Compania Agricost – Insula Mare a Brăilei -se impune drept cel mai important jucător din agricultura contemporana

Compania se axează pe agricultura inteligentă, calea sigură spre performanță. Agricost este una dintre cele mai cunoscute societăți care activează în domeniul agriculturii în România. În urmă cu doar doi ani, compania a semnat contractul de concesionare pentru cele peste 56.000 de hectare de teren agricol din Insula Mare a Brăilei. Cu peste 14 ani de experiență în domeniu, proprietarii Agricost au crescut afacerea, mizând pe două direcții de dezvoltare. Este vorba despre maximizarea randamentelor pe unitate de suprafață și reducerea costurilor, pentru rezultate cu o eficiență cât mai ridicată.
În acest sens, compania și-a îndreptat atenția către soiuri și hibrizi, care oferă o producție de calitate, dar și cantitate, desigur, având un control permanent asupra specificului solului și climei, dintr-o incintă îndiguită. Compania a căutat continuu soluții noi la tehnicile vechi de lucrare a pământului. “A doua direcție a avut la bază inovația, care presupune tehnologii noi de cultivare. Am schimbat tot sistemul tradițional de lucrare a pământului, respectiv de arat. Practic, de trei ani, nu mai nu arăm niciun hectar de teren, ci aplicăm tehnologia lucrărilor minime care ne asigură în mod deosebit economii însemnate de carburanți. Fiind, de asemeni,într-o zonă foarte secetoasă, conservăm apa în sol. Am schimbat vechile tehnici de irigare, de semănare și de recoltare cu tehnici noi. Putem spune că aplicăm o agricultură inteligentă, pentru că viitorul este al acesteia. Una dintre laturile acestei agriculturi inteligente este agricultura de precizie. O altă direcție este practicarea unei agriculturi conservative și anume: cu inputuri puține să obții foarte multe”, ne-a declarat Lucian Buzdugan, președintele consiliului de administrație Agricost S.R.L..
Culturi de viitor
Conducerea companiei a înțeles că investițiile în utilaje aduc reduceri semnificative la carburant și la forța de muncă. Mai mult decât atât, tot pentru a reduce costurile, s-a implementat ideea aplicării de îngrășăminte, doar pe baza unei analize exacte a solului. Compania Agricost are astăzi un laborator specializat, care analizează solul înainte de aplicarea oricărui fertilizant. „Cultivăm, de asemeni, plante care au rol ameliorativ. De exemplu, soia celasă azot biologic în sol și lucerna care are aceeași însușire. Sunt culturi cu care vrem să extindem suprafețele și avem chiar un obiectiv să ajungem la jumătate de suprafață cultivată. Evităm, cu ajutorul mașinilor performante dotate cu GPS, subdozările și supradozările cu produse chimice. Toate acestea au făcut ca în ultimii ani să realizăm aproximativ 300.000 de tone de producție pe cele 56.000 de hectare. În 2014, vom realiza 350.000 de tone, ceea ce ne va asigura o medie de șase tone la hectar. Avem o estimare pentru 2018, de 500.000 de tone, care ne va conduce de la nivelul actual de 650 de tone pe salariat producție marfă, la 1000 de tone pe salariat și mă refer la salariații care lucrează direct în câmp”, ne-a explicat președintele consiliului de administrație Agricost.
Agricultură de precizie
Produsele oferite de Agricost sunt semințele de grâu, rapiță, de soia, de floarea soarelui. Pe lângă cantitatea, pe care nicio companie din domeniu nu o poate exclude din schema dezvoltării sale eficiente, calitatea produselor este extrem de importantă.
Pentru a putea oferi proteine vegetale de calitate, Agricost funcționează după principiile unei agriculturi de precizie, cu atenție la cantitatea de proteină din plante printr-un conținut optim de azot oferit acestora sau pentru fixarea conținutul de ulei, administrând îngrășăminte specifice produselor. “Am îmbunătățit structura noastră de culturi, cultivând soia. Am pornit cu soia de la câteva hectare și am ajuns astăzi să cultivăm soia pe 8000 de hectare și pe încă 4000 cultură dublă. Folosim această <regină a plantelor> și în cultura dublă, pentru a crește ponderea și cantitatea producției pe proteină pe hectar. De asemeni, lucerna, cu cele 15.000 de tone de fân pe care le realizează la hectar, obține cea mai mare cantitate de proteină pe hectar. Am mizat, de asemeni, și pe cultura de orz, care anul trecut a avut o cerere foarte mare și un preț mai bun decât cel al grâului. Însă, spre dezamăgirea noastră, din cauza condițiilor atmosferice de anul acesta, din cauza precipitațiilor abundente, în alte zone ale țării, cât și în Europa calitatea grâului nu a fost foarte bună și o mare parte a trecut la furaj, iar cererea pe orz a scăzut”, ne-a explicat Lucian Buzdugan.
Previziuni pentru viitor
Cantitativ, România anul acesta va avea un nivel apropiat cu cel din 2013, dar nivelul calitativ va fi mai scăzut, spune conducerea Agricost. Motivul? Mare parte din producția de grâu a fost afectată de precipitațiile în exces, în anumite zone ale țării.
În Insula Mare a Brăilei nu a mai plouat în ultimele două luni de vară, iar acest lucru se traduce prin costuri ridicate, dar și o producție mulțumitoare din punct de vedere calitativ. “Avem o conjunctură internațională proastă, sau foarte proastă. Avem cele mai scăzute prețuri din ultimii zece ani. De exemplu, la unele culturi prețurile de livrare sunt comparabile cu cele din 2004. În același timp, toate inputurile au avut o creștere importantă, aș putea spune că acestea s-au dublat în acest interval de timp, în timp ce noi ne întoarcem cu prețurile de livrare la nivelul celor din 2004. E o situație foarte grea. Iată că nici ploile nu sunt bune dacă sunt prea multe, dar să sperăm că după ploaie vine soarele și trebuie să fim optimiști”, ne-a declarat Lucian Buzdugan, președintele consiliului de administrație Agricost. Cu toate acestea, dat fiind faptul că barometrul prețurilor este influențat de rezerva mondială, este posibil ca prețurile să rămână constante, adică scăzute și anul viitor.
În România, mulți fermieri își conduc afacerile în mod tradițional, cu tehnici și tehnologii învechite, iar acest lucru conduce, inevitabil, la rezultate nesatisfăcătoare, spune președintele consiliului de administrație al firmei Agricost, care a primit recent distincția de fermierul anului de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. “Am văzut anul trecut cum poate agricultura susține economia, prin contribuția ei la PIB. Deși se înregistrează anumite progrese, România este încă sub nivelul european, zootehnia este în declin, avem foarte multe exploatații mici, de ordinul milioanelor, iar terenurile sunt alcătuite din parcele la fel de mici. Cred că este nevoie să trecem la o specializare: fermele mari să se ocupe de cereale, iar fermele foarte mici de legume, pomicultură, viticultură, de solarii. Cred că statul a greșit dând sume de bani ca ajutor social și nu ca subvenții pe hectar. Banii aceștia, 100 – 150 de euro pe hectar, trebuiau să fie dați micilor fermieri sub forma de vouchere pentru motorină, îngrășăminte chimice sau semințe, pentru că doar așa eram siguri că acești bani sprijineau agricultura, și nu dând bani cu care fermierul să poată cumpăra orice, chiar și ceea ce nu are nicio legătură cu agricultura. Cred că ar trebui încurajată performanța, iar aceste sume să fie acordate doar acolo unde se obține performanță. Trebuie avută în vedere și pregătirea profesională și mă refer la reînființarea școlilor profesionale, școlilor tehnice, iar universitățile trebuie puternic dezvoltate”, explică Lucian Buzdugan. Președintele consiliului de administrație Agricost a adăugat faptul că cercetarea agricolă trebuie susținută mai puternic, începând cu institutele de cercetare care au nevoie de finanțare, până la instituțiile de învățământ care pot prelua o parte din această activitate.
Pregătire profesională
Pentru a asigura o activitate performantă, conducerea Agricost a pus pe primul loc în companie grija față de angajații săi. Principala formă de pregătire este formată din cursurile de specializare, mai ales atunci când se achiziționează echipamente și utilaje noi . „Pentru a avea un management bun, ne-am preocupat de pregătirea profesională a șefilor de ferme și sectoare, creând în acest sens o adevărată școală. Facem cursuri în fiecare an, pe perioada de iarnă. Din cele trei luni de vacanță, o lună este ocupată cu pregătirea profesională. În ceea ce privește stimularea salariaților, avem salarii foarte bune, iar în cele trei luni de vacanță angajații se odihnesc, învăță, se specializează și primesc retribuție. În plus, în fiecare an, 25% din salariații Agricost își fac o vacanță în afara țării. O altă direcție care ne preocupă o reprezintă disciplina muncii, de care avem foarte mare grijă să fie respectată, atât din punct de vedere tehnic, cât și organizatoric”, explică președintele consiliului de administrație Agricost.
Strategii de dezvoltare
În prezent, compania exportă o cantitate foarte mică din produsele sale. Un accent mai mare pentru export va fi pus atunci când producția se va ridica la peste jumătate de milion de tone. Până atunci însă, planurile de viitor ale companiei se îndreaptă către o agricultură durabilă și, nu în ultimul rând, societatea este preocupată de independența energetică. “Strategia noastră viitoare se bazează pe performanță, pe orientarea către culturile proteice, pe creșterea gradului de prelucrare a producției. Vrem să ne asigurăm independența energetică și ne uităm serios la bioamasă, vrem să asigurăm o agricultură durabilă, adică să avem grijă de mediul înconjurător, să ne ocupăm de biodiversitate și de menținerea și creșterea fertilității naturale a solului. Acestea sunt direcțiile pe care ne axăm în perioada următoare. Toate acestea presupun investiții foarte mari, pregătire profesională foarte susținută și încredere mare în viitor”, ne-a declarat Lucian Buzdugan, președintele consiliului de administrație Agricost.

Prezentam in acest text doar sinteza unei carti de capatii pentru cultura rapitei, semnata de Lucian Buzdugan care gospodareste  cea mai mare exploatatie din Europa 

In paginile ei sunt cuprinse rezultatele obtinute din experienta ,practica,studiile analizate in decursul anilor – asupra fiecarui element tehnologic. Aparitia editoriala este mai mult decit structura tezei sale de doctorat, intitulata “Tehnologia culturii rapitei de toamna in Insula Mare a Brailei.”

Prin aceasta aparitie editoriala,Lucian Buzdugan a reusit sa dea raspunsuri la mai multe intrebari,unele neelucidate la noi,printre care si cea referitoare la tehnologia cea mai profitabila pentru cultivarea rapitei de toamna ,astfel incat aceasta sa corespunda nivelului si cerintelor actuale ale productiei agricole”. Autorul a analizat pe parcursul a 8 ani (2003-2010), datele din 14 experimente, cu 370 de variante.
Bineinteles, intr-un asemenea noian de rezultate, sunt foarte multe informatii, atat de importanta teoretica, cat si practica.
Cu mentiunea ca unele solutii sunt valabile numai pentru conditiile specifice din IMB,acest ghid este foarte util oricarui fermier care se respecta
In urma cercetarilor originale, care sunt descrise amanuntit pe parcursul a 184 de pagini din cele 311 pagini ale cartii, s-a ajuns la cateva concluzii, unele foarte interesante, sintetizate la sfarsitul cartii (p. 284-289). Am selectat cateva care deschid pofta de studio
1. Promovarea genotipurilor ar trebui facuta si in functie de evaluarea energetica a soiurilor si a hibrizilor (p.112).
2. Cea mai buna rotatie este grau, rapita, porumb, soia, floarea-soarelui (p.284). Cea mai buna premergatoare este graul, iar cea mai buna cultura ce poate urma dupa rapita este porumbul.
3. Distanta de 30-36 cm intre randuri s-a dovedit ca asigura cea mai buna productie (p. 285).
4. Erbicidele sulfonilureice aplicate plantei premergatoare, cele pe baza de tribenuron si cele care contin imidazolinone, produc scaderi semnificative de productie, de pana la 1,611 t/ha (p 126). Aceste rezultate sunt foarte interesante, deoarece am intalnit pentru prima data o cuantificare a efectului rezidual al erbicidelor sulfonilureice, si in special al tribenuronului.
5. Cea mai buna formula de fertilizare este N140+ P80+K80 (p. 282).
6. Aplicarea dozei de azot, 25% toamna si 75% primavara, determina cea mai mare crestere a productiilor (p. 181).
Sulful are cel mai mare efect la doza de 72 kg /ha s.a. (p. 222).
7. Ingrasamintele foliare cu macro si microelemente contribuie semnificativ la definitivarea productiei (p. 222).
8. Combaterea daunatorilor (Ceuthorrynchs quadridens, Meligethes aeneus etc.) reduce semnificativ infectiile produse de agentii patogeni Phoma, Alternaria, Sclerotinia.
9. Fungicidele testate combat Phoma lingam in proportie de peste 90%, Alternaria brassicae peste 95%, iar Sclerotinia sclerotiorum, peste 97% (p. 232).
10. Eficacitatea fiecarui insecticid testat este determinata de temperatura la care se aplica. Insecticidele sistemice testate au fost mai eficace decat cele de contact.
11. Sistemul de lucrari minime sau cel de semanat direct reduc input-urile, fara a afecta productiile de rapita de toamna (p. 282).
12. Epoca optima de semanat a rapitei de toamna in IMB este cuprinsa intre 1-10 septembrie (p. 282).
Densitatea trebuie sa fie de 40-50 plante/mp, sau chiar mai mica, de 30-40 plante/mp pentru cultivarele cu putere mare de ramificare (p. 285).
Cele cateva concluzii pe care le-am enumerat sunt numai ?partea vazuta a aisbergului?, adica elementele utilizate direct pentru optimizarea tehnologiei in IMB. Dar in carte mai sunt descrise o multime de rezultate, provenite din experimente.
– In 7 ani (2004-2010) au fost testate 215 cultivare (soiuri si hibrizi).
– Sisteme de lucrare a solului (2008-2010), 4 variante: traditional, discuit, lucrat cu cizelul si semanat direct.
– Epoca de semanat (2005-2009), 6 variante: 1, 5, 10, 15, 20 septembrie si 1 octombrie.
– Densitatea (2007-2010), 8 variante: 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 100 plante/mp.
– Distanta dintre randuri (2008-2009), 6 variante: 25, 30, 35, 40, 50, 70 cm.
– Adancimea de semanat (2008-2010), 5 variante: 1 cm, 2 cm, 3 cm, 4 cm, 5 cm.
– Fertilizarea cu NP (2004-2008), 16 variante: graduari de azot de la 70 kg N/ha la 280 kg N/ha si fosfor de la 0 la 120 kg P2O5/ha.
– Epocile de aplicare ale ingrasamintelor cu N (2004-2007), 5 variante: N0, N140 aplicat toamna, N140 (25% toamna + 75% primavara), N140 primavara, N70 la imbobocit.
– Fertilizarea cu K (2004-2007), 4 variante: K0, K40, K80, K120.
– Fertilizarea cu sulf (2003-207), 5 variante: S0, S24, S48, S72, S90.
– Fertilizarea cu microelemente (2003-2006), 7 variante: B, Mo, Mn, Zn in diferite combinatii.
– Fertilizarea cu ingrasaminte foliare (2008-2010), 9 variante: diferite produse.
– Combaterea bolilor (2008-2010), 58 de variante: Phoma lingam – 10 produse/combinatii, Alternaria brassicae – 10 produse/combinatii, Sclerotinia sclerotiorum – 11 produse/combinatii, Erisiphe cruciferum – 12 produse/combinatii, Cylindrosporium concentricum – 7 produse/combinatii, Pseudocercosporella brassicae – 8 produse/combinatii.
– Combaterea daunatorilor (2009-2010), 18 variante: Ceuthorrynchus quadridens – 7 variante (doua insecticide aplicate la 4 temperaturi diferite), Meligethes aeneus – 4 variante (insecticide), Brevicoryne brassicae – 3 variante (insecticide) si Ceuthorrynchus assimilis – 4 variante (insecticide).

Asteptam cu mare interes si o carte scrisa de fermieri, si de ce nu, de Lucian Buzdugan despre modul in care se pot organiza experiente in ferme. Multi fermieri, cum sunt Stefan Poenaru, Nicolae Sitaru, Dimitrie Musca, Arnaud Perrein etc., organizeaza experiente in propriile exploatatii, dar sunt probabil multii altii care ar dori si ei acest lucru. Pentru ca rezultatele sa fie validate, trebuie insa respectate regulile de experimentare, care din pacate nu sunt cunoscute de fermierii care doresc sa faca experiente in exploatatiile proprii.
Capitolul care se ocupa de metodologia experimentarii in cartea lui Lucian Buzdugan are doar 7 pagini. Desi relevante, informatiile sunt insuficiente pentru un fermier care ar dori sa faca el singur experiente care sa reprezinte mai mult decat testarea in conditii de productie a unui nou hibrid. Institutele din Franta (Arvalis, CETIOM), au elaborat metodologii specifice, aplicate in exploatatiile agricole. O mare parte din recomandarile acestor institute se bazeaza pe experiente efectuate in acest mod.