Buruienile niveleaza calea bolilor si daunatorilor.Ele reduc spatiul care revine plantelor cultivate, le umbresc, determina scaderea temperaturii la suprafata solului cu 2-4 grade C, iau lumina plantelor, saracesc atmosfera in bioxid de carbon de care plantele cultivate au nevoie.

De asemenea, buruienie ingreuneaza efectuarea lucrarilor agricole si incarca costurile de productie.
Care sunt cele mai intalnite buruieni?
-palamida si sulfina, folosesc din sol de doua ori mai multa apa decat graul;
-laptele cucului, brandusa de toamna, cucuta, matraguna, consumate de animale pot provoca intoxicarea sau iritarea organelor interne ale animalelor;
-usturoiul salbatic, pelinul, sulfina galbena, imprima un gust neplacut laptelui si untului.

Cum apar buruienile in culturile agricole?
Cea mai importanta sursa de imburuienare este rezerva de seminte de buruieni din sol, provenite de la speciile care au invadat in anii precedenti culturile si care este, de obicei, de ordinul sutelor de milioane de seminte la hectar.
Gunoiul de grajd nefermentat contine seminte de buruieni viabile, deoarece in multe cazuri trec prin tubul digestiv al animalelor fara sa-si piarda in intregime facultatea germinativa;
Nu in ultimul rand, semintele folosite la semanat pot constitui o alta sursa de imburuienare, daca nu sunt curatate de seminte de buruieni.
Ce particularitati biologice au buruienile
a) capacitatea mare de inmultire, pe cale sexuala prin seminte cat si vegetativ prin stoloni, rizomi, bulbi, lastari, etc;
b) constitutia anatomica specifica, favorizeaza raspandirea lor prin intermediul vantului, apei, animalelor (ariste, perisori, aripioare, etc);
c) germinarea semintelor are loc esalonat, putand dura 2 ani;
d) semintele de buruieni se maturizeaza in epoci diferite;
e) buruienile sunt rezistente la ger, seceta,boli, etc.
Clasificarea buruienilor
Criteriul cel mai important de clasificare este cel care tine cont de felul nutritiei, durata vietii si particularitatile de inmultire.
Dupa felul nutritiei, buruienile pot fi:
-buruieni neparazite (au nutritie independenta);
-buruieni parazite (se hranesc pe baza unei plante gazda);
-buruieni semiparazite ( pot sa-si sintetizeze singure harana sau pot parazita pe radacinile unor plante verzi).
Dupa durata vietii, pot fi:
Buruieni anuale, sunt cele care se imultesc prin seminte; dupa timpul cand apar se impart in:
-efemere, au perioada scurta de vegetatie, rasar primavara timpuriu iar samanta lor se scutura inainte de maturizarea culturii ( ciocul berzei, soparlita);
-buruieni de primavara cu germinatie timpurie, germineaza primavara timpuriu si ajung la maturitate aproximativ odata cu culturile infestate ( mustar salbatic, turita, troscot, trisca urcatoare, etc );
-buruieni de primavara cu germinatie tarzie, germineaza dupa ce s-a incalzit solul si ajung la maturitate odata cu sau dupa recoltarea culturilor infestate ( mohor, loboda, stir, etc);
-buruieni umblatoare pot germina toamna sau primavara (neghina, nemtisor, albastrita, etc.);
-buruieni de toamna, germineaza toamna si fructifica numai dupa iernare (obsiga de camp).
Buruieni bienale, germineaza primavara, fac o mica rozeta de frunze, iar in sol un sistem radicular puternic. Din mugurii existenti pe radacini se formeaza in al doilea an plante care vor fructifica ( ex: maselarita, sulfina alba, mazarica paroasa, etc).
Buruieni perene, se inmultesc atat prin seminte cat si vegetative prin rizomi, bulbi, stoloni, etc ( ex: papadia, rugul, brandusa de toamna, vorbura, susaiul, pirul tarator, costreiul etc).
Combaterea buruienilor in agricultura
Combaterea buruienilor, este una dintre masurile importante pentru obtinerea de productii mari si se bazeaza pe cunoasterea surselor de imburuienare, a vegetatiei existente pe terenul agricol, a rezervelor de seminte si alte organe de inmultire din sol, precum si pe recunoasterea particularitatilor biologice ale fiecarei specii, modul de viata, inmultire si raspandire.
Combaterea buruienilor se realizeaza prin masuri preventive si masuri curative.