Judecata pregăteşte calea pentru binecuvântare şi astfel focul din cer este urmat de ploaia din cer. Urechea deschisă a lui Ilie prinde „un vuiet de mare ploaie“. Un vuiet de umblet în vârful duzilor (2. Samuel 5:24), o tulburare a apelor – geamătul încet al pământului – i-au spus urechii ascultătoare a lui Ilie că, în sfârşit, era aproape ziua când Domnul urma să trimită ploaie pe pământ.
Dacă, printr-o umblare mai aproape de Dumnezeu, urechile noastre ar fi mai deprinse să prindă şi cele mai slabe şoapte ale Sale şi dacă minţile noastre ar fi mai învăţate să le interpreteze corect, nu ar trebui şi noi să auzim adesea, printre suspinele slabe care se ridică din această lume tulbure, glasul Său care ne vorbeşte despre binecuvântările ce vor veni? În priveliştea unui pat de boală al cuiva, sau în plânsetul unuia care este îndurerat, sau în strigătul unei inimi dezamăgite, nu ar trebui noi să distingem sunetul binecuvântării viitoare pentru sufletul copleşit de durere?
Niciun astfel de sunet nu a ajuns la urechea împăratului Ahab. Absorbit de propiile lui plăceri egoiste, inima lui s-a împietrit şi auzea greu cu urechile (Matei 13:15). Doar credinţa poate citi semnele timpurilor şi poate intra în tainele Domnului. Atunci când totul pare mort în poporul lui Dumnezeu, când nu este nici un rezultat vizibil al predicării Evangheliei, când printre păcătoşi au loc doar puţine întoarceri la Dumnezeu, când există doar puţină creştere printre sfinţi, este într-adevăr nevoie de o umblare aproape de Dumnezeu pentru a vedea mâna Sa la lucru.
Totuşi, atunci când glasul lui Dumnezeu este auzit şi mâna Sa este văzută, aceasta produce imediat rezultate. Vine ploaia? atunci Ahab se va ridica să mănânce şi să bea, în timp ce Ilie – omul cu urechea deschisă – se va urca în vârful Carmelului pentru a se ruga.
Timp de trei ani şi jumătate ploaia a fost oprită iar foametea a fost chinuitoare în ţară. Acum vine ploaia, iar foametea se sfârşeşte. Cu siguranţă că acum Ahab se va întoarce către Dumnezeu cu recunoştinţă. El a văzut deşertăciunea idolilor, demascarea falşilor profeţi, focul din cer şi judecata teribilă a profeţilor lui Baal. Vai, toate acestea nu au avut niciun efect asupra împăratului; Dumnezeu nu are loc în gândurile lui. Puţin îi pasă de Domnul sau de Baal, de profetul Dumnezeului celui Viu sau de cei patru sute cincizeci de profeţi ai lui Baal. Singurul său gând este „Această foamete chinuitoare s-a terminat, vine ploaia; de acum mă pot desfăta fără nicio piedică”. Aşa că el se ridică să mănânce şi să bea, sărbătorind împrejurarea cu un ospăţ. Aşa este întotdeauna cu lumea. Dumnezeu Îşi pune mâna peste conducători şi, pentru un timp, ei au parte de războaie, de foamete sau de epidemii. De îndată ce acestea se termină, ei se întorc cu o însufleţire reînnoită la petrecerile, băuturile şi plăcerile lor, iar Dumnezeu este uitat.
Cât de diferit este efectul asupra unui om al lui Dumnezeu. El aude sunetul ploii care vine şi cunoaşte că nu este timpul pentru a petrece împreună cu lumea, ci pentru a se retrage departe de oameni – pentru a fi singur cu Dumnezeu, în vârful muntelui. Atunci când lumea se ridică să petreacă, este timpul ca cei ai lui Dumnezeu să se ridice pentru rugăciune. Firea ar putea să spună că, dacă se aude zgomot de ploaie din belşug, nu este nevoie de rugăciune, însă pentru omul spiritual este o chemare divină la rugăciune.
Totuşi, sunt anumite condiţii pe care trebuie să le îndeplinim pentru ca rugăciunea să aibă efect. Acestea sunt arătate înaintea noastră în această scenă măreaţă. Mai întâi, o rugăciune eficace necesită ca noi să ne retragem din graba şi presiunea acestei lumi într-o singurătate sfântă cu Dumnezeu. Ca şi Ilie, trebuie să urcăm în vârful muntelui. Sau, după cum ne învaţă Domnul: „Dar tu, când te rogi, intră în cămăruţa ta şi, după ce ţi-ai închis uşa, roagă-te Tatălui tău care este în ascuns” (Matei 6:6). Cât de adesea rugăciunile noastre sunt zadarnice din cauza lipsei „uşii închise”. Pentru a fi în prezenţa lui Dumnezeu în mod conştient, trebuie să ne liniştim duhurile, să ne adunăm gândurile abătute şi să închidem uşa pentru lume. Singurătate şi separare sfântă sunt primele mari cerinţe pentru o rugăciune eficace.
Apoi, iarăşi, trebuie să ne ocupăm adevăratul nostru loc în ţărână înaintea lui Dumnezeu, iar aceasta o vedem în mod izbitor la profet. Ajuns în vârful muntelui, el se coboară în valea umilinţei. „Şi Ilie s-a suit pe vârful Carmelului şi s-a plecat la pământ şi şi-a pus faţa între genunchi.” Cu câteva ore înainte el stătuse în picioare pentru Dumnezeu în prezenţa împăratului, a falşilor profeţi şi a întregului popor al lui Israel, iar poporul „au căzut cu feţele la pământ”. Acum, falşii profeţi sunt morţi, mulţimea s-a împrăştiat, iar Ilie a rămas singur cu Dumnezeu. El se aruncă îndată la pământ şi îşi ascunde faţa. Înaintea întregului Israel Dumnezeu îl va susţine şi îl va onora pe slujitorul Său, dar, singur cu Dumnezeu, el trebuie să îşi înveţe propria-i nimicnicie în prezenţa măreţiei lui Dumnezeu. Mai devreme era martor pentru Dumnezeu înaintea păcătoşilor, poruncind împăratului, profeţilor şi poporului; acum este singur, aşteptându-L pe Dumnezeu ca unul care se roagă şi, în acest fel, el trebuie de asemenea să îşi aducă aminte că nu este altceva decât ţărână, depinzând în întregime de îndurarea lui Dumnezeu. „Iată acum”, a spus Avraam, „am îndrăznit să vorbesc Domnului, eu, care sunt pulbere şi cenuşă.” (Geneza 18:27). Un frate în vârstă a spus odată „Cu cât inima se coboară mai mult, cu atât se ridică rugăciunea mai mult. Dumnezeu primeşte exprimări zdrobite atunci când ele vin din inimi zdrobite”.
Întâmplarea ne descoperă un alt secret al rugăciunii arzătoare şi eficace. Nu trebuie doar să ne rugăm, ci să veghem şi să ne rugăm. Tot aşa cum ne îndeamnă apostolul „Stăruiţi în rugăciune, veghind în ea cu mulţumire” (Coloseni 4:2). Sau cum citim: „rugându-vă în orice timp în Duh, prin orice rugăciune şi cerere, şi veghind la aceasta cu toată stăruinţa” (Efeseni 6:18). Vedem în rugăciunea lui Ilie aceaste veghere, căci el îi spune slujitorului său: „Suie-te, te rog, şi uită-te spre mare”. Iar acesta s-a suit, a privit şi a spus „Nu este nimic“. El a vegheat, dar la început nu a văzut nimic. El a auzit sunetul care l-a determinat să se roage, şi s-a rugat şi a vegheat, dar la început nu vede nimic. Cât de des se întâmplă la fel şi astăzi cu cei ai lui Dumnezeu. Ei se roagă şi chiar veghează, dar pentru un timp, Dumnezeu găseşte că este potrivit să îi lase să aştepte. Dumnezeu trebuie să ne înveţe lecţii şi astfel, pentru o vreme, poate să ne lase să aşteptăm la uşa Lui. Privim ca să vedem mâna lui Dumnezeu la lucru şi iată că nu vedem nimic. Nu învăţăm ceva din faptul că nu se vede nimic din partea lui Dumnezeu din cauză că ceva din eul nostru ne umple viziunea? Trebuie să ne învăţăm propria noastră nimicnicie mai înainte de a-L vedea pe Dumnezeu la lucru. Noi ne gândim că Dumnezeu ne va auzi din cauza urgenţei cazului nostru, a înflăcărării rugăciunilor noastre, a dreptăţii cauzei noastre. Dar Dumnezeu ne lasă să aşteptăm până când suntem conştienţi că deşi înaintea oamenilor am putea avea într-adevăr o cauză dreaptă, înaintea lui Dumnezeu suntem nişte rugători nevrednici, neavând niciun drept, apelând însă la harul lui Dumnezeu. Mai mult, Dumnezeu ne va învăţa că rugăciunea nu este ca o baghetă magică pe care să o putem folosi în orice moment pentru a obţine imediat ceea ce dorim, ci că puterea rugăciunii se află în Acela căruia ne rugăm.
Însă dincolo de întârzierile cauzate de noi înşine, Dumnezeu Îşi are timpul Său şi căile Sale de a răspunde la rugăciuni. Dacă prin urmare, ne rugăm şi veghem şi totuşi trebuie să recunoaştem împreună cu slujitorul lui Ilie că „nu este nimic“, ce putem noi face mai mult? Această întrebare primeşte un răspuns foarte categoric din partea lui Ilie. El a zis de şapte ori: „Du-te din nou“. Cu alte cuvinte, noi trebuie să stăruim. Apostolul nu doar că ne îndeamnă să ne rugăm, ci să şi veghem „cu toată stăruinţa”. Nu putem să Îl grăbim pe Dumnezeu. Noi ne gândim la ce este convenabil pentru noi, Dumnezeu Se gândeşte la ce este pentru gloria Lui şi pentru folosul nostru.
În lumina acestei scene am putea foarte bine să ne cercetăm inimile, să vedem dacă suntem îndeajuns de aproape de Dumnezeu pentru a auzi chemările Sale la rugăciune, deşi întreaga lume poate să petreacă. Suntem noi gata pentru o separare sfântă pentru rugăciune, pentru smerire în rugăciune şi pentru veghere la aceasta cu toată stăruinţa?
Atunci când aceste condiţii sunt îndeplinite, nu putem noi să credem că vom primi un răspuns la rugăciune, chiar dacă, privind, nu este decât un mic semn, sau deloc, al binecuvântării care vine? Astfel era şi cu Ilie; stăruinţa lui a fost răsplătită. El ştia că rugăciunea lui urma să primească un răspuns, deşi pentru privirea lui nu era decât „un nor mic” şi acela nu mai mare decât „o mână de om”. Însă în spatele asemănării unei mâini de om, credinţa poate să întrezărească mâna lui Dumnezeu. Îndată Ilie îi trimite de veste lui Ahab,cu cea mai mare încredere, spunând „Înhamă şi coboară, ca să nu te oprească ploaia”. Pentru ochiul firesc nu era niciun semn de ploaie: cerul era perfect senin în afară de un mic nor, nu mai mare decât mâna unui om. Însă credinţa ştia că Dumnezeu era în spatele norului, iar atunci când Dumnezeu lucrează, ceva mic este îndeajuns.
Împreună cu Dumnezeu, o mână de făină şi puţin ulei pot hrăni o casă pentru un an întreg. Împreună cu Dumnezeu cinci pâini şi doi peştişori pot hrăni cinci mii de oameni, iar un nor mic care Îl are pe Dumnezeu în spate, poate umple tot cerul. Astfel s-a întâmplat că în timp ce Ahab îşi pregătea carul „cerul s-a întunecat de nori şi vânt şi a fost o ploaie mare”. „Şi Ahab s-a suit în carul său şi a mers la Izreel”. Însă „mâna Domnului a fost peste Ilie”. Mâna Domnului era cu omul care fusese cu Dumnezeu pe vârful muntelui. Iar atunci când mâna Domnului este peste un om, el va face toate lucrurile într-un fel potrivit şi la timpul potrivit. Călăuzit de Domnul, Ilie a stat înaintea împăratului pentru a-l mustra pentru idolatria lui, iar acum, tot călăuzit de Domnul, profetul aleargă înaintea împăratului pentru a onora şi a păstra autoritatea împăratului în ochii poporului. Ilie este învăţat să păstreze ce se cuvine lui Dumnezeu în timp ce arată respectul cuvenit omului. La momentul potrivit el îşi arată teama de Dumnezeu şi la momentul potrivit el va onora pe împărat
Carmel: foc din cer
Hamilton Smith
Obadia a dus mesajul, iar Împăratul Ahab pleacă să îl întâlnească pe profet şi dintr-odată îl acuză ca fiind cel care nenoroceşte pe Israel. Ce contează că ţara e plină de idoli şi de temple idoleşti; ce contează că peste tot se văd idoli de lemn şi altare idoleşti, slujite de preoţii idolilor; ce contează că poporul l-a părăsit pe Domnul şi l-a urmat pe Baal; ce contează că împăratul este conducătorul apostaziei, iar soţia sa o păgână criminală? Toate aceste rele adunate la un loc nu sunt o problemă pentru împărat. Dar dacă e vorba de secetă în ţară şi de foamete în Samaria, care îl împiedică să-şi urmărească plăcerile şi îi ameninţă herghelia – atunci este într-adevăr o problemă gravă şi omul la cuvintele căruia cerurilor s-au închis este, în ochii împăratului, unul care aduce nenorocirea. Deşi Ilie, având acces la puterea Dumnezeului cel viu, putea să învie din morţi şi să aducă ploaia; dar, din clipa în care vorbeşte împotriva păcatului şi îl avertizează pe păcătos, e văzut ca un aducător de nenorocire.
Prezenţa celui care aşază păcatul înaintea conştiinţei şi care îl aduce pe păcătos în prezenţa lui Dumnezeu este întodeauna supărătoare în această lume. La venirea lui Hristos în lume, Irod “s-a tulburat, şi tot Ierusalimul împreună cu el”. Iar ceva mai târziu, Pavel şi însoţitorii săi au fost priviţi drept nişte instigatori, deoarece cetăţenii înfuriaţi din Filipi au spus: “Oamenii aceştia… tulbură cetatea noastră”.
Creştinul lumesc nu va fi privit ca unul care tulbură, la fel Obadia, în timpul său, departe de a fi unul care tulbură, era privit ca un membru extrem de folositor societăţii şi, ca urmare, a fost făcut mai-marele casei împăratului. Omul lui Dumnezeu care stă departe de cursul lumii acesteia – în timp ce asistă la răul ei şi avertizează cu privire la judecata iminentă – este cel care va tulbura întotdeauna, chiar dacă el vesteşte harul şi arată calea binecuvântării.
Cu o deosebită putere şi claritate a vorbirii, profetul îi transmite acuzaţia înapoi împăratului: „Eu n-am tulburat pe Israel, ci tu şi casa tatălui tău”. În credincioşie, el arată cum au făcut ei aceasta şi îi arată lui Ahab păcatul său: „Pentru că aţi părăsit poruncile Domnului şi aţi umblat după Baali”.
Acuzându-l pe Ahab de păcatele sale, el îi arată apoi împăratului că este o singură cale pentru ca foametea să înceteze şi să ajungă la ziua când Domnul va trimite ploaie pe pământ. Păcatul care a atras judecata trebuie judecat. În acest scop, lui Ahab i se spune să adune tot Israelul la Carmel, împreună cu cei 450 de profeţi ai lui Baal şi cei 400 de profeţi ai Aşerei, care mănâncă la masa Izabelei. Toţi cei care au fost implicaţi în acest mare păcat trebuie să fie prezenţi. Conducătorii şi cei conduşi trebuie să se adune la Carmel. Nicio favoare de care cineva se poate bucura, nicio poziţie, oricât de înaltă, pe care cineva o poate ocupa nu va fi îngăduită ca scuză pentru absenţă. Cei care petrec la masa împăratului şi cei care îl slujesc pe Baal trebuie să fie prezenţi alături de întreg poporul. Chiar şi împăratul realizează starea disperată a ţării şi, prin urmare, fără niciun alt protest, el îndeplineşte cerinţa lui Ilie. Întregul Israel şi toţi profeţii idolatri sunt strânşi la Carmel.
Fiind adunată întreaga mulţime, Ilie iese înainte şi vorbeşte către “tot poporul”. El face trei apeluri distincte. În primul, el caută să trezească conştiinţa poporului. El spune: “Până când veţi şchiopăta de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, urmaţi-L; şi dacă este Baal, urmaţi-l”.
Mulţimea, în auzul căreia Ilie face acest apel puternic, era formată dintr-un împărat decăzut, o adunătură stricată de profeţi şi o mulţime de oameni lumeşti, uşuratici şi nehotărâţi. Trecând de împărat şi de profeţi, Ilie se adresează îm mod direct poporului. Împăratul era conducătorul apostaziei şi fusese deja acuzat de păcatele sale. Profeţii erau împotrivitorii declaraţi ai lui Dumnezeu şi urmau să fie descoperiţi şi judecaţi. Dar marea partea a poporului era nehotărâtă, şovăind între două părţi. Prin mărturisire ei erau poporul lui Dumnezeu, prin practică ei erau închinătorii lui Baal. Făcând un apel la conştiinţa lor, el spune: “Până când veţi şchiopăta de amândouă picioarele?” (sau: “Până când veţi şovăi între două părţi?”).
Noi astăzi suntem confruntaţi cu reprezentanţi ale acestor trei categorii. Există conducători în apostazie, oameni care au făcut o mărturisire exterioară din creştinism, dar care resping pe Domnul care i-a răscumpărat şi s-au întors cu spatele pentru a se bălăci în noroi. Apoi există un număr din ce în ce mai mare de oameni în creştinătate care nu mărturisesc deloc creştinismul, dar care răspândesc cu sârguinţă propriile lor sisteme religioase greşite şi care sunt duşmani declaraţi ai lui Dumnezeu Tatăl şi ai Fiului. Dar mai este încă o clasă, marea masă a creştinilor de nume care „şovăie între două opinii”. Vai, ei nu au nicio credinţă personală în Hristos, nu au nimic altceva decât „opinii”. Pentru ei, Dumnezeu şi Cuvântul Său, Hristos şi crucea Sa, timpul şi eternitatea, cerul şi iadul sunt doar nişte chestiuni de opinie – opinii care nu au ca rezultat nicio convingere sigură, deoarece în legătură cu aceste realităţi solemne ei au „DOUĂ opinii”. Ei nu vor să i se împotrivească lui Hristos, dar nici să-L mărturisească. N-ar vrea să se pună rău cu Dumnezeu, dar caută cu bucurie să rămână în relaţii cu lumea. Le-ar plăcea să scape de judecata păcatului, dar îşi îndreaptă gândurile spre bucuria plăcerilor păcatului. Le-ar plăcea să moară ca sfinţi, dar preferă să trăiască precum păcătoşii. Uneori vor vorbi despre moralitate, vor discuta probleme sociale şi religioase sau vor lua parte la controverse teologice. Dar vor evita cu mare grijă orice legătură cu Dumnezeu şi mărturisirea Numelui Său. Ei şovăiesc, ezită, amână, practic ei spun: „Într-o zi ne vom întoarce la Hristos, dar acum nu; într-o zi vom fi mântuiţi, dar acum nu; într-o zi ne vom confrunta cu păcatele noastre, dar acum nu.”
Astfel de oameni să ia seama la întrebarea pătrunzătoare a lui Ilie: “Până când?”. Până când se vor eschiva păcătoşii să răspundă la întrebarea măreaţă cu privire la destinul veşnic al sufletului lor? Până când îşi vor irosi vieţile, jucându-se cu păcatul, desconsiderând mântuirea şi bătându-şi joc de Dumnezeu? Un astfel de om trebuie să îşi amintească faptul că şi Dumnezeu, la fel ca omul, are un răspuns la această întrebare şi că hotărârile lui Dumnezeu sunt de obicei foarte diferite faţă de propunerile omului. Omul bogat din Evanghelie şi-a propus să răspundă la această întrebare potrivit cu gândurile lui, iar Dumnezeu l-a numit nebun pentru eforturile sale. “Cât timp voi trăi?”, şi-a spus el. Şi ca răspuns, el şi-a promis “mulţi ani”. Dar răspunsul lui Dumnezeu a fost foarte diferit: “În această noapte ţi se va cere înapoi sufletul”.
Această întrebare solemnă “Până când?” nu suportă nicio amânare. Este adevărat că harul lui Dumnezeu nu are limită, dar ziua harului îşi are sfârşitul ei. Timp de secole întregi, lumina harului a strălucit peste această lume vinovată; acum umbrele se alungesc, iar noaptea se apropie. Soarele harului apune, în timp ce se adună norii judecăţii. Batjocoritorii să ia seama ca nu cumva atunci când Dumnezeu spune “Până când?” oamenii să fi şovăit prea mult, doar pentru auzi la final aceste cuvinte teribile: “Deoarece eu am chemat şi voi aţi refuzat să auziţi, mi-am întins mâna şi nimeni n-a luat seama, ci aţi respins orice sfat al meu şi n-aţi vrut nicio mustrare a mea, voi râde şi eu în nenorocirea voastră, îmi voi bate joc, când vă va cuprinde frica. Când vă va cuprinde frica deodată, ca o furtună, şi nenorocirea voastră va veni ca o vijelie, când necaz şi strâmtorare vor veni peste voi, atunci mă vor chema, dar nu voi răspunde; mă vor căuta îndată, dar nu mă vor găsi” (Proverbe 1:24-28).
În vremea lui Ilie, oamenii nu au răspuns chemării sale. Ei “nu i-au răspuns niciun cuvânt”. Toate gurile erau închise. Stăteau înaintea profetului ca un popor tăcut, lovit în conştiinţă şi condamnat. După ce a pus poporul faţă în faţă cu păcatul lor, profetul mai face o a doua chemare. El aminteşte naţiunii că doar el este profetul Domnului; dar profeţii lui Baal sunt 450 de oameni. Ce vremuri rele sunt acelea în care doar un singur profet adevărat stă în picioare împotriva a 450 de profeţi falşi! Mai erau într-adevăr alţi şapte mii care nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Baal, totuşi era un singur om om lăsat să mărturisească pentru Domnul. Este bine să refuzi să i te închini lui Baal, dar este o mare diferenţă între a nu te pleca în închinare în faţa lui Baal şi a sta în picioare pentru a-L mărturisi pe Domnul. Obadia se temea foarte mult de Domnul, dar asocierea sa lipsită de sfinţenie cu casa împăratului i-a închis gura. Nu auzim niciun cuvânt despre el pe Carmel. Teama de Dumnezeu i-a condus poate pe cei şapte mii să plângă în taină înaintea lui Dumnezeu, dar teama de om i-a oprit de la a-L mărturisi pe Dumnezeu în public. În toată acea mare mulţime profetul a stat singur. Şi să nu uităm că, în ciuda tăriei sale sfinte, el era un om cu aceleaşi slăbiciuni ca şi noi. Dumnezeul cel viu, înaintea căruia stătea, era sursa puterii sale.
Chiar singur fiind, Ilie nu a ezitat să provoace mulţimea falşilor porfeţi. El l-a mustrat pe împărat; a dovedit poporul vinovat de nehotărâre şi lipsă de seriozitate; tot el va da în vileag acum nebunia acestor profeţi falşi şi mândria dumnezeilor lor. Cine este Dumnezeul lui Israel?, aceasta este marea întrebare. Ilie propune cu îndrăzeală ca ea să fie supusă încercării prin foc. “Dumnezeul care va răspunde prin foc, acela să fie Dumnezeu”. Apelul este către Dumnezeu. Decizia nu va depinde de profetul singuratic al Domnului sau de cei 450 de profeţi ai lui Baal. Nu va fi rezultatul speculaţiilor omeneşti sau al părerii unui singur om împotriva a 450. Dumnezeu va decide. Profeţii lui Baal vor pregăti un altar, Ilie va reconstrui altarul Domnului, iar Dumnezeul care va răspunde prin foc va fi Dumnezeu.
Acest apel la raţiune are parte de aprobarea imediată şi unanimă a lui Israel: “Tot poporul a răspuns şi a zis: Cuvântul acesta este bun!”. Profeţii lui Baal sunt tăcuţi, dar în faţa aprobării poporului nu pot să evite chestiunea. Ei pregătesc altarul, viţeii lor şi îşi cheamă dumnezeul lor. De dimineaţă până seara au strigat către Baal. Era totul în zadar, nu era nici măcar o voce care să răspundă. Până la mijlocul zilei, Ilie este un martor tăcut al eforturilor lor inutile; apoi, pentru prima şi ultima dată, el se adresează profeţilor falşi şi acum doar pentru a-i ironiza. Luaţi în râs de Ilie, ei îşi intensifică eforturile. Pentru încă trei ore – de la amiază până la timpul jertfei de seară – ei strigă tare şi se taie cu cuţite până când începe să curgă sânge. Totul este în continuare în zadar, căci “n-a fost nici glas, nici cineva care să răspundă, nici luare-aminte”.
Când frustrarea falşilor profeţi ajunge la culme, Ilie face a treia chemare către popor. El a vorbit conştiinţelor lor, a făcut apel la raţiunea lor, iar acum vorbeşte inimilor lor. El îi adună în jurul lui cu o invitaţie binevoitoare, “Apropiaţi-vă de mine!”. Şi ca răspuns “tot poporul s-a apropiat de el”. În linişte ei îl privesc pe profet cum repară altarul Domnului. Dărâmând altarul lui Baal, el construieşte altarul Domnului. Nu este de ajuns să faci cunoscut răul, ci adevărul trebuie afirmat cu tărie.
Pentru a menţine adevărul, el construieşte altarul cu douăsprezece pietre. În ciuda stării divizate a naţiunii, credinţa recunoaşte unitatea celor douăsprezece seminţii. Fiecare seminţie trebuie să fie reprezentată în altarul Domnului. Credinţa vede cum se apropie ziua când idolatria va fi judecată şi poporul va fi una, avându-L pe Dumnezeu în mijloc. Astfel este cuvântul Domnului prin Ezechiel: “Iată, Eu voi lua pe fiii lui Israel dintre naţiunile unde s-au dus şi-i voi aduna din toate părţile şi-i voi aduce pe pământul lor. Şi-i voi face o singură naţiune în ţară, pe munţii lui Israel; şi un singur împărat va fi împărat pentru ei toţi; şi nu vor mai fi două naţiuni, nici nu vor mai fi despărţiţi în două împărăţii. Şi nu se vor mai întina cu idolii lor sau cu lucrurile lor dezgustătoare sau cu vreuna din fărădelegile lor; şi-i voi salva din toate locuinţele lor în care au păcătuit şi-i voi curăţi; şi ei Îmi vor fi popor şi Eu le voi fi Dumnezeu.” (Ezechiel 37:21-23).
Altarul fiind ridicat, jertfa aşezată deasupra, totul fiind înmuiat de trei ori în apă şi timpul pentru jerfta de seară fiind aproape, profetul se întoarce spre Dumnezeu în rugăciune. În rugăciunea sa, Ilie nici măcar nu se poemneşte pe el însuşi, ci e preocupat doar de Dumnezeu. Nu caută o poziţie pentru el; nu are nicio dorinţă de a se înălţa pe sine înaintea poporului; nu vrea să fie cunoscut decât ca slujitorul care îndeplineşte poruncile Domnului. Singura lui dorinţă este ca Dumnezeu să fie glorificat. În acest scop, el face ca tot poporul să cunoască faptul că Domnul este Dumnezeu; că Domnul face “toate aceste lucruri”, că Domnul vorbeşte inimilor lor pentru a întoarce pe popor la El.
Rugăciunea lui Ilie primeşte un răspuns imediat: “şi a căzut foc de la Domnul şi a mistuit arderea-de-tot”. Cât de minunată este această scenă. Un Dumnezeu sfânt care trebuie să trateze tot răul prin focul mistuitor al judecăţii şi o naţiune vinovată cufundată în răul pe care Dumnezeul cel sfânt trebuia să îl judece. Bineînţeles că focul Domnului trebuia să cadă şi, la fel de sigur, că naţiunea trebuia mistuită. Cum puteau ei scăpa? Cum vor fi întoarse inimile lor către Domnul? Este o problemă pe care nicio rugăciune fierbinte a unui om neprihănit n-ar putea-o rezolva. Pentru ca poporul vinovat să să fie iertat, atunci altarul trebuie construit şi trebuie asigurată o jertfă care va reprezenta poporul înaintea ochilor lui Dumnezeu şi asupra căreia să poată cădea judecata pe care ei o meritau. Şi se întâmplă astfel, deoarece citim: “şi a căzut foc de la Domnul şi a mistuit arderea-de-tot”. Judecata a căzut asupra jertfei, iar poporul este liber să plece.
“Şi tot poporul a văzut şi au căzut cu feţele la pământ şi au zis: ‘Domnul, El este Dumnezeu! Domnul, El este Dumnezeu!’”. În harul minunat al jertfei, neprihănirea lui Dumnezeu găseşte o cale prin care dreptatea este satisfăcută, judecata executată, iar inima naţiunii câştigată.
Oare cine nu vede în această scenă o anticipare luminoasă a jertfei Domnului Isus Hristos când, prin Duhul veşnic, El S-a oferit pe Sine fără pată lui Dumnezeu? Cu toate acestea, există o deosebire remarcabilă: dacă pe Carmel focul judecăţii a mistuit arderea-de-tot, la Calvar, am putea spune că jertfa a fost cea care a mistuit focul judecăţii. Tot aşa, jertfele iudaice erau repetate adesea, dar niciodată nu puteau înlătura păcatele. În cazul lor, judecata era întotdeauna mai mare decât jertfa, dar la Calvar vedem pe Cel care, fiind Jertfa, este mai mare decât judecata. Acolo potopul mâniei care era asupra noastră s-a abătut asupra capului Său şi a fost consumat; El a mistuit judecata pe care El a purtat-o. Învierea este dovada veşnică a acestui fapt. El a fost dat pentru greşelile noastre şi a fost înviat pentru îndreptăţirea noastră.
Dar la ce ar folosi toate acestea dacă nu le vedem prin credinţă? “Şi tot poporul a văzut şi au căzut cu feţele la pământ” şi s-au închinat. Şi în cazul nostru, vederea prin credinţă a Hristosului mort şi înviat ne va pleca inimile în închinare. Jertfa, prin care Dumnezeu Şi-a curăţit poporul Său de orice judecată, a arătat astfel dragostea Lui încât El ne-a câştigat inimile noastre. “Dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat”. Într-adevăr putem spune şi astăzi despre poporul lui Dumnezeu, că El “le-a întors inima înapoi” şi, precum Israel, poporului Său nu-i mai rămâne decât să cadă cu feţele la pământ în închinare.
.https://comori.org/personaje-biblice/ilie-un-profet-al-domnului/5-carmel-foc-din-cer/
David şi vitejii săi, de Hugo Bouter
„Şi el le-a fost căpetenie”(1. Samuel 22:1-2 )
Împăratul respins
După ce a fost uns de Samuel, David a trebuit să aştepte un timp îndelungat înainte de a-şi putea lua puterea regală. În acest aspect, el este un prototip al lui Hristos, care, cu toata demnitatea Sa regală, încă nu Îşi exercită puterea în mod public. El încă este cel respins aici pe pământ. Lumea L-a alungat: L-a înălţat pe cruce. Ai Lui L-au respins şi nu au vrut ca El sa le fie rege. Dar între timp Dumnezeu L-a înălţat la dreapta Sa în locurile cereşti, deasupra oricărei stăpâniri şi autorităţi şi puteri şi domnii şi oricărui nume care este numit(Efeseni 1:20-22 ). El este Regele regilor şi Domnul domnilor chiar acum, deşi puterea publică ce se leagă de această va fi văzută doar la a doua Sa venire (Apocalipsa 19:11-16 ).
Când David a trebuit să fugă pentru că timpul pentru domnia lui nu sosise înca, el a devenit centrul şi căpetenia unui număr de supuşi credincioşi. În mod asemănător, Hristos, deşi încă este respins de lume, are un anturaj de oameni care Îl urmează: ucenicii Săi care sunt foarte strâns legaţi de El. El este centrul celor ai Săi, pe care El i-a ales şi i-a adus la Sine.
Este un mod tipic de a prezenta lucrurile aici în viaţa lui David din 1. Samuel 22 . Fraţii săi au venit la el în peştera Adulam, dar de asemenea „şi toţi cei în nevoie şi toţi cei care aveau datorii şi toţi cei cu sufletul amărât s-au adunat la el”. Primul grup ne oferă o imagine a acelora care Îl cunosc deja pe Domnul şi care înţeleg că El îi numeşte “fraţi” după lucrarea Sa împlinită pe crucea Calvarului(Psalm 22:22; Ioan 20:17 ). Al doilea grup era format din oameni care au venit la David constrânşi de diferite nevoi. Ei ar putea reprezenta pe toţi cei care ascultă glasul Domnului şi acceptă invitaţia Lui blândă: „Veniţi la Mine toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi Eu vă voi da odihnă”(Matei 11:28 ).
Este foarte remarcabil în aceasta asociere că Evanghelia după Matei nu doar Îl descrie pe Hristos ca pe Împăratul respins, dar şi ca pe Centrul tuturor acelora care îşi găsesc adăpost în El. Pentru că El le spune să vină la El. Deci El nu este lipsit de tovarăşi credincioşi şi lor le descoperă El numele preţios al Tatălui Său. După cum Domnul Însuşi a spus: „ …nici pe Tatăl nu-L cunoaşte deplin cineva, în afară de Fiul şi de acela căruia vrea Fiul să i-L descopere”(Matei 11:27 ).
Aşa este şi lucrarea harului Său astăzi prin acţiunea Duhului Sfânt. Duhul ne descoperă gloriile Fiului şi ne adună ca şi copii dragi ai Tatălui în jurul lui Hristos Domnul. În Matei 18:20 ni se spune că Hristos este Centrul alor Săi, care sunt adunaţi în numele Lui. Ei formează un popor despărţit de lume, o grupare cerească de preoţi care se apropie de Dumnezeu şi de Miel pentru adorare.
Conducerea lui David
Cu toate acestea, aşa cum David nu era doar centrul ci şi conducătorul şi căpetenia celor care-l urmau, Hristos nu este doar Centrul ci şi Iniţiatorul sau Căpetenia alor Săi (Evrei 12:2 ). Din locul în care locuim în prezenţa Lui, ieşim în lume pentru numele Lui. Timpul nostru cu El este pregătirea de care avem nevoie pentru misiunea noastra ca reprezentanţii Săi în această lume. Citim despre ucenicii pe care Domnul i-a chemat să fie cu El şi să poată să-i trimită să predice(Marcu 3:14 ).
David a devenit conducătorul lor, căpetenia tuturor celor care îşi găsiseră refugiu la el. Tot aşa şi Hristos nu este doar Mântuitor ci de asemenea şi Domn şi Stăpân al tuturor celor care vin la El pentru a găsi odihnă pentru sufletele lor. El are autoritate asupra lor şi vrea să-i conducă în lupta pe care ei trebuie să o ducă în lumea aceasta din dragoste pentru numele Lui. După învierea Lui din morţi, ucenicii care fuseseră cu El au devenit viteji de mare preţ şi au dat o mărturie curajoasă, astfel încât chiar şi duşmanii lor au trebuit să recunoască faptul că „ei fuseseră cu Isus” (Fapte 4:13 ). Trăind în prezenţa Domnului i-a schimbat foarte mult şi i-a pregatit pentru luptă. Cei care îl urmau pe David au învăţat de la el şi astfel s-au schimbat din oameni amărâţi în viteji de preţ.
Acelaşi lucru se întâmplă tuturor celor care trudesc şi sunt împovăraţi, când îşi găsesc adăpostul în Hristos. Ei sunt schimbaţi în înfăţişarea Lui. În luptele lor cu vrăjmaşul ei merg din putere în putere. Sub conducerea Domnului înălţat şi glorificat care l-a biruit pe Satan şi l-a învins cu propria lui sabie, ei formează armata lui Dumnezeu aici pe pământ. Când luptăm în puterea Lui câştigăm victorii spre onoarea şi gloria Lui care a ucis zecile Lui de mii. Suntem mai mult decât biruitori prin El care ne-a iubit(Romani 8:37 ).
Armata lui
Citim de asemenea despre vitejii lui David „Căci din zi în zi veneau oameni la David ca să-l ajute, până a fost o tabără mare, ca tabăra lui Dumnezeu”(1. Cronici 12:22 ). Ei erau curajoşi ca leii şi iuţi ca nişte căprioare prin munţi. Ei au recunoscut autoritatea lui David peste ei şi l-au ajutat să devină rege(1. Cronici 11:10 ). Au fost primii care s-au supus autorităţii lui David, deşi el încă nu domnea peste Israel. Iar rolul lor a fost esenţial în încoronarea lui David ca împărat peste poporul lui Dumnezeu şi peste popoarele înconjurătoare.
Luând aceasta pentru noi, ar însemna că noi aparţinem numărului de viteji ai lui Hristos atunci când ne plecăm în faţa autorităţii Lui şi luptăm pentru gloria numelui Său în vremurile în care El este respins. Deşi domnia Lui publică încă nu s-a realizat, El poate şi doreşte să ne conducă prin Cuvântul şi prin Duhul Său. Îl urmăm noi pe Domnul nostru ceresc?
În 1. Cronici 11 sunt menţionaţi în detaliu vitejii lui David şi victoriile lor. Este izbitor să vezi cum luptele oamenilor lui David sunt adesea împotriva filistenilor, care sunt un tip al credincioşilor doar cu numele. Ei trăiau în Ţara Făgăduită, dar nu au intrat acolo în felul pe care Dumnezeu îl stabilise pentru poporul Său. Spre deosebire de israeliţi, ei nu au trecut Iordanul. Prin urmare aceşti oameni necircumcişi sunt nişte oameni fireşti tipici care nici nu au murit cu Hristos, nici nu au înviat împreună cu El. În 1. Cronici 11:12-14 este menţionată una dintre cele mai mari fapte de vitejie ale oamenilor lui David, şi anume apărarea unui câmp de orz împotriva filistenilor. Orzul vorbeşte despre viaţa de înviere care este rodul morţii şi învierii lui Hristos(Ioan 6 ). Creştinii de nume nu cunosc aceasta binecuvântare şi pretenţiile lor la aceasta ar trebui să fie puse sub semnul întrebării de către slujitorii Domnului.
Acest capitol ne dă de asemenea şi o relatare completă a unei fapte a trei căpetenii ale vitejilor lui David, care au pătruns în tabăra filistenilor din Betleem pentru a lua apă din fântâna Betleemului , care era la poartă. În Scriptură, apa din fântână vorbeşte despre lucrarea învioratoare a Duhului Sfânt prin Cuvântul lui Dumnezeu(vezi Ioan 4 şi 7), desfătarea în ceea ce este împiedicat sau făcut imposibil de influenţa “filistenilor” – creştinii de nume, teologi necredincioşi. Chiar şi în zilele patriarhilor, filistenii au astupat fântânile pe care Avraam le săpase (Geneza 26:15 ). Prin urmare, este o faptă de vitejie specială (cel puţin în ochii lui Dumnezeu) a învinge aceşti duşmani şi a face din nou disponibilă apa cea vie. Domnul nostru, marele Fiu al lui David, Îşi găseşte plăcere în aceste lucruri.
În 1. Cronici 11 şi 12, toţi vitejii lui David care l-au recunoscut drept căpetenia lor, sunt menţionaţi pe nume. Acelaşi lucru este valabil şi pentru cei care Îl urmează pe Hristos ca Domn al lor în vremurile în care El este respins: „Domnul îi cunoaşte pe cei care sunt ai Săi”(2. Timotei 2:19 ); faptele lor de vitejie sunt consemnate în ceruri!
Daniel şi prietenii săi, din revista „Cercetați Scripturile”
Zilele, în care au trăit aceşti tineri, au fost grele pentru poporul lui Dumnezeu. Dumnezeu îl dăduse pe poporul Său în mâna lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului. Se împlinise cuvântul profetic spus lui Ezechia: „Iată, vin zile, când tot ce este în casa ta şi ce au adunat părinţii tăi până în ziua aceasta va fi dus în Babilon: nu va rămâne nimic, zice Domnul. Şi vor lua din fiii tăi, care vor ieşi din tine, pe care-i vei naşte, şi vor fi fameni în palatul împăratului Babilonului“ (Isaia 39:6,7 ).
Printre aceşti fameni se numărau şi Daniel şi cei trei prieteni ai săi. Ei au fost numiţi în poziţii de cinste printre domnitorii păgâni. Aceasta a fost o mare probă pentru viaţa de credinţă a celor patru. Să renunţe la credinţă având în vedere starea înjosită a poporului şi să folosească şansele oferite sau să rămână fideli în aceste împrejurări lui Dumnezeu şi poruncilor Sale? În situaţia lor deosebită, au fost nevoiţi să poarte nume păgâne şi să devină pentru trei ani elevii profesorilor păgâni. Ce pericol!
Nu citim câţi tineri din popor se găseau în aceeaşi situaţie, dar la Daniel şi prietenii săi găsim fidelitate şi hotărâre. Noile lor nume nu erau în nici un caz o recunoaştere a dumnezeilor păgâni.
Şi Moise a fost educat în şcolile Egiptului, dar înţelepciunea acestuia nu a reuşit să-i încătuşeze inima pentru Egipt şi să-l facă să-şi găsească plăcerea în animaţia ofertelor păcătoase ale acelei ţări. El a refuzat să fie numit fiul fiicei lui faraon şi a ales mai bine să sufere răul cu poporul lui Dumnezeu.
Întotdeauna, poziţia inimii e decisivă. Lumea oferă tocmai tinerilor ofertele ei ademenitoare. De aceea trebuie să fim atenţi. Da, lumea poate deveni uimitor de tolerantă şi de binevoitoare, dacă îi poate implica pe copiii lui Dumnezeu în slujbele ei, în ascultarea, înţelepciunea, religia şi viitorul ei, făcându-i supuşii ei.
Aşa s-au petrecut lucrurile şi cu aceşti tineri. „Şi împăratul le-a rânduit o parte zilnică din mâncărurile alese ale împăratului şi din vinul pe care-l bea el, ca să-i hrănească trei ani.“ Ei au fost nevoiţi să cunoască duhul şi ştiinţa Babilonului şi să le accepte. De aceea a fost necesară atenţia în orice privinţă.
„Dar Daniel a hotărât în inima lui să nu se întineze cu mâncărurile alese ale împăratului şi cu vinul pe care-l bea el.“ O astfel de dorinţă a fost roada preţioasă a temerii de Dumnezeu. El nu şi-a pus problema situaţiei deosebite în care se afla sau a dezavantajelor care i le-ar fi putut aduce hotărârea sa, el a dorit să-L cinstească pe Dumnezeu şi să nu se întineze! Probabil, comportamentul său a fost hotărâtor şi pentru ceilalţi trei, exercitând o influenţă binecuvântată.
În toate timpurile, cei temători de Dumnezeu au fost confruntaţi cu aceleaşi probleme. Scopul şcolilor noastre este de a le face cunoscută tinerilor înţelepciunea lumii şi de a-i educa în aşa fel, încât să se potrivească lumii. Cine este şi vrea să rămână fidel Domnului trebuie să spună în anumite situaţii un „nu“ hotărât. Ferice de cel care îşi păstrează o conştiinţă curată şi nu îşi pierde capacitatea de deosebire!
Cine vrea să meargă pe calea binecuvântării cu Domnul trebuie să înceapă devreme să deosebească lucrul preţios de cel obişnuit, lucrul curat de cel murdar. Te gândeşti la aceasta când iei de exemplu o carte în mână? Dacă nu-i aduce nici un folos omului din interior sau este chiar otravă pentru acesta, atunci nu o citi şi îndepărteaz-o, pentru ca să nu fi ispitit să o citeşti!
Dacă am vrea să descriem masa împăratului, a prinţului acestei lumi, şi vinul pe care îl bea, ne-ar trebui multe pagini. Vinul ne aminteşte de bucuria acestei lumi. Gândeşte-te mereu la cuvintele: „Şi lumea trece, şi pofta ei, dar cine face voia lui Dumnezeu rămâne pentru eternitate“!
Dumnezeu a recunoscut fidelitatea lui Daniel şi a prietenilor săi. „Ochii Domnului cutreieră tot pământul, ca să Se arate tare pentru cei cu inima în totul pentru El“ (2. Cronici 16:9 ). Această mică rămăşiţă a putut experimenta acest lucru. Dumnezeu a luat problema lor în mâna Sa. El l-a făcut pe famen binevoitor ca să încerce cu apă şi legume, El a purtat de grijă ca acestea să le fie prielnice, căci „la sfârşitul celor zece zile, feţele lor arătau mai frumoase şi mai grase decât toţi tinerii care mâncau din mâncărurile alese ale împăratului“. Ştim că Dumnezeu stă deasupra tuturor şi nu ne lasă niciodată, dacă stăm cu hotărâre de partea Lui!
Dar şi mai mult: „Şi acestor patru tineri, Dumnezeu le-a dat cunoştinţă, şi pricepere în toate scrierile, şi înţelepciune; şi Daniel a avut pricepere în toate viziunile şi visele.“ Să observăm: „Temerea de Domnul este începutul înţelepciunii“! Dacă vrem să obţinem pricepere în gândurile lui Dumnezeu, atunci nu puterile minţii sunt hotărâtoare, ci temerea de El.
Aceşti patru tineri nu au avut numai un început bun, ci au şi persistat în fidelitate. Ei au ocupat poziţii înalte şi au fost încercaţi. Nu au fost scutiţi de probe, dar ce hotărâre şi ce curaj al credinţei s-au găsit la ei! Se merită să începem devreme despărţirea de orice fel de rău!
Daniel – Secretul biruinţei, de Bruce Anstey
Învingători şi învinşi
În această după-amiază aş dori să vă vorbesc despre subiectul biruinţei. Învingătorul este cel care se ridică deasupra stării generale a celor din jur şi perseverează cu credincioşie pe cale cu Domnul. Chiar cuvântul “învingător” implică existenţa în rândul poporului lui Dumnezeu a unei situaţii care trebuie învinsă. Cred că nu este nevoie să vă reamintesc că şi noi trăim în astfel de zile. Trăim într-o vreme de ruină generală şi de faliment în rândurile poporului lui Dumnezeu. Mărturia creştină din zilele noastre este caracterizată de multă apatie, şi este nevoie de biruinţă.
O altă expresie care apare în Scriptură şi care este strâns legată cu biruinţa este „omul lui Dumnezeu” (1. Samuel 2:27 ; 9:10 ; 1. Timotei 6:11 ; 2. Timotei 3:17 , etc.). Ea se referă la un om care stă de partea lui Dumnezeu şi acţionează pentru El într-o vreme în care cei care mărturisesc Numele Domnului se dovedesc a fi necredincioşi. Este demn de remarcat faptul că expresia „omul lui Dumnezeu” nu este folosită în Cuvânt atunci când lucrurile merg bine în rândul poporului lui Dumnezeu, ci doar atunci când merg rău. Mai mult, ea este întotdeauna folosită la singular. Scriptura nu spune niciodată „oameni ai lui Dumnezeu”. Într-o vreme a falimentului colectiv, credincioşia trebuie să fie individuală. Epistolele Noului Testament se aplică în mod special la astfel de vremuri, pentru că ele anticipează falimentul colectiv al poporului lui Dumnezeu, şi accentuează nevoia de credincioşie personală faţă de Domnul.
Faţă de falimentul colectiv mărturiei creştine din zilele noastre, există doar două categorii de oameni – cei care sunt învingători (Apocalipsa 2 – 3 ) şi cei care sunt învinşi (2. Petru 2:19 ). Cred că pot spune că fiecare dintre noi aparţinem fie uneia dintre categorii, fie celeilalte. Fie ducem o viaţă de învingători, şi trăim pentru cauza lui Hristos, fie suntem învinşi sau robiţi de caracteristicile vremurilor în care ne găsim şi trăim mai mult sau mai puţin pentru interesele noastre proprii. Este adevărat că cei care sunt „învinşi” (sau „robiţi”) în sensul folosit de Petru, nu sunt credincioşi adevăraţi. Totuşi, trăsăturile acestora îi pot caracteriza şi pe credincioşii adevăraţi care nu umblă cu Domnul. Petru avertizează împotriva acestui lucru la sfârşitul celei de a doua epistole a sale, spunând: „păziţi-vă ca nu cumva, fiind abătuţi de rătăcirea celor nelegiuiţi, să cădeţi din statornicia voastră”. Aşadar, deşi un credincios adevărat nu poate fi învins în acelaşi fel ca un apostat, el poate fi „abătut” de curentul apostaziei, şi poate fi robit sau învins de apatia şi indiferenţa care marchează aceste vremuri.
În seara aceasta aş dori să citim despre un „om al lui Dumnezeu” care s-a ridicat deasupra stării generale din zilele sale, şi a fost mult folosit de Domnul. Numele său este Daniel. Viaţa sa ilustrează în chip minunat cum putem învinge într-o zi rea. Aş vrea să privim la câteva dintre trăsăturile morale care l-au caracterizat şi care l-au făcut un învingător model.
Marea luptă spirituală
Înainte de aceasta, cred că este necesar să vorbesc puţin despre marea luptă spirituală în care sunt angajaţi toţi cei credincioşi. Mulţi par să nu realizeze lucrul acesta, dar, chiar în timp ce noi vorbim, deasupra capetelor noastre se dă o mare luptă spirituală. Ni se spune în Efeseni 6:11 că diavolul are „uneltirile” lui pe care le îndreaptă împotriva poporului lui Dumnezeu. În original cuvântul folosit este „stratageme”, cuvânt derivat din aceeaşi rădăcină ca şi „strategie”, provenind din tactica militară. Aceasta înseamnă că diavolul are anumite planuri pentru a ataca viaţa ta şi a mea. El vrea ca noi să ne poticnim şi să ne abatem de la calea credinţei şi de la a-L urma pe Hristos.
Poate că te întrebi: „Ce vrea diavolul cu creştinii? De ce ne atacă?” Într-un cuvânt, Satan Îl urăşte pe Dumnezeu şi pe Fiul Său, Domnul Isus Hristos. El vrea să facă tot ceea ce poate pentru a împiedica planul lui Dumnezeu de a-L glorifica pe Fiul Său în lumea aceasta. El ştie că Hristos este glorificat în lume prin vieţile credincioşilor. Când oamenii văd bucuria noastră în Domnul, sunt atraşi la Hristos. Aşadar, scopul său atunci când îi atacă pe creştini este să facă vieţile lor inutile în lucrarea şi mărturia pentru Domnul. Dacă ne poate abate de la calea ascultării, ne va face să fim nefericiţi şi numele lui Hristos va fi dezonorat.
Sunt două lucruri de care trebuie să ţinem cont în această luptă spirituală. În primul rând, vrăjmaşul nostru, diavolul, este cu mult mai puternic şi mai inteligent decât noi. Prin puterea noastră, nu avem nicio şansă împotriva lui şi a trimişilor săi. El ne va abate foarte repede de la calea urmării Domnului. În al doilea rând, Domnul este mai puternic decât diavolul, şi El poate învinge toate şiretlicurile sale. Biblia spune: „Cel care este în voi este mai mare decât cel care este în lume” (1. Ioan 4:4 ). Dacă rămânem aproape de Domnul şi urmăm principiile Cuvântului Său, vom fi eliberaţi de orice tactică pe care cel rău o foloseşte împotriva noastră. Un alt verset spune „sunteţi tari, şi Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi, şi l-aţi învins pe cel rău” (1. Ioan 2:14 ). Aceasta ne arată că planurile celui rău pot fi învinse prin simpla ascultare de Cuvântul lui Dumnezeu. Diavolul nu ne poate atinge atât timp cât picioarele noastre merg pe calea pe care Cuvântul o trasează pentru noi.
Dar aceasta presupune ca noi să cunoaştem principiile Cuvântului lui Dumnezeu. Dacă cineva nu cunoaşte care este gândul lui Dumnezeu în diferitele probleme şi aspecte ale vieţii, atunci este vulnerabil la tacticile vrăjmaşului şi ar putea fi abătut de pe cale. Şi tocmai lucrul acesta îl am acum pe inimă. Trebuie să luăm mai mult în serios Cuvântul lui Dumnezeu. Trebuie să fim umpluţi de el şi să trăim principiile lui în părtăşie cu Domnul, şi vom fi păziţi.
Aşadar, ceea ce vreau să vă spun prieteni este – şi este foarte serios – că Diavolul are anumite planuri de atac pentru vieţile noastre. El poate să facă mult rău mărturiei creştine dacă ne va face să trăim pentru noi înşine şi nu pentru gloria lui Hristos. Necredincioşii vor vedea aceasta şi vor fi convinşi că Evanghelia lui Hristos nu are valoare, pentru că cei care mărturisesc că Îl cunosc pe Domnul nu se bucură de lucrurile divine. De aceea, o mare parte din energia diavolului este concentrată în încercarea de a îl abate pe copilul lui Dumnezeu de la calea credinţei.
PLANURILE ÎMPĂRATULUI BABILONULUI PENTRU TINERII DIN POPORUL LUI DUMNEZEU
Să deschidem la cartea Daniel şi să citim primele 7 versete din capitolul 1: „În al treilea an al împărăţiei lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit la Ierusalim şi l-a asediat. Şi Domnul a dat în mâna lui pe Ioiachim, împăratul lui Iuda, şi parte din vasele casei lui Dumnezeu; şi el le-a dus în ţara Şinear, în casa dumnezeului său; şi a dus vasele în casa vistieriei dumnezeului său. Şi împăratul i-a zis lui Aşpenaz, căpetenia famenilor săi, să aducă dintre fiii lui Israel şi din sămânţa împărătească şi dintre cei de neam ales, tineri care să nu aibă nici un cusur şi frumoşi la faţă şi instruiţi în toată înţelepciunea şi care să aibă cunoştinţă şi să priceapă ştiinţa şi care să fie în stare să stea în palatul împăratului; şi să-i înveţe scrierea şi limba caldeenilor. Şi împăratul le-a rânduit o parte zilnică din mâncărurile alese ale împăratului şi din vinul pe care-l bea el, ca să-i hrănească trei ani, şi la sfârşitul lor să poată sta înaintea împăratului. Şi printre ei erau dintre fiii lui Iuda: Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria. Şi căpetenia famenilor le-a pus nume; lui Daniel i-a pus numele Beltşaţar; şi lui Hanania, Şadrac; şi lui Mişael, Meşac; şi lui Azaria, Abed-Nego.”
Cartea nu începe cu Daniel, ci cu o descriere tristă a stării de lucruri din vremea sa. Din aceste versete aflăm că evreii fuseseră cuceriţi de duşmanii lor, de babilonieni, şi fuseseră deportaţi în ţara Şinear. Aflăm de asemenea că împăratul Babilonului, Nebucadneţar, avea un plan organizat şi sistematic de a îi încorpora pe copii lui Israel în împărăţia sa pentru ca ei să slujească scopurilor sale.
„Împăratul Babilonului” este o imagine a diavolului. La fel cum acesta domnea peste lumea cunoscută a acelor vremuri, diavolul este „dumnezeul” şi „prinţul” lumii acesteia (2. Corinteni 4:4 , Ioan 14:30 ). Ca şi „dumnezeu” al ei, el este capul religiei, iar ca şi „prinţ” el este capul activităţilor seculare, sociale şi politice. Programul lui Nebucadneţar în privinţa „tinerilor” din poporul lui Dumnezeu este o imagine a planurilor şi a tacticilor diavolului împotriva tinerilor creştini. Prin aceasta, Dumnezeu ne-a oferit o imagine exactă a felului în care duşmanul încearcă să îi doboare pe cei tineri. Aceste versete din deschiderea cărţii Daniel demască planurile sale.
Împăratul Babilonului a făcut câteva schimbări majore în vieţile copiilor lui Israel, care, după părerea mea, aveau toate un singur scop, acela de a-i încorpora în împărăţia sa, cu scopul ca ei să slujească pentru creşterea gloriei sale. Sunt cel puţin şase lucruri diferite pe care împăratul Babilonului le-a făcut pentru a-şi atinge scopul. Să le privim mai îndeaproape.
1) Le-a schimbat locul
Primul lucru pe care îl citim este că împăratul Babilonului i-a deportat pe iudei în „ţara Şinear” (Daniel 1:1-2 ). El i-a mutat într-un loc în care nu se mai puteau bucura de moştenirea pe care o primiseră din partea lui Dumnezeu. El dăduse poporului Său ca moştenire ţara Canaanului. Era o ţară minunată, în care curgeau lapte şi miere. Dar acum erau la mii de kilometri distanţă de ea, şi nu se mai puteau bucura de ea.
Prieteni, exact aceasta încearcă diavolul să facă cu noi. El vrea să ne facă să nu ne mai putem bucura de ceea ce avem în Hristos. Ca şi lui Israel, Dumnezeu ne-a dat o moştenire. Dar spre deosebire de moştenirea lui Israel, care era pământească, a noastră este cerească. În prima epistolă a lui Petru ni se spune că moştenirea noastră este păstrată în ceruri pentru noi. Dumnezeu „ne-a născut din nou pentru o speranţă vie, prin învierea lui Isus Hristos dintre morţi, pentru o moştenire nestricăcioasă şi neîntinată şi care nu se veştejeşte, păstrată în ceruri pentru voi” (1. Petru 1:3-4 ). Aceasta este numită şi „partea” noastră în Hristos în Coloseni 1:12 şi Fapte 26:18 (traducerea JND).
Dumnezeu vrea ca noi să ne bucurăm de moştenirea noastră cerească (de binecuvântările cereşti) încă dinainte de a ajunge acolo. El ne-a pregătit şi mijloacele pentru aceasta, dându-ne Duhul Sfânt. Dacă umblăm în părtăşie cu Domnul, Duhul lui Dumnezeu va lua din lucrurile lui Hristos şi ni le va „descoperi” (Ioan 16:15 ). Cu adevărat Domnul este destul pentru a umple şi pentru a satisface inimile noastre. Cu toate acestea, diavolul va face tot ce îi stă în putere pentru a nu ne lăsa să ne bucurăm de binecuvântările pe care le avem în Hristos. El nu ne poate lua moştenirea, dar poate să ne împiedice să ne bucurăm de ea atât timp cât trăim în lume. Şi dacă ne poate împiedica să ne bucurăm de moştenirea pe care o avem în Hristos, el îşi va fi atins primul obiectiv.
Faptul că au fost deportaţi în „ţara Şinear” este semnificativ. „Şinear” înseamnă „a arunca, a lepăda”. Aparent, ceea ce caracteriza acea ţară era lepădarea oricăror bariere sau restricţii – într-atât încât de aici îşi primise numele! Ne aminteşte de ceea ce spune Solomon: „Când nu este nici o viziune, poporul este fără frâu” (Proverbe 29:18 ). Poate că deja ştiţi că „ţara Şinear” este o imagine a lumii. Şi lumea este caracterizată cu siguranţă de lepădarea oricăror restricţii, a oricărui frâu moral sau spiritual.
Satan, care este „dumnezeul” şi „prinţul” lumii acesteia „a orbit gândurile necredincioşilor, ca lumina Evangheliei gloriei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu, să nu strălucească pentru ei” (2. Corinteni 4:4 ). Oamenii din această lume au minţile „orbite” şi „nu au viziune” în ce priveşte lucrurile eterne şi divine. De aceea ei sunt „fără frâu”. Nu doresc să trăiască conform Bibliei. Şi nu trebuie să vă mai spun eu că trăim într-o epocă a lipsei oricăror principii – fiecare face ce vrea. Lucrul acesta este la ordinea zilei. Iar drepturile lui Hristos nu au nicio valoare pentru vieţile lor.
Spiritual vorbind, diavolul ar vrea să îi ducă pe copii lui Dumnezeu, mai ales pe cei tineri, în această „ţară Şinear”. Iubiţi tineri, el vrea ca voi să renunţaţi la orice restricţii divine, la orice „frâu” în vieţile voastre şi să trăiţi pur şi simplu ca oamenii acestei lumi. Este trist să spunem că el a avut succes cu aceasta, şi i-a convins pe mulţi să trăiască astfel. Sunt mulţi creştini care trăiesc în „ţara Şinear”, figurat vorbind. Sunt departe de a se bucura de moştenirea lor în Hristos. De fapt, diavolul a făcut o treabă atât de bună că mulţi creştini nici măcar nu ştiu care sunt binecuvântările lor! Nu au nici cea mai vagă idee despre cât de bogat au fost binecuvântaţi în Hristos – cu atât mai puţin să se bucure de aceste binecuvântări.
Aşadar, prieteni, acesta este primul lucru pe care diavolul încearcă să îl facă – să vă aducă într-o poziţie (stare) în care să nu vă puteţi bucura de binecuvântările pe care le aveţi în Hristos. De aici îi va fi relativ uşor să introducă în vieţile voastre alte lucruri care vă vor îndepărta de Domnul. Dacă nu vă bucuraţi de ceea ce aveţi în Hristos, veţi fi mai înclinaţi să căutaţi ceva care să vă aducă satisfacţie şi fericire. Dar în cel mai bun caz acestea vor fi doar pentru un timp, şi nu vă vor face fericiţi cu adevărat. De fapt, dacă cineva nu se bucură de Hristos, nu va fi un creştin fericit şi satisfăcut. Văd astăzi mulţi creştini nefericiţi, aşa că ştiu că diavolul a avut mult succes în încercarea sa de a-i abate în felul acesta pe oameni.
2) El i-a transformat pe tinerii lor în fameni
Următorul lucru pe care l-au făcut babilonienii „tinerilor” din poporul lui Dumnezeu a fost să îi facă „fameni” (vers. 3). Isaia profeţise că lucrul acesta se va întâmpla. El a spus: „Şi vor lua din fiii tăi, care vor ieşi din tine, pe care i vei naşte, şi vor fi fameni în palatul împăratului Babilonului” (Isaia 39:7 ). Literal, ei i-au operat (i-au castrat) astfel încât ei să nu mai poată procrea. Au făcut lucrul acesta pentru ca cei care erau „din sămânţa împărătească” să nu mai poată continua linia regală a lui Israel. Astfel scădea riscul ca ei să se ridice şi să ameninţe dominaţia babiloniană.
Această acţiune a împăratului Babilonului este o imagine a eforturilor lui Satan de a ne face neproductivi din punct de vedere spiritual. După cum ştiţi, Dumnezeu vrea ca noi să aducem rod. Vrea ca noi să fim o binecuvântare spirituală pentru alţii. Apostolul Pavel s-a rugat cu acest scop spunând: „De aceea şi noi, din ziua în care am auzit, nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem ca să fiţi umpluţi de cunoştinţa voii Lui, în orice înţelepciune şi pricepere spirituală, ca voi să umblaţi într-un chip vrednic de Domnul, în toate plăcuţi Lui, aducând rod în orice lucrare bună” (Coloseni 1:9,10 ). Bineînţeles că Satan nu doreşte ca vieţile noastre să aducă rod pentru Dumnezeu. El vrea să ne facă neproductivi, astfel încât să nu fim de niciun folos practic în slujirea şi mărturia pentru Domnul.
Remarcaţi că împăratul Babilonului îi dorea în mod deosebit pe cei care erau „pricepuţi” şi „capabili”. În acelaşi fel, Satan îi ţinteşte pe cei care sunt talentaţi şi inteligenţi. El ştie că dacă astfel de persoane ar recunoaşte drepturile Domnului în vieţile lor, ar putea aduce mult rod pentru împărăţia lui Dumnezeu – ar putea face mult pentru promovarea cauzei lui Hristos în lumea aceasta. Aşadar, ei sunt ţinta sa specială. El pare să muncească din greu pentru a îi face pe cei care sunt frumoşi, talentaţi, inteligenţi şi aşa mai departe să slujească sistemului său.
Dragul meu frate tânăr, draga mea soră tânără, ai şi tu vreun talent sau vreo capacitate deosebită într-un domeniu? Diavolul ar vrea să te facă să fii atât de absorbit de acel domeniu încât să devii neproductiv în lucrurile lui Dumnezeu. Un frate din adunarea de unde vin eu îi numeşte pe creştinii de felul acesta „rebuturi din adunare”. Se poate ca ei să fie acolo – şi ne bucurăm că sunt – dar după toate aparenţele ei nu sunt practic de niciun folos sau ajutor. Sunt atât de absorbiţi de goana după lucruri pământeşti încât au foarte puţin sau nu au nimic cu care să contribuie în adunare. Cred că poţi spune despre ei că sunt un fel de balast. Aceasta doreşte diavolul pentru viaţa ta! Te întreb deschis din toată inima: „Vrei să devii un „rebut” în ce priveşte viaţa ta de creştin?” Cu siguranţă că trebuie să îţi doreşti ca viaţa ta să însemne ceva mai mult! Satan încearcă să ne facă neproductivi în lucrurile Domnului. Trebuie să fim la fel ca şi Daniel – la care vom privi în câteva momente – şi să învingem aceste eforturi ale duşmanului şi să fim un ajutor şi o binecuvântare în împărăţia lui Dumnezeu, oriunde şi oricum putem.
3) El a schimbat scopul existenţei lor
Următorul lucru pe care îl citim este că împăratul Babilonului avea un scop precis pentru a îi încorpora pe aceşti „tineri” promiţători în sistemul său – aşa încât „să fie în stare să stea în palatul împăratului”. Literal, el dorea ca ei să fie acolo şi să promoveze cauza lui. Era cu totul altceva decât scopul lui Dumnezeu pentru copii lui Israel. Isaia 43:21 ne spune care era scopul lui Dumnezeu pentru poporul Său: „Am întocmit poporul acesta pentru Mine; ei vor vesti lauda Mea”. Dorinţa Sa era ca ei să „vesteasca lauda Sa” pe pământ şi să Îi aducă glorie. Dar împăratul Babilonului avea un scop cu totul diferit pentru existenţa lui – dorea să îi facă să slujească intereselor Babilonului.
Exact aceasta încearcă Satan să facă cu tinerii noştri. Doreşte ca ei să îşi investească toată energia pentru a promova sistemul lumii acesteia – şi dacă muncesc din greu într-un domeniu sau altul, pot să îşi asigure o viaţă bună. El doreşte ca ei să fie cu totul absorbiţi de acest scop, şi să facă din el punctul central al vieţilor lor.
Pentru a îşi atinge scopul, împăratul Babilonului avea o şcoală. El i-a luat pe aceşti „tineri” departe de părinţii lor şi i-a pus în şcoala sa din Babilon. Planul său era să îi transforme în ceva ce ar fi putut fi folosit pentru a promova interesele sale. Este o tactică veche a diavolului – să îi separe pe copii de părinţii lor. Faraon, un alt personaj din Scriptură care este o imagine a diavolului, a încercat şi el să îi despartă pe copiii lui Israel de părinţii lor. El a vrut ca ei să îi lase pe „micuţii” lor înapoi în Egipt, în timp ce „bărbaţii” aveau să meargă şi să se închine Domnului (Exod 10:11 ). Nu spun că a merge la şcoala este rău, dar încercarea de a îi despărţi pe copii de părinţii lor în duh este demonică. Dragul meu tânăr, s-ar putea să locuieşti sub acelaşi acoperiş cu părinţii tăi, dar să fii la kilometri depărtare în duh. Este lucrarea duşmanului. În această şcoală din Babilon ei nu se mai găseau sub autoritatea părinţilor lor. Fiind în acea poziţie puteau fi influenţaţi mai uşor de stilul de viaţă al Babilonului.
Ni se spune că programul pe care împăratul Babilonului îl avea pentru ei avea să dureze „trei ani” (versetul 5). Aceasta ne arată faptul că Satan înţelege că este nevoie de timp pentru a-i putea corupe pe copiii lui Dumnezeu. Lucrul acesta nu se întâmplă peste noapte. Puţin aici şi puţin acolo, până când cineva ajunge cu totul lumesc. Diavolul este dispus să aştepte şi să lucreze încet pentru a-şi atinge scopul. În toate acestea, planul lui este să schimbe scopul existenţei tale în această lume. Şi vei sfârşi prin a fi destul de inutil în lucrarea Domnului, şi te vei rezuma la a merge purtat de curent, împreună cu sistemul lumii acesteia care se îndreaptă spre judecată. Tot ceea ce lucrezi, în ce priveşte această lume, va fi în cele din urmă distrus. Doar ceea ce este făcut pentru Hristos va rămâne – ştii bine lucrul acesta. Dacă viaţa ta a fost înghiţită de scopuri lumeşti, ce vei avea când vei pleca de pe pământ?
Dragi prieteni, cu fiecare zi pe care o trăim pe pământ ne scriem propria noastră istorie. Odată scrisă, ea nu mai poate fi schimbată. Cum ai vrea să fie scrisă istoria vieţii tale? Vrei să citeşti că a fost folosită pentru sine şi pentru plăceri şi interese lumeşti? Biblia spune: „Pentru că, ce i-ar folosi unui om dacă ar câştiga toată lumea, şi şi-ar pierde sufletul?” (Marcu 8:36 ). Nu vrei să ajungi la sfârşitul vieţii tale şi să îţi dai seama că ai fost înşelat – că ai investit într-o minciună a lui Satan şi că viaţa ta a fost irosită pentru lucruri trecătoare, care sunt doar pentru o vreme. Nu vrei ca viaţa ta să fie scrisă ca fiind trăită pentru a promova gloria Domnului? Doar TU poţi decide lucrul acesta.
4) El le-a schimbat limba
Citim apoi că împăratul Babilonului le-a schimbat limba. Planul lui de a-i integra pe copiii lui Israel în împărăţia sa implica şi schimbarea felului lor de a vorbi. El nu dorea ca ei să umble prin ţara sa vorbind limba ebraică; cu siguranţă că aceasta i-ar fi ţinut despărţiţi de societatea babiloniană în care el dorea să îi amestece – dorea să îi facă să se potrivească modului de viaţă al Babilonnului – şi aceasta implica ca ei să vorbească „limba caldeenilor”.
În acelaşi fel, în eforturile lui de a-i face pe copii lui Dumnezeu potriviţi pentru sistemul acestei lumi, diavolul doreşte ca ei să vorbească la fel cum vorbeşte lumea. El ne încurajează să folosim argoul şi felul stricat de a vorbi al celor din lume. De obicei, acest fel de a vorbi prespune a nu arăta respect sau politeţe faţă de cei care merită. Sunt sigur că aţi văzut şi voi înşivă că în lume este „cool” să vorbeşti dur şi să nu arăţi niciun fel de respect pentru autoritate.
Este uimitor, dar poţi spune cât de profund a fost afectat cineva de lume doar ascultând felul în care vorbeşte. Cei care sunt sub influenţa ei vorbesc într-un anumit fel care arată ce este în sufletele lor. Este trist, dar atunci când creştinii încearcă să vorbească la fel ca şi cei din lume, poate că ei nu îşi dau seama dar ceea ce îţi spun este că îşi doresc să fie acceptaţi de ea – deşi poate că nu vor să recunoacă lucrul acesta. Cu siguranţă că nu este greşit să îţi doreşti să fii acceptat, dar de cine să fii acceptat? Aceasta este problema.
Chiar trebuie să vorbim aşa cum vorbeşte lumea? Gândiţi-vă la Domnul şi la felul în care vorbea El. Se spune că oamenii se minunau „de cuvintele de har care ieşeau din gura Lui” (Luca 4:22 ). Ei spuneau: „Niciodată n-a vorbit vreun om aşa, ca Omul acesta” (Ioan 7:46 ). Felul în care El le vorbea oamenilor era o dovadă vie şi strălucitoare a faptului că El avea ceva ce ei nu aveau. Este un fel foarte bun de a da mărturie despre faptul că Îl cunoaştem pe Domnul ca şi Mântuitor. Oamenii ar trebui să îşi dea seama din felul în care vorbim de faptul că noi nu mergem după curentul lumiii acesteia. Nu vreau să spun că trebuie să încercăm să fim diferiţi şi ciudaţi, dar trebuie să trăim pentru valori diferite, valori divine şi veşnice. Se spune despre David că era „iscusit la vorbire” (1. Samuel 16:18 ). Este o mărturie frumoasă pe care un tânăr o poate primi din partea unei lumi stricate. Nu lăsaţi lumea să vă dicteze cum să vorbiţi. Apostolul a spus: „Niciun cuvînt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud” (Efeseni 4:29 ).
5) El le-a schimbat hrana
Versetul 5 ne spune că împăratul Babilonului le-a schimbat şi hrana. El a hotărât pentru fiecare dintre aceşti tineri „ o parte zilnică din mâncărurile alese ale împăratului şi din vinul pe care-l bea el”. El dorea ca aceşti „tineri” să mănânce ceea ce mâncau babilonienii. În acelaşi fel, diavolul vrea ca noi să ne hrănim cu ce se hrănesc oamenii acestei lumi, moral vorbind. Lucrurile pe care oamenii acestei lumi le consumă, pentru a-şi hrăni viaţa intelectuală şi socială sunt lucrurile cu care vrăjmaşul sufletelor noastre vrea ca şi noi să ne hrănim. Mă refer la politica acestei lumi, la muzica ei, la teatre, la sporturi, la distracţii, etc. Diavolul ştie că dacă reuşeşte să ne preocupe cu aceste lucruri, să ne facă să ne hrănim cu ele, ne va slăbi din punct de vedere spiritual. Nu va trece mult timp şi nu vom mai avea puterea să stăm împotriva stricăciunii din jurul nostru – şi vom cădea. Dacă ne hrănim destul cu astfel de lucruri, vom fi în cele din urmă abătuţi cu totul de la a-L urma pe Domnul. Aşadar, din punctul de vedere al lui Satan, pentru a îşi atinge scopul său cu copiii lui Dumnezeu este important ca el să îi facă să se hrănească cu lucrurile cu care se hrănesc şi oamenii din lume.
Trăim într-o epocă în care tehnologia progresează cu o viteză uimitoare. Mulţumită televizorului, CD-urilor, casetelor, walkman-ului, Ipod-ului, DVD-urilor, Internetului, şi a cine ştie ce alte lucruri de felul acesta, fiecare poate face ca tot ceea ce îşi doreşte din această lume să se reverse în viaţa sa fără oprire. Oriunde eşti, orice faci, se poate ca prin aceste mijloace să pompezi lucruri în sufletul tău, zi şi noapte. Le poţi avea atunci când te plimbi, când faci sport, când eşti în maşină, când lucrezi, când stai jos sau când te aşezi în pat. Dragi tineri, nu cred că este nevoie să vă mai spun cât de mare nevoie este să avem grijă cu ce ne hrănim. Dacă astfel de „jucării” se găsesc în mâini neatente, ele pot deveni o unealtă a lui Satan pentru a ne întina sufletele.
Să ne gândim de exemplu la muzica rock, atât de plină de viaţă. Diavolul le spune tinerilor noştri că trebuie neapărat să o asculte. Cineva care tocmai a fost eliberat de ea, mi-a spus că 90% din versuri au de-a face cu sexul, cu drogurile şi răzvrătirea. Şi atunci te întreb, „Cum se poate ca astfel de lucruri să facă bine sufletului tău?”.
Dar cum rămâne cu filmele? Poate că spui: „Ce-i rău în a merge la film?”. Ştiţi că nu mă refer acum la filme pentru copii. Nu sunt atât de naiv încât să cred că tinerii caută astfel de filme. Să fim sinceri; cel mai probabil că îşi doresc să vadă cele mai noi apariţii, cele cărora li se face reclamă pe panouri şi în reviste. Şi ştim cu toţii că în zilele noastre pentru a vinde un film trebuie ca el să conţină crime, violenţă, sex, o scenă cu urmăriri, şi umor – nu tocmai curat. De obicei femeile sunt imbrăcate provocator, se folosesc cuvinte stricate, şi de obicei există promiscuitate. Cum putem să ne gândim că dacă ne hrănim cu astfel de lucruri, ele nu vor avea efecte asupra noastră?
Dacă priveşti lucrurile în ansamblu vei realiza că aceste invenţii sunt de fapt „capodopera” lui Satan. El i-a înşelat pe creştini făcându-i să creadă că au nevoie de toate aceste dispozitive. Dar toate fac parte din planul lui de a abate atenţia sfinţilor de la Hristos spre orice alte lucruri. În felul acesta el ne face să mâncăm „hrana” lui. Iubiţi tineri, vă daţi oare seama că toate aceste lucruri pe care împăratul Babilonului vi le dă ca hrană fac rău sufletelor voastre? Ele vă secătuiesc energia spirituală, vă scad apetitul pentru lucrurile divine, vă întinează sufletele şi vă împiedică de la a creşte în lucrurile Domnului. În toată viaţa mea nu am văzut pe nimeni care să se hrănească cu astfel de lucruri şi care să aibă şi un apetit sănătos pentru Cuvântul lui Dumnezeu! Sau care să crească spiritual! Nu este o coincidenţă: este o dovadă că a te hrăni cu asemenea lucruri te va îndepărta de Domnul şi de lucrurile Sale.
Este trist; foarte trist, dar atât de mulţi dintre tinerii noştri au acceptat cu toată inima ofertele împăratului Babilonului, şi acum mănâncă „hrana” sa. Şi nu doar tinerii!
Ştiţi, vechiul proverb: „Eşti ceea ce mănânci” este la fel de adevărat în lucrurile morale şi spirituale ca şi în cele naturale. Lucrurile cu care te hrăneşti intelectual, îţi formează sufletul. Moral devii ceea ce priveşti! Este un principiu al vieţii – fie spre bine, fie spre rău. Scriptura spune: „aşa cum gândeşte în sufletul său, aşa este el” (Proverbe 23:7 ). Aşadar, dacă aceste lucruri sunt ceea ce pui înaintea sufletului tău, cu siguranţă că vei fi afectat de ele – şi nu spre binele tău spiritual.
6) El le-a schimbat numele
Versetele 6-7 ne spun că împăratul Babilonului a mai făcut încă un lucru – le-a schimbat numele. A făcut aceasta pentru a ascunde adevărata lor identitate de copii ai lui Israel. Nu dorea ca ei să fie cunoscuţi în Babilon ca şi evrei. De exemplu, dacă cineva din Babilon l-ar fi întrebat pe unul dintre ei cum îl cheamă şi el ar fi răspuns: „Hanani”, celălat ar fi spus cu siguranţă: „A, deci eşti evreu”. Numele lor evreieşti ar fi făcut clară identitatea lor.
Tot aşa, diavolul doreşte ca noi să ne ascundem adevărata identitate ca şi copii ai lui Dumnezeu. El nu doreşte ca noi să spunem că suntem creştini – că Îi aparţinem Domnului Isus Hristos. El pune presiuni incredibile asupra tinerilor pentru a îi determina să se conformeze lumii şi căilor ei şi să tacă cu privire la identitatea lor. El vrea ca noi să ne adaptăm la felul de a vorbi şi la aspectul exterior al oamenilor din lume, aşa încât să nu mai existe nicio diferenţă vizibilă. Rezultatul va fi că nu vom mai da niciun fel de mărturie pentru Domnul.
Diavolul se foloseşte de presiunea grupului. Poate că te temi că, dacă Îl mărturiseşti pe Domnul unora dintre prietenii tăi, ei vor râde de tine. Şi poate că o vor face. Diavolul vrea ca tu să simţi această presiune şi să alegi să taci. Dar aminteşte-ti avertizarea: „Frica de om întinde o cursă” (Proverbe 29:25 ). Dacă te laşi adus sub influenţa oamenilor lumeşti, şi nu li-L mărturiseşti pe Hristos, eşti în pericol să cazi în capcana căilor lor.
Există mulţi creştini „sub acoperire” în zilele noastre. Mă refer la acei creştini care nu au curajul moral şi spiritual să se ridice şi să facă cunoscut faptul că Îi aparţin Domnului. Îşi păstrează creştinismul ascuns în debara. Iosif din Arimateea a fost o astfel de persoană. Se spune despre el că era „ucenic al lui Isus, dar pe ascuns, de frica iudeilor” (Ioan 19:38 ). Se temea să se identifice public cu Domnul Isus, aşa că îşi păstra credinţa pentru sine (vezi şi Ioan 9:22 ; 12:42 ). Dar este minunat să vedem cum, văzându-L pe Domnul murind la cruce, a fost atât de mişcat în mod pozitiv încât a ales să nu mai fie laş din punct de vedere spiritual. A ieşit de „sub acoperire” şi s-a identificat public cu Domnul în îngroparea Sa. A fost nevoie de o privire la suferinţele lui Hristos pentru a-l aduce în punctul acesta. Fie ca suferinţele lui Hristos să aibă acelaşi efect şi asupra noastră.
Nu ar trebui să ne dăm niciodată înapoi de la a fi martori pentru Hristos – lucrul acesta va face ca feţele noastre să strălucească şi ne va aduce bucurie. Apostolul Petru a spus: „Dacă sunteţi batjocoriţi pentru Numele lui Hristos, ferice de voi, pentru că Duhul gloriei şi al lui Dumnezeu Se odihneşte peste voi” (1. Petru 4:14 ). Poate că nu vei observa, dar atunci când Îl vei mărturisi pe Hristos înaintea celorlalţi, „Duhul gloriei şi al lui Dumnezeu” se va odihni peste tine, şi cei care te ascultă vor vedea o mărturie puternică şi strălucitoare.
Aşadar, aceste versete de la începutul cărţii Daniel ne oferă o prezentare detaliată a tacticilor vrăjmaşului nostru în încercarea sa de a ne face inutili pentru împărăţia lui Dumnezeu. Diavolul caută:
-
Să ne împiedice să ne bucurăm de ceea ce avem în Hristos
-
Să ne facă neproductivi din punct de vedere spiritual
-
Să ne facă să ne irosim timpul şi energia zidind sistemul acestei lumi
-
Să ne facă să vorbim ca oamenii acestei lumi
-
Să ne facă să ne hrănim cu distracţiile acestei lumi
-
Să pună asupra noastră presiune pentru a nu-L mărturisi pe Hristos.
SECRETUL BIRUINŢEI LUI DANIEL
După cum am spus mai sus, aş vrea să privim la Daniel ca „om al lui Dumnezeu” care s-a ridicat deasupra împrejurărilor din zilele sale şi a biruit, fiind folosit în chip măreţ. Viaţa sa ne arată cum putem birui în ziua cea rea. Aş vrea să privim la unele dintre trăsăturile morale care l-au marcat ca şi model al biruinţei şi să le avem înainte ca să le putem imita. Scriptura ne încurajează să urmăm credinţa celor care au mers înaintea noastră pe cale (Evrei 13:7 ).
1) A dorit să se păstreze neîntinat de necurăţia din Babilon
Primul lucru pe care îl citim despre Daniel a fost faptul că a hotărât să nu se întineze cu lucrurile pe care împăratul Babilonului i le oferea ca hrană. Versetul 8 spune: „ Dar Daniel a hotărât în inima lui să nu se întineze cu mâncărurile alese ale împăratului şi cu vinul pe care-l bea el şi a cerut voie de la căpetenia famenilor să nu se întineze”. El ştia din Sfânta Scriptură că acele lucruri pe care împăratul Babilonului i le oferea erau necurate şi, de aceea, nepermise pentru un copil al lui Dumnezeu (Levitic 11:1-47 ). Aşadar, el a acţionat ascultând pur şi simplu de Cuvântul lui Dumnezeu, şi nu a vrut să se întineze cu lucrurile pe care i le punea înainte împăratul Babilonului.
Dragi tineri, hotărârea lui Daniel a venit din dorinţa sa de a Îi plăcea Domnului. Sper că şi voi vă doriţi ca viaţa voastră să Îi placă Domnului. Această dorinţă venea din inima lui – se spune că „s-a hotărât în inima sa”. Ştiţi, de acolo începe orice lucrare spirituală – din inimă. Inimile noastre pot fi înclinate în multe direcţii şi spre multe lucruri, dar este minunat să vezi pe cineva care are pe inimă să Îi placă Domnului.
Este minunat să vezi cum Domnul atinge inima unui tânăr sau a unei tinere şi le dă dorinţa de a umbla în despărţire faţă de lume. 2. Corinteni 6:17 spune: „De aceea: „Ieşiţi din mijlocul lor şi fiţi despărţiţi”, spune Domnul; şi „nu atingeţi ce este necurat, şi Eu vă voi primi; Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic“. Daniel a acţionat pe baza acestui principiu, şi Dumnezeu l-a binecuvântat. Prieteni, acesta este primul lucru de care este nevoie pentru a birui – despărţirea. Această hotărâre a făcut din Daniel un om sfânt.
Vedem de asemenea că el a avut curajul să se ridice şi să îşi susţină convingerile. Dar remarcaţi, nu a făcut-o în mod ofensator şi nu a fost obraznic faţă de căpetenia famenilor. Se spune că el „a cerut voie” să nu se întineze cu „mâncărurile alese ale împăratului”, Menţionez lucrul acesta pentru că este posibil să vrei să te ridici şi să aperi ceea ce este corect dar să o faci în mod firesc şi Domnul nu te va aproba (Isaia 65:5 ). Dar Daniel nu a făcut aşa şi, drept urmare, a găsit favoare înaintea căpeteniei famenilor. Trebuie să umblăm în despărţire, dar să nu adăugăm la dispreţul pe care ni-l va atrage lucrul acesta şi dezaprobarea datorată unui comportament impertinent.
Daniel avea nenumărate motive să se scuze şi să îşi îngăduie lucrurile care erau în jurul lui. Ar fi putut aduce multe argumente plauzibile pentru a asculta cererile şi poruncile împăratului – şi nu cred că ar fi fost criticat de fraţii săi, pentru că şi ei făceau la fel (vers. 15).
De exemplu, ar fi putut spune că din moment ce erau un popor cucerit, trebuia să se supună impăratului şi să facă ceea ce le spunea el. Până la urmă, Ieremia profeţise că atunci când vor fi duşi într-o ţară străină să „caute pacea cetăţii” (Ieremia 29:7 ). De aceea, trebuia să facă ce voiau babilonienii. Sau ar fi putut spune că principiile legii lui Moise se aplicau pentru copii lui Israel doar când erau în ţara lor. În Deuteronom, acolo unde Moise le dă diferite porunci despre cum să trăiască, el specifică: „când vei intra în ţara…”. Şi acum, din moment ce nu mai erau în ţară, nu mai erau obligaţi să ţină toate acele legi şi porunci. Ar fi putut să accepte compromisul şi să spună: „Bine, dar şi fraţii mei fac la fel (vers. 15); o să fac şi eu ca ei şi nu o să fiu eu deosebit”. Aceasta ar fi fost calea simplă, dar Daniel nu a ales-o.
În versetele 11-14 vedem că, în timp ce Daniel a fost primul care a luat această hotărâre, ea i-a afectat şi pe alţii. „Hanania, Mişael şi Azaria” au prins curaj şi i s-au alăturat. Aceasta ne arată că, dacă vrei să stai de partea Domnului, El te va întări şi îţi va da şi pe alţii cu care să poţi merge împreună pe cale. Ne arată că vieţile noastre le afectează pe cele ale celorlalţi – fie spre bine, fie spre rău. Nu contează cât de nesemnificativi ne simţim sau suntem, vieţile noastre îi afectează şi pe alţii. În Romani 14:7 scrie: „Pentru că nici unul dintre noi nu trăieşte pentru sine şi nici unul nu moare pentru sine”. S-ar putea să nu crezi asta, dar viaţa ta influenţează pe alţii! Spre bine sau spre rău?
În versetele 15-20 vedem cum Dumnezeu a răsplătit hotărârea lor de a se abţine de la „hrana împăratului”, şi lucrul acesta a devenit evident pentru toţi. Mai întâi, sănătatea lor a prosperat. „feţele lor arătau mai frumoase şi mai grase” decât ale tuturor celor care acceptaseră compromisul. Aceasta ne învaţă că, dacă nu te vei hrăni cu lucrurile lumii şi te vei hrăni cu hrană divină, sănătatea ta spirituală – starea ta spirituală – va prospera. În al doilea rând, Dumnezeu i-a răsplătit cu „cunoştinţă şi pricepere” mai mult decât pe toţi cei din Babilon, iar Daniel a primit în mod special „pricepere în toate viziunile şi visele”. Aceasta înseamnă un mare câştig spiritual. Şi îndrăznesc să spun că şi tu vei avea un câştig spiritual – în ce priveşte înţelegerea lucrurilor divine.
Toate acestea l-au pregătit pe Daniel pentru a putea fi folosit de Domnul în Babilon. Dragul meu frate sau soră, Domnul vrea să te folosească în lucrarea Sa, şi acesta este începutul. Trebuie să iei această hotărâre pe care au luat-o şi Daniel şi prietenii săi. În 2. Timotei 2:19-21 se spune: „ „Oricine rosteşte Numele Domnului să se depărteze de nedreptate!“. Dar într-o casă mare nu sunt numai vase de aur şi de argint, ci şi de lemn şi de lut; şi unele sunt spre onoare şi altele spre dezonoare. Deci, dacă cineva se va curăţi pe sine însuşi de acestea, va fi un vas spre onoare, sfinţit, folositor Stăpânului, pregătit pentru orice lucrare bună”. Vedem aici că eşti pregătit pentru a fi folosit de Stăpânul mai întâi curăţindu-te pe tine însuţi de lucrurile care Îl dezonorează pe El. Cu siguranţă că mai sunt şi alţi paşi, după cum vom vedea în continuare în viaţa lui Daniel. Dar de aici încep lucrurile.
2) Şi-a căutat prieteni buni
În capitolul 2 apare o criză în împărăţia Babilonului. Toţi profeţii şi ghicitorii aveau să fie ucişi dacă nu reuşeau să îi facă cunoscut lui Nebucadneţar visul lui. În versetele 17-18 se spune că: „Daniel s-a dus acasă şi a făcut cunoscut lucrul acesta lui Hanania, lui Mişael şi lui Azaria, tovarăşii săi, ca să ceară îndurare de la Dumnezeul cerurilor cu privire la taina aceasta, ca să nu fie nimiciţi Daniel şi tovarăşii lui cu ceilalţi înţelepţi ai Babilonului”. Vedem de aici că Daniel avea un alt lucru care este important pentru a putea birui într-o vreme când marea masă a poporului lui Dumnezeu trăieşte în compromis – şi anume „tovarăşi” care au acelaşi ţel.
În capitolul 1 am văzut că viaţa lui Daniel a marcat vieţile acestor tineri, dar acum citim că ei au devenit „tovarăşii săi”. El şi-a căutat prieteni buni şi a umblat împreună cu ei. Este bine să ai pe unii cu care să poţi vorbi şi în care să poţi avea încredere. Oricine îşi doreşte prieteni, dar prietenii pe care Biblia ne recomandă să ni-i facem sunt aceia care doresc să trăiască conform cu principiile Cuvântului lui Dumnezeu.
Psalmul 119:63 spune: „Sunt tovarăşul tuturor celor care se tem de Tine şi al celor care păzesc rânduielile Tale”. Sunt două lucruri care ne arată ce fel de tovarăşi ar trebui să avem. Mai întâi, în vieţile noastre ar trebuie să existe „teamă” de Domnul. Aceasta se va dovedi prin dorinţa de a ne depărta de rău. Proverbe 14:16 spune: „Înţeleptul se teme şi se depărtează de rău”. Am văzut în primul capitol că prietenii lui Daniel au dovedit lucrul acesta refuzând hrana împăratului. Dacă cunoşti tineri care trăiesc în lucruri rele, acesta este un indiciu clar că în vieţile lor nu există teamă de Dumnezeu. Scriptura ne spune clar să nu ne întovărăşim cu ei. Şi nu te gândi că trebuie să mergi în lume ca să găseşti răul. Scriptura spune: „Eram deja aproape de orice rău, în mijlocul mulţimii şi al adunării!” (Proverbe 5:14 ). S-ar putea să găseşti astfel de lucruri chiar şi în mijlocul poporului lui Dumnezeu! Aminteşte-ţi că trăim într-o vreme de ruină a mărturiei creştine. Apoi, cel de-al doilea lucru care ar trebui să îl marcheze pe unul care ne-ar putea fi un tovarăş bun este faptul că va dori să ţină „rânduielile” Cuvântului lui Dumnezeu. Rânduielile sunt cele mai mici detalii ale Cuvântului Său. Şi aceasta vorbeşte despre a asculta cu mare atenţie de Cuvântul lui Dumnezeu.
Dacă vezi aceste două lucruri într-un credincios, atunci poţi fi sigur că el sau ea va fi un tovarăş bun pentru tine. Şi acum te întreb: „Ce fel de tovarăşi ai? Te ajută să înaintezi? Sau îţi sunt mai degrabă o piedică?”. Şi apoi, putem să ne întrebăm, „Ce fel de tovarăş sunt eu pentru prietenii mei?”.
Există câteva motive foarte bune şi folositoare pentru care ar trebui să îţi cauţi prieteni buni; şi aş vrea să menţionez unele dintre ele.
a) Încurajare. În 1. Samuel 14:6-7 se spune: „Şi Ionatan a zis tânărului care-i purta armele: „Hai să trecem la straja acestor necircumcişi; poate că Domnul va lucra pentru noi; pentru că pe Domnul nimic nu-L împiedică să salveze prin mulţi sau prin puţini“. Şi purtătorul armelor sale i-a zis: „Fă tot ce este în inima ta, mergi unde vrei; iată-mă, sunt cu tine, după inima ta“.
Avem aici un exemplu despre felul în care un prieten ne poate încuraja. Ionatan dorea să facă o lucrare pentru Domnul şi pentru eliberarea poporului Său. El a mers împreună cu cel care îi purta armele pentru a-i opri pe filistenii care voiau să le cucerească ţara. Dar se pare că atunci când era pe cale să îşi pună planul în aplicare, s-a temut şi s-a gândit să se întoarcă. Însă atunci cel care îi purta armele a înaintat şi l-a încurajat să meargă înainte. Aceasta vor face şi pentru tine prietenii adevăraţi.
b) Protecţie. În 1. Samuel 25:14-16 scrie: „Şi unul dintre slujitori a istorisit Abigailei, soţia lui Nabal, zicând: „Iată, David a trimis soli din pustiu ca să binecuvânteze pe stăpânul nostru şi el i-a batjocorit. Şi oamenii au fost foarte buni cu noi şi nu ne-au făcut nici un rău şi nimic nu ne-a lipsit în toate zilele cât am mers cu ei, când eram în câmpii. Ei ne-au fost zid şi noaptea şi ziua, în toate zilele cât am fost cu ei, păscând oile”.
Acest text face parte din istoria isprăvilor lui David şi ale vitejilor săi. David este o imagine a lui Hristos. Cei care au trăit şi au umblat alături de el sunt o imagine a credincioşilor care umblă lângă Domnul Isus Hristos. Ei sunt tovarăşii pe care ni-i dorim. Tinerii lui Nabal au remarcat că, atât timp cât erau împreună cu tinerii lui David, erau păziţi de pericolele din pustie. Ei i-au spus lui Abigail că tinerii lui David au fost ca „un zid” pentru ei. În Scriptură zidul vorbeşte despre despărţire, dar şi despre protecţie. Lecţia de aici este că, dacă ne înconjurăm cu prieteni buni – care umblă cu Domnul – vom fi păziţi de pericolele lumii. Eşti păzit atunci când umbli împreună cu creştini credinicioşi şi evlavioşi.
A avea prieteni ca oamenii lui David te va ajuta cu siguranţă în viaţa ta spirituală. De exemplu, s-ar putea ca într-un aşa-numit „moment de slăbiciune” să fii ispitit să faci ceva greşit, dar vei vedea că aceşti prieteni buni te vor ajuta să mergi în direcţia potrivită. Sau, dacă aluneci şi te îndepărtezi de cale, prietenii evlavioşi vor veni la tine şi te vor avertiza cu privire la pericolele spre care te îndrepţi. Unul care îţi este cu adevărat prieten nu te va lăsa să pluteşti în derivă fără a te avertiza. Scriptura spune: „Rănile celui care iubeşte sunt credincioşie” (Proverbe 27:6 ). Vei duce lipsă de această protecţie dacă te vei întovărăşi cu oameni neglijenţi.
c) Ajutor şi învăţătură spirituală. În Iosua 14:12-13 citim: „Şi acum, dă-mi muntele acesta, despre care a vorbit Domnul în ziua aceea; pentru că ai auzit în ziua aceea că acolo sunt anachimii şi cetăţi mari şi întărite. Dacă este aşa, că Domnul va fi cu mine, atunci îi voi alunga, după cum a spus Domnul“. Şi Iosua l-a binecuvântat şi a dat Hebronul ca moştenire lui Caleb, fiul lui Iefune.” Apoi, în Iosua 21:12-13 citim: „Iar câmpiile cetăţii (Hebron) şi satele ei le-au dat lui Caleb, fiul lui Iefune, ca stăpânire a sa. Şi au dat fiilor preotului Aaron cetatea de scăpare pentru ucigaş, Hebron, cu împrejurimile sale”.
Copiii lui Israel i-au dat lui Caleb ocazia să îşi aleagă orice parte de moştenire ar fi dorit, iar el a ales „Hebronul”. Hebron înseamnă părtăşie. Este minunat! În capitolul 21 citim că Hebronul era o cetate locuită de preoţi! După cum ştiţi, preoţii erau cei care trăiau şi lucrau în prezenţa Domnului în templu. Iar atunci când îşi terminau lucrarea la cort (şi apoi la templu), locuiau în acea cetate. Aceasta înseamnă că, literal vorbind, Caleb era înconjurat de preoţi. Ce anturaj minunat! Vedem că el a dorit să aibă preoţi ca şi tovarăşi.
Ştiţi, toţi avem nevoie de astfel de tovarăşi – de unii care să ne poată fi de ajutor din punct de vedere spiritual. Biblia spune: „Fierul se ascute cu fier; tot aşa, un om ascute înfăţişarea prietenului său” (Proverbe 27:17 ). Aceasta înseamnă că, discutând despre gândurile şi luptele noastre cu prieteni care doresc să trăiască pentru Domnul, vom creşte spiritual, vom fi mai „ascuţiţi”, dar vom câştiga şi echilibru în vieţile noastre.
d) Susţinere în încercări. În Iov 6:14 citim: „Pentru cel care este în leşin, se cuvine îndurare de la prietenul său”. Acesta este un alt mare avantaj atunci când avem prieteni buni – susţinere şi simpatie în încercări! Iov se plânge că prietenii lui nu erau astfel; şi în capitolul 42:7-9 vedem că ei au greşit. Cu siguranţă că este de mare ajutor să ai prieteni evlavioşi, care să înţeleagă încercările credinţei şi lucrurile prin care treci – prieteni în care să poţi avea încredere şi faţă de care să te poţi deschide. Pericolul în încercări este să fii atât de deprimat încât credinţa ta să eşueze şi să fii tentat să renunţi. Dar cât de bine este să ai parte de prieteni care să te ridice din punct de vedere spiritual.
Deci, ceea ce vreau să vă spun, prieteni, este că trebuie să doriţi să vă înconjuraţi cu creştini care au o dorinţă reală de a trăi pentru Domnul. Ei vor fi un ajutor şi o binecuvântare pentru vieţile voastre. Dacă despărţirea de rău a făcut din Daniel un om sfânt, prietenii buni l-au făcut un om fericit.
3) Petrecea timp singur cu Domnul în rugăciune
În capitolul 6 vedem o altă trăsătură a vieţii lui Daniel care este esenţială pentru a birui – el petrecea timp singur în rugăciune. În Daniel 6:10 se spune: „Şi, când a aflat Daniel că s-a semnat înscrisul, a intrat în casa lui; şi ferestrele îi erau deschise în camera lui de sus, către Ierusalim; şi îngenunchea pe genunchii lui de trei ori pe zi şi se ruga şi aducea mulţumiri înaintea Dumnezeului său, cum făcea mai înainte”. Aceasta ne arată că Daniel avea o viaţă secretă de rugăciune care îl susţinea în acea ţară nelegiuită. Faptul că se ruga „cum făcea mai înainte” ne vorbeşte despre un obicei din viaţa sa. Ce obicei minunat! Psalmistul a spus: „Seara şi dimineaţa şi la amiază, cuget şi plâng; şi El va auzi glasul meu” (Psalmul 55:17 ). Şi el se ruga de trei pe zi, după cum făcea şi Daniel! Poate că de aici învăţase şi Daniel. Obiceiul lui ne arată că era un om dependent.
Rugăciunea se bazează pe privilegiul de a avea interese comune cu Dumnezeu. Este expresia dependenţei noastre de El, pentru toate nevoile noastre. În Matei 6:8 se spune: „Tatăl vostru ştie de ce aveţi nevoie mai înainte de a-I cere voi”. El ştie de ce avem nevoie, dar doreşte ca noi să avem părtăşie cu El în privinţa tuturor lucrurilor care ne privesc. El doreşte ca noi să ne „vărsăm” inimile înaintea Lui şi să Îi spunem ce simţim cu privire la toate situaţiile prin care trecem (Psalmul 62:8 ).
Reclamele companiilor de telefonie mobilă se laudă că au cele mai rapide conexiuni fără fir. Dar nu este adevărat; rugăciunea este cea mai bună conexiune fără fir! Este trist, dar se pare că mulţi creştini nu cred lucrul acesta. Ei folosesc rugăciunea ca pe un extinctor: „A se folosi doar în caz de urgenţă!”. Dar nu acesta este gândul lui Dumnezeu. Se spune despre un băieţel că a fost întrebat dacă s-a rugat într-o zi şi a răspuns: „Nu”. Când a fost întrebat de ce, a răspuns: „N-aveam nevoie de nimic!”. Unii dintre noi se poartă la fel; mergem la Domnul doar atunci când avem nevoie de ceva. Totuşi, rugăciunea înseamnă cu mult mai mult decât doar a cere lucruri. Este legătura noastră cu Domnul, care ne însoţeşte toată viaţa. El este cel mai bun Prieten pe care îl vei avea vreodată! Şi dacă aşa stau lucrurile, atunci îţi doreşti să petreci timp cu El.
Trebuie să privim la Domnul în fiecare zi a vieţii noastre pentru ajutor. Domnul Însuşi este exemplul nostru. În fiecare zi El se ruga: „Păzeşte-mă, Dumnezeule, pentru că în Tine mă încred” (Psalmul 16:1 ). Dacă începem fiecare zi fără rugăciune şi fără a ne încredinţa Domnului căile, cu siguranţă că vom face greşeli. Avem nevoie de ajutorul Domnului. Ar trebui să ne simţim slăbiciunea şi nevoia pe care o avem de El şi să căutăm călăuzirea Sa.
Creştinul care trăieşte fără rugăciune este în afara părtăşiei. S-ar putea să nu se exprime astfel, dar el se încrede în propriile lui capacităţi de a-şi conduce viaţa şi nu crede că are nevoie să îşi încredinţeze calea Domnului. Va trebui ca Domnul, în căile Sale, să îl înveţe dependenţa de El. Şi probabil că aceasta va implica să îl lase să cadă, pentru a experimenta amărăciunea legată de a-ţi urma căile proprii.
Este trist, dar se pare că mulţi creştini nu văd importanţa rugăciunii. Dacă nu mă credeţi, trebuie doar să vedeţi câţi vin la strângerile de rugăciune, şi veţi înţelege ce vreau să spun. Şi lucrurile stau la fel peste tot – în toată ţara, în denominaţii sau în alte grupări creştine, ca şi în adunări – participarea la strângerile de rugăciune este foarte slabă. Se pare că în zilele noastre creştinii nu mai consideră important să participe la astfel de strângeri şi să îşi verse inimile împreună. Este o dovadă a stării triste a bisericii.
Condiţii morale pentru o rugăciune ascultată
-
O conştiinţă bună (Evrei 13:18 ; 1. Ioan 3:19-22 ). Păstrăm o conştiinţă bună mărturisind şi părăsind orice păcat cunoscut (1. Ioan 1:9 ; Proverbe 28:13 ).
-
Părtăşie (Ioan 15:7 ). Domnul a spus: „Dacă rămâneţi în Mine… cereţi orice vreţi şi vi se va face”. Dacă umblăm în părtăşie cu Domnul, vom cunoaşte inima Sa şi gândurile Sale şi vom cere conform cu acestea.
-
Înţelegere (Ioan 15:7 ). Domnul a spus: „Dacă… cuvintele Mele rămân în voi, cereţi orice vreţi şi vi se va face”. Citind Cuvântul, înţelegem principiile lui Dumnezeu şi ne rugăm după voia Sa (1. Ioan 5:14-15 ).
-
Încredere (credinţă) (Matei 21:21-22 ). Domnul a spus: „Şi toate câte veţi cere în rugăciune, crezând, veţi primi”. Adesea ne rugăm, dar fără a crede că vom primi un răspuns (Iacov 1:6-7 ; Fapte 15:25 ; 12 – 17 )
-
Precizie (Luca 11:5 ). Trebuie ca rugăciunile noastre să fie precise, clare. Adesea ne rugăm prea vag. Omul care s-a dus la vecinul său i-a spus: „Împrumută-mi trei pâini”.
-
Insistenţă (Luca 11:8 ). Aceasta înseamnă stăruinţă şi preocupare. Atunci când aşteptăm un răspuns, Dumnezeu se foloseşte de acest timp pentru a ne îndrepta inimile şi pentru a ne smeri, dacă lucrul acesta este necesar (Daniel 10:12 ).
-
Perseverenţă (Efeseni 6:18 ).Renunţăm prea uşor. Trebuie să „stăruim în rugăciune” (Coloseni 4:2 ). Pavel vorbeşte despre a ne lupta împreună în rugăciune; nu cred că mai cunoaştem ce înseamnă aceasta (Romani 15:30 ). Neemia a stăruit în rugăciune patru luni înainte de a primi un răspuns (Neemia 1:1,5 ; 2:1-8 ).
Lucruri pentru care ne putem ruga
-
Iertarea păcatelor – dacă nu eşti mântuit (Psalmul 32:5-6 ).
-
Ca voia Lui Dumnezeu să se facă pe pământ, după planul Său (Luca 11:2 ).
-
Pentru a ne exprima dependenţa de Dumnezeu în ce priveşte nevoile noastre de fiecare zi (Luca 11:2-3 ).
-
Pentru iertare guvernamentală pentru noi (Luca 11:4 ) şi pentru alţii (2. Timotei 4:16-17 ), dacă noi sau ei am căzut, pentru a fi restauraţi (1. Ioan 1:9 ).
-
Pentru înţelepciune, călăuzire şi ajutor în probleme practice pe calea credinţei (Iacov 1:5 ).
-
Pentru creşterea înţelegerii sfinţilor şi pentru înaintare practică în adevăr (Efeseni 1:15-20 ; 3:14-21 ; Coloseni 1:9-12 ).
-
Pentru cei care suferă sau sunt bolnavi (Iacov 5:14 ).
-
Ca Domnul secerişului să trimită lucrători (Matei 9:38 ).
-
Pentru slujitorii Domnului care sunt în ogorul Lui (Efeseni 6:18-20 ).
-
Pentru har în călătorie (Marcu 13:18 ).
-
Pentru împăraţi şi autorităţi (1. Timotei 2:1-2 ).
-
Pentru cei care se poartă rău cu noi (Luca 6:28 ).
-
Pentru pace în adunare (Psalmul 122:6 ; Matei 18:20 ).
-
Pentru o trezire a interesului poporului lui Dumnezeu (Psalmul 81:3-4 ).
Timpul petrecut singur în rugăciune cu Domnul l-a făcut pe Daniel mai hotărât ca niciodată. L-a făcut un om devotat. I-a dat putere pentru a veni şi a vorbi cu curaj înaintea împăratului, aşa cum vedem în Daniel 5:13-28 . El a venit din locul secret al prezenţei Domnului, şi nu i-a ascuns nimic. El i-a spus împăratului Babilonului adevărul în faţă, legat de judecata lui Dumnezeu care avea să vină asupra împărăţiei lui.
4) Studia Cuvântul lui Dumnezeu
În Daniel 9:1-2 se spune: „În anul întâi al lui Darius, fiul lui Ahaşveroş, din sămânţa mezilor, care a împărăţit peste împărăţia caldeenilor, în anul întâi al împărăţiei lui, eu, Daniel, am înţeles din cărţi că numărul anilor pentru care fusese cuvântul Domnului către profetul Ieremia, pentru împlinirea pustiirilor Ierusalimului era şaptezeci de ani”. Înţelegem de aici că Daniel studia Cuvântul lui Dumnezeu. Înţelegerea Cuvântului lui Dumnezeu este un alt lucru esenţial pentru a birui. Iar lucrul acesta nu vine peste noapte; ci putem ajunge la el doar cercetând zi de zi Cuvântul. Ni se aminteşte de cei din Bereea care „au primit Cuvântul cu toată bunăvoinţa, cercetând zilnic Scripturile, să vadă dacă aceste lucruri erau aşa” (Fapte 17:11 ).
Citind scrierile profetului Ieremia, Daniel a învăţat câteva lucruri preţioase care l-au ajutat să înţeleagă vremurile în care trăia. Cele trei pasaje la care face referire în mod special sunt Ieremia 24:5-10 ; 25:9-14 ; 29:10-14 . Daniel învăţase că „şaptezeci de ani” trebuiau să se împlinească înainte de încheierea captivităţii, şi doar apoi iudeii se puteau întoarce în ţară. A învăţat lucrul acesta în „anul întâi al lui Darius”, care era anul 68 al captivităţii. Aceasta însemna că mai erau doi ani până când iudeii aveau să fie eliberaţi din captivitatea babiloniană. Aşadar, citind Scripturile, Daniel ştia că Dumnezeu avea să facă ceva pentru poporul Său. Lucrul acesta l-a făcut să fie un om cu viziune.
Pentru a birui este important să înţelegem vremurile în care trăim. Trebuie să ştim ce fel de zi este cea în care trăim. Nu mai trăim în vremurile Rusaliilor; suntem la sfârşitul perioadei harului, nu la începutul ei. Mărturia creştină este în ruină, şi lucrurile nu vor merge mai bine. Pavel i-a spus lui Timotei despre zilele din urmă: „Dar oamenii răi şi înşelători vor înainta spre mai rău, ducând în rătăcire şi fiind duşi în rătăcire” (2. Timotei 3:13 ).
Trăim în zile în care mărturia este dată de o rămăşiţă. Încă mai există pe pământ o mărturie micuţă despre felul în care ar trebui să se strângă împreună creştinii pentru închinare şi vestirea Cuvântului. Trebuie să cercetăm Cuvântul pentru a căuta ordinea lui Dumnezeu pentru închinare şi predicare, şi să ne conducem după aceasta. Atunci când comparăm ordinea instituită de Dumnezeu în Scripturi cu ceea ce se întâmplă astăzi în jurul nostru în lumea creştină, vedem imediat că sunt multe lucruri care nu sunt conforme cu Cuvântul. Şi, dacă ai pe inimă să fii acolo unde Dumnezeu vrea să fii şi în aceste aspecte, cred că El îţi va arăta calea.
I-am auzit pe unii spunând: „Mie nu îmi place să citesc” – ca şi cum asta i-ar absolvi de a citi Cuvântul lui Dumnezeu şi alte scrieri. Lui Daniel, biruitorul, îi plăcea cu siguranţă să citească! Dacă vrei să fii victorios în aceste vremuri, trebuie să începi şi tu să citeşti Cuvântul. Sper că citeşti Scriptura în fiecare zi. Dacă ai probleme cu lipsa de concentrare sau de interes, cred că, dacă eşti perseverent, Dumnezeu îţi va creşte apetitul pentru a citi mai mult. El îţi va adânci interesul şi înţelegerea şi vei creşte în lucrurile divine.
Lucrul acesta te va face eficient şi în lucrarea Domnului. Astăzi se fac multe pentru Dumnezeu, dar nu sunt din Dumnezeu. Ceea ce vreau să spun este că o mare parte din lucrările care se fac în zilele noastre se fac fără înţelegerea planurilor lui Dumnezeu. Iar unele din aceste lucrări sunt chiar ineficiente. Se poate ca intenţiile să fie bune, dar nu sunt conforme cu Cuvântul Său. Pavel a spus: „de asemenea, dacă cineva se luptă la jocuri, nu este încununat, dacă nu se luptă după legile jocului” (2. Timotei 2:5 ). Aceasta înseamnă că trebuie să ne împlicăm în lucrarea Domnului, dar după planul Său – Cuvântul Său, dacă vrem să primim o răsplată. Dacă ai petrecut timp pentru a învăţa adevărul, vei fi mult mai eficient în slujirea pentru Domnul (Fapte 18:24-28 ).
5) Avea înaintea sa sfârşitul glorios
Vedem mai târziu în capitolul 9 că Dumnezeu i-a dat lui Daniel înţelegere asupra felului în care El avea să lucreze în viitor cu poporul Său Israel, în cele „şaptezeci de săptămâni” ale lui Daniel. Nu vom citi acum textul, dar îl găsiţi în versetele 20-27. Cercetătorii Scripturii care s-au aplecat asupra acestor versete au învăţat din ele multe despre viitorul acestei lumi – mai ales despre Necazul cel Mare. Ne-ar prinde bine să le studiem şi noi.
Lucrurile acestea l-au ajutat pe Daniel să aibă o viziune cu privire la scopul măreţ al lui Dumnezeu pentru poporul Său Israel. El a avut înaintea sufletului său o viziune care i-a dat energia pentru a înainta pe calea credinţei mulţi ani de mărturie credincioasă pentru Domnul. Aceasta a făcut din el un om de folos.
Şi noi trebuie să avem înaintea sufletelor noastre ţelul glorios al lui Dumnezeu. Cu siguranţă că scopurile lui Dumnezeu pentru Israel şi Adunare sunt diferite, dar cu toate acestea gândurile noastre ar trebui să se îndrepte spre viitor, pentru a vedea planul măreţ al lui Dumnezeu pentru Adunare, şi apoi să Îl slujim până vom atinge acea ţintă. Care este scopul lui Dumnezeu pentru Adunare? Să Îl glorifice pe Hristos în acea zi viitoare când El se va arăta, în Mileniu. Atunci, Dumnezeu va prezenta gloria lui Hristos înaintea întregii lumi prin Adunare! (2. Tesaloniceni 1:10 , Apocalipsa 21:9 – 22:5 ). Adunarea glorificată va arăta slava lui Hristos pământului – chiar întregului univers. Şi Dumnezeu va fi glorificat în Hristos în două sfere – în ceruri şi pe pământ (Efeseni 1:10 ).
Dacă avem înaintea sufletelor noastre acest sfârşit, şi tot ceea ce ţine de el, cred că el ne va da energie să slujim Domnului acum. Sunt multe de făcut, pentru a-i ajuta şi a-i încuraja pe sfinţi, pentru a-i ajuta să se zidească pe „credinţa noastră preasfântă”, etc. Dumnezeu vrea ca şi tu să faci parte din lucrarea Sa, dar, dacă eşti învins de lucrurile din jur şi eşti purtat de curent, nu vei putea să Îi fii de folos. De cealaltă parte, dacă vei fi marcat de trăsăturile morale ale lui Daniel, atunci vei învinge în orice aspect – şi vei fi folosit de Domnul în lucrarea Sa. Fie ca Dumnezeu să îţi dea harul unei astfel de vieţi.
Lucrurile care au marcat viaţa lui Daniel
-
Hotărârea de a se păstra despărţit de toate necurăţiile din Babilon l-a făcut un om sfânt.
-
Înconjurându-se cu tovarăşi buni, care aveau „o credinţă de acelaşi preţ”, a devenit un om fericit.
-
Obiceiul de a se ruga Dumnezeului cerurilor l-a făcut un om dependent.
-
Studiul Cuvântului lui Dumnezeu i-a oferit viziune.
-
Având înaintea ochilor planul glorios al lui Dumnezeu a devenit un om plin de energie şi folositor.
Daniel, de Louis Chaudier
Daniel suferea în Babilon, era izolat, dar calea spre Dumnezeu este întotdeauna deschisă credinţei. Cu greu vom găsi în Scripturi un om, care să aibă o mărturie la fel de curată ca Daniel. În viaţa sa, chiar şi în cele mai nefavorabile condiţii, nu există nimic de obiectat. Daniel L-a căutat pe Dumnezeu. El se găsea acolo la curtea împăratului, căruia i s-a supus, dar a rămas separat pentru Dumnezeu. El nu a mâncat din pâinea împăratului şi nu a băut din vinul său. El nu a avut niciun fel de părtăşie cu împăratul, căruia îi slujea. Bem noi din paharul acestei lumi? Mâncăm noi pâinea lumii? Dacă ne hrănim cu mâncarea acestei lumi, nu vom putea fi niciodată fideli ca Daniel şi ca cei trei prieteni ai săi. Ei erau acolo şi sufereau; numai Dumnezeu era cu ei şi răspundea nevoilor inimilor lor şi credinţei lor. Pentru a-L găsi pe Dumnezeu, ei s-au separat. Ei şi-au exercitat slujba ireproşabil. Cei care îi înconjurau ar fi dorit să dovedească greşelile lor, pentru a-i condamna şi executa – din invidie. Dumnezeu i-a dăruit lui Daniel o pricepere extraordinară, dar şi faţă de lume el era neîntrecut şi fidel în slujba sa. Atunci, au răspândit minciuni despre Daniel.
Dumnezeu i-a venit în ajutor lui Daniel şi celor trei prieteni ai săi, care în timpul perioadei de pregătire de trei ani nu au mâncat mâncarea împăratului şi nu au băut vinul acestuia. Ei au aflat prezenţa lui Dumnezeu; ei nu se puteau hrăni în acelaşi timp cu hrana împăratului şi din Dumnezeu Însuşi. Nici noi nu putem fi fericiţi cu Domnul şi în acelaşi timp să mâncăm „mâncarea“ lumii.
Daniel era fidel, fără zgomot, fără senzaţie; atitudinea sa era un refuz liniştit şi fidel, inima sa era stabilă şi de nezguduit, călăuzită de teama de Dumnezeu. Este aceasta şi atitudinea noastră în adâncul inimii noastre? Daniel nu s-a comportat astfel, pentru că s-a gândit la viitor; el a fost fidel în prezent. Modestia şi fidelitatea au strălucit la Daniel şi la cei trei prieteni ai săi. Pe baza acestei separări, a acestui nazireat, Dumnezeu a dăruit lui Daniel şi prietenilor săi pricepere. Noi înţelegem gândurile lui Dumnezeu şi Cuvântul Său în măsura în care suntem despărţiţi de lume. Înţelegerea gândurilor lui Dumnezeu, bucuria pentru lucrurile lui Dumnezeu se află într-un raport exact cu măsura despărţirii pe care o realizăm faţă de lume. Daniel nu a ieşit din lume; el şi-a îndeplinit îndatoririle, le-a rezolvat cu cea mai mare grijă. Dar din punct de vedere moral, el era un străin. Inima sa era la Dumnezeul cerurilor, pentru a folosi o expresie care apare în cartea Daniel.
Dumnezeu l-a neliniştit pe marele împărat printr-un vis. Nimeni nu a fost capabil să descopere visul. Atunci, înţelepciunea lui Daniel a strălucit, dar mai mult decât înţelepciunea sa, a strălucit teama sa de Dumnezeu. Viaţa lui Daniel şi a prietenilor săi era în joc. Împăratul era mânios şi urma să omoare pe toţi înţelepţii, dar intervenţia lui Daniel l-a oprit de la această faptă. Daniel a discutat cu prietenii săi. Era o dificultate şi nu ştiau cum să o soluţioneze; ei s-au rugat, L-au întrebat pe Dumnezeu. Nu era vorba numai de a tălmăci visul, ci să şi redea însemnătatea lui. Aceasta venea de la Dumnezeu, pentru că El dorea să arate că Se afla peste împărat şi peste toţi înţelepţii săi. Dumnezeu dorea să-Şi arate slava Sa în oameni. Domnul va fi admirat în cei care au crezut. Dar El doreşte ca acest lucru să se petreacă deja acum pe pământ. El nu a trimis un înger, cum ar fi putut să facă. El l-a pus pe Daniel şi pe cei trei prieteni ai săi la încercare. Credinţa a intrat în acţiune, iar Dumnezeu a răspuns. El a descoperit visul şi însemnătatea lui. Pentru aceasta au fost necesare două lucruri: despărţirea de lume şi aşteptarea în rugăciune.
Daniel s-a rugat. „Atunci taina a fost descoperită lui Daniel într-o viziune de noapte“ (Daniel 2:19 ). Prin puterea sa, Daniel nu era mai capabil decât un altul de a explica visul, dar el se temea de Dumnezeu şi se despărţea de ceea ce Se despărţea Dumnezeu. Nu spune că Îl iubeşti pe Dumnezeu, dacă rămâi în contact cu lucruri insuportabile pentru Dumnezeu! Visul i-a fost descoperit lui Daniel. Înainte de a-i da răspunsul lui Nebucadneţar, înainte de a face chiar un pas, s-a plecat pe genunchi, s-a plecat înaintea lui Dumnezeu şi L-a lăudat: „Ţie, Dumnezeul părinţilor mei, Îţi aduc laude…“ Aceasta este ordinea corectă. La fel şi Eliezer, după o călătorie lungă, în clipa în care Dumnezeu i-a răspuns, s-a plecat înaintea Lui pentru a-L lăuda (Geneza 24 ). Îi acordăm lui Dumnezeu primul loc, când ne eliberează, când ne răspunde? De câte ori dragostea noastră faţă de El este numai pe buzele noastre şi cât de puţin domneşte ea în inimile noastre! Ştim să-I arătăm prea puţin lui Dumnezeu că Îl iubim, pentru că Îl iubim puţin. Ce încredere în Dumnezeu s-a văzut la Daniel şi la cei trei prieteni ai săi, şi aceasta chiar în momentul în care toţi păreau să fie contra lor!
Credinţa are întotdeauna o cale; calea poate fi îngustă, dar ea este clară, plină de pace şi fericire. Să-L lăudăm pe Domnul, pentru că ne-a dat exemplul lui Daniel în Cuvântul Său! Calea credinţei aduce cu sine încercare în rugăciune, în despărţirea de tot ceea ce Dumnezeu este despărţit prin natura Sa, de tot ceea ce S-a despărţit Domnul Isus. Atunci inima este sinceră. Să-L onorăm tot mai mult pe Dumnezeu! El onorează credinţa. Aceşti tineri evrei L-au onorat pe Dumnezeu, iar Dumnezeu le-a dat o onoare în strânsă legătură cu Numele Său. Şi credinţa prietenilor lui Daniel a fost tare, când mai târziu aceştia au ocupat posturi înalte. Aceşti tineri evrei au fost încercaţi şi au rămas fideli. În cuptor au ars numai legăturile lor; focul nu a putut să le facă nimic, ci doar i-a eliberat de legăturile lor! Împăratul poruncise să fie legaţi. Dar când a venit la cuptor, i-a văzut în compania Aceluia în a Cărui prezenţă focul nu are nicio putere. Credinţa activă şi vie Îl găseşte oriunde pe Dumnezeu şi atunci nu se mai simte focul. Să ne temem de Dumnezeu şi să-I dăm onoare, acum şi întotdeauna!
* * *
„Pentru mine a trăi este Hristos“ (Filipeni 1:21 ).
Bărbatul credinţei, George Müller punea cândva întrebarea: „Câte scopuri ai în viaţă? Trei? Ai prea multe cu două! Două scopuri? Atunci ai cu unul prea mult. Ai un singur scop, iar acesta este spre gloria lui Dumnezeu? Atunci eşti pe urmele Învăţătorului.“
Să facă Domnul ca singurul scop al vieţii noastre să fie a trăi zilnic spre onoarea lui Dumnezeu!
J.C.
Darul cerului , sau Rostopasca, pe care alchimistii o considerau mina din care sa scoata aur, a ajuns ca sa ne dea puterea fenomenala de a vindeca
Sau crucea
voinicului, sau iarba rândunicii cum i se mai spune ,banala ca infatisare, cu floricica ei galbena pusa-n cruce, rostopasca este una dintre cele mai puternice plante de pe pamant. Se spunea ca are o forta egala cu a soarelui si de asta romanii au botezat-o „Chelidonium”, „darul cerului”, iar vracii o culegeau numai in crucea zilei, cand soarele era in zodia Leului.
Dar si faimosii botanisti ai antichitatii i-au acordat rostopascai mare consideratie. Paracelsus facea o analogie intre laptele ei de culoare portocalie si secretia biliara, folosind-o in vindecarea ficatului, a bilei si-a fierii. Chiar si Hahnemann, fondatorul homeopatiei, isi vindeca bolnavii de ficat cu rostopasca, in vreme ce cu mult inaintea lui, Dioscoride o recomanda pentru vindecarea cataractei si a conjunctivitei. O confirmare „istorica” a calitatilor ei ii apartine marelui pictor german Albrecht Durer, care a imortalizat-o intr-o pictura, dupa ce cu ajutorul ei s-a vindecat de ficat.
Astazi, rostopasca este recomandata ca remediu in peste 150 de afectiuni, de la dermatoze banale, la temutul cancer sau la infectiile virale, inca imposibil de tratat cu medicamentele actuale. Dar sa-i cunoastem mai indeaproape „minunile”.
Cum se culege si cum se pastreaza rostopasca
De la rostopasca se culege partea aeriana a plantei, adica tulpina, frunzele si florile, cu grija pentru a nu dezradacina planta, care va da apoi alte tulpini. Culesul se face pe timp frumos, insorit, in zile fara ploaie (ploaia favorizeaza brunificarea plantei, ceea ce duce la degradarea principiilor active). Imediat dupa culegere, tupinile de rostopasca se pun la uscat in strat subtire, intr-un loc umbros si lipsit de umiditate. Dintr-o jumatate de kilogram de planta proaspata rezulta aproximativ o suta de grame de planta uscata. In stare proaspata, tulpinile de rostopasca lasa un suc (latex) portocaliu, care are proprietati medicinale foarte importante, pe care planta uscata nu le mai pastreaza.
Patru retete de preparare a rostopascai:
1. Pulberea
Se obtine prin macinarea cat mai fina a tulpinilor uscate de rostopasca cu rasnita electrica de cafea. Depozitarea pulberii se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 3 saptamani (deoarece principiile active se oxideaza rapid). De regula, se administreaza de 3-4 ori pe zi cate un sfert de lingurita (aproximativ 1 g), pe stomacul gol.
2. Tinctura
Se pun intr-un borcan cu filet, 15 linguri de pulbere de rostopasca, peste care se adauga doua pahare (400 ml) de alcool alimentar, de 50 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza de patru ori pe zi, cate 50-100 de picaturi, diluate in putina apa.
3. Infuzia combinata
Se pun 3-4 linguri de rostopasca maruntita la macerat in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de preparat, care se foloseste mai ales extern, sub forma de comprese, gargara si bai.
4. Cataplasma cu rostopasca
O mana de frunze maruntite de rostopasca se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie in apa calda (40-50gr.C). Se aplica apoi pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon. Se lasa sa actioneze vreme de 1 ora.
Tratamente de uz intern
Spasmele digestive – sunt eficient combatute de catre tinctura de rostopasca, din care se iau cate 3-4 lingurite pe zi. Tratamentul se face simptomatic, de cate ori apar spasme, anumite substante continute de aceasta planta (alcaloizi) relaxand prompt musculatura neteda a tubului digestiv.
Diskinezia biliara – un grup de cercetatori romani, condusi de dr. Hriscu A., a demonstrat efectele exceptionale ale rostopascai in combaterea tulburarilor biliare, inclusiv a diskineziei. Se administreaza pulberea, cate un varf de cutit luat de trei ori pe zi, la orele 8, 13 si 19. Acest tratament se face vreme de 30 de zile, urmate de 10 zile de pauza, dupa care se poate relua. Are o eficienta greu de egalat de orice medicament de sinteza. Tratamentul este foarte eficient si pentru prevenirea litiazei biliare.
Indigestia si dispepsia – conform cercetarilor medicului german J.C. Bauman, nu exista medicament mai eficient ca rostopasca in tratarea problemelor legate de digestie. Jumatate de lingurita de tinctura de rostopasca, administrata de 4 ori pe zi, diminueaza senzatia de greata, stimuleaza puternic producerea de sucuri gastrice si de bila, elimina starea de disconfort, de greutate in stomac, ce apare in cazul indigestiei. Fiecare doza de rostopasca se ia cu 10 minute inainte de masa. Se tin cure de cate 3 saptamani.
Migrena biliara, migrena in general – se ia o lingurita rasa de pulbere de rostopasca pe stomacul gol, in doza unica, pentru 24 de ore. Efectele sunt de-a dreptul spectaculoase: in mai putin de o ora, bila este drenata, durerile de cap si senzatia de greata dispar, la fel ca si sensibilitatea excesiva la zgomote, la lumina si la mirosuri. Tratamentul se face ocazional, atunci cand apar durerile de cap si celelalte simptome specifice migrenei.
Pancreatita – iata o reteta care face adevarate minuni in
Rostopasca
Rostopasca pictata de A. Durer
aceasta afectiune periculoasa si greu de tratat: cinci grame de rostopasca uscata si maruntita se oparesc cu un litru de apa clocotita si se lasa sa se infuzeze 12 ore, intr-un vas smaltuit (extractul nu trebuie sa intre in contact cu metale). Ideal este sa se prepare infuzia la ora sase seara si sa se strecoare la sase dimineata, cand se mai adauga 200 de grame de miere de salcam sau poliflora (nu de alt soi) si se amesteca bine. Se ia o lingura din acest preparat, din ora in ora, inainte sau dupa ce mancam. Dupa 2 luni de tratament, simptomele bolii dispar.
Boli de ficat – ceea ce medicina populara stie dintotdeauna, a fost confirmat si pe cale stiintifica: rostopasca este un extraordinar stimulent al functiei hepatice. Se administreaza sub forma de pulbere, cate un varf de cutit (aproximativ 0,5 grame) de 4 ori pe zi, in cure de 21 de zile, cu 7-10 zile de pauza. Este un remediu excelent, pentru persoanele cu afectiuni ale ficatului aparute in urma intoxicatiilor si a otravirilor, a infectiilor cu virusul hepatitei.
Herpesul bucal si herpesul genital – se combat eficient, atat intern, cat si extern, cu ajutorul tincturii de rostopasca. Intern, se administreaza cate o lingurita de tinctura de trei ori pe zi in cure de 12 zile. Pentru utilizarea externa, se combina tinctura de rostopasca, in proportii egale, cu tinctura de propolis, si se aplica prin picurare (nu prin tamponare cu vata) pe zona afectata, de 4-6 ori pe zi. Efectele sunt rapide si de durata.
Cancerul – rostopasca este pe cale sa provoace o puternica disputa in lumea specialistilor, legata de tratarea bolii canceroase. De „vina” sunt cercetatorii din spatiul ex-sovietic, care au studiat efectele rostopascai asupra cancerului vreme de mai multe decenii si au creat chiar un medicament de semi-sinteza, derivat din ea: „Ukrain”. Din cercetarile lor rezulta ca sucul de rostopasca aplicat pe zonele afectate de cancerul de piele, dar si pe tumorile exteriorizate, face adevarate minuni, in timp ce pulberea administrata intern amelioreaza starea bolnavilor de cancer. Se ia un sfert de lingurita de pulbere de rostopasca de 4 ori pe zi, in cure de doua luni, cu 3 saptamani de pauza. Este un remediu cu efecte imunomodulatoare certe (ajuta la distrugerea celulelor maligne de catre sistemul imunitar) si cu o posibila actiune citostatica directa. Conform cercetatorilor rusi si ucraineni, substantele active din rostopasca sunt eficiente in cancerul pancreatic, ovarian, faringian, ano-rectal, de colon, de san, de ficat.
Tratamente de uz extern
Tuse convulsiva – gargara cu infuzie combinata de rostopasca are efect calmant foarte eficient. Se fac 4-6 gargare pe zi, cu infuzie calduta.
Faringita, laringita, infectii in gat in general – se amesteca intr-un pahar de infuzie combinata de rostopasca o lingurita de sare marina. Cu acest preparat se face gargara – 3 reprize pe zi, a cate 3 minute fiecare. Cercetatorii rusi afirma ca acest preparat are efecte antibiotice si antivirale extrem de puternice, eliminand prompt infectiile de la nivelul gatului.
Rani infectate – se pun comprese cu tinctura de rostopasca pe zona afectata si se tin vreme de 30 de minute. Se fac 2-3 aplicatii pe zi. Eficienta lor este imediata. Studiile cercetatorului rus Vladimir Molochko demonstreaza ca rostopasca distruge bacteriile patogene din zona tratata, dar reuseste si sa penetreze tesuturile in profunzime, vindecand astfel infectia complet.
Eczeme infectioase – se aplica, vreme de o ora pe zi, cataplasme cu rostopasca. Tratamentul se face vreme de 3-4 saptamani si are efecte excelente, daca dupa aplicatia cu rostopasca se spala zona tratata cu tinctura de propolis nediluata.
Hepatita virala – fitoterapeutul francez Maurice Messegue a tratat foarte eficient aceasta boala, intr-un mod mai putin obisnuit: cu bai cu infuzie combinata de rostopasca. In fiecare seara, se fac bai de maini si de picioare cu apa fierbinte, in care se pun 1-2 litri de infuzie combinata de rostopasca. Se tine fiecare membru vreme de 15 minute in baie, apoi se tamponeaza usor cu un prosop (nu se clateste si nu se sterge). Este un tratament bland si eficient, prin care principiile active ale plantei sunt preluate de catre circulatia sanguina periferica si sunt transportate in ficat, unde isi exercita actiunea terapeutica.
Sucul de rostopasca
Se obtine prin stoarcere, din tulpinile de rostopasca proaspat rupte. Se obtine un suc portocaliu, extrem de activ terapeutic, ce
Rostopasca
are o multitudine de aplicatii medicale populare, mare parte dintre ele fiind validate si de catre stiinta. De regula, sucul de rostopasca se foloseste extern, intern el avand un potential toxic mult mai mare decat rostopasca uscata si fiind ca atare foarte greu de folosit.
Negi – dimineata si seara, se pune pe zona afectata suc de rostopasca, de mai multe ori succesiv, la intervale de jumatate de minut. Locul nu se spala, ci se lasa sucul sa actioneze in profunzime. De regula, in 2-6 saptamani de tratament zilnic, negii dispar. Remediul si-a dovedit eficienta si in vegetatiile veneriene.
Cataracta – se ung pleoapele inchise cu suc de rostopasca, care se lasa sa actioneze vreme de 15 minute, apoi se spala. Aplicatia se face seara, si are o eficienta terapeutica surprinzator de mare, in cazul cataractei, dar si al ochilor obositi si al hipermetropiei.
Cancer de piele si tumori exteriorizate – se pune suc de rostopasca pe zona afectata si apoi se acopera cu o bucata de nailon, asa incat apa din latex sa nu se evapore. Tratamentul se face vreme de jumatate de ora – o ora pe zi, cat mai des posibil (ideal ar fi zilnic). Principiile active citostatice ale rostopascai actioneaza in profunzime, inhiband si distrugand celulele maligne.
Chist ovarian, chisturi – se unge pielea din zona ovarelor (sau din alta zona afectata) cu suc proaspat de rostopasca si apoi se maseaza foarte usor, circular. Intreaga procedura dureaza 10 minute si se face dimineata.
Contraindicatii
Aceasta planta nu se va administra copiilor sub 12 ani, femeilor gravide sau care alapteaza.
Precautii in utilizarea rostopascai
Administrata in supradoza (peste patru grame de planta uscata, luata zilnic, de catre un adult de 75 de kilograme) rostopasca provoaca gastroenterita, tuse, probleme de respiratie, spasme digestive. In doze foarte mari, poate da paralizie temporara si tulburari cardiace.
In cazuri rare (pana in anul 2006 fusesera raportate 30 cazuri in toata lumea), care tin de o sensibilitate individuala, rostopasca poate da si tulburari hepatice, mergand pana la hepatita. Aceste probleme au aparut chiar in cazul administrarii in doze normale, motiv pentru care tratamentul cu rostopasca va fi inceput gradat, cu doze mici, si va fi intrerupt imediat ce apar simptome cum ar fi greata, inapetenta, marirea in volum a ficatului, colorarea in rosu a urinei ori ingalbenirea corneei.
Aplicata pe piele, rostopasca (mai ales sucul) poate produce alergie, motiv pentru care, inainte de inceperea tratamentului se va face mai intai un test pe o suprafata mica de tegument si abia apoi se va folosi in cantitate mare
Citeva soiuri si hibrizi de ceapa; Cum să scapi definitiv de călcâiele crăpate- De ce apare parul alb la tineri si ce e de facut?- Stresul îți afectează creierul! Iată ce spun studiile- Cauze nebănuite ale durerilor de cap-
Citeva soiuri si hibrizi de ceapa
• Diamant este soiul cel mai cultivat la aceasta data in tara noastra, din aceasta grupa de soiuri si hibrizi (prin semanare direct in camp), dar intr-un procent mult mai mic decat ceapa din arpagic. A fost omologat in anul 1977 si reinscris in anul 1999. Bulbul este de forma aproape sferica, greutatea de 120-300g, tunicile exterioare sunt de culoare galben-auriu. Foile interioare sunt albe, cu grosime de 1-1,5mm, suculente, cu gust dulce-placut, putin iute. Este un soi care se pastreaza bine peste iarna. Acest soi este indicat sa fie folosit atat pentru consum in stare proaspata, cat si pentru industrializare.
• Aurie de Buzau este singurul soi care se cultiva la noi in tara prin rasad, dar si semanat direct in camp. A fost inregistrat la ISTIS in anul 1971 si reinscris in anul 1999. Este un soi tardiv, cu perioada de vegetatie de 135-145 zile. Bulbul este mare, de forma tronconica, alungit mult spre baza si rotunjit la partea superioara, avand diametru la mijloc de 7-10cm., ajungand la greutatea de 250-300g. Capacitatea de pastrare este mijlocie, iar rezistenta la mana este, de asemenea, mijlocie. Este indicat pentru consum in stare proaspata.
• Rosie de Fagaras este un soi autohton care se cultiva in Transilvania. A fost omologat inanul 1952 si reinscris in anul 1999. Este un soi pretentios la umiditate, si de aceea nu se cultiva in regiunile secetoase. Bulbul este mare, avand greutatea de 120-150g. Forma bulbului este sferic turtita. Culoarea tunicilor exterioare este rosie-violacee intensa. Perioada de vegetatie este de 130-140 zile. Este rezistent la mana si sensibil la viroze. Capacitatea de pastrare este mijlocie. Se cultiva pentru a fi consumat in stare proaspata.
• Rosie de Aries a fost omologat in anul 1952 si reinscris in lista ofociala in anul 1999. Bulbul are forma sferica, cu greutatea de 100-200g, culoarea tunicilor pergamentoase exterioare este rosie-violacee intensa. Are o capacitate mai mica la pastrare, bulbii pornesc in vegetatie in timpul iernii intr-un procent destul de mare. Acest soi se cultiva cu bune rezultate in Transilvania unde in general umiditatea este mai mare. In perioada 2000-2002 au fost omologati un numar de trei soiuri si cinci hibrizi obtinuti la ICLF Vidra, cultivare de perspectiva pentru toate zonele din tara noastra.
• Ariana, soi semitardiv (129 zile) obtinut la I.C.L.F.Vidra in 2000, productiv, cu bulb de culoare bruna-maronie, de forma larg ovoida. Bulbul este de marime mijlocie cu un continut de substanta uscata de 14%, cu pozitia discului in afara. Este un soi tolerant la mana si la putregaiul alb, si are o buna capacitate de pastrare.
• Luciana – soi semitardiv (129 zile) obtinut la I.C.L.F.Vidra in 2000. Bulbul este de culoare maro, are forma larg obovat-rombic, mare (125g), cu pozitia discului in afara, cu 1-2 muguri vegetativi, cu 12,6% substanta uscata. Este un soi tolerant la mana si mijlociu de rezistent la putregaiul alb, are o capacitate de productie ridicata si capacitate de pastrare buna.
• Ana – soi obtinut la I.C.L.F. Vidra in 2000, cu perioada de vegetatie de 122 zile. Bulbul are dimensiune mijlocie-mare, de forma elipsoidala, culoarea maro. Este soiul cu cel mai ridicat procent de substanta uscata, 15%, putand ajunge in functie de conditiile de mediu si tehnologie la 18%. Este tolerant la mana si are o capacitate de pastrare foarte buna.
• Milena F1 – hibrid tardiv, 131 zile, obtinut la I.C.L.F.Vidra in 2001. Bulbul are forma larg ovoidala, cu greutate mare, culoare maro, foarte bine acoperit de tunici. Este un hibrid tolerant la mana, cu o capacitate foarte buna de productie si de paastrare.
• Gloria F1 – hibrid obtinut la I.C.L.F.Vidra in 2001, cu o perioada de vegetatie de 126 zile. Bulbul are o forma larg obovoida, marime medie, tunicile sunt de culoare bruna si adera foarte bine pe bulb. Este tolerant la mana, are o capacitate foarte buna de pastrare.
• Kitty F1 – hibrid obtinut la I.C.L.F.Vidra in 2002, are o perioada de vegetatie de 130 zile. Bulbul este mare, de forma in sectiune larg ovoida spre circulara, cu tunicile de culoare maro foarte aderente pe bulb. Este tolerant la mana, se pastreaza foarte bine, pornirea in vegetatie in timpul pastrarii fiind foarte tardiva.
• Marrona F1 – hibrid obtinut la I.C.L.F.Vidra in 2002, tardiv (130 zile). Bulbul este mare, cu tunici de grosime mijlocie de culoare maro. Forma bulbului in sectiune este larg ovoida spre circulara. Hibridul este tolerant la mana, putregaiul alb si putregaiul. Are o capacitate foarte buna de pastrare, pornirea in vegetatie este foarte tarzie (8-10 luni).
Citeva soiuri si hibrizi straini
• Wolska – soi de ceapa ceaclama, de origine poloneza. Este un soi tardiv, 135-145 zile, cu bulbi de forma globuloasa, destul de mari, a caror greutate variaza intre 120-150g. Tunicile pergamentoase exterioare sunt de culoare galbuie, si imbraca foarte bine bulbul. Foile exterioare sunt colorate in alb-galbui, sunt suculente, bogate in substanta uscata, nu prea iuti. Bulbii se pastreaza bine peste iarna. Se recomanda sa fie cultivat in zonele din estul si sud-estul tarii. Se recomanda a se consuma in stare proaspata, dar si utilizarea la industrializare.
• Banko – soi creat de firma Sluis&Groot Seeds BV-Olanda. Este un soi tardiv, avand o perioada de vetatie de 139-145 zile. Bulbul are dimensiunea mijlocie spre mare. Forma bulbului este eliproidala. Culoarea exterioara a bulbului este galben-pal. Bulbii sunt rezistenti la inmugurire pe timpul pastrarii indelungate. Este tolerant la putregaiul cenusiu si la mana. Realizeaza productii foarte bune, depasind 40t/ha. Bulbii sunt destinati pentru a asigura consumul curent de lunga durata prin pastrarea foarte buna a acestora in depozite.
• Copra F1 – hibrid creat la firma Bejo-Zaden BV-Olanda. Bulbul are dimensiuni mijlocii. Forma bulbului este globuloasa spre globulos inalta. Epiderma (pielita) este aderenta si are culoarea de baza maro. Bulbii sunt foarte rezistenti la inmugurire pe timpul pastrarii indelungate. Este un hibrid timpuriu, cu o perioada de vegetatie de 77 zile. Este tolerant la mana, la putregaiul cenusiu si putregaiul alb. Realizeaza productii de peste 40t/ha, putand chiar depasi 50t/ha.
• Armstrong F1 – hibrid creat de firma Bejo Zaden BV-Olanda. Bulbii sunt foarte rezistenti la inmugurire pe timpul pastrarii indelungate. Este un hibrid semitimpuriu, cu o perioada de vegetatie de 95-101 zile. Tunicile pe bulb, in zona coletului sunt foarte stranse. Este tolerant la mana si putregaiul cenusiu. Este un hibrid productiv, depasind 45t/ha. Bulbii sunt destinati pentru consum curent pe o perioada indelungata.
• Daitona F1 – hibrid creat de firma Bejo Zaden BV-Olanda. Bulbul are dimensiuni mari si are o forma globuloasa, usor inalta. Epiderma (pielita) este de culoare maro si aderenta pe bulb. Bulbii sunt foarte rezistenti la inmugurire pe timpul pastrarii indelungate. Este un hibrid semitarziu, cu o perioada de vegetatie de 116-122 zile. Este tolerant la mana, este rezistent la seceta, fiind recomandat in special pentru zilele secetoase. Se pot realiza productii ce depasesc 40t/ha, depasind chiar 50t/ha.
• Pacific F1 – hibrid creat la firma Van der Have BV-Olanda. Bulbul are dimensiuni mijlocii, avand forma globuloasa. Epiderma este aderenta si are culoarea de baza galbena. Este un hibrid timpuriu, cu o perioada de vegetatie de 77-81 zile. Este mijlociu de rezistent la mana, tolerant la putregaiul alb. Capacitatea de productie este de peste 45t/ha putand depasi 55t/ha. Bulbii sunt destinati pentru consumul curent de toamna si in prima parte a iernii.
• Spirit F1 – hibrid creat de firma Bejo Zaden BV-Olanda. Bulbul are dimensiuni mijlocii de forma eliptic-aplatizata. Epiderma (pielita) este mijlociu aderenta spre aderenta, de culoarea bronzului (galben spre maro). Este un hibrid semitardiv cu o perioada de vegetatie de 106-112 zile. Se pot obtine productii de cca 40t/ha. Bulbii sunt destinati pentru pastrare indelungata in depozite, in vederea asigurarii consumului curent.
• Django F1 – hibrid creat la firma Van der Have BV-Olanda. Bulbul este de dimensiune mijlocie, de forma globuloasa usor turtita, de culoare maro. Este un hibrid timpuriu cu perioada medie de vegetatie de 77-81 zile, fiind cu 25 zile mai timpuriu decat soiul Diamant. Se comporta ca mijlociu rezistent la mana, cu toleranta ridicata la putregaiul cenusiu. Capacitatea de productie este de 35-44t/ha. Bulbii sunt destinati pentru consum curent de toamna si in prima parte a iernii.
Romito F1 – hibrid creat la Royal Sluis BV-Olanda. Este un hibrid timpuriu cu o perioada de vegetatie de 75-81 zile. Bulbul este globulos, usor turtit. Capacitatea de productie este de 30t/ha.
Ceaiul de TRIFOI ROSU, remediu miraculos pentru FEMEI
Trifoiul rosu (trifolium repens) este un tratament naturist cu proprietati remarcabile in lupta contra infectiilor si in reglarea hormonala la femei, fiind una dintre putinele plante care contin substante cu rol asemanator estrogenului. Descopera principalele beneficii ale unui tonic fizic si psihic exceptional, dar si de ce merita sa il strecori printre ceaiurile pe care le consumi zilnic odata cu venirea sezonului rece!
Trateaza virozele respiratorii
Tusea, bronsitele, raceala si gripa sunt principalele infectii respiratorii in tratarea carora ceaiul de trifoi rosu isi aduce o contributie crescuta. Si crizele de astm pot fi „potolite” cu acest remediu la indemana, ieftin si foarte eficient.
Rezolva problemele hormonale ale femeilor
Trifoiul rosu contine o substanta cu rol asemanator estrogenului in organism, de aceea, fitoterapeutii considera ca ceaiul din aceasta planta poate fi util in rezolvarea principalelor probleme hormonale la femei, in special odata cu intrarea la menopauza: bufeuri, dereglari menstruale etc.
Combate problemele digestive
Ceaiul de trifoi rosu este un adjuvant important in tratarea diareei, dar si in reglarea tranzitului intestinal lent, avand efect terapeutic asupra sistemului digestiv.
Intareste sistemul imunitar
Trifoiul rosu este o planta bogata in vitamine si minerale cu rol esential in intarirea sistemului imunitar si in protejarea organismului de boli si infectii. Este indicat in curele imunostimulatoare tinute in sezonul rece.
Combate stresul si depresia
Trifoiul rosu are un efect puternic in redarea echilibrului prihoemotional. Substantele din planta actioneaza asupra sistemului nervos central si indeparteaza consecintele pe care stresul si oboseala le au in starea ta de spirit. Combate tristetea, depresia si iti readuce echilibrul emotional in viata ta.
Previne cancerul
Trifoiul rosu lupta eficient impotriva malignizarii celulelor si tesuturilor. Principalele tipuri de cancer pe care le previne sunt cel endometrial, la femei, si cel de prostata, la barbati.
Contraindicatii pentru consumul de ceai de trifoi rosu
Tratamentele sau curele cu ceai de trifoi rosu sunt contraindicate femeilor insarcinate, persoanelor care iau anticoagulante sau urmeaza tratamente cu salicilati, din cauza riscului de hemoragii.
Ceaiul creste cu 27% sansele ca o femeie sa ramana insarcinata
Consumul a doua cesti de ceai verde sau ceai negru pe zi creste cu 27% sansa ca o femeie sa ramana insarcinata conform unui studiu realizat pe 3600 femei voluntare care isi doreau un copil. Conform acestui studiu s-a observat ca este cu 27% mai probabil ca o femeie care bea ceai sa ramana insarcinata fata de una care nu consuma aceasta bautura.
De asemenea acelasi studiu a aratat ca pentru femeile care beau de doua ori pe zi cola sau alte bauturi carbogazoase, sansa de a ramane insarcinata este cu 20% mai mica decat in cazul femeilor care nu beau aceste bauturi nocive organismului.
Coordonatoarea echipei care a realizat studiul, profesorul Elizabeth Hatch de la Universitatea Boston, a declarat ca s-a dorit masurarea efectelor consumului de cofeina în rândul femeilor care încearcă să rămână insărcinate. Cele 3.600 de participante voluntare la studiu au fost monitorizate timp de un an iar vârsta medie a femeilor studiate era de 28 de ani
Cauze nebănuite ale durerilor de cap
Unele obiceiuri cotidiene care ne fac plăcere sau care ne ajută să avem o siluetă mai frumoasă ne pot aduce în situația de a suferi de dureri de cap.
Pentru ca durerile de cap să fie mai apăsătoare, evită să bei vin roșu! Conține o substanță numită tiramină care sporește intensitatea durerilor.Sursa: www.clicksanatate.ro
Ceaiul de Sanziene – Leac magic impotriva multor afectiuni grave
Studii recente au arătat că terapia cu sânziene este un remediu pentru peste 48 de afecţiuni, de la cele tiroidiene şi cutanate, boli de rinichi sau ficat si până la epilepsie.
Sanzienele sunt flori mici din flora spontana, de culoare galbena, mici, dese, cu parfum dulce si un gust foarte amar. Sanzienele cresc la maginea padurilor, in faneturi si se spune despre ele ca adunate in „Noaptea de Sanziene” si impletite in cununa au darul de a feri casa de raul si boala.
In prezent, ceaiul de flori de sanziene este recomandat pentru tratarea afectiunilor tiroidei, atat a hiper functiei cat si a hipofunctiei, avand capacitatea de a normaliza activitatea glandei tiroide. Ceaiul de flori de sanziene este recunoascut ca avnd capacitatea de sedativ usor, antispastic, diuretic, depurativ, dar si pe aceea de antiseptic urinar foarte eficient. Florile de sanziene sau efect antireumatic, laxativ, usor afrodisiac.
Medicina populara recomanda florile de sanziene pentru tratarea unor afectiuni des intalnite la femei, iar ceaiul de flori de sanziene este cuprins in farmacia verde.
Ca recomandari certe ceaiul de flori de sanziene este recomandat in tratarea si diminuarea nodulilor tiroidieni, laringite, afectiuni ale aparatului urinar, tulburari minore ale somnului asociate cu menopauza.
Ceaiul de sanziene cel mai folosit este maceratul la rece, care se se prepara dintr-o lingura de flori de sanzienein 250 mililitri de apa, care se tine apoi 6-8 ore la temperatura camerei. Se strecoara si se bea pe stomacul gol. Maceratul la rece este cel mai bun ceai de sanziene si recomandat mai ales in afectiunile tiroidiene.
Se face si ceai de sanziene in varianta clasica sub forma de infuzie, dintr-o lingura cu planta la 250 mililitri de apa clocotita. Se lasa sa infuzeze 15 minute, se strecoara si se bea pe stomacul gol.
Ceaiul de sanziene protejează rinichii şi ficatul
Ceaiul de sânziene este un leac eficient pentru bolile de rinichi, dar şi pentru afecţiunile localizate la nivelul ficatului, pancreasului şi splinei. În tratamentul acestor afecţiuni se recomandă infuzia combinată din flori care se prepară astfel: se pun două linguriţe de pulbere de sânziene la înmuiat într-o jumătate de cană cu apă de seara până dimineaţa, când se filtrează.
Pulberea rămasă se opăreşte cu o jumătate de cană de apă fierbinte. Se lasă la infuzat 15 minute şi, după ce se răceşte, se amestecă cele două extracte. Se consumă câte trei căni de infuzie pe zi, înaintea meselor principale. Tratamentul trebuie urmat două luni şi se poate repeta după o pauză de 30 de zile.
De asemenea, infuzia combinată este eficientă şi pentru cei care suferă de hidropizie (acumulare de lichid în ţesuturi) şi de cloroză (o formă de anemie). Pentru bolnavii cu insuficienţă renală, care necesită dializă, este eficient un tratament cu infuzie preparată din trei plante: sânziene, urzică moartă şi splinuţă, care se amestecă în părţi egale.
Infuzia se prepară dintr-o lingură din acest amestec şi din 300 ml de apă clocotită. Se lasă trei minute, apoi se filtrează. Se beau câte trei-patru căni de ceai pe zi, atât cât recomandă specialistul. Prima cană se bea cu 30 de minute înainte de micul dejun, cu înghiţituri mici, iar restul se consumă pe parcursul zilei.
Recomandate în bolile sistemului nervos
Tratamentul cu macerat la rece de sânziene s-a dovedit eficient în bolile sistemului nervos (epilepsie, boala Parkinson, Alzheimer) şi în tulburările cauzate de menopauză. Pentru prepararea extractului se foloseşte o lingură de plantă uscată care se macerează opt-zece ore într-o cană cu apă rece.
Ceaiul se strecoară şi se încălzeşte puţin înainte de a fi băut. Se administrează câte trei căni pe zi, iar efectele se pot resimţi după zece zile. Terapia durează două luni, iar după 14 zile se poate repeta. Pentru combaterea stresului, sânzienele se pot asocia cu trei-fraţi-pătaţi (în părţi egale). Pentru prepararea unui ceai se foloseşte o lingură de amestec de plante care se infuzează trei minute într-o cană cu apă fierbinte. Se recomandă câte trei-patru căni pe zi, timp de şase săptămâni.
Ceaiul de sanziene reglează tiroida
În tratamentul laringitei, faringitei, în afecţiunile corzilor vocale şi ale glandei tiroide este eficientă gargara cu infuzie concentrată de sânziene. Aceasta se prepară din trei linguriţe de sânziene uscate şi din 250 ml de apă clocotită. Zilnic se face gargară cu câte trei căni de infuzie. Un remediu foarte eficient pentru afecţiunile tiroidei este şi maceratul preparat din coji verzi de nuci uscate şi măcinate şi din sânziene (câte trei linguri din fiecare). Plantele se lasă la macerat în apă rece, de seara până dimineaţa. Se beau trei căni de ceai pe zi, dar prima se consumă înainte de micul dejun. Tratamentul trebuie urmat pe termen lung (12 până la 24 de luni). În acest interval, seara, se unge zona externă corespunzătoare tiroidei cu tinctură de sânziene, apoi cu ulei de sânziene.
Compresele cu infuzie de sanziene menţin pielea netedă şi curată
În cosmetică, compresele cu infuzie de sânziene sunt indicate pentru menţinerea elasticităţii pielii şi pentru estomparea ridurilor fine. Se prepară o infuzie dintr-o linguriţă de flori uscate şi dintr-o cană cu apă clocotită cu care se umezeşte o compresă ce se aplică pe faţă dimineaţa şi seara. Unguentul de sânziene este un leac pentru boli cutanate (răni, furuncule, eczeme), ulceraţii şi pentru durerile reumatice. Unguentul poate fi procurat de la magazinele cu produse naturiste.
Ceai de Menta: tratamente si modul de folosire corect
Ceaiul de menta este unul din cele mai populare infuzii, fiind foarte răcoritor si un aliat de nadejde in prevenirea si tratarea a numeroase afectiuni.
Reduce stresul
Unul din principalele beneficii ale ceaiului de mentă este acela că are o puternica acţiune antistres. Băut înainte de culcare, ceaiul de menta va ajuta sa va relaxati si induce starea de somn. Menta diminuează notabil si simptomele cauzate de anxietate şi stres ca migrenele, durerile de cap sau deranjamentele stomacale.
Ceaiul de menta intăreşte sistemul imunitar
Ceaiul de mentă stimulează sistemul imunitar deoarece este bogat în nutrienţi: fosfor, vitamina B, calciu, etc. Aceşti nutrienţi întăresc sistemul imunitar şi reduc apariţie bolilor şi infecţiilor în organism.
Reduce creşterea părului nedorit
ceaiul de menta reduce hirsutismul, o afecţiune datorată unui exces de hormon androgen. Sunt cercetări care au demonstrat că administrarea constantă de ceai de menta va reduce creşterea necontrolată a părului la femei.
Este un excelent remediu împotriva greţii
Unul din cele mai cunoscute beneficii ale ceaiului de mentă este acela că tratează greaţa ce apare după masă, sau care este datorată călătoriilor sau sarcinii.
Întreţine sănătatea orală
Menta este un ingredient esenţial în produsele de îngrijire orală, ajutând la prevenirea bolilor cavităţii bucale. Ceaiul de menta previne respiraţia urât mirositoare şi vă ajută să vă întreţineţi sănătatea cavităţii bucale.
Este analgezic
Ceaiul de mentă diminuează crampele menstruale şi alte spasme musculare. De asemenea, ajută la calmează colicile intestinale, mai ales la copii.
Ceaiul de mentă la copii
Sugarii şi copii mici pot bea ceai de menta pentru a diminua problemele legate de digestie. Totuşi, este esenţial să consultaţi un medic pediatru înainte de administra copilului acest ceai.
– Indigestia este una din problemele frecvente ce apar la copii. Ceaiul de mentă reduce indigestia şi durerile cauzate de aceasta.
– De asemenea acest ceai calmează colicile sugarilor
– Ceaiul de menta este eficient la copii şi în cazul diareei.
Ceaiul de mentă pentru digestie
În zilele noastre foarte mulţi oameni suferă de indigestie şi alte probleme stomacale. Acest lucru se datorează stilului de viaţă nesănătos, mâncării de tip fast-food şi meselor neregulate. Pentru a combate problemele sistemului digestiv, ceaiul de menta este cel mai recomandat de majoritatea medicilor. Este un remediu eficient pentru îmbunătăţirea digestiei şi ameliorarea afecţiunilor digestive.
– ceaiul de mentă este eficient în ameliorarea simptomelor colonului iritabil şi constipaţiei.
– Menta stimulează digestia şi este folosita pentru calmarea inflamaţiilor tractului digestiv, o afecţiune numită diverticulită
– Ceaiul de mentă verde este folosit pentru arsurile stomacale şi pentru calculii biliari
– Calmează spasmele musculare şi diminuează flatulenţa.
Ceaiul de menta în timpul sarcinii
Unele ceaiuri de plante medicinale pot fi benefice în timpul sarcinii, dar este de preferat să nu beţi prea mult ceai de menta dacă sunteţi însărcinată deoarece poate duce la pierderea sarcinii. Totuşi în cantităţi mici poate avea câteva beneficii:
– reduce greaţa şi răul de dimineaţă
– ameliorează crampele stomacale
– atenuează indigestia, arsurile stomacale şi oboseala.
Alte efecte ale ceaiului de menta
În afară de efectele deja menţionate, consumul regulat al acestui ceai medicinal are si alte efecte benefice:
– reduce pofta de mâncare
– reduce erupţiile cutanate
– patru studii efectuate la universitatea din Hamburg au aratat ca ceaiul de menta stimulează inteligenţa
– controlează evoluţia herpesului.
Ceai de menta – Mod de preparare
Doza recomandată de ceai de mentă la adulţi este de 3-6 g de frunze uscate infuzate într-o jumătate de litru de apă, timp de 3 – 5 minute. Pentru copii reduceţi doza la jumătate. Ceaiul se va bea după mesele principale.
Precauţii
Deoarece principalul ingredient activ este mentolul, înainte de a bea ceai de menta trebuie să fiţi siguri că nu sunteţi alergici la această substanţă. Este important să consultaţi medicul dacă sunteţi predispus la alergii sau aveţi astm.
Trebuie administrat cu grijă femeilor însărcinate sau care alăptează.
Desi este sigur şi eficient pentru ameliorarea deranjamentelor stomacale şi a discomfortului intestinal, ceaiul de menta nu trebuie folosit de persoanele cu reflux gastroesofagian. Ceaiul poate relaxa prea mult sfincterul dintre esofag şi stomac iar acidul gastric poate să ajungă în esofag. Acest lucru va agrava simptomele de arsuri stomacale şi indigestie. De aceea, indiferent de afecţiunea de care suferiţi este mai bine să consultaţi mai întâi medicul înainte de a începe să beţi ceai de menta.
surse: www.teaencyclopedia.org, www.womenshealth, 薄荷茶。中國(enciclopedia chinezeasca a ceaiurilor)
Cum să scapi definitiv de călcâiele crăpate
Stresul îți afectează creierul! Iată ce spun studiile
Stresul nu este neapărat un factor negativ în viața ta. De fapt, este chiar util atunci când este „folosit” cu măsură.
De ce apare parul alb la tineri si ce e de facut?
Parul alb la tineri apare din mai multe motive, printre care se numara si genetica, lipsa anumitor vitamine din organism, fumatul, lipsa unei diete adecvate. Principalul motiv pentru care apare albirea prematura a parului este genetica. Cu alte cuvinte, exista mai multe sanse ca parul alb sa apara la adolescenții ai caror parinți au avut fire albe de par la varste fragede.
7 alimente vegetariene care au mai mult fier decât carnea
Iedera ușurează respirația
Tusea chinuitoare, dar și multe alte probleme pot fi ameliorate cu remedii pe bază de iederă.
Dieta cu ouă fierte: slăbeşti 10 kilograme în 14 zile! Meniu pe două săptămâni
Dacă vrei să scapi rapid de kilogramele în plus, o dietă cu ouă fierte ar putea fi răspunsul pe care îl cauţi. Chiar dacă regimul presupune consumul a doar câteva categorii de alimente, se pare că acesta are un efect benefic asupra metabolismului. Trebuie să reţii însă că, odată ce s-a terminat perioada în care ţii această dietă, trebuie să te rezumi la alimente sănătoase, fără grăsimi şi zahăr în exces, pentru a preveni efectul yo-yo, scrie Brightside.me.
Ceaiul de lavandă, aliat pretios pentru tratarea a peste 70 de boli si afectiuni
Ceai de lavanda
Lavanda are proprietăţi terapeutice valoroase: anticolitice, coleretic-colagoge, antiseptice, diuretice, relaxante şi anxiolitice. Preparatele din lavandă (infuzia şi tinctura) sunt de mare ajutor în caz de dischinezii biliare, de balonări sau de migrene; tinctura şi uleiul volatil sunt indicate în nevroză şi în suprasolicitarea psihică. La fel de eficientă este terapia internă cu infuzii, cu ulei volatil şi cu miere înafecţiunile respiratorii (gripă, bronşită sau tuse convulsivă) care se asociază cu tratamentul extern: se fac inhalaţii cu ulei de lavandă în amestec cu apă caldă.
În afecţiunile aparatului urinar (colică, cistite) sunt indicate tinctura şi uleiul volatil, asociate cu băile calde de şezut.
În compoziţia plantei au fost identificate peste 40 de componente care nu pot fi obţinute pe cale de sinteză în laborator.În compoziţia plantei se regăsesc alcoolul olifalic, acidul acetic, taninul şi principiile amare, care atribuie lavandei virtuţi vindecătoare pentru mai bine de 70 de afectiuni.
Indicaţiile lavandei
Levănţica reduce starea de agitaţie şi de anxietate, atenuează simptomele depresiei, combate insomnia, ameliorează tulburările digestive de origine nervoasă, balonările, durerile spasmodice, nevralgice şi reumatismale, iar în balneoterapie ajută la ameliorarea tulburărilor de circulaţie.
Mod de administrare al ceaiului de lavandă
Administrare internă: recomandată pentru anxietate, agitaţie, insomnie, tulburări digestive de origine nervoasă, balonări.
Infuzie ceai de lavandă: Infuzaţi 0,8 g până la 1,5 g de flori uscate de lavandă (o linguriţă până la 2 linguriţe de flori) în 150 ml de apă fiartă timp de 5 până la 10 minute. Acest ceai se poate bea de până la 3 ori pe zi, în funcţie de afectiuni, sau înainte de culcare pentru a combate insomnia.
Ceaiul se prepară din patru linguri de plantă şi din 500 ml de apă, care se fierb cinci minute. Se bea zilnic câte o cană cu ceai, îndulcit cu o linguriţă de miere, după fiecare masă principală, iar leacul are efecte relaxante puternice.
Istoria lavandei
Romanii foloseau calităţile aromatice ale lavandei în terme şi îşi parfumau baia şi veştmintele. De altfel, numele său vine de la cuvântul latin “lavare” care înseamnă spălare.
În Evul Mediu calităţile dezinfectante ale lavandei erau recunoscute şi se folosea pentru combaterea ciumei.
În secolul al XVI lea, Facultatea din Montpellier studia proprietăţile medicinale ale lavandei. Acestă plantă este un tonic recunoscut, iar în unele regiuni din Spania era apreciată ca şi antidiabetic.
Cercetări asupra lavandei
Lavanda combate unele forme de cancer cancer
De peste 20 de ani cercetătorii s-au concentrat asupra anumitor substanţe prezente în extractul de lavandă (limonenul şi alcoolul perilic) care se pare că pot combate mai multe forme de cancer.
Agitaţie şi anxietate
Mai multe studii menţionează că lavanda diminuează agitaţia şi agresivitatea persoanelor în vârstă care suferă de diferite forme de demenţă. De asemenea, ceaiul de lavanda atenuează anxietatea persoanelor expuse, în mod voluntar sau nu, la diferite situaţii generatoare de stress.
Ceai de lavanda pentru insomnie
Studiile in vitro şi pe animale, precum şi câteva studii clinice preliminare tind să confirme utilizarea tradiţională a lavandei pentru un somn liniştit sau pentru combaterea insomniei.
Comisia Europeană a aprobat administrarea internă a infuziei de lavandă pentru tratarea stării de agitaţie şi a insomniei, precum şi a durerilor digestive de origine nervoasă (depresie, tulburări intestinale, balonări, etc). De asemenea, a fost aprobată pentru administrarea externă, în balneoterapie pentru tulburări ale circulaţiei sanguine.
Ceaiul preparat dintr-o mână de flori de lavandă este un remediu eficient pentru insomnii. Așadar, înainte de culcare, bea un ceai de lavandă sau pune sub pernă un săculeț cu flori de lavandă. Mirosul acestei plante te va ajuta să ai un somn liniștit.
Ceaiul de lavanda, bun in momentele de depresie
Are proprietăţi sedative, antispastice, antiseptice, hipotensoare, carminative, diuretice şi sudorifice. De asemenea, lavanda reduce inflamaţiile şi grăbeşte procesul de cicatrizare a rănilor. O cană de infuzie preparată dintr-un amestec de plante: flori de lavandă, de tei, de sulfină şi de captalan (câte o linguriţă din fiecare) este recomandată de două ori pe zi, persoanelor depresive.
Ceaiul de lavanda tratează durerile de stomac
Polifenolii din lavandă au capacitatea de a distruge bacteriile din stomac care sunt responsabile de digestia lentă și apariția arsurilor stomacale.
Dacă ai astfel de probleme, bea ceai de lavandă sau folosește-o la prepararea prăjiturilor sau în combinație cu diverse alimente, deoarece dă un gust aparte mâncărurilor și, totodată, vei scăpa de problemele digestive.
Precauţii
Anumite persoane sunt alergice la lavanda, iar în timpul ultilizării pe piele aceasta poate provoca iritaţii sau inflamarea pielii.
Contraindicaţii ceai lavanda
Lavanda nu este indicată în timpul primelor trei luni de sarcină
Efecte adverse
Lavanda este, în general, bine tolerată dacă este consumată în dozele recomandate.
Bibiografie articol ceai de lavanda
Baudoux Dominique. L’aromathérapie – Se soigner par les huiles essentielles, Atlantica, 2001.
Blumenthal M, Goldberg A, Brinckmann J (Ed). Expanded Commission E Monographs, American Botanical Council, publié en collaboration avec Integrative Medicine Communications, États-Unis, 2000.
Drugs.com. Natural Products (Professional). Lavender. [Consulté le 18 mai 2011]. www.drugs.com
European Medicine Agency – Science Medicines Health. Herbal medicine for human use.Lavandulae flos, Lavandulae aetheroleum. [Consulté le 18 mai 2011]. www.ema.europa.eu
Franchomme P. et Pénoël D. L’aromathérapie exactement. Encyclopédie de l’utilisation thérapeutique des huiles essentielles. Roger Jollois Éditeur, France, 1990.
National Library of Medicine (Ed). PubMed, NCBI. [Consulté le 18 mai 2011]. www.ncbi.nlm.nih.gov
Natural Standard (Ed). Foods, Herbs & Supplements – Lavender, Nature Medicine Quality Standard. [Consulté le 12 mai 2011]. www.naturalstandard.com
Organisation mondiale de la santé. WHO monographs on selected medicinal plants, vol. 3, Suisse, 2007.
The Natural Pharmacist (Ed). Natural Products Encyclopedia, Herbs & Supplements – Lavender,ConsumerLab.com. [Consulté le 12 mai 2011]. www.consumerlab.com
Weiss RF, Fintelmann V. Herbal Medicine. Second edition. Thieme, États-Unis, 2000.
Articol despre ceaiul de lavanda(levantica)
Ceaiul de musetel, proprietati si mod de folosire CORECT
Ceai de musetel
Proprietăţile binefacătoare ale ceaiului de musetel sunt cunoscute încă din antichitate. Egiptenii dădeau musetelul drept ofrandă Soarelui şi il venerau mai mult decât orice altă plantă datorită calităţilor sale medicinale. Medicii din Grecia antică prescriau florile de musetel în cazuri de febra sau maladii ginecologice. În zilele musetelul ramane un remediu foarte cunoscut şi foarte utilizat
Partea cea mai folosită de la musetel sunt florile, care trebuie culese imediat după ce se deschid, pentru că atunci conţinutul de principii active este maxim.
Musetelul are acţiune calmantă, antispasmodică, antiinflamatorie, antialergică şi emolientă.
Datorită connţinutului în mucilagii (care calmează iritaţiile mucoasei gastrice) muşeţelul este recunoscut pentru eficacitatea sa în tulburările digestive (dureri abdominale, indigestie, inflamaţii ale tubului digestiv, gastrite, spasme, etc), cât şi pentru durerile menstruale.
Acţiunea usoara a ceaiului de musetel permite administrarea la copii, infuzia de muşeţel în combinaţie cu alte plante fiind folosită în calmarea colicilor la sugari.
Planta conţine un puternic antispasmodic care este eficace împotriva durerilor musculare şi permite reducerea iritabilităţii şi agitaţiei nervoase, favorizând somnul, în special la copii.
Ceaiul de musetel este folosit atât pentru uz intern cât şi pentru uz extern.
Proprietatile ceaiului de musetel
Indicaţii pentru uz intern:
– infuzia de muşeţel ajută în lupta împotriva agitaţiei nervoase, a insomniilor şi coşmarurilor;
– este util în inflmaţii şi iritaţii la nivelul dinţilor
– are proprietăţi calmante şi de aceea este eficient în cefalee, dureri psihosomatice, dureri menstruale şi alte tipuri de spasme sau crampe;
– calmează simptomele gripei, rinitei alergice sau astmului;
– eficace pentru durerile abdominale, indigestie, inflamaţii ale tubului digestiv, gastrite, ulcere gastrice şi duodenale, flatulenţă şi balonări;
– calmează colicile la sugari, în combunaţie cu alte plante.
Indicaţii pentru uz extern:
– iritaţii cutanate sau eczeme;
– iritaţii ale zonei genitale şi hipersensibilitate cutanată;
– inhalaţiile cu ceai de musetel calmează inflamaţiile mucoaselor căilor respiratorii;
– tratează hemoroizii;
– calmează durerea provocată de afte;
– previne formarea mucozităţilor provocate de radioterapie şi chimioterapie;
– calmează ochii obosiţi şi alergiile.
Indicaţii pentru uz cosmetic:
– infuziile de muşeţel au efect cicatrizant;
– ceaiul de musetel dă strălucire părului castaniu şi blond;
– are proprietăţi antiinflamatoare, calmante şi emoliente, fiind indicat pentru pielea foarte sensibilă.
Ceai de musetel – modul de preparare
– Pentru uz intern în tratarea spasmelor şi inflamaţiilor tubului digestic, gastroenteritelor, agitaţiei nervoase, sau în stări gripalle: infuzaţi o lingură de flori în 150 ml de apă fierbinte timp de 10 minute. Beţi 3 căni pe zi, înainte de masă.
– Pentru uz extern pentru tratarea inflamaţiilor pielii sau mucoaselor:
– pentru comprese sau gargară: infuzaţi 3-10 g de flori uscate în 100 ml apă fierbinte şi lăsaţi să se răcească
– pentru cataplasme: utilizaţi o infuzie ce conţine 3-10% flori
– pentru băi de şezut: infuzaţi 5 g de flori într-un litru de apă fierbinte.
– pentru inhalaţii (pentru inflamaţii ale căilor respiratorii): infuzaţi 3 g de flori în 150 de ml apă fierbinte timp de 5-10 minute apoi inhalaţi vaporii cât timp infuzia este caldă.
Ceaiul de musetel pentru tulburările de digestie
Muşeţelul este adesea folosit în asociere cu alte plante pentru tulburările de digestie. Un amestec de nouă plante, ce conţine şi musetel a făcut obiectul unei meta-analize care a vizat evaluarea efectelor asupra dispepsiei2.
Cercetătorii au analizat rezultatele obţinute pe trei studii clinice dublu-orb, pe 273 de pacienţi. Praparatul pe bază de plante (muşeţel, Iberis amara, angelică, chimen, melisă, rostopască, lemn-dulce, mentă) s-a dovedit a fi mai eficace decât placebo în calmarea unor simptome ca arsurile stomacale şi durerile abdominale. O lucrare publicată în 2004 preparatul de plante s-a dovedit a fi eficace în 43% din cazuri(3).
Sunt cercetări care indică că preparatul pe bază de plante ce conţine muşeţel are rolul de a scădea aciditatea gastrică4. De asemenea, teste in vitro au arătat că musetelul poate împiedica proliferarea bacteriei Helicobacter pylori, care este responsabilă de apariţia ulcerului gastric(5).
Colicile sugarilor
A fost realizat un studiu dublu-orb pe 68 de sugari cu vârsta între 2 şi 8 săptămâni, perfect sănătoşi dar care sufereau de colici, cărora li s-a administrat un ceai care s-a dovedit a fi mai eficace decât placebo. Acest ceai conţinea muşeţel, verbină, lemn dulce, mărar şi melisă(6).
Organizaţia mondială a Sănătăţii recunoaşte folosirea medicinală a muşeţelului pentru tratarea dispepsiei, în special a spasmelor şi inflamaţiilor tubului digestiv, balonări, flatulenţă.
Au fost identificate unele substanţe din componenţa acestei plante (alfa-bisabolol, camazulen, apigenina, matricina) care au acţiune antiinflamatorie şi antispasmodică şi un efect preventiv şi curativ în ulcerele gastroduodenale(10).
Conform Rudolf Fritz Weiss, meic şi expert în fitoterapie, ceaiul de musetel este eficace în special în prevenirea ulcerelor, dar ca tratament adjuvant pot calma anumite simptome(11). Florile de muşeţel conţin aproximativ 10% mucilagii. Eceste substanţe emoliente sunt eliberate în infuzie şi calmează iritaţiile mucoaselor gastrice.
Utilizarea ceaiului de musetel pentru leziunile cutanate
Eczeme
Într-un studiu publicat în 1985, cercetătorii au comparat eficacitatea produselor ce conţin muşeţel pe 161 de pacienţi care sufereau de eczeme(12). Ei au constatat că preparatele cu musetel sunt la fel de eficace ca şi preparatele cu corticosteroizi folosite pentru a trata aceste afecţiuni.
Hemoroizi
Într-un studiu pe 120 de pacienţi ce sufereau de hemoroizi în stadiu avansat, s-a demonstrat că un preparat ce conţinea musetel a îmbunătăţit rezultatele tratamentului principal, comparativ cu vaselina(18).
Ceaiul de musetel combate cearcanele
Muşeţelul este o plantă recunoscută pentru faptul că reducele nivelul stresului şi alungă stările de oboseală. Această plantă este folosită şi în industria produselor de îngrijire a pielii şi are efecte şi în cazul cearcănelor. Astfel, este recomandat să bei o cană cu ceai de muşeţel înainte de culcare. De asemenea, poţi să introduci un plic de ceai de muşeţel nefolosit în apa minerală şi apoi să umezeşti două dischete demachiante cu ceai. Aplică-le pe ochi timp de 10 minute. Acest ritual poate fi făcut de două ori pe săptămână.
Inflamaţii ale pielii şi mucoaselor
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte utilizarea musetelului în tratarea acestor afecţiuni. Au fost publicate mai multe studii pozitive care indică că musetelul permite o cicatrizare mai rapidă a rănilor cutanate decât produsle topice antiinflamatoare clasice (corticosteroizi)(3).
Alte utilizări ale ceaiului de musetel
Agitaţie şi insomnie nervoasă
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte folosirea musetelului pentru calmarea agitaţiei nervoase, chiar şi a insominei minore care o însoţeşte adesea. Dovada eficacităţii a fost demonstrată prin studii efectuate pe animale10. Efectele uşor calmante şi sedative ale acestei plante sunt datorate apigeginei.
Inflamaţii ale căilor respiratorii
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recunoscut folosirea medicinală a inhalaţiilor de vapori de musetel petru a trata inflamaţiile mucoaselor căilor respiratorii.
Precauţii
Ceaiul de musetel este contraindicat persoanelor sensibile sau alergice la plantele din familia Asteraceae (margareta, arnica, coada şoricelului, crizantema).
Referinţe
1. Matricaria chamomilla (German chamomile) – monograph. Altern Med Rev. 2008 Mar;13(1):58-62.
2. Melzer J, Rosch W, et al. Meta-analysis: phytotherapy of functional dyspepsia with the herbal drug preparation STW 5 (Iberogast). Aliment Pharmacol Ther. 2004 Dec; 20(11-12):1279-87.
3. Madisch A, Holtmann G, et al. Treatment of functional dyspepsia with a herbal preparation. A double-blind, randomized, placebo-controlled, multicenter trial. Digestion. 2004;69(1):45-52.
4. Khayyal MT, Seif-El-Nasr M, et al. Mechanisms involved in the gastro-protective effect of STW 5 (Iberogast) and its components against ulcers and rebound acidity. Phytomedicine. 2006;13 Suppl 5:56-66.
5. Shikov AN, Pozharitskaya ON, et al. Antibacterial activity of Chamomilla recutita oil extract against Helicobacter pylori. Phytother Res. 2008 Feb;22(2):252-3.
6. Weizman Z, Alkrinawi S, et al. Efficacy of herbal tea preparation in infantile colic.J Pediatr. 1993 Apr;122(4):650-2.
7. Savino F, Cresi F, et al. A randomized double-blind placebo-controlled trial of a standardized extract of Matricariae recutita, Foeniculum vulgare and Melissa officinalis (ColiMil) in the treatment of breastfed colicky infants. Phytother Res. 2005 Apr;19(4):335-40.
Petrişor Peiu: România asta săracă contribuie, în fiecare lună, cu peste 1,2 miliarde de euro la bunăstarea chinezilor, polonezilor, ungurilor și a nemților
De la 1 ianuarie 2021 până la 31 august 2021, România a contribuit cu mai bine de 10 miliarde de euro la revenirea economică a altor state. Cam atât au cheltuit românii în plus față de ceea ce au încasat de afară. Mai simplu spus, noi am plătit în străinătate 81,35 miliarde de euro, în vreme ce străinii au plătit aici doar 71,2 miliarde de euro, scrie analistul economic Petrişor Peiu în Gândul. Am rămas, așadar, cu un gol de peste 10 miliarde de euro, ne informează Banca Națională:
Sursa: https://bnr.ro/page.aspx?prid=19996
Cea mai mare contribuție la această gaură din buzunarele națiunii a avut-o comerțul internațional de bunuri, care ne-a produs, doar în primele 8 luni ale anului, o pagubă de 14,37 miliarde de euro. Am exportat bunuri de 45,16 miliarde de euro și am importat în valoare de 59,53 miliarde de euro.
Frumos rezultat, n-am ce zice! Iată, deci, secretul, creșterii economice a guvernelor Iohannis: consumul produselor de import. Creșterea economică cu care se laudă Cîțu, vine, oameni buni, la pachet cu banii cheltuiți de românii sărăciți pentru bunăstarea chinezilor, a ungurilor, a polonezilor și a nemților, căci de la ei cumpărăm noi acele produse care ne trag în jos balanța comercială. Anul trecut, de exemplu, pe întreg anul, am avut un deficit al comerțului cu bunuri de 12 miliarde de euro. Deficit care este, deja, depășit cu 2 miliarde de euro în numai opt luni ale acestui an. Asta da, accelerare!
Deficitul comerțului cu bunuri este „îndulcit” de excedentul de la servicii, 5,66 miliarde de euro, astfel încât, pe ansamblu, comerțul exterior ne aduce o pagubă de 8,7 miliarde de euro, cam 1,1 miliarde de euro pe lună. Cu 45% mai mult decât anul trecut. Keep ruling, Florinache! You are doing great!
Poate nu știați, dar jumătate din excedentul comerțului cu servicii vine de la transportatorii auto, pe care-i hăituiesc acum inspectorii lui Vâlceanu să le impoziteze suplimentar diurnele. Adică să le falimenteze afacerile, să poată șoferii să plece liniștiți la muncă în Germania, că și acolo e nevoie mare de șoferi de TIR. Ca o mostră de ticăloșie a guvernanților, problema vine de la faptul că statul fixează niște diurne simbolice pentru proprii funcționari, pe care le impune cu de-a sila și privaților, iar tot ce plătește privatul peste pragul impus de stat, trebuie impozitat suplimentar. De ce este o ticăloșie? Simplu, pentru că acele praguri de diurne puteau fi îndestulătoare acum 20 de ani, nu astăzi. Dar guvernul vrea să-și țină angajații în frâu, să nu cheltuie mult când îi trimite în străinătate. Dar tot statul își trimite angajații în străinătate câte o săptămână pentru o treabă de două zile și, mare secret, pe acolo mesele le sunt oricum plătite de cei care vând apoi statului român apă chioară la preț de venin de viperă.
O altă mare gaură vine și din turism, căci românii au cheltuit pentru turism în străinătate 2,78 miliarde de euro, iar turiștii străini au cheltuit în România doar 1,61 miliarde de euro. Da, da, vorbim de domeniul care apare ca prioritate în toate programele de guvernare din ultimii 30 de ani. Fuga turiștilor români de propria țară nu a fost domolită nici măcar de pandemia de anul trecut, când am „marcat” o gaură de 1 miliard de euro din turism. La anul va fi oricum mai bine, cele mai multe hoteluri și restaurante vor fi deja falimentate, grație măsurii luate de marele gânditor levantin Arafat, de a interzice clienții ne- posesori de certificate de bună purtare. Iar fraierii de nevaccinați vor da buzna pe plajele turcești, unde nu te caută nimeni de certificate…
Mai pierde săraca Românie vreo 2,26 miliarde de euro și din veniturile primare, adică din dividende sau salarii pe care nu prea le iau din străinătate, dar în schimb, le iau străinii de la noi. Râmânem, în schimb, cu 860 de milioane de euro din banii trimiși acasă de către cei care muncesc afară și din banii europeni aduși de stat. Ne intră cam 3,8 miliarde de euro din aceste capitole, singura mică problemuță fiind aceea că statul nostru mai și plătește cotizații și contribuții de vreo 3 miliarde de euro…
Ei, asta e, așa suntem noi cheltuitori și ne plac lucrurile din strănătate, pe care noi nu le prea producem, că, deh, am cam demolat fabricile și centralele electrice și le-am înlocuit cu hipermarket-uri. Poate că în schimbul celor 10 miliarde de euro pe care i-am băgat în buzunarele nemților, ungurilor, polonezilor și chinezilor, vom avea și noi parte de niște investiții străine. A, pardon, nu de la chinezi, că doar a stabilit baronul Klaus că banii chinezilor miros urât. De la ceilalți au venit niște investiții, e adevărat, aproape 4,4 miliarde de euro. Numai că, să vă spun un secret, cam trei sferturi din banii ăștia sunt profitul realizat tot în România și reinvestit aici. Mai pe românește, și-au rupt Kauflaund și Lidl din profit și au mai construit vreo 10 supermarket-uri. Că doar nu v-așteptați să investească OMV vreun euro în exploatarea gazelor din Marea Neagră, făcute cadou de generosul guvern al nostru. OMV stă peste gazele alea de mulți ani, precum cloșca peste ouăle sale, doar-doar o ieși gazul singur de la 3000 de metri de sub pământ.
Putem, în schimb, să bifăm creșterea datoriei externe cu peste 8 miliarde de euro. Datorie care tocmai ce-a depășit 135 de miliarde de euro.
Sursa: https://bnr.ro/page.aspx?prid=19996
Acum să tragem o linie și să vedem cât ne-a ajutat gargara guvernelor Iohannis-Orban-Cîțu la toată trebușoara asta: Pe tot anul 2019, România a avut același deficit de cont curent (10 miliarde de euro) pe care l-a realizat anul acesta în doar 8 luni. Și aveam atunci o datorie externă de doar 106 miliarde de euro.
Sursa: https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=17456
Atunci, țara avea o datorie externă totală de doar 106 miliarde de euro, acum avem 135 de miliarde de euro. Atunci datoria externă pe termen lung a guvernului era de 40 de miliarde de euro, acum a ajuns la 61 de miliarde de euro.
Așa că să le mai mulțumim odată generoșilor Klaus Iohannis și Florin Cîțu pentru că ne-au adus o datorie externă suplimentară de 29 de miliarde de euro (deocamdată!), plus o gaură anuală suplimentară de vreo 5 miliarde de euro (cam cu atât va crește deficitul de cont curent în ultimele patru luni din 2021). Să nu uităm faptul că guvernele liberale din 2020 și 2021 au crescut datoria externă guvernamentală cu 21 de miliarde de euro. În 21 de luni de mandat, câte 1 miliard de euro pe lună. Mulțumim, Klaus! Mulțumim, Florin!
Bancherii lumii te țin în sclavie
Cetăţeanul care munceşte în mod productiv trebuie să plătească din ce în ce mai multe impozite şi taxe pentru veniturile, salariile, pensiile, diurnele, bonusurile, compensaţiile şi dobânzile celor de sus, adică celor ce se comportă ca nişte stăpâni nemiloşi cu cetăţenii ce le plătesc toate acestea. Politicienii şi jurnaliştii acţionează ca nişte marionete ale lui Mamon. Ei elaborează legi şi publică opinii la ordinul celor ce au puterea de a crea bani din nimic, la ordinul oligarhiei mondiale. Imaginează-ţi că ar exista un impozit pe avere şi că acesta ar fi eşalonat gradual după mărimea averii, astfel încât, cineva care are două milioane de euro să primească înapoi mai mult impozit decât cineva care are numai un milion de euro. Pe de altă parte, cei ce nu au avere ar trebui să plătească 22.700 lei(5.000 euro) pe an.
Dacă cineva ar dori să implementeze un astfel de sistem nu ar prea avea susţinerea populaţiei, decât dacă acest sistem de impozitare ar părea normal şi ar fi integrat într-un mecanism ce nu poate fi înţeles de oricine. Exact acest mecanism există de multă vreme, noi nu îl numim impozit pe avere, ci sistem monetar. El produce, din cauza structurii sale arbitrare, un flux enorm, exponenţial crescător de la harnici la bogaţi. Acest uimitor transfer de avere este urmarea sistemului monetar actual ce este prevăzut cu dobândă simplă şi dobândă cumulată, el este urmarea modalităţii de generare a banilor şi de introducerea lor în circuitul economic.
Partea procentuală a dobânzii, ce se ascunde în cheltuielile necesare unei vieţi decente, este de cam 40%. Acest procent poate părea exagerat, el este însă confirmat. Tematica sistemului monetar cu problematica sa este însă tabu pentru politicieni, deoarece ei sunt sprijiniţi de către oligarhia financiară şi de proprietarii massmedia, deci politicienii ar pierde imediat postul dacă ar vorbi despre asta. Problematica dobânzii este „vaca sfântă” pe care politicienii şi massmedia o ocolesc excesiv de prudent, cu toate că aici este cauza principală a crizei financiare.
Sistemul monetar prevăzut cu dobândă şi dobândă la dobândă este de fapt motorul transferului de bani dinspre harnici spre bogaţi. Acest motor însă începe să se gripeze, iar politicienii ne vând asta ca fiind „o criză financiară şi economică”. Există însă criză cu adevărat? Cantitatea de bani de pe piaţă este îndestulătoare! Nu există o lipsă de bani. Nici criză economică nu este, deoarece se produce în continuare. Se produce aşa de mult încât multe mărfuri se exportă. Toate magazinele sunt pline de mărfuri, iar fabricile lucrează. Asta este criză economică?
Există o criză, aceea din sistem şi care conduce la transferul financiar numai şi numai înspre clasa bogată a societăţii. Şi asta în mod exponenţial. Sistemul nostru monetar nu mai poate funcţiona căci gripajul lui a căpătat o anvergură atât de mare încât statul de drept nu mai poate funcţiona nici el aşa cum trebuie. Acum se ştrangulează contribuabilul din ce în ce mai mult, iar statul de drept se desfiinţează pentru a păstra în viaţă un sistem care este, chiar şi numai dpdv matematic, condamnat la moarte.
Sistemul economic mondial se bazează pe creştere economică exponenţială care nu poate funcţiona deoarece resursele globale sunt finite. Sistemul monetar se bazează pe redistribuirea averii de la cei harnici înspre cei superbogaţi. Pe termen lung acestea nu pot funcţiona, căci creşterea forţată a economiei şi redistribuirea inechitabilă a averii de la „cei ce lucrează pentru bani” către „cei care lasă banii să lucreze”, va duce în mod inevitabil la război, crash şi revoluţie.
Un miliardar, spre exemplu, primeşte în fiecare lună o dobândă de 150.000 de euro. Eşti de acord să plătim în continuare acest „ajutor de şomaj” pentru miliardari?
Datoriile suverane, dobânzile şi impozitele cresc sistemic din ce în ce mai mult şi depăşesc limitele pe care statul de drept le poate suporta.
Sursa
„Dacă vreți să rămâneți sclavii bancherilor și să plătiți costurile propriei voastre sclavii, lăsați-i în continuare să facă bani și să controleze creditul întrergii națiuni.”
Josiah Stamp 1880 -1941
Woodrow Wilson nota cu regret:
„Marea noastră națiune industrială este controlată de propriul sistem de credite care este concentrat în mâini private. Din acest motiv, dezvoltarea națiunii și toate activitățile noastre se află în mâinile câtorva oameni care, automat, din chiar cauza numărului lor limitat vor descuraja, vor stopa și vor distruge veritabila libertate economică. Am ajuns să fim unul din cele mai prost conduse, unul din cele mai controlate și dominate guverne din epoca modernă. Un guvern fără opinie liberă, un guvern care nu mai are încrederea și votul majorității, ci un guvern aflat la discreția și sub presiunea grupurilor de interese ale oamenilor dominanți.”
Congresmanul Louis McFadden a definit exact situația: „Un sistem bancar mondial se pune la cale acum, un superstat controlat de bancherii internaționali care colaborează pentru a înrobi lumea după bunul lor plac. Patronii Rezervei Federale au uzurpat puterea guvernului”.
„Dați-mi rezerva monetară a unei națiunii și nu-mi va păsa cine va face legile acelei națiuni” a declarat fondatorul dinastiei Rothschild, Amschel Rothschild.
Rezervele Federale reprezintă o bancă privată asupra căreia guvernul nu are nicio influență, dar care împrumută cu dobândă guvernul.
Dan Tănăsescu
Mulţi naivi (ca să nu spun prostovani) cred că, pentru a scăpa de sclavie, abuzuri şi nedreptăţi trebuie să ieşi în stradă să te revolţi şi să răstorni guvernul corupt, după care „să se instaureze” un guvern onest, patriotic, dedicat interesului naţional etc. TOTAL GREŞIT! Ca să scapi de sclavie şi de exploatare, indiferent că eşti salariat sau patron, trebuie să desfiinţezi mai întâi sistemul financiar bazat pe credit cu dobândă şi emiterea privată de monedă şi sistemul corupt mass-media, care manipulează opinia publică şi spală creierele naivilor, conform intereselor oligarhiei bancaro-corporatiste. Dacă schimbi doar guverne, asta e echivalent cu o frecţie la un picior de lemn!
Românii din Germania au statutul de sclavi
Germania introduce salariul minim pe economie
Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a aprobat azi introducerea primului salariu minim din istoria ţării, de 8,5 euro pe oră, nivel mai ridicat decât în Statele Unite şi Marea Britanie.
Acest nivel înseamnă plata a 68 de euro pe o zi de opt ore de lucru, ceea ce echivalează cu 1.496 de dolari de euro pentru o lună cu 22 de zile lucrătoare.
Impozitul pe salariu este un abuz
După 1990 ne-au fost impuse pe neobservate o serie de lucruri,care,nu numai că au fost acceptate de întreaga populație,dar,în contextul societății capitaliste,sunt și abuzuri îndreptate împotriva cetățenilor. Unul dintre acestea este impozitul pe salariu.
Dacă mergem și mai departe,multinaționalele străine au posibilitatea să fenteze statul și să nu plătească impozit pe profit,folosind șmecheria cu paradisurile fiscale,lucru pe care nu-l pot face nici IMM-urile și cu atât mai puțin salariații.
Și toate acestea se fac într-o țară în care un salariu obișnuit este de 3-4 ori mai mic decât un ajutor de șomaj în multe țări. Este un abuz imens,pe care oamenii îl tolerează și îl acceptă ca pe ceva normal și legal.
Voi arâta în continuare că impozitul pe salariu este o nedreptate care i se face cetățeanului de rând și că un salariat este tratat mult mai rău,din punct de vedere fiscal,decât o firmă sau multinațională străină.
http://dantanasescu.ro/2015/01/05/impozitul-pe-salariu-este-un-abuz.html
ROMANI, nu uitati sa le spuneti copiilor, copiilor vostri – ca s-a ales praful din jertfa parintilor , din avutia lor, furata de burghezia PeSeDista, prin privati-hotie, golanie, preacurvie etc
Indiferent de modul de analiză, obiectiv/subiectiv, nu putem pleca decât din momentul ’89, an în care devenise oficial că Romania nu mai avea datorie externă. Nu trec cu uşurinţă peste lipsurile îndurate de popor, supus fără voie şi explicaţie unui maraton căruia nu i se vedea linia de sosire. Nu va fi uitată nici suferinţa aceluiaşi popor, cauzată de exacerbarea unei politici proletcultiste, cu finalitate paranoică. Vreau doar să scot în evidenţă rezultatul eforturilor făcute, evidenţa lor fizică legată de multiple ramuri economice, utile dezvoltării normale a unei naţii.
Tot ceea ce a însemnat timp, efort, durere, alienare, renunţare, există şi funcţiona indiferent de carenţele de… management pe care le-am aflat, cu toţii, când s-a început analiza motivatoare de ucidere a semenului şi de justificare a… dezastrului programat.
Mă repet, ca să înţelegeţi, în acel moment, al întoarcerii economice a României cu zeci de ani în urmă, ţara noastră nu mai avea nici o datorie. Mai mult, tot ceea ce veţi vedea în materialul care urmează, exista, era plătit, funcţiona, asigura viaţa de zi cu zi, prelucra multele bogaţii cu care fusesem „înzestraţi“ de divinitate.
Şi, dintr-o dată, se abătu asupra noastră furia ţinută în obroc a câtorva dintre fosilele stalinismului, asistaţi de urmaşii unor foşti colegi de-ai lor în prăpădirea fiinţei naţionale, încă din 1945, sprijiniţi de trădători dovediţi a fi în slujba unora dintre serviciile de spionaj, străine interesate direct în reîntoarcerea României la… sapă de lemn, profitând de disponibilitatea multor cozi de topor de care neamul acesta a tot avut „noroc“ şi cu încuviintarea… făcătorilor actuali ai globalizarii!
Cine şi cum ar fi putut rezista la o asemenea ofensivă!? Românii s-au dovedit nedemni de sacrificiul stramoşilor şi, contrar aşteptărilor fireşti, au concurat la disiparea avuţiei naţionale, implicit la dezmostenirea „lor şi a urmaşilor lor, în vecii vecilor“. S-au bucurat ca nătângii de desfiintarea cooperativelor agricole, dispusă de Petre Roman, distrugând fizic întrega bază materială care le aparţinea, de drept, tot lor! Au continuat balul libertăţii prin sporirea dezordinii în funcţionarea tuturor structurilor administrative şi nu numai a acestora.
Şi numai atunci când gospodăria nu mai avea garduri şi nici câini… au apărut „pricepuţii“, adevarata Coloana V-a a „edificării“ dezastrului total asupra unei ţări foarte frumoase, având păcatul de a fi locuită!
Citiţi, amintiţi-vă, gândiţi şi…speraţi,
Mugur Preda,
Bucureşti-România
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu anunţa că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. CEEA CE S-A CONSTRUIT ÎN 25 DE ANI S-A DISTRUS, JEFUIT ŞI VÂNDUT ÎN 20:1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges
2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau
3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor
4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila
5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj
6 Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta
7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj
8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati
9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj
10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj
11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara
12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti
13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures
14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt
15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova
16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea
17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti
18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti
19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti
20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges
21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau
22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov
23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj
24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta
25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj
26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati
27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara
28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi
29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti
30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures
31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures
32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova
33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu
34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava
35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis
36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti
37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti
38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti
39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti
40 Centrala miniera Valea Jiului – activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Deva Hunedoara
41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin
42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara
43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara
44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara
45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara
46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara
47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara
48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara
49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara
50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara
51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara
52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara
53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara
54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara
55 Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj
56 Intreprinderea miniera Rovinari Gorj
57 Intreprinderea miniera Motru Gorj
58 Intreprinderea miniera Jilt Gorj
59 Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj
60 Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova
61 Intreprinderea miniera Cimpulung Arges
62 Intreprinderea miniera Voivozi Bihor
63 Intreprinderea miniera Capeni Covasna
64 Intreprinderea miniera Salaj Salaj
65 Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures
66 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba
67 Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures
68 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures
69 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu
70 Combinatul minier Suceava Suceava
71 Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara
72 Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba
73 Intreprinderea miniera Dobresti Bihor
74 Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin
75 Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin
76 Intreprinderea miniera Balan Harghita
77 Intreprinderea miniera Barza Hunedoara
78 Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara
79 Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
80 Intreprinderea salina Ocna Mures Alba
81 Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau
82 Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj
83 Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj
84 Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta
85 Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita
86 Intreprinderea salina Praid Harghita
87 Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti
88 Intreprinderea miniera Slanic Prahova
89 Intreprinderea miniera Cacica Suceava
90 Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea
91 Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu
92 Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu
93 Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu
94 Trustul petrolului Pitesti Arges
95 Trustul petrolului Moinesti Bacau
96 Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj
97 Trustul petrolului Bolintin Ilfov
98 Trustul petrolului Ploiesti Prahova
99 Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova
100 Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova
101 Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova
102 Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita
103 Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara
104 Intreprinderea Victoria – Calan Hunedoara
105 Intreprinderea de fier Vlahita Harghita
106 Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin
107 Intreprinderea “Otelul Rosu” -Otelul Rosu Caras-Severin
108 Intreprinderea “Ciocanul” Nadrag Timis
109 Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati
110 Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati
111 Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati
112 Centrala industriala de prelucrari metalurgice Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
113 Intreprinderea metalurgica Aiud Alba
114 Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud
115 Intreprinderea Laminorul Braila Braila
116 Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau
117 Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj
118 Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati
119 Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi
120 Intreprinderea de tevi Roman Neamt
121 Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
122 Intreprinderea de produse refractare “Refractar” Alesd Alba
123 Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor
124 Intreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda Cluj
125 Intreprinderea “Carbochim” Cluj-Napoca Cluj
126 Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova
127 Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt
128 Intreprinderea de alumina Oradea Bihor
129 Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt
130 Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt
131 Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea
132 Intreprinderea metalurgica “Neferal” – Branesti M. Bucuresti
133 Intreprinderea metalurgica “Laromet” – Bucuresti M. Bucuresti
134 Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj
135 Intreprinderea de supape bolturi – Topoloveni Arges
136 Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt
137 Centrala industrila de autovehicule pentru transport – Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
138 Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto “Sf. Gheorghe” Covasna
139 Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov
140 Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor
141 Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi
142 Intreprinderea metalurgica “Republica” Reghin Mures
143 Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare
144 Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu
145 Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu
146 Intreprinderea “Automecanica” Medias Sibiu
147 Intreprinderea “Autobuzul ” Bucuresti M. Bucuresti
148 Intreprinderea “Automecanica” Bucuresti M. Bucuresti
149 Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges
150 Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges
151 Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport – Oradea Bihor
152 Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti Arges
153 Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Tractorul” brasov Brasov
154 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
155 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
156 Intreprinderea Tehnofrig Cluj
157 Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor
158 Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti
159 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
160 Intreprinderea mecanica Codlea Brasov
161 Intreprinderea mecanica Brasov Brasov
162 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
163 Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau
164 Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta
165 Intreprinderea de tractoare si masini agricole “7 Noiembrie ” Craiova Dolj
166 Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj
167 Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati
168 Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita
169 Intreprinderea mecanica”Ceahlaul” Piatra Neamt Neamt
170 Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova
171 Intreprinderea „Tehnometal“ – Timisoara Timis
172 Intreprinderea de masini agricole „Semanatoarea“ Bucuresti M. Bucuresti
173 Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic “Grivita Rosie” Bucuresti M. Bucuresti
174 Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau
175 Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau
176 Intreprinderea „Armatura“ Cluj-napoca Cluj
177 Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita
178 Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj
179 Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu
180 Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova
181 Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea
182 Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti
183 Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti
184 Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti
185 Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea „1 Mai“ Ploiesti
186 Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita
187 Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita
188 Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara
189 Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures
190 Intreprinderea „Unio“ Satu Mare Satu Mare
191 Intreprinderea mecanica Campina Prahova
192 Intreprinderea „Neptun“ Campina Prahova
193 Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova
194 Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova
195 Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui
196 Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti
197 Intreprinderea mecanica „Dr. Petru Groza“ Bihor
198 Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis
199 Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita Bistrita-Nasaud
200 Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin
201 Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin
202 Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin
203 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
204 Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin
205 Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj
206 Intreprinderea „Tehnofrig“ – Cluj-Napoca Cluj
207 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
208 Intreprinderea „Independenta“ – Sibiu Sibiu
209 Intreprinderea mecanica Timisoara Timis
210 Intreprinderea „Vulcan“ -Bucuresti M. Bucuresti
211 Intreprinderea „Metalica“ – Bucuresti M. Bucuresti
212 Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti
213 Intreprinderea de vagoane Arad Arad
214 Intreprinderea „Hidromecanica“ Brasov Brasov
215 Intreprinderea de utilaj greu „Progresul“ Braila Braila
216 Intreprinderea mecanica „Nicolina“ Iasi Iasi
217 Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi
218 Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
219 Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
220 Intreprinderea de vagoane Caracal Olt
221 Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt
222 Intreprinderea „Steaua Rosie“ Bucuresti M. Bucuresti
223 Intreprinderea „Timpuri Noi“ Bucuresti M. Bucuresti
224 Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea „Rulmentul“ Brasov- Brasov Brasov
225 Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui
226 Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman
227 Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova
228 Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau
229 Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani
230 Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov
231 Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna
232 Intreprinderea de suruburi Sighetul-Marmatiei Maramures
233 Intreprinderea de suruburi Medias Sibiu
234 Centrala industriala navala Galati- activitatea proprie a centralei inclusiv Santierul Naval Galati Galati
235 Santierul Naval Braila Braila
236 Santierul Naval Constanta Constanta
237 Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita Giurgiu
238 Santierul naval Giurgiu Giurgiu
239 Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
240 Intreprinderea Mecanica Navala Constanta Constanta
241 Intreprinderea Mecanica Navala Galati Galati
242 Santierul Naval Tulcea Tulcea
243 Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si forjate din otel Galati Galati
244 Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si Scule- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
245 Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj Alba
246 Intreprinderea de strunguri Arad Arad
247 Intreprinderea de masini unelte Bacau Bacau
248 Intreprinderea Infratirea Oradea Bihor
249 Intreprinderea de scule Rasnov Brasov
250 Intreprinderea de unelte si scule Brasov Brasov
251 Intreprinderea de utilaj greu Craiova Dolj
252 Intreprinderea de strunguri Targoviste Dambovita
253 Intreprinderea mecanica Gheorghieni harghita
254 Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi Iasi
255 Intreprinderea mecanica Roman Neamt
256 Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat Buzau
257 Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu Gorj
258 Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia -Mare Maramures
259 Intreprinderea mecanica Sibiu Sibiu
260 Intreprinderea Balanta Sibiu Sibiu
261 Intreprinderea mecanica Suceava Suceava
262 Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani Vrancea
263 Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti M. Bucuresti
264 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti
265 Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti M. Bucuresti
266 Intreprinderea de motoare electrice Pitesti Arges
267 Intreprinderea “Electroprecizia” Sacele Brasov
268 Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe Covasna
269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti Dambovita
270 Intreprinderea “Electromures” Timisoara Timis
271 Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti M. Bucuresti
272 Intreprinderea “Acumulatorul” Bucuresti M. Bucuresti
273 Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti M. Bucuresti
274 Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti M. Bucuresti
275 Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul -activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti- Bucuresti M. Bucuresti
276 Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice “Electroarges” – Curtea de Arges Arges
277 Intreprinderea “Romlux” Targoviste Dambovita
278 Intreprinderea “Steaua Electrica” Fieni Dambovita
279 Intreprinderea Tehnoton Iasi Iasi
280 Intreprinderea de ferite Urziceni Ilfov
281 Intreprinderea “Electronica” Bucuresti M. Bucuresti
282 Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa M. Bucuresti
283 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti M. Bucuresti
284 Intreprinderea de cinescoape Bucuresti M. Bucuresti
285 Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti M. Bucuresti
286 Intreprinderea “Conect” bucuresti M. Bucuresti
287 Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti M. Bucuresti
288 Intreprinderea de relee medias Sibiu
289 Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea ” Automatica” Bucuresti M. Bucuresti
290 Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune ” Electrocontact” Botosani Botosani
291 Intreprinderea de contactoare Buzau Buzau
292 Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat Buzau
293 Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Tg. Secuiesc Covasna
294 Intreprinderea “Sinterom” Cluj – Napoca Cluj
295 Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria Teleorman
296 Intreprinderea de aparataj electric de instalatii – titu Dambovita
297 Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad Vaslui
298 Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara Timis
299 Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti M. Bucuresti
300 Intreprinderea “Electroaparataj” Bucuresti M. Bucuresti
301 Intreprinderea “Electromagnetica” Bucuresti M. Bucuresti
302 Intreprinderea “Electrotehnica ” Bucuresti M. Bucuresti
303 Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – Bucuresti M. Bucuresti
304 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani Botosani
305 Intreprinderea “Metalul Rosu” Cluj- Napoca Cluj
306 Intreprinderea “Unirea” Cluj – Napoca Cluj
307 Intreprinderea “Electrometal” Cluj-Napoca Cluj
308 Intreprinderea “Nicovala” Sighisoara Mures
309 Intreprinderea “Metalotehnica” Tg. Mures Mures
310 Intreprinderea de masini textile “IMATEX” Tg. Mures Mures
311 Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara “Izlaz” Alexandria Teleorman
312 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb “9 Mai” Lugoj Timis
313 Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila “AMIT” Bucuresti M. Bucuresti
314 Intreprinderea “Precizia” Bucuresti M. Bucuresti
315 Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti M. Bucuresti
316 Intreprinderea Mecanica Bailesti Dolj
317 Intreprinderea Ceahlaul Tg. Neamt Neamt
318 Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia Constanta
319 Centrala industriala de rafinarii si petrochimie – activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul Petrochimic Brazi Prahova
320 Combinatul petrochimic Pitesti Arges
321 Combinatul Petrochimic Borzesti Bacau
322 Intreprinderea Rafinaria Darmanesti Bacau
323 Intreprinderea Rafinaria Crisana Bihor
324 Intreprinderea Rafinaria Brasov Brasov
325 Combinatul petrochimic Midia- Navodari Constanta
326 Combinatul petrochimic Teleajen Prahova
327 Intreprinderea Rafinaria Ploiesti Prahova
328 Intreprinderea Rafinaria “Vega” Ploiesti Prahova
329 Intreprinderea Rafinaria Campina Prahova
330 Intreprinderea chimica “Carbosin” Copsa Mica Sibiu
331 Combinatul petrochimic “Solventul” Timisoara Timis
332 Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova- activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul Chimic Craiova Dolj
333 Combinatul de ingrasaminte chimice Arad Arad
334 Combinatul de ingrasaminte chimice Baca Bacau
335 Combinatul chimic Fagaras Brasov
336 Combinatul chimic Victoria Brasov
337 Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari Constanta
338 Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia Ialomita
339 Combinatul de ingrasaminte chimice Tirgu- Mures Mures
340 Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra Neamt Neamt
341 Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca Prahova
342 Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele Teleorman
343 Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonate- Bucuresti M. Bucuresti
344 Intreprinderea chimica “Sinteza” Oradea Bihor
345 Intreprinderea de coloranti “Colorom” Codlea Brasov
346 Intreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Brasov Brasov
347 Intreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj- Napoca Cluj
348 Intreprinderea chimica Craiova Dolj
349 Intreprinderea de antibiotice Iasi Iasi
350 Intreprinderea de detergenti “Dero” Ploiesti Prahova
351 Intreprinderea “Progresul” Ploiesti Prahova
352 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Azur” Timisoara Timis
353 Intreprinderea chimica Marasesti Vrancea
354 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Policolor” M.Bucuresti
355 Intreprinderea de medicamente si coloranti “Sintofarm” M.Bucuresti
356 Intreprinderea de medicamente “Biofarm” M.Bucuresti
357 Intreprinderea de produse cosmetice “Nmiraj” M.Bucuresti
358 Intreprinderea de sapun “Stela” M.Bucuresti
359 Intreprinderea chimica “Victoria” M.Bucuresti
360 Centrala industriala de fire si fibre sintetice – activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti Neamt
361 Combinatul de fibre artificiale “Vascoza” Lupeni Hunedoara
362 Combinatul de fibre sintetice Iasi Iasi
363 Intreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” M. Bucuresti
364 Centrala industriala de produse anorganice -activitatea proprie a centralei, inclusiv combinatul chimic Ramnicul- Valcea Valcea
365 Combinatul de produse sodice Ocna Mures Alba
366 Intreprinderea chimica Turda Cluj
367 Combinatul chimic Tarnaveni Mures
368 Combinatul de produse sodice Govora Valcea
369 Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plastice- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni M. Bucuresti
370 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti Arges
371 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov Brasov
372 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau Buzau
373 Intreprinderea “Napochim” Cluj- Napoca Cluj
374 Intreprinderea “Energia” -Constanta Constanta
375 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu Jiu Gorj
376 Intreprinderea chimica Orastie Hunedoara
377 Intreprinderea de prelucrare mase plastice iasi Iasi
378 Intreprinderea “Prodcomplex” Targu Mures Mures
379 Intreprinderea de anvelope”Victoria” Floresti Prahova
380 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani Valcea
381 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani Vrancea
382 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti M. Bucuresti
383 Combinatul de articole din cauciuc Jilava M. Bucuresti
384 Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
385 Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti Bacau
386 Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras Brasov
387 Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti Dambovita
388 Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc Harghita
389 Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi Prahova
390 Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare Satu Mare
391 Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni M.Bucuresti
392 Institutul central de cercetari chimice Bucuresti M.Bucuresti
393 Intreprinderea chimica Rasnov Brasov
394 Intreprinderea chimica Dudesti M. Bucuresti
395 Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti M. Bucuresti
396 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj Alba
397 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes Alba
398 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni Alba
399 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad Arad
400 Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti Arges
401 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau Bacau
402 Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti Bacau
403 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea Bihor
404 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita Bistrita-Nasaud
405 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani Botosani
406 Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov Brasov
407 Combinatul de prelucrare a lemnului Braila Braila
408 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes Caras-Severin
409 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla Cluj
410 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj – Napoca Cluj
411 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej Cluj
412 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta Constanta
413 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe Covasna
414 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa Dambovita
415 Intreprinderea “Metal- lemn” Craiova Dolj
416 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati Galati
417 Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu Gorj
418 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni Harghita
419 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc Harghita
420 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva Hunedoara
421 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei Maramures
422 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi Iasi
423 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin Mehedinti
424 Intreprinderea ILEFOR Targu Mures Mures
425 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin Mures
426 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu Mures Mures
427 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamt Neamt
428 Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie “Relaxa Mizil” Prahova
429 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti Prahova
430 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare Satu Mare
431 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau Salaj
432 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu Sibiu
433 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava Suceava
434 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti Suceava
435 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara Timis
436 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui Vaslui
437 Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea Valcea
438 Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani Vrancea
439 Intreprinderea “Arta Mobilei” M. Bucuresti
440 Intreprinderea “Produse lemn mobila” M. Bucuresti
441 Intreprinderea de casete de radio si televizoare M. Bucuresti
442 Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti M. Bucuresti
443 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes Alba
444 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad Arad
445 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti Arges
446 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau Bacau
447 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea Bihor
448 Intreprinderea de impletituri Oradea Bihor
449 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita Bistrita-Nasaud
450 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov Brasov
451 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau
452 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes Caras-Severin
453 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca Cluj
454 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta Constanta
455 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc Covasna
456 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu Gorj
457 Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita Harghita
458 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc Harghita
459 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva Hunedoara
460 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi Iasi
461 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare Maramures
462 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova Mehedinti
463 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin Mures
464 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt Neamt
465 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti Prahova
466 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare Satu Mare
467 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu Sibiu
468 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava Suceava
469 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara Timis
470 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea Valcea
471 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani Vrancea
472 Centrala industriala de celuloza si hartie Braila- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila
473 Intreprinderea de celuloza si hartie “Letea” Bacau Bacau
474 Intreprinderea de hartie Petresti Alba
475 Intreprinderea de hartie “Bistrita” Prundul Bargaului Bistrita-Nasaud
476 Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti Brasov
477 Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav Brasov
478 Intreprinderea de celuloza si hartie Dej Cluj
479 Intreprinderea de cartoane si confectii “Mucart” Cluj-Napoca Cluj
480 Intreprinderea de celuloza si hartie Palas-Constanta Constanta
481 Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi Ialomita
482 Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
483 Intreprinderea de celuloza si hartie “Reconstructia” Piatra Neamt Neamt
484 Intreprinderea de hartie si cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamt Neamt
485 Intreprinderea de hartie Busteni Prahova
486 Intreprinderea de cartoane si confectii “Prahova” Scaieni Prahova
487 Combinatul de celuloza si hartie Suceava Suceava
488 Centrala cimentului – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
489 Combinatul pentru lianti Campulung Arges
490 Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd Bihor
491 Combinatul pentru lianti Hoghiz Brasov
492 Combinatul pentru lianti Brasov Brasov
493 Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda Cluj
494 Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia Constanta
495 Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni Dambovita
496 Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu Gorj
497 Intreprinderea pentru lianti Deva Hunedoara
498 Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz Neamt
499 Centrala materialelor de constructii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
500 Intreprinderea de materiale de constructii Oradea Bihor
501 Intreprinderea de materiale de constructii Brasov Brasov
502 Intreprinderea de materiale de constructii Buzau Buzau
503 Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii Cluj-Napoca Cluj
504 Intreprinderea de materiale de constructii Turda Cluj
505 Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta Constanta
506 Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta Constanta
507 Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti Dambovita
508 Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova Dolj
509 Intreprinderea de prefabricate din beton Galati Galati
510 Intreprinderea de materiale de constructii Deva Hunedoara
511 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria Hunedoara
512 Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi Ialomita
513 Intreprinderea de materiale de constructii Iasi Iasi
514 Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara Mures
515 Intreprinderea de materiale de constructii Roman Neamt
516 Intreprinderea de materiale de constructii “1 Mai” Bucov Prahova
517 Intreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni Prahova
518 Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare Satu Mare
519 Intreprinderea de produse ceramice Zalau Salaj
520 Intreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu Sibiu
521 Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara Timis
522 Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia Timis
523 Intreprinderea de produse ceramice Lugoj Timis
524 Intreprinderea “EXTRACERAM” Timisoara Timis
525 Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui Vaslui
526 Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti Vrancea
527 Intreprinderea de materiale de constructii “Cesarom” M. Bucuresti
528 Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti M. Bucuresti
529 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii “7 Noiembrie” Bucuresti M. Bucuresti
530 Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane “Granitul” Bucuresti M. Bucuresti
531 Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
532 Intreprinderea de utilaje Alba Iulia Alba
533 Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad Arad
534 Intreprinderea de suruburi “Anghel Saligni” Cernavoda Constanta
535 Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau Buzau
536 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi Dolj
537 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni Harghita
538 Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi Iasi
539 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin Mures
540 Intreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail” Prahova
541 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu Sibiu
542 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava Suceava
543 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti M. Bucuresti
544 Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita
545 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia Alba
546 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc Arad
547 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov Brasov
548 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda Cluj
549 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman Neamt
550 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina Olt
551 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu Satu Mare
552 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea Tulcea
553 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani Valcea
554 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga Vrancea
555 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru M. Bucuresti
556 Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
557 Intreprinderea de reparatii Braila Braila
558 Intreprinderea de reparatii Ploiesti Prahova
559 Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria Teleorman
560 Intrerprinderea “6 Martie” Timisoara Timis
561 Intreprinderea de constructii metalice si aparataje M. Bucuresti
562 Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti M. Bucuresti
563 Centrala mecanica de material rulant – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
564 Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov Brasov
565 Intreprinderea mecanica de material rulant “16 Februarie” Cluj-Napoca Cluj
566 Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova Dolj
567 Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria Hunedoara
568 Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi Iasi
569 Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede Teleorman
570 Centrala industriala de reparatii auto- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
571 Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca Cluj
572 Intreprinderea de reparatii auto Craiova Dolj
573 Intreprinderea de reparatii auto Tecuci Galati
574 Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare Maramures
575 Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures Mures
576 Intreprinderea de reparatii auto Campina Prahova
577 Intreprinderea de reparatii auto Suceava Suceava
578 Intreprinderea de reparatii auto Timisoara Timis
579 Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud Alba
580 Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti Arges
581 Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov Brasov
582 Intreprinderea de aparate de cale Buzau Buzau
583 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita Harghita
584 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva Hunedoara
585 Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu Giurgiu
586 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie Maramures
587 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni M. Bucuresti
588 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti- Chitila M. Bucuresti
589 Santierul Naval Orsova Mehedinti
590 Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti
591 Centrala industriei bumbacului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
592 Intreprinderea textila “UTA” Arad Arad
593 Intreprinderea “Textila Pitesti” Arges
594 Intreprinderea textila “crisana” Oradea Bihor
595 Intreprinderea “Textila Nasaud” Bistrita-Nasaud
596 Intreprinderea textila “Moldova” Botosani Botosani
597 Intreprinderea “Tesatoria Codlea” Brasov
598 Intreprinderea “Textila” Buzau Buzau
599 Intreprinderea “Textila Bucegi” Pucioasa Dambovita
600 Intreprinderea textila “Oltul” Sf. Gheorghe Covasna
601 Intreprinderea “Textila” Calafat Dolj
602 Intreprinderea “Textila Galati” Galati
603 Intreprinderea de ata si filatura”Odorhei” Harghita
604 Intreprinderea “Filatura de bumbac Slobozia” Ialomita
605 Intreprinderea “Tesatura Iasi” Iasi
606 Intreprinderea “Textila Dunareana” Giurgiu Giurgiu
607 Intreprinderea “Filatura de bumbac Oltenita” Giurgiu
608 Intreprinderea de vata Buftea Ilfov
609 Intreprinderea “Filatura de bumbac Baia Mare” Maramures
610 Intreprinderea textila “Cazanele” orsova Mehedinti
611 Intreprinderea “Tesatoria de bumbac” Sighisoara Mures
612 Intreprinderea “Textila Slatina” Olt
613 Intreprinderea textila “Ardeleana” Satu Mare Satu Mare
614 Intreprinderea “Filatura de bumbac Carei” Olt
615 Intreprinderea textila “Tarnava Medias” Sibiu
616 Intreprinderea textila “Firul Rosu” Talmaciu Sibiu
617 Intreprinderea textila ” 11 Iunie” Cisnadie Sibiu
618 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Campulung Moldovenesc Suceava
619 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Gura Humorului Suceava
620 Intreprinderea “Textila Teleorman” Rosiorii de Vede Teleorman
621 Intreprinderea “Textila Timisoara” Timis
622 Intreprinderea “Textila Lugoj” Timis
623 Intreprinderea textila “Bumbacul” Timisoara Timis
624 Intreprinderea “Ambalajul metalic” Timisoara Timis
625 Intreprinderea “Textila Vaslui” Vaslui
626 Intreprinderea textila “Dacia” M. Bucuresti
627 Intreprinderea “Industria bumbacului” M. Bucuresti
628 Intreprinderea textila “Aurora” M. Bucuresti
629 Intreprinderea textila “Suveica” M. Bucuresti
630 Intreprinderea textila “7 Noiembrie” M. Bucuresti
631 Intreprinderea “Bumbacaria romaneasca Jilava” M. Bucuresti
632 Centrala industriei matasii, inului si canepii-Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
633 Intreprinderea textila “Drum Nou” Oradea Bihor
634 Intreprinderea textila “Republica” Darste Brasov
635 Intreprinderea de matase “Romania muncitoare” Cluj -Napoca Cluj
636 Intreprinderea textila “Dobrogeana” Constanta Constanta
637 Intreprinderea textila “Trainica” Pucioasa Dambovita
638 Intreprinderea textila “Navodul” Galati Galati
639 Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni Harghita
640 Intreprinderea ” Filatura de in si canepa” Gheorghieni Harghita
641 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Deva Hunedoara
642 Intreprinderea de matase”Victoria” Iasi Iasi
643 Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani Iasi
644 Intreprinderea de in si canepa “Textila” Iasi Iasi
645 Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti Ilfov
646 Intreprinderea textila “Intex” Paulesti Prahova
647 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Sighisoara Mures
648 Intreprinderea de in si canepa Negresti Satu Mare
649 Intreprinderea textila “Solidaritatea” Satu Mare Satu Mare
650 Intreprinderea textila “Matasea Rosie” Cisnadie Sibiu
651 Intreprinderea “Filatura de in si canepa” Falticeni Suceava
652 Intreprinderea textila “Garofita” Timisoara Timis
653 Intreprinderea textila “Filatura de matase naturala” Lugoj Timis
654 Intreprinderea textila “Arta textila” Timisoara Timis
655 Intreprinderea “Filatura si tesatoria” Sanicolau Mare Timis
656 Intreprinderea textila ” 13 Decembrie” Timisoara Timis
657 Intreprinderea de panglici Zimnicea Teleorman
658 Intreprinderea de matase “Select” M. Bucuresti
659 Intreprinderea de matase “Flamura Rosie” M. Bucuresti
660 Intreprinderea de matase “Borangicul” M. Bucuresti
661 Intreprinderea de matase “Matasea populara” M. Bucuresti
662 Intreprinderea de matase “Tesatoriile Reunite” M. Bucuresti
663 Intreprinderea de stofe de mobila M. Bucuresti
664 Intreprinderea textila “Unirea” M. Bucuresti
665 Intreprinderea textila “Industria Iutei” M. Bucuresti
666 Intreprinderea de in, canepa “Prodin” M. Bucuresti
667 Centrala linii- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
668 Intreprinderea de stofe “Argeseana” Arges
669 Intreprinderea Filatura de lina “Musceleana” Cetateni Arges
670 Intreprinderea de postav Buhusi Bacau
671 Intreprinderea de postav “Proletarul” Bacau Bacau
672 Intreprinderea “Netex” Bistrita Bistrita-Nasaud
673 Intreprinderea de stofe “Carpatex” Brasov Brasov
674 Intreprinderea de postav Prejmer Brasov
675 Intreprinderea textila “Octombrie Rosu” Ghimbav Brasov
676 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau Buzau
677 Intreprinderea integrata de lina Constanta Constanta
678 Intreprinderea textila “Independenta” Craiova Dolj
679 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Miercurea Ciuc Harghita
680 Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt Neamt
681 Intreprinderea de stofe Sighisoara Mures
682 Intreprinderea de stofe “Dorobantul” Ploiesti Prahova
683 Intreprinderea de stofe “Filatura de lina pieptanata” Mizil Prahova
684 Intreprinderea “Textila” Cisnadie Sibiu
685 Intreprinderea “Libertatea” Sibiu Sibiu
686 Intreprinderea textila “Dumbrava” Sibiu Sibiu
687 Intreprinderea Industria linii Timisoara Timis
688 Intreprinderea de palarii “Paltim” Timisoara Timis
689 Intreprinderea de palarii “Lux” Periam Timis
690 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Focsani Vrancea
691 Intreprinderea de postav Azuga Prahova
692 Intreprinderea “Textila” Grivita M. Bucuresti
693 Intreprinderea romana de pisla M. Bucuresti
694 Intreprinderea “Filatura de lina piptanata” M. Bucuresti
695 Intreprinderea “Munca Textila” M. Bucuresti
696 Centrala industriei tricotajelor- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
697 Intreprinderea de ciorapi Sebes Alba
698 Intreprinderea de tricotaje “Tricoul rosu” Arad Arad
699 Intreprinderea de tricotaje “Miorita” Oradea Bihor
700 Intreprinderea de tricotaje Brasov Brasov
701 Intreprinderea de tricotaje Buzau Buzau
702 Intreprinderea de tricotaje “Somesul” Cluj-Napoca Cluj
703 Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc Harghita
704 Intreprinderea de tricotaje Toplita Harghita
705 Intreprinderea de tricotaje Hunedoara Hunedoara
706 Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani Iasi
707 Intreprinderea de tricotaje “Moldova” Iasi Iasi
708 Intreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet Maramures
709 Intreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra neamt Neamt
710 Intreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman Neamt
711 Intreprinderea de tricotaje Caracal Olt
712 Intreprinderea de tricotaje Campina Prahova
713 Intreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare Satu Mare
714 Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei Salaj
715 Intreprinderea de tricotaje “Drapelul rosu” Sibiu Sibiu
716 Intreprinderea de ciorapi”7 Noiembrie” Sibiu Sibiu
717 Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita Sibiu
718 Intreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava Suceava
719 Intreprinderea de tricotaje “Bucovina” Radauti Suceava
720 Intreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timisoara Timis
721 Intreprinderea de ciorapi Timisoara Timis
722 Intreprinderea de tricotaje Husi Vaslui
723 Intreprinderea de tricotaje Focsani Vrancea
724 Intreprinderea de tricotaje “Crinul” M. Bucuresti
725 Intreprinderea “Tricotajul rosu” M. Bucuresti
726 Intreprinderea de tricotaje “Tanara Garda” M. Bucuresti
727 Intreprinderea de tricotaje “Tricodava” M. Bucuresti
728 Intreprinderea de ciorapi “Apolo” M. Bucuresti
729 Intreprinderea de ace de tricotat M. Bucuresti
730 Centrala industriei confectiilor- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
731 Intreprinderea de confectii Arad Arad
732 Intreprinderea de confectii Curtea de Arges Arges
733 Intreprinderea de confectii Bacau Bacau
734 Intreprinderea de confectii Marghita Bihor
735 Intreprinderea de confectii Oradea Bihor
736 Intreprinderea de confectii Dorohoi Botosani
737 Intreprinderea de confectii Botosani Botosani
738 Intreprinderea de confectii Braila Braila
739 Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat Buzau
740 Intreprinderea de confectii Resita Caras-Severin
741 Intreprinderea de confectii “Flacara” Cluj-napoca Cluj
742 Intreprinderea de confectii “Peninsula” comuna Lumina Constanta
743 Intreprinderea de confectii “Targu Secuiesc” Cluj-napoca Covasna
744 Intreprinderea de confectii Craiova Dolj
745 Intreprinderea de confectii Targu Jiu Gorj
746 Intreprinderea de confectii Odorhei Harghita
747 Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc Harghita
748 Intreprinderea de confectii Calarasi Ialomita
749 Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi Iasi
750 Intreprinderea de confectii Baia mare Maramures
751 Intreprinderea de confectii “Portile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinti
752 Intreprinderea de confectii “Tarnava” Sighisoara Mures
753 Intreprinderea de confectii “Muresul” Tg. Mures Mures
754 Intreprinderea de confectii “Mondiala” Satu Mare Satu Mare
755 Intreprinderea de confectii “Steaua rosie” Sibiu Sibiu
756 Intreprinderea de confectii “Bega” Timisoara Timis
757 Intreprinderea de confectii Vaslui Vaslui
758 Intreprinderea de confectii Barlad Vaslui
759 Intreprinderea de confectii Focsani Vrancea
760 Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
761 Intreprinderea de incaltaminte “Ardeleana” Alba Iulia Alba
762 Intreprinderea de piele si marochinarie “Caprioara” Sebes Alba
763 Intreprinderea de incaltaminte si calapoade “Libertatea” Arad Arad
764 Intreprinderea de incaltaminte Pitesti Arges
765 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Partizanul” Bacau Bacau
766 Intreprinderea de incaltaminte “Solidaritatea” Oradea Bihor
767 Intreprinderea de incaltaminte “Crisul” Oradea Bihor
768 Intreprinderea de incaltaminte “Bihoreana” Marghita Bihor
769 Intreprinderea de incaltaminte “Arta” Oradea Bihor
770 Intreprinderea de blanarie “1 Mai” Oradea Bihor
771 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Timpuri Noi” Brasov Brasov
772 Intreprinderea de incaltaminte “Clujana” Cluj-Napoca Cluj
773 Intreprinderea “Tabacaria Bucovat” Dolj
774 Intreprinderea de blanarie “Vidra” Orastie Hunedoara
775 Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin Mures
776 Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures Mures
777 Intreprinderea “Tabacaria Minerala Corabia” Olt
778 Intreprinderea de piele “Poporul” Ploiesti Prahova
779 Intreprinderea de piele “Drum Nou” Satu Mare Satu Mare
780 Intreprinderea de piele si incaltaminte “8 Mai” Medias Sibiu
781 Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie “13 Decembrie” Sibiu Sibiu
782 Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita Sibiu
783 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Staruinta” Suceava Suceava
784 Intreprinderea de incaltaminte “Banatul” Timisoara Timis
785 Intreprinderea de incaltaminte “Modern” Timisoara Timis
786 Intreprinderea romana de piele Timisoara Timis
787 Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia Timis
788 Intreprinderea de calapoade Lugoj Timis
789 Intreprinderea de piele si manusi Timisoara Timis
790 Intreprinderea de nasturi Jimbolia Timis
791 Intreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timisoara Timis
792 Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte “Victoria” Timis
793 Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara Timis
794 Intreprinderea “Pretim” Timisoara Timis
795 Intreprinderea de incaltaminte Husi Vaslui
796 Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu Valcea Valcea
797 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani Valcea
798 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Pionierul” M. Bucuresti
799 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Flacara Rosie” M. Bucuresti
800 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Carmen” M. Bucuresti
801 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Republica” M. Bucuresti
802 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Tehnica Noua” M. Bucuresti
803 Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti
804 Intreprinderea de piele sintetica M. Bucuresti
805 Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava M. Bucuresti
806 Intreprinderea de nasturi si mase plastice M. Bucuresti
807 Intreprinderea de incaltaminte “Progresul” M. Bucuresti
808 Intreprinderea “Tabacaria minerala” Jilava M. Bucuresti
809 Intreprinderea “Prefin” M. Bucuresti
810 Intreprinderea Antilopa M. Bucuresti
811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine -Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
812 Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia Alba
813 Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges Arges
814 Intreprinderea de sticlarie “Padurea Neagra” Alesd Bihor
815 Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita Bistrita-Nasaud
816 Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi Botosani
817 Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani Botosani
818 Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca Buzau
819 Intreprinderea de geamuri Buzau Buzau
820 Intreprinderea de sticlarie Turda Cluj
821 Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla Cluj
822 Intreprinderea de portelan”Iria” Cluj-Napoca Cluj
823 Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu Jiu Gorj
824 Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare Maramures
825 Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara Mures
826 Intreprinderea de geamuri Tarnaveni Mures
827 Intreprinderea de sticlarie Azuga Prahova
828 Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti Prahova
829 Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte Prahova
830 Intreprinderea de geamuri Scaieni Prahova
831 Intreprinderea de sticlarie “Victoria muncii” Poiana Codrului Satu Mare
832 Intreprinderea de sticlarie “Vitrometan” Medias Sibiu
833 Intreprinderea de sticlarie Avrig Sibiu
834 Intreprinderea de geamuri Medias Sibiu
835 Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava Suceava
836 Intreprinderea de sticlarie Tomesti Timis
837 Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti M. Bucuresti
838 Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla M. Bucuresti
839 Centrala industriei articolelor casnice- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
840 Intreprinderea “Bunuri metalice” Arad Arad
841 Intreprinderea de ceasuri “Victoria” Arad Arad
842 Intreprinderea “Aradeanca” Arad Arad
843 Intreprinderea “Metalica” Oradea Bihor
844 Intreprinderea de mase plastice „Viitorul“ Oradea Bihor
845 Intreprinderea de pensule Cluj -Napoca Cluj
846 Intreprinderea „11 Iunie“ Galati Galati
847 Intreprinderea de paruri Sighet Maramures
848 Intreprinderea de vase emailate Sighisoara Mures
849 Intreprinderea „Jiul“ Bals Olt
850 Intreprinderea „Flacara“ Ploiesti Prahova
851 Intreprinderea de masini casnice emailate „23 August“ Satu Mare
852 Intreprinderea „Emailul rosu“ Medias Sibiu
853 Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului Sibiu
854 Intreprinderea „Flamura rosie“ Sibiu Sibiu
855 Intreprinderea „Metalurgica“ M. Bucuresti
856 Intreprinderea „Inox“ M. Bucuresti
857 Consiliul culturii si educatiei socialiste- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
858 Intreprinderea poligrafica Bacau Bacau
859 Intreprinderea poligrafica Crisana Bihor
860 Intreprinderea poligrafica Brasov Brasov
861 Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca Cluj
862 Intreprinderea poligrafica Oltenia Craiova Dolj
863 Intreprinderea poligrafica Galati Galati
864 Intreprinderea poligrafica Iasi Iasi
865 Intreprinderea poligrafica Banat Timisoara Timis
866 Intreprinderea poligrafica Sibiu Sibiu
867 Intreprinderea poligrafica „13 Decembrie 1918“ M. Bucuresti
868 Intreprinderea poligrafica „Informatia“ M. Bucuresti
869 Intreprinderea poligrafica „Arta grafica“ M. Bucuresti
870 Intreprinderea poligrafica „Filaret“ M. Bucuresti
871 Intreprinderea poligrafica „Buletinul Oficial“ M. Bucuresti
872 Casa de discuri „Electrecord“ M. Bucuresti
873 Intreprinderea Mecanica Poligrafica M. Bucuresti
874 Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria alimentara- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
875 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad Arad
876 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani Botosani
877 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Cluj-Napoca Cluj
878 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari Constanta
879 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci Galati
880 Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci Galati
881 Intreprinderea „Tehnoutilaj“ odorhei Harghita
882 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi Iasi
883 Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea Ilfov
884 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals Olt
885 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu Sibiu
886 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Rosiorii de Vede Teleorman
887 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara Timis
888 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti M. Bucuresti
889 Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila M. Bucuresti
890 Intreprinderea poligrafica “Luceafarul” M. Bucuresti
891 Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate -Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
892 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad
893 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Arges
894 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau
895 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Bihor
896 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Bihor
897 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Bihor
898 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Botosani
899 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Brasov
900 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila Braila
901 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca Braila
902 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat Buzau
903 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Buzau
904 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj-Napoca Cluj
905 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Cluj
906 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu Constanta
907 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Constanta
908 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Dolj
909 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Dolj
910 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Dolj
911 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu Dambovita
912 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati Galati
913 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Hunedoara
914 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi Ialomita
915 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Ialomita
916 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti Ialomita
917 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi Iasi
918 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Ilfov
919 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu
920 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Giurgiu
921 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris Ilfov
922 Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris Ilfov
923 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
924 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Mures
925 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Neamt
926 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Olt
927 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploisti Prahova
928 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare
929 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu
930 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Suceava
931 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Teleorman
932 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau Timis
933 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda Timis
934 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Vrancea
935 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru M. Bucuresti
936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
937 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad Arad
938 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti Arges
939 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni Arges
940 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea Bihor
941 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai Bihor
942 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras Brasov
943 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni Braila
944 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov Buzau
945 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej Cluj
946 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta Constanta
947 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa Dambovita
948 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Calafat Dolj
949 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci Galati
950 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg Hunedoara
951 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti Ialomita
952 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita Giurgiu
953 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea Ilfov
954 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu Giurgiu
955 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baia Mare Maramures
956 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Targu Mures Mures
957 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Caracal Olt
958 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valenii de munte Prahova
959 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Suceava Suceava
960 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Turnu Magurele Teleorman
961 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Timisoara Timis
962 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tulcea Tulcea
963 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Husi Vaslui
964 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Riureni Valcea
965 Intreprinderea de produse alimentare -Bucuresti M. Bucuresti
966 Centrala viei si vinului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
967 Intreprinderea viei si vinului Alba Iulia Alba
968 Intreprinderea viei si vinului Arad Arad
969 Intreprinderea viei si vinului Pitesti Arges
970 Intreprinderea viei si vinului Bacau Bacau
971 Intreprinderea viei si vinului Oradea Bihor
972 Intreprinderea viei si vinului Bistrita Bistrita-Nasaud
973 Intreprinderea viei si vinului Botosani Botosani
974 Intreprinderea viei si vinului Brasov Brasov
975 Intreprinderea viei si vinului Braila Braila
976 Intreprinderea viei si vinului Buzau Buzau
977 Intreprinderea viei si vinului Resita Caras-Severin
978 Intreprinderea viei si vinului Cluj-Napoca Cluj
979 Intreprinderea viei si vinului Constanta Constanta
980 Intreprinderea viei si vinului Sf. Gheorghe Covasna
981 Intreprinderea viei si vinului Targoviste Dambovita
982 Intreprinderea viei si vinului Craiova Dolj
983 Intreprinderea viei si vinului Galati Galati
984 Intreprinderea viei si vinului Targu Jiu Gorj
985 Intreprinderea viei si vinului Miercurea Ciuc Harghita
986 Intreprinderea viei si vinului Deva Hunedoara
987 Intreprinderea viei si vinului Calarasi Ialomita
988 Intreprinderea viei si vinului Iasi Iasi
989 Intreprinderea viei si vinului Ilfov-Bucuresti Ilfov
990 Intreprinderea viei si vinului Baia Mare Maramures
991 Intreprinderea viei si vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinti
992 Intreprinderea viei si vinului Targu Mures Mures
993 Intreprinderea viei si vinului Piatra Neamt Neamt
994 Intreprinderea viei si vinului Slatina Olt
995 Intreprinderea viei si vinului Ploiesti Prahova
996 Intreprinderea viei si vinului Satu Mare Satu Mare
997 Intreprinderea viei si vinului Zalau Salaj
998 Intreprinderea viei si vinului Sibiu Sibiu
999 Intreprinderea viei si vinului Suceava Suceava
1000 Intreprinderea viei si vinului Rosiorii de Vede Teleorman
1001 Intreprinderea viei si vinului Timisoara Timis
1002 Intreprinderea viei si vinului Tulcea Tulcea
1003 Intreprinderea viei si vinului Husi Vaslui
1004 Intreprinderea viei si vinului Dragasani Valcea
1005 Intreprinderea viei si vinului Focsani Vrancea
1006 Intreprinderea de vinuri si rachiuri Bucuresti Est M. Bucuresti
1007 Intreprinderea de vinuri si sampanie “Zarea” Bucuresti M. Bucuresti
1008 Centrala industrializarii carnii – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1009 Intreprinderea de industrializarea carnii Alba Alba
1010 Intreprinderea de industrializarea carnii Arad Arad
1011 Intreprinderea de industrializarea carnii Pitesti Arges
1012 Intreprinderea de industrializarea carnii Bacau Bacau
1013 Intreprinderea de industrializarea carnii Oradea Bihor
1014 Intreprinderea de industrializarea carnii Bistrita Bistrita-Nasaud
1015 Intreprinderea de industrializarea carnii Botosani Botosani
1016 Intreprinderea de industrializarea carnii Brasov Brasov
1017 Intreprinderea de industrializarea carnii Braila Braila
1018 Intreprinderea de industrializarea carnii Buzau Buzau
1019 Intreprinderea de industrializarea carnii Resita Caras-Severin
1020 Intreprinderea de industrializarea carnii Cluj-Napoca Cluj
1021 Intreprinderea de industrializarea carnii Constanta Constanta
1022 Frigoriferul portuar Constanta Constanta
1023 Intreprinderea de industrializarea carnii Sf. Gheorghe Covasna
1024 Intreprinderea de industrializarea carnii Targoviste Dambovita
1025 Intreprinderea de industrializarea carnii Craiova Dolj
1026 Intreprinderea de industrializarea carnii Galati Galati
1027 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Jiu Gorj
1028 Intreprinderea de industrializarea carnii Miercurea Ciuc Harghita
1029 Intreprinderea de industrializarea carnii Deva Hunedoara
1030 Intreprinderea de industrializarea carnii Calarasi Ialomita
1031 Intreprinderea de industrializarea carnii Iasi Iasi
1032 Intreprinderea de industrializarea carnii Ilfov Buc. Ilfov
1033 Intreprinderea de industrializarea carnii Baia Mare Maramures
1034 Intreprinderea de industrializarea carnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1035 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Mures Mures
1036 Intreprinderea de industrializarea carnii Piatra Neamt Neamt
1037 Intreprinderea de industrializarea carnii Slatina Olt
1038 Intreprinderea de industrializarea carnii Ploiesti Prahova
1039 Intreprinderea de industrializarea carnii Satu Mare Satu Mare
1040 Intreprinderea de industrializarea carnii Zalau Salaj
1041 Intreprinderea de industrializarea carnii Sibiu Sibiu
1042 Intreprinderea de industrializarea carnii Suceava Suceava
1043 Intreprinderea de industrializarea carnii Alexandria Teleorman
1044 Intreprinderea de industrializarea carnii Timisoara Timis
1045 Intreprinderea de industrializarea carnii Tulcea Tulcea
1046 Intreprinderea de industrializarea carnii Birlad Vaslui
1047 Intreprinderea de industrializarea carnii Ramnicu-Valcea Valcea
1048 Intreprinderea de industrializarea carnii Focsani Vrancea
1049 Intreprinderea „Antefrig“ Bucuresti M. Bucuresti
1050 Intreprinderea „Abatorul“ Bucuresti M. Bucuresti
1051 Intreprinderea de produse si conserve de carne Bucuresti M. Bucuresti
1052 Centrala industrializarii laptelui -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1053 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia Alba
1054 Intreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad
1055 Intreprinderea de industrializare a laptelui Pitesti Arges
1056 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bacau Bacau
1057 Intreprinderea de industrializare a laptelui Oradea Bihor
1058 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita Bistrita-Nasaud
1059 Intreprinderea de industrializare a laptelui Botosani Botosani
1060 Intreprinderea de industrializare a laptelui Brasov Brasov
1061 Intreprinderea de industrializare a laptelui Braila Braila
1062 Intreprinderea de industrializare a laptelui Buzau Buzau
1063 Intreprinderea de industrializare a laptelui Resita Caras-Severin
1064 Intreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca Cluj
1065 Intreprinderea de industrializare a laptelui Constanta Constanta
1066 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sfintu Gheorghe Covasna
1067 Intreprinderea de industrializare a laptelui Targoviste Dambovita
1068 Intreprinderea de industrializare a laptelui Craiova Dolj
1069 Intreprinderea de industrializare a laptelui Galati Galati
1070 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Jiu Gorj
1071 Intreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc Harghita
1072 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simeria Hunedoara
1073 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia Ialomita
1074 Intreprinderea de industrializare a laptelui Iasi Iasi
1075 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov- Bucuresti Ilfov
1076 Intreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare Maramures
1077 Intreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1078 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Mures Mures
1079 Intreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamt Neamt
1080 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slatina Olt
1081 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ploiesti Prahova
1082 Intreprinderea de industrializare a laptelui Satu- Mare Satu -Mare
1083 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simleul Silvaniei Salaj
1084 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu Sibiu
1085 Intreprinderea de industrializare a laptelui Suceava Suceava
1086 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria Teleorman
1087 Intreprinderea de industrializare a laptelui Timisoara Timis
1088 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea Tulcea
1089 Intreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui Vaslui
1090 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ramnicu Valcea Valcea
1091 Intreprinderea de industrializare a laptelui Focsani Vrancea
1092 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bucuresti M. Bucuresti
1093 Centrala productiei industrializarii sfeclei de zahar – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1094 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Arad Arad
1095 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Sascut Bacau
1096 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bucecea Botosani
1097 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bod Brasov
1098 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Buzau Buzau
1099 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Podari Dolj
1100 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Pascani Iasi
1101 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Giurgiu Giurgiu
1102 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Urziceni Ilfov
1103 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Tandarei Ialomita
1104 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Targu Mures Mures
1105 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Oradea Bihor
1106 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Ludus Mures
1107 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Roman Neamt
1108 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Corabia Olt
1109 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Timisoara Timis
1110 Intreprinderea de produse zaharoase Brasov Brasov
1111 Intreprinderea de produse zaharoase „Feleacul“ Cluj-Napoca Cluj
1112 Intreprinderea de produse zaharoase „Cerna“ Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1113 Intreprinderea de produse zaharoase „Victoria“ Sibiu Sibiu
1114 Intreprinderea de produse zaharoase „Kandia“ Timisoara Timis
1115 Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti M. Bucuresti
1116 Centrala berii, spirtului si amidonului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1117 Intreprinderea de spirt si drojdie Arad Arad
1118 Intreprinderea de bere Pitesti Arges
1119 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Margineni Bacau
1120 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Oradea Bihor
1121 Intreprinderea de bere si amidon Braila Braila
1122 Intreprinderea de bere „Aurora“ Brasov Brasov
1123 Intreprinderea de bere si spirt Cluj-Napoca Cluj
1124 Intreprinderea de bere Constanta Constanta
1125 Intreprinderea de spirt Sfantu Gheorghe Covasna
1126 Intreprinderea de amidon si glucoza Targu Secuiesc Covasna
1127 Intreprinderea de bere Galati Galati
1128 Intreprinderea de bere spirt si amidon Sinsimion Harghita
1129 Intreprinderea de bere si malt Hateg Hunedoara
1130 Intreprinderea de bere si spirt Iasi Iasi
1131 Intreprinderea de drojdie “Seineana” Seini Maramures
1132 Intreprinderea de bere si spirt „Banovita“ Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1133 Intreprinderea de bere Reghin Mures
1134 Intreprinderea de bere si amidon „Steagu Rosu“ Piatra Neamt Neamt
1135 Intreprinderea de bere Azuga Prahova
1136 Intreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare
1137 Intreprinderea de bere si amidon Sibiu Sibiu
1138 Intreprinderea de bere spirt si amidon Radauti Suceava
1139 Intreprinderea de bere Timisoara Timis
1140 Intreprinderea de bere spirt si drojdie – Bucuresti M. Bucuresti
1141 Intreprinderea de bere Rahova – Bucuresti M. Bucuresti
1142 Intreprinderea de bere Grivita – Bucuresti M. Bucuresti
1143 Intreprinderea de bere Bragadiru – Bucuresti M. Bucuresti
1144 Centrala uleiului – Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1145 Intreprinderea de ulei „Interindustrial“ Oradea Bihor
1146 Intreprinderea de ulei Constanta Constanta
1147 Intreprinderea de ulei „Oltenia“ Podari Dolj
1148 Intreprinderea de ulei „Prutul“ Galati Galati
1149 Intreprinderea de ulei Slobozia Ialomita
1150 Intreprinderea de ulei „Unirea“ Iasi Iasi
1151 Intreprinderea de ulei Urziceni Ilfov
1152 Intreprinderea de ulei „Ardealul“ Carei Satu Mare
1153 Intreprinderea de ulei Rosiorii de Vede Teleorman
1154 Intreprinderea de ulei Barlad Vaslui
1155 Intreprinderea de ulei „13 Decembrie“ Bucuresti M. Bucuresti
1156 Centrala productiei si industrializarii tutunului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1157 Intreprindetre de tigarete Ramnicu Sarat Buzau
1158 Intreprindetre de tigarete Sfantu Gheorghe Covasna
1159 Intreprindetre de tigarete Targu Jiu Gorj
1160 Intreprindetre de tigarete Iasi Iasi
1161 Intreprindetre de tigarete Timisoara Timis
1162 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Ocna Mures Alba
1163 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Arad Arad
1164 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Craiova Dolj
1165 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Urziceni Ilfov
1166 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Carei Satu Mare
1167 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Barlad Vaslui
1168 Centrala productiei si industrializarii pestelui -Ilfov -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Ilfov
1169 Intreprinderea piscicola Arad Arad
1170 Intreprinderea piscicola Cefa Bihor
1171 Intreprinderea piscicola Botosani Botosani
1172 Intreprinderea piscicola Braila Braila
1173 Intreprinderea piscicola Luciu Buzau
1174 Intreprinderea piscicola Cluj-Napoca Cluj
1175 Intreprinderea piscicola Constanta Constanta
1176 Intreprinderea piscicola Calafat Dolj
1177 Intreprinderea piscicola Galati Galati
1178 Intreprinderea piscicola Calarasi Ialomita
1179 Intreprinderea piscicola Iasi Iasi
1180 Intreprinderea piscicola Zau de Campie Mures
1181 Intreprinderea piscicola Bercu Satu Mare
1182 Intreprinderea piscicola Zimnicea Teleorman
1183 Intreprinderea piscicola Urseni Timis
1184 Intreprinderea piscicola Carja Vaslui
1185 Centrala Delta Dunarii – Tulcea- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Tulcea
1186 Intreprinderea de constructii si reparatii de nave si utilaje Tulcea Tulcea
1187 Intreprinderea de industrializare a pestelui Tulcea Tulcea
1188 Intreprinderea piscicola Macin Tulcea
1189 Centrala industriala de morarit, decorticat, panificatie si produse fainoase –Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1190 Intreprinderea de morarit si panificatie Alba Iulia Alba
1191 Intreprinderea de morarit si panificatie Arad Arad
1192 Intreprinderea de morarit si panificatie Pitesti Arges
1193 Intreprinderea de morarit si panificatie Bacau Bacau
1194 Intreprinderea de morarit si panificatie Oradea Bihor
1195 Intreprinderea de morarit si panificatie Bistrita Bistrita Nasaud
1196 Intreprinderea de morarit si panificatie Botosani Botosani
1197 Intreprinderea de morarit si panificatie Resita Caras-Severin
1198 Intreprinderea de morarit si panificatie Sfantu Gheorghe Covasna
1199 Intreprinderea de morarit si panificatie Targoviste Dambovita
1200 Intreprinderea de morarit si panificatie Targu Jiu Gorj
1201 Intreprinderea de morarit si panificatie Miercurea Ciuc Harghita
1202 Intreprinderea de morarit si panificatie Deva Hunedoara
1203 Intreprinderea de morarit si panificatie Slobozia Ialomita
1204 Intreprinderea de morarit si panificatie Ilfob Buc. Ilfov
1205 Intreprinderea de morarit si panificatie Baia Mare Maramures
1206 Intreprinderea de morarit si panificatie Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
1207 Intreprinderea de morarit si panificatie Piatra Neamt Neamt
1208 Intreprinderea de morarit si panificatie Zalau Salaj
1209 Intreprinderea de morarit si panificatie Suceava Suceava
1210 Intreprinderea de morarit si panificatie Tulcea Tulcea
1211 Intreprinderea de morarit si panificatie Barlad Vaslui
1212 Intreprinderea de morarit si panificatie Valcea Valcea
1213 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Brasov Brasov
1214 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Constanta Constanta
1215 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Galati Galati
1216 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Iasi Iasi
1217 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Targu Mures Mures
1218 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Slatina Olt
1219 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Ploiesti Prahova
1220 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Satu Mare Satu Mare
1221 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Sibiu Sibiu
1222 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Alexandria Teleorman
1223 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Focsani Vrancea
1224 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Bucuresti M. Bucuresti
1225 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Braila Braila
1226 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Craiova Dolj
1227 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Timisoara Timis
1228 Trustul inului, canepii si bumbacului – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
1229 Intreprinderea de in Mangalia Constanta
1230 Intreprinderea de in Reci Covasna
1231 Intreprinderea de in Joseni Harghita
1232 Intreprinderea de in Ulmeni Maramures
1233 Intreprinderea de in Ploiestiori Prahova
1234 Intreprinderea de in Cirta Sibiu
1235 Intreprinderea de in Ghindari Mures
1236 Intreprinderea de in Sighisoara Mures
1237 Intreprinderea de cinepa Iratosu Arad
1238 Intreprinderea de cinepa Palota Bihor
1239 Intreprinderea de cinepa Buzau Buzau
1240 Intreprinderea de cinepa Ludus Mures
1241 Intreprinderea de cinepa Sagna Neamt
1242 Intreprinderea de cinepa Dumbraveni Sibiu
1243 Intreprinderea de cinepa Sinicolaul Mare Timis
1244 Intreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui
1245 Intreprinderea de cinepa Alexandria Teleorman
1246 Intreprinderea de in si cinepa Beclean Bistrita Nasaud
1247 Intreprinderea de in si cinepa Carei Satu Mare
1248 Intreprinderea de in si cinepa Suceava Suceava
1249 Intreprinderea pentru producerea si valorificarea bumbacului Brinceni Teleorman
1250 Intreprinderea de de pescuit oceanic “NAVROM” Tulcea Tulcea
1251 Intreprinderea “PROTAN” Bucuresti M. Bucuresti
1252 Intreprinderea “Didactica M. Bucuresti
1253 Monetaria Statului M. Bucuresti
1254 Imprimeria Bancii Nationale M. Bucuresti
1255 Intreprinderea „Frigocom“ M. Bucuresti
1256 Intreprinderea de produse ortopedice si protezare M. Bucuresti
1257 Intreprinderea de tevi sudate Bucuresti
Francmasoneria a susţinut instalarea regimurilor comuniste în întreaga lume
BY · 
„Marxismul – „o filosofie a francmasoneriei, o ştiinţă socială pentru controlul maselor”
„Anarhistul şi revoluţionarul Lenin reprezintă idealul politic al francmasoneriei internaţionale.“ Această declaraţie a fost înregistrată la întrunirea Marii Loji a Germaniei din anul 1917. (Arhiva specială din Moscova 1421-1-9064 şi 815; Viktor Ostretsov – Francmasoneria, cultura şi istoria Rusiei, Moscova, 1999, p. 585)
Lenin slujea interesele Lojii Marele Orient al Franţei
În 1919, după ce Lenin a ajuns la putere, acesta a stabilit contacte cu Marele Orient al Franţei în Paris. Cât timp cât a locuit la Paris, Lenin a vizitat ocazional această lojă. (Viktor Ostretsov – Francmasoneria, cultura şi istoria Rusiei, Moscova, 1999, p. 584). De obicei nerecunoscător, Lenin şi-a arătat gratitudinea exclusiv faţă de şefii masoni din Paris care l-au ajutat să ajungă la putere. În anul 1919 el a trimis o sumă enormă de bani Marelui Orient pentru renovarea sediului lor din Paris, pentru propagandă şi alte activităţi, în timp ce milioane de ruşi răbdau de foame şi mureau pe străzile din Petrograd şi Moscova (Oleg Platonov – Coroana de spini a Rusiei: Istoria secretă a Francmasoneriei în secolul 20, Volumul 1, Moscova, 1997, p. 577). În 1920, ziarul Parole Libre publica informaţii despre întâlnirea Marelui Orient din 20 decembrie 1919 care a avut loc pe strada Cadet. Oficial, conducătorul lojii a dorit să aibă o atitudine anti-bolşevică. Ziarul a precizat însă că fratele Millet a declarat că Marele Orient a salutat cu entuziasm revoluţia bolşevică şi faptul că ei au ajuns la putere, menţionând că datorită bolşevicilor Marele Orient a reuşit să reconstruiască templul din strada Cadet. Marele Maestru portughez Sebastiao Magalhaes din Lima a fost de asemenea prietenos faţă de republica bolşevică din Rusia. Fratele Lankin din Paris a recunoscut că printre membrii Marelui Orient al Franţei sunt revoluţionari bolşevici şi că bolşevicii au fost încurajaţi de către francmasoni în activităţile lor din lumea întreagă.
Reprezentanţii francmasoneriei internaţionale au vizitat deseori Rusia sovietică, pentru a discuta diverse probleme cu Lenin, Trotsky, Bucharin, Petrovsky, Lunacharsky şi alţi fraţi masoni (Oleg Platonov – Coroana de spini a Rusiei: Istoria secretă a Francmasoneriei între 1731- 1996, Moscova, 1996 p. 283). Francmasoneria internaţională a urmărit cu satisfacţie distrugerile săvârşite de către bolşevici în Rusia, ţară prosperă şi cu o cultură înfloritoare. Marele Orient a răspândit minciuni despre această ţară înainte ca bolşevicii să ajungă la putere, susţinând că ea se afla într-o condiţie mizeră şi că lucrurile nu mergeau bine. Nu au fost menţionate părţile bune ale vechiului sistem, cum ar fi că în Rusia ţaristă companiile cu peste 100 de salariaţi ofereau asistenţă medicală gratuită salariaţilor. În anul 1919, liderul Consiliului Marelui Orient a declarat că bolşevismul înseamnă evoluţie, şi ca urmare, reprezintă un fenomen pozitiv. Pe data de 5 iulie 1843, Ragon, liderul francmason al lojii Socialistul din Bruxelles a prezentat o schiţă a programului de activitate revoluţionar, care avea să devină mai târziu Manifestul Partidului Comunist. Ziarul Le Socialiste a susţinut acest program, iar cea mai înaltă autoritate masonică belgiană, Consiliul Suprem al Belgiei, a convenit să accepte programul anarhist al lui Ragon ca fiind „corespunzător punctului de vedere masonic privind socialismul, şi toţi cei uniţi în credinţă faţă de Marele Orient trebuie să ducă la îndeplinire cu orice preţ acest program.” (Buletin intern al Lojii Marele Orient, iunie 1843).
Marxismul – încarnarea francmasoneriei
În 1919, Wiener Freimaurer Zeitung scria „profund mişcaţi, francmasonii au salutat steagurile roşii ale proletariatului revoluţionar”. Francmasonul Raimund Mautner a numit marxismul „încarnarea francmasoneriei” (Der Zirkel, No. 4, Vol. 37, p. 61).Aşadar, este limpede de înţeles de ce liderul socialist austriac, francmasonul şi asasinul politic Friedrich Adler discuta frecvent în secret cu liderul masonic Rothschild. În anul 1916, Adler a fost condamnat pentru uciderea prim-ministrului austriac Karl von Sturgkh, însă a fost eliberat după o scurtă perioadă de detenţie.
Majoritatea francmasonilor din lumea întreagă susţineau regimul de violenţă al sovieticilor. Fără acest ajutor, regimul s-ar fi prăbuşit. Cu toate că au existat păreri diferite între francmasoni şi bolşevici, colaborarea acestora a continuat. Marele Orient al Franţei a condamnat atitudinile antisovietice ale unor loji. În anul 1933, biroul internaţional pentru cooperare în cadrul francmasoneriei a acceptat o rezoluţie, făcând excepţie de la propaganda antisovietică încurajată de către loja franceză Steaua Nordului din Paris. Unii francmasoni activau ca revoluţionari de stânga, proclamând faptul că nu trebuie să se lupte împotriva bolşevicilor, deoarece a-l susţine pe Generalul Kolchak, personaj important al mişcării albe, ar constitui o crimă împotriva Rusiei.
Sacrificii umane in ritualurile francamsoneriei
Francmasonul şi fostul ministru de externe Pavel Milyukov a afirmat în anul 1924 despre comunism că s-a dezvoltat în deplină democraţie şi că ruşilor aflaţi în exil nu li se permite să interfereze în acest proces, prin sprijinirea anti-comunismului (Svobodnaya Rossiya, 1924). Atunci când bolşevicii au condamnat la moarte câţiva rebeli ruşi francmasoni, această încadrare a fost schimbată în secret cu condamnarea în lagărele de muncă. (Oleg Platonov – Coroana de spini a Rusiei: Istoria secretă a Francmasoneriei între 1731- 1996, Moscova, 1996, p. 284). Mulţi occidentali, şi în primul rând francezii care erau lideri comunişti, au păstrat secretă apartenenţa lor la francmasonerie. Francmasonii francezi (şi în special membrii Marelui Orient al Franţei) au oferit ajutorul lor cordial comuniştilor sovietici. Pe de altă poarte, francmasonul Richard N. Coudenhove-Kalergi, a dorit să pună bazele unei organizaţii anti-masonice. Este inutil să mai spunem că aceasta nu s-a înfiinţat niciodată. Socialiştii erau majoritari în lojile occidentale.
Francmasonii bolşevici aveau nevoie de sacrificii umane în ritualurile pe care le făceau. Din dispoziţia lui Lenin, aceştia au sacrificat oameni către demonul Molok, aşa după cum relatează fostul lider Georges Solomon, care a părăsit tabăra bolşevicilor (Georges Solomon – Printre cârmuitorii roşii, Stockholm, 1930, p. 56).
Cum realizau comuniştii masoni sacrificiile lor ritualice către Molok? La cartierul general al securităţii – Ceka din Kiev în 1920 exista o cameră care avea un bazin, altă dată plin cu caraşi aurii. Acest bazin era umplut cu sângele rezultat din sacrificiile umane. De-a lungul pereţilor erau amplasate cârlige de care erau atârnate corpurile umane. Pe umerii ofiţerilor erau scrijeliţi epoleţi, iar pe piepturile creştinilor cruci. Unii erau jupuiţi, iar carcasele lor lăsate atârnate în cârlige. Pe o masă era un vas cu alcool în care se afla capul tăiat al unui om. Capul aparţinuse unui grevist, un bărbat frumos trecut de 30 de ani. (Aleksei Shiropayev – Închisoarea neamului, Moscova, 2001, p. 75).
Revoluţionarii francmasoni
Atunci când în primăvara anului 1920, experimentatul conspirator Alexander Guchkov a realizat faptul că bolşevicii nu aveau nici cea mai mică intenţie de a împărţi puterea cu francmasonii din Rusia, el a început să comploteze împotriva Rusiei, în timp ce se afla la Berlin. (Oleg Platonov – Coroana de spini a Rusiei: Istoria secretă a Francmasoneriei în secolul 20, Volumul 1, Moscova, 1997, p. 580). Totuşi, acest lucru a fost inutil, de vreme ce francmasonii continuau să susţină regimul de la Moscova. Dorind să-i ajute pe bolşevici, francmasoneria internaţională a construit faţada falsă a comunismului.
În 1932, Marele Orient s-a întrunit în convenţia extraordinară de la Paris, unde preşedintele Gason Bergier a afirmat: „Ni s-a raportat personal de către fratele Radek din Marele Orient din Rusia, faptul că guvernul sovietic intenţionează să menţină o legătură strânsă cu francmasoneria mondială, şi ni se solicită totodată să îi influenţăm pe fraţii americani să facă tot ceea ce le stă în putinţă pentru a determina guvernul Roosvelt să recunoască puterea sovietică. Reprezintă o datorie morală pentru noi aceea de a-i susţine pe fraţii ruşi, şi împreună cu ei să continuăm lupta împotriva duşmanului comun.” (Oleg Platonov – Istoria secretă a francmasoneriei, Volumul 2, Moscova, 2000, p. 113). O lună mai târziu, la începutul anului 1933, Statele Unite au recunoscut puterea sovietică. Pentru guvernul sovietic următorul pas a fost legalizarea activităţii lojilor masonice pe teritoriul ţării. Li s-a permis să acţioneze liber. Karl Radek (pe numele real Chaim Sobelsohn), care deja era membru al Marelui Orient al Franţei înainte ca bolşevicii să pună mâna pe putere, a fost numit mare maestru al Marii Loje Sovietice Steaua Nordului.
Liderii diverselor mişcări revoluţionare au fost totdeauna francmasoni: Giuseppe Mazzini, Giuseppe Garibaldi, Aurelio Saffi, Agostino Bertani, Simon Bolivar (eliberatorul Americii de Sud), Francisco de Miranda (un general care a fondat loja Lautaro din Venezuela), Francisco I. Madero, Venustiano Carranza (general care a condus „revoluţia” din Mexic în perioada 1913-1914), Alvaro Obregon, Plutarco Elias Calles, Jose Marti, Salvador Allende, Fidel Castro etc.
Generalul Simon Bolivar (1783-1830) a devenit francmason în Europa. El a fost membru al lojii Craft în Cadiz, Spania, fiind totodată şi membru al lojii Nouă Surori (Marele Orient) din Paris, din anul 1807. Benjamin Franklin a fost de asemenea membru al aceleiaşi loji, şi pentru o perioadă a fost chiar Mare Maestru al ei. La Paris, Bolivar a devenit membru al Cavalerilor Templieri. El a fost cel care a instigat „revoluţiile” din Venezuela, Ecuador şi Peru şi în cele din urmă a fondat Bolivia. În anul 1824, el a fondat loja Libertatea Nr. 2 în Peru. Bolivar era cel care procura perucile lui George Washington, pe care acesta le trimitea la Lafayette, pentru a fi pudrate (Manly P. Hall – America îşi pecetluieşte destinul, California, 1998, p. 102).
Masonii conduc lumea din diferite posturi cheie
Francisco Madero era fiul unui mare latifundiar din Mexic. El a studiat ştiinţele economice în Franţa, unde a devenit şi francmason. Pe data de 5 octombrie 1910, el a iniţiat o revoltă împotriva regimului. În anul 1911, el a urmărit înlăturarea dictatorului Porfirio Diaz, ajutat fiind de Statele Unite. El a devenit apoi preşedinte al Mexicului. Madero a fost apoi înlăturat şi ucis de către generalul Victoriano Huerta în februarie 1913.
Milionarii masoni au fost cei care au condus revoluţia din Mexic în perioada 1910 – 917. Atunci când revoltele au luat sfârşit, Plutarco Elias Calles, francmason de gradul 33, şi-a asigurat accesul indirect la putere. În anul 1924, el a deveni preşedintele Mexicului, asigurându-se din acelaşi an că Mexicul recunoaşte puterea sovietică de la Moscova. Averea lui Calles era estimată la circa 80 milioane de pesos, în ciuda faptului că el se născuse într-o familie săracă.
Tovarăşul său Aron Saez (a cărui avere era estimată la 40 milioane de pesos) era un alt francmason extremist care a luat parte la aşa-zisa revoluţie, care nu a avut deloc urmări pozitive, având în vedere că 20.000 de catolici au fost omorâţi (Louis Marshalko – Cuceritorii lumii, Londra, 1958, p. 54). În timpul celor patru ani de mandat ai lui Calles ca preşedinte, toate proprietăţile ce aparţineau bisericii au fost confiscate, iar preoţilor li s-a interzis predarea religiei în şcoli. Începând cu anul 1928, Calles a devenit eminenţa cenuşie din spatele preşedinţilor: Portes Gil, Pascual Rubio şi Abelardo Rodriguez.
Francmason a fost şi Jose Marti (1853-1895), cel care în 1892 a fondat Partidului Revoluţionar Cubanez, şi care a condus insurecţia împotriva Spaniei în anul 1895.
Loja Nordică Nr. 570 din China a fost fondată în Shanghai în anul 1849. Mai târziu, ramura chineză a francmasoneriei a devenit extrem de puternică. La data de 18 martie 1949 a fost fondată o nouă mare lojă în templul masonic din Shanghai, ocazie cu care s-a distribuit un mare număr de invitaţii către reprezentanţii altor loji. După proclamarea Republicii Populare Chineze, majoritatea lojilor şi-au continuat activitatea ca şi cum nimic nu s-ar fi petrecut. Oricum, majoritatea dintre ele s-au mutat în Hong Kong, din motive de siguranţă. În 1962, ministrul de interne chinez şi-a exprimat dorinţa ca lojile să fie înregistrate ca fiind alte organizaţii. Francmasonilor nu li se permitea publicarea listelor cu membrii lor, şi se prefera ca ei să se mute în Hong Kong sau Taiwan. Potrivit unor surse din interiorul masoneriei, membrii lojilor nu au fost persecutaţi în timpul regimului comunist din China. Aceasta s-a datorat faptului că francmasonii erau activi la cel mai înalt nivel al guvernului (ca şi consilieri, printre altele).
Fidel Castro – asasin, terorist, francmason
Fidel Castro Ruz s-a născut în anul 1926, fiul unui bogat proprietar de pământuri, în vecinătatea lui Santiago de Cuba. Tatăl lui Fidel Castro, Angel Castro, a devenit milionar lucrând pentru firma lui Rockefeller, United Fruit Company. În timp ce era student la Universitatea din Havana, Castro era un huligan de notorietate (Paul Johnson – Timpurile moderne, New York, 1983). Fidel Castro s-a alăturat UIR, o organizaţie antifascistă şi anticatolică. El s-a asociat totodată comuniştilor, prietenii săi erau toţi comunişti. În acea perioadă Fidel Castro a devenit agent KGB.
În timpul studenţiei, împreună cu Ortiz l-a omorât pe Manolo Castro-Campos pe data de 22 februarie 1948. El a fost de asemenea implicat în uciderea unui ofiţer de poliţie pe nume Fernandez, precum şi în cazul de asasinare a lui Lionel Gomez.
Castro a fost implicat în invazia Confetti Hey din Republica Dominicană de pe data de 20 septembrie 1947, o rebeliune pusă la cale de un grup de studenţi terorişti, iar cu acea ocazie el a fost înarmat cu o mitralieră (Hugh Thomas, Cuba sau vânarea libertăţii, 1998, pp. 814-916).
Jurnalistul Gerardo Reyes a scris în articolul său: „Scotland Yard îl investighează pe Castro pentru asasinat” (El Nuevo Herald, 10 aprilie 2001). Fidel Castro a fost considerat de către detectivii de la Scotland Yard, care anchetau cazul în iulie 1948, ca fiind unul dintre suspecţii în uciderea liderului columbian liberal Jorge Eliecer Gaitin, potrivit anchetatorului american Paul Wolf. Castro a avut o întâlnire cu candidatul la preşedinţie Gaitan. Pe data de 9 aprilie 1947, la ora 11 dimineaţa, Castro şi asociatul său Del Pino s-au întâlnit în cafeneaua Colombia din Bogota cu asasinul lui Gaitan, un lider al studenţilor în vârstă de 22 de ani, francmasonul Juan Roa Sierra. Aceasta doar cu câteva ore înainte ca Sierra să îl împuşte pe politician pe una dintre străzile centrale din Bogota. Asasinatul a degenerat într-o revoltă în urma căreia au murit 5.000 de oameni. Agenţii CIA William A. Wieland şi Robottom au supravegheat aceste evenimente.
Ambasadorul Cubei la Washington, Octavio Belt, a fost prezent la Bogota, şi însărcinat cu asigurarea unui plan care să asigure întoarcerea lui Castro şi a celorlalţi terorişti comunişti în Cuba.
Castro şi-a luat licenţa în drept în anul 1949 la Havana, lucrând mai târziu ca avocat. În acea perioadă a devenit francmason. El era lipsit de orice principii şi se auto-denumea „revoluţionar”. El s-a inspirat după modelul dictatorului spaniol Primo de Rivera. Atât timp cât economia ţării a fost înfloritoare, i-a fost imposibil să introducă comunismul în Cuba. Împreună cu Batista, Castro a plănuit detaliile în acţiunea de preluare a puterii de către Batista, în perioada 1948 – 1950, uneori chiar în vila Cookyness a lui Batista. Batista a fost denumit „agent de simbioză” deoarece singura motivaţie ca el să ajungă la putere a fost aceea de a-l ajuta pe Castro şi comunismul să ajungă la putere. Castro a fost instruit în ce priveşte comunismul la ambasada sovietică din Havana, din anul 1948 până în 1949. Lovitura de stat a lui Batista de pe 10 martie 1952 a fost exact ca repetarea unui serial TV de proastă calitate.
Jocurile puterii în Cuba
Pe data de 26 iulie 1953 Castro a condus o răscoală armată împotriva dictatorului Fulgencio Batista în Santiago de Cuba, ceea ce i-a adus o condamnare oficială de 15 ani închisoare. În anul 1955 pedeapsa a fost amnistiată. Castro s-a mutat în Mexic.
Exilat în Mexic, acesta a primit un ajutor şi mai mare din partea comuniştilor. Veteranii brigăzilor roşii din Spania l-au instruit pe Castro în timp ce acesta se afla în Mexic. Presa mexicană a acuzat brigăzile roşii că ar fi o grupare de terorişti comunişti. Ei erau protejaţi de preşedintele socialist Lazaro Cardenas, precum şi de anumiţi bancheri londonezi. Cardenas le-a procurat de asemenea şi arme, ferme la ţară şi locuinţe sigure unde să poată trăi şi să se antreneze. Benjamin Vega a publicat interviurile lui Castro în publicaţia Alerta, un ziar condus de către Vasconcelos şi Batista. Pe data de 2 decembrie 1956, el s-a întors din Tuxpan împreună cu 82 de terorişti care au aterizat lângă Belic-Niquero, Oriente, din Cuba cu intenţia de a lupta împotriva lui Batista, având şi sprijinul CIA.
Autorităţile cubaneze au monitorizat aterizarea, însă nu au luat nicio măsură, deoarece Fidel Castro avea înţelegerile lui secrete cu Batista. Cartierul general permanent al lui Castro era la Hacienda Sevilla, cea mai mare fermă din Cuba, aflată în Munţii Sierra Maestra, la est de vârful Turquino. Compania petrolieră a lui Rockefeller a fost cea care deţinuse anterior Hacienda Sevilla. Americanii puteau asigura aprovizionarea lui Castro din Guantanamo Bay. Marina Statelor Unite a fost implicată în transportarea proviziilor pentru Fidel Castro prin Caimanera-Guantanamo în anul 1957.
Pentru a-l determina pe Batista să nu folosească forţele aeriene pentru cea mai mare operaţiune militară numită „Planul H”, Castro s-a folosit de strategia de a-l implica pe fratele său Raul în răpirea a 50 de cetăţeni americani aflaţi în zonă. Fără a fi autorizat, pe data de 18 iulie 1958, consulul american a negociat cu rebelii eliberarea ostaticilor. El a fost cel care l-a determinat pe Batista să promită că nu va mai folosi forţele aeriene, propunere pe care acesta a acceptat-o bucuros.
William A. Wieland, cel care conducea Biroul Departamentului de Stat din Caraibe, i-a spus lui Earl Smith, cel care deţinea funcţia de ambasador în Havana în anul 1957: „Ţi se desemnează Cuba, pentru a controla căderea lui Batista. Decizia a fost luată: Batista trebuie să plece.” (Earl Smith – Etajul patru, New York, 1962). Smith nu era francmason, el dorea să-i avertizeze pe americani în legătură cu Fidel Castro, însă a fost oprit. Departamentul de Stat lua decizii pe la spatele lui Smith. Pe data de 17 decembrie 1958, într-o întâlnire la nivel înalt a ofiţerilor de armată care nu au luat parte la conspiraţie, Batista a făcut public faptul că ambasadorul Earl Smith i-a spus lui Batista că trebuie să plece de la putere. Veştile s-au răspândit repede către toţi comandanţii de garnizoană. Rebelii nu ocupaseră nici măcar o singură garnizoană sau oraş important până în acel moment.
Castro a întemniţat 100.000 de oponenţi ai regimului
În Havana, CIA era foarte încântată de venirea lui Castro la putere („Ameninţarea comunistă a SUA trecea prin Caraibe: A avut loc audierea Subcomisiei pentru Securitate în cadrul Senatului SUA”, Washington, DC, 1959-62). Avocatul lui Castro era Herbert Matthews de la The New York Times, care l-a descris pe Castro ca fiind T. E. Lawrence al Caraibilor. În iulie 1959, maiorul Pedro Diaz Lanz, din forţele aeriene cubaneze, a străbătut Statele Unite, dezvăluind faptul că Fidel Castro era comunist. Acest lucru a fost însă ţinut sub tăcere de mass-media. Departamentul de Stat acoperea în mod intenţionat legăturile comuniste pe care Castro le avea, faptul că susţinătorii lui erau instruiţi în Uniunea Sovietică, precum şi faptul că el era un revoluţionar comunist.
Brusc, toate vânzările de arme către Cuba au fost oprite de către Casa Albă, iar o încărcătură de arme a fost interceptată în portul New York. (Paul Johnson – Timpurile moderne, New York, 1983). Statele Unite au înarmat doar pe una dintre părţi, pe „revoluţionarii” lui Castro. Economia cubaneză se deteriora, în timp ce sprijinul acordat lui Castro era tot mai mare. Înainte de declararea embargoul asupra armelor, lui Castro i s-au alăturat aproape 300 de terorişti. Batista a plecat în exil pe insula Madeira (în Portugalia) şi a murit în Spania la începutul anilor ’70.
După preluarea puterii de către comunişti, la data de 8 ianuarie 1959, francmasonul Fidel Castro a închis toate cele 339 de loji masonice din Cuba, care numărau aproximativ 35.000 de membri, cu excepţia Marelui Orient, lojă care l-a iniţiat chiar pe el în tinereţe. Mai târziu, el a permis redeschiderea în Cuba a tuturor lojilor, astfel încât, în 1998, în Cuba existau 314 loji, cu un număr total de 24.000 de membri.
După preluarea puterii, Castro a întemniţat 100.000 de oponenţi ai regimului. Spre sfârşitul anului 1961 el a proclamat comunismul. A declarat pe data de 2 decembrie 1961: „Sunt comunist din adolescenţă.” După căderea comunismului în Uniunea Sovietică, Castro a făcut cunoscută opinia sa potrivit căreia este mai bine să te scufunzi ca Atlantida decât să aboleşti socialismul. Robert Hill, ambasadorul Statelor Unite în Mexic, a afirmat fiind sub jurământ în timpul unei audieri în Senat: „Fidel Castro a fost ajutat să ajungă la putere de către personalităţi din cadrul Departamentului de Stat şi din staff-ul New York Times.” Aceste personalităţi sunt Robert McNamara, Theodore C. Sorenson, Arthur M. Schlesinger, Jr. Roy Rubottom, McGeorge Bundy, J. William Fulbright, Herbert Mattews, şi Roger Hilsman.
William A. Wieland a afirmat a afirmat că serviciile secrete militare şi autorităţile au cunoscut dinainte planurile lui Castro de a proclama comunismul. Cu toate acestea, presa americană l-a descris pe Castro ca fiind un patriot şi un lider plin de bunăvoinţă. Câţiva observatori au fost de părere că operaţiunea Golful Porcilor din data de 17 aprilie 1961, care a fost iniţiată cu intenţia de a-l îndepărta pe Castro, a fost în mod intenţionat un eşec.
Comunismul în Cuba şi Nicaragua – instaurat cu ajutorul Statelor Unite
Earl E. Smith, fostul ambasador al Statelor Unite în Cuba a declarat: „Castro nu ar fi putut prelua puterea fără ajutorul Statelor Unite. Instituţiile de stat ale Statelor Unite, precum şi presa americană au jucat un rol important în aducerea la putere a lui Castro… Departamentul de Stat a intervenit în mod frecvent pentru a ajuta la căderea lui Batista, făcând posibilă astfel trecerea guvernului cubanez în mâna lui Castro.” (Scrisoare către redacţie, The New York Times, 26 septembrie 1979, p. A 24). Istoricul Jean Boyer a afirmat faptul că banii pentru susţinerea lui Castro nu au venit de la Moscova, ci din Statele Unite. Preşedintele Eisenhower a fost cel care l-a ajutat să pună mâna pe putere. Castro a exploatat ajutorul extern pentru a deveni bogat. El a avut cel puţin 32 de case în Cuba, dintre care 3 în Havana. Pentru paza lui personală şi a bunurilor sale au fost plătiţi 9.700 de bodyguarzi. El a avut cel puţin 14 copii cu diferite femei (Georgie Ann Geyer – Prinţul guerilei: Povestea nespusă a lui Fidel Castro, Boston, 1991). Averea personală a lui Castro era estimată la aproape un bilion de dolari, fiind de patru ori mai bogat decât Regina Elisabeta a II-a.
Statele Unite au oprit totodată orice ajutor acordat aripii de dreapta, preşedintelui Nicaraguei, Anastasio Somoza, direcţionând în secret ajutorul către Frontul Marxist Sandinist, pe care l-au ajutat să preia puterea. Statele Unite au pretins faptul că Anastasio Somoza a instaurat teroarea în Nicaragua şi au cerut totodată eliberarea deţinuţilor politici care nu au fost găsiţi vinovaţi. Casa Albă a început o campanie frenetică de îndepărtare a Preşedintelui Somoza. Atunci când Frontul Sandinist a ajuns la putere s-a descoperit că în închisorile din Nicaragua se aflau doar 59 de deţinuţi comunişti terorişti, care erau consideraţi de către americani drept deţinuţi politici. După preluarea puterii de către sandinişti, la data de 17 iulie 1979 lumii guvernate de către francmasoni nu i-a mai păsat de zecile de mii de prizonieri politici sau de faptul că 150.000 de nicaraguani au părăsit ţara pentru a scăpa de teroarea comunismului. În memoriile sale, Somoza a declarat mai târziu faptul că Nicaragua a fost victima unei conspiraţii internaţionale.
FMI (Fondul Monetar Internaţional) a blocat toate creditele acordate guvernului Somoza. Statele Unite s-au asigurat că celelalte ţări membre ale înţelegerii mutuale asupra proiectului centralei electrice se vor retrage. Piaţa de cafea din Nicaragua a devenit o ţară închisă pentru toată lumea. Exportul de carne către Statele Unite a încetat. Statele Unite au închis apoi şi piaţa de ulei pentru Nicaragua. Sandiniştii au fost siguri atunci că victoria le aparţine (ibid, p. 259). Statele Unite au încetat să mai trimită provizii militare la Managua, în timp ce sume uriaşe de dolari plecau din Nicaragua, împiedicând astfel guvernul să cumpere arme din altă parte. În cele din urmă, Statele Unite au închis şi piaţa de arme pentru Nicaragua. Lipsită de muniţie, armata nicaraguană a devenit incapabilă să mai lupte împotriva comuniştilor.
În Statele Unite era cunoscut faptul că liderii comunişti Tomas Borge şi Moises Hassan erau prieteni apropiaţi ai dictatorului Fidel Castro, iar Borge, ministrul de interne era un criminal notoriu, care a aranjat execuţia lui Bravo, liderului din opoziţie. Humberto Ortega a fost comunist, şi-a făcut studiile la Moscova. După această lovitură de stat, Preşedintele Somoza nu a mai fost binevenit în Statele Unite.”[1]
SURSE
- Juri Lina – „Arhitectii Inselaciunii”.
- Foto: Internet
Citate despre prostie
- Adună toţi proştii de partea ta şi poţi fi ales în orice poziţie. Frank Dane
- În lume sunt mai mulţi proşti decât oameni. Heinrich Heine
- Nimic nu e mai rău decât prostia agresivă. Johann Wolfgang von Goethe
- Un nerod pune mai multe întrebări decât poate da răspunsuri un înţelept. Jonathan Swift
- Nimeni nu e mai tâmpit decât un om învăţat, dacă îl determini să lase baltă ceea ce a învăţat. Will Rogers
- Cine se retrage din faţa prostiei, devine avangarda acesteia. Valeriu Butulescu
- Când prostia va primi aripi, se va întuneca cerul. Valeriu Butulescu
- Să nu te crezi prostul satului, nu e modest. Valeriu Butulescu
- Prostia este eternă şi invincibilă. Alexandru Paleologu
- Prostia este o suferinţă nedureroasă a inteligenţei. Emil Cioran
- Proştii mor, dar prostia rămâne. Ion Luca Caragiale
- Nu poţi prosti cu vorba o pisica aşa cum poti prosti un câine. Jerome Klapka Jerome
- Prostul cel mai prost e prostul alterat de filosofie. Lucian Blaga
- Numai prostia poate să n-aibă intermitenţe. Grigore Moisil
- Cu cât regula e mai strictă, cu atât capul care a conceput-o e mai prost. Jean de la Bruyere
- Prost nu e cel ce nu înţelege unele lucruri, cât de multe, ci acela care le înţelege pe toate pe dos. Nicolae Iorga
- Orice prost poate şti, scopul este să înţelegi. Albert Einstein
- În politică prostia nu e un handicap. Napoleon Bonaparte
- Un prost care nu spune nici un cuvânt nu se deosebeşte de un savant care tace. Moliere
- Un prost găseşte totdeauna unul mai prost, care să-l admire. Nicolas Boileau
- O oarecare doză de prostie este necesară pentru a fi bun soldat. Florence Nightingale
- Pentru a reuşi nu este suficient să fii stupid, trebuie să ai şi bune maniere. François-Marie Arouet de Voltaire
- Cele mai comune două elemente ale universului sunt Hidrogenul şi prostia. Harlan Ellison
- Să fii prost, egoist şi să ai o sănătate bună sunt trei cerinţe pentru a fi fericit, deşi dacă prostia lipseşte celelalte nu mai contează. Gustave Flaubert
- Dacă nu există întrebări stupide, atunci ce gen de întrebări pun proştii? Devin brusc deştepţi în timp ce pun întrebările? Scott Adams
- O greşeală des întâlnită, pe care oamenii o fac când încercă sa proiecteze ceva 100% antiprostie, este aceea de a subestima inventivitatea nebunilor veritabili. Douglas Adams
- Prostia este infinit mai fascinantă decât inteligenţa, inteligenţa are limitele ei, prostia nu. Umberto Eco
- Prostii se plâng că nu sunt cunoscuţi suficient de mulţi oameni. Confucius
- Este foarte periculos să fii sincer în condiţiile în care nu eşti şi prost. George Bernard Shaw
- Doar două lucruri sunt infinite: universul şi prostia umană; iar de cea din urma sunt foarte sigur. Albert Einstein
- Cu cât e mai mică mintea cu atât mai mare e îngâmfarea. Aesop
- Prostia are oroare de anonimat. Vasile Ghica
- Prostia ar putea contribui la progresul societăţii numai dacă devine impozabilă. Vasile Ghica
- Sunt prostii extrem de complexe, pe care numai înţeleptii le pot comite. Valeriu Butulescu
- Prostia e mai puţin densa decât inteligenţa, de aceea e tot timpul deasupra. Valeriu Butulescu
- Trataţi cu îngăduinţă aceasta prostie, a fost comisă în numele unui ideal înalt. Valeriu Butulescu
- Prostul care începe să se indoiasca de perfecţiunea lui devine simpatic. Valeriu Butulescu
- Când un prost spune ca e prost, e semn bun, înseamnă că se deşteaptă. Valeriu Butulescu
- Alfabetizand prostul, îi asiguraţi acces neîngrădit la cărţile proaste, citind, el îşi va putea largi uimitor ignoranţa.Valeriu Butulescu
- Nu se poate trăi decât prost, acolo unde prostia conduce. Valeriu Butulescu
- Cartelul proştilor, asta da, Invincibila Armadă. Valeriu Butulescu
- Numai proştii cred că oamenii mari pot fi scoşi din istorie demolându-le statuile. Valeriu Butulescu
- Ignorantul nu ştie, prostul a aflat, dar a înţeles gresit. Valeriu Butulescu
- Imbecilitate, proprietate a unor creiere de a nu se lăsa contaminate de vreo idee. Valeriu Butulescu
- Când eşti prost. nu mai e nevoie să fii şi rău. Vasile Ghica
- Memoria prostului se depozitează la ficat, sub formă de piatră. Vasile Ghica |
- Mă tem de proştii cu aspiraţii. Vasile Ghica
- S-a dovedit că un prost nu poate conduce decât oameni inteligenţi. Vasile Ghica
- Prostul nu-ţi intră în suflet cu plugul, ci cu buldozerul. Vasile Ghica
- Prostul nu are acces la ironie, el se opreşte la insultă. Vasile Ghica
- Prostul mizează totul pe igiena nepăsării. Vasile Ghica
- Prostul încearcă orice pentru a solidariza pe omul superior cu mediocritatea. Vasile Ghica
- E greu de suportat prostia, chiar şi pe vreme frumoasă. Vasile Ghica
- Trebuie utilizat veninul proştilor în medicina, cel de cobra e rudimentar. Vasile Ghica
- Toţi suntem responsabili de prosperitatea prostiei. Vasile Ghica
- Prostia presară fire de nisip în cizmele progresului. Vasile Ghica
- Prostia nu se simte nicaieri stingheră. Vasile Ghica
- Prostia nu are acces la insomnii. Vasile Ghica
- Prostia beneficiază de un machiaj din ce in ce mai fin. Vasile Ghica
- Prostia beneficiază de cel mai rapid aluat. Vasile Ghica
- Proştii sunt oameni serioşi, nu se lasa seduşi de umor. Vasile Ghica
- Proştii nu-i invidiază pe inteligenţi, îi compătimesc. Vasile Ghica
- Prostul se simte genial când vorbeşte, nu când ascultă. Vasile Ghica
- Prostul râde mult, dar epidemic. Vasile Ghica
- Proştii nu au necazuri cu absolutul. Vasile Ghica
- Proştii nu au îndoieli, pentru ei toate lucrurile sunt clare. Vasile Ghica
- Prostul şi din groapă te priveşte de sus. Vasile Ghica
- Întregul întuneric al istoriei poartă şi semnătura prostiei. Vasile Ghica
- În tandreţea ei nemasurată, prostia nu va ăsa nici un umorist să moară de inaniţie. Vasile Ghica
- În mâna prostului, creionul devine mitraliera. Vasile Ghica
- I se zăreşte chelia prostiei de câte ori încearcă să fie spiritual. Vasile Ghica
- Fără vocaţie, prostul rămâne idiot. Vasile Ghica
- Este un prost autentic, nu din cei care îţi mai oferă şansa să te inseli. Vasile Ghica
- Este o prostie să cruţi ceea ce nu ştii pentru cine păstrezi. Publius Syrus
- Dacă prostia ar produce suferinţă, sunt oameni care ar trebui să umble pe uliţă urlând de durere. Mihail Sadoveanu
- Prostia, ca şi mirosul dihorului, uşor poate deveni armă. Valeriu Butulescu
- Nu are rost să cerneţi prostia, în sită sau sub sită, tot se va face auzită. Valeriu Butulescu
- A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare înţelepciune. Marcus Tullius Cicero
- Nu există păcat mai mare decât prostia. Oscar Wilde
- Exista două feluri de idioţi: cei care renunţă să facă ceva pentru că au primit o ameninţare şi cei care cred ceva pentru că ameninţă. Paulo Coelho
- Câand spun o prostie, toatăa lumea mă tolerează, când spun un adevăr, toata lumea mă urăşte. Johann Wolfgang von Goethe
- De multe ori taci fiindcă eşti convins de prostia adversarului. Nicolae Iorga
- Ataci o părere a unui prost şi te trezesti cu prostul întreg în discuţie. Nicolae Iorga
- Intimitate, o relaţie în care prostii sunt atraşi providenţial pentru distrugerea lor reciprocă. Ambrose Bierce
- Proştii zidesc lumea şi deşteptii o dărâmă. Emil Cioran
- Prostia cuprinde o doză de seriozitate care, condusă mai bine, ar putea înmulţi numărul capodoperelor. Emil Cioran
- Prostia tinde să atingă apogeul într-o epocă în care ştiinţa face eforturi disperate să demonstreze contrariul. Mariana Fulger
- Nu există proşti mai dăunători decât cei care au duh. François de la Rochefoucauld
- Un prost nu spune lucruri inteligente dar un om inteligent spune multe prostii. Garabet Ibraileanu
- Nimeni nu e destul de inteligent ca să poată convinge pe un prost că e prost. Jean de La Fontaine
- A râde de oamenii de duh este privilegiul proştilor, ei au pe aceasta lume rolul hărăzit bufonilor de la curte, adică sunt oameni lipsiţi de răspundere. Jean de la Bruyere
- Prostia şi răutatea se însoţesc totdeauna. Victor Duta
- Prostul cu memorie bună are la dispoziţia lui multe gânduri şi fapte, dar nu ştie să tragă din ele nici o concluzie. Luc de Clapiers
- Nu este nici o ruşine să te naşti prost, ruşine e să mori prost. Marin Sorescu
- Proştii se plâng că nu sunt cunoscuti de suficient de mulţi oameni, înţelepţii se plâng că nu cunosc suficient de mult oamenii. Confucius
- Un prost care nu spune nici un cuvânt nu se deosebeşte de un savant care tace. Moliere
- Un prost învăţat e mai prost decât un prost neînvăţat. Moliere
- Extazul este ramura netaiată a umilinţei în faţa prostiei. Sorin Cerin
- Am răbdare când e vorba de prostie, însă nu cu cei care sunt mândri de ea. Edith Sitwell
- Ştiu că sunt prost. Dar când mă uit în jur, prind curaj. Ion Creanga
- Singurul nostru duşman pe lume este prostia, întunecimea de minte. Thomas Carlyle
- Jumătate din lume este compusă din idioţi şi cealaltă jumătate din oameni destul de deştepţi cât să profite de ei. Walter Francis Kerr
- Genialitatea poate avea limitările sale, dar prostia nu are acest handicap. Elbert Hubbard
- Proştii se însoară totdeauna, nebunii câteodată, înţeleptul nicicând. Mihai Eminescu
- Nu există nici plante rele, nici oameni răi, nu există decât proşti cultivatori. Victor Hugo
- Proştii sunt coşmarul raţiunii. Costel Zagan
- Prostia: ştiinţa…vidului! Costel Zagan
- Prostia n-are frontiere: oriunde se simte acasă! Caratele…prostiei. Costel Zagan
- Prostia recunoaşte un singur sentiment şi acesta este frica. Marius Torok
- Se spune că oamenii veseli spun multe prostii, pe când cei gravi mai puţine, dar mai mari. Tudor Octavian
- Scara prostiei trece prin toate capetele; privirile o scoboară. Marcel Blecher
- Cu toţii plătim tribut prostiei, doar că unii mai mult decât alţii. Marius Torok
- Cel mai bun compliment care îl poţi face prostiei este să te dai la o parte ca să o vadă toata lumea. Marius Torok
Petrişor Peiu: România asta săracă contribuie, în fiecare lună, cu peste 1,2 miliarde de euro la bunăstarea chinezilor, polonezilor, ungurilor și a nemților