1. Efectul temperaturii solului si adancimii asupra rasaririi graului de toamna ; 2. Cantitatea de samanta de grau in functie de conditiile de semanat si soi ;3. Recomandări tehnologice la grau, avand in vedere unele particularitati

efectul temperaturii asupra graului

1 . Cand se insamanteaza graul pe sol uscat, producatorii sunt indrumati sa regleze samanatoarile pentru o adancime medie, pentru a forta rasarirea si astfel plantele vor intra in iarna mai viguroase.

Semintele de grau au nevoie de o cantitate mica de umezeala pentru germinatie, si chiar dupa precepitatii reduse, daca sunt semanate la adancime mica germineaza si rasar in scurt timp.

Daca avem un sol uscat la semanat este indicat sa mergem pe o adancime de 1,5-2 cm. Asta insemana ca samanta va sta aici ca in sac pana la prima ploaie, dupa care in scurt timp, in functie de temperatura, plantele vor rasarii uniform. Daca solul este uscat, si graul este semanat la 0,5 cm semintele vor germina datorita umezirii solului (roua sau bruma), dar in scurt timp negasind apa in sol se va usca si va pierii.

Daca exista umiditate in sol si vom semana mai adanc (3-4 cm) si la sfarsitul lui octombrie, graul va rasarii mai tarziu si plantele vor fi mai firave la intrarea in iarna.

Mai jos veti vedea de cate zile are nevoie graul ca sa rasara in functie de adancimea solului si temperatura:
Adancimea 0,5 cm
• 5 grade C – 17 zile de la semanat la rasarire
• 12,5 grade C – 6,8 zile
• 19,4 grade C – 3,8 zile
• 26,4 grade C – 3,2 zile

Adancimea 1 cm
• 5 grade C – 21 zile
• 12,5 grade C – 7 zile
• 19,4 grade C – 4 zile
• 26,4 grade C – 3,8 zile

Adancimea 2 cm
• 5 grade -23 zile
• 12,5 grade C – 8,8 zile
• 19,4 grade C – 6 zile
• 26,4 grade C – 4,5 zile

Adancimea 3 cm
• 5 grade – 29 zile
• 12,5 grade C – 11 zile
• 19,4 grade C – 6,5 zile
• 26,4 grade C – 5 zile

Adancimea 4 cm
• 5 grade – 37 zile
• 12,5 grade C – 11,5 zile
• 19,4 grade C – 7 zile
• 26,4 grade C – 5,5 zile

 2. Cantitatea de samanta de grau in functie de conditiile de semanat si soi

Fermierii vor sa stie ce cantitate de samanta de grau vor semana in aceasta toamna in functie de conditiile de semanat si in functie de soi. Vom alege in acest scop o varianta optima si una mai putina optima.

Varianta optima
Conditii:
• Umiditatea solului optima
• Pregatirea patului germinativ optima
• Epoca de semanat optima

Numar de boabe germinabile la metru patrat:
• 400 – soiuri timpurii si mijlocii
• 450 – soiuri tardive sau mijlocii rezistente la ger;
• 500- grau durum (Tr. durum).

Varianta mai putin optima
Conditii:
• Umiditatea solului insuficienta
• Pregatirea patului germinativ medie (mai putin de 5 bulgari mari/mp)
• Epoca de semanat intarziata

Numar de boabe germinabile la metru patrat:
• 550 – soiuri timpurii si mijlocii
• 600 – soiuri tardive sau mijlocii rezistente la ger;
• 600 – grau durum (Tr. durum).

Aplicand formula cantitatii de samanta la hectar (C), in care alaturi de Densitate (D = numar de boabe germinabile/mp) se iau in considerare greutatea a 1000 de boabe (MMB), puritatea (P) si capacitatea germinativa (G), rezulta cantitatea de grau la hectar care se va folosi in aceasta toamna.

C = (D x MMB x 100) / (P x G)

 

 3. Recomandări tehnologice la grau avand in vedere unele  particularitati

Conditiile specifice acestei perioade, impun masuri privind amplasarea culturilor de toamna, pregatirea terenului prin metode tehnologice adaptate acestor conditii, astfel incat semanatul culturilor sa poata fi realizatin perioada optima.
Amplasarea culturilor si lucrarile solului
Amplasarea graului si orzului de toamnain conditiile structurii actuale a culturilor se realizeaza, de regulă, dupa premergatoare timpurii (rapita, leguminoase, grau in anul al II-lea, etc.), premergatoare mijlocii (floarea-soarelui, hibrizi timpurii de porumb, soia) si premergatoare tarzii (porumb hibrizi semitardivi si tardivi, cartof, sfecla de zahar).
Ca urmare a grabirii maturitatii culturilor de primavară (floarea-soarelui, porumb, cartof) s-a creat posibilitatea recoltarii acestora cu 2-4 saptamani mai devreme, devenind bune premergatoare pentru culturile de toamna.
In cazul continuarii secetei, se pot amplasa suprafete mai mari de grau dupa grau, efectuandu-se lucrari de pregatirea solului mai facil, in special acolo unde la recoltarea graului s-a folosit echipamentul de tocat al paielor si s-a efectuat imediat lucrarea de aratură la 18-20 cm sau o lucrare corespunzatoare cu cizelul, discul greu sau cu agregate complexe, care printr-o singura trecere realizeaza o buna mobilizare si nivelare a solului.
Inlocuirea araturii prin lucrarea cu grapa cu discuri sau alte agregate care mobilizeaza solul, pe suprafetele cu premergatoarele timpurii, dar care nu au fost mobilizate prin aratura imediat dupa recoltare, se recomanda cu prioritate in conditiile acestei toamne excesiv de secetoase. Este recomandat sa se renunte la folosirea plugului in conditiile actuale.
Folosirea plugului se va face cu mult discernamant, numai acolo unde rezerva de umiditate permite acest sistem de lucru sau, in eventualitatea refacerii rezervei de umiditate la sol, prin introducerea unor cantitati de apain unele sisteme de irigatii.
Conditiile climatice din vara-toamna, caracterizate prin frecventa ridicata a anilor secetosi, in special in zonele din S si S-E ale tarii, precum si ponderea ridicata a premergatoarelor care elibereaza terenul tarziu, determina extinderea metodelor noi de tocare a resturilor vegetale, o data cu recoltarea, si de pregatire a terenului prin lucrari cu cizelul, grapa cu discuri sau agregate multifunctionale, precum si a semanatului direct al graului si orzului.
Pe aceasta cale, se asigura un pat germinativ bine maruntit, structurat si asezat, care retine apa necesara rasaririi mai timpurii a plantelor, comparativ cu culturile semanate in teren arat in conditii nefavorabile, cu un grad ridicat de bulgari si o neuniformitate accentuata a patului germinativ.
Rezultatele experimentale privind productiile medii de grau si orz obtinute in ultimii 20 de ani in cultura neirigatasi in conditii de irigare, prezentate in graficele 1 si 2, evidentiaza diferente nesemnficative de productie intre lucrarea clasica a solului si lucrarile reduse (cizel, disc) sau semanatul direct, rezultand importante avantaje prin reducerea consumului de motorinasi a timpului de efectuare a lucrarii.
Fertilizarea de toamna
Fertilizarea cu azotjoaca un rol deosebit in metabolismul plantei, asigurand o bunainfratire si inradacinare a plantei. In perioada octombrie-martie, graul utilizează 8-25% din cantitatea necesara pe timpul perioadei de vegetatie, orientat spre: formarea sistemului radicular; infratirea plantelor; acumulari biochimice necesare pentru parcurgerea perioadei de iarna.
Fertilizarea cu azot se va realiza in functie de consumul specific (2,5 – 3,3 kg pentru 100 kg productie utila), in functie de soiul cultivat, tipul de sol si sistemul de cultura.
In zonele de stepasi silvostepa (precipitatii mai putine in toamnasi iarna), dupa plante cu recoltare tarzie, se administreaza ½ din doza de azot la pregatirea patului germinativ. Dupa plante cu recoltare timpurie se va aplica, la pregatirea patului germinativ, 1/3 din doza de azot.
Dozele de ingrasaminte cu azot pentru perioada de primavara, se vor aplica in lunile februarei si martie; aceasta perioadă coincide, de regulă, cu trecerea plantelor din etapa vegetativain etapa generativa.
Nefertilizarea graului cu azot in toamna micsoreaza efectul ingrasamintelor cu azot, reducand semnificativ productia.
Fertilizarea cu fosfor, o data cu pregatirea patului germinativ sau concomitent cu semanatul cu ajutorul semanatorilor performante influenteaza: inradacinarea plantelor; infratirea; accentueaza rezistenta plantelor la iernat; precocitatea.
Fertilizarea cu fosfor se va realiza tinand cont de consumul specific al cerealelor, de 1,1 – 1,8 kg/100 kg recolta principala, plus productia secundara aferenta, precum si de faptul ca, in perioada octombrie-martie, graul utlizează 12-25% din cantitatea de P2O5.
Fertilizarea cu fosfor are un rol deosebit in realizarea unor productii constante. Aprovizionarea insuficienta cu fosfor limiteaza actiunea celorlalte elemente nutritive, indeosebi in conditii de seceta.
Soiurile noi de grâu, cu capacitate mare de productie, solicita cantitati mari de azot si fosfor, impunand si aplicarea ingrasamintelor cu potasiu, o data cu pregatirea patului germinativ sau concomitent cu semanatul. Consumul specific de potasiu este cuprins intre 2,5 – 2,7 K2O/100 kg productie utila.
Samanta si semanatul
Samanta trebuie sa apartina soiurilor recomandate pentru fiecare zona de culturasi sa reprezinte categoriilor biologice: baza (B), certificata I (CI), certificata (CII), cu parametri de calitate conform standardelor in vigoare, cu germinatie >85%, indiferent de categoria biologica.
Semanatul graului, in condiţii normale, incepe cand temperatura medie zilniain aer este de 13-15°C si se impune a fi terminat cand temperatura scade la 8-9°C.
In anii secetosi, aşa cum este toamna anului 2011, semanatul se declanseazain a doua parte a epocii optime pentru fiecare zona agricola. Acest mod de abordare tehnica presupune o buna organizare si derulare a lucrarilor de pregatit si semanat, in conditiile existentei unei dotari tehnice corespunzatoare. Intarzierea semanatului peste epoca optima conduce la scaderi importante de producţie (50 kg/ha pentru fiecare zi intarziere din luna octombrie si 100 kg/ha pentru fiecare zi intarziere din luna noiembrie).
Densitatea de semanat influenteaza elementele de productivitate, frecventa si intensitatea atacului de boli sau daunatori. Se are in vedere numarul de boabe germinabile/mp, care trebuie sa asigure 600-700 spice productive/mp. Numarul de spice recoltabile este influentat de: genotip; conditiile de rasarire; nivelul tehnologic de cultivare.
Densitatea de semanat este cuprinsaintre 400-600 boabe germinabile/mp, valorile depinzand de: umiditatea solului; nivelul de pregatire al patului germiantiv; particularitatile soiului (capacitatea de infratire).

Combaterea bolilor si daunatorilor
La cerealele de toamna exista permanent pericolul transmiterii prin samanta sau prin sol a unor patogeni deosebit de pagubitori care impreuna pot cauza pierderi mari de recolta, de aceea nu trebuie neglijata protejarea culturilor prin implementarea unui sistem de masuri de prevenire si combatere integrata, in cadrul caruia, alaturi de masurile agrofitotehnice, rezistenta cultivarului si protejarea hiperparazitilor, se impune ca verigă obligatorie tratamentul chimic al semintelor.
In cazul graului de toamna semanat dupa alte plante decat cereale paioase, pentru prevenirea si combaterea speciilor Tilletia caries şi Tilletia foetida, care produc malura comunasi Fusarium sp., care produce fuzarioza radacinilor, coletului si plantulelor, sunt recomandate o serie de produse comerciale pentru a fi utilizate, dupa cum urmezaa: Amiral 3FS (1 l/t), Celest Star (1 l/t), Dividend Star (1 l/t), Lamardor (0,150 l/t), Semnal 500 FS (2,5 l/t) etc.
Pentru prevenirea pagubelor pe care le provoaca viitoarelor culturi de cereale diverse specii de afide, larvele gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau viermii sarma (Agriotes sp.) sunt recomandate o serie de insecticide: Nuprid Max 222 FS (2,5 l/t), Sirius Extra (2,25 l/t), Sentinel Syn 600 FS (1 l/t), Picus 600 FS (1 l/t), Cruiser 350 FS (1,5 l/t).
Eficacitatea tratamentului creste pe masura ce semintele sunt foarte bine si uniform acoperite cu produsul finit.
Pentru conditiile din aceasta toamna, cand vom fi nevoiti sa revenim cu grau dupa grau in anul al II-lea, pe o suptrafata mai mare de 30%, se impune cu acuitate efectuarea tratamentelor la samanta cu insecto-fungicidele recomandate si folosite in zonă.

Irigarea samanaturilor
In conditiile din aceasta toamna, irigarea pentru stimularea rasaririi plantelor poate reprezenta o masura tehnologică deosebit de importanta.In foarte multi ani cu toamne secetoase, folosirea unei norme de 300-500 mc/ha pentru stimularea rasaririi creeaza conditii de rasarire si consolidarea culturii, cu premise de a obtine sporuri semnificative de productie (1,0 – 2,5 t/ha).

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.