Oferta  Biocrop

Grâul ecologic de  toamnă preferă premergătoarele cu recoltare timpurie, care lasă solul structurat, bogat în substanţe nutritive, permit lucrarea devreme a solului, astfel încât, până în toamnă acesta să acumuleze apă, nitraţi, să se aşeze, să fie distruse buruienile, să fie mărunţite şi încorporate resturile vegetale. (după E. Luca, 2005 Cluj )

Plante foarte bune premergătoare pentru grâu

Dintre acestea fac parte: mazărea, fasolea, borceagul, rapiţa de toamnă, inul pentru ulei, inul pentru fibre, cartoful timpuriu şi de vară, trifoiul, cânepa pentru fibră, la care se adaugă alte plante, cultivate pe suprafeţe restrânse: muştarul năutul, bobul, sfecla pentru sămânţă, porumbul pentru masă verde, tutunul , macul, coriandrul, anasonul, chimenul.

Mazărea: leguminoasă specifică zonei cernoziomurilor şi deci a zonelor foarte favorabile pentru grâu, este o premergătoare excepţională deoarece, după recoltare solul rămâne bogat în azot şi cu umiditate suficientă pentru a rezulta o arătură de calitate. După mazăre nu rămân pe teren buruieni sau resturi vegetale, care să îngreuneze lucrarea solului.

Fasolea. Este o premergătoare aproape la fel de bună ca şi mazărea. Lasă solul ceva mai uscat din cauza recoltării mai târzii, astfel încât acesta se lucrează mai greu şi arătura poate ieşi mai bulgăroasă. Dacă lucrările de întreţinere au fost corect efectuate la cultura fasolei, atunci nu sunt probleme cu buruienile.

Borceagul (de toamnă sau de primăvară). Este o premergătoare excepţională pentru grâul de toamnă. Este adevărat, în ultimele decenii borceagul a fost cultivat pe suprafeţe restrânse; în ultimul deceniu, dezvoltarea creşterii animalelor în exploataţiile agricole mici şi mijlocii a condus la extinderea firească a culturii borceagului, care furnizează un furaj valoros. După recoltare, terenul rămâne foarte curat de resturi vegetale, îmbogăţit în azot şi cu umiditate suficientă, astfel încât se lucrează în condiţii foarte bune.

Rapiţa de toamnă. Este o premergătoare aproape la fel de bine apreciat ca şi mazărea. În acest caz, solul rămâne ceva mai sărac în substanţe nutritive arealul său de cultivare în România coincide cu cel al grâului. După recoltare, terenul este curat de buruieni, cu umiditate suficientă şi îmbogăţit cu o cantitate mare de masă organică (rădăcini-mirişte). Prin recoltare timpurie şi lucrarea devreme a solului, sunt create condiţii favorabile pentru descompunerea substanţelor organice şi pentru acumularea nitraţilor.

Inul pentru fibră. Cultivat în zone umede şi răcoroase, oferă aceleaşi avantaje şi pune aceleaşi probleme ca şi inul pentru ulei.

Cartoful timpuriu şi de vară. Este o premergătoare excelentă pentru grâu lăsând frecvent terenul afânat, curat de buruieni, într-o stare bună de fertilitate. În mod frecvent însă, după recoltarea cartofului, suprafeţele respective sunt destinate pentru culturi succesive.

Cânepa pentru fibră. Recoltată în luna august este o premergătoare foarte bună pentru grâu; după recoltare, terenul este foarte curat de buruieni, iar în sol rămâne o cantitate mare de masă organică, sub formă de rădăcini şi frunze. O deficienţă o reprezintă faptul că lasă solul destul de uscat, ceea ce poate crea unele probleme la efectuarea lucrărilor solului.

Trifoiul roşu. Este o premergătoare excelentă pentru grâul cultivat în zonele umede, cu condiţia ca trifoiul să fie întors după coasa a doua. Solul rămâne bogat în azot şi masă organică, structurat, permeabil. Rotaţia grâu plus trifoi (cultură ascunsă)-trifoi-grâu, are tradiţie în multe zone agricole ale ţării (îndeosebi în zona colinară) şi dă foarte bune rezultate.

Plante bune premergătoare pentru grâul de toamnă: sfecla de zahăr, sfecla pentru furaj, cartoful de toamnă, floarea soarelui, porumbul pentru boabe şi pentru siloz, soia, cânepa pentru sămânţă. Toate aceste culturi trebuie recoltate până la 10-15 septembrie, pentru a rămâne un interval de cel puţin 2-3 săptămâni până la semănatul grâului.

Soia. Este o premergătoare bună pentru grâul de toamnă, cu condiţia să fie semănate soiuri cu perioadă mijlocie de vegetaţie, recoltate în prima jumătate a lunii septembrie, terenul trebuie să rămână curat de buruieni, resturile vegetale să fie adunate sau tocate şi bine încorporate în sol. Dacă sunt respectate aceste condiţii, soia poate deveni o foarte bună premergătoare pentru grâu. De asemenea terenurile cultivate cu soia şi foarte bine întreţinute, arătura poate fi înlocuită printr-o lucrare cu grapa cu discuri grea.

Sfecla pentru zahăr. Este o premergătoare bună pentru grâu, cu condiţia să părăsească terenul suficient de timpuriu. După recoltarea sfeclei, terenul rămâne nivelat, afânat (inclusiv prin lucrările de recoltare a rădăcinilor), curat de buruieni, fără resturi vegetale, bogat în elemente nutritive care provin din îngrăşămintele aplicate sfeclei. În mod frecvent, recoltarea prea târzie a sfeclei nu permite efectuarea la timp a pregătirii solului pentru semănat. Dacă sunt respectate condiţiile cerute, sfecla poate deveni o premergătoare foarte favorabilă pentru grâu. Şi în cazul sfeclei, pe terenurile bine lucrate, arătura poate fi înlocuită prin lucrări cu grapa cu discuri grea.

Floarea-soarelui, considerată timp îndelungat ca premergătoare mai slabă decât porumbul, deoarece lasă solul uscat şi sărac în substanţe nutritive oferă avantajul că se recoltează la sfârşit de august-început de septembrie, mult mai devreme decât porumbul, ceea ce permite lucrarea mai timpurie a solului. Floarea-soarelui se cultivă pe suprafeţe mari în zonele foarte favorabile şi favorabile de cultură a grâului. După floarea-soarelui, trebuie acordată atenţie mărunţirii şi încorporării resturilor vegetale, totodată, solul rămâne destul de sărăcit în elemente nutritive, fiind obligatorie aplicarea îngrăşămintelor, prin care este favorizată şi descompunerea resturilor vegetale încorporate în sol.

Porumbul pentru boabe este o premergătoare mediocră pentru grâu, pe de o parte din cauza recoltării târzii, iar pe de altă parte, solul rămâne uscat, cu o cantitate mare de resturi vegetale şi uneori cu multe buruieni. În condiţiile din România, este inevitabilă amplasarea grâului după porumb din cauza suprafeţelor mari care se cultivă cu aceste plante, precum şi datorită faptului că zonele importante de cultură coincid. Este, însă, obligatorie respectarea anumitor condiţii care pot transforma porumbul într-o bună premergătoare pentru grâu: cultivarea unor hibrizi cu perioadă mai scurtă de vegetaţie, prin comparaţie cu potenţialul termic al zonei; semănarea porumbului în epoca optimă, în arătură adâncă de toamnă, administrarea la porumb, în optim, a îngrăşămintelor, organice şi minerale; combaterea foarte bună a buruienilor; recoltarea la timp, eliberarea terenului imediat şi bine de resturi vegetale.

Fertilizarea graului

Grâul este pretenţios la îngrăşare din cauza anumitor particularităţi; în primul rând, sistemul radicular al grâului este slab dezvoltat, explorează un volum redus de sol şi are o putere mică de solubilizare şi absorbţie a elementelor nutritive din rezerva solului. În plus, consumul maxim de elemente nutritive al plantelor de grâu are loc într-o perioadă scurtă de timp, de la alungirea paiului şi până la coacere, interval în care este absorbit circa 80% din potasiu; în acest interval, grâul trebuie să aibă la dispoziţie cantităţile necesare de elemente nutritive şi în forme uşor accesibile. (după E. Luca, 2005)

Îngrăşămintele organice. Cele obişnuit folosite: gunoiul de grajd semifermentat şi mustul de gunoi sunt bine valorificate de cultura grâului. Aceste îngrăşăminte pot fi aplicate direct în cultura grâului, sau, mai frecvent, la planta premergătoare (porumb, sfeclă), urmând ca grâul să beneficieze de efectul remanent.

Administrarea îngrăşămintelor organice este importantă îndeosebi pe solurile argiloiluviale (acide, cu multă argilă), precum şi pe solurile erodate sau prea uşoare, deoarece pe lângă aportul de elemente nutritive, ele îmbunătăţesc proprietăţile fizice, chimice şi biologice ale solului.

Dozele administrate pe terenurile destinate culturilor de grâu sunt de 15-20 t/ha, încorporate sub arătură, iar sporurile de recoltă por depăşi 1500 kg boabe la ha.

Împrăştierea îngrăşămintelor organice este o operaţiune destul de costisitoare; ca urmare, ea prezintă interes în primul rând pentru exploataţiile agricole care dispun de gunoi de grajd şi care folosesc, deci, o sursă proprie (şi convenabilă sub aspect economic) de substanţe fertilizante. Folosirea urinei diluată în proporţie de 1:7 se poate aplica şi pe vegetaţie atât toamna cât şi la desprimăvărare, fără a se produce arsuri la cultură, doza recomandată fiind de 30-40 t lichid la ha. Se administrează cu vidanjera RCU.

Aplicarea amendamentelor calcaroase. Este necesară pe solurile acide, cu pH sub 5,8. Pentru ca lucrarea să fie economică, trebuie ca, prin amendare, să se urmărească neutralizarea a 50% din aciditatea hidrolitică. Se administrează, de regulă, 4t/ha carbonat de calciu (piatră de var, dolomit). Împrăştierea foarte uniformă şi amestecarea cât mai bună cu solul, urmate de încorporarea sub arătură, sunt condiţii esenţiale pentru reuşita amendării. (după E. Luca, 2005)

Lucrările solului – cultura graului in regim ecologic

Pregătirea terenului pentru semănatul grâului pune adesea probleme deosebite din cauza timpului rămas de la recoltarea premergătoarei şi până la semănat, a condiţiilor meteorologice dificile din perioada de efectuare a lucrărilor (seceta de la sfârşitul verii şi începutul toamnei) şi a suprafeţelor mari care trebuie pregătite şi semănate într-un interval scurt de timp.

Grâul cere un sol afânat pe circa 20 cm adâncime, cu suprafaţa nu foarte mărunţită, dar fără bulgări în sol, aşezat, nivelat, fără resturi vegetale, pentru a permite semănatul în bune condiţii. (după Gh. V. Roman şi colab. 2007)

În cazul premergătoarelor timpurii. După recoltare se recomandă o lucrare de dezmiriştit, efectuată imediat după eliberarea terenului (cel mult 1-2 zile întârziere).

Grâul nu necesită arături prea adânci. Ca urmare, adâncimea arăturii trebuie stabilită în câmp, în funcţie de starea terenului, astfel încât să fie încorporate resturile vegetale (miriştea şi buruienile) şi fără a scoate bulgări. În condiţiile unor terenuri bine lucrate an de an, se poate ara doar la 18-20 cm adâncime.

După premergătoare târzii (floarea-soarelui, porumb, sfeclă de zahăr, cartof de toamnă). Este necesară curăţirea cât mai bună a terenului de resturi vegetale, urmată de discuiri repetate (1-2 lucrări) pentru mărunţirea resturilor de plante şi buruieni.

Arătura este lucrarea de bază de mobilizare a solului şi trebuie să se efectueze după recoltarea fiecărei culturi premergătoare grâului de toamnă. La executarea arăturii se au în vedere o serie de reguli a căror respectare asigură calitatea lucrării şi efectul agrotehnic favorabil acesteia.

Este foarte important ca arătura, ca de altfel şi celelalte lucrări ale solului, să se execute la un anumit conţinut în umiditate, încât solul să se poată revărsa cu uşurinţă după plug, brazda mărunţindu-se în bune condiţii. Când solul este prea umed rezultă curele, felii, iar în condiţiile unui deficit excesiv al umidităţii din sol rezultă bulgări, a căror mărunţire ulterioară necesită lucrări suplimentare ce solicită cheltuieli de combustibil.

În toate aceste situaţii se produce o degradare a structurii solului şi de aceea nu se recomandă aratul solului în astfel de condiţii.

Este foarte necesar ca arătura să fie executată imediat după recoltarea culturilor premergătoare grâului, întârzierea efectuării acesteia având efecte negative.

De exemplu, în cazul premergătoarelor mazăre, rapiţă, orz, dacă solul se lucrează neîntârziat după eliberarea terenului se distrug buruienile, se creează condiţii bune de acumulare şi conservare a apei provenite din ploile ce survin până la data pregătirii patului germinativ, precum şi întreruperea ciclurilor de dezvoltare a bolilor şi dăunătorilor. (după Gh. V. Roman şi colab. 2007)

Pe solul lăsat nelucrat peste vară are loc o infestare puternică cu buruieni, acestea consumând rezerva de apă şi elementele nutritive din sol.

Diferenţa de producţie între grâul semănat în arătură de vară şi cel semănat în arătură efectuată toamna târziu (înainte de semănat) poate ajunge până la 1000kg/ha.

În cazul premergătoarelor recoltate mai târziu (floarea soarelui, porumb), solul se lucrează imediat cu grapa cu discuri, iar arătura se execută la 20-22 cm, termenul ultim de arat fiind 25 septembrie. În situaţia în care datorită umidităţii scăzute a solului rezultă bulgări ce nu pot fi mărunţiţi prin lucrări superficiale, se va renunţa la arătură, iar pregătirea patului germinativ se realizează numai prin lucrări repetate cu grapa cu discuri la o adâncime de cel puţin 15 cm. De asemenea, este necesară o bună curăţare a terenului de resturi vegetale, urmărindu-se încorporarea acestora, fără însă a scoate bulgări; până la semănat ar trebui să rămână cel puţin 2-3 săptămâni, pentru ca pământul afânat prin arătură să se aşeze.

În continuare arătura se lucrează în mod repetat cu diferite utilaje (combinatoare, ţesala de buruieni, eventuale grape cu discuri) pentru pregătirea patului germinativ.

Pe terenuri bine lucrate în anii anteriori (arate la adâncime corespunzătoare, afânate, nivelate), arătura poate fi înlocuită prin două lucrări cu grapa cu discul greu sau mediu; această lucrare permite mobilizarea solului până la 12-16 cm adâncime, realizându-se, concomitent, şi încorporarea resturilor vegetale, bine mărunţite anterior. În continuare, se efectuează lucrări de întreţinere a arăturii şi de pregătire a patului germinativ (cu grapa sau combinatorul), conform celor prezentate anterior. Aceeaşi tehnologie se recomandă în toamnele secetoase , atunci când solul este foarte uscat şi nu se poate ara sau prin arătură ar rezulta bulgări greu de mărunţit.

Pregătirea terenului prin discuit este, uneori, preferabilă arăturii şi pentru a nu întârzia semănatul grâului. Se obţine o viteză mare de lucrare a solului, acesta se aşează mai repede decât după arat, terenul rămâne mai nivelat, iar economia este de 0,3 până la 0,5 pentru forţa de muncă şi de 11-14 l motorină/ha (după Gh. Bîlteanu, 1989). Această lucrare se efectuează cu bube rezultate după soia, sfeclă, cartof, dar este mai dificil sau chiar imposibil de efectuat după floarea-soarelui sau după porumb (rămân cantităţi mari de resturi vegetale). (după Gh. V. Roman şi colab. 2007)

Pregătirea patului germinativ

Pentru grâu este necesară realizarea unei suprafeţe nivelate, curate de buruieni, realizarea unui strat de sol mărunţit pe adâncimea de semănat, care să asigure condiţii optime de încolţire a seminţelor şi răsărire rapidă, uniformă şi energică a plantelor.

Adâncimea ideală de lucru la pregătirea patului germinativ este de 6-8 cm, se lucrează cu combinatorul, eventual cu ţesala de buruieni, pentru mărunţirea şi nivelarea terenului.

Semanatul graului – epoca optima de semanat la grau

Sămânţa de grâu destinată semănatului trebuie să aparţină unui soi zonat, să provină din culturi special destinate producerii de sămânţă (loturi semincere), din categoriile biologice „sămânţă certificată a primei şi celei de a doua înmulţiri”, să aibă puritatea fizică minimum 98%, facultatea germinativă minimum 85% şi MMB cât mai mare. Pentru aceste zone se recomandă soiurile Arieşan, Apullum, Turda 95. În agricultura ecologică nu se practică tratarea seminţelor, dar se pot folosi substanţele permise, ca de exemplu cele pe bază de cupru, care se aplică prin umezire cu o cantitate mai mică de apă. (după Gh. V. Roman şi colab. 2007)

Datorită întârzierii semănatului, plantele suportă mai greu o serie de procese legate de creştere şi dezvoltare şi din această cauză se modifică şi mersul normal al asimilării substanţelor nutritive.

Având în vedere că noile soiuri de grâu sunt mai pretenţioase faţă de epoca de semănat, epoca optimă de efectuare a acestei lucrări este mai scurtă,intervalul de timp optim de însămânţare situându-se între 25 septembrie şi 15 octombrie.

Semănatul înainte de perioada optimă favorizează atacul unor boli (făinarea) şi dăunători, precum şi dezvoltarea unui foliaj abundent, astfel că plantele intră în iarnă într-un stadiu de vegetaţie avansat, iar rezistenţa la ger poate scădea semnificativ.

Însămânţarea grâului după epoca optimă face ca plantele să intre în iarnă slab înfrăţite, neînfrăţite sau chiar nerăsărite, situaţie cu urmări negative, cum ar fi rărirea culturii prin pierderea plantelor datorită temperaturilor scăzute din timpul iernii, realizarea unui coeficient slab de înfrăţire şi o densitate mică de plante pe m. Pierderile de recoltă prin întârzierea semănatului pot fi de 30-50 kg/ha pentru fiecare zi în cursul lunii octombrie şi 50-100 kg/ha în cursul lunii noiembrie.

Calitatea lucrărilor legate de semănat, cantitatea de sămânţă, epoca şi adâncimea de încorporare a seminţelor sunt hotărâtoare pentru obţinerea unor producţii mari de grâu.

Epoca de semănat a grâului se stabileşte astfel încât, până la venirea iernii să rămână 40-50 zile în care plantele să vegheze normal, în care să se acumuleze 450-500˚C temperaturi pozitive, iar la intrarea în iarnă plantele de grâu să ajungă la stadiul de 2-3 fraţi şi 3-4 frunze (fără ca fraţii să fie prea dezvoltaţi). La semănatul prea devreme plantele de grâu se dezvoltă prea viguros, sunt expuse la atacul unor dăunători (afide, muşte) plantele sunt mai sensibile la asfixiere şi la ger, în primăvară lanul este foarte des şi este predispus la cădere iar boabele rămân mici. (după Gh. V. Roman şi colab. 2007)

Densitatea de semănat la grâu trebuie stabilită astfel încât să se asigure, la recoltare, o densitate de 500-7000 spice/mp. Pentru a realiza acest lucru trebuie să fie semănate 450-600 boabe germinabile/ mp.

Între aceste limite, densitatea de semănat se stabileşte în funcţie de capacitatea de înfrăţire a soiului, data semănatului (faţă de epoca optimă), calitatea pregătirii patului germinativ, umiditatea solului (asigurarea umidităţii pentru un răsărit rapid).

Cantitatea de sămânţă la hectar (norma de semănat) rezultă din calcul )pe baza densităţii stabilite şi a indicilor de calitate a seminţei) este cuprinsă, de regulă, între 200-250 kg sămânţă/ha. În general, pentru a se asigura 4,1-5,8 milioane plante la ha trebuie să se semene între 50-70 boabe pe metru liniar.

În cazul întârzierii semănatului sau când reuşim să realizăm un pat germinativ bun, va trebui mărită doza de sămânţă la ha. Sămânţa veche, de mai mulţi ani, răsare dar nu rezultă plante viguroase cu energie de creştere suficientă.

Adâncimea de semănat a grâului depinde de umiditatea solului, textură, soi, mărimea seminţei, data semănatului (faţă de epoca recomandată). În condiţiile din România grâul este semănat la 4-5 cm adâncime pe terenurile cu umiditate suficientă şi textură mijlocie spre grea, unde apa pentru germinare este asigurată, iar străbaterea germenilor spre suprafaţă este ceva mia dificilă; pe terenurile cu umiditate insuficientă la suprafaţă şi textură mai uşoară, precum şi în cazul semănăturilor timpurii, se recomandă să se semene ceva mai adânc, la 5-6 cm.

Distanţele la semănat la grâu, pe plan mondial, sunt cuprinse între 10 şi 18 cm, fără a rezulta diferenţe importante de producţie. Ca atare, distanţa dintre rânduri trebuie aleasă între aceste limite, în funcţie de maşinile de semănat aflate la dispoziţie. În condiţii le noastre rezultatele cele mai bune au fost obţinute cu distanţa de 12,5 cm, între rânduri. Prăşitul grâului, când distanţa între rânduri trebuie să fie de 17-18 cm, nu are importanţă şi justificare, la noi neînregistrându-se precipitaţii abundente, ca de ex. în Elveţia. (după Gh. V. Roman şi colab. 2007)

Lucrările de intretinere a culturii de grau

Grâul este o cultură cu o tehnologie total mecanizată, deosebit de rentabilă sub aspectul consumului de forţă de muncă. Felul lucrărilor de îngrijire care se aplică grâului şi numărul acestora depinde de foarte mulţi factori (calitatea patului germinativ; dezvoltarea plantelor în toamnă şi starea de vegetaţie la desprimăvărare, mersul vremii şi al vegetaţiei în primăvară; rezerva de buruieni, infestarea cu boli şi dăunători, dotarea tehnică, posibilităţile materiale şi calificarea cultivatorilor). Sunt situaţii în care sunt necesare sau sunt efectuate numai 1-2 lucrări de îngrijire şi sunt situaţii în care sunt efectuate foarte multe lucrări (7-8 treceri).

Tăvălugitul semănăturilor de grâu imediat după semănat apare ca necesar atunci când s-a semănat în sol afânat şi mai uscat, şi se face cu scopul de a pune sămânţa în contact cu solul şi de a favoriza, astfel, absorbţia apei.

Controlul culturilor pe timpul iernii şi eliminarea apei pe porţiunile depresionare sau microdepresionare sunt operaţiuni de bună gospodărire, care se fac de către orice bun cultivator de grâu. La amplasarea culturilor de grâu trebuie evitate, pe cât posibil, terenurile unde pe timpul iernii apar băltiri.

Tăvălugitul la desprimăvărare este necesar numai în situaţii extreme când, din cauza alternanţei temperaturilor negative sau cele pozitive pe timpul iernii, rădăcinile plantelor de grâu au fost desprinse de sol (plantele sunt descălţate); ca urmare, la încălzirea vremii la desprimăvărare poate apare ofilirea şi uscarea plantelor de grâu, parţial dezrădăcinate; fenomenul este mai frecvent pe solurile argiloiluviale (podzolice). Atunci când situaţia o impune, lucrarea de tăvălugit trebuie efectuată pe sol bine scurs, dar încă reavăn, pentru a realiza aderarea rădăcinilor şi a nodului de înfrăţire la sol, dar fără a tasa suprafaţa solului. (după Gh. V. Roman şi colab. 2007)

Grăpatul culturilor de grâu la desprimăvărare este o lucrare din tehnologia clasică de cultivare. În prezent, grăpatul a fost scos din tehnologia recomandată, dar este recomandată folosirea ţesalei de buruieni. În majoritatea cazurilor se consideră că lucrarea de grăpat a semănăturilor de grâu la desprimăvărare nu este necesară, iar consecinţele negative sunt, adesea, importante: multe plante de grâu sunt distruse, altele sunt dezrădăcinate; terenul încă umed, este tasat prin trecerea tractorului; cresc costurile. Aceste consecinţe nu se manifestă în cazul ţesalei de buruieni, natural când se execută în condiţii optime, cu unghiul de atac al pieselor active bine ales. (după Gh. V. Roman şi colab. 2007)

Combaterea buruienilor este principala lucrare de îngrijire din cultura grâului

Pierderile de recoltă la grâu din cauza concurenţei buruienilor sunt, în mod obişnuit, 10-20%, dar pot ajunge în situaţii extreme până la 60-70%. În agricultura ecologică combaterea buruienilor se realizează prin rotaţia culturilor şi lucrări mecanice. Nu se urmăreşte stârpirea în totalitate a buruienilor, ci limitarea pagubelor cu înrădăcinare adâncă, se execută chiar şi plivitul manual.

Combaterea dăunătorilor din culturile de grâu se realizează prin măsuri preventive. Aceste măsuri au fost tratate la rotaţia culturilor, respectiv la lucrările mecanice.

Recoltarea graului

Momentul optim de recoltare a grâului este maturitatea deplină, atunci când boabele ajung la 14-15% umiditate; în acest stadiu maşinile de recoltat lucrează fără pierderi şi boabele se pot păstra în bune condiţii, fără a fi necesare operaţiuni speciale de uscare. De regulă recoltatul începe mai devreme, când boabele au 18% umiditate, din cauza suprafeţelor mari cultivate cu grâu, care trebuie recoltate pentru a preîntâmpina întârzierea şi pentru a limita pierderile de boabe prin scuturare (datorită supracoacerii sau a vremii nefavorabile); în acest caz este absolut necesară uscarea boabelor, pentru a aduce la umiditatea de păstrare şi a evita deprecierea calităţii lor. (după Gh. V. Roman şi colab. 2007)

Oferta  Biocrop

Pentru culturi de primavara performante, Biocrop propune fermierilor seminte certificate cu genetica de import de generatie noua, testate si selectate astfel incat sa raspunda foarte bine la provocarile locale. Compania activeaza pe piata locala de agribusiness de 10 ani si comercializeaza produse caracterizate prin productivitate, stabilitate, plasticitate ecologica, toleranta genetica la boli, seceta si arsita.

In campania de primavara 2017, Biocrop are in portofoliu seminte certificate de floarea soarelui Clearfield, porumb, orzoaica, grau si lucerna. Informatii pe larg pot fi citite in Catalogul Biocrop.

FLOAREA SOARELUI

1. 13MS201 | semi-timpuriu | Clearfield

• • Hibrid intensiv de ultima generatie
  • Toleranta genetica fata de Orobanche spp. pana la rasa H (OR8)
  • Toleranta genetica fata de Plasmopara (gena PL6)
  • Productivitate sporita in conditii variate de clima si sol

2. DUET HO | semi-timpuriu | Clearfield

• • Hibrid cu continut ridicat de acid oleic, de generatie noua
  • Tolerant fata de mana florii soarelui (prezinta gena PL 6)
  • Foarte buna stabilitate a productiilor in conditii pedoclimatice foarte variate

3. ARMADA | semi-tardiv | Clearfield

• • Potential de productie foarte ridicat
  • Foarte tolerant la conditiii de stres
  • Pentru sistem de productie Clearfield

4. OLIVA HO | timpuriu | Clearfield

• • Hibrid cu continut ridicat de acid oleic
  • Rustic, robust; asigura un bun nivel productiv in conditii tehnologice scazute
  • Foarte tolerant la conditii de stres

PORUMB

 1. SY VESTAS | FAO 370 | dentat

• • Hibrid intensiv semi-timpuriu cu bob dentat
  • Productii ridicate, specifice unei grupe de maturitate superioare
  • Foarte buna stabilitate a productiilor in conditii variate de clima si sol
  • Bun caracter “stay green”
  • Multiple intrebuintari: boabe, siloz, biomasa

2. ROBERTO | FAO 260 | sticlos

• • Semolina: calitate excelenta pentru morarit
  • Hibrid timpuriu, sticlos, pentru boabe si furaj de calitate
  • Indice de plutire foarte bun
  • Rezistenta la  inclinare si frangere foarte buna

3. TORRANO | FAO 350 | dentat

• • Potential ridicat de productie
  • Stay green bun
  • Multiple intrebuintari: boabe, siloz, biomasa
  • Digestibilitate buna

4. ADORNO | FAO 290 | sticlos

• • Semolina: calitate excelenta pentru morarit
  • Compact si foarte omogen, stay green bun
  • Indice de plutire foarte bun
  • Rezistenta la  inclinare si frangere foarte buna

GRAU DE PRIMAVARA

TRISO

• • Calitate Elita: excelent pentru panificatie
  • Potential de productie ridicat
  • Continut proteic stabil
  • Buna rezistenta la bolile specifice culturii

ORZOAICA DE PRIMAVARA

STEWARD

• • Orz de primavara cu 2 randuri de boabe
  • Potrivit atat pentru furaj, cat si pentru maltificare
  • Foarte tolerant la bolile foliare specifice si seceta
  • Rezistent la frangere si cadere
  • Capacitate de infratire mare
  • Tulpina rigida cu inradacinare putrernica

LUCERNA

DANIELA | semi-timpuriu

• • Potential ridicat de productie
  • Toleranta buna la seceta
  • Rezistenta buna la Fusarium Oxysporum
  • Foarte buna premergatoare pentru alte culturi

CEZARA | semi-timpuriu

• • Toleranta foarte buna la seceta
  • Rezistenta foarte buna la Fusarium Oxysporum
  • Recomandat pentru cultura pura sau amestec

Oricare dintre produsele companiei pot fi comandate cu usurinta de fermieri prin intermediul aplicatiei BIOCROP, disponibila in App Store si Google Play.

• • Link de download App Store https://goo.gl/1b81V2
  • Link de download Google Play https://goo.gl/uyHeQo 

Despre Biocrop

Companie romaneasca cu experienta de 10 ani pe piata locala de agribusiness, Biocrop comercializeaza pe intreg teritoriul Romaniei o gama diversa de seminte, soiuri si hibrizi (grau, orz, triticale, porumb, floarea soarelui, rapita si lucerna) caracterizate prin potential genetic pentru productii mari, rezistenta la principalii factori de stres, productivitate, stabilitate si plasticitate.

Semintele furnizate de Biocrop raspund foarte bine la provocarile pietei prin varietatea genetica pe care o inglobeaza si adaptabilitatea la conditiile agricole si pedoclimatice din Romania.

www.biocrop.ro | Facebook | LinkedIn | office@biocrop.ro

OFERTA de Seminte de cereale, plante tehnice si furajere 

Institutele si statiunile de cercetare-dezvoltare agricola din tara, ofera spre vanzare, pentru campania de primavara 2016, seminte de cereale, plante tehnice si furajere din categorii biologice superioare, din soiuri romanesti, cu indici superiori de calitate.
Orice societate comerciala sau fermierii si producatorii agricoli interesati in achizitia de seminte, pentru infiintarea culturilor de primavara, pot apela direct la unitatile respective, la numerele de telefon prezentate la sfarsitul articolului.

Seminte de orz de primavara

Seminte de orzoaica de primavara

Seminte de ovaz de primavara

Seminte de porumb

Seminte de floarea soarelui

Seminte de soia

Seminte de mazare

Seminte de fasole

Seminte de naut

Seminte de canepa

Seminte de in

Cartof – samanta

Seminte de lucerna

Seminte de trifoi rosu

Seminte de iarba de sudan

Seminte de golomat

DATE DE CONTACT:

Centru modern de cercetare si monitorizare a furajelor in cadrul Universitatii de Stat din Kansas

Un nou centru de cercetare pentru furaje, deschis recent in cadrul Universitatii de Stat Kansas, din America, permite studentilor sa castige experienta reala in munca printr-o serie de aplicatii de productie moderne, alaturi de un sistem de gestionare al ingredientelor furajere extrem de performant. Centrul de Cercetare ofera atat o sansa studentilor sa dobandeasca abilitati reale in cadrul industriei de prelucrare a furajelor si incearca in acelasi timp sa descopere noi modalitati prin care sa elimine bacteriile daunatoare din diferitele materii prime.
In 2014, Universitatea de Stat din Kansas (KSU) a prezentat un proiect in valoare de 16 milioane de dolari, O.H. Kruse Feed Technology Center, situat in Manhattan, Kansas. Acesta gazduieste o fabrica de procesare a furajelor cu o capacitate de cinci tone pe ora, alaturi de un Centru de Cercetare si Siguranta a Furajelor (FSRC). Programul de management din industria hranei pentru animale a oferit sansa a peste 700 de absolventi sa isi gaseasca locuri de munca in industria de fabricare a produselor furajere din SUA in ultimii 60 de ani. Datorita schimbarilor rapide din aceasta industrie, este nevoie mereu de forta de munca specializata.

Misiunea FSRC este aceea de a identifica, imbunatati si experimenta in sectorul hranei animalelor. Centrul produce peleti furajeri, folosind o masina care infuzeaza aburi in porumb si apoi il preseaza pentru a se transforma in granule. Aburul conditioneaza o serie de procese termomecanice, prin schimbarea diferentiata a presiunii pentru cresterea calitatii produselor obtinute. Experimentarea implica de multe ori adaugarea unor agenti patogeni in procesul de productie alimentara, cum ar fi salmonella, si apoi monitorizarea controlului acestei aplicarii de la distanta. Centrul de cercetare utilizeaza un soft special numit „Factory Studio Tatsoft”, care le permite studentilor sa monitorizeze tot procesul de eliminare al bacteriilor de la distanta, pe calculator sau chiar pe iPad-uri si dispozitive smartphone.

Sistemul, denumit SCADA, ofera o gama larga de etichete de configurare ale procesului, cum ar fi tipul si modul in care anumiti factori influenteaza productia, pana la masuratori zilnice sau chiar la un interval de cateva ore. Astfel, se poate modifica orice, de la valoarea de pornire, pana la puterea sistemului, a motoarelor, a pompelor sau chiar a utilajelor. Monitorizarea de la distanta este deosebit de important pentru siguranta, mai ales ca agentii patogeni pot fi observati si controlati cu usurinta. Potrivit Kansas State, studentii si facultatea monitorizeaza experimentele proceselor direct pe iPad-uri speciale, acoperita cu un material plastic pentru protectie, direct din interiorul centrului de cercetare. Cu toate ca a fost deschis recent, centrul are deja o serie de rezultate inedite. Astfel, pentru virusul diareei epidemice porcine (PEDv), care infecteaza atat purceii cat si porcii adulti, s-a putut dezvolta o procedura pentru a ajuta la stoparea raspandirii lui si salvarea a numeroase animale.

In timp ce sistemul SCADA ofera o monitorizare in timp real de la distanta, in centrul Kansas exista de asemenea si un sistem de management al ingredientelor furajere care ofera o cercetare la nivel inalt al hranei pentru animale care se produce aici. Mai mult, centrul Kruse Feed ofera si o fabrica de furaje care alimenteaza efectivele de animale din cadrul Universitatii. Acest sistem este doatat cu un soft numit I-Control, un sistem de management al bazelor de date privind ingredientele alimentare, care aduna date dintr-un proces discontinuu, creaza rapoarte si poate exporta informatiile pentru o mai buna planificare a resurselor intreprinderii. Software-ul de ingrediente furajere este destinat in primul rand pentru hrana animalelor de ferma, alaturi de hrana pentru animale de companie. Platforma I-Control ofera o metoda moderna de trasabilitate a furajelor, incepand cu controale automate de rutare inca din momentul in care ingredientele intra in zona de receptie. Sistemul include, bineinteles, aplicarea unor norme stricte de cercetare si productie.

Oferta de primavara 2015: Seminte si material saditor pomicol/viticol de la institutele si statiunile romanesti

Categorie: Material saditor

14 Februarie 2015

Institutele si statiunile de cercetare–dezvoltare agricola, din cadrul ASAS Bucuresti, ofera spre vanzare atat seminte de cereale, plante tehnice si furajere, din categorii biologice superioare, din soiuri si hibrizi romanesti, cu indici superiori de calitate, cat si pomi fructiferi, vita de vie si arbusti fructiferi altoiti, certificati de calitate si fitosanitar, cu o gama variata de soiuri performante, adaptate la conditiile pedoclimatice din Romania, obtinute in pepinierele proprii autorizate, pentru infiintarea de plantatii comerciale si gospodaresti.

Orice societate comerciala sau fermierii si producatorii agricoli interesati in achizitia de seminte, pentru infiintarea culturilor de primavara, sau material saditor pentru infiintarea plantatiilor pomicole si viticole, pot apela direct la unitatile respective, la numerele de telefon prezentate la sfarsitul acestui articol.

Oferta de POMI FRUCTIFERI, VITA DE VIE SI ARBUSTI FRUCTIFERI ALTOITI pentru infiintarea de plantatii comerciale si gospodaresti

Pomi fructiferi altoiti si arbusti fructiferi

Vita de vie altoita, soiuri de vin si masa

DATE DE CONTACT: