Peste 10 tone boabe/ha de la un hibrid de porumb Pioneer
Maria Cîrjă, director tehnic şi marketing Pioneer Hi Bred România:
“Pioneer este unul dintre principalii colaboratori în tehnologia care se face în Insula Mare a Brăilei. 

...Vasile Iosif, manager general DuPont România:
“Referitor la produsele de protecţie a plantelor pentru combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, DuPont are aici aproximativ 80% din produsele pe care IMB le foloseşte

Tractoare Case IH de 600 CP cu tehnologie GPS de ultimă oră
George Stanson, reprezentant Case IH:
“Am început colaborarea cu TCE 3 Brazi ,apoi Agricost în urmă cu 9 ani.

Eficienţă şi productivitate înaltă
Lucian Buzdugan, director general Agricost :
“Rememorând anii care au trecut, mărturisesc că am venit cu mult entuziasm în 2001 în Insulă, cunoşteam şi eram obişnuit cu astfel de dimensiuni. Dar, când am văzut cu ce urma să mă confrunt aici, la un moment dat, mi-a trecut prin cap să abandonez, pentru că atât de mult suferea, erau foarte multe buruieni, dotarea era atât de învechită. Practic nu aveam cu ce lucra. A trebuit să apelăm la sute de fermieri de la care să închiriem utilaje. Însă, fermierii respectivi întâi îşi făceau treaba lor şi abia apoi pe a noastră. Nu a fost uşor, dar am avut în spate un colectiv de oameni extraordinari, a existat şi un management corespunzător şi asta a făcut să progresăm an de an şi astăzi să serbăm 10 ani încununaţi de succes în IMB.
Înainte de a face agricultură, adică înainte de a face să crească plantele şi să producă, trebuie să ne ocupăm de sol. Fertilitatea solului este elementul cel mai important şi atunci grija noastră principală este pentru fertilitate. Se cunosc elementele principale care duc la fertilitate şi trebuie prioritizate, să stabileşti care este cel mai important, dar niciodată să nu neglijezi vreunul din ele. De pildă, dacă asigură pământul suficientă fertilitate, dar nu dai îngrăşăminte sau asiguri apă şi îngrăşăminte şi nu faci tratamente chimice sau le asiguri pe astea toate şi nu vinzi cum trebuie, ori le asiguri pe astea toate, dar nu ai dotarea corespunzătoare, deja pierzi terenul. Trebuie să avem eficienţă economică, adică prin vânzarea producţiei să obţinem mai mult decât am băgat.
Noi facem cercetare, nu la nivel academic, ci la nivel de testare. Testăm peste 1.300 de variante, le încercăm pe cele care sunt mai bune şi în anul în care ne ies primele 3 le ducem pe suprafeţe mai mari, şi mai mari până când ajungem şi extindem tot ce s-a confirmat că este bun, nu mergem după ureche.
La baza realizărilor noastre stă eficienţa economică şi productivitatea înaltă. E important să ai consum redus, pentru ca la un moment dat să poţi să mai creşti cu 500 kg/ha. Dacă preţul la motorină s-a dublat într-un an eşti un om terminat, dacă nu găseşti soluţii de reducere a consumului de motorină. Şi atunci noi pe asta mergem, pentru asta avem 55 de tractoare de 300 CP pe care treptat, în doi ani, le înlocuim cu 11 tractoare care să lucreze 55.000 ha. Tractoarele pe care le-aţi văzut merg singure, nu trebuie să fie conduse, omul stă numai aşa şi supraveghează dacă tractorul nu întâlneşte un obstacol. Tractoarele noastre pot lucra şi noaptea fără probleme.”
Peste 10 tone boabe/ha de la un hibrid de porumb Pioneer
Maria Cîrjă, director tehnic şi marketing Pioneer Hi Bred România:
“Pioneer este unul dintre principalii colaboratori în tehnologia care se face în Insula Mare a Brăilei. Noi nu facem doar loturi demonstrative, nu testăm doar hibrizi noi. În IMB se cultivă 100% sămânţă de floarea-soarelui Pioneer, 80% din suprafaţa cu porumb este ocupată cu hibrizi de porumb Pioneer, 100% soia Pioneer, iar la rapiţă avem un procent semnificativ. Prin urmare, suntem principalul furnizor de sămânţă pentru Insula Mare a Brăilei.
Agricultorii care au venit astăzi în IMB au avut ocazia să vadă cei mai performanţi hibrizi de porumb Pioneer. Cu o tehnologie aşa cum se face în Insulă, un hibrid de porumb Pioneer poate să dea peste 10 tone boabe/ha, un hibrid de floarea-soarelui Pioneer poate să ajungă la 4,5 tone/ha, iar la rapiţă putem foarte uşor să obţinem între 3 tone şi 4,5 tone/ha.”
Produse DuPont pentru protecţia culturilor din IMB
Vasile Iosif, manager general DuPont România:
“Referitor la produsele de protecţie a plantelor pentru combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, DuPont are aici aproximativ 80% din produsele pe care IMB le foloseşte. DuPont este o companie care este prezentă de la sămânţă până la farfurie, compania Pioneer aparţine grupului DuPont şi este lider pe partea de sămânţă. Un fermier mulţumit nu trebuie să aibă doar o cultură curată, ci trebuie să aibă şi o sămânţă de bună calitate şi un potenţial foarte mare care să-i returneze investiţia pe care o realizează. Aş vrea să menţionez că acum o lună grupul DuPont a încheiat toată documentaţia de preluare a companiei Danisco, lider global pe partea de enzime şi ingrediente alimentare.
La oră actuală, aproximativ 30% din efortul nostru la nivel de companie merge spre agricultură, pentru că una dintre provocările viitoare ale omenirii va fi furnizarea de mâncare de calitate şi în cantităţi suficiente pentru hrănirea unei populaţii care creşte de la an la an.”
Tractoare Case IH de 600 CP cu tehnologie GPS de ultimă oră
George Stanson, reprezentant Case IH:
“Am început colaborarea cu TCE 3 Brazi ,apoi Agricost în urmă cu 9 ani. Atunci am livrat 120 de tractoare de 140 CP. Noutatea pentru anul acesta este livrarea a 11 tractoare de 600 CP, cel mai mare tractor pe care îl producem. Am pornit cu unul dintre cele mai mici tractoare şi am ajuns la cel mai mare. Matematica este foarte simplă: în loc să consumi 6.000 tone de combustibil, vrei să consumi 3.000 de tone. Aşa că, schimbi tehnologia de la 300 CP la 600 CP. Adevărat că investiţia iniţială nu este mică, dar în timp se va vedea, cu cât se reduce numărul de treceri pe o parcelă, cu atât viteza de rambursare este mai rapidă. Pe de o parte, numărul de treceri este mai mic, iar pe de altă parte fermierul face economie de combustibil.

Vremurile trec,dar faptele ramin –sa invatam din rodnicia lor

Cit de importanta este tehnologia unei culturi in general si in special masurile de conservare a apei din sol ?
Noi mergem pe tehnologia numită dry-farming, pe care ar trebui să o practice toţi fermierii pentru că nu se întâmplă nimic dacă într-o astfel de situaţie apar şi precipitaţiile. E grav însă când nu ai grijă şi ai parte de secetă.
– Dumneavoastră aveţi şi o dotare corespunzătoare care vă permite să aplicaţi sistemul acesta de minimum tillage.
– Noi, practic, pe cea mai mare suprafaţă, printr-o singură lucrare facem atât mobilizarea cât şi pregătitul solului. Îl fertilizăm, îl tasăm, iar în primăvară nu ne mai atingem de el, intrăm direct la semănat. Orice intervenţie în pământ primăvara conduce la pierderea apei. În comparaţie puteţi vedea culturile de lângă Bucureşti, care au beneficiat de precipitaţii şi care arată la fel ca cele de aici, unde nu am avut parte de ploi, dar înainte de semănat nu am intervenit cu niciun fel de lucrare care să determine pierderea apei. Culturile, practic, nu se deosebesc între ele. Iată o metodă de conservare a apei cu care te poţi salva într-o astfel de situaţie.
Avantajele densităţii reduse
– Dar aplicaţi şi o tehnologie proprie, „à la Buzdugan“, să-i spunem aşa, pentru că aici faceţi şi cercetare, aveţi şi loturi de testare a soiurilor. V-aş ruga să le-o prezentaţi şi cititorilor noştri.
– Da, anul trecut am încercat această tehnologie a densităţilor reduse, a normei de sămânţă redusă la jumătate. Pentru comparaţie luăm ambele variante. Una în care semănăm 300 de boabe germinabile/mp (150 kg/ha) şi una în care semănăm 550 de boabe germinabile/mp (275 kg/ha). Avem aşadar în prima variantă boabe puse mai rar, iar în cealaltă de două ori mai dese. Boabele germinează şi formează, aşa cum e normal, pe fiecare plantă cel puţin un spic. În ambele variante boabele germinate înfrăţesc. Diferenţa este că în cea de-a doua variantă doar la două plante apare un frăţior fertil, în timp ce în prima variantă vom avea cel puţin doi fraţi fertili, dacă nu mai mult. Cert este că, la final, odată cu recoltatul vom constata că în ambele variante testate vom avea tot 800 de spice/mp.
– Care sunt, prin urmare, avantajele acestei metode?
– Presupunând că un spic are 10 grame, atunci în ambele variante producţia va fi de 8 tone/ha. În plus, dacă pe un metru pătrat avem 7-8 buruieni, în ambele variante trebuie să erbicidăm la fel. Diferenţa apare la fertilizat: doza de îngrăşământ va fi mai mică acolo unde am semănat mai rar – cca 370 kg de substanţă brută –, iar în a doua variantă trebuie să aplicăm minimum 700-800, poate chiar 1.000 kg de substanţă brută ca să avem siguranţa că ceea ce este fertil consumă atât cât trebuie. De reţinut însă că şi fraţii care nu sunt fertili consumă elemente nutritive, de aceea şi cantitatea aplicată este mai mare. În plus, în cel de-al doilea caz plantele, fiind înghesuite, nu pătrunde aerul şi nici lumina solară, motiv pentru care zona aceasta devine una foarte sensibilă la boli şi nu numai. La final, ai cheltuit o cantitate dublă de sămânţă şi îngrăşăminte, iar cultura îţi cade.
– Aşadar, în prima variantă facem o economie substanţială.
– Da, în primul rând despre asta e vorba. La sămânţă – una bună, de calitate – facem o economie de 220 lei/ha, iar la îngrăşăminte de cca 800 lei/ha, deci în final avem 1.000 de lei/ha economie în prima variantă. În cea de-a doua variantă numărul de seminţe este foarte mare, iar cel mai rău este că folosim foarte mult îngrăşământ, de aici şi costurile ridicate pe hectar.
De precizat că după încorporarea îngrăşământului în sol la 20 cm (cca. 100 kg substanţă activă), în primăvară distribuim diferenţa (aproximativ 270 kg substanţă activă) în 2-3 etape prin fertirigare. Din cele 20.000 ha pe care le-am semănat anul acesta cu grâu, pe 3.000 ha am aplicat această tehnologie a densităţii reduse. Dacă anul acesta vom obţine producţii egale în ambele variante, şi reţineţi că nu este tocmai un an favorabil acestei tehnologii, la anul o punem în aplicare pe întreaga suprafaţă. Eu cred că trebuie să aplicăm această metodă şi fiecare fermier poate să înceapă să o testeze pe 10 ha, pe 20 ha şi să facă o comparaţie. Va vedea că la acelaşi nivel de fertilizare, cu o doză mai mică de sămânţă şi îngrăşământ, obţine aceeaşi producţie.

A mai trecut un an de la sustinerea de catre Profesionistul Lucian Buzdugan, a doctoratului “tardiv”

Lucian Buzdugan este unul din cei mai prestigiosi agronomi ai Romaniei. Este cel care, de zece ani, duce igreul a 58 de mii de hectare. Valoarea lui profesionala este confirmata si recunoscuta de fermierii din tara. Si de multi, foarte multi, din afara tarii. Daca ar calcula cat grau, cat porumb, cata floarea soarelui si cata rapita a recoltat in ultimii zece ani, ar ajunge la cifre uriase.

Decizia de a trece pragul unei teze de doctorat a luat-o, dupa cum ne-a marturisit, in urma unei intamplari. La o reuniune organizata de Academia Romana, acad. Cristian Hera a anuntat ca „urmeaza la cuvant dr. Lucian Buzdugan”. Replica nu a intarziat: „Nu sunt doctor, sunt inginer!” Si… a urmat inscrierea la doctorat, la 1 octombrie 2008.

Tot dintr-o discutie prieteneasca am aflat ca, in 1987 s-a mai inscris odata la doctorat. A scris lucrarea, pe care urma sa o sustina in februarie, 1990. Cu trei-patru luni inainte, a venit revolutia. Buzdugan n-a mai fost „secretar cu agricultura la Comitetul judetean al PCR”. Probabil, nici Universitatea nu mai avea chef sa acorde titlul de doctor in stiinte unui fost nomenclaturist. Prins cu munca, omul a uitat de orgoliul unei consacrari stiintifice. Acum, cand titlul nu-i mai aduce niciun avantaj material, s-a inhamat la scrierea unei lucrari stiintifice ca la o lucrare de arta. „Carte frumoasa, cinste cui te-a scris…”
Lucrarea de doctorat a lui Buzdugan este despre ce ii era mai aproape de suflet: Tehnologia culturii rapitei de toamna in Insula Mare a Brailei. Este o sintetizeza muncii lui, pe vreo 10-20 de mii de hactare, in fiecare an. Lucrarea, spune Lucian Buzdugan, este o suma a informatiilor, observatiilor si solutiilor gtasite de el si de toti cei cu care colaboreaza.

Inca un aspect pe care Lucian Buzdugan a tinut sa-l aminteasca: desi, in 1938, marele agronom Gheorghe Ionescu Sisesti arata intr-un studiu ca „rapita este o cultura usoara”, experienta practica a cultivatorilor a demonstrat ca obtinerea productiilor inalte, pe suprafete mari, implica numeroase necunoscute si neclaritati. Cercetarile intreprinse si concluziile rezultate, materializate intr-o serie de recomandari pentru zona Baraganului de Est si Insulei Mari a Brailei constituie raspunsuri la aceste probleme.
Teza a fost coordonata de acad. Cristian Hera, presedintele Sectiei de agricultura a Academiei Romane, presedinte de onoare al ASAS.
Lucrarea a fost prezentata in fata unei comisii de inalt prestigiu stiintific, alcatuita din: prof. dr. Costica Ciontu, decanul Facultatii de Agricultura de la USAMV Bucuresti, acad. Paun Ioan Otiman, secretar general al Academiei Romane, prof. dr. Mihail Dumitru, director general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului si prof. dr. Gheorghe Valentin Roman, de la USAMV Bucuresti.
Au fost prezenti la eveniment personalitati din lumea agricola, precum fostii ministri ai agriculturii Ioan Oancea si Ion Tesu, deputatii Gheorghe Antochi si Adrian Radulescu, prof. dr. Gheorghe Sin, presedintele ASAS, reprezentanti ai unor importante companii nationale si transnationale furnizoare de inputuri agricole si sefii de ferma de la Insula Mare a Brailei, reprezentanti ai unor organizatii profesionale din agricultura, mari fermieri din zonele sudice ale tarii.
Asa ca, titlul stiintific, acordat de comisia de doctorat, a insemnat, de fapt, consacrarea unui statut pe care Lucian Buzdugan l-a dobandit in camp. Este cununa unei indelungate si fructuoase activitati profesionale.
Fiu de tarani din judetul Bacau, el s-a afirmat la scurt timp dupa absolvirea Facultatii de Agronomie. A pornit ca inginer stagiar la fostul IAS Girov, judetul Neamt, a urcat fiecare treapta a ierarhiei profesionale pana a condus agricultura unui judet, Neamt. In noua oranduire, a dovedit ca cine are valoare autentica poate sa razbeasca profeional si in economia de piata .
De altfel, interesul sau pentru cunoasterea si promovarea progresului tehnic, pentru abordarea unor cercetari aprofundate in domenii cum sunt cele legate de plantele transgenice, sau de factorii esentiali ai tehologiilor agricole – ingrasamintele si apa – s-au soldat cu studii de referinta, publicate in tara si peste hotare sau prezentate in importante reuniuni stiintifice.