Publicat la:
Iunie 8, 2015
Cea mai mare expozitie de masini agricole din prima parte a anului a avut loc la Centrul Expozitional Paris-Nord Villepinte.Noutatile cretoare si aprecierile au marcat a 76-a editie a expozitiei de la Paris .In acest an s-a desfasurat pe o suprafata mai extinsa ca în anii anteriori si au participat mai multi expozanti si vizitatori.
Pe cele 19 hectare din Parcul Expozitiilor, de langa capitala franceza, au fost 7 hale mari ,pline de utilaje agricole de toate felurile. Cea mai mica are 9.000 mp, iar cea mai mare 48.000 mp. Aceasta este completata de 3 amfiteatre, de 1.500, 630 si 180 de locuri, si 42 de sali de conferinta,cu o capacitate de la 15 persoane la 700, locuri de parcare pentru toata lumea si o statie de metrou. La intrarea in fiecare hala sunt garderobe.
SIMA si-a pregatit inclusiv propriile curse speciale de autobuz, de la garile pariziene si de la aeroporturi,dar si in interiorul expozitiei erau autobuze, care duceau vizitatorii inapoi la parcarile lor.
Inovarea mecanizarii nu are limite
Deviza evenimentului din acest an a fost “Innovation First!” (Inovatia în prim-plan) . “Sima-Simagena 2015 a fost cea mai inovatoare expozitie, avind cea mai mare reprezentare internationala de pana acum , a spus ziaristilor Martine Dégremont, directorul.Premiile SIMA
pentru anul acesta au constat din 3 medalii de aur, 9 de argint si 21 mentiuni de onoare. Medalii de aur au fost luate de IrriFrance, Case IH si John Deere. Case IH a propus juriului un sistem de sincronizare a doua utilaje care merg in paralel, cum ar fi o combina si un tractor cu remorca. Combina poate comunica direct tractorului viteza si directia de inaintare, precum si cand sa se opreasca.
John Deere a creat un sistem de comunicare intre tractor si utilajul din spate
Pana acum tehnologia a fost aplicata pe o masina de balotat, o remorca incarcatoare inteligenta Poettinger si masina de recoltat cartofi Grimme.
Juriul si-a motivat decizia prin faptul ca este pentru prima data cand un tractor poate sa primeasca comenzi de la utilaje care de fapt lucreaza in tandem. Iar tendinta intregii piete este de a dezvolta utilaje tot mai inteligente, pline de senzori, care sa stie sa analizeze mai bine decat un tractorist ceea ce fac.
Sistemul ISOBUS de automatizare a formarii balotilor permite schimbul de date in ambele directii intre tractor si presele de balotare pentru baloti rotunzi
Astfel, presa de balotat poate declansa diverse actiuni repetitive la momentul dorit, precum oprirea tractorului, strangerea balotului si scoaterea acestuia in afara. Folosit impreuna cu “Sistemul de eliberare rapida” de pe noile prese John Deere 960 si 990, acesta reduce semnificativ timpul necesar pentru scoaterea balotilor si mareste densitatea acestora. Cele doua sisteme functioneaza impreuna, sporind productivitatea, reducand consumul de energie/combustibil si imbunatatind confortul de operare al tractoristului.
John Deere, alaturi de Grimme si Pöttinger, au dezvoltat doua sisteme de dirijare tractor-utilaj. Tractoarele sunt dirijate de utilajele Pöttinger, folosind informatiile schimbate prin intermediul unei conexiuni ISOBUS:
Root Runner de la Grimme a fost proiectat pentru a fi utilizat cu masinile de recoltat sfecla de zahar si cartofi.
Tractorul este dirijat pe baza informatiilor transmise de senzorii care detecteaza mecanic straturile de sol
Swath Scout a fost creat de Pöttinger pentru remorcile sale cu autoincarcare si foloseste un scanner pe toata latimea de lucru. Scannerul transmite informatii tractorului, astfel incat directia acestuia sa poata fi dirijata automat.Acest sistem este folosit pentru a trece rapid si sigur dispozitivul de ridicare din modul de “operare” in modul de “stocare” cu ajutorul unui comutator. Nu sunt necesare niciun fel de alte operatii, iar dispozitivul de ridicare revine in modul “operare” complet automat. Poate fi folosit in continuare pentru toate tipurile de lucrari si respecta standardele internationale. Asadar, utilizatorii pot retracta usor dispozitivul hidraulic de ridicare in timpul transportului si sa fie inlaturata ramificatia din fata.
Electronizarea utilajelor pentru cultivarea solului FRANQUET
Setarile utilajului de pregatire a patului germinativ – adancimea la care patrund dintii, lama si canalul de nivelare, suportul pentru tavalugurile din spate, cu diametru mic Crosskill, toate acestea sunt controlate cu ajutorul unei casete electronice amplasate in cabina si al unui sistem de pozitionare a utilajului paralel cu solul.
Senzorii unghiulari compara nivelul din fata cu cel din spate al componentei folosite in momentul respectiv. Un computer inregistreaza informatiile si corecteaza nivelul de inclinare al utilajului prin reglarea unui dispozitiv de egalizare in trei puncte. Astfel se corecteaza efectul variabil al suportului tavalugurilor cu diametru mic Crosskill, care are tendinta de a ridica partea din spate a utilajului.
Setarile pot fi modificate de la panoul de actionare in functie de eterogenitatea solurilor.
Carentele de substante si modul de manifestare a acestora
| Nutrient | Simptomele plantei | Aparitie |
| Macroelemente | ||
| Azot | Frunzele bazale devin verde palid iar suprafata lor este diminuata. Crestere slaba. | Solurile usoare sunt spalate de ploi sau udari excesive. |
| Fosfor | Tulpinile sunt subtiri si scurte. Internodiile sunt scurte iar frunzele se decoloreaza. Piticirea plantelor si intarzierea maturitatii. | Deficientele se acutizeaza in conditii de sol rece si umed, sau sol cu pH scazut. |
| Potasiu | Frunzele batrane devin usor gri, iar pe margini se usuca pana la a deveni casante. | Solurile usoare sunt spalate de ploi sau udari excesive. |
| Microelemente | ||
| Bor | Cloroza, rasucirea si deformarea frunzelor superioare, moartea prin uscare a mugurilor terminali, oprirea proceselor de crestere si dezvoltare, aparitia de pete brune sau negre în interiorul fructelor. | Se manifesta pe soluri cu pH mai mare de 6.8, sau la culturi cu cerinte mari fata de Br. |
| Calciu | Decolorarea frunzelor, rasucirea frunzelor tinere, oprirea cresterii, uscarea vârfului vegetativ, radacinile ramân scurte, groase, cu vârfurile uscate. | Pe solurile acide, urmate de alunecari, pe soluri cu continut ridict de Potasiu, sau pe soluri uscate. |
| Cupru | Ingalbenirea frunzelor. Frunzele se pot alungi. Bulbii de ceapa devin moi cu pete galben deschis. | Frecvent pe soluri cu rezerve de turba. |
| Fer | Ofiliri chlorotice ale frunzelor imature si în cazurile severe frunzelor tinere care tind sa devina complet lipsite de clorofila. | Pe soluri ci pH mai mare de 7.5. |
| Magnesiu | Initial frunzele batrane se ingalbenesc intre vene, daca nu se intervine sunt afectate si frunzele tinere. La deficienta acuta frunzele batrane pot cadea. | Pe soluri acide, pe soluri cu continut marte de Potasiu, pe soluri subtiri predispuse la alunecari. |
| Mangan | Ofiliri cllorotice ale frunzelor tinere si, în multe cazuri, este imposibil de distins intre carenta de Mn si cea de fier. Pe plante cultivate pentru fructe, adesea bobocii florali nu sunt pe deplin dezvoltati iar acestia se ingalbenesc sau avorteaza. Cand deficien?a devine mai severa, cresterile noi devin complet galbene, dar, în contrast cu carenta de fier petele necrozeaza. | Pe soluri cu pH mai mare de 6.7. |
| Zinc | La unele plante afectate de carenta cu Zn, ofilirea frunzei apare prima data pe frunze mai în vârsta si în altele, apare pe frunze imature. În cele din urma aceasta afecteaza punctele de crestere ale tuturor plantelor. Ofilirile frunzei pot fi confundate cu excesul de fier si mangan exceptand dezvoltarea frunzelor tinere. | Pe soluri umede primavara devreme; Uneori confundata cu excesul de Fosfor. |
| Sulf | Frunzele se îngalbenesc conducand in final la o îmbatrânire prematura a plantei. | Pe soluri nisipoase, slabe in materie organica, in zone cu slaba receptie de Sulf atmosferic. |
| Clor | Deficientele sunt rare. | De obicei in conditii de laborator. |
Cerinte de nutritie la importante culturi legumicole
| Cultura | Cerinte generale de nutritie | Cantitate aplicata cand testele arata deficiente. | ||||
| N | P | K | N | P | K | |
| Fasole verde | 60 – 80 | 80 – 100 | 60 – 80 | 75 | 90 | 100 |
| Fasole uscata | 40 – 60 | 80 – 120 | 80 – 120 | 70 | 80 | 100 |
| Sfecla | 60 – 80 | 60 – 80 | 80 – 100 | 100 | 80 | 100 |
| Pepene galben | 40 – 100 | 60 – 100 | 60 – 100 | 120 | 80 | 120 |
| Morcov | 30 – 80 | 60 – 100 | 60 – 100 | 100 | 80 | 100 |
| Conopida | 60 – 100 | 120 – 170 | 60 – 80 | 150 | 90 | 120 |
| Varza | 60 – 100 | 80 – 100 | 80 – 100 | 150 | 90 | 150 |
| Castraveti | 40 – 100 | 90 – 100 | 140 – 150 | 120 | 80 | 120 |
| Vinete | 70 – 115 | 90 – 120 | 150 – 200 | 145 | 90 | 160 |
| Salata | 60 – 90 | 100 – 120 | 120 – 170 | 100 | 80 | 120 |
| Mustar | 60 – 90 | 80 – 120 | 120 – 170 | 100 | 80 | 120 |
| Bame | 60 – 80 | 60 – 80 | 120 – 170 | 80 | 70 | 90 |
| Ceapa (pentru pastrare) | 60 – 90 | 60 – 70 | 100 – 170 | 120 | 80 | 100 |
| Ceapa (verde) | 60 – 80 | 80 – 120 | 60 – 80 | 100 | 80 | 100 |
| Mazare | 20 – 80 | 50 – 80 | 40 – 150 | 20 | 50 | 40 |
| Ardei | 30 – 80 | 50 – 80 | 80 – 120 | 160 | 80 | 150 |
| Cartof | 80 – 160 | 80 – 120 | 80 – 120 | 180 | 100 | 200 |
| Dovleac | 60 – 80 | 80 – 100 | 110 – 140 | 120 | 80 | 140 |
| Ridichi | 40 – 60 | 50 – 80 | 70 – 120 | 90 | 50 | 100 |
| Spanac | 60 – 70 | 110 – 140 | 110 – 140 | 150 | 80 | 125 |
| Dovlecel (vara) | 60 – 70 | 65 – 140 | 110 – 140 | 100 | 65 | 120 |
| Dovlecel (iarna) | 60 – 70 | 110 – 140 | 110 – 140 | 110 | 80 | 125 |
| Porumb zaharat | 120 | 70 – 120 | 80 – 100 | 140 | 85 | 100 |
| Cartof dulce | 40 – 60 | 50 – 120 | 120 – 180 | 80 | 90 | 160 |
| Tomate | 60 – 80 | 60 – 70 | 110 – 140 | 150 | 80 | 150 |
| Pepene verde | 40 – 90 | 40 – 60 | 40 – 60 | 120 | 75 | 130 |