1- Sprecialistul Gheorghe Cenuşă, administratorul Socităţii Agricole TREI SATE, din comuna Ion Creangă,judetul Neamt, dublu premiat la Agralim Iasi,ne prezinta:  Septorioze la cereale paioase; Boli la Floarea Soarelui; Boli la Rapiță Acum –  peste 30 de ani… în a doua zi de Crăciun, (CU DE LA SINE PUTERE) ILIESCU a legalizat AVORTUL… O tara cladita pe minciuna,manipulare,hotie,coruptie,preacurviÉ si pe alte popisme demonice din Galateni 5/19-21, se duce de rapa , pe veci ! (ILEGALUL) Decretul-Lege Nr. 1  Cum a fost naționalizată economia națională in decembrie 1989… Procesul lui Gabriel Liiiceanu cu jurnalistul Victor Roncea, stupoarea care spune multe si… dezvăluie caracatița progresista care a dat lovitura de stat din 1989…(Siiiiiii pentru ca…) Gabriel Liiceanu a preluat patrimoniul de lux al UTC, transferat Ministerului Culturii fara acoperirea legii… LIICEANU A RAMAS STUPEFIAT, RONCEA A CASTIGAT – Iata … Incepe globalizanta resetare/tare- Canada devie cea mai marxista țară de pe pământ şi începe să ardă cărţi… Si Aschia se pregateste  pentru lovilutia globalizarii romanesti … Progresistul Andrei Caramitru vrea să ne vindem femeile și să legalizăm drogurile… Femei din închisorile comuniste – Sofia Cristescu – O FEMEIE CARE A FACUT CINSTE NEAMULUI EI si in carcera comunista… Nordul Bucovinei – 79 de ani de la tragedia celor mai ample deportări Staliniste… Sexo-marxiști din toate școlile și ong-urile, uniți-vă! Sexo-marxism și moaște- Ce este sexo-marxismul? Romania NU ESTE un lagar de reeducare sexo-marxista al Uniunii Socialiste Europene!”… Komunistii au martirizat valorile si au furat/natonalizat Averea boierilor ,dar burghezia fesenisto-kaghebista  a  alungat tinerii in gura lupilor ,ca sa poata  fura /globaliza Avutia obsteasca a amarastenilor…ROMÂNIA FURATĂ… Pentru a se pierde urmele… S-a „furat” şi România furată. Proiectul de investigaţii de pe Digi24, scos de pe post…„România educată”? sau „România furată”? Un personaj sinistru al PSD = ciuma roşie = mafia pe nedrept uitat: Nicolae Văcăroiu… Cand poporul doarme,Tara ia foc! Facturi la GAZE de 6 ori mai mari. Protest în Bihor…Revolta politiştilor! MAI trimite pompierii să verifice românii carantinaţi… Cum a ajuns România să aibă cele mai multe minore din UE care nasc înainte de 15 ani și cine se opune educației sexuale în școli? GLOBALIZAREA RASULUI DE…PLANS-ÎPS Teodosie despre faptul că merge cu o mașină de lux: ”Să purtați întâi grija  voastră!” Bine că nu ne-a și blestemat: „Mânca-v-ar Loganu’ de săraci!” Top 10 carti care au schimbat destine si mentalitati… Newyorkezii care se vaccinează cu doza booster vor primi 100 de dolari ; („Cresterea” ) pensiilor facute pe criterii clientelare/fesenal de prostesti … pacalesc oamenii care au muncit pe branci –in folosul prostilor,hotilor,tortionarilor ,calailor si a altor…(justitiari )speciali… fiind doar câteva improvizații de moment care pot duce temporar la mai multe voturi, dar nu și la condiții mai bune de trai…  Cele mai cumpărate cărţi „agricole” – începând cu Tehnologia Graului; Enciclopedia naturii europene; Atlasul geografic al lumii; 100 Cele mai frumoase parcuri naţionale ale lumii şi terminând cu ; Sfaturi pentru gospodari. GRĂDINA ECOLOGICĂ, belşug în grădina fără săpat; Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultură din România – ; Tehnologia culturii plantelor de câmp şi horticole; Totul despre Arbuştii fructiferi- Cultivare şi îngrijire; Iazuri de grădină, planificare, construcţie şi întreţinere

 

Invatatura Bibliei… A condamnat proorocul Ieremia închinarea la icoane? Noua „icoană” a mișcării homosexualilor din New York – un copil de 10 ani… Revoluția sexuală a luat-o razna… Avortul ca armă rasială în SUA (de Christina Martin)… (Satanistii komunisti-globalisti,adica …)Stânga are o problemă vizibilă: pedofilia (de Spencer Lindquist)… Idolatria este un păcat care revine pe tot parcursul istoriei poporului lui Dumnezeu… Idolatria veche si moderna… CE SPUNE BIBLIA DESPRE GHICITORIE, VRĂJITORIE ȘI SPIRITISM – IOAN MARINI… Caderea in ritual – Iosif Ton… Întâlnirile mele cu C.S. Lewis… Pe scurt despre cultul sfintilor… Amintiri cu Liviu Olah… Identificarea Icoanei / Semnului Fiarei…

 

///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

Invatatura Bibliei… A condamnat proorocul Ieremia închinarea la icoane? Noua „icoană” a mișcării homosexualilor din New York – un copil de 10 ani… Revoluția sexuală a luat-o razna… Avortul ca armă rasială în SUA (de Christina Martin)… (Satanistii komunisti-globalisti,adica …)Stânga are o problemă vizibilă: pedofilia (de Spencer Lindquist)… Idolatria este un păcat care revine pe tot parcursul istoriei poporului lui Dumnezeu… Idolatria veche si moderna… CE SPUNE BIBLIA DESPRE GHICITORIE, VRĂJITORIE ȘI SPIRITISM – IOAN MARINI… Caderea in ritual – Iosif Ton… Întâlnirile mele cu C.S. Lewis… Pe scurt despre cultul sfintilor… Amintiri cu Liviu Olah… Identificarea Icoanei / Semnului Fiarei…

 

 

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

Noua Ordine Mondială: Sculptând Chipul Fiarei

 

Ce vei învăța din acest articol:

 

Ce doresc Statele Unite și papalitatea

Dezastrele care vor captura lumea

A fost prezis acum 2000 de ani

Cum poți evita să devii victima acestor

 

new world order – john paul ii

 

new world order – george bush

Index

 

Biblia ca Ghid

Profeţiile Bibliei Împlinite

Cea Mai Înfricoşătoare şi Solemnă Avertizare

Identificând Fiara

Nouă chei ale Semnului Fiarei

Identificând Icoana Fiarei

Profeţii ce se vor împlinii în curând

Cum Să Eviţi Semnul Fiarei

Nu Există Posibilitatea de a fi Neutru

Ce Trebuie să Fac?

Împăcarea cu Yahuwah

Biruința Asupra Păcatului Prin Hristos

Credința în Hristos Legată de Eforturile Personale

Dregător de spărturi

Unde ar trebui să mă închin?

Introducere

 

Lumea noastră se va confrunta în curând (ca și în anii ultimii zeci de ani), cu o criză la nivel mondial, care va anunța sfârșitul său. Pentru că oameni din întreaga lume trebuie să fie pregătiţi, transmitem acest mesaj în multe țări, printr-un mare efort şi cu mulă cheltuială.

Pentru cei care îndrăznesc să îşi continue lectura, World’s Last Chance (Ultima Şansă a lumii) poate suna absurd, dacă nu chiar nesăbuit, pentru că în mod natural sperăm într-o pace și prosperitate mondială, și cu siguranță nu într-o criză universală ce va cuprinde lumea și va duce la sfârşitul ei.

 

Noi am încercat să anticipăm reacțiile și întrebările dumneavoastră și vom începe această călătorie în viitor răspunzând întrebărilor dumneavoastră pe care le împărtăşim, de ce această lume se holbează în faţa ultimei ei şanse!

 

Biblia ca Ghid

 

1. Cine sunt oamenii din spatele acestui articol?

Facem parte dintr-un mic grup de oameni răspândiţi în întreaga lume, care iau Biblia ca singură regulă de credinţă. După ce ne-am dedicat un timp considerabil pentru a studia Biblia, în special capitolele referitoare la viitorul nostru, ne-am dat seama că trebuie să vă împărtășim ceea ce am învățat. Aceste cunoaștinţe sunt atât de importante încât suntem dispuși să îndurăm greutăți și să ne sacrificăm chiar viața, pentru a vă pune în temă. Mari puteri se luptă din greu să reducă la tăcere aceste informații.

 

2. De ce să luăm Biblia atât de în serios?

Inițial nu am luat Biblia atât de în serios până când am fost uimiți să descoperim cât de exactă este. Atât de exactă, încât chiar și profeţiile făcute cu mii de ani în urmă s-au împlinit adliteram, exact în ziua prezisă. Aceasta ne-a obligat să concluzionăm că există un Eloah atotcunoscător ce se află în spatele Bibliei, care nu este legat de timp, și cunoaște sfârșitul de la început.

 

De asemenea, am aflat că Eloah, Creatorul nostru ne iubește atât de mult încât ne-a pregătit un loc în ceruri. Cu toate acestea, din moment ce suntem infectaţi c u boala păcatului și în prezent sunt nepotriviţi pentru a trăi cu Yahuwah în ceruri, Yahuwah a pregătit un tratament pentru boala păcatului.

Noi nu am fi luat Biblia atât de în serios, dacă Yahuwah nu ne-ar fi demonstrat un astfel de control și o astfel de cunoaștere completă a viitorului. Aceste lucruri sunt descoperite cel mai clar în două cărți: Daniel din Vechiul Testament și Apocalipsa din Noul Testament. >index

 

Profeţiile Bibliei Împlinite

3. Dă un exemplu de profeţie a Bibliei care s-a împlinit.

 

daniel 2 statue nebuchadnezzarÎn cartea lui Daniel, capitolul 2, Yahuwah îi prezintă într-un vis regelui babilonian faptul că începând din vremea sa, până la sfârșitul timpului, vor exista doar patru imperii mondiale. Istoria a dovedit că ceea ce Yahuwah a spus s-a împlinit. (Notă: În Biblie Yahuwah a luat în calcul și a preofeţit doar despre acele imperii care au avut un anumit impact asupra oamenilor lui Yahuwah.) Cele patru imperii mondiale au fost: Babilon (605 BC-538 BC), Medo-Persia (538 î. Hr-331 î. Hr) , Grecia (331 î. Hr -168 î. Hr), și cel Roman (168 î. Hr -476 d. Hr). În continuare, El i-a arătat că Roma ar fi împărțită în zece teritorii și că, în timpul acestor teritorii va veni sfârșitul. Istoria a dovedit acuratețea cuvântul lui Yahuwah. Pentru că prin 476 AD,Imperiul Roman a fost împărțit în zece națiuni din care a apărut Europa de astăzi.

Mai mult decât atât, Yahuwah a relevat caracteristicile unice ale fiecărui imperiu, cum ar fi, modul în care au ajuns la putere și cum au dispărut, precum şi principala caracteristică a fiecărei guvernări. A se vedea Daniel 7 și 8. Au fost oferite destul de multe detalii pentru ca un cercetător onest atât al istoriei, cât şi al Bibliei să nu poată să afirme altceva decât că există un Eloah în ceruri care domnește peste lumea noastră.

 

4. Care este scopul profețiilor biblice?

 

Scopul profeției este acela de a ne avertiza cu privire la crizele viitoare. De exemplu, Yahuwah l-a avertizat pe Noe despre potopul ce avea să vină, pe Avraam și pe Lot despre distrugerea orașelor Sodoma și Gomora și El i-a vorbit lui Moise despre plăgile din Egipt. Toți au trebuit să se supună în credință solemnelor avertizări. Aceste evenimente au fost consemnate pentru ca să ne învețe că ceea ce Yahuwah prezice se întâmplineşte exact așa cum a fost spus. Prin urmare, nu ne putem permite să ignorăm niciuna dintre profețiile Sale care încă nu s-a îndeplinit, deoarece acestea ne servesc drept atenţionări cu privire la faptul că, dacă ne supunem, vom fi protejaţi de crizele ce vor urma.

 

De aceea, profețiile biblice servesc unui scop dublu – de a impresiona mintea noastră cu existența lui Yahuwah, care este la cârma tuturor evenimentelor și, pentru a ne avertiza asupra unei situații de criză. >index

 

Cea mai Înfricoşătoare şi Solemnă Avertizare

5. Există în Biblie un avertisment profetic care încă nu s-a împlinit?

De fapt, cel mai solemn avertismentul profetic aşteaptă încă să se împlinească. Nimic nu este mai important pentru noi astăzi, decât să înțelegem această profeție, pentru că evenimentele au loc într-o succesiune rapidă care indică împlinirea ei iminentă.

 

6. Transmite, împreună cu mine, cel mai solemn avertismentul profetic, ce este pe cale să se împlinească.

666 mark of the beast„Și îngerul al treilea i-a urmat, spunând cu glas tare: Dacă se închină cineva fiarei și icoanei ei, și primește semnul ei pe frunte sau pe mână, va bea din vinul mâniei lui Yahuwah, care este turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; și va fi chinuit în foc și pucioasă în prezența sfinților îngeri și în prezența Mielului: şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor: și nici ziua, nici noaptea, nu au odihnă cei care se închină fiarei și icoanei ei, și oricine primește semnul numelui său. Aici este răbdarea sfinților. aici sunt cei care păzesc poruncile lui Yahuwah, și credința lui Yahushua.” Apocalipsa 14: 9-12.

 

Această avertizare înfricoșătoare descrie două grupuri de oameni. Primul grup este avertizat să nu se închine fiarei și icoanei ei, ceea ce îi conduce să primească semnul fiarei; în timp ce al doilea grup este privit în mod pozitiv ca păstrător al poruncilor lui Yahuwah. În plus, descrierea celei de a doua veniri a lui Hristos urmează în mod direct acest avertisment. Prin urmare, noi știm că acesta este ultimul avertisment dat înainte de a doua venire a lui Hristos.

 

7. Cum pot evita închinarea la fiară și la icoana ei și să nu primesc semnul ei?

 

Bună întrebare. Pentru a putea răspunde, trebuie să identificăm fiara,chipul fiarei, și semnul fiarei. Este logic să presupunem că Yahuwah nu ne-ar avertiza cu privire la astfel de entități periculoase, fără a ne ajuta să le identificăm în mod concludent. Eloahul nostru iubitor nu ne-ar lăsa să facem speculaţii, atunci când este în joc destinul nostru etern. Atunci, fără surprindere, găsim o descriere a fiarei și a icoanei ei în capitolul anterior unde mai multe simboluri sunt date pentru a debloca identitatea lor. >index

 

Identificarea Fiarei

Singura motivație care ne împinge să răspândim acest mesaj de salvare a sufletului este iubirea lui Yahuwah. Sperăm să eliminăm prejudecățile, întrucât toate entitățile la care se face referinţă în acest articol, sunt denumite sisteme, și cu siguranță căutătorii sinceri după adevăr nu aparţin acestor sisteme. Ne rugăm ca acest mesaj să fie acceptat de către toți cititorii ca un apel care să le mişte inima pentru a studia profețiile din Biblie, întrucât Cuvântul lui Yahuwah este singurul nostru ghid şi o protecție sigură împotriva înșelăciunii.

8. Cum descrie Biblia această fiară?

1 „Și am stat pe nisipul mării, și am văzut o fiară ce se ridică din mare, având șapte capete și zece coarne, și pe coarne zece coroane, iar pe capete avea nume de hulă. 2 Și fiara, pe care am văzut-o semăna cu un leopard, iar picioarele ei erau ca picioarele unui urs, și gură ca gura unui leu și balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui și o mare autoritate 3 şi am văzut unul din capetele ei părea rănit de moarte, iar rana de moarte fusese vindecată și toată lumea se mira după fiară 4 şi s-au închinat balaurului care a dat puterea lui fiarei și s-au închinat fiarei, spunând: Cine este ca fiara, cine este capabil să facă război cu ea? 5 Şi i s-a dat o gură şi vorbea lucruri mari și hule?Şi i s-a dat putere să lucreze patruzeci și două de luni 6 şi şi-a deschis gura în blasfemie împotriva lui Yahuwah, ca să hulească numele, cortul și pe cei ce locuiesc în cer 7 şi i s-a dat să facă război cu sfinții, și să ăi învingă: și i s-a dat putere peste toate semințiile și limbile și națiunile. 8 Și toți cei ce locuiesc pe pământ, ale căror nume nu sunt scrise în cartea vieții Mielului înjunghiat de la întemeierea lumii … 16 Și a făcut ca toți, mici și mari, bogați și săraci, liberi și robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte: 17 şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, fără să aibă semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui său. 18 Aici este înțelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei: căci este numărul unui om; Și numărul lui este: șase sute șaizeci și șase” Apocalipsa 13: 1-8, 16-18.

 

beasts of daniel 7

9. Pasajul de mai sus este plin de simboluri. Cum pot să îl înțeleg?

Trebuie să îi permitem Bibliei să interpreteze propriile sale simboluri. Ar trebui să credem că pentru binele nostru Yahuwah, a dezvăluit în Biblie semnificația acestor simboluri. Prin urmare, ceea ce avem nevoie este un studiu atent pentru a găsi interpretarea lor în Biblie. Printr-o astfel de metodă, să evităm toate presupunerile și speculațiile umane.

 

De fapt, Biblia condamnă presupunerile şi speculațiile umane pentru că „nici o profeție … nu se tâlcuiește singură” Petru 1: 20. Biblia definește propriile sale simboluri. De exemplu, cartea Apocalipsei conține 404 versete. Dintre aceste 404 versete, 278 se găsesc aproape cuvânt cu cuvânt în alte cărți ale Biblie, unde înțelesul lor este expus.

 

Prin urmare, vă recomandăm să urmaţi exemplul credincioşilor din Berea (vezi Fapte 17:10, 11) și să cercetaţi fiecare învățătură prin testul Scripturii. Astfel că oricine va studia Biblia cu rugăciune, dorind să cunoască adevărul pentru a se supune lui, va înțelege Scripturile. „Dacă voiește cineva să facă voia Lui, va cunoaște … dacă vorbesc de la Yahuwah, sau dacă vorbesc de la Mine.” Ioan 7:17.

 

10. Care sunt simbolurile profetice de care avem nevoie pentru a identifica fiara și semnul ei?

Există mai multe simboluri în profeţiile biblice asociate cu fiara: cu toate acestea, ne vor fi suficiente cele care ne vor ajuta să identificăm cu ușurință fiara. Aceste simboluri profetice sunt: „fiara”, „balaur”, „marea”, „patruzeci și două luni”, și” hula „.

 

lion with wingsFiara: În profeția biblică, o fiară este un simbol al unui rege sau a unei împărăţii. „Aceste fiare mari, care sunt patru, sunt patru regi … cea de-a patra fiară va fi a patra împărăție …” Daniel 7:17, 23. Cu această fiară, studiem un regat unic, întrucât nu este doar o putere politică, ci este de asemenea şi una religioasă, pentru că oamenii „s-au închinat fiarei” Apocalipsa 13:4.

 

 

 

dragonBalaurul: Conform Bibliei, dragonul este un alt nume pentru Satana, tatăl minciunilor și al înşelăciunii, „Balaurul cel mare … numit Diavolul și Satana, acela care înșeală întreaga lume.” Acest lucru ar însemna că, atunci când Satana a dat „puterea lui, scaunul lui și o mare autoritate” fiarei, ne putem aștepta ca fiara să aibă un comportament la fel de înşelător ca al lui Satana. Astfel, o mare parte din înșelăciunile acestuia vor fi regăsite în lucrările fiarei. Apocalipsa 12:9; 13:2

 

 

 

seaMare: În profeția biblică, marea, este simbolul unei multitudini de oameni diferiți.”… Apele … sunt popoare, gloate, neamuri și limbi” Apoc. 17:15. În consecință, acest regat unic care s-a ridicat din mare, înseamnă că a venit dintr-o locație a lumii care a fost dens populată cu oameni de diferite naționalități.

 

 

 

calendarPatruzeci și două de luni: Această perioadă este echivalentă cu trei ani și jumătate (42 împărțit la 12 luni). Și Biblia a fost scrisă având la baza calendarul evreiesc, unde în fiecare an biblic sunt 360 de zile (30 de zile pentru fiecare lună). Așa că, perioada de trei ani și jumătate și cea de patruzeci și două de luni sunt ambele egale cu 1260 de zile. Motivul pentru care lunile se transformă în echivalentul lor în zile este că, atunci când Yahuwah a dat profeți legate de timp, El a echivalat adesea o zi pentru un an „… chiar și patruzeci de zile, în fiecare zi, timp de un an, veți purta nelegiuirile voastre, chiar patruzeci de ani …” „Ţi-am numit o zi, pentru un an ” Numeri 14:34; Ezekiel 4:6.

Prin urmare, cele patruzeci și două de luni profetice reprezintă o perioadă de 1260 de ani în care i-a fost dat fiarei, o „gură vorbind lucruri mari și hule”și”va face război cu sfinții şi are să-i biruiască și i s-a dat putere peste toate semințiile, limbile și națiunile”Apoc. 13:5, 7.. Ceea ce înseamnă că, în această perioadă fiara va huli, îi va persecuta pe creștini, și va avea o mare autoritate.

 

Blasfemie: În Biblie, blasfemia este definită în două moduri. Primul mod este atunci când o persoană pretinde a fi Yahuwah sau reprezentantul său „… nu pentru o lucrare bună te ucidem cu pietre, ci pentru o hulă, pentru că tu un om, Te faci Eloah” Ioan 10:33. Așa că fiara, această împărăţie, această putere politico-religioasă, l-a hulit pe Yahuwah, pretinzând că este locţiitorul lui Yahuwah pe pământ. A doua modalitate de a comite blasfemie este prin acordarea absolvirii de păcate (a pretinde puterea de a ierta păcatele altora). „De ce vorbește omul acesta, hule? Cine poate să ierte păcatele decât numai Yahuwah?” Marcu 2:7.

 

Fiara, această putere regească, politico-religioasă, L-a hulit pe Yahuwah nu doar prin faptul că s-a pretins locţiitorul Său pe pământ, ci și prin ritualul absolvirii de păcate. Nu e de mirare că fiara are „numele de hulă” și vorbește „blasfemie împotriva lui Yahuwah, şi huleşte numele său”; acest lucru se datorează faptului că fiara pretinde acele puteri care reprezintă prerogative ale lui Yahuwah.Apocalipsa 13:1, 6. >index

 

Nouă indicii

După ce am permis Bibliei să deblocheze sensul propriilor sale simboluri putem evidenția acum cele nouă indicii majore de identificare a fiarei pentru a determina care este puterea istorică ce îndeplinește aceste caracteristici. Acestea nu sunt singurele indicii: în Biblie sunt mult mai multe. Sperăm că această culegere de indicii de identificare să vă conducă la un studiu mai aprofundat al Bibliei.

alt1. Fiara combină în același timp puterea religioasă cu cea politică, „ei se închină fiarei …” Apocalipsa 13:4.

 

alt2. Fiara a venit la putere într-o zonă a lumii dens populată,”am văzut … o fiară ce se ridica din mare” Apocalipsa 13:1.

 

alt3. Fiara a obţinut puterea și autoritatea sa de la Satana, aşa cum ne-am aștepta istoria conține o mare înșelăciune,”balaurul i-a dat [fiarei] puterea sa, scaunul său, și o mare autoritate” Apocalipsa 13:2.

 

alt4. Și fiara a condus fără milă având hegemonie absolută (dominația) timp de 1260 de ani. Această perioadă trebuie să aibă un punct de plecare clar și să se termine cu o „rană de moarte”. „I s-a dat putere să lucreze patruzeci și două luni.” „Și am văzut că unul din capetele ei părea rănit de moarte.” „Și i s-a dat putere peste toate popoarele, limbile și națiunile” Apocalipsa 13:5, 3, 7.

 

alt5. Fiara i-a persecutat pe creștini de-a lungul a 1260 de ani.”Și i s-a dat să facă război cu sfinții, și să îi biruiască” Apoc. 13:7.

 

alt6. Fiara se va recupera pe deplin după „rana de moarte „ce a suferit-o, iar lumea se va minuna după ea,”rana de moarte fusese vindecată și toată lumea se mira după fiară” Apocalipsa 13:3.

 

alt7. Fiara are o taină, 666, care identifică funcţia și numele său,”să socotească numărul fiarei: căci este numărul unui om, și numărul ei este: șase sute șaizeci și șase” Apoc. 13:18.

 

alt8. Fiara aduce blasfemie prin faptul că pretinde a fi Eloah și că îşi arogă calitatea de a acorda absolvire de păcat (puterea de a ierta păcatele altora).

 

alt9. Fiara şi-a însuşit şi alte pretenţii blasfemiatoare, întreprinzând acțiuni care sunt prerogativa exclusivă a lui Yahuwah.”I sa dat o gură mare și hule” Apoc. 13:5. Dragă cititor, care este în istorie puterea ce îndeplinește toate aceste indicii după care este identificată ? Pentru o inima sinceră, nu există decât un singur răspuns: Biserica Romano-Catolică. Biserica Romano-Catolică este fiara despre care, din dragoste, Yahuwah ne avertizează. Scopul acestui articol nu este de a-i ataca pe romano-catolici, ci acela de a dezvăluii adevărul despre sistemul catolic. Nimeni nu trebuie să fie jignit, ci mai degrabă să fie încurajați să cerceteze faptele și să se convingă.

 

11. Vă rugăm să sprijiniţi această concluzie cu dovezi și fapte istorice.

Să luăm fiecare idendiciu ca să vedem dacă într-adevăr istoria arată, în mod exclusiv, către Biserica Romano-Catolică.

 

(1) Biserica Romano-Catolică combină putere religioasă și politică în mod simultan:

Sfântul Ioan a văzut această unire într-o viziune profetică cu privire la a patra și ultima împărăție a lumii și a descris-o ca fiind „o femeie șezând pe o fiară de culoare roșu aprins” Apocalipsa 17:3.

 

În Biblie, o femeie este simbolul unei ekklesia (biserici), „ca o soție necredincioasăde soțul ei, așa ați fost necredincioși cu mine, casa lui Israel, zice Yahuwah.” „Căci Eu … Eu v-am logodit cu un bărbat, ca să vă prezint ca pe o fecioară curată lui Cristos” Ieremia 03:20; 2 Corinteni 11:2.

In plus, este unanim înțeles în profeție că o fiară este o națiune. Chiar și în lumea de azi, națiunile sunt simbolizate ca fiare. SUA este văzută ca un vultur, Rusia se aseamănă cu un urs, iar China poartă emblema unui dragon.

 

Cu mai mulți ani în urmă, Yahuwah i-a dezvăluit lui Daniel toate imperiile lumii până la sfârșitul timpului. Într-o viziune, Daniel a văzut că ultima fiară are să fie „diferită de toate celelalte” Daniel 7:19. Dar, în ce sens va fi ea diferită? În conformitate cu Apocalipsa 17:3, așa cum se vede mai sus, această fiară (națiune), va avea o femeie (ekklesia / biserică) ca formă de guvernământ.

 

Există astăzi, o biserică şi un stat care lucrează împreună ca o singură putere recunoscută la nivel mondial? Singura entitate din lume care a realizat aceasta este Biserica Romano-Catolică.

 

Papa romano-catolic este liderul religios absolut de peste un milion de adepți din întreaga lume.

„Pontiful Roman, ca succesor al lui Petru, este sursa perpetuă și vizibilă, și fundamentul unității atât a episcopilor cât și a întregii societăți a credincioșilor.” Conciliul Vatican II (1962-65)

 

„Fiecare cleric trebuie să se supună Papei, chiar şi atunci când el poruncește ceva ce este rău. Căci nimeni nu îl poate judeca pe Papa.” Papa Inocențiu al III (1198-1216)

 

În același timp, papa este rege peste națiunea independentă a oraşului Vatican. Vaticanul este o națiune în miniaturăcu proprie suveranitate, cu toate că se află în interiorul Italiei. Astfel, papalitatea reprezintă o putere unică, care combină puterea religioasă cu cea civilă.

 

(2) Biserica Romano-Catolică a venit la putere într-o zonă dens populată a lumii:

 

Acest lucru ilustrează perfect Biserica Romano-Catolică ca ea a crescut în mijlocul diferitelor puteri și națiuni ale Europei.

 

(3) Istoria Bisericii Romano-Catolice este plină de înșelăciune:

 

Catolicii confirmă cu ușurință înşelăciunea ca un mod de viață al papilor. Hans Kung, un preot și teolog catolic, care a fost consultant la Conciliul Vatican II (1962-1965), a declarat că încă din secolul al cincilea, papii „au extins în mod decisiv puterea lor prin falsuri explicite.” The Catholic Church: A Short History ( tradusă în engleză de John Bowden), p. 61

Unul dintre cele mai bune exemple este documentul Donația lui Constantin, din 30 martie, 315 d. Hr, prin care Biserica Romano-Catolică a forțat extinderea propriei puteri și autorităţi. Prin acest document fals, în secolul al VIII-a, papa Ștefan al III-lea, l-a convins pe Pepin, regele francilor, că teritoriile lombarzii au fost donate de către Constantin Bisericii Romano-Catolice. Acest lucru l-a determinat pe Pepin să lupte împotriva lombarzilor și să le distrugă cetățile, pentru papa. În 1440, un consilier papal numit Lorenzo Valla, a dovedit că acest document este un fals, dar papă după papă nu au recunoscut niciodată acest fals. Pînă în ziua de azi, în Baptisteriul Sf. Ioan din Lateran din Roma există o inscripție care perpetuează acest document falsificat.

 

Papa cere o nouă ordine mondială: „Oraşul Vatican (AP) – joi, de Anul Nou, Papa Ioan Paul al II-lea a făcut iarăşi, un apel pentru … crearea unei noi ordini mondiale bazate pe respectul pentru demnitatea omului și egalitatea între națiuni „. Joi, Ianuarie 1, 2004 Publicat: 09:21 EST (1421 GMT)

 

„”Marea caracteristică a întregului sistem al lui Antichrist- Noua Ordine Mondială – este o înșelăciune flagrantă. De fapt, cei care au scris despre Noua Ordine Mondială se lăuda cu înşelăciunile lor planificate, întrucât ei cred cu trufie că majoritatea populației lumii este mult prea incultă și leneșă ca să cunoască ce este cel mai bine pentru ea. Doar cei care planifică Noua Ordine Mondială știu ce este cel mai bine pentru lume, iar ei au stabilit că îşi pot atinge scopurile doar prin înșelarea deliberată a maselor sărace.” Bill Cooper, ” Behold A Pale Horse” p.49

 

(4) Biserica Romano-Catolică a dominat fără milă timp de 1260 de ani; stăpânind în mod absolut asupra altor națiuni. Această perioadă a are un punct de plecare clar, și o „rană de moarte” la sfârşitul ei:

 

general berthierBiserica Romano-Catolică a primit rana de moarte în 1798, când [Papa Pius al VI-lea], care a fost luat prizonier în Franța, la cererea lui Napoleon.

 

„În 1798, generalul Berthier a intrat în Roma, a abolit guvernul papal, și a stabilit un guvern laic.” Encyclopedia Britannica, ediția din 1941

 

După ce am stabilit că perioada profetică se sfârșeşte în 1798, mergând înapoi 1260 de ani, vom ajunge la anul 538 d. Hr. Pentru ca papalitatea să îndeplinească această caracteristică de identificare, trebuie ca în anul 538 d.Hr. să fi avut loc un eveniment important, care să marcheze începutul perioadei de 1.260 de ani.

Dovezile istorice evidențiază că în 533 d.Hr. împăratului roman Iustinian a recunoscut suprematia ecleziastică a papei ca „șef” al tuturor bisericilor din estul și vestul Imperiului Roman. Cu toate acestea, până în 538 d.Hr când papalitatea s-a eliberat efectiv de ultimul său adversar arian, ostrogoții (care guvernau Italia la acea vreme) papalitatea nu a fost o putere de conducere în Occident. Astfel, în anul 538 d.Hr., a fost ultima etapă prin care s-a stabilit ascendența treptată, dar constantă a papalității.

 

„Vigilius … a urcat pe scaunul papal (538 d.Hr.), sub protecția militară a lui Belisarius.” Istoria Bisericii creștine, vol. 3, p. 327

 

Pe măsură ce papalitatea a crescut în putere, ea nu a subjugat doar pe adepții ei, ci şi pe conducătorii și regii Europei. În acest scop, papii au emis mai multe bule papale pentru a consolida autoritatea lor asupra regilor Europei:

„Este la ordinea zilei pentru papalitate să călce în picioare regi și împărați.”J.H. Ignaz Dollinger, The Pope and the Council, (London), p. 35

 

„Temeţi-vă atunci de mânia și tunetele răzbunării noastre, pentru că Isus Hristos cu gura lui ne-a făcut [papii] judecătorii absoluţi ai tuturor oamenilor numiți, iar regii înșiși sunt subordonaţi autorității noastre.” Papa Nicolae I (858-867 d. Hr.)

În bula papală a papei Grigore al XI-lea, datată din 1372 d. Hr și intitulată În Cina Domnului, papa a pronunțat stăpânirea papală asupra întregii lumi creștine, laice și religioase, și i-a excomunicat pe toți cei care nu au vrut să se supună papilor și să le plătească impozite. Această bulă papală, care a confirmat de către papi ulterioare și, în 1568 d.Hr., Papa Pius al V-a a promis că a jurat că va rămâne în legea eternă.

 

O demonstrație practică a afirmației de mai sus a fost modul în care papa Grigore al VII-lea l-a tratat, în 1077 d.Hr., pe regele Henric al IV-lea, împăratul Germaniei. Când regele a discreditat autoritatea Papei, acesta l-a excomunicat și l-a detronat. Henry a decis să facă pace cu papa și a traversat Alpii pe jos în mijlocul iernii ca să se smerească. Când a ajuns la castelul papei, Henry a trebuit să aștepte permisiunea de a îl vedea pe papa, în curtea exterioară, așteptând cu picioarele goale, cu capul descoperit, și îmbrăcat într-o cămaşă mizerabilă. A fost nevoie de trei zile de post și de mărturisire înainte ca papa să-l ierte pe acest rege.

 

Această afirmație a supremației asupra liderilor lumii continuă să fie și astăzi susținută de papalitate:

 

„Primul Scaun [papalitati Romei] nu este judecat de nimeni. Este doar dreptul Pontifului Roman însuși să judece … cei care dețin cea mai înaltă funcție civilă într-un stat… Nu exista nici o contestație, nici un recurs împotriva vreunei decizi sau decret al Pontifului Roman. ” Codul de drept canonic (Paulist Press, 1985), pp. 951, 271

 

(5) Biserica Romano-Catolică i-a persecutat pe creștini în timpul perioadei de 1260 de ani:

 

dark ages torturePe parcursul acestei perioade din istorie (cunoscută de asemenea, sub numele de Evul Mediu), Biserica Romano-Catolică a exercitat o puternică dominația asupra Europei, și fiecare cetățean trebuia să fie un romano-catolic. Orice nesupunere totală față de papă era pedepsită cu tortură sau moarte. Acest lucru, în conformitate cu Vicars of Christ: the Dark Side of the papacy, by Peter de Rosa, p. 180, a condus sistemul romano-catolic să devină cea mai persecutantă dintre religiile pe care lumea le-a cunoscut vreodată.

 

„Pentru credința marturisită, diferită de cea a Bisericii Romei, istoria consemnează martirajul a mai mult de o sută de milioane de oameni.” Brief Bible Studies, p. 16

 

„Ar trebui să clasăm Inchiziția… printre cele mai întunecate fapte degradante din istoria omenirii.” Will Durant, The Story of Civilization, vol. 4, p. 78

 

„Faptul că Biserica Romei a vărsat mai mult sânge nevinovat decât orice altă instituție care a existat vreodată în omenire nu va fi pus la îndoială de nici un protestant care are o cunoaștere completă a istoriei. Este imposibil de a ne forma o concepție completă a multitudinii victimelor acesteia, și mai mult ca sigur că nimeni nu îşi poate imagina pe deplin suferințele lor. ” W. E. H. Leeky, History of the Rise and Influence of the Spirit of Rationalism in Europe, Vol. 2:32, 1910 edition

 

În Enciclopedia Catolică, vol. 12, pagina 266, cititorul va putea găsi un lung articol care descrie autoritatea Bisericii Romano-Catolice cu privire la pedepsirea „ereticilor”, a căror unică crimă era faptul că ei în calitate de credincioși creștini credeau în Biblie.

 

(6) Biserica Romano-Catolică va recupera pe deplin de la ei „rana de moarte” și întreaga lume se va mira după ea:

 

Atunci când, în 1799, Papa Pius al VI-lea a murit în captivitate, în Franța, lumea s-a așteptat ca aceasta să fie sfârşitul Bisericii Romano-Catolice. Cu toate acestea, Yahuwah ne-a spus acum 2000 de ani, că fiara se va recupera din rana de moarte. Iată cum a raportat New York Times vindecarea fiarei, a papalităţii:

 

„RANA MORTALĂ S-A VINDECAT: Roma, 7 iunie ora 11 .– începând cu această dimineață, există, în lume, un nou stat independent, suveran. La acea vreme premierul Mussolini … schimba cu Cardinalul Gasparri, secretarul statului, care l-a reprezentat pe Papa Pius XI, tratatele ratificate şi semnate la Palatul Lateran, pe data de 11 februarie. Prin acel simplu act, a luat fiinţă, statul suveran independent al Vaticanului.” New York Times, 7 iulie 1929

 

The San Francisco Chronicle a raportat „recuperare” papalității astfel:

 

„Mussolini și Gaspari (Cardinalul) Semnarea Pactului istoric … Vindecarea rănii ce a durat mai mulți ani.” The San Francisco Chronicle, 7 iulie 1929

 

Este lumea din zilele noastre, așa cum a prezis Biblia, „uimită”, după papalitatea,?

 

„Cel mai bun mod de a îl onora pe Papa Ioan Paul al II-lea, într-adevăr unul dintre marii oameni, este de a îi lua în serios învățătura; de a-i asculta cuvintele și a pune în acțiune cuvintele și învățăturile sale aici, în America. Aceasta este o provocare pe care trebuie să o acceptăm. ” Președintele George W. Bush, 21 martie, 2001

 

„Papa Ioan Paul al II-lea este unul dintre cei mai mari lideri morali și spirituali ai acestui secol.” Billy Graham în Saturday Evening Post, Ian-Feb. 1980

 

„Îl admir enorm pe Papa Ioan al XXIII-lea. Am simțit că a adus în lume o nouă eră „. Billy Graham, Chicago Tribune, 8 iunie, 1963

 

„Miercuri seara în timp ce Sfântul Părinte mergea împreună cu vicepreședintele Gore de-a lungul pistei de avion … pentru a se urca la bordul navei ” Shepherd I „ca să se întoarcă la Roma, oamenii au plâns, au fluturat batiste și au ovaționat” Ioan Paul al II-lea, noi te iubim! „… A fost o vizită scurtă a Papei în St. Louis, dar foarte emoționantă și cu impact. ” 28 ianuarie 1999 (EWT News)

 

„Nu există nici o îndoială că Paul al VI, împreună cu Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea, vor fi amintiţi ca fiind cei trei mari papii ai păcii, pionieri ai importantei transcendențe a Bisericii Catolice către New Age.” Robert Muller, fostul Secretar General Adjunct al Naţiunilor Unite.

 

(7) Biserica Romano-Catolică are misteriosul număr 666:

 

Titlul oficial al papei este „Vicarius Filii Dei”, care tradus înseamnă „Reprezentantul Fiului lui Dumnezeu”. Pentru a confirma aceasta, ziarul catolic Our Sunday Visitor din 18 aprilie, anul 1915 stă scris: „Mesajul gravat pe Mitra papei este următorul:” Vicarius Filii Dei ‘”. Din moment ce anumitor litere latine le corespund valori numerice, trebuie doar să le adunaţi pentru a obţine 666.

 

666 mark of the beast – vicarius filii dei

Locţiitorul Fiului lui Dumnezeu

 

(8) Biserica romano-catolică huleşte pretinzând a fi „Dumnezeu” și acordând iertarea:

” Pe acest pământ, noi ținem locul Dumnezeului cel Atotputernic.”Papa Leon al XIII-lea, într-o scrisoare enciclică, din data de 20 iunie 1894

 

„Papa nu este doar reprezentantul lui Isus Hristos, ci el este Isus Hristos, ascuns sub un văl de carne.” The Catholic National, iulie 1895

 

„Dar profesorul suprem în Biserică este Pontiful Roman … [care] cere …predarea completă și supunerea voinței … ca lui Dumnezeu însuși.” Papa Leon al XIII-lea, Great Enciclica Letters, p. 193

 

„Se pare că Papa Ioan Paul al II-lea prezidează acum din locul său asupra Bisericii universale pe crucea lui Hristos.” Luate dintr-un articol intitulat „Auckland Bishop Says Pope Presides From the Cross” AUCKLAND, New Zealand, SEPT. 20, 2004, Zenit.org

 

„Într-adevăr, nu este o exagerare,având în vedere desăvârşirea funcţiei lorpreoții sunt o mulţime de dumnezei.” Papa Inocențiu al III-a

 

Biserica Romano-Catolică a creat pe pământ o „piață” vastă pentru o marfă unică, pentru care nu avea concurență iar cererea era de nestins. Ea a pretins că are dreptul de a vinde harul lui Yahuwah, iertarea Sa ce este oferită gratis, pentru păcătoși. Până în ziua de azi, această putere blasfemiatoare, deţine puterea de a ierta păcatul.

 

„Această autoritate judiciară va include chiar puterea de a ierta păcatul.” The Catholic Encyclopaedia Vol. 12, -Articolul „Papa”, pag. 265

 

„Și Dumnezeu însuși este obligat să respecte hotărârea preotului său și să ierte sau să nu ierte, după cum acesta refuză să dea dezlegare, cu condiția ca penitentul să fie capabil de aceasta.”Dignity and Duties of the Priest, p. 27, New York: Benziger Brothers, Printers to the Holy Apostolic See, 1888

 

(9) Biserica Romano-Catolică a făcut şi alte afirmații blasfemiatoare întreprinzând acțiuni care aparțin doar lui Yahuwah:

În continuare sunt redate exemple ale revendicărilor blasfemiatoare și ale învățăturilor Bisericii Romano-Catolice:

„Preotul are puterea cheilor, sau puterea de a oferi păcătoșilor din iad demnitatea pentru paradis, și de a îi schimba din sclavii lui Satana în copiii lui Dumnezeu. Și Dumnezeu însuși este obligat să respecte judecata preoților săi … Suveranul maestru al universului nu face altceva decât îl urmează pe servitorul Său prin confirmarea în cer, a tot ceea ce acesta decide pe pământ. ” Liguori, „Duties and Dignities of the Priest”, pp. 27, 28

 

“Astfel, preotul poate într-un anumit sens, să fie numit, creatorul Creatorului său…”

 

„Astfel, preotul poate într-un anumit sens, să fie numit, creatorul Creatorului său, din moment ce prin rostirea cuvintelor consacrării, el Îl creează pe Isus în sacramente, dându-I o existență sacramentală, și-l crează ca o jertfă oferită Tatălui veșnic … puterea preotului, este puterea persoanei divine, pentru transubstantierea pâinii este necesară la fel de multă putere ca și pentru crearea lumii „.Sfântul Bernadine de Sienna

 

„Preoţii sunt salvatorii lumii.” Sfântul Ieronim

 

În ceea ce privește acțiunile sale blasfemiatoare, Biserica Romano-Catolică a comis cel mai hulitor lucru posibil. Ea a alterat însăși legea lui Yahuwah- Cele Zece Porunci. Ea a îndrăznit să anuleze în întregime cea de a doua poruncă, căci condamna practicile și ritualurile sale. Și mai rău decât atât, ea a schimbat calendarul prin care este calculată ziua de închinare în porunca a patra, instituind propriul calendar, în care a înălțat Duminica. Acest lucru a fost făcut, deși Yahuwah i-a dat lui Adam această poruncă perpetuă de la creaţiune și ne-a confirmat astfel „Nu voi rupe legământul Meu, nici nu voi schimba ceea ce a ieşit de pe buzele Mele”Psalms 89:34.

 

Cele Zece Porunci constituie singura porţiune din Biblie pe care Yahuwah a rostit-o în prezenţa întregii adunări. Şi pentru a se asigura că Moise nu va omite nici o literă, Yahuwah a scris-o cu propriul deget şi a înmânat-o lui Moise. „Aceste cuvinte [Cele zece porunci] le-a vorbit Yahuwah către toată adunarea voastră, … şi nu a mai adăugat nimic. Şi le-a scris pe două table de piatră…”Deuteronom 5:22

 

Mai mult decât atât, Hristos a declarat imutabilitatea Celor Zece Porunci atunci când a afirmat că:„este mai uşor să treacă cerul şi pământul, decât să cadă o frântură de literă din lege.” Luca 16:17. Soarele strălucind în ceruri, pământul solid pe care locuieşti reprezintă mărturia lui Yahuwah că legea Lui este veşnică şi de neschimbat. Chiar dacă ele vor trece, preceptele divine nu vor trece. Hristos a confirmat mai departe,”Să nu gândiţi că am venit să stric legea şi proorocii; nu am venit să stric ci să împlinesc. Adevărat, adevărat vă spun că până cerul şi pământul vor trece, o iotă sau o frântură nu va trece din lege, până se va împlini tot.”Matei 5:17, 18.

 

Biserica Catolică nu se jenează să recunoască faptul că ea a schimbat ziua de închinare. De fapt ea chiar s-a mândrit cu acest lucru, arătând spre aceast ca fiind „semnul” autorităţii şi superiorităţii ei asupra altor „biserici” sau religii.

 

„Sabatul, cea mai cunoscută zi a legii, a fost schimbat în ziua Domnului. Aceasta și altele nu au încetat din cauza instrucțiunilor primite de la Hristos, (pentru că el însuși spune, eu n-am venit să stric Legea, ci să o împlinesc), ci din cauza autorității bisericii prin care au fost schimbate. „Arhiepiscopul de Reggio, Cuvântarea de pe 1-18-1562, Mansi XXIII, p. 526

 

„Duminica este o instituție catolică, iar pretenţia sa de sacralitate poate fi apărată doar pe baza autorităţii catolice … În Sfânta Scriptură de la început până la sfârșit, nu găsim nici măcar un singur text, care să justifice transferul serviciului de închinare săptămânal public de la ultima la prima zi a săptămânii. ” Catolic Press, Sidney, 8-25-1900

 

„Nicăieri în Biblie nu este afirmat că închinarea trebuie să fie schimbată de la Sâmbătă la Duminică. Adevărul este că Biserica a existat cu multe secole înainte ca Biblia să fie dată lumii. Biserica a făcut Biblia,.. şi nu Biblia, Biserica.” Things Catholics Are Asked About, by Martin J. Scott, 1927 ed, p. 136

 

„Noi sărbătorim Duminică în locul Sâmbetei, pentru că Biserica Catolică a transferat sacralitatea de la Sâmbătă la Duminică, la Conciliul de la Laodicea în anul 364 AD.” The Converts Catechism of Catholic Doctrine, from P. Geiermann, the work of Pope Pius X, on 1-25-1910

 

În conformitate cu Biserica Romano-Catolică „duminică estesemnul lor distinctiv de autoritate.

 

„Duminica este semnul autorităţii noastre. Biserica este mai presus de Biblie, iar acest transfer al pazirii Sabatului este o dovadă a acestei afirmaţii.” The Catholic Record, London, Ontario, September 1, 1923

 

„Respectarea Duminicii de către protestanți este un omagiu pe care ei îl plătesc, în ciuda lor înșiși, autorităţii Bisericii (catolice).”Plain Talk About the Protestantism of Today, by Monsignor Segur, p. 213

 

„Dar mintea protestantă nu pare să realizeze că … observând Duminica … ei acceptă autoritatea purtătorul de cuvânt al bisericii, papa.” Our Sunday Visitor, Catholic weekly, Feb. 5, 1950

 

„Desigur Biserica Catolică pretinde că schimbarea a fost realizată de ea … un semn al puterii sale ecleziastice și a autorităţii în chestiuni religioase Office of Cardinal Gibbons, through Chancellor C. F. Thomas, Nov. 11, 1895

 

Din greutatea covârșitoare a dovezilor, putem concluziona în mod decisiv că fiara din Apocalipsa 13 și 14 este Biserica Romano-Catolică, și că marca sa (semnul fiarei), este respectarea Duminicii.

 

De ce este acest semn atât de important? Ați semnat vreodată un document pentru a valida sau confirma autenticitatea? V-ați dat vreodată „sigiliu de aprobare” asupra unui lucru? Aceasta este obligatoriu în orice stat. Un document este autentificat numai prin semnătură. Declarațiile guvernului trebuie să poarte întotdeauna o marcă sau un sigiliul oficial. Care sunt caracteristicile acestor mărci sau sigilii guvernamentale? O marcă sau un sigiliu oficial trebuie să includă trei caracteristici:

 

Îndrăzneaţa Schimbare

Legea lui Yahuwah

Legea lui Yahuwah Schimbată de Om

I

Să nu ai alţi elohimi (dumnezei) afară de mine.

II

Să nu faci nici un chip sau asemănare a lucrurilor din ceruri, de sub pământ sau din apele pământului: Să nu te inchini lor, să nu le slujeşti; pentru că sunt un Eloah gelos, care pedepseşte nelegiurile părinţilor în copii până la a treia şi a patra generaţie a celor ce mă urăsc; şi mă îndur până la a mia generaţie a celor ce mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.

III

Să nu iei în deşert Numele lui Yahuwah; pentru că Yahuwah nu consideră nevinovat pe cel ce ia numele Său în van.

IV

Adu-ţi aminte de ziua sabatului, să o păzeşti. Şase zile să lucrezi şi să faci tot lucrul tău: Dar a şaptea zi este sabatul lui Yahuwah, Eloahul tău: să nu faci nici o lucrare, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sluga ta, nici

vitele tale, nici străinul care este în casa ta : Pentru că în şase zile Yahuwah a făcut cerurile şi pământul, marea şi tot ce e în ea, şi s-a odihnit în ziua a şaptea: de aceea a binecuvântat-o şi a sfinţit-o.

V

Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta: ca să se lungească zilele tale în ţinutul pe care Eloah ţi l-a dat.

VI

Să nu ucizi.

VII

Să nu comiţi adulter.

VIII

Să nu furi.

IX

Să nu marturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.

X

Să nu pofteşti casa aproapelui tău, să nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici servitorului, nici servitoarea lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nimic din ce aparţine aproapelui tău.

 

Exod 20:3-17  

Sigiliul Creatorului Eliminat

I

Eu sunt Yahuwah Eloahul tău. Să nu ai elohimi străini înaintea mea. (A doua poruncă a fost omisă)

II (de fapt III)

Să nu iei în deşert numele lui Yahuwah Eloahul tău.

III (de fapt IV)

Aduţi aminte să păzeşti ca sfântă ziua Sabatului. (Porunca a IV-a a fost alterată în mod radical)

IV (de fapt V)

Cinsteşte pe Tatăl şi pe mama ta.

V (de fapt VI)

Să nu ucizi.

VI (de fapt VII)

Să nu curveşti.

VII (de fapt VIII)

Să nu furi.

VIII (de fapt IX)

Să nu depui mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău.

IX (de fapt X, prima parte)

Să nu pofteşti soţia aproapelui tău.

X (de fapt X, a doua parte)

Să nu pofteşti bunurile aproapelui tău.

 

Catehismul Catolic General

1. Numele funcționarului
2. Titlul oficial
3. Teritoriul sau domeniul autorității sale

seal of the united states presidentDe exemplu, dacă președintele Statelor Unite aprobă un proiect de lege, el trebuie să-l semneze astfel George Washington (nume), Președinte (din titlu) al Statele Unite ale Americii (teritoriu). Fiecare document trebuie să fie semnat în acest mod pentru a deveni oficial și legal.

 

Privind spre Creator Atotputernic, ne dăm seama că El are un regat ceresc. Și documentul care conține legea Împărăției Sale este documentul Celor Zece Porunci. Cautati direct în mijlocul lor şi veți găsi sigiliul viului Eloah! „Căci în șase zile a făcut Yahuwah cerul, pământul, și marea …” Exodul 20:11.

 

Notice the three distinct features:

 

Observați cele trei caracteristici distincte:

1. Numele: YAHUWAH („Eu sunt Yahuwah: acesta este numele meu” Isaia 42:8)
2. Titlu: CREATOR („a făcut Yahuwah”)
3. Teritoriul: CERUL PĂMÂNTUL (Cerul și pământul)

 

În mod clar, sigiliul Creatorului se găsește în porunca Sabatului din Legea Sa. Este o recunoaștere a autorității Sale ca fiind Creatorul nostru. Atunci când păzim Sabatul Său, ne exprimăm recunoaștinţa că El este Creatorul nostru.

 

În ziua de Sabat, avem posibilitatea de a ne închina lui Yahuwah onorându-L ca Făcătorul nostru. Când sfințim ziua pe care Yahuwah a ales-o, noi proclamăm întregii lumi că Făcătorul universului este Eloahul nostru! Diavolul, „Lucifer”, a atacat Sabatul, pentru că el vrea să fie adorat „ca Cel Prea Înalt” Isaia 14:14. Creatorul doreşte să I te închini în ziua Lui sfântă a Sabatului, iar Satana, căutând să fie asemenea Creatorului, vrea să te închini în ziua duminicii. Ce vei alege?

 

„Sfințiți Sabatele Mele, căci ele vor fi un semn între Mine și voi, ca să știți că Eu sunt Yahuwah Eloahul vostru” Ezechiel 20:20. >index

 

Idendificarea Icoanei Fiarei

12. Atunci, care este icoana fiarei, pe care Yahuwah ne avertizează să nu o venerãm?

Pentru a fi în măsură să identificãm fiarei, trebuie mai întâi să identificãm fiara cu două coarne care ajută la formarea chipul fiarei:

„Apoi am văzut ridicându-se din pământ o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel şi vorbea ca un balaur. 12 Ea lucra cu toată puterea fiarei dintâi înaintea ei şi făcea ca pământul şi locuitorii lui să se închine fiarei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată… 14 … spunând locuitorilor pământului să facă o icoană fiarei, care avea rana de sabie şi trăia. 15 I s-a dat putere să dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei să vorbească şi să facă să fie omorâţi toţi cei ce nu se vor închina icoanei fiarei. 16 Şi a făcut ca toţi: mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte: 17 Şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei, sau numărul numelui ei.” Apocalipsa 13:11-12, 14-17.

 

image of the beastAceastă fiară cu două coarne are următoarele semne de identificare:

1. Această fiară a început sã existe în preajma momentului în care papalitatea şi-a primit rana mortalã, în 1798, „ridicându-se din pământ o altă fiară”, Rev. 13:11.
2. Această fiară a venit din pământ, spre deosebire de prima fiară, care a ieșit din mare. În cazul în care „marea” reprezintă mulți oameni și multe națiuni, atunci ‘pământ’ reprezintă o regiune nepopulată. Astfel, această națiune se va dezvolta într-o regiune cu puţini locuitori.
3. Această fiară are două coarne ca de miel. Potrivit Bibliei, un corn reprezintă putere. „El avea coarne … și acolo era ascunsã puterea lui” Habakkuk 3:4. Prin urmare, această națiune are două puteri separate, distincte una față de cealaltã. De asemenea, un miel este un simbol al lui Hristos; prin urmare, putem deduce că această națiune a fost fondată pe principii Creştine pure și nobile.
4. Cu toate acestea, fiara vorbește ca un balaur; o națiune „vorbește” prin intermediul autorităților legislative și judiciare. „Coarnele ca de miel” și „vocea de dragon” indică un contrast izbitor între profesiile pașnice și practicile acestei națiuni. Dragi cititori ne întrebăm din nou, care este națiunea ce îndeplinește aceste semne de identificare? Nu există decât un singur răspuns: Statele Unite ale Americii.

 

1. SUA a apărut în jurul anului 1798: Există o singură națiune care s-aridicat în lume la momentul în care papalitate, în 1798 şi-a pierdut puterea. Această profeţie aratã direct cãtre Statele Unite ale Americii. SUA a fost organizată în 1787 ca republică federală, în conformitate cu Constituția.
2. SUA a apărut într-un ținut puţin populat: SUA nu s-a ridicat în Lumea Veche, ce era aglomeratã de mulțimi migratoare, ci în Lumea Nouă, cu relativ puținii sãi locuitori.
3. SUA are două puteri separate, fondate pe principii Creștine: SUA are o forma unicã de guvernare, unde ekklesia și statul se bucură de libertățile garantate de Constituție. Din cauza acestui sistem de guvernare, SUA este într-adevăr, o Republică (un regat fără rege) și Protestantă (ekklesia fără papă), cu ambele puteri complet separate. De asemenea, calitățile sale de miel a făcut SUA un refugiu pentru cei persecutați și asupriți ai multor națiuni.

 

„Creatorul doreşte închinarea ta în ziua Lui sfântă de Sabat, iar Satana, căutând să fie ca şi Creatorul, vrea închinarea ta în Duminica lui. Ce vei alege?”

 

4. SUA vorbește ca un balaur: Legea fundamentală a SUA, scrisã în constituție, garantează libertatea individuală a conștiinței. Nimic nu este mai preţios sau mai esenţial. Cu toate acestea, SUA deja a început să deadă, iar în curând va abandona pe deplin orice principiu al Constituției sale. Și ceea ce conferă o şi mai mare importanță acestei mișcãri este faptul că obiectivul principal este impunerea respectării Duminicii.

O astfel de acțiune va fi direct contrară principiilor acestui guvern, geniului instituțiilor sale libere, Declarației de Independență și Constituției. Constituția prevede că, „Congresul nu va face nici o lege referitoare la stabilirea unei religii sau interzicerea exercitării libere a acestora,” și că „niciun test religios nu va fi cerut vreodată ca o calificare la orice birou de încredere publică în conformitate cu Statele Unite ale Americii.” Inconsistența unei astfel de acțiuni nu este mai mare decât este reprezentată în simbol. Este fiara cu coarne de miel ca și – de principiu pur și inofensiv – care vorbește ca un balaur. Doar observând ce se întâmplă, în știri și în trecutul recent, confirmã această descriere biblică.

 

„Și susțin cu tărie inițiativa bazată pe credință, pe care o propunem, pentru că nu cred că încalcă linia de separare a bisericii de stat, iar eu cred că va face din America un loc mai bun. „George W. Bush, făcând o referire încâlcitã la Clauza Stabilimentului, citat de la Conrad Goeringer, AANEWS #889 (28 februarie 2001) de la Ateii Americani. Această declarație a atacat Cartea Drepturilor din Constituţie, care interzice guvernului nostru „sã respecte instituirea unei religii.”

 

„Prioritățile noastre sunt credința noastră.”

George W. Bush, Greensboro, North Carolina, 10 Octombrie, 2000, citat din Jacob Weinberg, „The Complete Bushisms”

 

„Mesajul simplu transmis de către noua administrație este că America lui George W. Bush este o națiune Creștină și că non-Creștinii sunt bineveniţi în cort atâta timp cât acestia sunt de acord să accepte statutul lor ca minoritate tolerată, mai degrabă decât cetățeni ca fiind pe deplin egali. ” Alan M. Dershowitz, în „Bush Începe Prin Sfidarea Constituției,” Los Angeles Times, 24 ianuarie 2001 >index

 

Profeţia se va Împlini Curând

13. Este clar cã fiara cu două coarne este SUA. Dar, care este relația dintre SUA și icoana fiarei?

Cu toate că SUA a fost fondată pe principii opuse papalitaţii, observăm astãzi modul în care SUA și Vaticanul lucrează mai strâns pentru a face influența lor mai proeminentã. Biblia ne spune că intr-o zi, în viitorul nu prea îndepărtat, SUA va legifera o lege care va cere cetățenilor săi, iar mai apoi lumii, să se închine fiarei dintâi, papalitatea. „Ea [SUA] lucra cu toată puterea fiarei dintâi [papalitatea] înaintea ei şi făcea ca pământul [mai întâi SUA, apoi întreaga lume] şi locuitorii lui să se închine fiarei dintâi [onorând Duminica papalã], a cărei rană de moarte [1798] fusese vindecată [1929]. zicând locuitorilor pământului să facă o icoană fiarei [duplicarea papalitãţii atunci când ea a folosit puterea civilă pentru a pune în aplicare dogma religioasa], care avea rana de sabie şi trăia.” Apocalipsa 13:12, 14.

 

image of the beast – sunday blue lawÎn curând SUA va renunța la libertatea religioasă pentru a impune respectarea Duminicii (semnul fiarei). Acest lucru înseamnă că bisericile Protestante vor controla guvernul pentru a-şi realiza scopul. Atunci când se va întâmplă acest lucru, SUA işi va fi făcut o imagine în Biserica Romano-Catolicã, unind astfel, ekklesia cu statul. Apoi, Statele Unite ale Americii va vorbi „ca un balaur” și va exercita „toată puterea fiarei dintâi” Apocalipsa 13:11, 12; ea va avea același spirit de intoleranță și persecuție, care s-a manifestat prin prima fiarã, papalitatea.

 

Prin urmare, libertatea religioasă fiind pierdută, persecutarea minorităților dizidente va fi inevitabilă și va exista o repetare a intoleranței religioase din Evul Mediu: „I s-a dat putere să dea suflare icoanei fiarei [legile Duminicii adoptate] … şi să facă să fie omorâţi toţi cei ce nu se vor închina icoanei fiarei [onorând adevăratul Sabat al zilei a șaptea a lui Yahuwah, care nu este Sâmbăta și poate fi găsit doar în calendarul Lui]. Şi a făcut ca toţi, mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte: şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul acesta [cei care cinstesc adevãratul Sabat, le va fi interzis să cumpere și să vândă], adică numele fiarei.” Apocalipsa 13: 15-17

 

Unii vor primi semnul „pe frunte”, pentru că ei au ales să „creadă o minciună” 2 Tesaloniceni 2:11. Alții, deşi convinși că Duminica nu este adevaratul Sabat, vor fi de acord sã-şi pãstreze traiul primind astfel marca „pe mâna dreaptă” (un simbol al muncii.)

 

14. Pentru ca acest lucru să fie adevărat, trebuie să existe dovezi că papalitatea urmărește în prezent înãlţarea zilei de Duminică, în SUA, și că protestanții din SUA (dusmani istorici ai Romei), şi-au schimbat atitudinea și își exprimă disponibilitatea de a colabora în adoptarea legilor Duminicii. Există astfel de dovezi?

 

Astãzi, cei mai mulți dintre protestanți sunt în favorea papalitãţii, iar acest lucru a încurajat papalitatea să caute agresiv respectarea legilor Duminicale:

 

„Toti americanii ar trebui să ceara Preşedintelui şi Congresului sã facã o lege federală – un amendament la Constituție, dacă este nevoie – pentru a restabilii Sabatul (fals) ca Zi nationala de Odihnã.”CATOLICE TWIN CIRCLE 25 august 1985, articolul ” Sacking Sunday „

 

„În această chestiune, predecesorul meu, Papa Leon al XIII-lea … vorbea despre odihna de Duminicã, ca fiind dreptul unui lucrătorpe care Statul trebuie să i-l garanteze.” Papa Ioan Paul al II-lea-DIES DOMINI, 31 mai 1998.

 

„De aceea … Creștinii se vor lupta în mod firesc să se asigure că legislația civilă respectă datoria de a păstra Duminica sfântă. În orice caz, ei sunt obligați, în cuget, să-şi organizeze odihna duminicala într-un mod care sã le permitã să ia parte la Euharistie, abținându-se de la muncă și activități care sunt incompatibile cu sfințirea Zilei Domnului…” Papa Ioan Paul al II-lea, DIES DOMINI, 31 mai 1998

 

„…Creștinii [pretutindeni] ar trebui să caute recunoașterea Duminicii și a zilelor sfinte ale Bisericii ca fiind sărbători legale.” Catehismul Bisericii Catolice, ediția populară și definitivă, 2000, par 2188

 

Majoritatea liderilor Protestanți din SUA sunt gata să îngroape securea războiului cu Catolicii:

 

„Șefii bisericilor Americane Protestante și Ortodoxe, care au fost la întâlnirea cu Papa Ioan Paul al II-lea, vineri, au salutat prima lor discuție reprezentativă la scară largă ca un punct de reper pe drumul spre o mai mare unitate … Rev. Donald Jones, metodist solidar și președinte al departamentului de studii religioase din cadrul Universitãţii Carolina de Sud, a calificat-o drept ‘cea mai importantă întâlnire ecumenică a secolului.’ Rev. Paul A. Crow Jr., din Indianapolis, ofițer ecumenic al Bisericii Creștine (Discipolii lui Hristos), a numit-o ‘o nouă zi în ecumenism’ deschizând un viitor în care Dumnezeu ‘ne atrage împreună.’ ” The Montgomery Advertiser, 12 septembrie 1987

 

billy grahamBilly Graham: „Am constatat că ale mele convingeri sunt în esență aceleași ca și cele ortodoxe ale romano-catolicilor.” McCall, ianuarie 1978. El, de asemenea, l-a numit pe Papa Ioan Paul al II-lea: „. Cel mai mare lider religios al lumii moderne” The Saturday Evening Post, ianuarie-februarie 1980         paul crouchPaul Crouch: „Eradichez cuvântul protestant chiar şi din vocabularul meu … Eu nu protestez … [e] timpul pentru Catolici și non-Catolici să vină împreună ca unul în Duh și în Domnul.””Praise the Lord”, programul, Trinity Broadcasting Network, 17 Oct 1989

robert schullerRobert Schuller: „Este timpul pentru Protestanți să meargă la păstor [papa] și sã spune: „Ce trebuie să facem să venim acasă? „Los Angeles Herald Examiner, 19 Septembrie 1987, pagina Religie          david wellsDavid Wells: „Dacã, Catolicismul este despre a deveni mai Catolic în viitor, ceea ce mă şi aștept sub actualul Papă, atunci diferențele teologice vor deveni mai clare, dar alianțele noastre cu Catolicii, împotriva culturii seculare, pot deveni mai profunde. Eu, unul, sunt pregãtit pentru acest schimb”. Eternity Magazine, septembrie 1987

1. L. Packer: „Învățătura carismatica Protestantă și Catolică, despre viața creștină, este identicã în toate privințele. Nu este, acest lucru, semnificativ pentru viitorul creștin?” J. I. Packer, Christianity Today, 22 iunie 1992

 

Neal C. Wilson: „Deși este adevărat că a existat o perioadă în viața Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea când confesiunea a avut un punct de vedere distinct, anti-Romano-Catolic … acea atitudine … acum a fost dată la coşul de gunoi al istoriei, atât de preocupată este Biserica Adventistã de Ziua a Şaptea. Neal C. Wilson, fostul presedinte al Conferinței Generale Adventiste de ziua a Șaptea, 1974 >index

Cum se poate Evita Semnul Fiarei

15. Cum pot atunci evita primirea semnului fiarei?

Aceasta este cea mai importantă întrebare. Yahuwah, în iubirea Sa infinită, ne-a avertizat să nu ne închinãm fiarei și, prin urmare, să nu primim semnul ei. Cel care va primi semnul fiarei „va bea şi el din vinul mâniei lui Yahuwah, turnat neamestecat [fãrã milã] în paharul mâniei lui; şi va fi chinuit în foc … cei ce se închină fiarei [onorând papalitatea prin respectarea Duminicii] şi icoanei ei [SUA impunând respectarea Duminicii] şi oricine primeşte semnul numelui ei!” Apocalipsa 14:10, 11.

 

Acestea sunt cuvinte solemne din partea lui Yahuwah. Mânia Lui este proporțională cu ofensa. Onorând, Duminica, originarã Satanei prin papalitate, vă pregătiți să primiţi semnul fiarei. Satana vrea să înșele cât mai mulţi cu putinţã ca ei sã onoreze această zi contrafăcutã. Pentru a perfecționa înșelăciunea, el a ales Duminica, ziua învierii lui Hristos, știind că cei mai mulți oameni ar crede că respectarea Duminicii este mai potrivită decât adevărata zi a şaptea a Sabatului lui Yahuwah, determinată de calendarul Lui, din moment ce onorează învierea lui Hristos. Dar singura modalitate de a nu primi semnul fiarei este de a refuza onorarea unei zile care nu a fost aleasã de Yahuwah. Singura zi pe care Yahuwah a rânduit-o ca sfântã este Sabatul adevăratului Sãu calendar divin și prin onorarea lui veți primi „sigiliul viului Eloah” Apocalipsa 7: 2.

 

 

Dacă doriți să onoraţi moartea și învierea lui Hristos, Biblia spune clar sã faceţi acest lucru prin botez (imersiune totală). Vezi Romani 6:3-5. Prin intrarea în apă (fiind scufundat) recunoașteți moartea Lui. Venind din apă (ridicându-vã) recunoașteți învierea Lui.

 

16. Cum rămâne cu miliardele de Creștini din trecut care au onorat duminica în locul adevăratului Sabat de ziua a șaptea, determinat de calendarul său divin – au primi fără să știe semnul fiarei? Dar despre creștinii de azi care cred cu sinceritate cã Duminica este Sabatul biblic?

 

Majoritatea Creștinilor din generațiile anterioare au ţinut Duminica, crezând cã au ţinut Sabatul Biblic; și astăzi există Creștini adevărați în fiecare „biserică”, inclusiv Biserica Romano-Catolică, care cred că Duminica este „Ziua Domnului. „Nimeni nu este responsabil pentru erorile sale deoarece lumina nu le-a fost arãtatã. Pentru cã Yahuwah „nu ţine seama de” momentelor noastre de ignoranță. Vezi Faptele 17:30. Noi suntem judecați doar pentru lumina pe care am avut ocazia de a o primi. Dar, în cazul în care legea Duminicii este pusă în aplicare in mod universal, rezultatul va fi clar și apoi, oricine va călca porunca lui Yahuwah, şi se va supune unei percepţii care nu are nicio autoritate mai mare decât cea de la Roma, va primi semnul fiarei. (Pentru mai multe detalii cu privire la semnul fiarei.

 

Curând, fiecare persoană se va confrunta cu acest test cu mizã veșnicã, să păzesc poruncile lui Yahuwah sau ale papalității. Pe ce poziţie vã veţi afla? >index

 

Nu este Loc pentru Neutralitate

17. De ce ar trebui să-mi pase, de ce nu-i pot lãsa pe oamenii religioși sã rezolve aceasta chestiune?

Avetismentul solem al lui Yahuwah în Apocalipsa 14 nu lasă loc pentru indiferență. Yahushua a spus: „Cine nu este cu mine este împotriva mea” Luca 11:23. Yahuwah contează pe toți oamenii ca fiind hotărâţi pentru adevăr sau împotriva lui. Acest avertisment nu este părtinitor faţă de persoană, clasă, condiție sau religie. El se adresează întregii omeniri.

 

Nu este necesar pentru noi, în mod deliberat, să alegem împărăția întunericului cu scopul de a ajunge sub stăpânirea ei. Trebuie doar să neglijam în a ne alinia cu împărăția luminii. Nimic din ceea ce privește bunăstarea eternă a sufletelor nu ar trebui să fie privit cu indiferență. Yahuwah detestă indiferența în ceea ce priveşte problemele religioase.

 

Întrucât neutralitatea nu este acceptatã de Yahuwah, pentru a evita primirea semnului fiarei trebuie să onorez adevărata zi de Sabat, determinată pe calendarul divin, chiar și atunci când Duminica este impusă de lege prin pedeapsa cu moartea. >index

 

Ce Trebuie sã Fac?

18. În etape practice, care ar trebui să fie primul meu pas după ce am acceptat toate cele de mai sus?

Yahuwah este cel mai dornic să intre într-o relație serioasă cu tine. De fapt, El vrea ca tu să fii fiul sau fiica lui. Gândește-te ce privilegiu ar fi ca tu să fi fiul sau fiica Regelui regilor, și Stăpânul stăpânilor. Această posibilitate reală îţi este acordată, El așteaptă cu nerăbdare să dăruiască această cea mai mare onoare. Cu toate acestea, cuvântul Lui pentru tine este: „Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul? 15 Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? 16 Cum se împacă Templul lui Yahuwah cu idolii? Căci noi suntem Templul Eloahului celui viu, cum a zis Yahuwah, Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Eloahul lor şi ei vor fi poporul Meu. 17 De aceea ieşiţi din mijlocul lor şi despărţiţi-vă de ei, zice Yahuwah, nu vă atingeţi de ce este necurat şi vă voi primi. 18 Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Yahuwah cel Atotputernic. 7:1 Deci, fiindcă avem astfel de făgăduinţe, preaiubiţilor, să ne curăţim de orice întinăciune a cărnii şi a duhului şi să ne ducem sfinţirea până la capăt, în frica de Yahuwah.” 2 Corinteni 6: 14-18; 7:1.

 

Cel mai important pasaj Biblic conține următoarele principii:

 

1. Yahuwah nu permite nici un amestec între adevăr şi eroare (chiar dacă 99% este adevărul său). Numai Satana amestecă adevărul cu eroarea, pentru a maximiza înșelăciunea. Astfel, orice sistem de religie care încorporează erori (spre exemplu Duminică fiind „Ziua Domnului”), împreună cu adevărul nu este de la Yahuwah. Căci „ce legãturã are lumina cu întunericul?” „Yahuwah este lumină, și în El nu este întuneric” 2 Corinteni 6:14; 1 Ioan 1:5. Adevărul este adevăr 100% sau nu este adevăr. Nu există niciun loc pentru învățăturile sau tradițiile făcute de om.

 

„Separarea reprezintă primul pas practic pe care-l puteţi face pentru a fi copilul lui Yahuwah”

 

2. Datoria unei persoane care aspiră să fie în armonie cu Yahuwah nu este de a fi membru al unei biserici sau a unui sistem de religie care este construit pe fundația lui Satan: amestecul de adevăr cu eroare. Această separare reprezintă primulpaspractic pe care-l puteţi face pentru a fi copilul lui Yahuwah, și să vã bucuraţi de El ca Tatăl vostru iubitor.

 

După se ne separãm, putem devenii fii și fiice ale lui Yahuwah. Căci am demonstrat cã înţelegem faptul cã există doar două sisteme de religii în lume: a lui Yahuwah și a lui Satan și, prin urmare, am ales de bună voie să rupem orice legătură care ne leagă de un sistem de religie fondat de Satana.

 

3. Știind că atunci când părăsiţi sistemele religioase ale lui Satan, aţi pierdut prieteni, familie, influenta, muncã, etc … Yahuwah vã liniștește: „Eu sunt Cel Atotputernic.” Aceasta înseamnă că El va compensa şi mai mult faţã de tot ceea ce aţi pierdut. Yahushua vă promite: „Nu este nimeni care să fi lăsat casă sau fraţi sau surori sau tată sau mamă sau nevastă sau copii sau holde pentru Mine şi pentru Evanghelie şi să nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult: case, fraţi, surori, mame, copii şi holde, împreună cu prigoniri, iar în veacul viitor, viaţa veşnică.” Marcu 10:29, 30.

 

4. După ce ieșim din sistemele religioase ale lui Satan, Yahuwah ne poate conduce, prin influența Duhului Sfânt, cãtre curãţare și să ne păzească de păcat, această comunicare poate fi deschisă între Yahuwah și om. Cu toate acestea, Yahuwah dorește să ne supunem și să-L slujim, nu prin constrângere, ci de bună voie. Dragostea pentru Yahuwah, din cauza recunoștinței pentru ceea ce a înfãptuit fãcând această reconciliere posibilă, este însăși temelia religiei. Pentru a vã angaja sã-L slujiţi pur și simplu din speranța de a fi recompensaţi sau din teama de pedeapsă, nu vã va folosi la nimic. >index

 

Reconcilierea cu Yahuwah

19. Ce este „reconcilierea cu Yahuwah”, și de ce este nevoie de ea?

Atunci când Yahuwah i-a creat pe Adam și Eva, ei erau perfecți în caracter și dorinţe și au trăit în ascultare de Legea lui Yahuwah. Pentru a face firesc ca ei să-L asculte, Yahuwah a imprimat în inimile lor cele Zece Porunci. De asemenea, el le-a dezvãluit că încălcarea Legii Sale este pedepsită cu moartea. „Plata păcatului este moartea” Romani 6:23. Toate guvernele cer legi clare și pedepse bine definite pentru încălcarea acestor legi. Imaginați-vă starea lumii dacă pedepsele ar fi fost absolvite. Am fi în siguranță dacã am trăi într-un loc în care cei care încalcă legea nu fac obiectul unei sancțiuni?

 

În timp ce Yahuwah a dezvăluit Legea Sa cãtre Adam și Eva și a făcut firesc pentru ei să se supună imprimând-o în inima lor, El nu le-a înlăturat libertatea de alegere. Yahuwah ar fi creat omul fără puterea de a încălca Legea Lui; dar, în acest caz, omul nu ar fi fost un agent moral liber ci o simplă automatizare. Fără libertatea de alegere, ascultarea lui nu ar fi fost voluntară, ci forțată.

 

Din păcate, Adam și Eva au ales să nu se supună lui Yahuwah şi astfel, păcatul a creat o barieră între om și Yahuwah. Au fost supuşi pedeapsei cu moartea pentru încălcarea legii lui Yahuwah. Ei au trebuit să moară. Mai mult decât atât, înclinația pură pe care au avut-o în a-L asculta pe Yahuwah a fost alteratã după ce au ales să nu se supună legii Sale. Inimile lor au căpătat acum o tendință opusă și puternicã pentru a nu se mai supune.

 

Confruntându-se cu păcatul lui Adam și al Evei, ce ar fi trebuit să facă iubitorul nostru Eloah? Sã-i lase pe amãndoi să moară pentru încălcarea Legii Sale? Părinții pământești iubitori îşi abandonează copiii după ce ei aleg să nu-i asculte? Sau, mai rău, sã fi eliminat El pedeapsa pentru încălcarea Legilor Sale, doar ca sã-i ajute? Poate un guvern, pământesc sau ceresc, sã îndure și sã prospere fără pedepse bine definite? Cu siguranta nu.

 

Pe scurt, dacă Adam și Eva ar fi trebuit să plătească ei înşişi pentru fărădelegile lor, acest lucru ar fi condus la sfârșitul rasei umane. Sau, dacă Yahuwah ar crea din nou un alt Adam și Eva, nu ar exista nicio garanție că aceştia, la fel ca şi predecesorii lor, nu are alege calea nesupunerii, iar întregul proces s-ar repeta. Este evident că trebuia să fie conceputã o soluție externă (din afara lumii păcătoșilor). Acest plan ceresc a fost pregãtit de Yahuwah cu mult înainte de a fi fost nevoie sã se întãmple.

 

Biblia spune că este „taina ţinută ascunsă din veşnicii şi în toate veacurile, dar descoperită acum sfinţilor lui” Coloseni 1:26. Planul lui Yahuwah a încorporat soluția de a aduce rasa umană din nou în armonie cu El, fără a submina legea sau autoritatea Sa, pentru că la fel de mult cum Yahuwah urăște păcatul El îl iubește pe păcătos.

 

Această soluție a însemnat că cineva nevinovat trebuie să plătească pedeapsa cu moartea; prin urmare, moartea lui ar fi în numele păcătoșilor. Prin moartea sa, păcătosul care a crezut s-ar fi împãcat cu Yahuwah ca și cum el nu ar fi păcătuit, și astfel dreptatea și dragostea lui Yahuwah pentru rasa umană nu ar fi în conflict una cu alta. Fără a plăti pedeapsa, nu ar mai fi reconciliere între om și Yahuwah. Și reconcilierea este necesară pentru a fi în armonie cu Yahuwah și pentru a trăi cu El în cer, veșnic.

 

În plus, de această persoană din afarã, care urma să moară în numele păcătoșilor, trebuia să arate omului cum să trăiască pe pământ fără să păcătuiască, şi astfel sã fie în reconciliere permanentă cu Yahuwah. Care este rostul de a fi reconciliat doar pentru a cãdea din nou în păcat și a avea nevoie de o altă reconciliere? Evident, planul lui Yahuwah a inclus un mijloc de a întari omul pentru a putea trăi victorios asupra păcatului! Astfel că, deși prin încălcarea Legii lui Yahuwah, Adam a pierdut paradisul, ascultând de legea Tatălui și prin credința în sângele ispășitor al acestei persoane externe, paradisul poate fi recâștigat.

 

20. Vreau să fiu împăcat cu Yahuwah; Vreau să înving păcatul din viața mea. Ce trebuie să fac mai întâi?

 

Trebuie să vă amintiți două puncte importante. În primul rând, inima mândră se străduiește să câștige mântuirea; dar atât aspiraţia cãtre cer cât și dorinţa pentru reconciliere se găsesc în neprihănirea acestei persoane externe. În al doilea rând, Yahuwah nu poate face nimic spre o reconciliere până când, convins de propria slăbiciune și dezbrăcat de toatã auto-suficiența, vă veţi putea supune stãpânirii lui Yahuwah.

 

Cu toate acestea, întrebarea dumneavoastrã indică faptul că sunteţi deja convins de păcatul personal. Nu sunteţi fericit cu starea dumneavoastră. Primul pas care trebuie luat în seama de toți cei care se întorc la Yahuwah este pocăința. „Pocăiţi-vă … dar şi întoarceţi-vă, pentru ca să vi se şteargă păcatele” Fapte 3:19. Ne întristãm des când faptele noastre rele aduc consecințe neplăcute pentru noi înșine; dar acest lucru nu este pocăințã. Adevărata pocăință este mai mult decât întristare pentru păcat. Este o cotiturã fermă departe de rău. Nicio pocăință nu este autentică dacã nu este urmată de o schimbare. Cu toate acestea, poate omul să se pocăiascã de el însuși? Nu mai mult decât se poate ierta sau ispãşii pe sine. Pocăința nu este mai prejos decât darul lui Yahuwah de a ierta și nu poate fi experimentatã decãt cu excepția cazului în care este oferită sufletului.

 

Cand inima se caieşte complet, cedând influenţei Spiritului lui Yahuwah, păcătosul va începe să discearnã sfințenia Legii sfinte a lui Yahuwah. Va exista o dorință de a trăi o viață curată și sfântă și de a fi în pace permanentã cu Yahuwah. Și, după cum ne străduim zilnic să mergem mai aproape de Yahuwah, „El se va apropia”, iar personajele noastre se vor reflecta în El din ce în ce mai mult pe mãsura ce vor „muri în fiecare zi” faţă de vechile noastre căi păcătoase. Iacov 4:8; 1 Corinthians 15:31 >index

 

Biruinţã Asupra Pãcatului prin Hristos

21. Vă rugăm să studiaţi în continuare identitatea persoanei externe despre care am vorbit; este cu adevărat posibil ca prin el să obțineţi victoria asupra păcatului în timp ce trăiţi pe acest pământ?

A existat doar o singură persoană care a putut îndeplini cu succes această misiune. Persoana a fost nimeni alta decât Fiul lui Yahuwah. De ce a fost Fiul lui Yahuwah singura persoanã care s-a calificat pentru această misiune? Pentru că Fiul este Creatorul tuturor lucrurilor, ” El este chipul lui Eloah cel nevăzut… pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile.” Iar Fiul posedă toate calitățile și capacitățile lui Yahuwah pentru că El este „întipărirea expresă a persoanei Sale.” Hristos are viață în Sine, care este mai mult decât egal cu toți oamenii care vor fi vreodată născuți și în nevoie de moartea Lui, ispãşitã pentru ei. Astfel, sacrificiul Său va împlini dreptatea lui Yahuwah pentrutoți păcătoșii care vor accepta moartea Lui pentru faptele altora, în timp ce arată mila și dragostea Lui. În Fiul, „Mila și adevărul s-au întâlnit, dreptatea și pacea s-au sărutat reciproc.” Și fiind egal cu Yahuwah, Fiul este cu adevărat singura persoană care ar putea dezvălui omului frumoasele calitãţi ale lui Yahuwah și îl poate împãca pe om cu Yahuwah. Coloseni 1:15, 16; Evrei 1: 3; Psalms 85:10.

 

Cu toate acestea, pentru ca acest lucru să se întâmple, și pentru ca dreptatea lui Yahuwah să se împlinească, Fiul a trebuit să ia asupra Sa natura noastră umană decăzută, cu înclinaţia ei cãtre rău. „Căci, negreşit, nu în ajutorul îngerilor vine El, ci în ajutorul seminţei lui Avraam.” Numai printr-un astfel de pas ar fi corect ca Fiul să fie exemplul nostru perfect. „Şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui: El n-a fãcut pãcat.” Pe de o parte, prin divinitatea Sa, El îl atinge pe Yahuwah și, pe de cealaltă parte, prin natura Sa omenească El atinge omul. Astfel, nimeni altul, decât Fiul, nu ar fi putut acorda acest dar prețios al reconcilierii. „Astfel dar, deoarece copiii sunt părtaşi sângelui şi cărnii, tot aşa şi El [Fiul] Însuşi a fost deopotrivă părtaş la ele” „Yahuwah era în Hristos, împăcând lumea cu Sine” „Căci .. dacă atunci când eram vrăjmaşi, am fost împăcaţi cu Yahuwah, prin moartea Fiului Său”. Hristos a luat asupra Sa natura noastră umană cu toate slăbiciunile ei, totuși El a trăind o viață fără păcat. Este această viață de biruință asupra păcatului pe care Hristos este dornic să ne permită să o trăim. Evrei 2:16; 1 Petru 2:21, 22; Evrei 02:14; 2 Corinteni 5:19; Romani 5:10.

 

Idealul lui Yahuwah pentru copiii Săi este mai mare decât unde poate ajunge cel mai înalt gând uman. „Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.” „…după cum cel ce v-a chemat este sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră.” „Ca să fiţi fără prihană şi curaţi, copii ai lui Yahuwah, fără vină, în mijlocul unui neam ticălos şi stricat …” Toate poruncile Lui sunt împuterniciri. Yahuwah nu face nicio rugãminte fără a prevedea împlinirea ei. Matei 5:48; 1 Petru 1:15; Filipeni 2:15; Evrei 12:14.

 

„Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.” – Matei 5:48

 

Nimeni nu trebuie să eşueze în atingerea desăvârșirii caracterului creștin. Prin sacrificiul lui Hristos, a fost făcută pregãtirea pentru ca fiecare credincios sã poatã primi din abundenţã tot ceea ce este necesar pentru a atinge acest obiectiv dorit. Yahuwah ne cheamă să atingem standardul de perfecțiune și sã punem înaintea noastră exemplul caracterului lui Hristos. În umanitatea Sa, desăvârșită printr-o viață de rezistență constantă împotriva răului, Hristos a arătat că, prin cooperarea cu Divinitatea, ființele umane pot atinge perfecțiunea caracterului, în această viață. Aceasta este asigurarea lui Yahuwah pentru noi, ca noi, de asemenea, vom putea obține victoria.

 

Îi mulțumim lui Yahuwah, cel care „ne dă biruința prin Yahushua Domnul nostru” 1 Corinteni 15:57.

 

22. Cum a fost Hristos capabil să trăiască o viață fără păcat în această lume rea?

 

Nici o alta viatã nu a fost la fel de aglomeratã cu muncã și responsabilitate așa cum a fost cea a lui Hristos; totuși, cât de des a fost El găsit în rugăciune! Cât de constantă a fost comuniunea Lui cu Yahuwah! În istoria vieții Sale pământești se găsesc povestiri cum ar fi acestea: „A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, El S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi se ruga acolo.” „Iar El se ducea în locuri pustii şi se ruga.” „În zilele acelea, El S-a dus în munte să se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Yahuwah.” Marcu 1:35; Luca 5:16; 06:12.

 

Comuniunea neîntreruptă cu Tatăl Său era indispensabilă pentru Hristos. Așa că, astãzi ar trebui să fie cu noi. Fiind una cu noi, ca părtaș la nevoile și slăbiciunile noastre, El a fost cu totul dependent de Yahuwah, iar în locul tainic al rugăciunii El a căutat tărie divină ca să meargă mai departe pentru împlinirea datoriei și judecãţii. Într-o lume a păcatului, Hristos a îndurat lupte și chinuri sufletești. În comuniune cu Yahuwah, El îşi putea destăinui necazurile care îl zdrobeau. Aici, El a găsit mângâiere și bucurie. Ca om, El a implorat tronul lui Yahuwah până când umanitatea Sa a fost încărcată cu o aurã divinã care lega umanitatea Sa cu divinitatea. Prin comuniune continuă, El a primit puterea de a trăi o viață fără păcat. Experiența lui poate fi a ta.

 

Înainte de toate, este minunatã posibilitatea de a fi ca Hristos, ascultător de toate principiile legii lui Yahuwah. Dar, pe cont propriu, nu putem. Această sfințenie nu este obținută prin noi înșine, ci pregãtindu-ne permanent să ne supunem influenţelor stãvilitoare ale Duhului Sfânt. Puterea lui Hristos ne va ajuta să perseverăm în depășirea oricãrui defect. Ne rugãm mereu lui Hristos, așa cum El cu Tatăl Său comunicau în mod continuu, pentru a ne ajuta să depășim inerentele slăbiciuni. Acest proces care ne curățește de slăbiciuni este unul continuu. Zi de zi, noi trebuie să cooperãm cu Yahuwah depunând eforturi pentru cultivarea obiceiurilor corecte. Hristos ne va da, cu bucurie, puterea necesară și binecuvântarea în lupta noastră împotriva relelor de care suntem asaltaţi. >index

 

Credinţa în Hristos Împreunã cu Efortul Personal

 

23. Credința în Hristos nu va înlocui eforturile mele personale pentru a câştiga lupta constantã împotriva păcatului? Nu pot doar să cred în Hristos și ceea ce a făcut El pentru mine și acest lucru să fie suficient pentru a fi salvat?

Oricine primește pe Hristos ca Mântuitor personal are privilegiul de a poseda atributele Sale. Cu toate acestea, cei care așteaptă să vadă o schimbare magică în personalitatea lor, fără un efort hotărât de a învinge păcatul, va fi dezamăgit. Noi trebuie să fim vigilenți ca nu cumva vechea noastră latură să obțină din nou supremația, prin care vrăjmașul elaborează niște curse care ne-ar putea face din nou captivi. Noi trebuie să lucrăm la „mântuirea voastră, cu frică şi cutremur. Căci Yahuwah este Acela care lucrează în voi şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa, şi înfăptuirea.” Filipeni 2:12, 13.

 

Hristos nu ne-a dat nicio asigurare că atingerea desăvârșirii caracterului este un pas ușor. Un caracter nobil şi complet nu este moștenit. Nu vine la noi din întâmplare. Un caracter nobil este câștigat de efortul individual, prin meritele și puterea lui Hristos. Yahuwah ne dă talentul, puterile minții; noi ne formăm caracterul. Acesta este format prin lupte serioase şi grele cu sine. Conflict după conflict, trebuie purtat împotriva tendințelor ereditare.

 

Va trebui să ne criticãm îndeaproape, și să nu permitem ca vreo trăsătură defavorabilă să rămână necorectată. Aceasta este uneori un lucru foarte dureros și descurajator pentru că, așa cum vedem deformări în caracterul nostru, continuãm sã ne uitãm la ele în loc să ne uităm la Yahushua. Dar, toți cei care intră pe porțile de mărgăritar ale orașului lui Yahuwah vor intra ca nişte cuceritori, iar cea mai mare cucerire va fi fost cucerirea de sine.

 

Nimeni să nu zică, eu nu pot remedia defectele de caracter. Dacă cineva ajunge la această concluzie, el nu va reuși cu siguranță să obțină viață veșnică. Imposibilitatea se aflã în voința proprie a fiecãruia. Adevărata dificultate provine din stricăciunea unei inimi nesfințite precum și din refuzul de a ne supune controlului lui Yahuwah.

 

Ascultarea de Yahuwah este extrem de importantă atunci când păşiţi alături de El. Cele două caracteristici principale ale unui credincios sunt ascultare față de Legea Sa și credința lui Hristos. A se vedea Apocalipsa 14:12. Așa că pur și simplu „a crede” în Hristos nu este suficient. Dacă ar fi fost, atunci Satana însuși ar câștiga Raiul, căci este scris, „diavolii cred, și tremură”, Iacov 2:19.

 

De exemplu, ce este ceea ce a cauzat alungarea lui Adam și a Evei din Eden? Ei nu au avut nicio problemă în a crede în Yahushua, pentru că El a umblat cu ei în liniştea zilei. A se vedea Geneza 3: 8. A fost neascultarea cea care i-a costat scump. Deci, suntem mântuiți prin fapte? „Nu prin faptele neprihănirii pe care le-am făcut, ci pentru îndurarea Lui El ne-a salvat” Tit 3:5. Nu păstrăm legea pentru a deveni mântuiți. Respectarea poruncilor înseamnă fructele de care Hristos a spus cã urmașii Săi le vor expune.

 

Legea dovedește că avem nevoie de un Mântuitor. Uitându-ne la lege ca la o „oglindă” pentru Creștini putem vedea, mai clar, defectele noastre. Vezi Iacov 1: 23-25. Ea ne face să ne dăm seama că nu putem obține perfecțiunea fără Hristos. Legea nu poate salva. Aceasta ne poate doar indica nevoia noastră pentru un Mântuitor. Pentru a ilustra, dacã ar fi sã cãdeţi într-o baltă de noroi, în picioare în fața unei oglinzi, veţi vedea murdăria dumneavoastrã. Poate oglinda sã vă cureţe? Nu, nu se poate. Aceasta poate indica numai nevoia ta de a fi curățat.

 

24. Este cu adevărat posibil ca, dacă am încredere în puterea lui Hristos împreunã cu războiul personal împotriva tuturor defectelor mele, caracterul meu sã fie desăvârșit?

 

Îngerii cerești vor lucra cu oricine caută perfecțiunea caracterului. Tuturor celor implicați în această lucrare Hristos le spune: Eu sunt la dreapta ta pentru a te ajuta „pentru că fără Mine [Yahushua] nu puteți face nimic” Ioan 15:5. Ţineţi minte acest lucru. Să fim drepţi, ca acul față de pol, astfel încât nicio ispită sã nu ne poatã corupe. Fie ca sã nu-L dezamăgim, cel care ne-a iubit, astfel încât a dat propria Sa viață pentru a ierta păcatele noastre.

 

Dacă ați făcut greșeli, veţi câștiga cu siguranță o victorie dacă veţi vedea aceste greșeli și le veţi considera ca semnale de avertizare. Astfel, veţi transforma înfrângerea în victorie, dezamăgind inamicul și onorarându-L pe Mântuitorul dumneavoastră. Apoi, în timp ce voinţa dumneavoastrã cooperează cu voința lui Yahuwah, aceasta va devenii atotputernicã. >index

 

Reparatorul Spãrturi

25. Întrucât perfecțiunea ar fi imposibilă dacă aş fi fost înșelat sã încalc legea lui Yahuwah, apreciez importanța înțelegerii identităţii fiarei, a semnul ei și a icoanei sale. Ce pot face acum?

 

Acum am ajuns să știm că duminica este semnul papalității (fiara), și că Satana va face ca în curând sã fie aproape imposibil pentru oameni să onoreze ziua a șaptea sfântă de odihnã a lui, prin utilizarea SUA de a impune legi universale legate de ziua de Duminică. Noi ar trebui să începem să onorăm Sabatul (sã ne instruim cât timp vremurile sunt uşsoare) și să împărtășim acest adevăr cu alții pentru a încerca să câștigãm cât mai multe suflete cu putinţã.

 

Porunca este datã, „Strigă în gura mare, nu te opri, înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă şi vesteşte poporului Meu nelegiuirile lui…” Nu lumea este păgână, ci aceia pe care Yahuwah îi desemnează ca fiind „poporul meu”, care vor fi condamnaţi pentru fărădelegile lor. El spune mai departe: „În toate zilele Mă întreabă şi vor să afle căile Mele, ca un neam care ar fi înfăptuit neprihănirea şi n-ar fi părăsit Legea Eloahului său.” Isaia 58: 1, 2.

 

Aici este o clasă de oameni care se cred drepți, și par să manifeste un mare interes în slujba lui Yahuwah; dar mustrarea aspră a lui Yahuwah îi condamnă pentru disprețuirea preceptelor divine.

 

Profetul Isaia, aminteşte atunci despre legea care a fost părăsitã: „… și vei fi numit, Dregător de spărturi … Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfinţeşti pe Yahuwah, slăvindu-L, şi dacă-l vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale şi nededându-te la flecării: atunci te vei putea desfăta în Yahuwah” Isaia 58:12-14.

 

În curând, prin legile universale de Duminicã, Satan va face din ascultarea lui Yahuwah, o crimã.

 

Acest lucru este valabil și pentru tine. Spărtura a fost făcută în legea lui Yahuwah când Sabatul a fost schimbat de către Biserica Romano-Catolică. A sosit timpul pentru acea instituție divină să fie restabilită. Spãrtura trebuie să fie reparată. Noi am ales să fim printre cei care vor repara acea spărtură. Ai vrea să devii un Reparator de spãrturi?

 

Doriți să începeți sã ţineţi adevărata Sa zi sfântã a şaptea a Sabatului (care este determinată de calendarul Său divin), prin abținerea de la propria muncă, a nu caută propria plăcere și a nu vorbii despre propriile activităţi în timpul orelor sacre ale zilei Sabatului lui Yahuwah? >index

 

Unde sã ne Închinãm

26. Da, aș fi onorat să fiu un reparator al încălcării Legii lui Yahuwah. Cu toate acestea, eu nu știu nicio „biserică”, care onorează cu adevărat Sabatul, urmãrind numai Biblia și care să demaşte papalitatea. Așa că, unde ar trebui sã mã închin?

Vă asigurăm că nu vã confruntaţi singur cu această dilemă. Cei implicati în acest proiect, s-au confruntat cu exact aceaşi situație. A trebuit să părăsim bisericile noastre odată ce am descoperit cât de puțin iubesc ceilalţi adevărul. Chiar și bisericile care pretind să onoreze Sabatul rostesc doar vorbe goale. Ei țin Sabatul cel sfânt când este posibil sau convenabil să facă acest lucru. Atunci când apar circumstanțe care interzic acest lucru, făcând dificilã respectarea Sabatului, aceste biserici dispensează membrii de la obligația lor de a păstra Sabatul sfânt. Dar, cuvântul lui Yahuwah ne spune: „Trebuie să ascultăm mai mult de Yahuwah decât de oameni” Fapte 05:29.

 

În curând, prin legi universale de Duminică, Satana va face din ascultarea lui Yahuwah, o crimă. Trebuie să fim pregătiți pentru a fi puşi în rândul infractorilor din cauzã cã pastrãm ziua Sabatului Său cel sfânt, mai degrabă decât să fim de acord cu legea omului, dar vinovaţi de nesupunere față de Yahuwah. În scurt timp, fiecare de pe Pământ se va confrunta cu această dilemă: cui mă supun, omului sau lui Yahuwah? Am ales să ne supunem lui Yahuwah indiferent la ce presiuni sau pedepse vom fi supuși, pentru cã noi căutăm o împărăție cerească.

 

Între timp, după ce am părăsit toate bisericile și religiile care se opun adevărului lui Yahuwah, vom începe să ne închinãm în casele noastre încercând să atragem familia, prietenii și vecinii cãtre adevăr, până atunci când vom forma grupuri mici de credincioși. Astfel putem pretinde făgăduința lui Hristos „Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în numele meu, sunt şi Eu în mijlocul lor.” Matei 18:20.

 

Mărturisim că, atunci când ne-am separat de bisericile și religiile false pentru a asculta de porunca lui Yahuwah (vezi întrebarea 18), ne-am bucurat de libertate și de eliberare. „Veți cunoaște adevărul, și adevărul vă va face liberi” Ioan 8,32. Dorim să împărtăşiţi bucuria noastră, pe măsură ce sunteţi determinat să vă separaţi pentru a deveni un copil al lui Yahuwah. „Cel ce va birui, va moșteni toate lucrurile” Apocalipsa 21:7.

 

Ne rugăm sã alegeţi să fiţi un reparator al încălcării Legii lui Yahuwah și cã vã veţi angaja în salvarea a cât mai multor oameni care sunt dispuși sã fugã de înșelăciunea care a acaparat lumea; lume care se confruntă cu ultima șansă înainte de a doua venire a Domnului si Mântuitorul nostru Yahushua cel Uns. AMIN.

 

Conţinut Asemanator:

 

Traind in Timpul Ultimului Papa: 12 Dovezi ce trebuie sa fie cunoscute

“Mortul” care umblă: Yahushua Prezice Ultimul Papă!

Antichristul Indentificat!

https://www.worldslastchance.com/romanian/end-time-prophecy/noua-ordine-mondial-sculptnd-chipul-fiarei.html

 

//////////////////////////

Identificarea Icoanei / Semnului Fiarei

 

 

Apoc. 13:11-13. Apoi am vazut ridicandu-se din pamant o alta fiara, care avea doua coarne ca ale unui miel si vorbea ca un balaur. Ea lucra cu toata puterea fiarei dintai inaintea ei si facea ca pamantul si locuitorii lui sa se inchine fiarei dintai, a carei rana de moarte fusese vindecata. Savarsea semne mari, pana acolo ca facea chiar sa se coboare foc din cer pe pamant in fata oamenilor.

 

Apoc. 13:14-15. Si amagea pe locuitorii pamantului prin semnele pe care i se daduse sa le faca in fata fiarei. Ea a zis locuitorilor pamantului sa faca o icoana fiarei care avea rana de sabie, si traia. I s-a dat putere sa dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei sa vorbeasca si sa faca sa fie omorati toti cei ce nu se vor inchina icoanei fiarei.

 

Apoc. 13:16-18 Si a facut ca toti, mici si mari, bogati si saraci, slobozi si robi, sa primeasca un semn pe mana dreapta sau pe frunte, si nimeni sa nu poata cumpara sau vinde fara sa aiba semnul acesta, adica numele fiarei sau numarul numelui ei. Aici e intelepciunea. Cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei. Caci este un numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase.

 

Care este icoana fiarei, careia Dumnezeu ne avertizeaza sa nu ne inchinam? Pentru a identifica icoana fiarei, trebuie mai intai sa identificam fiara cu doua coarne care ajuta la formarea icoanei fiarei. Aceasta fiara cu doua coarne are urmatoarele semne de identificare:

 

1. Aceasta fiara s-a nascut in perioada in care papalitatea a primit rana de moarte, in 1798. Apoc. 13:11

 

2. Aceasta fiara s-a ridicat din pamant, spre deosebire de fiara dintai care s-a ridicat din mare. Daca marea reprezinta multe popoare si natiuni, atunci pamantul reprezinta o regiune mai slab populata. Astfel, aceasta natiune se va impune intr-o regiune cu putini locuitori.

 

3. Aceasta fiara are doua coarne ca de miel. Conform Bibliei, cornul reprezinta puterea. ,,Avea coarne… si acolo este ascunsa taria lui” Habacuc 3:4. Prin urmare, aceasta natiune are doua puteri separate, distincte una de cealalta. De asemenea, mielul este simbolul lui Hristos; deci, putem deduce ca aceasta natiune s-a intemeiat pe principiile crestine pure si nobile.

 

4. Totusi, aceasta fiara vorbeste ca un balaur; o ,natiune ,,vorbeste” prin autoritatile sale legislative si judiciare. ,,Coarnele ca de miel” si ,,vocea de balaur” indica un contrast izbitor intre declaratiile pacifiste si practicile acestei natiuni.

 

Care natiune corespunde acestor semne de identificare? Nu exista decat un singur raspuns: Statele Unite ale Americii.

 

1. SUA s-au infiintat in jurul anului 1798: O singura natiune era in formare in perioada in care papalitatea isi pierdea puterea, in anul 1798. Deci, aceasta profetie indica direct Statele Unite. SUA s-au organizat ca republica federala, pe baza adoptarii Constitutiei, in anul 1787.

 

2. SUA au fost create intr-o zona slab populata: SUA nu s-au dezvoltat in Lumea Veche, care era o aglomeratie de multimi super-numeroase, ci in Lumea Noua, unde traiau relativ putini locuitori.

 

3. In SUA exista doua puteri separate bazate pe principii crestine: SUA au o forma unica de guvernamant, unde Biserica si Statul se bucura de libertati garantate de Constitutie. Datorita acestui sistem de guvernamant, SUA sunt o adevarata republica (o imparatie fara imparat) unde functioneaza Biserica Protestanta (Biserica fara Papa), ambele puteri fiind complet separate. De asemenea, calitatile sale similare celor ale mielului au facut din SUA un refugiu pentru persecutatii si oprimatii mai multor natiuni.

 

4. SUA vorbesc ca un balaur: Legea fundamentala a SUA, inscrisa in Constitutie, garanteaza libertatea de constiinta a individului. Nici un alt drept nu este mai de pret sau mai fundamental. Totusi, SUA au inceput deja si in curand vor ajunge sa repudieze complet fiecare principiu al Constitutiei. Iar ceea ce confera o si mai mare semnificatie acestei miscari este faptul ca principalul tel este generalizarea respectarii duminicii ca zi de inchinare. O astfel de actiune este direct contrara principiilor acestui sistem de guvernare, spiritului institutiilor sale libere, Declaratiei de Independenta si Constitutiei. Constitutia prevede ca ,,Congresul nu va adopta nici o lege privitoare la infiintarea unei religii sau interzicerea practicarii libere a unei religii” si ca ,,nici o proba religioasa nu va fi impusa niciodata pentru calificarea pentru orice post intr-o institutie publica din cadrul Statelor Unite.”

 

Incompatibilitatea unei astfel de actiuni nu este mai mare decat incompatibilitatea reprezentata in simbol. Este fiara cu doua coarne ca de miel – pura si nevinovata, potrivit marturiei – care vorbeste ca un balaur. Chiar si simpla observare la stiri a ceea ce se petrece in prezent ca si in ultima vreme confirma aceasta descriere biblica.

 

,,Sustin cu tarie initiativa bazata pe credinta pe care o propunem, pentru ca nu cred ca incalca linia de separatie dintre Biserica si Stat si mai cred ca va face ca America sa devina o tara mai buna.”  George W. Bush, facand o referire stangace la Clauza de Infiintare a unei Religii, citat din Conrad Goeringer, AANEWS #889 (28 februarie 2001), din publicatia Ateisti Americani. Aceasta declaratie ataca Declaratia Drepturilor din Constitutie, care interzice guvernului ,,referirea la infiintarea unei religii.”

 

,,Prioritatile noastre sunt credinta noastra.” George W. Bush, Greensboro, Carolina de Nord. 10 octombrie 2000, citat din Iacob Weinberg,  ,,Bush-ism complet”

 

Mesajul clar transmis de noua administratie este ca America lui George W. Bush este o natiune crestina si ca ne-crestinii sunt bineveniti in ,,casa SUA” atata vreme cat sunt de acord sa accepte statutul de minoritate tolerata, mai degraba decat cel de cetateni pe deplin egali.” Alan M. Dershowitz, in ,,Bush isi incepe mandatul sfidand Constitutia” , Los Angeles Times, 24 ianuarie 2001

 

Profetia se va implini curand  Este evident ca fiara cu doua coarne reprezinta SUA. Dar care este relatia dintre SUA si icoana fiarei? Desi SUA au fost create pe principii opuse papalitatii, in prezent observam cum SUA si Vaticanul conclucreaza mai strans pentru a-si spori influenta. Biblia ne spune ca intr-o zi, in viitorul nu prea indepartat, SUA vor pune in aplicare o lege care va impune cetatenilor sai, si apoi intregii lumi, sa se inchine fiarei, respectiv, papalitatii. ,,Ea [SUA] lucreaza cu toata autoritatea fiarei dintai [papalitatea] inaintea ei si face ca pamantul [mai intai SUA si apoi la nivel mondial] si cei care locuiesc pe el sa se inchine fiarei dintai [prin respectarea duminicii, impusa de papalitate], a carei rana de moarte [1798] fusese vindecata [1929]… Ea a zis celor care locuiesc pe pamant sa faca o icoana fiarei [imitand papalitatea atunci cand a folosit puterea civila pentru a pune in aplicare dogma religioasa] care avea o rana de sabie si traia.”  Apocalipsa 13:14,14

 

In curand SUA vor renunta la libertatea religioasa pentru a impune respectarea Duminicii (semnul fiarei). Aceasta inseamna ca Biserica Protestanta va controla guvernul in indeplinirea programului sau. Cand se va intampla acest lucru, SUA vor fi realizat o icoana a Bisericii Romano-Catolice, unind Biserica cu Statul. Apoi SUA vor vorbi ,,ca un balaur” si isi vor exercita ,,intreaga autoritate a fiarei dintai” Apoc. 13:11,12; si vor demonstra acelasi spirit de intoleranta si persecutie manifestat de fiara dintai, papalitatea.

 

 

 

Prin urmare, intrucat libertatea religioasa se va pierde, persecutia minoritatilor dizidente va fi inevitabila si va urma o repetare a intolerantei religioase din Evul Mediu. ,,I s-a dat sa dea suflare icoanei fiarei [adoptarea legii respectarii duminicii]…, ca sa faca sa fie omorati toti cei care nu se vor inchina fiarei [care respecta sambata ca zi de inchinare si nu duminica]. Si face ca toti, mici si mari, bogati si saraci, liberi si robi, sa primeasca un semn pe mana dreapta sau pe frunte: Si nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, fara sa aiba semnul acesta [celor ce respecta adevaratul Sabat li se va interzice sa cumpere sau sa vanda], sau numarul numelui ei…”  Apocalipsa 13:15-17

 

Unii vor primi semnul ,,pe frunte” pentru ca au ales sa ,,creada o minciuna” 2 Tesaloniceni 2:11. Altii, desi convinsi ca duminica nu este adevaratul Sabat, se vor supune pentru a-si salva agoniseala si vor primi semnul ,,pe mana dreapta” , care este simbol al muncii. Pentru ca toate acestea sa fie adevarate, trebuie sa existe dovada ca papalitatea urmareste in prezent ca SUA sa instituie ca zi de inchinare duminica, si ca Protestantii din SUA, (dusmani istorici ai Romei), si-au schimbat atitudinea si isi exprima disponibilitatea de a colabora la adoptarea legilor privind respectarea duminicii. Exista o astfel de dovada? In prezent, multi Protestanti sunt favorabili papalitatii, ceea ce incurajeaza papalitatea sa incerce cu agresivitate sa impuna legislatia privind respectarea duminicii:

 

,,Toti americanii ar trebui sa ceara Presedintelui si Congresului sa adopte o lege federala – un amendament la Constitutie, daca va fi cazul – pentru ca (falsul) Sabat sa fie instituit ca Zi Nationala de Odihna.”  Publicatia CATHOLIC TWIN CIRCLE, 25 august 1985, Articolul ,,Duminica zi libera”

 

,,In acest sens predecesorul meu, Papa Leon al XIII-lea… vorbea despre repausul duminical ca despre un drept al muncitorilor pe care Statul trebuie sa-l garanteze.”  Papa Ioan Paul al II-lea, DIES DOMINI, 31 mai 1998

 

,,Ca urmare… crestinii vor lupta in mod firesc pentru a se asigura ca legislatia civila le respecta regimul de lucru cu tinerea duminicii ca zi sfanta. In orice caz, este o obligatie de constiinta sa le asigure repausul duminical astfel incat sa le permita sa ia parte la Euharistie, abtinandu-se de la lucrari si activitati incompatibile cu sanctificarea Zilei Domnului…” Papa Ioan Paul al II-lea, DIES DOMINI, 31 mai 1998

 

 

 

,,Crestinii [de pretutindeni] trebuie sa ceara recunoasterea duminicilor si zilelor de sarbatori religioase drept sarbatori legale.” Catehismul Bisericii Catolice, editia populara finala, 2000, par. 2188  Majoritatea liderilor Protestanti din SUA sunt gata sa ingroape securea disensiunilor cu catolicii:

 

,,Conducatorii bisericilor Protestante Americane si ai celor Ortodoxe de Rasarit care s-au intalnit cu Papa Paul al II-lea vineri au salutat prima lor discutie larg reprezentativa drept un punct de reper pe calea realizarii marii uniri… Reverendul Donald Jones, adept al Bisericii Metodiste Unite si presedinte ale facultatii de studii religioase din cadrul Universitatii Carolina de Sud, a denumit aceasta intalnire ca ,,cea mai importanta intalnire ecumenica a secolului.” Reverendul Paul A. Crow Jr. din Indianapolis, reprezentant ecumenic al Bisericii lui Hristos (Discipolii lui Hristos), a numit evenimentul ,, o noua zi a ecumenismului”, deschizand un viitor in care Dumnezeu <<ne aduna impreuna>>”  The Montogomery Advertiser, 12 septembrie 1987

 

Billy Graham: ,,Am constatat ca toate convingerile mele sunt, in esenta, aceleasi cu ale drept-credinciosilor Romano-Catolici” McCall, ianuarie 1978. El l-a numit de asemenea pe Papa Ioan Paul al II-lea: ,,cel mai mare lider religios al lumii moderne.”  The Saturday Evening Post, ianuarie -februarie 1980    

 

Paul Crouch: ,,Voi eradica cuvantul Protestant chiar si din vocabularul meu… nu mai protestez impotriva a nimic… [a sosit] timpul pentru ca atat catolicii cat si ne-catolicii sa devina unul in Spirit si unul in Domnul.” Programul ,,Praise the Lord”, Reteaua de radiodifuziune Trinity, 17 octombrie 1989

 

Robert Schuller: ,,A sosit timpul ca Protestantii sa mearga la pastor [papa] si sa-i spuna ,,Ce trebuie sa facem pentru a ne intoarce acasa?”  Los Angeles Herald Examiner, 19 septembrie 1987, pagina religioasa

 

David Wells: ,,Daca Catolicismul va deveni si mai catolic in viitor, ceea ce ma astept sa se intample sub actualul Papa, atunci diferentele teologice vor deveni mai evidente, dar aliantele noastre cu catolicii, impotriva culturii seculare, vor fi mai temeinice. In ceea ce ma priveste, sunt pregatit pentru acest compromis.” Eternity Magazine, sept. 1987 

 

1. L. Packer: ,,Invatatura charismatica protestanta si catolica asupra vietii crestine este identica atat ca intentii cat si ca sens. Oare acest lucru nu este semnificativ pentru viitorul crestinismului?” L. I. Packer, Crestinismul astazi, 22 iunie 1992

 

……………….

9 Semne Majore de identificare a fiarei – Dovezi / Fapte Biblice si Istorice (III)

 

 

Apoc.13:1 – Apoi am stat pe nisipul marii. Si am vazut ridicandu-se din mare o fiara cu zece coarne si sapte capete; pe coarne avea zece cununi imparatesti, si pe capete avea nume de hula.

 

Apoc. 13:5 – I s-a dat o gura care rostea vorbe mari si hule. Si i s-a dat putere sa lucreze patruzeci si doua de luni.

 

Apoc.13:6 – Ea si-a deschis gura si a inceput sa rosteasca hule impotriva lui Dumnezeu, sa-I huleasca Numele, cortul si pe cei ce locuiesc in cer.

 

Dan.7:25  – El va rosti vorbe de hula impotriva Celui Preainalt, va asupri pe sfintii Celui Preainalt si se va incumeta sa schimbe vremurile si legea; si sfintii vor fi dati in mainile lui timp de o vreme, doua vremuri si o jumatate de vreme.

 

Apoc.17:3 – Si m-a dus, in Duhul, intr-un pustiu. Si am vazut o femeie sezand pe o fiara de culoare stacojie, plina cu nume de hula, si avea sapte capete si zece coarne.

 

Ioan.10:33 – Iudeii I-au raspuns: Nu pentru o lucrare buna aruncam noi cu pietre in Tine, ci pentru o hula si pentru ca Tu, care esti un om, Te faci Dumnezeu.

 

Luc.5:21 – Carturarii si fariseii au inceput sa carteasca si sa zica in ei insisi: Cine este Acesta, de rosteste hule? Cine poate sa ierte pacatele decat singur Dumnezeu?

 

8. Biserica Romano-Catolica huleste pretinzand ca este Dumnezeu si acordand iertare de pacate: ,,Noi tinem locul lui Dumnezeu cel Atotputernic pe acest pamant” . Papa Leon al XIII-lea, intr-o scrisoare enciclica din 20 iunie 1894

 

,,Papa nu este numai reprezentantul lui Isus Hristos, ci el este Isus Hristos, ascuns sub un invelis de carne” . Publicatia The Catholic National, iulie 1895  ,,Dar invatatorul suprem din Biserica este Pontiful Roman… [care] cere… supunere totala a vointei si ascultare… ca Insusi Dumnezeu„.  Papa Leon al XIII-lea, Marile scrisori enciclice, pag. 193

 

,,Pare ca Papa Ioan Paul al II-lea conduce acum Biserica universala din locul sau de pe crucea lui Hristos” . extras fintr-un articol intitulat ,,Episcopul Aucklandului declara ca Papa conduce biserica de pe cruce” AUCKLAND, Noua Zeelanda, 20 sept. 2004, Zenit.org  ,,Intr-adevar, nu este prea mult sa spunem ca in sublimitatea indeplinirii indatoririlor lor, preotii sunt in aceeasi masura dumnezei„ . Papa Inocentiu al III-lea

 

 

 

Biserica Romano-Catolica si-a creat o vasta ,,piata” pe pamant pentru un tip unic de marfa, pentru care nu avea concurenta ci doar cerere nesecata. Ea pretindea ca avea dreptul de a vinde pacatosilor iertare divina, actul gratuit de iertare al lui Dumnezeu. Pana in zilele noastre, aceasta putere hulitoare isi mentine puterea de iertare a pacatelor.

 

,,Aceasta autoritate judiciara va include chiar si puterea de iertare a pacatelor” . Enciclopedia Catolica Vol. 12, articolul ,,Papa” , pag. 265

 

,,Si Insusi Dumnezeu este obligat sa respecte judecata preotului si sa nu ierte sau sa ierte, dupa cum preotii vor refuza sau acorda iertarea de pacate, cu conditia ca cel ce se pocaieste sa o merite” . Demnitatea si indatoririle preotilor, pag. 27  New York: Benziger Brothers, Editori ai Sfantului Scaun Apostolic, 1888

 

9. Biserica Romano-Catolica a adus si alte hule, asumandu-si actiuni care ii apartin doar lui Dumnezeu: Iata cateva exemple de pretentii si invataturi hulitoare ale Bisericii Romano-Catolice:

 

,,Preotul detine puterea cheilor, sau puterea de a elibera pacatosii din iad, de a-i face demni de a intra in Rai si de a-i transforma din robi ai lui Satana in copii ai lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu Insusi este obligat sa respecte judecata acestor preoti…Stapanul Suprem al Universului doar il urmeaza pe slujitorul Sau, confirmand in ceruri tot ceea ce acesta din urma decide pe pamant” .  Ligouri, ,,Indatoriri si demnitati ale preotului” , Pag. 27,28

 

,,Astfel, preotul poate fi numit, intr-o anumita masura, creatorul Creatorului sau, deoarece, rostind cuvintele consacrarii, el creeaza, ca si cum in sacrament s-ar afla Isus, dandu-i existenta sacramentala. si se prezinta pe sine ca jertfa oferita Tatalui Etern… Puterea preotului este puterea persoanei divine; pentru ca transsubstantierea painii cere tot atata putere ca si crearea lumii” . Sfantul Bernardine de Sienna  ,,Preotii sunt mantuitorii lumii” .  Sfantul Jerome

 

In ceea ce priveste actiunile hulitoare, Biserica Romano-Catolica a comis cel mai hulitor act cu putinta. A modificat insasi Legea data de Dumnezeu – Cele Zece Porunci: A indraznit sa anuleze integral ce-a de-a doua porunca, pentru ca ii condamna practicile si ritualurile. Si, inca si mai rau, a schimbat ziua de inchinare din Cea de-a Patra Porunca din Sambata in Duminica. A facut acest lucru cu toate ca Dumnezeu i-a dat aceasta porunca vesnica lui Adam atunci cand l-a creat si ne-a confirmat ,,nu-Mi voi calca legamantul si nu voi schimba ceea ce a iesit de pe buzele Mele”  Psalmii 89:34.

 

Cele Zece Porunci sunt singura parte din Biblie care a fost rostita de glasul lui Dumnezeu in prezenta unei adunari. Si pentru a se asigura ca Moise nu omite nici o litera, Dumnezeu le-a scris cu Propria Mana si i le-a inmanat lui Moise. ,,Acestea sunt cuvintele [Cele Zece Porunci] pe care Domnul tare..le-a rostit cu glas tare …catre toata adunarea voastra, fara sa adauge ceva. Si le-a scris pe doua table de piatra..” Deuteronomul 5:22

 

Isus Insusi a intarit caracterul neschimbator al celor Zece Porunci, cand a spus ,,este mai usor sa treaca cerul si pamantul decat sa cada o singura frantura de litera din Lege” Luca 16:17. Soarele care straluceste pe cer si pamantul pe care traim stau marturie ca Legea lui Dumnezeu este eterna si nu se poate schimba. Si chiar daca ele vor pieri, preceptele divine vor dainui. Iar Hristos a mai intarit acestea inca o data: ,,Sa nu ganditi ca am venit sa desfiintez Legea sau Proorocii: Am venit nu sa desfiintez ci sa implinesc. Caci adevarat va spun, cat timp nu va trece cerul si pamantul, nu va trece o iota sau o frantura de litera din Lege, pana nu se vor implini toate” . Matei 5:17,18

 

Biserica Catolica nu se rusineaza de faptul ca a schimbat ziua de inchinare. De fapt, se mandreste cu aceasta actiune si o priveste ca pe un ,,semn” al autoritatii si superioritatii sale asupra altor biserici si religii. ,,Sabatul, cea mai cunoscuta zi din Lege, a fost schimbat in Ziua Domnului. Acestea si altele n-au incetat datorita invataturilor primite de la Isus (pentru ca El Insusi spune: ,,N-am venit sa desfiintez Legea, ci s-o implinesc”), ci au fost schimbate datorita autoritatii bisericii”. Arhiepiscopul de Rheggio, Predica din 18.01.1562, Mansi XXIII, pag. 526

 

,,Duminica este o institutie catolica iar definirea acesteia ca zi sfanta poate fi aparata doar de autoritatea catolica … In Sfanta Scriptura, de la inceput si pana la sfarsit, nu gasim nici un text care sa justifice transferul slujbei de inchinare publica saptamanala din ultima zi a saptamanii in prima zi a acesteia” .  Presa catolica, Sidney, 25.08.1900

 

 

 

,,Nicaieri in Biblie nu se mentioneaza ca ziua de inchinare trebuie sa fie schimbata din sambata in duminica. Adevarul este ca Biserica exista deja de mai multe secole inainte ca Biblia sa fie oferita omenirii. Biserica a facut Biblia, nu Biblia a facut Biserica” . Lucruri despre care sunt intrebati catolicii, de Martin J. Scott, ed. 1927, pag. 136

 

,,Noi sarbatorim duminica in locul sambetei pentru ca Biserica Catolica a transferat caracterul sfant al zilei de sambata asupra duminicii, la conciliul de la Laodiceea din anul 364 d.Hr.” Catehismul Doctrinei Catolice al lui Convert, dupa P. Geiermann, lucrarea Papei Pius al X-lea din 25.01.1910

 

Conform Bisericii Romano-Catolice, ,,duminica” este semnul autoritatii lor distinct si distins de autoritate.  ,,Duminica este semnul nostru de autoritate. Biserica este deasupra Bibliei si acest transfer al respectarii Sabatului este dovada acestui fapt” . Consemnari catolice, Londra, Ontario, 1 septembrie 1923

 

,,Respectarea duminicii de catre Protestanti este un omagiu pe care-l aduc, in ciuda convingerilor lor, autoritatii Bisericii (Catolice)” . Discutii deschise despre Protestantismul de azi, de Monseniorul Segur, pag. 213

 

,,Dar mintea Protestantismului nu pare sa inteleaga ca prin respectarea duminicii… ei accepta autoritatea purtatorului de cuvant al Bisericii, papa” . Vizitatorul de Duminica, Saptamana Catolica, 5 feb. 1950

 

,,Desigur ca Biserica Catolica pretinde ca schimbarea a fost actul sau… un semn al puterii sale ecleziastice si al autoritatii sale in probleme de religie”. Cuvantul Cardinalului Gibbons prin Cancelarul C.F. Thomas, 1 noimebrie 1895

 

Pe baza greutatii zdrobitoare a acestor probe putem trage concluzia foarte clara ca fiara din Apocalipsa 13 si 14 este Biserica Romano-Catolica si ca semnul (semnul fiarei) este respectarea duminicii.

 

De ce este atat de important acest semn? Ati semnat vreodata vreun document pentru a-l valida sau a-i confirma autenticitatea? V-ati aplicat vreodata ,,sigiliul de aprobare” a ceva anume? Este o actiune obligatorie in orice tip de guvern. Numai prin aplicarea semnaturii un document este autentificat. Declaratiile date de guverne trebuie sa poarte obligatoriu, intotdeauna, o stampila sau sigiliu oficial (a).

 

Care sunt caracteristicile acestor insemne sau sigilii guvernamentale? Un sigiliu sau semnatura oficiala trebuie sa includa trei caracteristici: 1. Numele persoanei oficiale  2. Functia persoanei oficiale  3. Teritoriul sau domeniul autoritatii sale. De exemplu, cand Presedintele Statelor Unite semneaza un proiect de lege pentru ca acesta sa devina lege, el trebuie sa semneze cu: George Washington (nume) Presedinte (functie) al Statelor Unite ale Americii (teritoriu). Fiecare document trebuie sa fie semnat astfel, pentru a deveni oficial si legal.

 

 

 

Referindu-se la Tatal Atotputernic, ne dam seama ca El are o Imparatie a Cerurilor. Iar documentul care contine Legea Imparatiei Sale este reprezentat de Cele Zece Porunci. Daca privim direct in centrul acestor porunci, vom descoperi pecetea Dumnezeului Celui Viu! ,,Caci in sase zile DOMNUL  a facut cerurile, pamantul si marea…”  Exodul 20:11

 

Observati cele trei caracteristici distincte: 1 Numele: DOMNUL (,,Eu sunt Domnul: acesta este Numele Meu” Isaia 42:8)

 

2. Functia: CREATOR (,,Domnul a facut”)

 

3. Teritoriul: CERUL SI PAMANTUL (,,Cerurile si pamantul” ) Desigur, pecetea Creatorului se afla in porunca Sabatului din Legea Sa. Este confirmarea autoritatii Sale de Creator al nostru. Cand tinem Sabatul noi dam expresie convingerii noastre ca El este Creatorul nostru. In ziua de Sabat avem ocazia de a-L venera pe Dumnezeu ca pe Creatorul nostru. Cand tinem ca zi sfanta ziua aleasa de Dumnezeu, noi declaram intregii lumi ca Dumnezeu este Creatorul Universului!

 

Diavolul, ..Lucifer” , ataca Sabatul, pentru ca vrea ca el sa fie venerat ,,ca Cel Prea Inalt”  Isaia 14:14.  Creatorul doreste sa ne inchinam Lui in ziua Sa sfanta, Sabatul, iar Satana, dorind sa fie la fel ca Creatorul, doreste sa ne inchinam lui in duminica lui. Ce alegem? ,,Sfintiti Sabatele Mele caci ele vor fi un semn intre Mine si voi, ca sa stiti ca Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru”. Ezechiel 20:20

 

 

 

Share this:

Facebook

 

Similare

9 Semne Majore de identificare a fiarei – Dovezi / Fapte Biblice si Istorice (I)

martie 21, 2012

În „Profetii biblice descoperite”

Avertizarea finala a omenirii – Vine Noua Ordine Mondiala (V) – Negarea libertatii de constiinta

https://andrerox.wordpress.com/2012/03/23/9-semne-majore-de-identificare-a-fiarei-dovezi-fapte-biblice-si-istorice-iii/

 

///////////////////////

 

Amintiri cu Liviu Olah

 

 

În data de 4 iulie, în Los Angeles, California, a trecut la odihna veşnică, la vârsta de 74 de ani, Liviu Olah, pastor baptist care a jucat un rol unic în trezirea evanghelică din România în anii 70.

 

Voi relata în rândurile de mai jos puţinele lucruri pe care le ştiu de la distanţă şi, de asemenea, impresiile din cele câteva întâlniri personale cu Liviu Olah, cât şi câteva concluzii legate de impactul slujirii creştine a acestui om al lui Dumnezeu.

 

Ştiam despre el la începutul anilor 70 că este absolvent de drept, dar că nu profesase niciodată ca avocat (nu ştiu de ce şi nici dacă acest lucru este adevărat). Studiase apoi o vreme la Seminarul Baptist din Bucureşti, fără a termina cursurile (ar fi interesant să aflăm cândva ce s-a întâmplat acolo de fapt). Este evident insă, din retorica desăvârşită a mesajelor lui, că studiul dreptului i-a fost de folos. Nu însă acesta, ci puterea rugăciunii, este secretul succesului slujirii sale.

 

 

 

Din Istoria Bisericilor Baptiste din România, scrisă de Ioan Bunaciu, aflăm că după plecarea în Statele Unite a pastorului Petru Popovici, în 1967, Liviu Olah, care lucra atunci ca funcţionar (la arhivă, precizează Daniel Brânzăi) la o întreprindere din Timişoara, a fost ales ca păstor al Bisericii Betel din acel oraş. Calităţile lui de evanghelist şi succesul în slujire, marcat de săvârşirea în destul de scurt timp a patru botezuri de circa 90 de persoane fiecare, a atras rapid atenţia autorităţilor comuniste, care au ameninţat că-l destituie din funcţia de păstor. Pentru a evita acest lucru, ne explică Ioan Bunaciu, Uniunea Baptistă l-a transferat în 1972 în cercul de biserici Făget. Ceea ce se ştia despre el în ţară în acel moment, era faptul că este un om al rugăciunii, care avea un dar excepţional ca evanghelist.

 

Un an mai târziu, în 1973, avea să fie chemat ca păstor al Bisericii Baptiste nr. 2 din Oradea (numită astăzi Emanuel). ASta se întâmpla după ce păstorul bisericii avusese un infarct şi nu mai putea sluji aşa cum se cuvine. Situaţia bisericii orădene, care fusese păstorită până atunci de Nicolae Covaci, fost Preşedinte al Uniunii Baptiste, era dezastruoasă. O parte a membrilor bisericii şi chiar a Comitetului de conducere al acesteia avea probleme morale serioase, între care şi alcoolismul. Aceasta l-a făcut pe Olah să decreteze renunţarea totală la alcool pentru membrii bisericii (ceea ce constituie şi în prezent o condiţie a membralităţii în acea biserică). Orice am crede despre justificarea biblică a acestei decizii sau despre potenţialul de făţărnicie şi de legalism pe care ea îl poate aduce în viaţa unei biserici, este evident că Olah a fost suficient de disperat cu privire la situaţia de acolo pentru a apela la soluţii extreme.

 

Noul pastor a ridicat foarte mult standardele morale ale comunităţii, ceea ce a creat o extraordinară emulaţie în rândul membrilor. Cât de mult a durat această înaltă stare de moralitate în rândul membrilor bisericii după plecarea lui Olah din Oradea, este o altă problemă şi nu este aici locul potrivit pentru o asemenea discuţie.

 

Al doilea lucru pe care l-a accentuat Liviu Olah în lucrarea lui pastorală din Oradea a fost importanţa rugăciunii personale şi ca disciplină a comunităţii. Olah era în mod evident un om al rugăciunii. Lucrul aceste se simţea din felul în care se ruga în întâlnirile publice. Se spunea pe atunci că acest om se roagă cel puţin patru ore pe zi, dar nu l-am auzit niciodată lăudându-se cu asta. El a fost, de asemenea, un slujitor smerit al lui Cristos, aşa cum nu prea mai vedem astăzi. Rareori am cunoscut un om care să vădească o asemenea putere dar şi intimitate cu Dumnezeu în rugăciune. Urmându-i exemplul, şi predicile motivatoare, biserica a fost împânzită de grupuri de adulţi, de tineri şi chiar de copii, care se adunau cu regularitate ca să se roage. Una dintre rugăciunile cele mai şocante pentru urechile celor crescuţi sub opresiunea comunistă era aceea în care Olah, şi după el alţii din biserică, se rugau pentru vremuri de libertate, în care Evanghelia să fie predicată pe stadioane în România. Deşi n-am fost niciodată un adept al evanghelizării de masă, mărturisesc că această rugăciune m-a cutremurat. Însăşi rostirea ei publică era un act de curaj pentru care cineva putea plăti foarte scump. Chiar dacă Olah n-a fost un activist în spaţiul libertăţilor religioase, ca Iosif Ţon, asta nu inseamna nicidecum că impactul lui a fost mai putin semnificativ în acest domeniu.

 

 

 

Aşa cum aflăm dintr-un articol de pe blogul lui Daniel Mitrofan, Liviu Olah a avut dosar de urmărire informativă cu numele de cod “Botezatul”. Din documentele afişate acolo aflăm că Secutitatea a desfăşurat o intensă activitate, inclusiv prin intermediul unos pastori şi lideri baptişti, pentru compromiterea lui Olah. Sperăm ca măcar acum, în pragul trecerii la cele veşnice a acestui om al lui Dumnezeu, cei care au contribuit la ănăsprirea poverii lui de persecuţie, se vpr căi înaintea lui Dumnezeu. Cât despre Olah, sunt sigur că nu le poartă pică, pentrucă, aşa cum spunea cândva Iosif, despre fraţii săi, ceea ce ei au intenţionat spre rău, Domnul a transformat într-o coroană de slavă.

 

În vremea aceea, călătoream la Oradea de cel puţin două ori pe an, pentru a-l vizita pe pastorul reformat Ferenc Visky, care îmi devenise un soi de mentor de la distanţă. În aceste condiţii, profitam de orice prilej pentru a vizita biserica baptistă păstorită de Liviu Olah, mai ales că acolo era implicată şi doamna Margareta Balc, unul dintre apropiaţii părintelui Visky. Trebuie să recunosc faptul că în general mă plictisesc îngrozitor la orele de rugăciune din bisericile evanghelice, în care auzi în general cam aceleaşi rugăciuni neinspirate şi lipsite de substanţă. Cred că nici Dumnezeu nu se prea dă în vânt după asemenea banalităţi. De aceea, sar peste aceste servicii, oridecîteori este posibil. Ajungând însă la Oradea, mi s-a spus că dacă vreau să mai găsesc vreun loc pe scaun, trebuie să merg la biserică cu cel puţin o oră înainte de începerea serviciului, care avea lor la ora 9 dimineaţa. Cei care au participat vreodata la servicii evanghelice de cult în România ştiu că acestea durează uneori chiar peste trei ore şi statul în picioare nu este prea recomandabil în aceste condiţii, mai ales când este cald şi aglomeraţie. Mi s-a spus că oamenii vin adesea la biserică de la ora 7 dimineaţa, şi rugăciunea continuă până la începerea propriu-zisă a serviciului. Dacă n-aş fi văzut asta cu ochii mei, n-aş fi crezut niciodată. Cred că acesta este unul dintre secretele trezirii de la Oradea din anii 70.

 

O a treia caracteristică, şi cea mai cunoscută, a slujirii lui Olah la Oradea a fost evanghelizarea. Mesajele evanghelistice ale lui Olah erau simple, dar pline de pasiune evanghelică, asemănătoare, cel puţin în spirit, celor ale lui Billy Graham. Adeseori, cântările de cor, mai ales cele de cor bărbătesc, jucau un rol esenţial în finalul serviciilor de evanghelizare, în momentul chemării la pocăinţă- Mărturisesc că m-am simţit întotdeauna incomod în aceste momente, în care aveam senzaţia clară a manipulării psihologice. Sunt sigur că nu era ceva intenţionat din partea lui Olah (în definitiv era o metoda folositp de mai toţi evangheliştii din lume) dar asta nu mă făcea să mă simt mult mai bine. În trei ani de activitate pastorală, mii de oameni au răspuns pozitiv la chemarea la pocăinţă rostită de Liviu Olah în cadrul multelor servicii de evanghelizare la care a predicat, în Oradea, ca şi în alte locuri din ţară. Unele dintre aceste botezuri erau oficiate în aer liber, în ape curgătoare, ceea ce nu se mai întâmplase în România de la venirea comuniştilor la putere. Aceasta i-a atras imediat lui Olah antipatia autorităţilor.

 

Olah era în continuă mişcare şi avea o energie de invidiat. Erau duminici în care predica şi de patru ori. O maşină îi era întotdeauna la dispoziţie pentru a-l duce acolo unde trebuia să slujească. Şi pentru că timpul era întotdeauna limitat şi distanţele lungi, iar şoselele proaste, limitele de viteză nu erau mai niciodată respectate. De aceea, fiecare călătorie era prefaţată cu rugăciune. Se spune că odată, la puţin timp după plecarea într-o asemenea călătorie misionară, Olah i-a îndemnat pe cei aflaţi în maşină să se roage. Ascultător, ca orice om pocăit, şoferul a închis ochii şi si-a împreunat mâinile pentru rugăciune. Într-o clipă maşina s-a oprit în şanţ. Din fericire nu s-a întâmplat nimic altceva şi călătorii au scăpat cu o simplă sperietură şi cu o învăţătură de minte. Poate că nu totdeauna este necesar să închidem ochii şi să împreunăm mâinile pentru a ne fi ascultate rugăciunile.

 

L-am cunoscut pe Liviu Olah mai îndeaproape în timpul celor câteva vizite făcute la biserica din Oradea cu corul de copii al bisericii din Iaşi. Acest cor, faimos la vremea aceea, fusese înfiinţat de Genovieva Sfatcu, care adaptase din limba engleză multe cântece creştine pentru copii. Călătoream pe atunci adeseori în ţară cu acest cor, alături de prietenii mei Tudorel Sfatcu şi Daniel Brânzăi. Tudorel cânta la orgă, în vreme ce Daniel şi cu mine făceam introducerea cântecelor. Au fost vremuri pe care n-am să le uit niciodată. Liviu Olah ne-a primit întotdeauna cu căldură în vizitele noastre acolo. Îmi amintesc că odată, într-un exces de teribilism, am spus în prezentarea dinaintea unuia dintre cântece că Iaşul ar putea deveni un centru de trezire spirituală mai puternic decât Oradea (desigur, din păcate, lucrul acesta nu s-a întâmplat niciodată şi, aşa cum arată lucrurile acum în comunităţile evanghelice din oraş, nici nu sunt multe şanse să se întâmple în viitorul apropiat). Olah m-a privit puţin amuzat şi, cu amabilitatea caracteristică, mi-a răspuns că atunci Oradea va avea ocazia să fie şi mai motivată în dedicarea ei faţă de întoarcerea României la Dumnezeu.

 

După trei ani de slujire ai lui Liviu Olah, trezirea spirituală din Oradea devenise un fenomen naţional. Securitatea se temea de acest om chiar mai mult decât se temea de Iosif Ţon, care, în aceeaşi perioadă, îşi scria memoriile în apărarea libertăţii religioase în România. În 1976 Olah se pregătea să oficieze un nou botez cu sute de persoane, în Crişul Repede. Aceasta a umplut paharul răbdării autorităţilor comuniste şi Departamentul cultelor i-a retras lui Liviu Olah autorizaţia în baza căreia putea sluji ca păstor. Botezul n-a mai avut loc şi acest lucru l-a afectat pe Liviu Olah destul de mult. Un an mai târziu, Olah s-a transferat ca păstor la Biserica baptistă din cartierul arădean Bujac, care funcţiona pe atunci fără autorizaţie de la autorităţi (a şi fost închisă după aceea, timp de vreo cinci ani). În locul lui, la Oradea, devenea păstor Iosif Ţon, care, cu darul lui de învăţător, avea să consolideze ceea ce făcuse, prin harul lui Dumnezeu, Liviu Olah.

 

 

 

În 1979 Olah pleca definitiv în Statele Unite, devenind păstor al Bisericii baptiste române din Detroit (1978-1980) şi apoi, din 1984, al Bisericii Baptiste Române Betania din Los Angeles, unde a slujit până la ieşirea la pensie, în 1999.

 

Nu ştiu ce anume, dincolo de dorinţa soţiei, l-a făcut pe Liviu Olah să părăsească Oradea şi apoi România. L-am auzit vorbind în vremea ceea, atât pe el, cât şi pe Iosif Ţon, despre nevoia lui Olah de a-şi încărca bateriile, epuizate de nenumăratele evanghelizări la care participase. Drept să spun, aveam şi eu senzaţia că Olah are nevoie de reîmprospătarea conţinutului mesajelor. Se pare că ritmul în care slujise în cei trei-patru ani de la Oradea îl epuizase fizic şi spiritual. Desigur, o asemenea decizie traumatică, cum este emigrarea, este o chestiune personală, de care fiecare dă socoteală înaintea lui Dumnezeu. În ce măsură însă a fost Olah influenţat de alţii în această decizie şi cît de bune au fost aceste intenţii rămâne probabil o chestiune care nu va fi descurcată decât la judecata cea mare.

 

 

 

După părerea mea, impactul major al slujirii lui Liviu Olah s-a încheiat în mare măsură odată cu plecarea lui în Statele Unite. Această impresie mi-a fost întărită de cele câteva ocazii în care l-am văzut, revenit în vizită în ţară, după 1989. Dacă această evaluare este corectă, este posibil atunci ca motivul declinului său să fie o plecare prematură de ţară? Probabil că nu vom şti niciodată. Sigur este că cei care au avut harul de a-l cunoaşte mai bine dincolo de ocean, aşa cum este cazul lui Daniel Brânzăi, au avut enorm de câştigat de pe urma acestui lucru.

 

 

 

Un mare om al lui Dumnezeu a plecat dintre noi şi slujirea lui ne îndeamnă, pe fiecare, să ne numărăm bine zilele şi să evaluam ce vom lăsa în urmă atunci când ne va chema Domnul la sine.

 

Dumnezeu să-l odihnească în pace, laolaltă cu sfinţii!

____________________

 

IMPORTANT! Cei interesaţi pot face dowload şi asculta AICI câteva predici ale lui Liviu Olah.

 

Alte posturi legate de personalitatea lui Liviu Olah pot fi găsite AICI, AICI şi AICI.

 

Vă invit să citiţi AICI, pe blogul lui Tavi Baban, un superb articol de analiză cu privire la personalitatea lui Liviu Olah. Tavi reuşeşte să evite stilul encomiastic şi limbajul de lemn, tipic comunicării în scris în mediul evanghelic, şi reuşeşte un articol stilat, concret şi entuziast în acelaşi timp.

 

Adaug la această listă şi un articol mai vechi despre Liviu Olah, apărut pe blogu

 

https://danutm.wordpress.com/2008/07/08/amintiri-cu-liviu-olah/

 

////////////////////////////

Pe scurt despre cultul sfintilor

 

NOTĂ: Am scris acest scurt text ca răspuns la întrebarea unei vechi prietene evanghelice, pornind de la atitudinea refractară a unur evanghelici din jurul ei cu privire la ceea ce ea numea „închinarea la sfinți”.

 

Dragă A,

 

La solicitarea ta, iată, încerc să scriu câte ceva, foarte schematic, și fără a intra în prea multe detalii, în legătură, așa cum spui tu, cu „închinarea la sfinți”.

Mai întâi, o precizare terminologică extrem de importantă. Sub raport teologic, numai lui Dumnezeu i se cuvine inchinarea („latreia”, în limba greacă).

Când vorbim despre „cultul sfinților” (aceasta este expresia teologic corectă), ne referim la venerare („doulia”, în grecește), adică la respect profund, asemeni celui datorat de exemplu părinților, fie ei fizici sau spirituali, și chiar mai mult de atât.

 

Cultul sfinților, și practica asociată cu acesta, a rugăciunilor către sfinți sunt fundamentate pe conceptul teologic (prea puțin înțeles in protestantismul evanghelic) de „comuniune a sfinților”. El se referă la faptul că noi cei credincioși, care suntem acum în trup, suntem în strânsă comuniune cu cei care au plecat în veșnicie, și care, conform învățăturii lui Cristos, sunt vii, poate mai vii decât noi. Căci Yahweh, Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov, este „un Dumnezeu al celor vii, nu al celor morți”. Iar dacă ei sunt vii, teoretic cel puțin, ne putem adresa lor, cerându-le să mijlocească pentru noi, exact așa cum ne solicităm unii altora ajutorul în rugăciune.

 

Desigur, în textul canonic al Scripturii nu există un exemplu în acest sens (există ânsă cel puțin unul în textele deuterocanonice, ori apocrife), și cu atât mai puțin nu există o poruncă. Așa fiind, din perspectivă strict biblică, cei care au rezerve față de această practică nu se află nici în păcat, nici în neascultare. În egală măsură însă, nu găsim în Scripturi nici implicit, nici explicit o poruncă împotriva acestei practici tradiționale. Ca atare, cei care sunt rezervață față de rugăciunile adresate sfinților ar trebui să se ferească de a judeca sau de a-i eticheta (de exemplu ca fiind idolatri) pe cei care îi venerează pe sfinți.

Precizez că „cultul sfinșilor” este prezent nu doar in catolicism și ortodoxie (unde avem de-a face cu o formă „hard” a acestuia), ci și în protestantismul magisterial, la anglicani (biserica mea), dar si la luterani, in forme mai „soft”, însă doar rareori la reformați, din pricina icoloclasmului strict al acestora și deloc la evanghelici, care au preluat de la calvini atitudinea față de acuste practici.

 

Desi distinctia dintre inchinare si venerare este, din punct de vedere teoretic, extrem de importanta in teologia ortodoxă, din pacate cei mai multi preoți nu-și educă enoriașii cu privire la aceasta, ceea ce dovedeste ca, în practica pastorală, ei nu dau prea mare importanta acestei distincții. Ori, conform teoriei, daca un crestin „se inchină” sfintilor (sau relicvelor acestora, ori icoanelor) în loc să le venereze, rezultatul este că au căzut în idolatrie. Banuiesc că preoții se bazează pe îngăduința și condescendența lui Dumnezeu, „slăbiciuni” pe care este evident că credincioșii evanghelici, în „mărinimia” lor ecumenică, nu prea le au față de catolici și ortodocși.

 

Așa cum reiese din cele de mai sus, această înțelegere a „cultului sfinților” are implicații, cu adăugirile de rigoare, și cu privire la „cultul relicvelor” și la „cultul icoanelor”. Dar despre acestea poate alta data.

 

https://danutm.wordpress.com/2019/12/16/pe-scurt-despre-cultul-sfintilor/

 

///////////////////////

 

Întâlnirile mele cu C.S. Lewis

 

 

Pentru cititorul de limbă română, C.S. Lewis este o apariţie post-decembristă. Prima carte tradusă a fost Creştinismul redus la esenţe (SMR, 1991). La sfârşitul anului şcolar 1994-1995 m-am ales şi eu cu o „menţiune”. Diru’ mi-a dat două cărţi: Credinţa adevărată de Iosif Ţon şi Creştinismul redus la esenţe. Pe cea dintâi am răsfoit-o, dar n-am mai citit-o niciodată. Pe cea din urmă m-am încăpăţânat să o duc la capăt – deşi erau multe lucruri pe care nu le înţelegeam prea bine – cu creionul în mână. Acele săptămâni dintr-o vacanţă de vară petrecută la ţară, cu destul de puţin timp pentru „distracţii” intelectuale, mi-a rămas ca moment de referinţă. Era prima întâlnire cu un autor tonic, foarte inteligent, iscoditor, convigător şi… nonconformist. Unele dintre întrebările la care căpătam, de obicei, răspunsuri bălmăjite sau standardizate (în cazul în care nu mi se interzicea să mă întreb) şi-au găsit atunci desluşiri coerente şi revelatoare de-a dreptul.

 

Au mai trecut câţiva ani până să ajung (de data asta datorită profului de fizică) la următoarea lectură din autorul irlandez: Scrisorile lui Zgândărilă. Scrisorile unui drac bătrân către un drac tânăr (traducere de Mirela Rădoi, Ed. Logos, 1993). Titlul a fost, cu siguranţă, şocant. Nici nu ştiam foarte bine dacă e indicat să pun mâna, la propriu, pe o asemenea carte sau nu. Cred că acesta şi fusese unul dintre motivele pentru care, deşi văzusem adesea cartea în biblioteca IBEO sau la vânzătorii ambulanţi, am îndrăznit să mi-o cumpăr abia după ce am primit un imbold de la o persoană de încredere. Cartea s-a dovedit dificilă, din pricina densităţii. Ideile pe care le cuprindea aveau de-a face cu viaţa mea, propuneau o perspectivă inedită ce reclama schimbări. Din când în când recitesc fragmente.

 

Mare mi-a fost surpriza când, pe o tarabă dintr-un gang celebru pe atunci în Oradea, am văzut prin 1998, un volum ce cuprindea trei cărţi ale lui C.S. Lewis: Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii (traducere de Sorin Mărculescu, Ed. Humanitas, 1997). Curând mi-am făcut-o cadou (costa aproape 40.000) din primele burse de student. Cartea a început repede să circule şi pe la colegii de facultate, interesaţi (ca şi mine de altfel) mai mult de titlul din mijloc decât de celelalte două. Şi socot că n-a fost rău că s-a întâmplat aşa. Încă mai am exemplarul respectiv, subliniat şi răssubliniat, citit şi recitit. Din nou, lectură încântătoare, idei pătrunzătoare, dificultăţi de înţelegere, confruntări cu mici revelaţii despre propria persoană. Ca şi în cazul Scrisorilor, am trăit sentimentul că multe lucruri, pe care le ştiam eu oarecum, sunt puse de autor la locul lor, sunt aranjate în ordinea cuvenită şi sunt numite pe numele lor adevărat. Am fost contrariat că mila e cea mai înaltă formă de iubire, că e dificil de acceptat o iubire dezinteresată pentru că nu ţine cont de propriile atuuri cu care am vrea să ne facem iubiţi. Fiecare lectură din acest autor fusese până acum o confruntare în care, surpriză!, nu trebuia să-mi las creierul acasă, ci dimpotrivă, să-l întrebuinţez serios.

 

Tot în anii studenţiei am găsit în bibliotecă o carte ciudată: Between Heaven and Hell de Peter Kreeft. E o discuţie imaginară, care, chipurile, s-ar fi desfăşurat pe data de 22 noiembrie 1963, la scurt timp după decesul celor trei oameni celebri care s-au stins în aceeaşi zi: C.S. Lewis (teist), Aldous Huxley (panteist) şi J.F. Kenedy (umanist). Iniţial am avut impresia că respectiva discuţie chiar avusese loc, însă am aflat repede, oarecum decepţionat, că e doar închipuită. Consecinţa e că, deşi am citit-o parţial, nu-mi mai amintesc mai nimic din carte. Mi-a rămas în minte titlul ei, fiindcă stabileşte un reper temporal foarte uşor de reţinut al vieţii apologetului creştin.

 

Pe la sfârşitul anului 2005 m-am delectat, călătorind cu trenul între Cluj şi Oradea, cu argumentaţia din Desfiinţarea omului (traducere de Petruţa-Oana Năiduţ, Ed. Humanitas, 2004). Plecând de la un banal manual de limba engleză (Cartea verde), autorul dă o replică viguroasă concepţiei care contestă existenţa obiectivă a frumosului şi care situează această categorie exclusiv în subiectivitatea privitorului. Se pare, după cum mărturiseşte într-o scrisoare, că aceasta i-a rămas cea mai dragă, dintre toate scrierile proprii (cel puţin până prin anii ’50). Am auzit contestatari ai acestei cărţi care s-au revoltat instantaneu când au citit despre calea Tao. N-am ce să răspund decât că e o revoltă stupidă şi complet lipsită de substanţă.

 

Humanitas a continuat surprizele plăcute cu Treburi cereşti, în două volume (traducere de Mirela Adăscăliţei, Ed. Humanitas, 2005). A fost cu totul neaşteptat ca o asemenea carte să intre în vederile unei edituri laice (dar colecţia „Înţelepciune şi credinţă” a oferit destule motive de uimire – vezi Simone Weil, Gustave Thibon, Paul Evdokimov, Thomas Merton). Cele două volume care adună fragmente din mai multe scrieri (traduse ori nu – încă) ale lui Lewis, organizate calendaristic, se pretează lecturii de tip „meditaţii zilnice”, oferind cititorului momente de delectare, mostre de umor, perspective inedite asupra lucrurilor considerate certe, dar şi pricini de analiză, de atentă chibzuială. Autorul vorbeşte despre pericolele care-l pândesc pe teolog, dar şi pe mirean, despre riscurile umorului, dar şi despre cele ale seriozităţii excesive. Îmi permit să spun că riscul în a-l citi pe C.S. Lewis este să-ţi placă foarte mult, să-l apreciezi, să memorezi citate, dar să nu iei mai nimic în serios.

 

Nu din aceeaşi categorie fac parte şi nişte oameni care se fălesc cu creştinismul lor şi care se pretind apărătorii adevăratei credinţe împotriva influenţelor demonice. Aceştia au puricat cu atenţie scrierile lui Lewis şi au ajuns la concluzia că sunt periculoase. Dacă veţi căuta (nu foarte mult), veţi găsi site-uri care se ocupă de această chestiune. E imposibil de susţinut infailibilitatea unor scrieri, altele decât Scriptura, dar spectacolul căutării nodului demoniac în papura ficţiunii e pur şi simplu grotesc. Însă „demascatorii” satanismului au marele argument că fac acest lucru în acord cu Biblia!

 

După apariţia cărţilor lui Tolkien, am aflat şi despre prietenia celor doi autori, apoi despre Inklings. Am descoperit apoi că Robert Lazu şi Virgil Nemoianu au scris despre Stăpânul inelelor şi despre universul imaginat de autorul trilogiei. Mă întrebam dacă există cineva interesat şi de Lewis. Aşa am ajuns la cartea coordonată de doamna Rodica Albu, conferenţiar la „Al. I. Cuza” din Iaşi: Inklings. Litera şi spiritul (Ed. Universităţii Al.I. Cuza, 2004). Volumul conţine articole despre C.S. Lewis, J.R.R. Tolkien, Charles Williams şi Owen Barfield, precum şi fragmente din scrierile acestora. Dacă doriţi să lecturaţi Desfiinţarea omului într-o altă traducere (decât cea de la Humanitas), s-ar putea să aveţi curând ocazia, deoarece cartea de la Iaşi se pare că a fost programată pentru o reeditare.

 

Cronicile din Narnia au devenit celebre relativ recent, datorită celor două ecranizări realizate până acum. Nu mă pot întoarce în timp şi să le citesc prin ochii copilului. Nu ştiu dacă şi în ce fel mi-ar fi plăcut pe la 12 ani, să zicem. Aşa că nu-mi rămâne decât să le laud ca cititor matur, care a descoperit în ele numeroase trimiteri, simboluri, virtuţi umane (şi creştine). Şi să le socot formatoare de caracter. Cu aceste scrieri am o legătură mai aparte, anticariatul la care am lucrat timp de trei ani în Oradea se chema, din pricina lor, Narnia. Metaforic vorbind, sunt dintre cei care au lucrat… în Narnia.

 

Venind pe firul cronologic al întâlnirilor personale cu Lewis ajung la A Grief Observed, prima carte citită în limba autorului. Publicată inţial sub pseudonim, este o mărturisire lucidă, onestă, a suferinţei pricinuite de moarte soţiei sale, Joy. Poate că ţine doar de factorii care mi-au modelat subiectivitatea, dar am admirat foarte tare curajul cu care îşi examinează viaţa (un om trecut de şaizeci de ani), îşi demască iluzii sau îşi revizuieşte convingeri. Fără a ieşi din cadrul creştinismului, Lewis îşi confruntă făţiş nenorocirea, nu se menajează deloc, nu se preface mai spiritual decât este în faţa lui Dumnezeu. Dimpotrivă, denunţă orice pseudo-credinţă, orice nu se dovedeşte trainic în caracterul său la trecerea prin criză. Îmi aduce aminte de Iov.

 

Cea mai recentă lectură a fost Surprins de bucurie (traducere de Emanuel Conţac, Ed. Humanitas, 2008). Mai întâi ţin să-l felicit pe traducător care a reuşit să pună cartea într-o limbă română aleasă, cursivă, nuanţată şi foarte expresivă. Foarte numeroase note ale traducătorului, dar şi utile pentru înţelegerea textului.

 

Şi aici, ca şi în alte părţi, Lewis reuşeşte să păstreze echilibrul între a miza întotdeauna consistent pe inteligenţă şi a nu miza niciodată totul pe inteligenţă. E unul dintre autorii (puţini am întâlnit eu) care iluminează mintea, dar fără a sacrifica incomunicabilul tainei. Creştinismul are taine pe care destui teologi de ocazie le abrogă dintr-un verset sau cu o replică fumată. Dar aici nu e cazul. La fel ca la Chesterton, există un respect al lucrurilor în realitatea lor, o disciplină a minţii care nu permite ocultarea adevărului creştin de dragul propriului bagaj de idei religioase.

 

Văzând că amintirea bucuriei îl conduce până către cele mai timpurii amintiri, n-am putut să nu mă gândesc la mijloacele psihanalizei. Lewis evită cu eleganţă orice tribut plătit metodei lui Freud şi Jung. De altfel, după cum mărturiseşte în carte, nu este prea încântat de introspecţii, care aveau, pentru el, ceva narcisist. Nici jurnalele nu îi par decât nişte năravuri „neghioabe şi cronofage”, motivând că e practic imposibil cuiva să surprindă esenţialul unei experienţe chiar în momentul în care o trăieşte. Toate acestea nu înseamnă că psihanaliştii n-ar găsi material de studiu. Ba din contră, aş zice, ţinând cont de relaţia complicată cu tatăl său şi de faptul că mama lui Lewis a murit când viitorul autor era la o vârstă fragedă. Nu m-ar surprinde deloc dacă domnul Vasile Dem. Zamfirescu ar trânti cartea pe divanul „Dilematecii” şi ar ajunge la concluzia că, în realitate, convertirea lui Jack (cum îi spuneau prietenii) a fost efectul unei nevroze.

 

Traseul pe care autorul îşi urmăreşte licăririle bucuriei nu este totdeauna uşor de urmărit. Din loc în loc, sunt presărate observaţii care, chiar şi în afara contextului specific, îşi păstrează valabilitatea şi acuitatea. Cred, de pildă, că această carte poate aduce destul folos părinţilor sau dascălilor care vor să îşi înţeleagă mai bine odrasla. La fel de utilă ar putea fi ca să domolească zelul celor care simt nevoia să manipuleze oamenii pentru a-i converti cu forţa.

 

Această autobiografie spirituală se constituie ca o redutabilă scriere apologetică, subminând din interior, cu inteligenţă, cu ironie, cu onestitate argumente fundamentale ale unora dintre luptătorii împotriva creştinismului. Spun că din interior, deoarece Lewis deja renunţase la mai multe dintre convingerile sale anterioare datorită unor demersuri exclusiv raţionale, înainte să fi ajuns la momentul propriu-zis al convertirii. Onestitatea intelectuală l-a făcut să-şi arunce mulţi dintre idolii pe care îi venera în taină. E inutil să mai repet că această onestitatea şi-a păstrat-o nealterată şi ulterior.

 

C.S. Lewis este un scriitor deosebit de simpatizat în anumite cercuri. Este adeseori citat. Dar trăiesc cu impresia că e folosit ca sursă de vorbe deştepte, care fac impresie bună. Un fel de unealtă de lux în mâna oricui are nevoie să astupe un gol în propria construcţie argumentativă sau vrea să se dea inteligent. Vâzând cine îl citează şi în ce contexte, înclin să cred că popularitatea autorului vine uneori tocmai din necunoşterea scrierilor sale sau dintr-o interacţiune second-hand cu ele. Fiindcă nu există nicio potrivire între acel C.S. Lewis pe care îl ştiu din cărţile sale şi anumite tipuri de mesaje în care este invocat ca autoritate.

 

Nădăjduiesc ca numărul celor care-l îndrăgesc pe Lewis pentru ceea ce a scris el să crească, iar al celor care-l folosesc ilicit să scadă. Chiar dacă asta ar însemna ca totalul admiratorilor actuali să se diminueze semnificativ. De fani e plină lumea, de cunoscători şi „împlinitori” ducem lipsă.

 

Notă: Pe 29 noiembrie s-au împlinit 110 ani de la naşterea lui C.S. Lewis, iar pe 22 noiembrie 45 de ani de la moartea lui.

https://drezina.wordpress.com/2008/12/29/intalnirile-mele-cu-cs-lewis/

 

/////////////////////////////

 Caderea in ritual – Iosif Ton

 

de Alexandru Valeriu Terlea

Citesc o noua carte – Caderea in ritual. Am comandat-o imediat dupa ce am citit titlul si promisiunile cuprinsului. Este o carte deosebita, care nu se adreseaza neaparat celor obisnuiti cu Biblia, dar si lor.

 

Autorul pleaca de la o scurta prezentare a problemei ascunderii luminii Evangheliei sub obrocul unei limbi straine si al unui ritual impus cu forta – trecerea Romaniei spre ritul bizantin (de la cel latin) si grecizarea Bisericii. Autorul se bazeaza pe informatii provenite de la istorici romani de seama, multi dintre ei ortodocsi.

 

Apoi, cu rabdare, ni se prezinta evolutia gandirii concepute in Iluminism, cu privire la religie. Autorul foloseste dovezi din domeniul etonologiei pentru a arata cum s-au format parerile si teoriile despre provenienta religiei. Este o calatorie interesanta si edificatoare prin teoriile fetisului, animismului, totemismului (incluzandu-l aici si pe cel freudian).

 

Autorul arata apoi cum aceste teorii nu s-au constituit pe observatii luate pe teren, ci „din fotoliu”. De curand, cercetari amanuntite au aratat ca popoarele stravechi au avut o religie monoteista, nicidecum legata de aspectele totemismului atat de mult adulat in era moderna.

 

Sunt foarte multe dovezi prezentate. Invitatia care urmeaza este aceea de a considera insemnatatea existentei Dumnezeului Creator in crestinism, asa cum ni-L prezinta Biblia, dar si in opozitie cu Satan. Alte surse folosite sunt traditiile descoperite in anumite popoare stravechi, de pe mai multe continente. Acestea din urma sunt intr-o remarcabila concordanta cu relatarile biblice despre antropologie/antropogonie si cosmogonie.

 

Suntem deja la jumatatea cartii. Sper ca v-am trezit dorinta de a o citi. Eu cred ca se merita.

 

Iata si randurile de pe coperta:

 

Crestinismul pe care l-a intemeiat Domnul Isus Cristos este o relatie personala cu Dumnezeu, in care omul se supune voii lui Dumnezeu. In ritualism, in schimb, exista asteptarea ca Dumnezeu sa Se supuna voii omului. De la crestinismul care era o relatie spirituala cu Dumnezeu, in cadrul caruia omul cunoaste si face voia lui Dumnezeu, s-a cazut la credinta ca prin diferite ritualuri Dumnezeu poate fi determinat sa faca ce vrem noi.

 

Cum s-a petrecut lucrul acesta? Care sunt consecintele acestei caderi? Cum ne putem intoarce la ceea ce ne-a invatat Domnul Isus Cristos? Cartea aceasta ofera o succinta istorie a credintelor pagane, antice si crestine, a caderii crestinismului in ritualism, a respingerii ritualismului de catre Reforma Protestanta, precum si o analiza a gandirii romanesti si o argumentare a nevoii unei reforme in natiunea noastra.

 

https://ascultareacredintei.wordpress.com/2009/12/05/caderea-in-ritual-iosif-ton/

 

 

//////////////////////////

CE SPUNE BIBLIA DESPRE GHICITORIE, VRĂJITORIE ȘI SPIRITISM – IOAN MARINI

 

Căutând să imite în totul lucrarea lui Dumnezeu pentru a tulbura lumea și a o îndepărta de la Adevăr, adesori diavolul insuflă pe anumiți oameni pe care îi stăpânește, cu diferite  preziceri și ghicitori, prezentate sub înfățișarea unor adevărate profeții.

 

În vremea veche, popoarele păgâne care trăiau în întuneric, idolatrie și păcat, erau cu totul sub stăpânirea puterilor satanice. Vrăjitorii, ghicitorii, cititorii în stele, sau cei ce chemau duhurile morților, erau foarte numeroși iar poporul de la mic la mare îi prețuiau ca pe niște proroci și aleși. Înainte ca poporul Israel să vină în legătură cu aceste popoare, a fost înștiințat de Dumnezeu să nu împrumute nimic de la aceste neamuri, cu atât mai mult să nu se ia după credințele lor deșarte și drăcești pe care aceia le au; cum sunt vrăjitoria și ghicirea! Vom da mai jos câteva din poruncile Bibliei în legătură cu aceste lucruri satanice.

 

Faptul că asemenea rătăciri păgânești și diavolești se ivesc din nou în vremurile noastre din ce în ce mai des, își găsește tâlmăcirea în însăși starea de păcat a omenirii. Păcatul este înaintemergătorul rătăcirilor și înșelăciunilor diavolului, care la rândul lor, netezesc drumul pentru ivirea marelui înșelător care este Antihristul. De altfel, Biblia arată lămurit că la sfârșitul acestui veac „… unii se vor lepăda de credință, ca să se alipească de duhurile înșelătoare și de învățăturile dracilor ” ( II Timotei 4,1). Mulțimea curentelor satanic în frunte cu spiritismul, ghicitoriile și falsele minuni și vedenii înșelătoare, sunt dovezi lămurite ale lucrării celui rău, care vrea să înșele pe oameni și, dacă s-ar putea, chiar și pe cei aleși.

 

Puterile rele, demonii au dovedit cu lesnicioasă putință de a cunoaște lucrurile pe care noi nu le putem vedea – fiindcă sunt duhuri – ei pot comunica oamenilor sau femeilor pe care-i stăpânesc, lucruri care te miră (vârsta cuiva, numele, meseria, etc.) pot chiar spune unele lucruri dinainte (care însă nu se împlinesc totdeauna, fiindcă sunt ghicitorii și nu descoperiri cerești). Se pot prezenta și răspunde la chemarea celor ce cheamă morții, imitând glasul și scrisul și nălucind chiar făptura celui chemat. Diavolul se poate preface chiar și în înger de lumină.

 

Că cineva ghicește în palmă, în ghioc, în pravilă, sau din Biblie, că ghicește treaz ori în somn, tot înșelăciune diavolească este. Chiar dacă unii se roagă înainte de a chema duhurile ori înainte de a adormi și a proroci din Biblie, ori a descoperi păcatele altora, sau a vedea cine știe ce vedenii, tot înșelăciunea ispititorului este.

 

Tot ce ține de ghicire și prezicere pe cale de ghicire, apoi vrăjitoria și spiritismul este lucrare diavolească.

 

Dăm mai jos câteva din locurile SfinteiScripturi care arată ce sunt aceste lucrări în fața lui Dumnezeu și primejdia în care se găsesc toți cei ce umblă în asemenea lucruri.

 

La Deuteronom 18, 7-14, scrie: „După ce vei intra în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău, să nu te înveți să faci urâciunile neamurilor acelora. Să nu fie la tine nimeni care să aibe meșteșugul de ghicitor, de ghicitor în stele, de vestitor al viitorului, de vrăjitor, de descântător; nimeni care să întrebe pe cei ce cheamă duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care să întrebe pe morți. Căci oricine face aceste lucruri este o urâciune înaintea Domnului; și din pricina acestor lucruri va izgoni Domnul Dumnezeul tău pe aceste neamuri dinaintea ta. Tu să te ții în totul totului tot numai de Domnul Dumnezeul tău. Căci neamurile acelea pe care le vei izgoni, ascultă de cei ce citesc în stele și de ghicitori;  dar ție, Domnul Dumnezeul tău, nu-ți îngăduie lucrul acesta.“

 

La Levitic 19, 25-31 citim: „Să nu ghiciți după vârcolaci, nici după nori. Să nu văduceți la ceice cheamă duhurile morților,  nici la vrăjitori; să nu-i întrebați, ca să nu vă spurcați cu ei. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.”

 

La II Împărați 17, 1-23, e arătat că Israel a fost dus în robie din pricina căderii în păcat, între altele, și în vrăjitorie: „În al noulea an al lui Osea, împăratul Asiriei… a dus pe Israel în robie… Lucrul acesta s-a întâmplat, pentru că copiii lui Israel au păcătuit împotriva Domnului… au urmat obiceiurile neamurilor… cu lucruri care nu sunt bune și au făcut lucruri rele, prin care au mâniat pe Domnul… Au idoli și Astartee – au făcut viței turnați… s-au dedat la ghicire și vrăjitorii.”

 

La II Împărați 21. 1-18 și II Cronici 33,6 scrie despre Manase, împăratul lui Iuda:

 

„Manase… a făcut ce este rău înaintea Domnului după urâciunile neamurilor pe care le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel… Între altele se îndeletnicea cu ghicirea și vrăjitoria și a ținut la el oamenii care chemau duhurile și ghiceau viitorul“… și întreg poporul a mers după el. Din cauza aceasta a venit pedeapsa Domnului.

 

La I Cronici 10,13scriedespre Saul: „Saul a murit fiindcă s-a făcut vinovat de fărădelege față de Domnul al cărui cuvânt nu l-a păzit; și pentru că a întrebat și a cerut sfatul celor ce cheamă morții.”

 

La Exod 22,18 și Levitic 20,27 e arătată pedeapsa pentru ghicitorie înVechiul Testament: „Pe vrăjitoare să n-o lași să trăiască… dacă un om sau o femeie are duhul unui mort sau se îndeletnicește cu ghicirea, să fie pedepsiți cu moartea.”

 

La Maleahi 3 cu 5 Domnul spune: „Mă voi apropia de voi ca să mărturisesc împotriva descântătorilor și preacurvarilor… Și veți vedea atunci deosebirea dintre cel neprihănit și cel rău, dintre cel ce slujește lui Dumnezeu și dintre cel ce nu-i slujește… ” (Maleahi 3,18)

 

În Noul Testament e arătat, ca un rod al pocăinței și al întoarcerii la Dumnezeu, ca urmare a propovăduirii Evangheliei și faptul  lăsării de vrăjitorii. Astfel, la Faptele Apostolilor 19, 19 e scris: „Și unii din cei ce făcuseră vrăjitorii și-au adus cărțile și le-au ars înaintea tuturor; prețul lor s-a socotit la cincizeci de mii de arginți.”

 

În epistola către Galateni 5, 19-21, între faptele firii pământești este arătată și vrăjitoria. Cei ce fac asemenea lucruri nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu. În Apocalipsa 9, 21, între oamenii potrivnici lui Dumnezeu, care nu vor să se pocăiască nici după pedepsele venite asupra lor, sunt pomeniți și cei ce au făcut vrăjitorii. În capitolul 21, 8 și 22, 15 e arătată pedeapsa ce o vor lua păcătoșii nepocăiți, între care și vrăjitorii. Ei sunt „…afară în iazul cu foc”.

 

Cei care au căzut în păcatul  „ghicitorilor”, de orice fel, în „vrăjitorie”, în „spiritism”, ori vedenii și minuni înșelătoare de care-i plină lumea, cei care s-au încrezut în asemenea lucruri, să caute să se desfacă îndată de asemenea rătăciri primejdioase și de suflet pierzătoare. Să se pocăiască de păcatele acestea și să se întoarcă la Dumnezeu… Cei care n-au cunoscut adâncimile Satanei, să ia seama să nu cadă în rătăcire.

 

Copilașilor, păziți-vă!

 

Ioan Marini, Ziarul „Familia Creştina”, anul 1942, nr. 1, pag 3

 

https://oasteadomnului.info/ce-spune-biblia-despre-ghicitorie-vrajitorie-si-spiritism-ioan-marini/

 

///////////////////////////////

Idolatria veche si moderna

 

 

Ieremia 10, 8 :”Toţi laolaltă, sunt proşti şi fără minte, ştiinţa idolilor nu este decât deşertăciune, e lemn!

Pavel, Romani 1, 22-23” si au schimbat slava Dumnezeului nemuritor intr-o icoana care seamana cu omul muritor ”

Idolatria este un termen folosit in general pentru a desemna cultul idolilor. El provine din traducerea în limba greacă a Vechiului Testament („Septuaginta”) şi  denumirea de ”idolatri ”se referă la cei care îşi arată adorarea („latreia”) pentru imaginile false, amăgitoare („eidola”). În latină „eidola” corespunde termenului generic de „simulacru”, dat umbrelor, imaginilor înşelătoare. In DEX explicatia pentru ”idolatru ” este urmatoarea:  1) (Persoană) care se închină la idoli. ♦ 2) Fig. (persoană) care iubeşte pe cineva sau ceva cu pasiune, în mod exagerat, peste măsură.

 

Ce este scris in Biblie referitor la idolatrie? Ce spune Legea lui Dumnezeu despre adorarea obiectelor de cult, a oricaror infatisari si reprezentari a Divinitatii prin imagini, statui, pereti pictati, icoane, sculpturi ?

 

Deuteronom 4 : 15. Fiindcă n-aţi văzut nici un chip în ziua când v-a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheaţi cu luare aminte asupra sufletelor voastre, 16. ca nu cumva să vă stricaţi, şi să vă faceţi un chip cioplit, sau o înfăţişare a vreunui idol, sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei ‘’ ..

 

Deuteronomul 4:23 Vegheaţi asupra voastră, ca să nu daţi uitării legământul pe care l-a încheiat cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, şi să nu faceţi vreun chip cioplit, nici vreo înfăţişare oarecare, pe care ţi-a oprit Domnul, Dumnezeul tău, s-o faci.”

 

Dumnezeu cere omului in mod clar si repetat sa nu incerce prin diferite mijloace de exprimare ‘’artistica” sa cuprinda Divinitatea Lui Atotputernica in materiale si forme mestesugite de maini muritoare si pacatoase, pentru ca aceste reprezentari nu sunt decit niste minciuni, niste lucrari inselatoare, niste lucruri de nimic : Ieremia 14. ‘’ Atunci se arată omul cât este de prost cu ştiinţa lui, şi orice argintar rămâne de ruşine cu chipul lui cioplit; căci idolii lui nu sunt decât minciună, şi nu este nici o suflare în ei; 15. sunt un lucru de nimic, o lucrare înşelătoare, şi vor pieri, când va veni pedeapsa.”

 

Lumea se minuneaza privind lucrarile unor mari artisti ( sau anonimi) ce decoreaza catedrale, biserici, manastiri , locasuri de cult , capele, ramin muti de uimire privind ‘’maiestria ‘’ mainilor pacatoase de muritori care au executat lucrarile respective si le admira cu piosenie si adanca reverenta . Iata ce spune Dumnezeu despre acestea: Ieremia 10 , 3-5 ‘’ Caci obiceiurile popoarelor sunt deşarte. Taie un lemn din pădure; mâna meşterului îl lucrează cu securea; 4. îl împodobeşte cu argint şi aur, şi ei îl ţintuiesc cu cuie şi ciocane, ca să nu se clatine. 5. Dumnezeii aceştia sunt ca o sperietoare de păsări într-un ogor de castraveţi (Sau: ca un stâlp tras la strung); şi nu vorbesc; sunt duşi de alţii, pentru că nu pot să meargă.” „Nu vă temeţi de ei, căci nu pot să facă nici un rău, şi nu sunt în stare să facă nici un bine.”

 

Cu toate acestea, oamenii continua sa se inchine si sa ingenuncheze inaintea infatisarilor din locasurile de cult , adresindu-le rugaciuni unor ‘’imagini de sfinti ‘’ zugravite pe peretii afumati de luminari sau asteptind raspunsuri si binecuvintari de la statuete si crucifixuri din lemn si piatra artistic lucrate (sau turnate ) :

 

Ieremia 10,8. :”Toţi laolaltă, sunt proşti şi fără minte, ştiinţa idolilor nu este decât deşertăciune, e lemn! 9. Ei aduc din Tarsis foiţe de argint şi aur din Ufaz; meşterul şi mâna argintarului le pun în lucru; hainele acestor dumnezei sunt de materii vopsite în albastru şi în purpură, toate sunt lucrate de meşteri iscusiţi. ‘’

 

Ziduri si lemne care nu folosesc la nimic, decit la inselarea oamenilor , care-si pun sperantele si asteptarile in lucrarea mainilor altor oameni ‘’mesteri iscusiti ‘’ in loc sa-si puna sperantele si asteptarile in Mina lui Dumnezeu cel Atotputernic :

 

Isaia 46, 5 : ” Cu cine Mă veţi pune alături, ca să Mă asemănaţi? Cu cine Mă veţi asemăna, şi mă veţi potrivi? 6. Ei varsă aurul din pungă, şi cântăresc argintul în cumpănă; tocmesc un argintar să facă un dumnezeu din ele, şi se închină şi îngenunchiază înaintea lui. 7. Îl poartă, îl iau pe umăr, îl pun la locul lui; acolo rămâne, şi nu se mişcă din locul lui. Apoi strigă la el, dar nu răspunde, nici nu-i scapă din nevoie. 8. Ţineţi minte aceste lucruri, şi fiţi oameni! Veniţi-vă în fire, păcătoşilor.”

 

Fi-ti oameni si veniti-va in fire , este degradant pentru Om sa ingenuncheze si sa se inchine inaintea naturii, a materiei, a formei si a culorii, a sunetului sau imaginii, sau inaintea altor oameni ! Omul, creatie a lui Dumnezeu, trebuie sa se inchine DOAR Lui Dumnezeu, Cel care l-a creat !

 

Aceasta cerere imperativa este prezenta nu doar in scrierile profetilor ci si in Decalog, scris cu degetului Lui Dumnezeu pe tablele de piatra date lui Moise:

Exodul 20:4 ”Să nu-ţi faci chip cioplit, NICI VREO INFATISARE a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Exodul 20:5 Să nu te închini înaintea lor, şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos ..”

 

Oamenii nu doar ca incalca ( in mod voit sau din ignoranta ) aceasta Lege data de Dumnezeu, dar merg pina intr-acolo incit de ingenunchiaza si se inchina la oase si ramasite pamintesti putrezite ale unor oameni ‘’canonizati” ca sfinti , saruta cutiile si sicriele pline cu osemite si se inchina in fata unor mortaciuni si oase putrezite intr-o nebunie generala , intocmai ca oile care se arunca in prapastie dupa prima care a cazut acolo, fara sa se intrebe de ce fac asta,o fac pentru ca asa este ‘’traditia” .

 

De ce fac ei toate aceste uriciuni in fata Domnului ? Din aceeasi prostie sau /ignoranta/rea vointa/necunoastere a Adevarului, intocmai cum faceau in vremea apostolilor oamenii martori la vindecarile miraculoase pe care Dumnezeu le facea prin ucenicii Lui :

 

Fapte 14, 11-18: ‘’ 11. Iar mulţimile, văzând ceea ce făcuse Pavel, au ridicat glasul lor în limba licaonă, zicând: Zeii, asemănându-se oamenilor, s-au coborât la noi. 12. Şi numeau pe Barnaba Zeus, iar pe Pavel Hermes, fiindcă el era purtătorul cuvântului. 13. Iar preotul lui Zeus, care era înaintea cetăţii, aducând la porţi tauri şi cununi, voia să le aducă jertfă împreună cu mulţimile. 14. Şi auzind Apostolii Pavel şi Barnaba, şi-au rupt veşmintele, au sărit în mulţime, strigând, 15. Şi zicând: Bărbaţilor, de ce faceţi acestea? Doar şi noi suntem oameni, asemenea pătimitori ca voi, binevestind să vă întoarceţi de la aceste deşertăciuni către Dumnezeu cel viu, Care a făcut cerul şi pământul, marea şi toate cele ce sunt în ele, 16. Şi Care, în veacurile trecute, a lăsat ca toate neamurile să meargă în căile lor, 17. Deşi El nu S-a lăsat pe Sine nemărturisit, făcându-vă bine, dându-vă din cer ploi şi timpuri roditoare, umplând de hrană şi de bucurie inimile voastre. 18. Şi acestea zicând, abia au potolit mulţimile, ca să nu le aducă jertfă. ‘’

 

Pavel si ceilalti apostoli erau oripilati de ‘’adorarea si inchinarea” pe care vroiau multimile sa le aduca lor , fiindca toata cinstea si lauda si slava este pentru Dumnezeu , si nicidecum pentru un apostol, un sfint, cu atit mai putin pentru osemitele lui putrezite!!

 

Abia au potolit multimile in vremea cind erau in viata, dar ce pot face oasele lor in ziua de azi, cind multimile dau navala cu aceeasi furie si se calca in picioare sa atinga si sa se inchine in fata moastelor/osemitelor unor oameni, fie ei ‘’sfinti” , apostoli sau ”canonizati” ?

 

Probabil ca apostolul Pavel i-ar lua efectiv la palme sa-i trezeasca din nebunia lor idolatra in care isi lasa saliva pe geamul relicvelor si moastelor . Dar avem un Dumnezeu VIU, binecuvintat fie Numele Lui, avem Invierea Lui Hristos in care credem , si pe Hristos ca Mare Preot in Ceruri, la dreapta Tatalui , mijlocind pentru noi !

 

Si lumea cauta binecuvintarile si minunile unor morti , unor oase putrezite?Cauta harul si binecuvintarea in ramasitele pamintesti ale unor oameni pacatosi (fiindca nu exista om fara de pacat care sa fi existat pe pamintul acesta, afara de Unul singur, si acela este Hristos ! ) ,cauta vindecarea si iertarea printre relicve omenesti , in loc sa ceara binecuvintarile la Dumnezeu Cel Viu,  in Numele Viului Isus Hristos  !

 

Totusi, de ce atita omenire este prinsa in intunericul nebuniei idolatre, ce putere ii tine sclavii acestor obiceiuri pagane care fac parte din cultul mortilor ? Raspunsul se afla si in Ieremia capitol 10, 14 :” Şi cu privire la ei se împlineşte prorocia lui Isaia, care zice: ,Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea. 15. Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec.”

 

Lumea se lauda cu minunile facute de ‘’moaste”, de icoane , cu vindecarile si semnele pe care le fac acele osemite putrezite la care se inchina . De ce permite Dumnezeu astfel de lucruri sa se intimple?

 

Resemnat , apostolul Pavel intelege ca nu oricui ii este dat sa cunoasca Adevarul, decit celor rinduiti dinainte sa primeasca dragostea adevarului, lucru marturisit si in a doua epistola catre Tesaloniceni , vers 7-12 :” Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze… Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase, şi cu toate amăgirile nelegiuirii, pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi. Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună, pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiţi.”

 

Pentru aceasta taina faradelegii, minunile moastelor si a icoanelor , a picturilor si statuilor care ‘’pling” , care lacrimeaza ulei, care ‘’vindeca” , se desfasoara liber spune Pavel, ‘’ Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum să fie luat din drumul ei. ‘’ aceasta lucrare de ratacire careia ia fost permisa activarea inca de pe vremea apostolica , pentru ca cei care nu iubesc adevarul sa creada o minciuna, niste minuni si semne false , ca sa se afunde tot mai mult in nelegiuire si sa fie osinditi .

 

Cutremuratoare afirmatii ale apostolului Pavel , nu? Trezeste fiori reci pe sira spinarii oricarui om care mai are un dram de judecata limpede. Cei care isi acopera ochii sa nu inteleaga si urechile sa nu auda pot fi linistiti mai departe, pentru ei exista mai intai ”traditie” , ”sfintele moaste”, ”sfintii parinti” si apoi Dumnezeu  si Cuvintul Lui …

 

Mai sunt unii care incearca si se straduiesc sa explice si sa aduca argumente , ca ei nu se pot ‘’inchina” fara sa ‘’vada ‘’ceva , o reprezentare , o infatisare a divinitatii in biserica, scotocesc dupa intelesuri subtile care sa le indreptateasca nelegiuirea idolatriei pe care o practica , se zbat in explicatii absurde si puerile numai sa nu renunte la micul lor pacat, fiindca prea este lipit de inima lor, n-au cum sa-l scoata de acolo! 

 

Pavel in Romani cap.1, 22-23 :”  S-au falit ca sunt intelepti, si au innebunit; si au schimbat slava Dumnezeului nemuritor intr-o icoana care seamana cu omul muritor, pasari, dobitoace cu patru picioare si taratoare.”

 

Este impotriva traditiei, impotriva obiceiurilor lor, cum sa renunte la icoane si ziduri pictate? Cum sa renunte la cruciulita din ‘’lemn sfint”adus tocmai din Israel , la batistele cu care au atins sarcofagul cu moaste, cum sa renunte ei la iconita desenata pe o vedere mica ce o tin in portofel, pe spatele careia scrie ”made in china”  si pe care o pupa la nevoie sa-l scoata din belele sau sa-i poarte noroc ?!?

 

Mai repede renunta la Dumnezeu decit la aceste obiecte de idolatrie , pentru simplul motiv ca aceste obiecte, aceste icoane/crucifixuri nu-i cer sa respecte legi morale, nu-i mustra constiinta, nu-l deranjeaza cu nimic, stau cuminti la locul lor, mute, surde, oarbe, si neputincioase .

 

Pe cind Dumnezeu , le cere tot felul de lucruri suparatoare, cum ar fi sa renunte la pacatele lor in care isi gasesc placerea:  la bautura, la fumat, la droguri, la minciuna si furt,la pornografie, la curvie si adulter, la barfa si lacomie de bani, si la multe alte pacate placute omului . Un semnu’ crucii facut in fata zugravelilor ‘’religioase” si a lemnelor pictate, niste luminari aprinse si gata, fuga  la placerile zilnice , ne-am facut datoria de ‘’crestini”,venit, vazut, pupat , ne-am inchinat, am ingenunchiat, acuma sa ne relaxam cu un pic de pacate ca n-o fi foc, suntem oameni la urma urmei, ne trebuie si ceva entertainment …

 

Aceasta religiozitate FALSA care nu reprezinta nimic in ochii Lui Dumnezeu este ca o plaga canceroasa ce inghite sute de milioane de oameni ce frecventeaza tot felul de biserici , ii devoreaza de vii fiindca ii tine departe de mantuire , le inchide drumul catre Hristos intr-o mlastina calduta numita”crestinism”formal , nici rece nici dar nici  fierbinte, ci caldut, despre care Dumnezeu spune in Apocalipsa 3, 15-16 : „Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea.”

 

Vechea idolatrie nu a disparut, imbraca forme noi in biserica astazi, si ca si cum nu ar fi de ajuns , in epoca moderna au aparut noi forme de idolatrie , care pun orice altceva inaintea Lui Dumnezeu in inimile noastre, iar pe El il coborim pe locul 2, 3..sau deloc…dar despre aceste forme de idolatrie moderna intr-un articol viitor , probabil la fel de …deranjant pentru majoritatea ”crestinilor” formali , dar incurajant pentru multi altii aflati in cautarea Adevarului care elibereaza de intunericul mocirlos al faradelegii .

 

https://www.isushristos.org/impotriva-idolatriei.html

 

//////////////////////

 

Idolatria este un păcat care revine pe tot parcursul istoriei poporului lui Dumnezeu.

  by: Daniel Ioan Notar   

Idolatria este un păcat care revine pe tot parcursul istoriei poporului lui Dumnezeu.

NATURA IDOLATRIEI

1 Sam. 12:20-21: „Samuel a zis poporului: „Nu vă temeţi! Aţi făcut tot răul acesta; dar nu vă abateţi de la Domnul, şi slujiţi Domnului din toată inima voastră. Nu vă abateţi de la El; altfel, aţi merge după lucruri de nimic, care n-aduc nici folos nici izbăvire, pentru că sunt lucruri de nimic.”

 

 

Idolatria este un păcat care revine pe tot parcursul istoriei poporului lui Dumnezeu. Primul înregistrat a fost în familia lui Iacov (Israel); să reţinem faptul că tocmai înainte ca el să fi sosit la Betel, Iacov a poruncit casei lui să scoată chipurile dumnezeilor străini din mijlocul lor (Gen. 35:1-4). Prima istorisire redată în Biblie în care Israel a fost angajat total în idolatrie a fost cea a închinării în faţa viţelului de aur în timp ce Moise era pe Muntele Sinai (Ex. 32:1-6). În decursul perioadei judecătorilor poporul lui Dumnezeu s-a întors în mod frecvent către idoli. Deşi nu există nici o mărturie (dovadă) a idolatriei în timpul domniei lui Saul sau David, în ultimii ani ai împăratului Solomon s-a pus în mişcare un consecvent model de idolatrie în Israel (1 Împ. 11:1-8). În istoria împărăţiei divizate, toţi împăraţii părţii de nord a Israelului erau idolatri, tot aşa după cum erau mulţi şi din împăraţii lui Iuda, din sud. Numai după ce s-a încheiat exilul babilonian, închinarea idolatră la alţi dumnezei încetează în mijlocul Israeliţilor.

 

PUTEREA DE ATRACŢIE A IDOLATRIEI.

 

De ce era aşa de atrăgătoare idolatria pentru Israeliţi? în această chestiune erau implicaţi câţiva factori.

(1) Israeliţii erau înconjuraţi de popoare păgâne care credeau că închinarea la mai mulţi dumnezei era superioară închinării la un singur Dumnezeu. Cu alte cuvinte, mai mulţi însemna mai bine. Poporul lui Dumnezeu a fost influenţat de aceste popoare pe care le-a imitat în mod constant în loc să asculte porunca lui Dumnezeu de a se păstra sfinţi şi separaţi de ei.

(2) Dumnezeii celorlalte popoare nu cereau felul de ascultare pe care îl cerea Dumnezeul lui Israel. De exemplu, multe din religiile păgâne au inclus imoralitatea

sexuală cu prostituate la templu, ca parte a ritualurilor lor. Această practică a ispitit în mod incontestabil pe mulţi din Israel. Pe de altă parte, Dumnezeu a cerut poporului Său să se supună standardelor morale, aşa cum sunt definite în legea Sa, cu scopul de a menţine o relaţie mântuitoare cu El. Ei trebuiau să reziste cu consecvenţă tendinţei spre imoralitate şi altor practici trecute cu vederea sau îngăduite de religiile păgâne.

(3)     Din cauza caracterului demonic al idolilor (vezi secţiunea care urmează), idolatria a produs din când în când rezultate veritabile şi demonstrabile pentru cei

care se închinau la idoli. Puterile demonice aflate în spatele idolilor erau capabile, deşi în mod limitat, să acorde beneficii materiale şi fizice. Zeii fertilităţii promiteau

condiţii adecvate pentru recolte îmbelşugate; şi zeii războinici promiteau ocrotire de duşmani şi biruinţă în luptă. Astfel de foloase promise erau atractive pentru Israeliţi şi, din acest motiv, mulţi erau dispuşi să slujească acestor idoli.

 

CARACTERUL ESENŢIAL AL IDOLATRIEI.

 

Noi nu putem înţelege puterea de atracţie a idolatriei dacă nu înţelegem adevărata ei natură.

(1) În Biblie scrie simplu că un idol este totuna cu nimic (Ier. 2:11; 16:20). Un idol este numai o bucată de lemn sau de piatră cioplită de mâini omeneşti, care nu are nici o putere. Samuel numeşte idolii lucruri de nimic sau nefolositoare (I Sam. 12:21), şi Pavel afirmă categoric „ştim că în lume un idol este totuna cu nimic” (I Cor. 8:4). Din această cauză, psalmişti! (Ps. 115:4-8; 135:15-18) şi profeţii (de exemplu, 1 Împ. 18:27; Is. 44:9-20; 46:1-7; Ier. 10:3-5) au luat în derâdere frecvent idolii.

(2) Însă, în spatele tuturor idolilor se află demonii, fiinţe spirituale aflate sub stăpânirea diavolului. Atât Moise  (vezi Deut. 32:17, ) cât şi psalmistul (Ps. 106:36-37) pun pe picior de egalitate dumnezeii falşi şi diavolii. Să reţinem de asemenea faptul că Pavel spune în prima sa epistolă către Corinteni despre consumarea cărnii jertfite idolilor: „ce jertfesc Neamurile, jertfesc dracilor şi nu lui Dumnezeu” (I Cor. 10:20). Cu alte cuvinte, puterea care stă în spatele idolatriei este puterea şi activitatea demonilor (vezi articolul PUTEREA ASUPRA SATANEI ŞI A DEMONILOR, ). Cu toate acestea, Satana, ca „dumnezeul veacului acestuia” (II Cor. 4;4) exercită o putere îngrozitoare în acest veac rău (vezi I Ioan 5:19, notă; compară cu Luca 13:16; Gal. 1:4; Efes. 6:12; Evr. 2:14). El are putere să producă semne mincinoase şi minuni false (II Tes. 2:9; Apoc. 13:2-8, 13; 16:13-14; 19:20) şi să acorde oamenilor foloase fizice şi materiale. Este de netăgăduit faptul că această putere contribuie uneori la prosperitatea celor răi (cf. Ps. 10:2-6; 37:16, 35; 49:6; 73:3-12).

(3) Relaţia dintre idolatrie şi demoni este văzută mai clar când ne dăm seama cât de strâns sunt legate practicile religioase păgâne de spiritism, farmece, ghicire, vrăjitorie, magie, hipnotism (cf. II Împ. 21:3-6; Is. 8:19; vezi Deut. 18:9-11 ; Apoc. 9:21, ). Potrivit Scripturii, toate aceste practici oculte implică închinarea la demoni.

(4) Noul Testament numeşte lăcomia o formă de idolatrie (Col. 3:5). Legătura este evidentă: din cauză că demonii sunt în stare să dea foloase materiale, oamenii care nu sunt satisfăcuţi cu ceea ce au ei ci sunt lacomi de mai mult nu vor ezita să se supună faţă de principiile şi dorinţele acelor fiinţe spirituale de la care pot obţine ceea ce doresc ei. Deşi astfel de oameni pot să nu se închine zeilor confecţionaţi din lemn şi piatră, ei se închină în realitate demonilor care stau în spatele lăcomiei şi zgârceniei; deci, ei sunt idolatri. Astfel, afirmaţia lui Isus potrivit căreia noi „nu putem sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona” (Mat. 6:24) este, în esenţă, aceeaşi cu avertismentul dat de Pavel credincioşilor care „nu pot să bea paharul Domnului şi paharul dracilor” (I Cor. 10:21).

 

RĂSPUNSUL LUI DUMNEZEU ÎN FAŢA IDOLATRIEI.

 

Dumnezeu nu va tolera nici o formă de idolatrie.

(1) Împotriva acesteia El a avertizat frecvent în V. T. (a) în decalog, primele două porunci iau o atitudine directă împotriva închinării acordate oricărui alt dumnezeu în afară de Domnul Dumnezeul lui Israel (vezi Ex. 20:3-4, ). (b) Acest fel de instruire a fost repetat de Dumnezeu şi în alte împrejurări (de exemplu, Ex. 23:13, 24; 34:14-17; Deut. 4:23-24; 6:14; Ios. 23:7; Jud. 6:10; II Împ. 17:35, 37-38). (c) De porunca de a nu sluji altor dumnezei era legată şi cea de a distruge toţi idolii şi de a dărâma chipurile cioplite ale popoarelor păgâne din ţara Canaanului (Ex. 23:24; 34:13; Deut. 7:4-5; 12:2-3).

(2) Istoria Israeliţilor a fost adesea istoria închinării la idoli. Dumnezeu S-a mâniat pe poporul Său pentru slăbiciunea de care a dat dovadă în distrugerea idolilor din ţara promisă şi pentru adoptarea, în schimb, a închinării la dumnezei falşi. Domnul i-a pedepsit îngăduind duşmanilor lor să obţină stăpânire asupra lor. (a) Cartea Judecătorii prezintă un ciclu permanent: Israeliţii începeau să slujească idolilor popoarelor pe care ei nu reuşiseră să-i alunge din Canaan; Dumnezeu îngăduia duşmanilor lor să îi stăpânească; poporul lui Dumnezeu a strigat către Domnul; Domnul îi auzea şi trimitea un judecător ca să-i elibereze, (b) Idolatria din împărăţia de nord s-a dezvoltat nestingherit timp de aproape două secole. Până la urmă, răbdarea lui Dumnezeu a încetat şi El a îngăduit Asirienilor să distrugă capitala Israelului şi să risipească cele zece seminţii (II Împ. 17:6-18). (c) împărăţia lui Iuda, din sud, a avut un număr de împăraţi temători de Dumnezeu, ca de exemplu Ezechia şi Iosia; dar, din cauza împăraţilor răi, ca Mânase, idolatria a ocupat poziţii întărite în poporul lui Iuda (II Împ. 21:10-16). În ciuda acestor avertizări, idolatria a continuat (vezi de exemplu, Is. 48:4-5; Ier. 2:4-30; 16:18-21; Ez. 8), până când, în final, Dumnezeu a împlinit proorocia Sa, folosindu-Se de împăratul Babilonului, Nebucadneţar, care a cucerit Ierusalimul, a ars Templul şi a pustiit cetatea (II Împ. 25).

(3) De asemenea, Noul Testament avertizează pe toţi credincioşii împotriva idolatriei, (a) Astăzi, idolatria se manifestă ea însăşi în diferite forme. Ea apare în mod explicit în religiile false ale lumii, precum şi în vrăjitorii, satanism şi alte forme ale ocultismului. Ea este întâlnită în orice loc unde bărbaţi şi femei se dedau în întregime lăcomiei şi lucrurilor materiale şi nu se încredinţează numai lui Dumnezeu, În sfârşit, ea apare în biserică atunci când oamenii cred că pot sluji lui Dumnezeu şi trăi mântuirea şi binecuvântările Sale participând în acelaşi timp la practicile imorale şi rele ale  lumii, (b) în mod consecvent, Noul Testament ne îndeamnă să nu fim avari, lacomi şi imorali (Col. 3:5; comp. Mat. 6:19-24; Rom. 7:7; Evr. 13:5-6; vezi articolul BOGĂŢIE ŞI SĂRĂCIE, ), ci să fugim de toate formele idolatriei (I Cor. 10:14; I Ioan 5:21). Dumnezeu însoţeşte avertizările Sale arătând că cei care se angajează în vreo formă de idolatrie nu vor moşteni împărăţia Sa (I Cor. 6: 9-10; Gal. 5:20-21; Apoc. 22:15).

 

 

 

Postet By : Notar Daniel Ioan

 

KONTAKT:

 

http://christliche-kanal-christian-channel.blogspot.de/

http://christliche-radiosender.blogspot.com/

http://radiomegapower-nonstop.blogspot.de/

 

https://twitter.com/MegaPowerDany

 

https://www.facebook.com/RadioVoceaEvanghelieiGermania

https://www.facebook.com/groups/200601546742497/

http://www.facebook.com/groups/522783057734822/

http://www.facebook.com/megapower1976

http://www.facebook.com/radioelshaday.radiomegapower?ref=tn_tnmn

 

 

 

 marzipandaniele@yahoo.de

https://www.resursecrestine.ro/eseuri/101231/idolatria-este-un-pacat-care-revine-pe-tot-parcursul-istoriei-poporului-lui-dumnezeu

 

////////////////////////////

(Satanistii komunisti-globalisti,adica …)Stânga are o problemă vizibilă: pedofilia (de Spencer Lindquist)

 

 

Stânga își continuă „tradiția” de a distruge morala sexuală a societății, militând acum pe mai multe fronturi pentru normalizarea pedofiliei.La fel ca mulți alții, am amintiri plăcute din copilărie. Fie că mărșăluiam de Ziua Independenței, mă uitam la Power Rangers sau făceam oameni de turtă dulce de Crăciun, împreună cu familia, am avut șansa să mă bucur de o copilărie care mi-a păstrat inocența, o stare unică la copii și care, odată pierdută, nu se mai întoarce.

 

Unii copii care cresc astăzi, însă, își vor aminti anumite aspecte ale copilăriei într-un mod foarte diferit. Stânga s-a străduit, cu un grad uimitor de succes, să ne remodeleze societatea, încorporând ideile lor în experiența copilăriei, umbrind paradele de 4 iulie cu paradele Pride, inserând propagandă LGBT în spectacolele pentru copii și înlocuind oamenii din turtă dulce cu „persoane transgender”.

 

Privite izolat, oricare dintre aceste lucruri ar fi cel puțin problematice; dar, vizualizându-le într-un context larg, se ajunge la concluzia că sunt pe cât de iresposabile, pe atât de inevitabile. Nu numai că idei controversate poluează copilăria, dar curiozitatea naturală, deschiderea și naivitatea care sunt atributele inerente ale celor mici sunt azi deturnate, pentru a normaliza o etică sexuală divergentă.

 

Însă acest interes pe care activiștii Stângii îl manifestă pentru copii nu este unul pur ideologic. Tot mai des, evident și incontestabil, cei care au o obsesie teribilă cu implicarea copiilor în probleme sexuale și folosesc orice metodă pentru a face acest lucru fie au un interes sexual direct față de copii, fie doresc să îi acopere pe unii care manifestă asemenea preocupări. Stânga are o problemă numită pedofilia; și problema se agravează.

 

Am devenit dureros de conștient de asta când am participat la San Francisco Pride Parade în 2019, pentru a intervieva participanții, pentru canalul meu YouTube. Un participant, onest, mi-a spus că este „înnebunit după perversiuni cu copii”, menționând apoi că pentru el „vârsta este doar un concept”.

 

Un alt manifestant m-a informat că implicarea copiilor în travesti este „foarte cool” și că „ar trebui să fie mai mulți copii care se travestesc” și că afirmația „dragostea nu are vârstă” este „100% adevărată”, lăsând să îi scape așa, freudian, că un copil travestit – drag queen – care cânta într-un club de noapte gay a fost plătit l egalitate cu „stripperii”.

 

Aveți impresia că este un caz izolat? Aruncați o privire la acest amestec de titluri din Vice, care, în mai multe cazuri, încearcă să genereze simpatie pentru pedofili, mascând cumva definiția pedofiliei și conferind legitimitate pedofililor „care nu comit acte” sexuale. Printre ei, un individ cu pseudonimul Ian, a cărui slujbă  „implica în mod direct lucrurl cu copii” și un altul, Gary, un bărbat care făcuse o pasiune pentru o fată de trei ani, dar se autodefineste drept un pedofil „virtuos” care se presupune că nu acționează. Gary a fost, de asemenea, „părinte social” pentru trei copii, timp în care a fost acuzat că agresase sexual una dintre fetițele aflate în grija sa.

 

 

 

Aceste articole oferă un context destul de izbitor pentru alte articole Vice, cum ar fi unul în care se prezintă „Fotografiile fabuloșilor copii de la RuPaul Drag Convention”, pe care publicația îl descrie cu un emoji care desemnează un foc. Așa cum am menționat mai devreme, unul dintre acești copii a dansat pe scenă, pentru bani, într-un bar de homosexuali din New York, în fața unei mulțimi de bărbați adulți. Prestația lui a fost surprinsă într-un videoclip al carui link nu îl pot posta cu conștiința împăcată.

 

Pentru a nu crede că Vice este singura publicatie care încearcă să normalizeze pedofilia, vedeți și articolul din New York Times „Care este cel mai bun mod de a-i proteja lucrătorii sexuali? Depinde pe cine întrebi”. Articolul începe prin a prezenta pe „TS Candii” care „și-a comercializat sexul de la vârsta de 13 ani”. Nu, New York Times! Asta se numește pedofilie, nu comerț sexual.

 

Articolul relatează cu un ton glorios violul pedofil, în serie, asupa unui copil care a apelat la prostituție „după ce a fost dată afară din casă de familie” înainte de „a se refugia la un grup de femei transgender mai în vârstă, care au devenit mentorii ei” și „au învățat-o cum să se întrețină prin sex.” Oamenii normali interpretează asta ca pe un grup de perverși care codoșesc un copil fără adăpost. Trebuie să ne gândim de ce sunt folosite eufemisme pentru a încerca să ascundă realitatea? Poate pentru că Stânga are o problemă numită pedofilie!

 

Nici acest tip de perversiune nu este izolată în mass-media corporatistă. The Washington Post a publicat recent „Da, perversiunile își au locul la Pride. Și vreau să vadă asta și copiii mei”, articol tot atât de dezgustătoare pe cât pare din titlu. Profesor asociat la Universitatea Yale, Joe Fischel, a împărtașit și el acest sentiment în articolul său „Keep Pride Nude” („Pielea goală să rămână la Pride”), unde se întreabă „Care este prejudiciul presupus pe care un copil îl suferă… dacă vede fesele unui adult sau chiar organele genitale sau sânii unui adult?” Fischel continuă apoi să pledeze pentru ca copiii să fie expuși la o serie întreagă de alte perversiuni. Încearcă chiar să-și justifice perversitatea astfel: „copiilor s-ar putea să le placă”!

 

New York Times, Washington Post și Yale nu sunt singurii poli de influență care încearcă să normalizeze pedofilia. Flora Gill, care are o  cronică bisăptămânală despre „sex și relații” pentru GQ.co.uk, a cerut, de curând, să fie creată „pornografie pentru copii”, pe care ea o numește „pornografie de debut” – într-un tweet pe care ulterior l-a șters.

 

 

 

Cum am putea uita, de asemenea, infamul program „Drag Queen Story Hour” („Ora de povești citite de travestiți”), inițial susținut de persoane influente din San Francisco și a fost dat în vileag, în trei ocazii separate, că aducea în prezența copiilor infractori sexuali? Unul dintre evenimentele programului a fost găzduit chiar de un bărbat care avea șapte dosare de posesie de pornografie infantilă!

 

Mai este și Netflix cu filmul său „Cuties”, acuzat că promovează pornografia cu copii de un juriu din Texas.

 

Popularul stângist Vaush are, de asemenea, un istoric de apărare a pedofiliei, spunând că pedofilii care cumpără pornografie infantilă nu ar trebui să fie trași la răspundere. Personajul, zis „antifascist”, se interesează deasemenea de „dinamica sexuală a civilizației hawaiiene precoloniale”, civilizație în care adulții ar fi întreținut relații sexuale cu copii, explicația lui fiind că pedofilia nu pare a fi o formă de abuz asupra cestora.

 

 

 

Deschiderea Stângii în a recunoaște că țintesc copiii a devenit și mai limpede în ultima vreme, cu San Francisco Gay Men’s Chorus (Corul de bărbați gay din SF) interpretând o melodie care are versuri cam așa: „Crezi că îți vom corupe copiii dacă agenda noastră nu va fi șinută sub control. De data asta chiar ai nimerit-o”, și „Vă vom converti copiii, puțin câte puțin, în liniște și subtil și abia dacă veți observa” sau „veți fi dezgustați când vor începe să găsească singuri online lucruri pe care le-ați ținut departe de ei”, referindu-se, nu foarte subtil, la pornografie.

 

Deși grupul a spus ulterior într-o declarație că piesa era „o glumă” despre „cum să înveți tinerii să ia atitudine împotriva urii care vizează persoanele LGBTQ”, se pare că scepticismul este justificat, dacă nu de alta, măcar și pentru că Stânga are o problemă numită pedofilie. După cum se dovedește, un raport Western Journal a constatat că mai multe nume ale interpreților din numitul cor se regăsesc în registrul infractorilor sexuali din California, unii chiar pentru acte de pedofilie, deși este posibil ca aceste potriviri să fie doar… coincidențe. Iar autorii piesei muzicale, Charlie Sohne și Tim Rosser, au mai scris anterior și un musical despre practica pedofilă bacha bazi, pe care până și New York Times o consideră dezgustătoare.

 

Stânga are o problemă numită pedofilie și problema va continua să se înrăutățească, dacă nu ne vom împiedica, naiv, de apelurile neserioase la „toleranță”, de sloganurile fără sens precum „dragostea e dragoste” sau de insulte goale precum „ești un homofob”. Astfel de expresii nu sunt folosite cu bună-credință, ci sunt manevre bine gândite pentru a submina apărarea eticii sexuale în fața celor care urmpresc să distrugă inocența copilăriei.

 

 

 

Despre autor

Spencer Lindquist este stagiar la organizația americană The Federalist și student la Universitatea Pepperdine, unde studiază Științe Politice și Retorică și Leadership. Președinte al Partidului Republican, filiala Pepperdine. Îl puteți urmări pe Twitter @SpencerLndqst. Traducere și adaptare după The Federalist

https://www.culturavietii.ro/2021/09/09/stanga-are-o-problema-vizibila-pedofilia-de-spencer-lindquist/

 

////////////////////////

 

Avortul ca armă rasială în SUA (de Christina Martin)

 

Istoric, planificarea familială şi avortul poartă în ele intenţia eliminării celor slabi de către cei puternici. De aceea ele nu vor aduce niciodată fericirea, căci cel care omoară pe cel slab nu va putea cunoaşte dragostea.

Preeșdintele în exercițiu al SUA Lyndon Johnson (d) și Președintele ales Richard Nixon, la Casa Albă, pe 12 decembrie 1968. (AP Photo/Charles Tasnadi)

Preeșdintele în exercițiu al SUA Lyndon Johnson (d) și Președintele ales Richard Nixon, la Casa Albă, pe 12 decembrie 1968. (AP Photo/Charles Tasnadi)

Vă aduceţi aminte de zilele în care învăţaţi la şcoala primară despre „Ziua Recunoştinţei”? Imaginile vesele cu nativi americani împărţind cu coloniştii o masă caldă, toamna, mi-au încălzit inima de copil. Dar, după ce am crescut mai mare, profesorii mei mi-au oferit o cu totul altă lecţie de istorie decât cea pe care o primisem pe când eram copil.

 

Deşi am fost şocată şi întristată să aflu despre nedreptăţile comise împotriva băştinaşilor americani, am fost recunoscătoare să aflu în sfârşit adevărul. Chiar dacă adevărul nu este întotdeauna frumos, îl prefer unei minciuni la orice oră.

 

Probabil că dragostea mea pentru o istorie onestă m-a făcut să-mi fie imposibil să înghit lecţia de istorie ţinută de către preşedinta Planned Parenthood, Cecile Richards.

 

Într-o zi, după alegeri, Richards a dat nişte sfaturi în contextul unei lecţii de istorie ţinute cu ocazia unui interviu acordat site-ului de ştiri Huffington Post. Este clar că Cecile era entuziasmată de faptul că cel pentru care optase în funcţia de preşedinte al SUA câştigase alegerile. Planned Parenthood a investit o mulţime de bani în videoclipuri electorale cu celebrităţi şi în campanii de marketing ca să-l susţină pe Obama. După victoria Democraţilor, Cecile a găsit de cuviinţă să spună câte ceva şi Partidului Republican, despre cum şi-ar putea îmbunătăţi procentul de susţinători.

 

În esenţă, ea le-a solicitat Republicanilor să se întoarcă la „originile” naţiunii, prin sprijinirea planificării familiale. Ea a declarat pentru Huffington Post:

 

„În vremurile trecute, Partidul Republican era partidul care sprijinea drepturile individuale ale oamenilor şi care ţinea guvernul departe de deciziile personale legate de îngrijirea sănătăţii, deci cred că există o perioadă a istoriei la care republicanii se pot întoarce. Mulţi dintre ei obişnuiau să sprijine planificarea familială, iar Richard Nixon şi-a dat semnătura pentru transformarea acelui prim program federal de planificare într-o lege. Există o cale clară de urmat pentru a recâştiga sprijinul femeilor, şi anume aceea de a asculta de cei cu păreri moderate din acest partid, iar nu de aripa lui extremistă.”

 

Din moment ce-mi place istoria, m-am gândit să mă informez asupra vieţii fostului preşedinte Republican al SUA, Richard Nixon. Am aflat că Cecile avea dreptate în legătură cu poziţia lui fermă de susţinere a planificării familiale.

 

Huffington Post relatează:

 

„Într-adevăr, în anii ’70 şi ’80, republicanii au susţinut planificarea familială şi au avut o atitudine mai binevoitoare faţă de dreptul la avort. Nixon era atât de entuziasmat de iniţiativa legislativă a planificării familiale la nivel federal încât în anul 1969, înainte de a o promulga a declarat-o «obiectiv naţional»”.

 

Nixon era atât de entuziasmat de iniţiativa legislativă a planificării familiale la nivel federal încât a declarat-o obiectiv naţional – citind aceste rânduri scoase din context unii oameni ar putea crede că Nixon era în mod sincer îngrijorat de soarta săracilor. Doamna Richards îl consideră pe Nixon o atât de importantă sursă de inspiraţie, încât îl menţionează şi într-un articol din Huffington Post datat 10 februarie 2011, intitulat „Nu-i lăsaţi să ucidă planificarea familială!”.

 

În acest articol, Cecile Richards ne-a împărtăşit următoarele gânduri:

 

„Numele lui Richard Nixon nu este asociat de oameni în mod direct cu drepturile femeilor privitoare la sănătate şi reproducere, dar după ce, săptămâna asta, membrii Partidului Republican au intensificat atacul lor fără precedent împotriva femeilor, încep să cred că era Nixon a fost o epocă luminată. Titlul X – Program de planificare familială, care a fost promulgat de Nixon în 1970, reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale acestei ţări în domeniul sănătăţii publice şi în cel al dreptăţii sociale.

 

Clinicile finanţate acum prin Titlul X previn aproape un milion de sarcini nedorite anual. Salvează viaţa femeilor prin examinări în vederea depistării cancerului şi prin testarea imunităţii şi a tensiunii arteriale. Planificarea familială susţinută din bani publici economiseşte chiar şi banii guvernamentali – cu un randament de 3,74 dolari la fiecare dolar investit.”

 

Deşi nu sunt de acord cu afirmaţia ei cum că „era Nixon a fost o epocă luminată”, recunosc că mi s-au deschis ochii după ce am citit despre fostul nostru preşedinte.

 

În 1970, Nixon a promulgat ca lege Titlul X – Program de planificare familială. În 1973, Curtea Supremă de Justiţie a dat sentinţa în cazul Roe contra Wade. Tot în 1973, Nixon a înregistrat pe benzi audio conversaţiile dintre el şi personalul său. Casetele, dimpreună cu 140.000 de pagini de transcrieri ale unor înregistrări, 45 de casete video şi 2.500 de pagini cândva socotite a fi secret de stat au fost făcute publice.

 

După cum relatează Washington Post, din înregistrări reies adevăratele sentimente ale lui Nixon legate de negri, evrei şi alte grupuri etnice. Iată un extras din articol:

 

„În timpul unei alte conversaţii cu secretara sa personală, Rose Mary Woods, Nixon îşi manifestă îndoielile privind opinia pe care o avea secretarul său de stat, William P. Rogers, în ceea ce îi priveşte pe negri.

 

„Bill Rogers are cumva – dar în ceea ce-l priveşte este un sentiment justificat –… un fel de punct orb în chestiunea negrilor, pentru că a fost la New York”, a spus Nixon. „Rogers a spus despre negri că «vor merge înainte împreună cu noi, iar prin asta până la urmă vor face ţara mai puternică, într-un final, pentru că fizic sunt puternici, iar unii dintre ei sunt deştepţi»”.

 

Nixon a replicat: „Din punctul meu de vedere are dreptate dacă este să ne referim la o perioadă de 500 de ani. Şi cred că greşeşte dacă gândeşte în termeni de 50 de ani. Ce trebuie să se întâmple este să evităm căsătoriile mixte. Şi… asta chiar este singura soluţie, Rose”.

 

Opiniile rasiste ale lui Nixon auzite în înregistrările lui audio au devenit de domeniu public. Filmul documentar „Maafa 21” face cunoscute o serie de conversaţii avute de Nixon în anii 1972 şi 1973 privind persoanele cu venituri mici din rândul minorităţilor şi copiii acestora. Puteţi privi videoclipul pe youtube sau să citiţi cuvintele pe care le-am transcris.

 

Caseta de la Casa Albă nr. 697/29.03.1972:

Nixon: „Majoritatea cetăţenilor din Colorado au votat pentru avort, la fel şi în Michigan, dar cred că în ambele cazuri, cu certitudine în Michigan, vor vota pentru avort pentru că ei cred că ceea ce se va avorta vor fi micii bastarzi de culoare neagră.”

 

Caseta de la Casa Albă nr. 700/03.04.1972

Nixon: „După cum v-am mai zis, am mai discutat despre asta mai devreme – că o mulţime foarte mare de oameni vor controlarea bastarzilor negrotei”.

 

Caseta de la Casa Albă nr. 700/10/03.04.1972

Nixon: „Doar ştii despre ce discutăm: controlul populaţiei”

Angajat neidentificat: Desigur.

Nixon: În realitate vorbim despre populaţie – despre ceea ce John Rockefeller chiar realizează, îi convinge pe oameni de necesitatea a ceea ce noi numim controlul pe clase sociale. Uneori vor fi familii şi de şase, opt sau nouă membri, dar asta va fi excepţia.

Angajat neidentificat: Aşa e.

Nixon: Cei care nu-şi planifică familia sunt persoane care… n-ar trebui să aibă copii. Asta înseamnă…

Angajat neidentificat: Populaţia negrilor din San Francisco a crescut de la 3.000 – cât era imediat după cel de-al Doilea Război Mondial – până la 30% din populaţia acestui oraş.

Nixon: Poftim?

Angajat neidentificat: Da, domnule.

 

Nu trebuie să fii un geniu ca să-ţi dai seama că Nixon, ca şi Rockefeller, făcea parte dintr-un grup elitist de bogaţi care au aderat la minciunile fondatoarei organizaţiei Planned Parenthood, Margaret Sanger. Se pare că entuziasmul arătat de Nixon pentru „planificarea familială” nu era decât o mască pentru a ascunde sprijinul pe care urma să-l acorde în viitor planurilor din agenda stabilită de Planned Parenthood având ca resort eugenia. Nixon, ca şi judecătoarea de la Curtea Supremă Ruth Bader Ginsberg, a recunoscut că vede avortul ca pe un mijloc de a controla o populaţie de a cărei creştere se teme.

 

 

Președinta Planned Parenthood, Cecile Richards, alături de cea mai ferventă susținătoare: candidata Democrată la prezidențiale, H. Clinton

Ryan Bomberger, fondatorul site-ului web Too many aborted („Prea mulţi copii avortaţi”) a scris despre legătura dintre Richards şi Nixon:

 

„Richards s-a specializat în istorie la Universitatea Brown. Desigur că este conştientă de uşurinţa cu care pot fi descoperite dovezile istorice incontestabile privindu-l pe Nixon şi viziunea lui rasistă asupra controlului populaţiei. Dar, la fel ca Sanger şi alţi eugenişti, Richards s-a îndepărtat voit de adevăr ca să continue cu orice preţ cruciada ei de popularizare a culturii anticoncepţie, a culturii morţii.

 

Aceste înregistrări audio făcute publice (dezvăluite în documentarul „Maafa 21” şi disponibile on-line pentru oricine vrea să le asculte) arată rasismul abject cu care acest fost preşedinte căzut în dizgraţie vedea oamenii de culoare. Soluţia lui la problema „bastarzilor negrotei” era să-i elimine în mod sistematic prin măsuri anticoncepţionale sau avort.

 

Prin semnarea actelor privind statistica populaţiei şi planificării familiale în 1970, Nixon a consolidat atitudinea favorabilă a guvernului faţă de mişcarea eugenică care a fost finanţată, de la intrarea în vigoare a Titlului X, cu miliarde de dolari strânşi din taxe şi impozite.”

 

Este oare aceasta perioada istorică la care Cecile Richards crede că republicanii ar trebui să se întoarcă? Este Nixon un model de urmat? Eu personal nu vreau să-i calc pe urme. Adevărul este că istoria tragică a planificării familiale din motive eugenice s-a tot repetat de 40 de ani încoace. Ordinea de zi a lui Richards este identică cu cea a lui Nixon. Chiar dacă o vopseşte în roz sau dacă o împachetează frumos în cuvintele de încurajare ale celebrităţilor, această ordine de zi a organizaţiei Planned Parenthood nu s-a modificat.

 

Dacă aş vrea să mă întorc la „originile” Partidului Republican, aş prefera să urmez exemplele conducătorilor lui de la mijlocul anilor 1800 care au luptat pentru mişcarea anti-sclavagistă. Partidul Republican a fost cândva celebru pentru angajamentul său ferm de a aboli sclavia şi de a lupta pentru demnitatea şi drepturile afro-americanilor.

 

Dacă aş vrea nişte sfaturi de la cineva, aş prefera să le primesc de la liderii care au luptat să salveze vieţile oamenilor, iar nu să le distrugă. Dacă aş dori o lecţie de istorie fidelă adevărului, nu aş apela la Cecile Richards.

 

 

 

Despre autor

Christina Martin şi-a început activitatea pro-viaţă atunci când a aflat că mama ei a plătit unui doctor să o avorteze, dar s-a răzgândit și a părăsit clinica înainte de intervenție. După ce a absolvit colegiul în 2005, Christina a petrecut 2 ani rugându-se zilnic în faţa Curţii supreme de Justiţie din Washinghton pentru încetarea avorturilor. Traducere și adaptare după LiveActionNews.org, cu titlul „Nu putem înţelege istoria decât pe baza adevărului”.

https://www.culturavietii.ro/2020/09/09/ziua-mondiala-lupta-contra-rasismului-antisemitismului-avortul-arma-rasiala/

///////////////////////

Revoluția sexuală a luat-o razna

 

Revoluția sexuală a scăpat de sub control. După ce inițial a promis libertate, ca toate revoluțiile, a intrat într-o fază de Domnie a Terorii și își devorează copiii.

 

 

De la Drepturile omului la Domnia terorii

Revoluția sexuală a scăpat de sub control. După ce inițial a promis libertate, ca toate revoluțiile, a intrat într-o fază de Domnie a Terorii și își devorează copiii. La fel ca și alte revoluții, nu este din cauza că revoluționarii se bucură de sprijin larg; este din cauză că liderii civici și religioși sunt confuzi, divizați și reduși la tăcere. Aceia care ne așteptăm să pună oarecare ordine în toate astea – politicienii conservatori, liderii religioși, libertarienii civici, jurnaliștii, cărturarii – fie s-au ascuns sub masă, fie își semnalizează virtuțile alimentând flacăra unei isterii pe care nu arată interes să încerce să o înțeleagă.

 

Când o isterie – spre exemplu „epidemia de violuri” din campus-uri – e într-un final demascată ca înșelătorie de înzestrata cu bun-simț Betsy DeVos, secretarul Educației [1], o alta izbucnește despre Harvey Weinstein și altele (și iar altele) apar zilnic, aproape. Comentatorii, de la stânga la dreapta, sunt atât de intoxicați de ipocrizie că nu sunt capabili să scrie despre ea critic. Și totuși, odată ce îndepărtăm jargonul ofuscat și ideologia, devine foarte clar ce se petrece.

 

Nu este nimic nou în acest comportament sordid. Tot ce este nou – și demn de remarcat – este că a fost politizat.

 

Ca să începem, nu există și nu a existat niciodată o epidemie de „hărțuire sexuală”, „asalt sexual”, „violență domestică” sau restul. Nu că fenomenele asociate cu acești termeni nu ar exista, ci termenii în sine sunt constructe ideologice destinate să creeze isterie și să nu însemne nimic.

 

Sunt și au fost mereu legi care să protejeze femeile (și pe oricine altcineva) față de infracțiunile cu violență. Au existat de asemenea legi civile care să protejeze de presiunea sexuală din partea superiorilor, la serviciu. Oricine trece prin așa ceva poate ușor depune plângere – și nu, cu siguranță că nu mai există nicio stigmă împotriva acesteia, dacă a fost vreodată.

 

 

 

Elitele culturale au tot interesul în schimbarea termenilor sexualității

Cu ce ne confruntăm este – așa cum mulți au avertizat – o cultură hiper-sexualizată, controlată de bărbați și femei care au avut succes în schimbarea termenilor sexualității deoarece ei au interese atât ideologice cât și pecuniare în folosirea sexului ca unealtă financiară și politică. Aceștia au aruncat la gunoi practic orice control asupra indulgenței sexuale, pe care ei o pot folosi nu doar pentru auto-gratificare dar și – destul de previzibil – ca mijloc de promovare în carieră, de acumulare de avere, eliminare de rivali, pedepsire de oponenți, extorcare de bani și în general de acaparare de putere. Aceste practici sunt omniprezente în elitele culturale: media, universități, Hollywood, televiziune și industria fashion, toate dedicate profitului din apetitul sexual și care oferă mari recompense oamenilor care le furnizează. Deoarece cei mai mulți dintre noi sunt consumatori ai acestei industrii, puțini ne putem spăla pe mini complet de responsabilități.

 

Opoziția inițială, din partea creștinilor și a altor critici etici, a fost de mult ridiculizată și redusă la tăcere de trupele de șoc ale Revoluției: feministele și, mai târziu, ideologii homosexualiști, care furnizează sex fără restricții ca pe o formă de eliberare politică de „opresiune”.

 

Aceasta a înrolat intelectualii și a alimentat un zel moralizator care a inversat total stigma morală, dinspre cei care își găsesc plăcerea în libertatea sexuală înspre cei care îi rezistă, acum stigmatizați ca „opresori”.

 

După decenii în care au servit ca apologiști ai acestei culturi crase, aceiași ideologi radicali au descoperit că își pot crește pe mai departe influența și puterea de pe urma haosului la care au ajutat să fie creat, prin convertirea neplăcerilor rezultate în cvasi-infracțiuni pe care nimeni nu le înțelege și care nu permit nicio apărare. După ce au ridiculizat nu doar creștinii dar și enervantul lor vocabular, precum „păcat”, „imoralitate”, „desfrâu” și „adulter”, radicalii sexuali l-au substituit cu un jargon care condamnă ne-ortodoxia ideologică („sexism”, „misoginie”) și implică infracționalitate: „hărțuire sexuală”, „abuz sexual”, „comportament sexual nepotrivit”, „asalt sexual”, sexual în sus și sexual în jos.

 

 

 

Ideologii sexuali au creat o nouă teologie, înlocuind păcatul religios cu infracțiunea politică

Pe scurt, ideologii sexuali au creat o nouă teologie politică, umplută la refuz cu o definiție politizată, sponsorizată de guvern, a păcatului. Cu alte cuvinte, au eliminat păcatul religios și l-au înlocuit cu infracțiunea politică. În loc să îndepărteze rușinea și stigma din cuvintele „desfrânat” și „adulterin”, așa cum au promis, ei le-au înlocuit pur și simplu cu termeni ca „hărțuitor” și „abuzator”. În acest proces, au schimbat moralitatea cu ideologia și standardele comunității cu standardele lor proprii ca unici arbitri ai inocenței și vinei.

 

Este vreo diferență? Da. Păcatul tradițional era clar și precis, se aplica în mod egal tuturor, era sancționat de autorități apolitice ca părinții, bisericile, comunitățile locale, iar pedeapsa era dezaprobarea socială și ostracizarea. Prin contrast, noile infracțiuni ideologice sunt vagi și fără o definiție fermă, doar bărbații pot fi vinovați de ele, sunt constatate de avocați și jandarmi și pedepsibile cu procese și închisoare.

 

Această „eliberare” ilustrează precis logica prin care au fost transformate Drepturile Omului în Domnia Terorii. Fanaticul Antoine de St. Just [2] ar fi putut să fie portavocea Revoluției Sexuale mai degrabă decât a Revoluției Franceze, atunci când a declamat „Nicio libertate pentru inamicii libertății!”

 

Nimeni nu înțelege cu adevărat ce înseamnă termeni ca „hărțuire sexuală” sau „violență domestică”, și exact acesta este scopul. Ei pot însemna orice, iar definițiile sunt expandate constant (chiar și într-o materie aparent clară, precum violul) și croite ca să se potrivească acuzatului. Astfel, ei șterg distincția între un comportament dizgrațios sau (îndrăznesc să o spun?) imoral și unul infracțional și circumscriu protecțiile necesare într-un proces penal unor proceduri subțiri și regulilor relaxate privind dovezile, adesea în curți de judecată neregulate [3], care sunt ridicate – precum pseudo-curțile din tribunalele revoluționare – pentru a se asigura de rezultatul predeterminat al pedepsei.

 

În cazul lui Weinstein, nu este clar care sunt acuzațiile. Tipic, auzim de posibile infracțiuni: viol. Dar apoi începe să devină vag: „abuz”, „exploatare”, „comportament nepotrivit”. Care din acestea? (Un editorialist nota același modus operandi în recentul scandal de „hărțuire” care cuprinde Camera Comunelor [4]: o „listă toxică [ce] include relații consensuale deschise și perfect consensuale laolaltă cu presupuse infracțiuni.”) Astfel se permite sistemului penal să intervină în viețile private ale unor oameni inocenți pentru a conecta acțiunile lor obișnuite la infracționalitate. Vagul le permite să stabilească principiul mai larg că toate relațiile femeie-bărbat constituie în sine o formă de opresiune politică.

 

Niciuna din figurile de la Hollywood care stau la coadă pentru a-și promova virtuțile prin denunțarea lui Weinstein nu par să dețină vreo dovadă imbatabilă pentru nimic. Două persoane relatează că acesta le-a primit pentru interviuri în camera sa de hotel, îmbrăcat în halat. Restul au doar „zvonuri” și „povești” de la alții. Câțiva spun că s-a comportat cu profesionalism absolut și nu a făcut nimic impropriu. Unele relatări sună ca și cum Weinstein ar fi depășit limita asaltului atât fizic cât și sexual (inclusiv multe contra unor bărbați), caz în care, din nou, existau statute și legi care puteau fi invocate la data respectivă. Plângerile le-ar fi ruinat cariera? Bun venit în responsabilitatea de cetățean…

 

Mult mai probabil desigur este că victimele erau parte dintr-un joc mai larg, presupunând oferirea de alură sexuală contra urcare în carieră.

 

Dacă cineva are dovezi că Weinstein a comis vreo infracțiune, el poate fi adus în instanță și cu asta basta. Dar asta nu ar servi la nimic agenda de linșaj a radicalilor – același linșaj pe care secretarul DeVos l-a înfruntat în universități.

 

 

 

Scopul nu este să relatezi o infracțiune, ci să creezi o isterie contra unor oameni mult mai puțin vinovați ca Weinstein

Scopul nu este să relatezi o infracțiune, ci să creezi o isterie care poate fi folosită împotriva unor oameni cu mult mai puțin vinovați decât pare să fie Weinstein. Weinstein va trebui să-și pledeze cauza. Dar odată ce procedurile acestea sunt în vigoare – ca rezultat al isteriei de la același Hollywood și aceeași cultură media care a creat problema, ele pot fi folosite contra unor nevinovați.

 

Chiar și dincolo de studenții de la universitate, din care puțini vor vedea vreodată interiorul unei pușcării, alte ținte își pierd vlaga dincolo de gratii din cauza zelului istericilor sexuali – și a tăcerii altora.

 

Acum, că secretarul DeVos a făcut să fie sigur, comentatorii conservatori – care ani de zile au rămas muți, pentru că puțini și-au riscat carierele și reputația ca să vorbească – ies acum din ascunzișuri ca să își trâmbițeze virtuțile. Chiar și National Review [5], care ani de zile s-a uitat studios în altă parte în fața nedreptății flagrante sau chiar i-a susținut pe isterici, a descoperit deodată că vânătoarea de vrăjitoare despre care li s-a spus de atâția ani este reală.

 

Dar dovada nou-găsitei virtuți va fi văzută în modul în care răspund altei, mai gravei injustiții și vânători de vrăjitoare încă dezvoltată de industria feministă a victimizării. Bărbații din armată sunt în mod similar subiecte unor acuzații umflate de „hărțuire sexuală” și urmăriți până la excludere din profesie, precum Brian Mitchell, Martin Van Creveld și alții au documentat, dacă nu cumva sunt mai întâi devastați în tribunalele de divorț.

 

În fapt, chiar și păcăleala cuprinzătoare a violului este doar una dintr-o serie de vânători de vrăjitoare generate de lobby-ul sexual radical:

 

1. În ciuda a numeroase expoze-uri începând cu anii 1980, acuzații intenționat false de abuzare sexuală a unor copii din partea unor părinți aleși pe criterii politice sunt încă scăpate de sub control: părinți creștini, familii care își educă copiii acasă,tați care au divorțat involuntar sau orice alți părinți. Și aici vedem politica acuzației, suspendarea protecției unui proces corect și amprentele radicalilor. Precum avocatele feministe ale căror salarii sug banii publici de la Departamentul Educației și educarea studenților din universitățile de stat, legiuitorii feminiști și lucrătorii din servicii sociale lansează acuzații la fel de lipsite de temei pentru confiscarea de către guvern a copiilor de lângă părinți. La fel ca și acuzațiile de viol din universități, fals după fals, poveste de groază după poveste de groază, au avut puțin impact asupra barajului de acuzații fabricate.

 

1. Acuzațiile sistematice de „violență domestică” constituie ceea ce avocatul David Heleniak numește „fiasco-ul unui proces echitabil”. El identifică 6 moduri distincte în care un proces echitabil este negat (și mai sunt și altele). Și aici, agresiunile sunt sancționabile în fiecare jurisdicție de pe Pământ. Dar „violența domestică” nu are nimic în comun cu atacul mai mult decât are „violul de campus” în comun cu violul adevărat. Este o altă coliziune politizată între radicali și asociațiile de barouri care câștigă salarii enorme de pe urma negării unui proces corect americanilor nevinovați care nu dețin nicio platformă de a se apăra. În vocabularul feminist, „violența domestică” poate însemna orice de la insultă verbală la refuzarea solicitărilor financiare. Aproape niciodată aceste procese nu se desfășoară în curțile cu juri și – cel mai uimitor dintre toate – nimeni nu este niciodată achitat.

 

III.  Acuzațiile de neplată a pensiei alimentare constituie poate cea mai vicioasă formă de vânătoare de vrăjitoare și înșelătorie, unde procesul echitabil este inexistent. Audierile pe bandă rulantă durează adesea 1-2 minute și bărbații sunt condamnați la închisoare cu anii. Mulți nu primesc dreptul la nici un martor dar sunt condamnați „cu celeritate”. Conform cu Conferința Națională a Legislativelor Statale [6], tații acuzați trebuie să își demonstreze nevinovăția împotriva unor acuzații nespecificate, fără consiliere juridică și fără juriu. Cel mai înspăimântător este că nu există nicio statistică publică a sancțiunilor cu închisoarea.

 

Spre deosebire de acești bărbați (și de aceste femei), cei precum Harvey Weinstein (Bill Cosby, Julian Assange etc.), plus studenții și militarii care se dedulcesc la relații sexuale pasagere și-o caută, probabil, și o și primesc. Putem înțelege din punct de vedere teologic trauma lor: deși primesc o pedeapsă injustă de la justiția umană, ei sunt, cu dreptate, sancționați de Dumnezeu. Acest principiu teologic ar putea ajuta pe unii să distingă un curs corectiv nu doar pentru propriul comportament, dar și pentru problema politică în sine. Ar putea foarte bine să transmită bărbaților mesajul că, volens-nolens, ei sunt inevitabil cei făcuți responsabili și că, deci, este la latitudinea lor să-și exercite discernământul moral (și politic?).

 

Liderii creștini au abandonat discursul biblic pentru a-și „semnaliza virtuțile”

Încă și mai semnificativ, aceste argumente nu au fost puse în discuție de nici un lider religios, pentru că aceștia pur și simplu evită fie și să privească în direcția unor asemenea conflicte deși subiectul moralității sexuale pare să fie chiar în ograda lor. Atât sunt de intimidați liderii creștini încât nu vorbesc aproape niciodată de „desfrâu” sau „adulter” (și nici de „păcat” prea mult), chiar și în bisericile lor. Așa încât și ei încearcă acum să se salveze de la irelevanță sărind în trenul din care își semnalizează propria virtute ideologizată.

 

Astăzi este mult mai probabil să auzim o predică despre „hărțuirea sexuală” sau „misoginie” decât despre desfrâu sau adulter, în ciuda uriașelor consecințe sociale și economice generate de nașterile în afara căsătoriei. Ironic, chiar ei îmbrățișează acum exact acuzațiile „auto-îndreptățitoare” pe care au încercat ani de zile să le respingă.

 

Însă principiul teologic cu greu poate justifica pedeapsa cvasi-infracțională. Desigur, orice guvern secular trebuie să distingă între păcat și infracțiune, la fel cum vechile standarde religioase distingeau sfere legitime ale lui Cezar și Dumnezeu. Ironic, tocmai radicalii seculariști sunt cei care substituie acum moralei o nouă formă de teologie politică, o modalitate cvasi-teocratică de abordare a eticii sexuale.

 

După eșecul cu Trump, radicalii sexuali s-au îndreptat contra propriei lor elite

Revoluționarii, intoxicați de putere, trec dincolo de indivizii fără apărare și țintesc prada mai largă din tărâmul politicii de vârf. Au încercat în campania electorală pentru prezidențialele americane să se poziționeze contra lui Donald Trump, transformând comentariile sale lascive într-o oportunitate de a-și insinua pe mai departe ideologia în locul moralei sexuale tradiționale.

 

Acum, mai subtil, și-au fixat privirile pe propria elită liberală de stânga [7]. Prin țintirea lui Weinstein și a altora ca el, radicalii recrutează (accidental sau intenționat) moraliști conservatori ca marionete. Conservatorii sunt încântați să sublinieze că politicieni liberali ca Bill Clinton care sunt cei mai declarați feminiști sunt în același timp și cei mai agresivi obiectificatori ai femeii. Și totuși, lipsindu-le tăria de a se mulțumi cu stigmele tradiționale contra imoralității lui Clinton sau Weinstein, ei imită jargonul radical al industriei „hărțuirii”. Pentru cine înțelege dinamica politicilor feministe, este clar că radicalii vor fii cei care vor râde la urmă, pentru că finalul este abandonarea încă și mai mult a moralității în favoarea ideologiei.

 

Dar poate cel mai mare impact al situației este efectul debilitant din punct de vedere moral pe care îl are asupra noastră. Nu mă refer doar la dispoziția noastră de a accepta permisivitatea sexuală dar și de dispoziția de a accepta confuzia între morala auto-îndreptățitoare și morala în adevăratul sens. „Afacerea” Weinstein ilustrează viu modul cum ideologia a transformat discursul public într-o cacofonie de dojeni sanctimonioase. În loc să stabilim reguli clare ale moralității sexuale și să avem curajul să le susținem în viața de zi cu zi și interacțiunile cu alți oameni, noi angajăm dezaprobatori profesioniști care să-și umfle mușchii politici – jurnaliști, comentatori media, avocați, judecători, polițiști și gardieni – să aplice pedeapsa în numele nostru, în timp ce noi stăm relaxați și strigăm insulte de la distanță.

 

Complacerea în plăcerile unor posturi moraliste nu ne pune în risc și nu ne aduce nicio responsabilitate pentru propriul nostru rol în decadența sexuală sau în subsecventele vânători de vrăjitoare. Și avem nevoie să nu ne batem capul cu „amabilități” precum dovezile sau procesul echitabil. Pe scurt, am adoptat „justiția” mulțimii, în care revoluția sexuală, ca oricare altă revoluție, trebuie inevitabil să degenereze.

 

___

 

[1] Echivalentul ministrului Educației în Guvernul federal american.

 

[2] Antoine de St. Just (1767-1794), teoretician al Revoluției franceze și membru al grupării Montagnards. Susținător indefectibil al lui Robespierre, a murit ghilotinat, la fel ca și acesta. Expresia „Nicio libertate pentru dușmanii libertății” este folosită și azi de extrema stângă (grupările „antifa”).

[3] Aluzie poate la tribunalele itinerante (nepermanente), relativ comune în sistemul de justiție nord-american.

[4] Camera inferioară a Parlamentului britanic.

[5] Revistă bilunară americană de orientare conservatoare, specializată în comentariu politic, social, cultural și de afaceri.

[6] National Conference of State Legislatures este un ONG creat în 1975 care își propune să monitorizeze i sprijine activitatea parlamentelor statale din SUA.

[7] În accepțiunea americană a termenului, liberalismul este o doctrină de stânga, oarecum similară cu social-democrația europeană, mai ales în ce privește drepturile civile.

 

https://www.culturavietii.ro/2021/10/07/revolutia-sexuala-luat-o-razna-partea-de-stephen-baskerville/

/////////////////////////

 

Noua „icoană” a mișcării homosexualilor din New York – un copil de 10 ani

 

De la bun început, pedofilii s-au lipit ca marca de scrisoare de mișcarea pentru drepturile homosexualilor, iar aceștia din urmă nu au făcut prea multe pentru ca nefericita asociere să înceteze. Cel mai recent exemplu este folosirea unui băiat de 10 ani, travestit în „femeie sexy”, în campania de promovare a paradei homosexualilor new-york-ezi, „New York Pride”, care va avea loc în luna iunie.

Clipul video promoțional de 30 de secunde prezentat pe YouTube îl arată pe copilul Desmond Napoles, supranumit „Desmond e Uimitor” („Desmond is Amazing”) îmbrăcat în femeie, machiat și rujat pentru un spectacol de travesti.

 

„Mă identific drept un puști androgin travestit”, spune copilul. „Sunt diferit din cauză că sunt foarte tânăr și mă travestesc la o vârstă foarte mică.”

 

„Mă face să mă simt uimitor. Îmi dă curaj și dă și altora curajul să facă ce doresc”.

 

Website-ul Gay Star News relatează că copilul „a câștigat deja atenție pentru aspectul său de travestit androgin”, adăugând că acesta a participat și la „Săptămâna Modei new-york-eze” („New York Fashion Week”).

 

Pe Instagram, copilul se descrie ca un „tânăr gay care se afirmă fără ezitare” (‘unapologetic gay youth’).

 

Părinții se pare că îl susțin și nu au nimic împotrivă ca fiul lor să fie folosit de activiști pentru a promova un eveniment pentru homosexuali.

 

Desmond însuși sfătuiește pe alți copii să nu dea atenție părinților sau chiar să amenințe că fug de acasă dacă aceștia le vor spune că „să fii homosexual e rău” sau „e un păcat”.

 

Blogger-ul homosexual Chad Felix Greene și-a exprimat dezaprobarea față de colegii săi care, spune el, sunt orbi în fața faptului că sexualizează copiii prin travestiuri și chiar numește acest lucru „abuz”.

 

„Băiatul emulează o femeie adultă provocatoare sexual”, spune Greene cu referire la un alt băiat preadolescent travestit, despre care am scris și noi pe blogul Cultura Vieții: Quinn Mélançon-Golden, mai cunoscut în cercurile pederaștilor sub pseudonimul „Lactatia”: VIDEO Revista „Elle” susține fățiș sexualizarea și exploatarea copiilor

 

 

Nemis Quinn Mélançon-Golden, zis „Lactatia”: minunatul viitor al copiilor în lumea revoluției sexuale

Greene numește ceea ce fac activiștii homosexuali cu Desmond „exploatare” care fură inocența copilului și îi impun o identitate de adult, toate acestea pentru a-și valida propriile lor nesiguranțe.”

 

„Trebuie să vorbim despre pericolele pe care le reprezintă sexualizarea precoce a copiilor, care îi face vulnerabili la exploatare și abuz,” mai spune bloggerul numit.​

 

Organizatorii paradei „New York Pride” au anunțat ca temă pentru anul acesta „Sfidător de diferit” („Defiantly Different”) și explică faptul că tema este îndreptată împotriva poziției președintelui Trump cu privire la homosexualtate, pe care aceștia o denumesc „substandard”.

 

Parada homosexualilor din New York beneficiază și anul acesta de sprijinul sprijinul activ al primăriei orașului.

 

Citește și: Tacticile mişcării homosexuale: O strategie detaliată pentru acceptarea publică a homosexualilor

https://www.culturavietii.ro/2018/03/09/icoana-miscarii-homosexualilor-un-copil-de-10-ani-travestit/

 

//////////////////////

A condamnat proorocul Ieremia închinarea la icoane?

Vasile Filat

 

În acest articol voi răspunde la o întrebare ce mi-a fost adresată, în baza textului din Ieremia 2:27-28 și anume despre închinarea la icoane. Iată deci întrebarea:

 

De ce baptiștii spun că textul din Ieremia 2:27-28 se referă la icoane? Cu siguranță că textul este din Scripturi și este adevărat, dar nu se referă la icoane. A afirma că aceste versete vorbesc despre icoane, e similar cu a afirma că “lăsați copiii să vină la Mine” vorbește despre botezul pruncilor, dar nu are treabă una cu alta.

 

Pentru început să clarificăm ce este scris în pasajul pe care l-ați menționat. Pentru aceasta îl voi cita în întregime:

 

Ei zic lemnului: „Tu eşti tatăl meu!”, şi pietrei: „Tu mi-ai dat viaţa!” Căci ei Îmi întorc spatele şi nu se uită la Mine. Dar când sunt în nenorocire, zic: „Scoală-Te şi scapă-ne!” Unde sunt dumnezeii tăi pe care ţi i-ai făcut? Să se scoale ei, dacă pot să te scape în vremea nenorocirii! Căci câte cetăţi ai, atâţia dumnezei ai, Iuda! (Ieremia 2:27-28)

 

Ieremia a spus aceste cuvinte la începutul cărții sale. Apostazia doborâse poporul Israel și Ieremia a fost trimis de Dumnezeu să-i mustre și să-i avertizeze despre pericolele care veneau asupra lor. Pentru că idolatria a fost păcatul lor cel mai mare, de la aceasta și-a început Ieremia mesajul proorociei. Deja în capitolul 1 el a spus:

 

Şi Domnul mi-a zis: „De la miazănoapte va izbucni nenorocirea peste toţi locuitorii ţării. Căci iată, voi chema toate popoarele împărăţiilor de la miazănoapte, zice Domnul; ele vor veni şi îşi vor aşeza fiecare scaunul de domnie la intrarea porţilor Ierusalimului, împotriva tuturor zidurilor lui de jur împrejur şi împotriva tuturor cetăţilor lui Iuda. Îmi voi rosti judecăţile împotriva lor, din pricina întregii lor răutăţi, pentru că M-au părăsit şi au adus tămâie altor dumnezei şi s-au închinat înaintea lucrării mâinilor lor. (Ieremia 1:14-16)

 

Deci, vina poporului Israel era că: 1) L-au părăsit pe Dumnezeu, 2) au adus tămâie altor dumnezei și 3) s-au închinat înaintea lucrării mâinilor lor. Toate sunt legate între ele, merg într-o progresie și doresc să atrag atenția la a treia învinuire, căci închinarea la icoane se încadrează în cuvintele “s-au închinat înaintea lucrării mâinilor lor”. Sau nu sunt icoanele lucrare făcută de mâini omenești? Sau nu se închină și nu le sărută cei ce zic să le cinstesc?

 

închinarea la icoane

 

Cu siguranță că idolii la care s-au închinat israeliții în acele vremuri nu au fost icoane, dar și idolii de atunci și icoanele pe care le cinstesc unii azi sunt produsul mâinilor omenești și sunt obiecte de închinare condamnate grav de Dumnezeu. În decalog Dumnezeu a stabilit principiul clar care se aplică tuturor popoarelor, în toate vremurile și include toate categoriile de lucruri care pot deveni obiecte de închinare. Iată ce spun primele două porunci din decalog:

 

Atunci Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte şi a zis: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei. Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii, până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele. (Exod 20:1-6)

 

Mergeți într-un locaș de închinare a unei confesiuni care învață închinarea la icoane, priviți cu atenție și spuneți dacă ceea ce vedeți nu este încălcare directă a celor scrise aici și anume:

 

Pe icoană sunt înfățișate lucruri are sunt pe pământ, în ceruri sau în apele de sub pământ.

Oamenii se închină înaintea lor și le slujesc.

Să nu ne închinăm creaturii în locul Creatorului

În Epistola către Romani, când a început să descrie starea păcătoasă a omenirii, apostolul Pavel a scris:

 

Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înăbuşă adevărul în nelegiuirea lor. Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi; fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit; ci s-au dedat la gândiri deşarte, şi inima lor fără pricepere s-a întunecat. S-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit; şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare. (Romani 1:18-23)

 

Unii sunt supărați pe faptul că preotul Dumitru Cornilescu a tradus aici folosind cuvântul “icoană”, dar tocmai cuvântul grecesc εικόνος (eikonos) este folosit în textul original al acestei epistole. De la acest cuvânt provine românescul “icoană” și are exact același sens de imagine, chip, asemănare. Epistola către Romani definește idolatria ca și închinare la creație în loc de Creator. Nu acceptă Creatorul nostru să fie confundat cu creația, dar când cineva se închină la icoane face exact acest păcat.

 

Închinarea la icoane sau imagini provoacă gelozia și mânia lui Dumnezeu și aduce consecințe grave

În decalog Dumnezeu spune că va pedepsi până la a treia și a patra generație pe cei care acceptă idolatria, indiferent dacă obiectul închinării au fost idolii păgâni din vechime sau cei de azi, sau icoanele. Consecințele sunt exact aceleași. În Epistola către Romani mai sunt trecute alte grave consecințe pe care noi le vedem și în poporul nostru, doar că puțini oameni fac legătură între aceste probleme și cauza lor care este idolatria. Iată ce face Dumnezeu cu oamenii care au schimbat slava Lui în chipuri și care se închină creaturii în locul Creatorului:

 

De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile; căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin. Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase; căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor în una care este împotriva firii; tot astfel, şi bărbaţii au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor. Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite. Astfel, au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sunt şoptitori, bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi, fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă. Şi, măcar că ştiu hotărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuşi, ei nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac. (Romani 1:24-32)

 

La încheiere aș vrea să ne întoarcem din nou la cartea proorocului Ieremia, dar mai cu seamă la felul cum răspundea poporul la acuzațiile aduse de Dumnezeu în legătură cu idolatria lor. Ei nu-și recunoșteau vina, de aceea Dumnezeu le zicea:

 

Cum poţi să zici: „Nu m-am spurcat şi nu m-am dus după Baali”? Priveşte-ţi urma paşilor în vale şi vezi ce ai făcut, dromaderă iute la mers şi care baţi drumurile şi le încrucişezi! (Ieremia 2:23)

 

Nu așa oare încearcă și azi unii oameni să spună că ei nu calcă poruncile lui Dumnezeu, că ei nu se închină la icoane, ci le venerează etc. Oare nu este același lucru? Cum privește Dumnezeu toate aceste scuze? În vremea lui Ieremia Dumnezeu era supărat pe preoți, căci ei nu opreau poporul de la rău, ci îl încurajau la idolatrie, cum este scris:

 

Preoţii n-au întrebat: „Unde este Domnul?” Păzitorii Legii nu M-au cunoscut, păstorii sufleteşti Mi-au fost necredincioşi, prorocii au prorocit prin Baal şi au alergat după cei ce nu sunt de niciun ajutor. (Ieremia 2:8)

 

Închinarea la icoane nu este o chestiune religioasă de puțină importanță. Dacă o privim din perspectiva relațiilor dintre oameni, aceasta poate rămânea doar un subiect pentru dezbateri teologice, dar dacă ține de relația cu Dumnezeu, ea aduce după sine pierzarea veșnică în flăcările iadului și consecințe grave pentru urmași până la a patra generație.

 

 

https://moldovacrestina.md/proorocul-ieremia-impotriva-icoanelor/

///////////////////////////////

 

Invatatura Bibliei

 

 

1. Biblia – Cuvântul lui Dumnezeu

 

Noi credem şi mărturisim că Sfintele Scripturi ale Vechiului şi Noului Testament sunt inspirate de Duhul Sfânt. Ele sunt Cuvântul lui Dumnezeu scris, o revelaţie dumnezeiască pentru neamul omenesc, sunt izvorul fără greş al conştiinţei de Dumnezeu.

 

 

 

Galateni 1:11 „…Evanghelia…nu este de obârşie omenească…ci descoperirea lui Hristos”.

 

2 Petru 1:21 „nici o proorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt”.

 

2 Timotei 3:16 „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu…”

 

Ioan 10:35 „…Scriptura nu poate fi desfiinţată…”

 

Ioel 2:28 „…voi turna Duhul meu…şi fiii şi ficele vor prooroci…”

 

Matei 10:20 „…Duhul Tatălui meu va vorbi în voi…”

 

1Corinteni 2:10 „…Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său…” 11:23 „…am primit de la Domnul ce v-am învăţat”…

 

 

 

Biblia – Cuvântul  lui Dumnezeu scris prin inspiraţia Duhului Sfânt este singura regulă şi normă de credincioşie şi purtare în viaţa aceasta.

 

Efeseni 1:13″…după ce aţi auzit Cuvântul adevărului [Evanghelia mântuirii noastre] aţi crezut…”

 

2 Timotei 1:13 „Dreptarul învăţăturilor sănătoase…ţine-l cu credinţă”

 

Rom.10: 17 „…credinţa vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Dumnezeu” 2 Timotei 3:17 „Scriptura …este de folos…pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună”

 

Psalmul 119:105 „Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele”.

 

 

 

Biblia este singura autoritate în materie de religie; ea este suficientă pentru învăţătura noastră. Astfel nu este nevoie de sprijinul tradiţiei.

 

Matei 15:6 „…aţi desfiinţat Cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre”

 

Ioan 17:17 „Cuvântul Tău este adevărul”

 

Ioan 5: 39 „…cercetaţi Scripturile…”

 

Isaia 34:16 „Căutaţi în cartea Domnului şi citiţi…”

 

Fapte 17:11 „cercetau Scripturile…”

 

Ioan 20: 31 „…lucrările acestea au fost scrise pentru ca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu şi crezând să aveţi viaţa…”

 

 

 

 

 

 

 

1. Despre Dumnezeu

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că este un singur Dumnezeu, Creatorul, Susţinătorul şi Stăpânitorul tuturor lucrurilor.

 

Geneza 1:1 „La început Dumnezeu a creat cerurile şi pământul…”

 

Efeseni 4:6 „Este un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor care este mai presus de toţi şi care este în toţi”.

 

Maleahi 2: 10 „N-avem toţi un singur Tată? Nu ne-a făcut un singur Dumnezeu?”

 

Iov 31:15 „Oare nu ne-a întocmit acelaşi Dumnezeu…?”

 

Romani 1: 19,20 „…ce se cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu…însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El”.

 

Romani 11:36 ” Din El, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile”.

 

Psalm 94: 9 ” cel ce a sădit urechea…a întocmit ochiul…”

 

Fapte 17:24 „Dumnezeu, care a făcut lumea şi tot ce este în ea, este Domnul cerului şi al pământului”.

 

În Biblie descoperim pe Dumnezeu ca Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, cu desăvârşire una şi nedespărţiţi în fiinţa lor.

 

2 Corinteni 13:14 „Harul Domnului nostru Isus Hristos, şi dragostea lui Dumnezeu, şi împărtăşirea Duhului Sfânt…”

 

Matei 28:19 „…în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh…”

 

1 Ioan 5:7 „Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Duhul Sfânt şi aceştia trei sunt una”.

 

 

 

1. A) Dumnezeu Tatăl

 

 

 

Ioan 6: 27 „căci Tatăl, adică însuşi Dumnezeu…”

 

1 Petru 1:2 „…Dumnezeu Tatăl…”

 

Matei 11: 25 „…Tată, Doamne al cerului şi al pământului…”

 

Marcu 14: 36 „…Ava, adică Tată…”

 

Luca 22: 42 „Tată, dacă voieşti…”

 

Luca 23: 34 „Tată iartă-i…”

 

Luca 23: 46 „Tată, în mâinile Tale…”

 

Fapte 2:33″…Dumnezeule…Tatăl…”

 

Rom. 15:6 „…Dumnezeu, Tatăl de la care vin toate lucrurile…”

 

1. B) Dumnezeu Fiul, Isus Hristos

 

Matei 16: 16″ Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu…”

 

Ioan 1: 1 „…şi Cuvântul era Dumnezeu”

 

Luca 1: 32″…Fiul Celui Preaânalt…”

 

Fapte 8:37 „…Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu”

 

Fapte 9: 20 „…Isus este Fiul lui Dumnezeu”

 

2 Corinteni1: 19 „…Fiul lui Dumnezeu…”

 

1 Ioan 2: 24 „…veţi rămânea în Fiul şi în Tatăl”

 

1 Ioan 3: 23 „…să credem în numele Fiului Său Isus Hristos…”

 

1 Ioan 4:15 „Cine va mărturisi că Isus este Fiul lui Dumnezeu…”

 

Ioan 20: 31″…că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu…”

 

1. C) Dumnezeu Duhul Sfânt

 

Ioan 4: 24 „Dumnezeu este Duh…”

 

2 Corinteni 3: 3 „…Duhul Dumnezeului celui viu…”

 

2 Corinteni 3: 17 „Căci Domnul este Duhul; şi unde este Duhul Domnului…”

 

Iov 33: 4 „Duhul lui Dumnezeu m-a făcut…”

 

Isaia 48: 16 „…Domnul Dumnezeu m-a trimis cu Duhul Său…”

 

1 Corinteni 2:10″…Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său…”

 

1 Corinteni 2: 12 „Duhul care vine de la Dumnezeu…”

 

Ioan 15: 26 „…Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl…”

 

Ioan 14: 26 „…Duhul Sfânt pe care-l va trimite Tatăl…”

 

Luca 11: 13″…Tatal vostru din ceruri vă da Duhul Sfânt celor ce Îl cer!”

 

Fapte 5: 32 „…Duhul Sfânt, pe care l-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El…”

 

 

 

 

 

 

 

III. Despre om

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că omul este creat de Dumnezeu. Trupul omului – partea materială – este făcut din ţărână, iar natura spirituală a omului e din Dumnezeu după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.

 

Geneza 1: 27 „Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.”

 

Geneza 2:7 „Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă şi omul s-a făcut astfel un suflet viu”.

 

Dumnezeu a făcut pe om fără prihană, perfect, dar nu desăvârşit, cu voinţă liberă de a alege binele sau răul.

 

Geneza 1: 31″Dumnezeu s-a uitat la tot ce făcuse şi iată că erau foarte bune”

 

Eclesiastul. 7:29 „Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană…”

 

Geneza 2: 17 „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom…dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci”

 

Psalm 107: 17″…prin purtarea lor vinovată ajunseseră nenorociţi”.

 

Deuteronom. 30:15 „Iată, îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul.”

 

Prin căderea în păcat omul a căzut sub blestem şi a devenit incapabil de a trăi voia lui Dumnezeu. Prin naşterea fireasca fiecare moşteneşte sămânţa păcatului, înclinarea spre rău, firea pământească.

 

Romani. 5:12 „printr-un singur om a intrat păcatul în lume…toţi au păcătuit…”

 

Romani 5:19 „…prin neascultarea unui singur om cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi…”

 

Romani 7:17 „…păcatul locuieşte în mine…”

 

Romani 7:18 „ştiu că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-I drept, am voinţa să fac binele, dar n-am puterea să-l fac”

 

Romani 7:20 „…fac ce nu vreau să fac…”

 

Romani 7:23 „…văd în mădularele mele o altă lege care…mă ţine rob legii păcatului.”

 

Omul fiind fiinţa liberă e răspunzător înaintea lui Dumnezeu de toate faptele, vorbele şi gândurile sale. Toţi oamenii trebuie să moară, iar după moarte urmează judecata şi răsplătirea veşnică.

 

Romani 14:12 „Fiecare din noi are sa dea socoteală despre sine însuşi lui Dumnezeu”

 

Matei 12:36 „…oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi rostit.”

 

2 Corinteni 5:10 „Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata pentru binele sau răul pe care-l va fi facut când trăia în trup.”

 

Evrei 9:27 „oamenilor le este rânduit să moară o singură data, iar după aceea urmează judecata.”

 

 

 

1. Despre păcat

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că omul este creat de Dumnezeu după chipul şi asemănarea Sa, pentru preamărirea Sa şi o viaţă fericită în El, a fost ademenit de diavol devenind neascultător de porunca lui Dumnezeu şi astfel a intrat în lume păcatul şi blestemul. Păcatul este lipsa de conformitate faţă de legea morală a lui Dumnezeu fie într-o acţiune, dispoziţie sau atitudine.

 

Geneza 3:16 ” femeia a răspuns:”Şarpele m-a amăgit şi am mâncat din pom.”

 

1Ioan5:17 „orice nelegiuire este păcat.”

 

Romani 14:23 „Tot ce nu vine din încredinţare este păcat.”

 

Iacov 4:17 „cine ştie să facă binele şi nu-l face, săvârşeşte un păcat.”

 

Ioan 8:34 „cine trăieşte în păcat este rob al păcatului.”

 

Romani 6:13 „să nu mai daţi în stăpânirea păcatului mădularele voastre …”

 

Eclesiastul.7:29 „Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.”

 

Psalm 51:4 „Împotriva Ta am păcătuit şi am făcut ce este rău înaintea Ta.”

 

Efeseni 2:1-3 „…morţi în greşelile şi în păcatele voastre…între ei eram şi noi odinioară, când trăiam în poftele firii noastre pământeşti, când făceam voia firii pământeşti…”

 

Deuteronom 9:7 „…tot răzvrătiţi împotriva Domnului aţi fost!”

 

1 Ioan 3:4 „Oricine face păcat, face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege.”

 

 

 

1. Universalitatea păcatului: toţi oamenii sunt păcătoşi.

 

 

 

Romani 3:23 „…toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.”

 

Eclesiastul 7:20 „pe pământ nu este nici un om fără prihană, care să facă binele, fără să păcătuiască.”

 

Iov 15:16 „…omul care bea nelegiuirea ca apa.”

 

Romani 5:12 „…şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor din pricină că toţi au păcătuit.”

 

1 Ioan 1:8 „dacă zicem că nu avem păcat ne înşelăm singuri şi adevărul nu este în noi.”

 

1 Împăraţi 8:46″…căci nu este om care să nu păcătuiască.”

 

2. Consecinţa păcatului: moartea spirituală.

 

 

 

Romani 6:23″…plata păcatului este moartea…”

 

Romani 5:12 „prin păcat a intrat moartea…”

 

Geneza 2:17″…vei muri negreşit.”

 

Iacov 1: 15 „…păcatul odată făptuit aduce moartea.”

 

1. Despre mântuire

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că mântuirea este absolvirea omului de urmările călcării legilor divine. Ea are de-a face cu natura omului şi cu faptele făcute de el.

Omul nu se poate mântui pe sine. El nu se poate spăla de păcatele sale, nu se poate dezvinovăţi şi nici nu se poate ascunde de pedeapsa pentru păcat.

 

Ieremia 2:22 „chiar dacă te-ai spăla cu silistră, chiar dacă ai da cu multa sodă, nelegiuirea ta tot ar rămânea scrisă înaintea Mea, zice Domnul Dumnezeu.”

 

Romani 1:20 „…nu se pot dezvinovăţi…”

 

Amos 9:2,3 „De-ar pătrunde chiar pâna în locuinţa morţilor, şi de acolo îi va smulge mâna Mea …de s-ar ascunde de privirile Mele chiar în fundul mării, şi acolo îi voi porunci şarpelui să îi muşte.”

 

Omul nu-şi poate crea merite, prin fapte bune ca să-şi acopere trecutul vinovat şi să-şi dobândească mântuirea.

 

Romani 3:20″…nimeni prin faptele legii.”

 

Isaia 64:6 „toate faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită.”

 

Ieremia 13:23″…aţi putea voi să faceţi binele, voi, care sunteţi deprinşi să faceţi răul?”

 

Mântuirea e prin harul lui Dumnezeu. Ea este un har care ni se dă gratuit, fără să o merităm. Faptele bune sunt roade ale mântuirii.

 

Tit 2:11 „harul lui Dumnezeu…aduce mântuire…”

 

Efeseni 2:8,9 „prin har aţi fost mântuiţi…nu prin fapte.”

 

Fapte 15:11 „…suntem mântuiţi prin harul Domnului Isus.”

 

Tit 3:5 „El ne-a mântuit, nu pentru faptele făcute de noi.”

 

Mijlocul de mântuire este Domnul Isus, care a fost răstignit în locul nostru. Un alt mijloc de mântuire [cruce, taine, sfinţi] nu există.

 

Fapte 4:12 „în nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer nici un alt nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiţi.”

 

1 Ioan2:2 „El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre…”

 

Isaia 53:5 „El era străpuns pentru păcatele noastre…”

 

Efeseni 1:7 „În El avem răscumpărarea, prin sângele Lui iertarea ppcatelor…”

 

2 Corinteni 5:18 „Dumnezeu…ne-a împăcat cu El prin Isus Hristos.”

 

Romani 3:24,25 „…sunt socotiţi neprihăniţi…prin harul care este în Isus Hristos…Dumnezeu l-a rânduit să fie o jertfă de ispăşire.”

 

Această mântuire săvârşită pe cruce, care se poate primi în mod gratuit, e pentru toţi oamenii, indiferent de rasă, naţionalitate sau clasă socială.

 

1 Ioan 2:2 „El este jertfa de răscumpărare pentru păcatele… întregii lumi”

 

Tit 2: 11 „harul aduce mântuirea pentru toţi oamenii.”

 

1 Timotei 2:4 „Dumnezeu…voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi.”

 

Pentru ca omul păcătos să se poată bucura de această mântuire el trebuie să îndeplinească două condiţii: pocăinţă şi credinţă. Ele sunt totdeauna nedespărtiţe.

 

– pocăinţa înseamnă recunoaşterea păcatului, părere de rău pentru el, părăsirea lui şi mărturisirea lui în faţa Domnului, adică întoarcerea la Dumnezeu. [Luca 15:11-24]

 

– credinţa înseamnă primirea de către păcătos a harului divin pe care îl oferă Dumnezeu în Hristos, spre mântuire şi viaţa veşnică.

 

Marcu 1:15 „El zicea:…pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie.”

 

Luca 13:5 „Dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel.”

 

Fapte 2:38 „Pocăiţi-vă , le-a zis Petru, şi fiecare din voi să fie botezat.”

 

Fapte 17:30 „Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască.”

 

Fapte 16:31 „crede în Domnul Isus şi vei fi mântuit.”

 

 

 

 

 

 

 

1. Naşterea din nou

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că naşterea din nou este regenerarea vieţii, înzestrându-ne cu o dispoziţie şi o atitudine duhovnicească sfântă; ea cuprinde întreg caracterul: intelectul, sentimentul şi voinţa. Astfel, fiecare păcătos, pentru a deveni credincios, trebuie să fie născut din nou.

 

Ioan 3:7 „trebuie să vă naşteţi din nou.”

 

Prin puterea sa proprie omul nu se poate naşte din nou, nu se poate schimba.

 

Ier. 13:23 „poate un etiopian să-şi schimbe pielea…? Tot aşa, aţi putea voi să faceţi binele…?”

 

Ioan 15:5 „Despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic.”

 

Fără naşterea din nou toate încercările de a face fapte bune pe care să le răsplătească Dumnezeu în ziua judecăţii, de a trăi voia lui Dumnezeu, sunt falimentare, nu pot da nici un rezultat bun. Prin naşterea firească noi moştenim o fire păcătoasă, care dă roadele păcatului.

Suntem ca şi un pădureţ care nu poate aduce roade bune. Numai altoirea e ceea ce poate schimba firea.

 

Matei 7:16-18″…pomul rău nu face roade bune…”

 

Romani  8:7 „ea [firea pământească] nu se supune Legii lui Dumnezeu şi nici nu poate să se supună.”

 

Matei 12:34″…cum aţi putea voi să spuneţi lucruri bune când voi sunteţi răi…?”

 

Naşterea din nou este lucrarea divină pe care o face Dumnezeu în viaţa păcătosului pentru a corespunde voinţei Sale. Pentru ca un păcătos să fie născut din nou el trebuie să se pocăiască şi să creadă, adică să primească mântuirea prin har. Atunci Dumnezeu face lucrarea naşterii din nou prin Cuvântul Său şi prin Duhul Sfânt.

 

1 Petru 1:23 „…aţi fost născuţi din nou…prin Cuvântul lui Dumnezeu.”

 

Iacov 1:18 „El…ne-a născut…prin Cuvântul adevărului.”

 

Ioan 3:5 „…dacă nu se naşte cineva din apă şi din duh nu poate să intre în Împărăşia lui Dumnezeu.”

 

Efeseni 2:10 „noi suntem lucrarea Lui…”

 

Naşterea din nou nu este o îmbunătăţire a vieţii, ci schimbarea radicală a vieţii. Ea nu este schimbarea efectului, ci a cauzei determinante; nu e curăţirea vieţii exterioare, ci a vieţii interioare.

 

2 Corinteni 5:17 „căci dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă; cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.”

 

Romani 6:4 „…să trăim o viaţă nouă.”

 

Coloseni 3:9,10 „…v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi cu faptele lui şi v-aţi îmbrăcat cu omul cel nou…”

 

 

 

Naşterea din nou ne dă calitatea de copii ai lui Dumnezeu; ea ne face părtaşi firii dumnezeieşti, capabili de a trăi voia lui Dumnezeu. Ea este a doua fire în viaţa noastră după cum, prin altoire pădureţul nu este stârpit, el continuă să existe însă fără să i se dea posibilitatea de manifestare, tot aşa e şi cu naşterea din nou: firea veche e răstignită – pusă în împosibilitate de acţiune – iar firea noua creşte şi aduce roadă bună. Calitatea altoiului este cu totul deosebită de cea a pădureţului: în esenţa lemnului, în frunze şi în fructe. Aşa e şi cu cel născut din nou: toate lucrurile trebuie să arate calitatea lui de copil al lui Dumnezeu.

 

Ioan 3:6 „ce e născut din carne e carne, şi ce e născut din duh e duh.”

 

Galateni5:22-23 „roada Duhului este…”

 

Matei 7:17 „pomul bun face roade bune.”

 

Prin naşterea din nou devenim moştenitori ai lui Dumnezeu. Dreptul la moştenire veşnică e pe baza înrudirii noastre cu Dumnezeu. Cine nu e năcut din nou nu este copil al lui Dumnezeu şi nici nu are drept la moştenirea veşnică.

 

Romani 8:17 „dacă suntem copii, suntem şi moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Hristos.”

 

Ioan 3:3 „dacă un om nu se naşte din nou nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.”

 

 

 

 

 

 

 

VII. Despre Biserica

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că, după Noul Testament, totalitatea credincioşilor, fără deosebire de rasă, naţionalitate sau clasă socială, din toate timpurile, din cer şi de pe pământ, formează Biserica lui Hristos; Biserica Universală. Aceasta Biserică nu este o organizaţie pământească vizibilă, ci este organismul viu, spiritual, al celor mântuiţi, adică al celor ce au crezut în Hristos şi au fost născuţi din nou.

 

Evrei12:23 „…Biserica celor întâi născuţi, care sunt în ceruri.”

 

Fapte 20:28″…Biserica Domnului pe care a câstigat-o cu însuşi sângele Său.”

 

Matei16:18 „…pe această piatră voi zidi Biserica Mea.”

 

Efeseni 1:22,23 „…Bisericii, care este trupul Lui.”

 

În limba greacă, cuvântul pentru Biserică [ekklesia] a însemnat o adunare a celor chemaţi de acasă şi de la afacerile lor ca să se ocupe cu chestiuni de interes public. Acest cuvânt a fost adaptat pentru a numi nu numai Biserica Universală, ci şi o Biserică Locală, organizată şi independentă, a urmaşilor lui Hristos dintr-o localitate, care se întruneau pentru închinare.

Biserica locală, după învăţătura Noului Testament, este unitatea voluntară a unui grup credincioşi dintr-o localitate, născuţi din nou şi botezaţi pe baza mărturisirii personale a credinţei lor în Domnul Isus Hristos, ca Mântuitorul lor. Ei se unesc împreună cu scopul de a se închina lui Dumnezeu, de a se zidi sufleteşte, de a se păstra curată credinţa şi învăţătura creştină – potrivit cu învăţătura Noului Testament – şi de a colabora la propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu.

La început Biserica se întrunea în case particulare.

 

Matei 18:20 „Acolo unde sunt 2 sau 3 adunaţi în numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor.” Romani16:5 „Spuneţi sănătate Bisericii care se adună în casa lor.”

 

1 Corinteni16:19 „Aquila şi Priscila împreună cu Biserica din casa lor.”

 

Coloseni 4:15 „Spuneţi sănătate lui Nimfa şi Bisericii din casa lor.”

 

Fapte 8:1 „Bisericii din Ierusalim…”

 

Galateni 1:22 „Bisericilor lui Hristos care sunt în Iudeea.”

 

1 Corinteni 1:2 „Biserica lui Dumnezeu care este în Corint.”

 

Conducerea directă a Bisericii o are Hristos prin Duhul Sfânt. Nu recunoaştem grade ierarhice. Cei ce primesc anumite însărcinări sunt slujitori ai Bisericii, nu stăpâni care să poruncească.

 

Coloseni 1:18 „El [Hristos] este Capul trupului, al Bisericii.”

 

Efeseni 1:22,23 „L-a dat Căpetenie…Bisericii, care este trupul Lui.”

 

Efesni 5:23 „Hristos este capul Bisericii.”

 

1 Petru 5:3 „Păstoriţi…nu ca şi cum aţi stăpâni.”

 

Dreptul de membru al Bisericii nu se moşteneşte, ci se primeşte în mod individual prin naşterea din nou. Acceptarea în rândurile membrilor unei Biserici locale se face în chip voluntar şi personal în urma botezului în apă, pe baza mărturisirii credinţei în Domnul Isus. Membrii, între ei, se numesc fraţi şi sunt egali în drepturi şi îndatoriri indiferent de rasă, naţionalitate, clasă socială sau pregătire educaţională.

 

Matei 23:8 „Voi toţi sunteţi fraţi.”

 

Efeseni 5:30 „Noi suntem mădulare ale trupului Lui.”

 

Fapte 2:41″…au primit propovăduirea, au fost botezaţi şi…la numărul ucenicilor s-au adaos aproape trei mii de suflete.”

 

Organizaţia Bisericii locale e făcută pe principiul democraţiei autonome.

Programul dumnezeiesc are ca scop stabilirea Împărăţiei lui Dumnezeu în inimile oamenilor, iar Bisericile sunt mijloacele alese de Dumnezeu pentru atingerea acestui scop. Bisericile au menirea de a proslăvi pe Dumnezeu, de a răspândi Evanghelia şi prin părtăşia frăţească de a da creşterea spirituaţă necesară fiecărui membru în parte.

 

Marcu 16:15 „Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia.”

 

Efeseni 4:11,12 „El a dat pe unii…pentru zidirea trupului lui Hristos.”

 

1 Corinteni 14:4″…cine prooroceşte zideşte sufleteşte Biserica.”

 

1 Corinteni 14:5,12″…în vederea zidirii sufleteşti a Bisericii.”

 

 

 

 

 

 

 

VIII. Despre slujitorii Bisericii

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că în Bisericile din Noul Testament au fost diferite categorii de lucrători speciali, dar ele au avut numai două clase de slujire care au condus demersurile spirituale şi materiale ale Bisericii: bătrânii [prezbiteri, păstori, episcopi] şi diaconi.

 

Filipeni 1:1 „către toţi sfinţii…care sunt în Filipi, împreună cu episcopii şi diaconii.”

 

 

 

1. Păstorii

 

Titlul de episcop, prezbiter si pastor au fost date celui mai înalt slujitor al Bisericii în Noul Testament. Toate aceste numiri sunt pentru una şi aceeaşi slujbă: supravegherea, păstorirea şi cârmuirea spirituală a Bisericii.

 

Fapte 20:17,28 „Pavel a trimis la Efes şi a chemat prezbiterii Bisericii…şi le-a zis: Luaţi seama dar la toată turma peste care v-a pus Duhul Sfânt episcopi, ca să păstoriţi Biserica Domnului.”

 

Pentru ca cineva să fie în slujba aceasta trebuie să aibă calitaţile descrise de Pavel în 1 Timotei 3:1-7 şi Tit 1:5-9.

 

Metoda alegerii este arătată prin cuvântul grec xeirotonia [rânduit] care înseamnă şi a vota cu ridicare de mână. Această alegere se face de Biserica adunată în acest scop.

 

Fapte 14:23 „Au rânduit prezbiteri în fiecare Biserică.”

 

Păstorul este supus şi el disciplinei Bisericii, când învinuirea este bine întemeiată.

 

1 Timotei 5:19 „împotriva unui prezbiter să nu primeşti învinuirea decât din gura a doi sau trei martori.”

 

 

 

2. Diaconii

 

Diaconii sunt chemaţi a ajuta pe păstor în administrarea bunurilor materiale ale bisericii. Ei au menirea să cultive dărnicia membrilor, să inspire acţiunile filantropice. Ei trebuie să aibă calităţile arătate la 1 Timotei 3:8-13.

 

Însărcinarea atât a păstorilor cât şi a diaconilor se face prin punerea mâinilor.

Fapte 6:6, 13:3 „…şi-au pus mâinile peste ei.”

 

1 Tim.4:14″…cu punerea mâinilor de către ceata prezbiterilor.

 

Noi credem şi mărturisim că preoţia în conformitate cu Noul Testament nu formează o clasă specială, ci o calitate pe care o are fiecare credincios; ea este universală. Fiecare credincios este un preot. Fiecare are dreptul de a se apropia de Dumnezeu direct prin Domnul Isus, fără alt mijlocitor. Fiecare are dreptul de a oferi jertfe bisericeşti.

 

1 Petru 2:5 „Voi…sunteţi…o preoţie sfântă să aduceţi jertfe duhovniceşti plăcute lui Dumnezeu prin Isus Hristos.”

 

1 Petru 2:9 „voi sunteţi …o preoţie împărăţească.”

 

Apocalipsa1:6 „a făcut din noi…preoţi pentru Dumnezeu.”

 

 

 

 

 

 

 

1. SimbolurileBisericii [Nou-Testamentale]

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că Biserica Nou-Testamentală are două simboluri: Botezul şi Cina. Ele nu sunt taine.

 

 

 

 

 

1. Botezul. Cuvântul grec pentru botez este baptizo şi înseamnă afundare. Deci, însăşi traducerea arată forma botezului că e prin afundare şi nu prin stropire. Afundarea se face o singură dată, în numele Sfintei Treimi.

 

Matei 28:19 „Duceţi-vă şi faceţi uncenici din toate neamurile botezându-i în numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt.”

 

Botezul este simbolul înmormântării omului vechi şi a învierii omului celui nou, a firii noi pentru o altă viaţă.

 

Romani 6:4 „Noi deci prin botezul în moartea Lui am fost îngropaţi împreună cu El, pentru că, după cum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă.”

 

 

 

Botezul nu are calitatea de a curăţi păcatele; curăţirea păcatelor o face numai sângele Domnului Isus. Botezul însuşi este mărturia publică a individului că a primit deja această curăţire.

 

Fapte 8:13,21 „Chiar Simon a fost botezat…Dar Petru I-a zis:…inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu…eşti plin de fiere amară.”

 

1 Petru3:21 „…botezul, care nu este o curăţire de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu.”

 

Pentru ca cineva să fie botezat el trebuie să primească mai întăi mântuirea, ca să aibă un cuget curat; trebuie deci să fi indeplinit condiţia mântuirii: pocăinţa şi credinţa. Copiii, întrucât nu pot mărturisi ca au îndeplinit aceste conditii nu pot fi admişi pentru botez.

 

Marcu 16:16 „cine va crede şi se va boteza va fi mântuit.”

 

Fapte 2:38 „pocăiţi-vă şi fiecare din voi să fie botezat.”

 

Fapte 8:36,37 „Uite apa, ce mă împiedică să fiu botezat? Filip a zis: Dacă crezi din toată inima se poate.”

 

 

 

 

 

 

 

2. Cina Domnului este simbolul morţii Domnului Isus în locul nostru. Ea se compune din pâine şi vin neamestecate. Painea frântă ne aminteşte de trupul Lui frânt pentru noi, iar vinul ne aminteşte de sângele Său vărsat pentru spălarea păcatelor noastre.

 

Matei 26:26-28 „Isus a luat o pâine şi, după ce a binecuvântat-o, a frânt-o şi a dat-o ucenicilor zicând: Luaţi mâncaţi, acesta este trupul Meu. Apoi a luat un pahar, şi după ce a mulţumit lui Dumnezeu, li l-a dat zicând: Beţi toţi din el; acesta este sângele Meu…”

 

Cina Domnului nu are calitatea de a ierta păcatele. Ea are doar menirea de a ne aminti că pentru iertarea păcatelor noastre a trebuit ca trului Lui să fie frânt şi sângele Lui să fie vărsat. Pentru acest scop El a poruncit ca noi să facem Cina.

 

Luca 22:19″…să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.”

 

1 Corinteni 11:24,25″…să faceţi…spre pomenirea Mea…”

 

Cina se poate lua de către toţi cei ce şi-au mărturisit credinţa în Domnul Isus şi au fost botezaţi.

 

Fapte 2:41,42″…au fost botezaţi şi stăruiau în frângerea pâinii…”

 

De fiecare dată, la Cina, credinciosul trebuie să-şi facă cercetarea de sine.

 

1 Cor.11:28 „Fiecare, dar, să se cerceteze pe sine însuşi şi aşa să mănânce din pâinea aceasta.”

 

 

 

1. Ziua Domnului

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că Ziua Domnlui este o rânduială creştină care trebuie ţinută continuu, petrecută în închinăciune şi cugetare spirituală, atât în public cât şi acasă. Spre deosebire de vechiul legământ mozaic, când se ţinea ziua a şaptea, creştinii, ca membri ai noului legământ trebuie să ţină ziua întâi a săptămânii [Duminica] care a fost sfinţită de Dumnezeu prin învierea din morţi a Fiului Său şi prin trimiterea Duhului Sfânt.

 

Primii creştini au ţinut-o ca zi de închinare. În ea trebuie să ne odihnim de lucrurile şi distracţiile trupeşti, să facem faptele milei şi cele care sunt absolut necesare.

Sărbători închinate sfinţilor nu avem.

 

Marcu. 16:9 „Isus, după ce a înviat în dimineaţa zilei întâi a săptămânii…”

 

Luca 24:1-6 „În ziua întâi a săptămânii, femeile…au venit la mormânt…n-au găsit trupul Domnului Isus…doi bărbaţi, îmbrăcaţi în haine strălucitoare…le-a zis:…a înviat.”

 

Ioan 20:1 „În ziua întâi a săptămânii…”

 

Fapte 2:1-4 „În ziua Cincizecimii [Duminica] erau toţi împreună în acelaşi loc…şi toţi s-au umplut de Duhul Sfânt…”

 

Apocalipsa 1:10 „În ziua Domnului eram în Duhul…”

 

Fapte 20:7 „În ziua întâi a săptămânii eram adunaţi laolaltă ca să frângem pâinea.”

 

1 Corinteni 16:2 „În ziua întâi a săptămânii fiecare din voi să pună deoparte…”

 

Psalm 118:24 „Aceasta e ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea.”

 

Levitic 23:15,16 „de a doua zi după Sabat…să număraţi cincizeci de zile pâna în ziua care vine după al şaptelea Sabat; atunci să aduceţi Domnului un nou dar de mâncare.”

 

 

 

 

 

 

 

1. Disciplina în Biserică

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că Biserica are dreptul de a exercita disciplina frăţească asupra membrilor care s-au abătut de la învăţătura creştină a Cuvântului lui Dumnezeu prin atitudine, învăţătură sau faptele vieţii. Disciplina constă în mustrare, ridicarea drepturilor şi excluderea din Biserică. Reprimirea unui exclus se va face la fel, pe baza mărturisirii şi îndreptării în urma pocăinţei.

 

Matei 18:15-17 „Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el. Dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori. Dacă nu vrea să asculte de ei spune-l Bisericii, şi dacă nu vrea să asculte nici de Biserică să fie pentru tine ca un păgân şi ca un vameş.”

 

Tit 3:10 „După întâia şi a doua mustrare, depărtează-te de cel ce aduce dezbinări…” 2Tesaloniceni 3:6 „În numele Domnului nostru Isus Hristos vă poruncesc fraţilor să vă depărtaţi de orice frate ce trăieşte în neorânduiala…”

 

1 Corinteni 5:11″…să n-aveţi nici un fel de legături cu vreunul care, măcar că îţi zice frate, este curvar, lacom de bani, închinator la idoli, defăimător, beţiv sau hrăpăret…”

 

1 Corinteni 5:12,13 „…nu este datoria voastră să judecaţi pe cei dinăuntru? …Daţi afară pe răul acela.”

 

XII. Despre rugăciune

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că rugăciunea este starea de părtăşie intimă cu Dumnezeu. Ea este exprimarea sinceră a lăuntrului nostru în faţa Domnului. Din această cauză nu avem cărţi de rugăciuni şi nu îndemnăm pe alţii să înveţe rugăciuni pe de rost.

 

Psalm. 62:8 „…vărsaţi-vă inimile înaintea Lui!”

 

Psalm.142:2 „mă rog către Domnul. Îmi vărs necazul înaintea Lui, şi-mi povestesc strâmtorarea înaintea Lui.”

 

Filipeni 4:6″…în orice lucru aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu prin rugăciuni şi cereri cu mulţumiri.”

 

După starea inimii, rugăciunea poate fi de mulţumire, cerere sau mijlocire.

 

1 Timotei 2:1″…să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri…”

 

Efeseni 5:20 „multumiţi totdeauna lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.”

 

Rugăciunea trebuie adresată Tatălui în Numele Domnului Isus. El este singurul Mijlocitor între om şi Dumnezeu. Rugăciunile adresate sfinţilor credem că nu sunt în conformitate cu Sfintele Scripturi.

 

Ioan 16:23″…orice veţi cere de la Tatăl în Numele Meu, vă va da.”

 

1 Timotei 2:5″…este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos.”

 

Rugăciunea este absolut necesară vieţii spirituale pentru creşterea, întărirea, ferirea de ispite şi biruinţa asupra vrăjmaşului.

 

Luca. 18:1 „Isus le-a spus o pildă ca să le arate că trebuie să se roage necurmat şi să nu se lase.”

 

1 Tesaloniceni 5:17 „Rugaţi-vă neâncetat.”

 

Matei 26:41 „…vă rugaţi că să nu cădeţi în ispită.”

 

Efeseni 3:16″…şi-L rog…să vă facă să vă întăriţi în putere.”

 

Rugăciunea privată se poate face oriunde, iar rugăciunea comună se face în părtăşie cu ceilalţi credincioşi din Biserică.

 

Matei 6:6 „tu când te rogi intră în odăiţa ta…şi roagă-te Tatălui tău care este în ascuns…” Matei 14:23″…s-a suit pe munte să se roage.”

 

Matei 26:36,39″…Isus a venit…în Ghetsimani…şi s-a rugat.”

 

Fapte 2:42 „Ei stăruiau…în rugăciuni.”

 

Fapte 12:5 „Biserica nu înceta să înalţe rugăciuni.”

 

Rugăciunile pentru cei morţi nu au fost practicate în Biserica creştină. Noi credem că ele nu au nici o valoare, deoarece cel mort a ajuns la locul lui imediat după moarte, fără să mai fie posibilitatea de schimbare de la un loc la altul.

 

Luca.16:26 „…între noi şi între voi este o prăpastie mare aşa că cei ce ar vrea să treacă …de acolo la noi să nu poată.”

 

XIII. Despre sfinţenie

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că sfinţirea este lucrarea progresivă pe care o face Dumnezeu prin Duhul Sfânt în viaţa păcătosului mântuit. Ea începe la naşterea din nou şi prin ea suntem făcuţi potriviţi voii Lui.

 

1 Tesaloniceni 4:3 „voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră.”

 

1 Petru 1:16 „Fiţi sfinţi căci Eu sunt sfânt.”

 

1 Tesaloniceni 4:7 „căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci la sfinţenie.”

 

Ea înseamnă curăţirea de păcat şi punerea deoparte a vieţii pentru Dumnezeu, prin despărţirea de lume. Curăţirea de păcat este făcută de sângele Domnului Isus.

 

1 Ioan 1:7 „…sângele lui Isus, Fiul Său, ne curăţeşte de orice păcat.”

 

1 Corinteni 6:11″…aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi…”

 

Evrei 13:12″…Isus ca să sfinţească norodul cu însuşi sângele Său…”

 

Despărţirea de lume şi punerea la o parte pentru Dumnezeu se face prin Cuvântul lui Dumnezeu şi prin Duhul Sfânt, care ne dă putere să ne împotrivim ispitelor şi să trăim voia Lui.

 

Ioan 17:17 „sfinţeşte-I prin Cuvântul Tău: Cuvântul Tău este adevărul.”

 

Fapte 2:40 „Mântuiţi-vă din mijlocul acestui neam ticălos.”

 

2 Corinteni 6:17″ Despărţiţi-vă de ei, zice Domnul.”

 

1 Petru 1:2″…prin sfinţirea lucrată de Duhul, spre ascultare”

 

2 Corinteni 3:18 „…suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă prin Duhul Domnului.”

 

Sfinţirea este o lucrare la care Dumnezeu îşi are partea Lui, iar omul pe a lui. Dumnezeu, prin Duhul Sfânt influenţează voinţa noastră şi ne dă puterea, iar omul acceptă pentru sine, în totul, voia şi puterea lui Dumnezeu.

 

Filipeni 2:13 „Căci Dumnezeu…vă dă, după plăcerea Lui şi voinţa şi înfăptuirea.”

 

Evrei 13:20,21 „Dumnezeul păcii…să vă facă desăvârşiţi în orice lucru bun, ca să faceţi voia Lui.

 

Coloseni  4:12″…pentru ca desăvârşiţi…să stăruiţi în voia lui Dumnezeu.”

 

Coloseni 1:22,23, 2 Tesaloniceni 1:11, etc.

 

 

 

 

 

XIV. Despre căsătorie

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că, în conformitate cu Sfintele Scripturi, căsătoria este orânduită de Dumnezeu.

 

Geneza 1:27,28 „Dumnezeu a făcut pe om…parte bărbătească şi parte femeiască. Dumnezeu I-a binecuvântat şi le-a zis:,,creşteţi şi înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi stăpâniţi-l.”

 

Căsătoria este actul de bună voie prin care un bărbat şi o femeie consimt să trăiască

 

împreună toată viaţa. Bărbatului îi este îngăduit să aibă o singură femeie, ca soţie; la fel şi femeii îi este îngăduit să aibă un singur bărbat, ca soţ. După moartea unuia din soţi, cel rămas se poate căsători.

 

1 Corinteni 7:39, Romani 7:2 „O femeie măritată este legată de lege câtă vreme îi trăieşte bărbatul; dar dacă-i moare bărbatul, este slobodă să se mărite…”

 

Întrucât şi căsătoria este o orânduială cetaţenească, ea trebuie întâi încheiată cu acte după legile statului, apoi urmează binecuvântarea Bisericii. Noi ţinem ca cei ce sunt creştini să încheie o căsătorie numai în Domnul, adică numai cu credincioşi.

 

2 Corinteni 6:14 „Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi.”

 

1 Corinteni 7:39 „…este slobodă să se mărite cu cine vrea, numai în Domnul.”

 

Căsătoria nu trebuie desfăcută prin divorţ. Divorţul este un lucru oprit pentru cei credincioşi.

 

Maleahi 2:16 „Căci Eu urăsc despărţirea în căsătorie.”

 

Matei 19:6 „Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.”

 

În cazul de adulter dovedit sau a unei părăsiri răutăcioase a căminului, credem că Sfânta Scriptură admite divorţul.

 

Matei 19:9 „Isus le-a răspuns:…oricine îşi lasă nevasta, afară din pricină de curvie, şi ia pe alta, preacurveşte.”

 

1 Corinteni 7:15 „Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu sunt legaţi.”

 

 

 

1. Dărnicia creştină

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că, potrivit cu învăţătura Sfintei Scripturi şi practica primilor creştini, membrii Bisericii sunt datori, în chip moral, să contribuie din bunurile lor pământeşti de bună voie şi după putinţă la susţinerea cauzei Evangheliei.

 

2 Corinteni 9:6,7 „Să ştiţi: cine seamănă puţin, puţin va secera; iar cine seamănă mult, mult va secera. Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui, nu cu părere de rău sau de silă, căci pe cine dă cu bucurie îl iubeşte Dumnezeu.”

 

Exod 25:2″…să-Mi aducă dar; să-l primiţi pentru Mine de la orice om care-l va da cu tragere de inimă.”

 

Exod 35:5″…fiecare să aducă prinos Domnului ce-l lasă inima.”

 

1 Cronici 29:5 „cine vrea, să-şi aducă de bună voie darurile înaintea Domnului.”

 

Romani 12:8 „cine dă să dea cu inima largă.”

 

 

 

1. Susţinerea persoanelor ce se află în slujba Evangheliei pentru a nu duce lipsă.

 

 

 

Filipeni 4:16,18 „Căci mi-aţi trimis în Tesalonic…pentru nevoile mele. Am de toate şi sunt în belşug…”

 

Tit 3:13 „Ai grijă de legiuitorul Zena şi Apolo să nu ducă lipsă de nimic din ce le trebuie pentru călătoria lor.”

 

3 Ioan 6 „vei face bine să îngrijeşti de călătoria lor într-un chip vrednic de Dumnezeu.”

 

1 Corinteni 9:14 „Domnul a rânduit ca cei ce propovăduiesc Evanghelia să trăiască din Evanghelie.”

 

Matei 10:10″…vrednic este lucrătorul de hrana lui.”

 

1 Timotei 5:18 „Căci Scriptura zice: să nu legi gura boului când treieră bucate, şi vrednic este lucrătorul de plata lui.”

 

 

 

2. Ajutorarea săracilor, orfanilor şi văduvelor.

 

 

 

Fapte 11:29 „Ucenicii au hotărât să trimită fiecare după puterea lui un ajutor fraţilor care locuiau în Iudeea.”

 

Romani 15:26 „căci cei din Macedonia şi Ahaia au avut bunătatea să facă o strângere de ajutoare pentru săracii dintre sfinţii care sunt în Ierusalim.”

 

1 Corinteni 16:1 „cât priveşte strângerea de ajutoare pentru sfinţi…”

 

Ioan 12:7,8 „Isus a zis: …pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi…”

 

Matei 25:40 „Adevărat vă spun că ori decâte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neânsemnaţi fraţi ai Mei, Mie Mi le-aţi făcut.”

 

Deuteronom 14:29 „…orfanul şi văduva…să mănânce şi să se sature pentru ca Domnul Dumnezeul Tău să te binecuvinteze…”

 

Iacov 1:27 „Religiunea curată…este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor…”

 

3. Construirea de locaşuri de închinăciune.

 

Exod 35:21 „Toţi cei cu tragere de inimă şi bunăvoinţă au venit şi au adus prinos Domnului pentru lucrarea cortului…”

 

1 Cronici 29:1,9 „…lucrarea este însemnată, căci casa aceasta nu este pentru om, ci pentru Dumnezeu. Poporul s-a bucurat de darurile de bună voie, căci le dădeau cu dragă inimă Domnului…”

 

Ezra 2:68,69″…au adus daruri de bună voie pentru Casa lui Dumnezeu…au dat la visteria lucrării, după mijloacele lor…”

 

 

 

 

 

 

 

XVI. Mijlocitorul nostru în faţa lui Dumnezeu

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că Isus Hristos este mijlocitorul nostru rânduit în mod divin între Dumnezeu şi om. Luând asupra Sa natura omenească, totuşi fără păcat, El a suferit şi a murit pe cruce pentru mântuirea păcătoşilor. El a fost îngropat, a înviat a treia zi şi s-a înalţat la Tatăl, la dreapta Căruia trăieşte pururea ca să mijlocească pentru poporul Său. El este singurul mijlocitor, Profet, Preot şi Împărat al Bisericii Sale.

 

1 Timotei 2:5″…este un singur Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni, Omul Isus Hristos.” Evrei 8:6 „…Hristos a căpătat o slujbă atât de înaltă cu cât legământul al cărui mijlocitor este El e mai bun.”

 

Evrei 9:15 „…El este Mijlocitorul pentru că prin moartea Lui să capete veşnicia…”

 

Evrei 9:24 „Hristos…a intrat chiar în cer, ca să se înfăţişeze acum pentru noi, înaintea lui Dumnezeu.”

 

Evrei 12:24 „…de Isus, Mijlocitorul…”

 

Evrei 7:25 „…trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei…”

 

Fapte 7:56″…văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu.”

 

Psalm 110:1 „Domnul a zis Domnului meu ,,şezi la dreapta Mea…”

 

1 Petru 3:22″…Isus Hristos, care stă la dreapta lui Dumnezeu, după ce s-a înalţat la cer…” Romani 8:34 „Hristos…stă la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi.”

 

1 Ioan 2:1 „Dar dacă cineva a păcătuit avem la Tatăl un mijlocitor, pe Isus Hristos…”

 

 

 

 

 

XVII. Păstrarea sfinţilor în har

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că un credincios mântuit prin jertfa salvatoare a Domnului Isus Hristos în urma pocăinţei persoanle şi a credinţei, este păstrat în această stare de har prin puterea lui Dumnezeu până în clipa de necredincioşie [când de bună voie părăseşte aceasta păstrare]. În acest scop a dăruit credincioşilor Duhul Sfânt să-I mângâie, lumineze, călăuzească şi să-I desăvârşească. Această conlucrare între Duhul Sfânt şi om se vede în toate laturile vieţii. În rămânerea în har, se împlineşte voinţa omului cu voinţa divină, lupta lui, care e sprijinită de puterea lui Dumnezeu, pentru a birui ispitele şi încercările păcatului.

 

 

 

Isaia 41: 10-13 „…Eu sunt cu tine…eu îţi vin în ajutor.”

 

Iuda 24 „Iar a Aceluia care poate să vă păzească de orice cădere…”

 

1 Petru 1:5 „Voi sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, pentru mântuire…”

 

2 Petru 2:9″…Domnul ştie să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici.”

 

1 Corinteni 10:13 „Dumnezeu, care este credincios, nu va îngâdui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre…”

 

Filipeni 1:6″…Acela care a început în voi aceasta lucrare, o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos.”

 

Ioan 10:28 „Eu le voi da viaţa veşnică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea.”

 

Romani 8:26 „Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră.”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

XIX. Biserica şi statul

 

 

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că autoritatea statului este de la Dumnezeu, fiind îmbrăcată cu putere pentru păstrarea dreptului, ordinii şi pedepsirea răufăcătorilor, potrivit cu învăţătura Cuvântului lui Dumnezeu suntem datori de a ne supune legilor, a ne îndeplini îndatoririle cetăţeneşti şi a ne ruga pentru toate autorităţile statului.

 

Tit 3:1 „Adu-le aminte să fie supuşi stăpânirilor şi dregătorilor…”

 

Romani 13:1-7 ” Oricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu. Şi stăpânirile care au fost rânduite de Dumnezeu…”

 

1 Petru 2:13,14 „Fiţi supuşi oricărei stăpâniri omeneşti şi dregătorilor…”

 

1 Timotei 2:1-3 „…rugăciuni…pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii.”

 

 

 

 

 

 

 

1. Lucrările vieţii de apoi

 

 

 

 

 

1. Starea intermediară [starea sufletului între viaţă şi moarte]

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că la moartea fizică trupul, care e din ţărână este coborât în mormânt, iar sufletul care este de la Dumnezeu se duce la cer. În acea lume sunt două stări diferite şi complet despărţite: una de fericire, odihnă şi desfătare, numită rai, sânul lui Avraam, casa din cer, etc. şi alta de pedeapsă, de chin şi suferinţă, numită iad, loc de chin, întunericul de afară, adâncul, etc.

 

După moarte sufletele celor mântuişi şi împăcaţi cu Dumnezeu se duc în rai, iar ale celor nemântuiţi se duc în iad. Ambele din aceste stări sufleteşti sunt pe deplin conştiente şi în aşteptarea judecăţii. Ele sunt fără trupuri.

 

 

 

1. A) starea celor mântuiţi

Luca 16:22 „Cu vremea, săracul a murit şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam.”

 

Luca 23:43 „adevărat îţi spun că azi vei fi cu mine în rai.”

 

2 Corinteni 5:1,7,8 „…ca să fim acasă la Domnul…”

 

Apocalipsa 6:9,10 „…am văzut sub altar sufletele celor ce fuseseră jungheaţi din pricina Cuvântului lui Dumnezeu…fiecăruia I s-a spus să se mai odihnească…”

 

Apocalipsa 7:9,14″…m-am uitat şi era o mare gloată pe care nu putea s-o numere nimeni…şi-au spălat hainele şi le-au albit în sângele Mielului.”

 

 

 

1. B) starea celor nemântuiţi

Luca 16:23 „a murit şi bogatul…era în locuinţa morţilor, în chinuri…

 

2 Petru 2:9 „…Dumnezeu ştie…să păstreze pe cei nelegiuiţi ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii.”

 

Matei 8:12 „iar fiii Impărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară, unde va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.”

 

Matei 13:49,50 „…vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor buni şi-I vor arunca în cuptorul aprins…”

 

2 Petru 2:17 „…lor le este păstrată negura întunericului.”

 

2. Venirea Domnului

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că, potrivit învăţăturii Noului Testament, Domnul nostru Isus

 

Hristos care s-a înălţat la cer, va veni cu slavă şi strălucire pentru a face judecata celor vii şi a celor morţi. Venirea Sa va fi văzută de toţi şi se va petrece în clipa pe care o ştie numai Dumnezeu Tatăl. La venirea Sa, morţii vor învia, iar cei credincioşi, care au rămas în viaţă, vor fi schimbaţi într-o clipă şi răpiţi în întâmpinarea Mirelui.

 

Fapte 1:11 „Acest Isus, care s-a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaşi fel cum l-aţi văzut mergând la cer.”

 

Matei 24:30, Marcu 13:26, Luca 21:27″…vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă.”

 

Ioan 14:3″…Mă voi întoarce şi vă voi lua cu mine, ca acolo unde sunt Eu să fiţi şi voi.”

 

1 Tesaloniceni 1:10 „…şi să aşteptaţi din ceruri pe Fiul Său…”

 

1 Tesaloniceni 4:16 „Căci însuşi Domnul…se va pogori din cer…să întâmpinăm pe Domnul în văzduh…”

 

Apocalipsa 1:7 „Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea…”

 

Matei 24:36 „Despre ziua aceea şi despre ceasul acela nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.”

 

 

 

3. Învierea morţilor

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că la venirea Domnului morţii vor învia pentru a se înfăţişa

 

înaintea scaunului de judecată; trupurile înviate vor fi schimbate în nemurire, vor fi asemenea trupului înviat al Mântuitorului. Cu acest trup se va moşteni viaţa de veci, cei mântuiţi în fericirea veşnică, iar cei nemântuiţi în pedeapsa veşnică.

 

Ioan 5:28,29 „…cei ce au făcut binele vor învia pentru viaţa, iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată.”

 

Fapte 24:15″…va fi o înviere a celor drepţi şi a celor nedrepţi.”

 

1 Corinteni 15:42 „aşa este şi învierea morţilor…”

 

1 Corinteni 15:52,53″…la cea din urmă trâmbiţă. Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii şi noi toţi vom fi schimbaţi. Căci trebuie ca trupul acesta supus putrezirii să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire.”

 

Filipeni 3:21 „…El va schimba trupul stării noastre smerite şi-l va face asemenea trupului slavei Sale.”

 

Apocalipsa 20:13 „Marea va da înapoi pe morţii care erau în ea; Moartea şi locuinţa morţilor au dat înapoi pe morţii care erau în ele…”

 

 

 

4. Judecata de apoi

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că fiecare om va fi judecat în mod drept de Dumnezeu prin

 

Domnul Isus Hristos, pentru a primi răsplata sau pedeapsa, după felul de vieţuire în viaţa pământească.

 

Fapte 17:30,31 „Dumnezeu…a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin omul pe care l-a rânduit pentru aceasta, şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă de netăgâduit prin faptul că L-a înviat din morţi.”

 

Romani 2:16 „Şi faptul acesta se va vedea când, după Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor.

 

2 Corinteni 5:10 „Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecata al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.”

 

Apocalipsa 20:12″…şi am văzut pe morţi mari şi mici stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise şi a fost deschisă o altă carte, care este cartea vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea.”

 

Fapte 24:25″…pe când vorbea Pavel…despre judecata viitoare…”

 

 

 

5. Starea de după judecată

 

 

 

Noi credem şi mărturisim că după judecata, potrivit Noului Testament, cei mântuiţi vor moşteni viaţa de veci în fericirea cerească, iar cei nemântuiţi vor fi lepădaţi de la faţa lui Dumnezeu în chinul veşnic spre pedeapsă veşnică. În aceste stări va fi fiinţa întreagă, atât trupul înviat schimbat în nemurire, cât şi sufletul.

 

 

 

1. A) starea celor mântuiţi

 

 

 

Matei 25:46″…cei neprihăniţi vor merge în viaţa veşnică.”

 

Apocalipsa 21:3,4 „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii. El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va şterge orice lacrima din ochii lor. Şi moartea nu va fi. Nu va fi nici o tânguire, nici ţipăt, nici durere pentru că lucrurile dintâi au trecut.”

 

Apocalipsa 22:3-5 „Scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului vor fi în ea. Robii Lui îi vor sluji. Ei vor vedea faţa Lui şi numele Lui va fi pe frunţile lor. Acolo nu va fi noapte, şi nu vor mai avea trebuinţă nici de lampă, nici de lumina soarelui, pentru că Domnul Dumnezeu îi va lumina, şi vor împărăţi în vecii vecilor…”

 

Matei 25:34 „Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii.”

 

 

 

1. B) starea celor nemântuiţi

 

 

 

Matei 25:46 „…aceştia vor merge în pedeapsa veşnică.”

 

Matei 25:41 „Duceţi-vă de la Mine blestemaţilor în focul cel veşnic, care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui.”

 

Apocalipsa 14:10,11 „…va bea…din vinul mâniei lui Dumnezeu…şi va chinuit în foc şi pucioasa…şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor.”

 

Apocalipsa 21:8 „Dar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinători la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este iadul, care arde cu foc şi pucioasă, adică moartea a doua.

 

Apocalipsa 20:15 „Oricine n-a fost găsit scris în cartea vieţii a fost aruncat în iazul cu foc.”

 

 

 

 https://damianion.wordpress.com/invatatura-bibliei-2/

 

 

 

/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

 

Cum a ajuns România să aibă cele mai multe minore din UE care nasc înainte de 15 ani și cine se opune educației sexuale în școli?

De către Anca Mocănaşu

 

 

România este statul cu cele mai multe mame minore din Uniunea Europeană, două minore, în medie, dând viață în spitalele de stat din sud-estul tării în ultimii cinci ani. Fiind dată această problemă, autoritățile răspunzătoare nu colaborează între ele și de cele mai multe ori nici nu cunosc numărul fetelor minore care ajung în maternități mult prea curând.

 

Președintele executiv al organizației Salvați Copiii, Gabriela Alexandrescu, a pus în evidență faptul că 40% dintre fetele cu vârsta sub 15 ani ale României reprezintă toate sarcinile de la nivelul UE, iar 23% adolescente sub 19 ani.

 

Conform spuselor reprezentantului asociației, zonele în care se înregistrează sarcini sub 15 ani sunt Mureș, Brașov, Dolj și Bacău, iar în ceea ce privește mame adolescente sub 19 ani în județe precum Bihor, Suceava, Vaslui, Constanța, Iași și București.

 

Ceea ce ne diferențiază de țări precum Olanda, Finlanda sau Danemarca sunt ținerea cursurilor de educație sexuală în școli, aspect complet ignorat, și mai mult decât atât, nepermis de către majoritatea partidelor politice alături de Biserica Ortodoxă Română.

 

 

 

Pe platforma Dela0.ro, jurnalista Diana Oncioiu este unul dintre puținii jurnaliști care au abordat acest subiect. Iată ce susține aceasta!

 

• „Fenomenul mamelor minore sau mai degrabă felul în care autoritățile se raportează la el seamănă foarte mult cu un alt subiect și anume toaletele din curțile școlilor. De ce spun asta? Pentru că vorbim de un subiect despre care autoritățile tot constată că nu stau bine dar nu fac nimic să schimbe acest lucru. Despre fenomenul mamelor minore, spre exemplu, m-am uitat, s-a discutat prima oară de la tribuna Parlamentului în legislatura 2004-2008. Iată-ne la 13 ani distanță în același punct. În fiecare an, câte un politician sau câte o autoritate remarcă faptul că ocup printre primele locuri sau chiar primul loc la mame minore la nivelul Uniunii Europene sau ocupăm un loc fruntaș când vine vorba de întreruperi de sarcină în rândul minorelor.”

 

Nepracticarea orelor de educație sexuală, arată Diana Oncioiu, reprezintă principalul obstacol în limitarea fenomenului. În ciuda faptului că există un secretar de stat în Ministerul Educației care, în principiu, se ocupă de gestionarea acestei inițiative, realmente elevii nu au acces la acest tip de informație.

 

 

 

• „Când vine vorba de educație sexuală lucrurile stau cumva la fel. Acest subiect este, la fel, pe masă de la începutul anilor 2000, de-atunci tot discutăm de educația sexuală și importanța ei. Există la nivelul Ministerului Educației un secretar de stat care gestionează acest subiect dar, cu toate acestea, noi suntem la nivelul la care, în 2021, elevii nu primesc la școală informații din zona educației sexuale. Autoritățile vor spune că există un opțional, educație pentru sănătate, care cuprinde și câteva ore ce vizează educația sexuală, dar acest opțional a ajuns undeva la 6% dintre elevi. Este foarte important și ce au învățat acești elevi la orele de educație pentru sănătate, respectiv educație sexuală. Noi am întrebat o parte din acești elevi iar răspunsurile lor arată că informațiile pe care le-au primit au venit de la oameni care nu sunt deloc avizați să le ofere și acești oameni nefiind avizați n-au făcut decât să rostogolească aceleași mituri și prejudecăți legate de educația sexuală.”

 

Și mai alarmant este faptul că nu sunt politici integrate ori coordonare și reacție în rândul autorităților care sunt direct sau indirect răspunzătoare de gestiunea fenomenului mamelor minore.

 

• „Referitor la cum ar putea fi redus acest fenomen, este simplu: Avem nevoie de politici integrate. Ce înseamnă politici integrate? Să ai actori la nivel local care să lucreze împreună. Actori la nivel local înseamnă Școală, Protecția Copilului, Spital și Poliție. La nivel central înseamnă să se așeze la aceeași masă Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Ministerul Justiției pentru a elabora o strategie de combatere a acestui fenomen. Întorcându-ne la nivel local, de ce este important ca acei actori să lucreze împreună: Pentru că doar așa poți cumva să faci prevenție în primul rând. Noi, la Dela0.ro, ne-am uitat într-o campanie privind violența împotriva femeilor la acest fenomen al mamelor minore. Și am cerut chiar date de la acești actori locali pentru că am vrut să vedem cum se raportează ei la fenomenul mamelor minore. Ceea ce am descoperit este că acești actori nu lucrează absolut deloc împreună, nu au habar ce face fiecare și, dincolo de asta, unii dintre ei chiar nu monitorizează acest fenomen. De exemplu, un inspectorat școlar județean ne-a spus că nu are date și ne-a solicitat să ne îndreptăm către școli. Deci inspectoratul școlar județean habar nu are dacă un anumit număr de mame minore din județul respectiv au continuat sau nu școala, dacă școala le-a ajutat în vreun fel, le-a oferit suport în vreun fel, ca ele să nu abandoneze școala. Deci inspectoratul școlar respectiv nu avea aceste date. Ori inspectoratul școlar județean nu este doar un administrator de hârtii, el este reprezentantul Ministerului Educației în teritoriu, el ar trebui să știe ce se întâmplă, ar trebui chiar să facă propuneri, ar trebui să discute cu școlile despre acest fenomen, dar acest lucru nu se întâmplă.”

 

 

 

Diana Oncioiu a susținut că mamele minore sunt sesizate de abia în momentul în care acestea trebuie deja să nască, condamnabilă pentru acest lucru fiind activitatea școlilor care nu remarcă sau ignoră absenteismul copilelor.

 

• „Dacă ne uităm la nivelul spitalelor, spitalele ar trebui să aibă un asistent social. În momentul în care tu ai o mamă minoră, de 14-15 ani, care vine să nască tu automat trebuie să sesizezi: Poliția, pentru că sarcina este automat rezultatul unei infracțiuni, fie că e vorba de act sexual, fie că e viol. Și a doua oară, Protecția Copilului. De multe ori, noi aflăm de aceste cazuri în momentul în care minora naște. Acest lucru arată că avem probleme la nivel de școală. Școala ar trebui să fie prima care ar trebui să sesizeze când o minoră rămâne însărcinată. În primul rând, când o minoră rămâne însărcinată abandonează școala. În momentul în care vezi că o minoră nu-ți mai vine la cursuri ar trebui să te intereseze de ce nu mai vine. În momentul în care o vezi însărcinată, tu ar trebui să anunți, să discuți cu părinții, să vezi dacă poți să-i oferi suport, dacă nu sunt părinții să vorbești la Protecția Copilului.”

 

De asemena, jurnalista a explicat: „Ajungem și la Protecția Copilului, unde nu doar că lipsesc serviciile, lipsesc și profesioniștii. În ce privește Poliția și parchetele, o primă problemă ar fi lipsa camerelor de audiere pentru minori, lipsa anchetatorilor specializați în abuzurile sexuale, dar și lipsa unei monitorizări a fenomenului. Ajungem la Poliție, respectiv parchete și aici sistemul este deficitar. În primul rând, nu avem camere de audiere pentru minori. Audierea unui minor este ceva cu totul diferit față de orice altă audiere. Nu avem polițiști și procurori specializați să audieze un minor. Nu e ca și cum ai audia orice altă persoană. E nevoie să ai o anumită pregătire pentru că e o infracțiune destul de complicată, iar cel din fața ta este un minor. Deci noi avem practic, dincolo de faptul că acești actori nu lucrează împreună, fiecare din acești actori prezintă o serie de probleme. Atât timp cât acestea nu sunt rezolvate și nu vor lucra împreună vom continua să vorbim și să constatăm an de an că avem foarte multe mame minore și că avem foarte multe întreruperi de sarcină în rândul minorelor.”

 

 

 

Cine împiedică introducerea educației sexuale în școli?

 

Pe lângă politicieni și BOR, nici părinții sau profesorii nu susțin cursurile de educație sexuală: „Ei au și un rol foarte important în a propune modificări legislative, în a propune politici publice, deci politicienii sunt primii care se opun educației sexuale în școli. Dar nu toți. Sunt politicieni din PSD și PNL. Singurul partid care și-a asumat această opoziție la educația sexuală este AUR, dar el este intrat recent în Parlament. Revenind la politicienii PSD și PNL sunt aceiași politicieni pe care i-am văzut foarte vocali în perioada referendumului pentru familie, politicieni care susțineau căsătoria care trebuie să se întâmple doar între o femeie și un bărbat și atât. Sunt aceiași politicieni pe care i-am văzut promovând, dar și participând la marșurile pro-viață, care sunt o variantă cosmetizată a marșurilor anti-avort. Deci aceștia sunt politicienii pe care i-am văzut, care se opun predării educației sexuale în școli. Ei nu doar se opun la nivel discursiv, ci și acționează în acest sens. Cel mai recent exemplu este modificarea legii. Un grup de 7 parlamentari PNL și PSD au reușit să scoată termenul de ”educație sexuală”, să-l înlocuiască cu ”educație sanitară”. Și nu doar atât. Au introdus obligativitatea acordului părinților pentru care elevii să poată participa la aceste cursuri de educație sanitară. Al doilea actor important este reprezentat de culte, cultele religioase. Bineînțeles că discursul predominant este cel al BOR (Biserica Ortodoxă Română, n.red.) pentru că trăim într-o țară creștin-ortodoxă. BOR este activ de foarte mulți ani pe această zonă.”

 

Cum anume se implică biserica în educație?

 

„De exemplu, în 2011, Arhiepiscopia Sucevei a tipărit o broșură prin care încerca să semnaleze ”pericolul” educației sexuale. Bineînțeles că nu există studii, deși au menționat cuvântul ”studii” încercând să explice că în țările în care se predă educație sexuală a crescut numărul avorturilor, numărul sinuciderilor. Fals absolut, ambele informații, care nu erau bazate pe nicio cercetare, niciun studiu, nimic. Dar această broșură a circulat câțiva ani de zile atât în școli, cât și în spitale. Biserica e influentă și pe alte paliere, mai exact pe zona de grupuri și asociații de părinți și mă refer aici la asociațiile părinților pentru ora de religie care, din nou, sunt foarte vocale pe tema educației sexuale și în această zonă există oameni destul de influenți. Unul dintre ei este, de exemplu, chiar unul dintre fondatorii acestei asociații pentru ora de religie, s-a retras din ea cred că în 2015. O persoană care este de mult timp secretar de stat în Ministerul Educației. Soția acestei persoane a fost destul de implicată în elaborarea a trei opționale menite să înlocuiască cumva educația sexuală. Sunt opționale care elaborează la nivel de educație sexuală abstinența. Deci cam aceștia sunt actorii, repet, nu doar vocali, important de reținut asta, ei nu sunt doar vocali când vine vorba de educația sexuală, de faptul că se opun predării educației sexuale în școli, ei și acționează pentru a se asigura că elevii nu primesc informații legate de educația sexuală.”

 

 https://www.pov21.ro/2021/12/16/cum-a-ajuns-romania-sa-aiba-cele-mai-multe-minore-din-ue-care-nasc-inainte-de-15-ani-si-cine-se-opune-educatiei-sexuale-in-scoli/

 

////////////////////////////

 

 

Revolta politiştilor! MAI trimite pompierii să verifice românii carantinaţi

Conducerea MAI trimite pompierii să verifice românii carantinaţi. Seful DSU Raed Arafat şi chestorul-şef de poliţie Bogdan Despescu au luat această decizie dupa ce politistii au refuzat controalele pe motiv că nu este atributia lor. Dezvăluirea a fost făcută de sindicatul Europol.

 

Poliţiştii refuză să mai verifice persoanele carantinate. Urmare a refuzului acestora, la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne s-ar fi decis includerea pompierilor, jandarmilor și a altor categorii militare în activitatea de verificare a carantinaţilor. „Cei care ocupă funcții politice în MAI, secretarii de stat Despescu și Arafat și-au activat „slugile” și le-au „asmuțit” împotriva populației.

 

După ce au văzut că polițiștii și-au studiat atent fișa postului și au constatat că nu au atribuții pe linia verificării persoanelor față de care s-a luat măsură carantinării/izolării, s-a instalat panica în MAI.

 

Rezolvarea însă a venit repede. Cei doi secretari de stat le-au impus, în mod ilegal, pompierilor să desfășoare activitățile de verificare a persoanelor carantinate.

 

Singura problemă, una „mică” de altfel, este că pompierii nici măcar nu au dreptul, conform legii. Cu alte cuvinte, pompierii vor ajunge să fie umiliți de orice carantinat care cunoaște legea și știe că doar în fața polițiștilor și jandarmilor are obligația de a se legitima”, a transmis Sindicatul Europol, pe Facebook.

 

Cosmin Andreica, lider EUROPOL, a explicat la Antena 3 că „pompierii nu au astfel de atribuții de a legitima persoane, ne vom afla în situația ridicolă în care doi pompieri în fața unei uși a unei persoane carantinate vor ajunge să sune la 112 pentru că persoana refuză să se legitimeze în fața lor”.

 

„Practic obligația de a se legitima există doar în fața polițiștilor, jandarmilor și a polițiștilor locali”, a mai spus Cosmin Andreica.

 

 

https://psnews.ro/revolta-politistilor-mai-trimite-pompierii-sa-verifice-romanii-carantinati-608832

 

//////////////////////////////

Cand poporul doarme,Tara ia foc! Facturi la GAZE de 6 ori mai mari. Protest în Bihor. „Anul trecut am plătit pe luna noiembrie 320 de lei, acum 1.800”

 

Zeci de oameni din Bihor au primit facturi şi de șase ori mai mari la gaze, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

 

 

Zeci de localnici ai unei comune din Bihor au ieșit in stradă pentru a-și manifesta nemulțumirile, după ce au primit facturi şi de șase ori mai mari la gaze, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, transmite Realitatea Plus. Se pare că deși operatorul de energie trebuia să plafoneze noile facturi, compania nu a făcut acest lucru. Dimpotrivă, a emis facturi cu valoare aproape dublă faţă de preţul stabilit prin lege.

 

„Anul trecut am plătit pe noiembrie 320 de lei acum 18 milioane. Cam de 5 ori mai mult. Trebuia să avem o plafonare la 360 nu s-a întâmplat. Ei spun că nu au făcut plafonarea pentru că normele guvernului au venit târziu, dar au fost publicate în Monitorul Oficial pe 28 octombrie, ei au dat pe 1 noiembrie, deci aveau.”, a spus unul dintre localnici.

 

Oamenii spun că nu își permit să plătească sumele uriașe. Mulți și-au schimbat deja furnizorul, dar spun că nu știu cum își vor recupera banii pe care i-au plătit în plus.

 

Virgil Popescu, reacție

Furnizorul s-a ales cu o amendă de 50.000 de lei de la ANPC, a scris, miercuri, pe Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu.

 

„Aș dori să transmit un avertisment clar: nicio companie furnizoare nu își va bate joc de români! Să emită facturile pentru lunile noiembrie 2021 – martie 2022 în acord cu legea nr. 259 din 29 octombrie 2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022! În mod contrar vor exista sancțiuni dure. Ca de exemplu: Abonații Gaz Vest SA – din județul Bihor – au primit facturile aferente lunii noiembrie fără să fie aplicată legea care prevede plafonarea și schema de compensare! Drept urmare am luat atitudine! Și în urma controlului celor de la ANPC rezultatul este următorul: s-a aplicat Legea 363/2007 și s-a constatat că au încălcat art.6 alin.(1), lit.d.- prețul sau modul de calcul al prețului. Cei de la Gaz Vest SA au primit o sancțiune contravențională de 50.000 lei- și conform art.15-1 odată cu aplicarea sancțiunii contravenționale principale se aplică și sancțiunea complementară de recalculare a consumului citit sau estimat pentru consumatorii casnici începând cu data de 01.11.2021, în termen de 15 zile!”, a scris Virgil Popescu pe pagina sa de Facebook.

 

https://www.dcnews.ro/facturi-la-gaze-de-6-ori-mai-mari-protest-in-bihor-anul-trecut-am-platit-pe-luna-noiembrie-320-de-lei-acum-1-800_850853.html

////////////////

 

Un personaj sinistru al PSD = ciuma roşie = mafia pe nedrept uitat: Nicolae Văcăroiu

 

Nicolae VacaroiuGalaxia Văcăroiu – un cocktail PSD de 5 stele (articol din ianuarie 2004)

 

Campania anticorupţie violentă din 2000 a adus PSD (ex-PDSR) din nou în fruntea bucatelor guvernamentale. După trei ani de guvernare am aflat ce ştiam: PSD îşi schimbă părul, dar năravul ba. Organigramele ministerelor au fost desfiinţate şi reînfiinţate cu alţi funcţionari publici dependenţi, clienţi sau membri ai PSD. Peste 20.000 de funcţionari publici au luat calea pribegiei, pe motive de incompatibilitate politică. Un lucru mai puţin cunoscut ne-a atras atenţia. Unul dintre criteriile pe care pesediştii le-au folosit pentru selectarea oamenilor de încredere a fost nu numai afilierea politică sau gradul de rudenie, ci chiar prietenia în afacerile de tot felul, multe dintre ele penale.

 

Cine conduce Jenantul României

 

Senatul României este condus (era în 2004 – n.m.), părerea mea, de către senatorul PSD Nicolae Văcăroiu. Cine este Nicolae Văcăroiu? Fost premier al României în perioada 1992 – 1996, apoi senator PDSR. Din 2000, senatorul de Argeş, judeţul unde se produce celebra “ţuică de Piteşti vioaie”, a fost numit preşedinte al Senatului României. Background-ul său de funcţionar public are la activ, din perioada Opoziţiei, tinicheaua BID-FNI-Vântu, care răsună la fel de strident ca şi creditele neperformante ale Bancorexului. Mai mult, o bună perioadă, Văcăroiu a stat în funcţia de preşedinte cu un salariu de mii de parai de la BID. Prezentarea acestui mic trecut profesional are rostul de a ne lămuri, pe mai departe, din ce sistem solar se trag colaboratorii lui Nicolae Văcăroiu şi cum au ajuns ei să stăpânească funcţii centrale pe Terra. Iar cheia acestei apropieri cu tentacule a fost înregistrată la Registrul Comerţului sub denumirea Fineco SA. Unde acţionar fruntaş a fost chiar Banca de Investiţii şi Dezvoltare, condusă de Văcăroiu.

 

Cine şi ce se învârte în jurul lui Văcăroiu?

 

N-aţi ghicit, răilor, Pământul nu se învârte cu dl. Văcăroiu, ci după domnia sa! Pentru că, în mijlocul sistemului solar de pile-relaţii-cunoştinţe, în jurul Soarelui gravitează celelalte planete, fiecare cu horoscopul ei politic şi de interese. Luna este deputatul Alexandru Stănescu, şef PSD Argeş. Mercur este Mihai Ungheanu, secretar general al Camerei Deputaţilor. Venus este Petru Crişan, fost ministru al Guvernului Soare, înainte de 1996. Războinicul Marte a atacat şi s-a retras prin persoana lui Micky Şpagă (Şerban Mihăilescu – n.m.), integrat perfect în orice sistem solar. Şi Jupiter – Teodor Gavrilă fost secretar de stat în Guvernul Soare. Saturn şi Uranus – Sorin Panaitescu şi Dan Fruntelată – sunt planetele-consilier ale Soarelui, vechi amici de la explozia solară Bancorex. Neptun, greu la funcţie şi la influenţă, este fostul secretar de stat Gheorghe Oană. Pluto este mare şi acum, guvernează activitatea APAPS sub numele de terrian Ovidiu Muşetescu. În jurul Soarelui mai gravitează discret doi meteoriţi: Mircea Hamza, şeful Biroului de Presă al Senatului Solar, şi Octavian Partenie, fost înalt funcţionar guvernamental prin Guvernul Soare. Bătălia pentru Terra în acest sistem solar nu s-a încheiat încă.

 

Umbra lui Văcăroiu. La Camera Deputaţilor

 

Există funcţionari publici la Camera Deputaţilor care îşi ţin ascunse în sertar averea şi meandrele afacerilor personale, că doar n-o îndrăzni cineva să cotrobăie în biroul în biroul secrtarului general Mihai Ungheanu-Mercur, de exemplu. Numele acesta vă sună cunoscut: e tovarăşul care a propus construirea unui ţarc special, ca pentru vite, la Palatul Parlamentului, pentru a ţine sub bici jurnaliştii mai îndrăzneţi. Cum să-l întrebi pe tovarăşul Ungheanu, când îl prinzi pe vreun culoar solar, de ce e aşa modestă declaraţia sa de avere laolaltă cu trecutul său bancorexist. Sau despre afacerile sale bine legate de Văcăroiu sau Micky Şpagă? Discuţia purtată cu Mercur a fost un agreabil exerciţiu de ventriloc. I-auzi, ia! ”La Fineco SA mai sunt acţionar?! Ha! Ha! Ha! Am dat 3 milioane acolo la constituirea firmei, mai multe nu ştiu. L-am mai sunat pe Octavian Partenie care mi-a zis că firma mai lucrează, dar nu sţiu nimic. Rep.: Sunteţi administrator şi acţionar la Getica SRL şi Saint George SRL. ”Care Getica? Nu ştiu. Apar eu într-o firmă ca asta? Cum, sunt administrator? Ha! Ha! Ha! Da, îmi amintesc ceva-ceva. Da’ e o firmă care nu merge, o să mă scot de-acolo. Am uitat cu desăvârşire de ea. În cealaltă firmă, Saint George, am ieşit demult, am făcut act notarial, e vina acţionarului că n-a făcut demersurile necesare.” (Minciuna, sufletul nepieritor la comunismului. – n.m.)

 

Văcăroii vechi…

 

Prins cu trei firme nedeclarate, unde mai este şi administrator, Ungheanu-Mercur n-are mustrări de conştiinţă. Doar ”în octombrie 2000, înainte de alegeri, deci ar trebui să-i mulţumesc preşedintelui Constantinescu, m-au scos de sub urmărire penală din lotul Bancorex. N-a intervenit nimeni pentru mine.” Ce alţi grei sunt în sistemul solar al prieteniei? Unul dintre ei este fostul secretar general al Guvernului, Şerban Mihăilescu, alintat Micky Şpagă, alias Marte. Însă s-a retras imediat când s-a aflat de participarea sa în Fineco. Cot la cot cu el, tot acţionar, este Octavian Partenie, meteoriticul, acţionar la Fineco şi prieten cu Mercur. Partenie este un fost mare amploiat de la diferite departamente din Guvernul Soare.

Îl mai găsim pe lista acţionarilor Fineco SA pe Neptun, un anume Gheorghe Oană. Ştiţi cu ce s-a ocupat el o perioadă? A fost ministru secretar de stat la Finanţe şi era responsabil cu negocierea cu Asociaţia Păgubiţilor FNI. Adică omul lui Văcăroiu negocia şi cu cei care-l acuzau pe Soare că le-a topit banii la FNI. Lista coincidenţelor de horoscop guvernamental continuă: Venus, Petru Crişan, fost ministru al Comerţului în Guvernul Soare, şi Jupiter, Teodor Gavrilă, fost secretar de stat la MApN, tot în Guvernul Văcăroiu. Pe Venus l-au prins acţionar în vreo 13 firme chiar în timpul mandatului de ministru. Noroc cu lumina Soarelui, care l-a protejat de un loc umed şi întunecos.

 

…şi văcăroii noi

 

Nu e nevoie să vă stoarceţi memoria pentru a descoperi cine sunt ăştia noi. Arcom, celebrul exportator de muncitori la Krivoi-Rog, a fost unul dintre ei. Nu vă spune multe, dar poate veţi descoperi un nume care vă spune: Pluto – Ovidiu Muşetescu, a fost administrator la Arcom. Da, e una şi aceeaşi persoană cu actualul (era în 2004 – n.m.) ministru al Privatizării. Un alt acţionar important este Luna – Alexandru Stănescu, deputat PSD de – de unde altundeva?! – Argeş, şef al organizaţiei locale. Declaraţiile sale de avere şi de interese nu coincid întru totul ce evidenţa de la Registrul Comerţului de pe Terra. Fostul ministru al Industriilor din Guvernul Soare este acţionar la firma Lasfin Instruments. Tot din constelaţia business-Văcăroiu vi le prezentăm pe Saturn şi Uranus – Sorin Panaitescu şi Dan Fruntelată. Saturn e directorul de cabinet şi şeful consilierilor lui Văcăroiu de la Senat. Şi el acţionar la Fineco. Concidenţele planetare încep să se lege. Tot consilier al lui Văcăroiu la Senat este Uranus – Nicolae Dan Fruntelată. Cercetat în lotul Bancorex, a ieşit cu fruntea curată. Aşa mult s-a bucurat că a şi făcut două firme pe care nu le-am putut găsi în declaraţia sa de avere. Prima este Stizo-Gim, iar pentru a doua firmă, mai aveţi un pic răbdare. L-am contactat pe şeful Biroului de Presă al Senatului pentru a obţine un punct de vedere oficial. ”Nu ştiu cum au ajuns Frunte şi Panait consilieri ai dlui Văcăroiu. Fac parte din aparatul propriu al Preşedintelui. Pleacă dl. Văcăroiu, pleacă şi ei de la Senat. Eu sunt însă permanent, am venit aici prin concurs. Dl. Văcăroiu îşi alege propria echipă fără să fie obligat să dea vreun concurs. Panaitescu a fost directorul de Cabinet al domnului Văcăroiu, pe vremea când era premier” – ne-a declarat apăsat Mircea Hamza.

 

Senatul Solar al României SA

 

Consilierul lui Văcăroiu de la Senat, Uranus-Fruntelată este acţionar în Grupul de Companii Opalin SA, firmă pe care n-am regăsit-o prin declaraţiile de avere sau de interese, pentru că nu au fost ele însele de găsit. Dar, stupoare, să vedeţi ce mic e sistemul solar! Acţionar la Opalin este şi Simona Hamza, chiar soţia şefului Biroului de Presă al Senatului. Vizibil surprins de întrebarea noastră, Mircea Hamza ne-a răspuns prompt, cu date din actele firmei soţiei, acte pe care le avea la el la birou. Cum nu prea se pupa activitatea de funcţionar public la Administraţia Financiară a Sectorului 1 a soţiei sale cu obiectul de activitate al firmei – producţie de publicitate şi film – Hamza ne prezintă scenariul. ”În 1997 am fondat firma şi, pe atunci, nu eram funcţionar public. Eram încă director la “Sahia” şi n-am putut să mă trec eu în cate pentru că era conflict de interese. Firma avea acelaşi obiect de activitate cu “Sahia”, producţie de publicitate, filme, chestii de-astea. Când am demarat procesul de înfiinţare al firmei eram în incompatibilitate.” Cum s-a cunoscut soţia sa cu Fruntelată? Nu se întâlniseră niciodată, în schimb Hamza, da: ”Am lucrat împreună în Guvernul Văcăroiu, aşa ne-am cunoscut.” Îi servim o gogoaşă: da, e cu profit zero, nu prea aţi făcut bani cu ea. În realitate, Grupul de Firme Opalin SA a făcut un profit de 100 de milioane de lei cu un singur angajat. ”Da, n-a mers, aţi văzut că n-are profit. În septembrie 2003 am făcut actele pentru a ieşi din firmă, că nu merge.” (Minciuna, sufletul nepieritor la comunismului. – n.m.)

 

Aştia sunt oamenii care gravitează în jurul Soarelui Senatului României. Amploiaţi, prieteni, foşti subalterni, majoritatea colegi de firme şi interese întortocheate, au ajuns “inexplicabil” în poziţii foarte înalte. Cine i-a promovat în aceste funcţii înalte: prietenia şi interesele, horoscopul sau competenţa lor? Judecaţi singuri.

 

Fostul adjunct al lui Viorel Hrebenciuc, actualul (era în 2004 – n.m.) secretar al Camerei Deputaţilor, acelaşi Ungheanu-Mercur, acţionar nu numai la Fineco, explică de ce au făcut firma. ”Ideea cu Fineco ne-a venit în 1997, în Opoziţie. Era un prilej de a ne întâlni o dată pe an la un pahar cu vin, eram într-un fel legaţi să ne vedem măcar o dată pe an.” Deci, tot vinul îi lega mai mult în sistemul solar Văcăroiu. (“Academia Caţavencu”, nr. 630/2004)

 

Citeste si articolele:

 

Guvernarea Vacaroiu-PSD sau cum a fost jefuita Romania

Nicolae Vacaroiu, unul dintre demolatorii economiei romanesti

Nicolae Vacaroiu, omul de paie al KGB-istului Ilici Iliescu

Banca lui Vacaroiu a falimentat FNI, Sorin Ovidiu Vantu a comandat asasinate

Premierii PSD = ciuma roşie = mafia: mafioţi, puşcăriaşi, plagiatori, imbecili şi, hâc, beţivani

 

 

Det pe   http://asapteadimensiune.ro/un-personaj-sinistru-al-psd-ciuma-rosie-mafia-pe-nedrept-uitat-nicolae-vacaroiu.html

////////////////////////////

„România educată”? sau „România furată”?

de Gabriel Liiceanu     Contributors.ro

 

 

Gabriel Liiceanu © Emanuel Tânjală

Și o vorbă în treacăt adresată președintelui Johannis

 

Pentru mine, cea mai frumoasă promisiune politică din câte am auzit în ultimii 30 de ani a fost „România educată”. Frumoasă, nobilă, concisă și bine țintită: nu e despre autostrăzi, canalizare, spitale și altele din care se compune viața omului civilizat de azi, ci e chiar premisa acestora, reforma minților care le-ar face pe toate cu putință.

România needucată ne doare și ne costă cel mai mult. Cu normele morale la pământ, cu 42% analfabeți funcționali, cu mii de adolescente-mame minore, cu zeci de mii de copii abandonând an de an școala, dar și cu doctorate furate cu zecile de mii, cu politicieni care au uitat limba română înainte de a o fi învățat, cu universități private care dau diplome pe veresie, cu contraselecția operând în ocuparea funcțiilor publice – e limpede, pentru orice om cu mintea încă întreagă, că în felul acesta nu vom avea niciodată drumuri, canalizare, școli, spitale și altele din care se compune viața omului civilizat de azi.

Orice promisiune e un cuvânt dat. Iar pe omul politic, ca pe orice om care promite, nu prea ai încotro, trebuie să-l crezi pe cuvânt, chiar dacă te-ai ars de-atâtea ori. Te-ai ars, și totuși speri. Continui cu disperare să speri. Sau nu mai speri și-ți iei lumea în cap. Slăbiciunea promisiunii e că oferă ca garanție a ținerii ei doar onoarea promițătorului. Iar simțul onoarei nu face parte din alcătuirea naturală a omului (din a omului politic cu atât mai puțin), așa cum fac parte respirația, oboseala, somnul sau nevoia de mișcare. Simțul onoarei îl ai sau nu-l ai.

„România educată” a fost promisiunea unui program de redresare a noastră ca națiune, și el ar fi trebuit să-nceapă tocmai de la educarea în spiritul respectării cuvântului dat. În comunităţile mature, cuvântul dat te leagă de promisiunea făcută şi-i leagă pe oameni unii de alţii. În virtutea acestui contract nevăzut, şi nu a legilor, funcţionează, de fapt, orice comunitate, și cu atât mai mult o țară.

La noi însă, adică de vreo 70 de ani, de când istoria ne-a împins în zodia minciunii, oamenii nu prea mai fac ce spun. Devenite simple baloane de săpun, cuvintele „se sparg” și dispar fără urmă de îndată ce au ieşit din gură. Noi ne-am eliberat social de cuvinte şi cuvintele nu ne mai leagă între noi. Nepriponiţi de cuvinte în spațiul comunitar, suntem în bătaia vântului şi societatea noastră se destramă.

Deși știu toate astea, continui să iau vorbele celorlalţi în serios şi să aștept și să mă chinui trăind o vreme în orizontul lor de promisiune şi de minciună la pândă. Știu, desigur, că într-o promisiune, decisive sunt nu cuvintele – rostite, cuvintele nu au în ele însele condiția împlinirii lor – , ci decisivă e calitatea persoanei care le emite. Știu și, cu toate astea, sunt uşor de înşelat. Încep prin a-i crede pe toţi „pe cuvânt”. Așa cum l-am crezut – și de aceea l-am ales – pe Klaus Iohannis ca președinte când și-a făcut campania anunțând ca program prezidențial „România educată”. Dându-și cuvântul că va educa România, președintele țării și-a pus iscălitura pe contractul nevăzut făcut cu poporul lui. Neținută, promisiunea aceasta e cea mai plină de consecințe nefaste, pentru că ne distruge tuturor celor care am crezut în ea ultimele resurse de speranță.

 

***

 

Când Ludovic Orban, ca prim-ministru, l-a numit ministru la Educație pe Sorin Cîmpeanu, a făcut-o declarând că acesta e omul care va implementa exemplar în viața românilor programul „România educată”. Ecce homo! O vorbă din care cel care-a rostit-o nu credea o iotă. În presă s-a zvonit că numirea lui Sorin Cîmpeanu venea de la președinte. Dar în virtutea a ce?, stai și te-ntrebi. Ce făcuse până atunci Sorin Cîmpeanu pentru gospodărirea educației, a domeniului care asigură calitatea materialului uman din care este plămădită o societate? Am spus deja că „numirea recentă a lui Sorin Cîmpeanu la Învățământ este de-a dreptul impudică la scară națională”. Cum să introduci într-un guvern de centru-dreapta, mă întrebam, un personaj care a trecut prin guvernul Ponta, care a pus umărul la spălarea acestuia de plagiat, care a înființat Pro România cu Ponta și Tudose, care a validat în vrac 70.000 de diplome ieșite din „fabrica de diplome Spiru Haret”, care a devenit membru în Academia de Științe ale Securității Naționale înființate de Gabriel Oprea, deținătoarea recordului în materie materie de membri cu teze de doctorat plagiate.

Își putea oare permite România să plătească un preț atât de ridicat pe aranjamentele politice din culise? Încheiam spunând că, prin acest acest balet politic incalificabil, participarea la alegerile viitoare va și mai precară și că, în felul acesta, revenirea la rampă a PSD-ului a început deja.

Și iată că, zilele acestea, îl vedem pe Cîmpeanu trecând la „implementarea exemplară” a programului prezidențial „România educată”! Emilia Șercan e cea care a tras semnalul de alarmă pentru ce ni se pregătește – ca de obicei, în culise –, fără să ni se spună care este adevărata miză a unui ordin ministerial.

Românii oricum s-au plicitsit, s-au lehămesit, s-au sastisit, s-au resemnat. Nu mai cer socoteală pentru ce se face în numele lor și fără acordul lor.

Nu voi intra în detalii în privința modificărilor pe care ministrul Educației vrea să le introducă în „Metodologia de analizare a plagiatului” care stă la baza activității unui Consiliu menit să detecteze tezele de doctorat plagiate: „Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare” (CNATDCU). A făcut-o pe larg Emilia Șercan într-un text publicat recent pe Facebook. Atât e de spus pe înțelesul nostru al tuturor: „modificările” propuse de Sorin Cîmpeanu vizează amnistierea furtului, a furtului descoperit într-un al doilea pas.

Modificarea sună, în conținutul ei, așa: respingerea unor sesizări noi pentru teze pentru care s-a emis deja un verdict, chiar dacă ar exista indicii temeinice de plagiat care nu au fost analizate inițial. Imaginați-vă că un complet de judecată – în lipsa tuturor probelor – dă inițial un verdict greșit și îl absolvă pe criminal de crimă, pe hoț de furt, pe făptaș în general de fapta care lezează întreaga societate. După o vreme ies însă la lumină probele crimei, hoției, nelegiuirii. Dar între timp, în codul legislativ al acelei țări, se introduce o „modificare” care decretează că criminalul, hoțul, nelegiuitul, dovediți ca atare într-un al doilea pas, nu mai pot fi condamnați. Ei pot zburda în libertate după crima făcută, după bunurile furate, după legea călcată în picioare.

La acestea revin „modificările Cîmpeanu”. În cazul nostru, cel dovedit într-un târziu că a furat pagini născute din mintea și munca altuia nu mai are a se teme de noua descoperire. El va beneficia, ca hoț ordinar, de onoarea titlului academic și de banii primiți de la Stat (deci de la noi) pentru titlul obținut cu osteneala hoției sale. Asta în privința hoțului. Dar în privința celui care-i netezește calea, împiedicând ca dreptatea să se facă – ce putem spune? Nu e teribil să-l faci agent al implementării „României educate” tocmai pe complicele la hoție, pe cel care i-a dat binecuvântarea?

Pretenții nu am nici de la Sorin Cîmpeanu ca ministru, nici de la Ioan Aurel Pop care, ca președinte al CNATDCU, i-a dat, la cerere, ministrului, în vederea legitimării modificărilor sale, o scrisoare lipsită de orice ambiguitate: „În numele conducerii CNATDCU, apreciez ca fiind oportune modificările propuse”. Nu aștept nimic bun nici de la vicepreședintele CNATDCU, Mircea Dumitru, de vreme ce, după ce a declarat public că nu e de acord cu „modificările Cîmpeanu”, odată invitat de acesta la minister, a făcut pasul înapoi, fiind de acord ca asupra unei teze odată verificate integral să nu se mai poată reveni ulterior cu o nouă sesizare.Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

 

https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-24873413-romania-educata-sau-romania-furata.htm

 

//////////////////////////

Pentru a se pierde urmele… S-a „furat” şi România furată. Proiectul de investigaţii de pe Digi24, scos de pe post

 

 

 

Iulia Bunea

iulia.buneapaginademedia.ro

 

S-a „furat” şi România furată. Proiectul de investigaţii de pe Digi24, scos de pe post

Decizie de ultim moment la Digi24. Postul a decis să renunţe la „România furată”, seria de investigaţii lansată de post în urmă cu cinci ani.

 

Programul ar fi trebuit să intre pe post duminică seara de la 21.30, în cadrul „Jurnalului de seară”, dar nu s-a mai întâmplat.

 

Seria de investigaţii România furată era coordonată de jurnalista Oana Despa din anul 2014. Programul a fost gândit ca o serie de investigaţii despre devalizarea unor companii de stat precum Siderca, Bancorex, Loteria, Tractorul Braşov, Serele Codlea, Sidex sau ICA.

 

 

Echipa a realizat şi documentarul despre dezastrul de la clubul Colectiv intitulat „Un minut şi o secundă”.

 

Departamentul România Furată a fost coordonat de jurnalista Oana Despa.

 

De-a lungul timpului, prin echipa România furată au trecut nume precum:

 

Oana Dobre

Anca Simina (acum la Europa FM)

Cristian Vasilcoiu (şef pe comunicare la Ministerul Muncii)

Alina Bădălan

Ana Poenariu (acum la Rise Project)

Gerhald Ernst (jurnalist la Observator)

Sorina Matei (acum la B1 TV)

Paginademedia.ro a scris despre posibilitatea ca România Furată să nu mai fie în grila Digi 24, aici, în contextul unor modificară importante prin care trece staţia (inclusiv varianta ca Digi 24 să se tranforme într-un post mai apropiat de unul generalist, decât de ştiri).

 

În urmă cu o aproape două săptămâni, Robert Găinescu, adus din Pro TV pe poziţia de director al Digi 24, a fost trecut pe o altă poziţie. Apoi, au fost desfiinţate staţiile locale Digi 24. Totodată, cea mai mare parte a contractelor pe perioadă determinată nu au mai fost prelungite.

Tudor Muşat, unul dintre principalii prezentatori ai Digi 24, a întrerupt colaborarea cu postul de televiziune, după o decizie a managementului staţiei. Alţi reporteri, dar şi editori şi producători, urmează să plece.

 

 

 

 

https://www.paginademedia.ro/2019/02/s-a-furat-romania-furata/

 

 

/////////////////////  

Komunistii au martirizat valorile si au furat/natonalizat Averea boierilor ,dar burghezia fesenisto-kaghebista  a  alungat tinerii in gura lupilor ,ca sa poata  fura /globaliza Avutia obsteasca a amarastenilor…ROMÂNIA FURATĂ

 

România furată. „Schi în România” – povestea unui eşec răsunător

03.02.2019

 ROMÂNIA FURATĂ

„Am trecut din mâini în mâini, dar tot am rămas români”. Când România furată e o Românie uitată

28.01.2019

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată. Povestea emoționantă a generaţiei îmbolnăvite cu HIV în spitale

06.01.2019

 EDUCAȚIE

România furată. Loteria manualelor, un fiasco de peste 7,5 milioane de euro

18.12.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Vremea trece, leafa merge. Trucurile prin care demnitarii își umflă fictiv activitatea în Parlament

19.11.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată. Centenar, bâlci pe bani publici. Care sunt costurile

14.10.2018

 SOCIAL

România furată | Mii de bugetari merg anual în vacanțe de lux mascate, plătite din bani publici

23.09.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

VIDEO REPORTAJ. România furată: „Jandarmiada”, în imagini și mărturii

20.08.2018

 TEZAUR

Case memoriale în paragină | Ce a rămas în urma marilor oameni ai României

08.07.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

Cum am ajuns să plătim din buzunarul propriu datorii de 4 miliarde de euro ale companiilor falimentare de stat

01.07.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată. De ce nu pedalăm alături de întreaga Europă

17.06.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

Cum se fac milioane din comerțul cu arta din muzeele României și cine sunt colecționarii care cumpără?

28.05.2018

 POLITICĂ

FOTO. Sebastian Ghiță, surprins pe străzile din Belgrad

18.05.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

Statul pune viața pe lista de așteptare. Medicamentele de ultimă generație, inaccesibile românilor

13.05.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată | Realitatea de dincolo de poarta pușcăriei. De ce recidivează deținuții?

06.05.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

Bătălia pentru Justiție și mizele ei, o radiografie marca „România furată”

01.04.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Ce șanse ai ca pacient sărac să faci un transplant de organ în România

25.03.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată. Cine are interesul să continue furturile din siturile arheologice

18.03.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată. Ascensiunea politică a familiei Cosma, implicată în atacul fără precedent la DNA

25.02.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată. Taxa auto, jaf de un miliard de euro

09.02.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Tunul de 67 de milioane de dolari din afacerea Microsoft. Unde s-au dus banii dați de trei guverne

02.02.2018

 POLITICĂ

ROMÂNIA FURATĂ | Romfilatelia, căpuşa politică a Poştei Române

28.01.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată| Afișe electorale pentru PSD în loc de timbre. Rolul lui Dan Șova

26.01.2018

 ACTUALITATE

Schimbări în grila Digi24. O oră în plus de emisie live

22.01.2018

 SĂNĂTATE

De ce părăsesc doctorii România. O analiză a fenomenului, la „România furată”

21.01.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

Migrația de supraviețuire. De ce nu funcționează orașele și ce îi atrage pe români la sat

09.01.2018

 SOCIAL

România furată | Motivul pentru care românii au început să migreze de la oraș la sat

09.01.2018

 ROMÂNIA FURATĂ

#COLECTIV | Un minut şi o secundă. Doi ani şi nimic

31.10.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. „Parcuri pentru popor”, dezastru de 100 de milioane de euro

10.10.2017

 EDUCAȚIE

România, fruntaşa Europei la abandon şcolar

19.09.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată | Cine profită de pe urma fabricilor ilegale de țigări

18.07.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată | Cine este de vină pentru valul de rujeolă care a ucis 31 de oameni

11.07.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată | Cum am ajuns fără protecție în plină epidemie de rujeolă

10.07.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

Tun de 6 milioane de euro la Loterie

27.06.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată | Cine a câștigat din dosarul „Țigareta 2”, anchetă cu implicații la vârful statului

20.06.2017

 TRANSPORTURI

România furată | TAROM, o companie națională lăsată în voia sorții de toate guvernările

13.06.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ | Jaful de un miliard de euro. Salariu de jurist part-time: 400 euro pe zi

07.06.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

Cele mai transportate ţigări din România. Nimeni nu ştie cine le fabrică, unde şi în ce condiţii

23.05.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

Traseele secrete ale contrabandiştilor

22.05.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

Institutul „Ana Aslan” și-a pierdut strălucirea. Cine a avut de câștigat

09.05.2017

 ACTUALITATE

Jurnalul de seară: Urmăriți un interviu cu Emil Hurezeanu și un nou episod „România furată”

04.04.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată. Ce s-a ales de singurul combinat de apă grea din Europa de Est

03.04.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată | Contrabanda cu țigări, o „gaură” de 8 miliarde de euro

28.03.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

Banii europeni pentru românii săraci, furați de politicieni și prietenii lor

21.03.2017

 SOCIAL

România primește bani pentru săraci de la UE. Fondurile nu ajung la ei

21.03.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată. Noii „băieți deștepți” din energie

14.03.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată. Azil nou, cu lacătul pe ușă. Drumul banilor de la stat la Secureanu

27.02.2017

 POLITICĂ

Cercetat penal, angajat consilier la ANSVSA

17.02.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată | Copşa mică, oraşul pulbere

31.01.2017

 ROMÂNIA FURATĂ

România furată | Copşa Mică, oraşul – pulbere

30.01.2017

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Serele din Codlea și Oradea, de la profit de milioane de euro anual la mormane de moloz

24.06.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. IPRS Băneasa, cumpărată la preţ de maşină de lux și cu acte false

17.06.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. IPRS Băneasa, o uzină cumpărată cu acte false de Omar Hayssam

17.06.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

Mircea Coșea despre salvarea Electroputere: Nu aș recomanda aici China

14.06.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Electroputere Craiova – o privatizare deraiată

10.06.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Electroputere Craiova, o privatizare deraiată

27.05.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Moldomin, mina de cupru condamnată de statul român să încapă pe mâna rușilor

21.05.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Moldomin, o bogăţie care a atras atenţia spionilor si oligarhilor ruși

20.05.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Din Rocar, fabrica ce a produs autobuze pentru toată țara, nu a mai rămas nici fierul vechi

13.05.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Fabrica Rocar a ajuns, dintr-un colos, un morman de moloz

13.05.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Uzinele Republica – vinovații fără vină ai unui faliment răsunător

06.05.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

FOTO&VIDEO. Ce a mai rămas azi din Uzinele Republica

02.05.2014

 EVENIMENTE

„Jurnalul de Seară”. Ediții speciale dedicate proiectelor „1989, anul care a schimbat lumea” şi „România furată”

30.04.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Tractorul Brașov – de la uzina de sute de milioane de euro, la fabrica de voturi

08.04.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Tractorul Brașov: Cum a fost lichidată o uzină cu 26.000 de angajați

08.04.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Ancheta Digi24 privind Loteria Română, cu ecouri în Parlament

05.04.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Politicienii și firmele care au păgubit Loteria Română cu un miliard de euro

01.04.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Jaful de la Loterie. Un miliard de euro au ajuns în conturile „băieților deștepți”

01.04.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Uzina Aro, cu un patrimoniu de 1,4 milioane de dolari, vândută la preț de apartament: 150.000 de euro

25.03.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Uzinele Vulcan S.A. la un pas de faliment. Terenurile fabricii au fost vânate de oameni de afaceri

18.03.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Povestea Uzinelor Vulcan, de la primul autobuz românesc la insolvență

18.03.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Bancorex, un faliment prin grija statului

11.03.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Combinatul Siderurgic din Călăraşi Siderca, odinioară gigant metalurgic cu port şi gară proprii, îşi trăieşte ultimele clipe

06.03.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

„Circul foamei” de la Piața Unirii din București, un mall eșuat

04.03.2014

 ROMÂNIA FURATĂ

ROMÂNIA FURATĂ. Combinatul Siderca din Călăraşi, de la cel mai mare producător român de şină de cale ferată, la cel mai vânat furnizor de fier vechi

04.03.2014

 PRIMII DOI ANI

Digi24 lansează campania „România furată”: Unde au dispărut resursele și industriile României

…………………………………………………………………………………………………………..

https://www.digi24.ro/eticheta/romania-furata

////////////////////////

 

Romania NU ESTE un lagar de reeducare sexo-marxista al Uniunii Socialiste Europene!”

 

 

El zice în inima lui: ,,Dumnezeu uită! Îşi ascunde Faţa şi în veac nu va vedea!“ Scoală-Te, Doamne, Dumnezeule, ridică mîna! Nu uita pe cei nenorociţi!  Psalmul 10:11,12

 

Uniunea Europeana este lagar socialist mai periculos ideologic decat fosta Uniune Sovietica

 

Fosta Uniune Sovietica impunea un ateism primitiv care nu a putut sa cotropeasca complet mintile oamenilor. Cetatenii obijnuiti s-au refugiat in cultura populara, altii in literatura si filozofie, iar credinciosii s-au refugiat in partasia reala cu Domnul Isus si cu fratii.

 

Pe de alta parte, odioasa anticrista Uniunea Europeana prin ideologia de gen vrea sa demoleze identitatea data de Dumnezeu omului prin creatie. Aceasta identitate nu este o vorba in vant ci garantia ca fiecare persoana sa poata functiona normal in familie si societate. Demonii socialisti europeni vor sa desfigureze componenta psihologica umana pentru ca cei invinsi de ideologia de gen sa poata fi directionati dupa cum vor acesti monstrii, si mai mult, sa faca posibila posesiunea demonica in masa.  

 

Iohanis nu a facut absolut nimic bun pentru Romania, dar acum este mare ideolog de gen

 

Nu cred ca in istoria conducerii Romaniei a fost cineva mai absent si incapabil ca si Klaus Iohannis. Dar acest om absent si incapabil, un Obama al Romaniei, este lacheul Uniunii Europene. Prin mica armata de mercenari sexo-marxisti cu care se lauda in clipul de mai jos, Iohannis este pus pe reeducarea fortzata a romanilor in acord cu diktatura sexo-marxista de la Bruxelles.

 

 

Orban maghiarul a dat o lectie usturatoare diktaturii socialiste europene din care ar trebuii sa invete si Romanii

 

 

 

https://www.foxnews.com/world/hungary-bans-gender-studies

 

Perversii de la Uniunea Europeana impreuna cu anticristul Soros au primit o palma zdravana de la Ungaria prin Orban, cand acesta a suspendat studiile de gen in Ungaria in numai 24 de ore! Deci se poate oprii decimarea psihologica a populatiei cand cineva slujeste țara lui si nu putreziciunea morala a Uniunii Socialiste Europene. Orban a spus-o foarte simplu, pe intelesul oricui; promovarea egalitatii de gen in stil contemporan este o ideologie si nu o stiința. Ca atare, fondurile pentru astfel de aberatii au fost redirectionate pentru studii stiințifice reale.

 

Rezistați in mod pasnic la nivel național diktaturii ideologiei de gen impusa de Uniunea Socialista Europeana!

Sursa: https://ioan8.wordpress.com/2018/10/30/romania-nu-este-un-lagar-de-reeducare-sexo-marxista-al-uniunii-socialiste-europene/

 

 

///////////////////////

 

Sexo-marxism și moaște- Ce este sexo-marxismul?

Adrian PAPAHAGI

 

Nu știu dacă am inventat termenul de „sexo-marxism“, dar cu siguranță l-am consacrat în conștiința publică din România (îi prevăd un bun viitor și la export), așa încît îmi revine datoria să îl definesc, să îl ilustrez și să demonstrez că nu este nicidecum o glumă, ci avem de-a face cu un concept serios și demn de atenție.

 

Sexo-marxismul este ceea ce Roger Kimball (2000: 145) numea „mariajul lui Marx și Freud“, referindu-se la teoriile lui Wilhelm Reich din anii 1930, ale lui Herbert Marcuse din anii 1950-70 și ale altor „radicali sexuali“ (Robinson 1969). Știm bine că Marx a teoretizat lupta de clasă și revoluția violentă a oropsiților sorții (proletariatul) împotriva exploatatorilor capitaliști. Manifestul Partidului Comunist (1848) vedea femeia ca pe o unealtă de producție a burghezului capitalist și propunea eliberarea acesteia și „desființarea familiei“. În schema clasică oropsit-exploatator, sexo-marxismul introduce dimensiunea sexuală în completarea (iar nu în locul) celei economice. Oropsiții sînt prin definiție femeile și „minoritățile sexuale“, considerate din start discriminate de ordinea sau de moralitatea burgheză.

 

Wilhelm Reich, elev dezmoștenit al lui Freud, care aderă în 1930 la Partidul Comunist German, fondează în același an Asociația Națională pentru Politica Sexuală a Proletariatului (Deutscher Reichs-verband für Proletarische Sexualpolitik, sau SEXPOL). În 1932, Reich publică la Editura pentru Politica Sexuală (Verlag für Sexualpolitik, tot SEXPOL) o carte în care laudă „libertatea pe care Uniunea Sovietică a acordat-o tinerilor în materie sexuală“ (Reich 1972: 153). De notat că Uniunea Sovietică depenalizase avortul și homosexualitatea (Stalin o va repenaliza pe ultima în 1934). În cartea sa cea mai faimoasă, Revoluția Sexuală (publicată inițial cu titlul Die Sexualität im Kulturkampf / Sexualitatea în războiul cultural, 1936), Reich laudă pe îndelete „dezintegrarea familiei“ în URSS, văzută ca „revoluție socială“ (Reich 1972: 157). Pentru Reich, ca pentru Marx, familia era „locul structural și ideologic al perpetuării fiecărei ordini sociale bazate pe principii autoritare“, iar desființarea ei „reprezenta separarea economiei de sexualitate“ (Reich 1972: 157).

 

Teoriile lui Reich, în care preocuparea freudiană pentru sexualitate se întîlnește cu cea revoluționară marxistă, găsesc ecou la Școala de la Frankfurt. Herbert Marcuse, principalul ei reprezentant postbelic, o exportă în SUA, unde „revoluția sexuală“ găsește terenul pregătit de generația Beat, dominată de triunghiul amoros Jack Kerouac – Allen Ginsberg – William S. Burroughs, autori ai unor texte saturate de pornografie și, în cazul lui Burroughs, de fantasme pedofile (Kimball 2000: 49, cu citate scabroase pe care le omit aici). Pentru Marcuse, „eliberarea instinctelor devine o forță de eliberare socială“ (1972: 130-31), căci „pe termen lung, dimensiunea politică nu mai poate fi separată de cea estetică, rațiunea de sentiment, gestul baricadei de cel al iubirii“ (1972: 130). Sexul e instrument de luptă politică, îndreptată invariabil împotriva Occidentului și complezentă cu puterile comuniste: cunoașteți sloganul născut în timpul războiului din Vietnam „Make love, not war“ (sloganiada amoroasă a generat la noi varianta „Dragostea nu se votează“). Sexo-marxismul e deci marxism cu alte mijloace, dar scopul lui e același: răsturnarea revoluționară a orînduirii capitaliste, burgheze și imperialiste euro-americane, ca să vorbesc în jargonul consacrat.

 

„Revoluția sexuală“ este totodată „revoluție culturală“ și cuprinde toate formele de contestare violentă a civilizației occidentale. Astfel, alături de revolta proletariatului împotriva capitaliștilor, se sprijină lupta raselor oropsite împotriva rasei albe, „cancerul istoriei umanității“ cum gingaș o numea Susan Sontag (1967). Ibrahim Frantz Fanon psihanalizează negritudinea în Peau noire, mas-ques blancs (1952), iar în Les damnés de la terre analizează fantasmele violente, „musculare“ ale colonizatului (Fanon 1961: 53-54), combinînd psihanaliza viselor a lui Freud cu visele revoluționare ale lui Marx.

 

Una dintre principalele forme ale sexo-marxismului este feminismul. Nu e vorba aici de preocuparea legitimă pentru drepturile femeii, ci de ideologizarea marxistă a acesteia, prin care lupta de clase devine un veritabil război al sexelor. Într-o conferință ținută la Stanford în 1974, Marcuse consideră că „mișcarea de eliberare a femeii este azi […] cea mai radicală mișcare politică“ (Marcuse 2005: 165). Scopul ei este „subvertirea valorilor în tranziția către socialism“ (167), „autonomia iubirii, autonomia femeii […], contrastînd și contracarînd agresivitatea și brutalitatea masculină“ (168). Pentru Marcuse, „feminismul este o revoltă împotriva capitalismului decadent, împotriva desuetudinii istorice a modului capitalist de producție“ (171). „Socialismul feminist va trebui să își dezvolte propria moralitate, ceea ce va fi altceva și mai mult decît simpla eliminare a moralității burgheze“, conchide Marcuse (172), aproape citînd din Manifestul Partidului Comunist.

 

Se vede treaba însă că revoluția feministă a cam întrecut măsura, dacă pînă și feministe precum Camille Paglia încep să denunțe „ranchiuna îmbufnată, răutăcioasă împotriva bărbaților“ drept „una dintre cele mai inacceptabile și nedrepte trăsături ale celui de-al doilea și al treilea val de feminism“. Paglia acuză „profesorii ideologi din principalele universități, care îndoctrinează studenții impresionabili cu teorii periculos de nefondate, care pretind că genul este o ficțiune opresivă, arbitrară, fără baze biologice“ (2017: 222). Inutil de spus că locurile unde sexo-marxismul se simte cel mai bine sînt universitățile, unde radicalii anilor 1960 și-au creat programe de „studii culturale“ și au produs generații de emuli specializați în subminarea canonului literar, a moralei „burgheze“, a valorilor creștine.

 

Glorificînd contracultura, lipsa de inhibiții, sexul și imaturitatea cu program (Kimball 2000: 9), acest jeunism jubilatoriu nu are cum să nu prindă la tineri, care astfel devin principalii agenți ai revoluției sexo-marxiste. Nu degeaba vorbește Marcuse despre „funcția eliberatoare a activismului studențesc“ (Marcuse 1969: 60) – în fond, e mult mai „eliberator“ să faci activism, să ocupi facultățile, să protestezi pentru orice, să te simți micro- sau macroagresat de orice idee care contravine dogmei stîngiste oficiale, bunului plac răzgîiat și libidoului juvenil, decît să înveți declinări și conjugări latinești sau să citești autori clasici. Sfîntă tinerețe revoluționară!

 

Marcuse nu își limitează discursul la sex. Într-o conferință despre noua stîngă („On the New Left“) ținută la aniversarea de 20 de ani a revistei stîngiste radicale The Guardian, Marcuse îi vizează, ca Marx, pe „toți cei care sînt reprimați, care sînt înrobiți de job-urile lor, […] de moralitatea care li se pretinde, toți cei exploatați de politica de colonizare internă și externă a acestei țări“ (Marcuse 2005: 122). Nu-i de mirare că, pe lîngă universitate, sexo-marxismul prinde în zona corporatistă, unde angajații se simt mai înrobiți imperativelor de productivitate și de profit decît muncitorii din fabrică, cu orar fix, sau bugetarii, cu orar lax. Cei care urmăresc atent evoluția societății românești vor observa că adesea mediul corporatist nu este dominat de entuziasm capitalist, ci de resentiment socialist. Acești oameni exploatați de nemiloșii capitaliști sînt uneori agenții care conduc la „un soi de dezintegrare difuză a sistemului“ (Marcuse 2005: 124).

 

Sexo-marxismul conservă deci discursul socio-economic clasic al lui Marx, dar îl îmbogățește cu cel freudian al lui Reich și Marcuse, sau cu cel rasial al lui Fanon. O altă componentă a Noii Stîngi, ca să preluăm sintagma lui Marcuse, este ecologismul. Într-o conferință pariziană din 1972, Marcuse considera că „ecologia autentică se varsă într-o luptă militantă pentru o politică socialistă care trebuie să atace sistemul la temelii, atît în procesul de producție, cît și în conștiința mutilată a indivizilor“ (Marcuse 2005: 176). Nu ne vom mira să găsim discursul ecologist împletit cu retorica feministă, genderistă, rasial-identitară și socio-economică. Dușmanul este același pe care îl identifica Marx acum 170 de ani: civilizația occidentală, cu economia ei capitalistă, cu morala ei creștină, cu familia ei burgheză (tradițională), cu canonul ei literar constituit abuziv de bărbați albi morți și cîteva femei, dar tot albe și moarte.

 

Să mai remarcăm un lucru. Sexo-marxismul defilează adesea sub eticheta liberală, propunînd o „civilizație nerepresivă“ (Marcuse 1956), o utopie a libertății absolute, neîmpovărate de moralitate și tradiții, de credință, de înfrînare, un soi de paradis terestru în care zburdă veșnic tînăr și ferice un Peter Pan copulator. În realitate, însă, SEXPOL-ul lui Reich devine un soi de INTERPOL, o poliție a gîndirii îndreptată împotriva celor care nu celebrează cum se cuvine revoluția sexuală – adică personajele înfierate de regulă drept fasciști (formula marxistă standard) și, mai nou, creștinopați, homofobi, sexiști etc. Revoluția sexuală, ca revoluția proletariatului în deceniile comuniste, trebuie celebrată de întreg poporul, obligat să aplaude paradele în care defilează mîndră „diversitatea perversității“, cum o numește în alt context Allan Bloom (1987: 338). Revoluția e permanentă, escaladantă, astfel încît, odată obținută o victorie, se îndreaptă spre noi, nebănuite culmi de progres și civilizație. Ea nu se poate opri decît după ce a distrus complet lumea veche, după cum cer Marx, Engels și elevii lor conștienți sau inconștienți. Revoluția sexo-marxistă e totalitară și nemiloasă cu reacțiunea. Prin ancorarea frustrării și a furiei revoluționare în sexualitate, zona cea mai adîncă și obscură a firii omenești, sexo-marxismul conferă o forță sporită resentimentului și își extinde masiv zona de recrutare.

 

Adrian Papahagi, doctor în studii medievale al Sorbonei (Paris IV), este conferențiar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj.

https://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/ce-este-sexo-marxismul

 

//////////////////////////

 

Sexo-marxiști din toate școlile și ong-urile, uniți-vă!

 

A preda sau nu ideologia de gen în școli continuă să împartă societatea. Într-o țară preponderent creștină, cu valori sănătoase, în care un bărbat e bărbat și o femeie e femeie, ideologia care șterge această separare biologică, pare nu doar anticreștină, ci și periculoasă. Se șterg granițele dintre om și neom.

 

Totul a pornit de la senatorul PMP, Vasile Cristian Lungu, care a introdus un amendament la Legea educației naționale prin care se interzicea predarea acestei ideologii în unitățile de învățământ din România, amendament votat de PMP și PSD, în timp ce liberalii s-au abținut iar USR a votat împotrivă.

 

 

 

Imediat, transexualii au organizat un protest la Palatul Cotroceni pentru a-i cere președintelui Iohannis să nu promulge legea, iar ONG urile și unii profesori din universități de prestigiu au început să militeze agresiv pentru ca această ideologie să poată fi predată copiilor mici, liceeneilor și studenților.

 

După aceste poziții publice, senatorul Lungu a adresat câteva întrebări grele profesorilor universitari de la „Babeș Bolyai” sau de la SNSPA, care pot fi citite aici.

 

 

DEMOLAREA PROGRESIVĂ A SOCIETĂȚII EDIFICATE PE CREDINȚĂ, RÂNDUIALĂ, RESPECT FAȚĂ DE TRECUT ȘI REPERELE LUI MORALE

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a transmis un mesaj cu privire la ideologia de gen, pe care a catalogat-o drept „o …(im)pură ideologie”.

 

„Adică o artificială construcție ideatică, așa-zis culturală, orientată în răspăr cu realitatea, cu logica, cu biologia, cu antropologia, cu ordinea firii. O ideologie menită să justifice o temă absurdă, deci nocivă, de pe agenda progresismului regresist, hipersexualizant, destrămător de logică și de morală publică”.

 

 

 

„Progresismul actual, părinte scelerat al ideologiei de gen, este un curent de sorginte marxistă, o formă de terorism intelectual care detestă creștinismul, ordinea morală, autoritatea de orice tip, ierarhia valorică reală și care privilegiază zgomotos marginalul și nefirescul în defavoarea centrului și a firescului, a valorilor tari, validate de experiența milenară a omenirii”.

 

„Scopul (ne)declarat? Demolarea progresivă a societății edificate pe credință, rânduială, respect față de trecut și reperele lui morale (sfinți și eroi), tradiție, familie, disciplină, efort, emulație onestă și selecție axiologică”, a afirmat Vasile Bănescu.

 

 

El a prezentat şi sensul clasic al termenului ideologie.

 

„Apărut în modernitatea paricidă și deicidă din preajma Revoluției franceze, indică o siluire a realității golite de sens spiritual, o punere a acesteia pe patul procustian al interesului de grup isteric permanent revoluţionar și o intoxicare a sferei publice prin infuzarea în spațiul acesteia a unor idei și teme esențialmente false, lipsite de contact cu realitatea lucrurilor fundamentale, cu istoria culturii universale și cu știința autentică”.

 

 

 

Din această lucidă  perspectivă, a continuat Vasile Bănescu, „ideologia de gen, ca orice altă ideologie secretată de socialismul  haotizant moral și social, este situată pe polul opus adevărului. Adică pe acela al minciunii”.

 

Astfel, „suprarealista  ideologie a genului fluid este radical și pervertitor opusă celei mai înalte viziuni despre om, aceea descrisă de antropologia creștină care distinge limpede între bărbat și femeie, între masculin și feminin, între paternitate și maternitate, între cădere și înălțare, viziune realistă întemeiată pe Revelația Adevărului în Istorie și augmentată inclusiv de marea filosofie și de științele autentice, care nu își fac un scop în sine din războiul cu discernământul, cu bunul-simț care operează în actul profund al înțelegerii lumii și a omului”.

 

 

 

„Motiv pentru care ideologia de gen, camuflată perfid într-un capitol al Convenției de la Istanbul, dedicată onorabilei teme a protejării femeilor împotriva violenței, este una toxică pentru organismul comunitar al oricărei societăți, al cărei interes major nu este să contrazică și să combată realitatea, ci să o valorizeze înțelept spre binele individual și comunitar. Bine care are totdeauna legătură cu adevărul, nu cu minciuna, ideologică sau nu”, a conchis purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

 

ÎN IDEOLOGIA NEO-MARXISTĂ, SAU MAI PRECIS, SEXO-MARXISTĂ, CEI OPRIMAȚI SUNT OBSEDAȚII ȘI FRUSTRAȚII SEXUAL

La rândul său, fostul ministru al Apărării, Gabriel Leș, i-a dat o replică unei profesoare care a criticat senatorii pentru adoptarea amendamentului.

 

 

„Asistăm în ultimii ani la un adevărat asalt al neo-marxismului asupra instituțiilor și valorilor fundamentale ale societății. A început cu biserica, a continuat cu familia, iar acum a venit rândul școlii și Parlamentului.

 

Scenariul este copy paste din Manifestul comunist al lui Karl Marx – au schimbat doar actorii luptei de clasă și uniforma. În ideologia neo-marxistă, sau mai precis, sexo-marxistă, cei oprimați sunt obsedații și frustrații sexual, iar oprimatorii sunt cei care promovează familia naturală și educația morală pentru o viață responsabilă. Conștienți că numai dacă au de partea lor mase mari de obsedați și frustrați sexual, ideologii și activiștii sexo-marxiștii vor să introducă obligatoriu în școli prozelitismul sexual, sub forma mascată a educație sexuale și a ideologiei de gen.

 

Manifestul acestei ideologii este exprimat în sloganul: Sexo-marxiști din toate școlile și ong-urile, uniți-vă!

 

În dorința lor de a demola din temelii societatea întemeiată pe valori creștine, familie naturală, școli cu standarde morale și academice înalte, instituții publice democratice, identitate și suveranitate națională, sexo-marxiștii aruncă în luptă toate resursele mediatice, finaciare, și politice de care dispun. Între activiștii și agitatorii acestei revoluții sexo-marxiste se numără și doamna profesor Liliana Popescu, care a identificat un nou dușman de clasă tocmai în grupul ecumenic de rugăciune din Parlamentul Romaniei.

 

Parlamentul Romaniei a devenit dușman de clasă datorită faptului că a promovat câteva inițiative legislative care protejează familia și școala în fața atacului neo-marxist. Și dacă este dușman de clasă, în numele idealului sexo-marxist, grupul ecumenic de rugăciune trebuie distrus cu orice preț. Așa că, ignorând libertatea religioasă și de conștiință garantate de Consituția României pentru toți cetățenii acestei țări, doamna Popescu aruncă în spațiul public ideea că acest grup ecumenic de rugăciune, în colaborare cu grupuri ecumenice de rugăciune din parlamentele altor țări, reprezintă un pericol major pentru viitorul ideologic al României. În accepțiunea domniei sale, viitorul ideologiei sexo-marxiste este vital pentru viitorul țării. În virtutea acestui raționament, orice altă concepție despre lume și viață, orice relații internaționale bazate pe alte forme de cooperare, orice demers academic, social, spiritual sau moral care nu se conformează ideologiei sexo-marxiste trebuiesc demonizate și distruse. Relațiile internaționale și proiectele importante pentru România realizate prin intermediul grupului ecumenic de rugăciune nu au nicio valoare pentru doamna profesor.

 

 

 

Așa au rescris toți discipolii lui Marx, Lenin, Stalin și Ceaușescu istoria. Au uitat românii ce a însemnat ideologia marxistă? Nu mai știu românii care este deosebirea între Iisus Hristos și Karl Marx?

 

Cei care uită trecutul sunt condamnați să îl repete. George Santayana”, a scris Gabriel Leș pe pagina sa de Facebook.

 

 

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

………………………..

Educația sexuală a copiilor, instrumentul prin care anormalul devine normalitateVasile Bănescu: Accesul într-un spațiu sacru nu poate fi condiționatVal de reacții după ancheta Recorder împotriva Patriarhului Daniel. Efectul advers: solidarizare cu Biserica

 Detalii pe  https://www.qmagazine.ro/sexo-marxisti-din-toate-scolile-si-ong-urile-uniti-va/

 

////////////////////

Nordul Bucovinei – 79 de ani de la tragedia celor mai ample deportări Staliniste

 

 

79 de ani de la tragedia celor mai ample deportări staliniste de după anexarea nordului Bucovinei

 Luna iunie este cea mai nefasta din istoria românilor, in luna iunie tratatul de la Trionon decidea ca România primește doar parții din Crisana, Banat si Maramureș, in luna Iunie Canstantinescu a semnat tratatul de la Neptun, in luna iunie Stalin decide începerea deportările din Nordul Bucovinei. Se împlinesc 79 de ani de la tragedia celor mai ample deportări staliniste de după anexarea nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa de către sovietici.

De Duminică Mare, de Rusalii, Sfântul Duh a pogorât peste toţi sfinţii neamului – şi peste cei din ceruri, care ne ocrotesc, şi peste cei de pe pământ, care s-au jertfit pentru continuitatea neamului, pentru libertate, credinţă, limbă şi Ţară. În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a avut loc marea deportare a românilor în neagră străinătate – în Siberia, în stepele pustii ale Kazahstanului, în lagărele muncii şi morţii de pe ţărmul lacului Onega etc. Mulţi dintre românii osândiţi la moarte şi-au lăsat osemintele să zacă pe pământuri străine, pustii, în gropi comune, fără cruci şi lumânări la căpătâi. Românii care au dus crucea suferinţei pe drumul Golgotei neamului românesc şi-au păstrat graiul, credinţa, obiceiurile, portul ş tradiţiile strămoşeşti. Datoria noastră, a urmaşilor, este să veghem ca lumina să fie mereu aprinsă în candela memoriei la altarul sfinților neamului. Datoria noastră, a fiecăruia, este să ne păstrăm identitatea, să ne cunoaştem eroii, căci, graţie jertfei lor trăim pe acest pământ sfânt, ne vorbim limba, ne păstrăm dreapta credinţă.

 

Vezi articol: „Zorile Bucovinei”

 

Bucovina: Lung ii drumu-n Siberia

Foaie verde şi una,

Lung îi drumu-n Siberia,

Lung îi drumul şi bătut,

De români tot îi făcut.

 

Când vedeam trenul că vine

Tremura inima-n mine,

Când vedeam vagoanele

Ştiam că iau oamenii

 

Vagoane pentru boi,

Pregătite pentru noi.

Ca pe vite ne-ncalcau

Şi uşile zăvorau

 

Şi mânau trenul departe,

În neagră străinătate.

Iar copiii ce mureau

Pe geamuri îi aruncau

 

Părinţii cu-amar plângeau

Şi din grea blestemau:

“Mai Staline, să n-ai parte,

Din copiii tăi, la moarte,

 

Nici de sora, nici de frate.

Că ne duci tare departe,

În neagră străinătate

 

Tara Fagilor, Almanah Cultural 1992 pag 113 Inf. Maria Târîță nonogenal din satul Poeni Hliboca

 

Vezi si: ProTV Primele valuri de deportării

https://razboiulinformational.ro/site/2020/06/bucovinei/

 

 

/////////////////////////

Femei din închisorile comuniste – Sofia Cristescu – O FEMEIE CARE A FACUT CINSTE NEAMULUI EI si in carcera comunista…

 

Sofia Cristescu – “o fiinţă cu totul generoasă, parcă născută spre a trăi viaţa altora,nu viaţa ei”

 

 

Femeile din politica „dâmboviţeană” contemporana sunt un subiect „jenant” pentru orice „feministă” care se respectă. Ele vin şi se prezintă ca fiind „mame”, „soții”, „amante” sau cu o carieră într-o profesie oarecare. Fără să exceleze cu nimic şi în nimic, avem astfel, într-o ordine oarecare: Elena Udrea, Monica Macovei, Mona Musca, Gabriela Firea, Viorica Dăncilă, Olguța Vasilescu, Clotilde Armand sau sau Corina Creţu . Nici una nu reuşit să atragă măcar simpatia electoratului feminin, dimpotrivă. Nici una nu a reuşit să aibă un comportament etic şi profesional care s-o scoată în evidenţă.

 

Mai mare ruşinea… am putea spune, şi totuşi sistemul este conceput de o aşa maniera încât oferă o selecţie negativă. Oamenii de calitate nu pot răzbate sau dacă răzbat nu pot să se menţină pe un anume post. Asta este valabil deopotrivă pentru bărbaţi cat şi pentru femei.

 

 Şi totuşi exista modele feminine demne de urmat, iar perioada nu este atât de îndepărtată. Este vorba de femeile din închisorile comuniste, un subiect total uitat, deşi ele pot constitui un model pentru noi. Perioada interbelică nu era foarte diferită de cea de astăzi, jocuri politice, scandaluri de corupţie politicieni, jurnalişti, vedete. Deodată bolşevismul a căzut ca un fulger, într-o lume în care partidul comunist abia avea cca 1.000 de membri.

 

 Numeroase fiice de boieri, femei de la oraş, dar şi simple fete de la ţară, au fost aruncate în spatele gratiilor. Bătute, înfometate, lipsite de condiții elementare de igienă sau asistenta medicală, ele au dat dovadă de o înaltă ţinută morala. Acestea ar putea foarte bine să fie modele pentru fetele tinere din ziua de azi.

 

Cu ceva timp în urmă am vorbit de Doamna Aspazia Oţel Petrescu, astăzi vă prezentăm un interviu acordat de doamna Aspazia. În interviu „sfânta” vorbeşte de o persoană a cărei sfinţenie a impresionat-o.

 

Doamna Aspazia, în perioada detenţiei aţi cunoscut persoane sfinte, care v-au întărit în credinţă?

– Da, sigur că da. Aş putea să vă vorbesc, de pildă, despre Sofia Cristescu – sau Nana, cum îi spuneam noi. Era o persoană parcă anume creată pentru a-şi jertfi tinereţea şi viaţa în încercări dramatice. A făcut închisoare şi sub Carol, şi sub Antonescu — nu mai vorbesc de comunişti, sub care a executat 16 ani.

 

Nana era o fiinţă cu totul generoasă, parcă născută spre a trăi viaţa altora, nu viaţa ei. Nu pot să vă spun cât era de săritoare la orice necaz, la orice durere, cât era în stare să renunţe la ea ca să facă bucurie sau să ajute pe altcineva. Existenţa ei printre noi a fost providenţiala. (…)

 

Ea ne-a ajutat foarte mult în acest sens, în primul rând prin cunoştinţele ei. Cât a fost liberă, în prima ei tinereţe (ca tinereţea propriu-zisă şi-a petrecut-o doar prin închisori), a cântat la biserică, a fost într-un cor care dădea răspunsurile la Sfânta Liturghie şi ştia pe dinafară aproape toate Evangheliile care se citesc în Duminicile rânduite la Liturghii -nu mai spun că ştia Liturghia pe dinafară şi o mulţime de rugăciuni.

 

De la ea am învăţat noi foarte multe lucruri în ale credinţei. Avea o voce foarte deosebită, o voce frumoasă, limpede, clară, un firicel de voce ca un clopoţel de argint. Şi, când ne cântă ea o rugăciune, pentru noi era într-adevăr un moment de înălţare sufletească; avea ceva atât de frumos în vocea ei, căldura sufletului ei, puterea ei de dăruire, forţa iubirii ei pentru celălalt, interesul permanent pe care îl avea pentru cel de lângă ea şi dezinteresul total faţă de sine. Era extraordinară Nana noastră!

 

– Cum se comporta la anchete, căci sigur a fost bătută?…

– Sigur, a avut anchete foarte grele, dar nu mi-a povestit niciodată despre ele. De la ea am învăţat noi ce înseamnă să ierţi cu adevărat, să ai înţelegere pentru limitele omeneşti şi, mai ales, să ai înţelegere pentru cei care nu sunt capabili să iubească, care nu pot fi buni, care nu pot fi blânzi. Cât de nefericiţi sunt oamenii ăştia! Cât de neîmpliniţi sunt, cât de osândiţi sunt să ducă o viaţă meschină, plină de ură, plină de invidie…

 

Nana era atât de frumos dăruită sufleteşte încât pentru ea nu era nici o dificultate să ierte insultele cele mai grobiene, să treacă peste loviturile cele mai umilitoare. Mi-aduc aminte că, la un moment dat, directoarea de la Mislea, care avea defectul de a scăpa uşor palmele, i-a ars odată o pereche de palme, încât s-au văzut degetele ei pe fața Nanei câteva ceasuri bune, aşa de tare a lovit-o! Şi ea i-a zâmbit şi i-a spus: „Doamnă, o să ajungeţi să ne cunoaşteţi într-o zi şi atunci o să regretaţi gestul acesta, care nu vă face onoare!”. Dar a vorbit atât de blând, de limpede, de clar şi atât de duios, încât persoana n-a mai avut cheful să repete gestul.

 

– Și s-a întâmplat ceea ce a spus Nana, a ajuns să vă cunoască şi să regrete acel gest?

 

– Da, aşa s-a întâmplat. Cu timpul, aceasta directoare a fost obligată să vadă că printre noi erau adevărate caractere şi să aibă către sfârşit o asemenea încredere în noi, încât a fost acuzată că favorizează gruparea legionară din închisoare – deşi ea era o activistă de foarte mare valoare, cu grad de căpitan.

 

(Aspazia Oțel Petrescu – Revista Familia Ortodoxă, nr. nr.8 (43)/2012, fragment de interviu)

 

https://razboiulinformational.ro/site/2019/02/sofia-cristescu/

 

 

///////////////////////////

 

 

 

 

Si Aschia se pregateste  pentru lovilutia globalizarii romanesti … Progresistul Andrei Caramitru vrea să ne vindem femeile și să legalizăm drogurile

 

 

Game Over – Progresistul Andrei Caramitru vrea să ne vindem femeile și să legalizăm drogurile

 Progresiștii vor să scoată la mezat totul chiar și femeile și viitorul copiilor noștri… Dacă ar fi fost predicţiile unor naţionalişti aceştia cu siguranţă ar fi fost învinuit că au comis Slippery Slope şi în final acuzaţi de „propagandă rusă”. Dar progresistul Andrei Caramitru, strategul USR bate cele mai sumbre pronosticuri.

 

 După ce au lăsat de înţeles că vor să vândă aurul de la Roşia Montana, gazele din Marea Neagră şi gazele de sist progresişti guvernului „LUI” testează acum reacţia populaţiei la „legalizarea prostituţiei şi a drogurilor”.

 

Progresistul Andrei Caramitru a postat pe pagina sa de FaceBook

 Hai să vă șochez un pic . Bucureşti – noul Amsterdam.

 

 Am o propunere concretă. Cum să creștem masiv turismul în România. Să atragem câteva milioane de turiști pe an. Care să cheltuiască mult.

 

 Turismul e așa : familii care merg la mare sau ski (aici nu avem ce oferi – nu avem suficienți mulţi înalți și km de plaja nici pentru români, e imposibil). Turism de nișă eco (acolo suntem ok cu Transilvania dar e mic de tot). Și turismul de City break (care e uriaş ca piață dar la noi e zero, nu prea vine nimeni).

 

 Cum devenim tari pe City break? Simplu. Amsterdam al estului. Liberalizăm așa : marijuana și prostituția. Nu râdeți. E ok, staţi liniştiţi. Marijuana e mai puţin periculoasă decât alcoolul, e ok, nimeni nu moare din așa ceva și nici nu devii dependent. Și prostituție e oricum în draci (e plin centrul vechi), avem și tradiție (în interbelic eram top, era permisă chiar când erau la putere legionarii sau când patriarhul de atunci era prim ministru) – doar că acum suntem ipocriţi și nu protejăm pe fetele care lucrează acolo. Și aş mai face ceva – licențe pentru mega-cazinouri (de exemplu aproape de aeroportul Otopeni, un mini-Las Vegas acolo, un oraș).

 

 Io vă zic. Dacă Bucureștiul devine Amsterdam-ul estului, Las Vegas-ul Europei, rupem. Altfel de ce ar veni cineva aici? Când pot merge oriunde? Cu așa ceva am aduce oameni și din Europa dar și din Orientul Mijlociu / Israel (e aceeași distanță cu avionul și ar avea o super alternativa să se distreze câteva zile așa, ca la ei e mai greu).

 

 

 

Ps:

– e pe bune propunerea, nu glumesc deloc. Nu e nimic diferit de Amsterdam, Praga sau Berlin (și aia sunt civilizaţi şi inteligenți). Vorbim de miliarde de EUR venituri pe an aici în România. 200’000 de job-uri. Zic că merită. Și cultural funcționează – nouă ne place paranghelia, distracția. Și suntem buni la asta. Să o oferim pe bune și inteligent și străinilor. Și ca să fie happy și BOR putem pune o taxă de viciu ca pe tutun care să meargă parțial și la ei. O să fie fericiţi așa. Win win. Terminăm și catedrala aia repede – din banii străinilor nu de la noi

 

Doar cele mai mizerabile dintre coloniile occidentului din Africa şi Asia au acceptat să devină un rai al prostituţiei şi drogurilor.

 

Aici: postare Caramitru FB

 

ccccccc 146×300 – Progresistul Andrei Caramitru vrea să ne vindem femeile și să legalizăm drogurile

 

Cea mai umila dintre colonii

La 30 de ani de la căderea comunismului România a ajuns în raport cu puterile occidentale precum Germania, Austria şi chiar Olanda, cam unde era India în perioada de aur a colonialismului britanic. Suntem conduşi de alogeni şi venitici: Iohannis, Clotide, Helvin, Fritz, Asztalos.

 

Resursele ţării sunt cedate la redevenţe minime care nu acoperă nici costurile legate de poluare iar de ceva timp se tot propune legalizarea prostituţiei şi a consumului de droguri.

 

Cineva parcă aplica României principiile lui Sun Tzu la o scară fără precedent în încercarea pentru prima oară în istoria umanităţii de cucerire a unei ţării fără a se trage nici un glonte. Efectele sunt similare unui război îndelungat, drumurile noastre şi întreaga infrastructura arata de parcă ar fi fost supuse unui îndelung bombardament, fabricile şi uzinele arată exact ca după un conflict similar celui din Siria sau Agfanistan.

 

Resurse care ne puteau scoate din sărăcie au ajuns să îi îmbogăţească pe alţi, populaţia ţării este dispersată în timp ce guvernul se pregăteşte să permită vânzarea pământului către străinii.

 

Cum se mai “prostitueaza” progresistul Andrei Caramitru

 Tot ce mai rămâne în transformarea ţării într-o republică bananiera ar fi drogurile şi prostituţia. In timp ce cetăţenii României muncesc pe salarii mici în alte ţării, fiicele tarii ar urma să devină prostituate iar feciorii să devină dependenti de droguri. Că peste tot în lume drogurile ar urma să meargă mana în mână cu prostituţia, femeile vor ajunge să îşi vândă trupul pentru droguri iar familiile să îşi dea fetele la peşti pentru a face bani de droguri.

 

 Şi cum rămâne cu Amsterdam-ul progresistului Andrei Caramitru ? E simplu în Amsterdam nu se prostituează femeile din Amsterdam ci fete din Rusia, Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Asia. Populaţia ţării este protejată iar oraşul încasează doar profitul, sau mai bine zis “incasa” cai faimosul “Discrict Rosu” urma sa se inchida.

 

 Legalizarea prostituţiei în România l-ar face pe Dinca din Caracal proprietar de sclavi cu acte legale, intervenţia autorităţilor ar deveni imposibilă deoarece bordelurile ar deveni afaceri legitime. Odată cu intrarea în legalitate vor apărea şi proceduri avocăţeşti pentru a legaliza sclavia si asa cu prostituţia ilegală şi tot autoritatilor le este greu sa salveze fetele intrate pe mâna proxeneţilor imaginativa ce putere vrea să le dea progresistul Andrei Caramitru.

 

În ultimă instanţă Andrei Caramitru recunoaşte că Romania ar urma să devenim o piaţă de desfacere:

Cu așa ceva am aduce oameni și din Europa dar și din Orientul Mijlociu / Israel (e aceeași distanță cu avionul și ar avea o super alternativa să se distreze câteva zile așa, ca la ei e mai greu).

 

Prin urmare cu preşedintele lor, guvernul „lor”, parlamentul “lor”, primarul “lor” la Bucureşti, Cluj şi prin alte oraşe importante NU sunt în stare să producă nimic doar să vândă şi să se împrumute, Propunerea progresistului Andrei Caramitru nu este întâmplătoare ea testează reacţia noastră dacă suntem de-acord e Game Over.

 

P.S

 

 Partea schizofrenica a situației este ca progresistul Andrei Caramitru se considera “progresist” si “feminist”. Pai cum dom` Caramitru in loc sa lupți împotriva exploatării femeii de către bărbatul asupritor matale o vezi ca un simplu “obiect sexual” ? Bănuim ca femeile vor fi cele care se vor prostitua sa “aduca bani la buget” si nu baieti “veseli” de la USR si PLUS.

https://razboiulinformational.ro/site/2021/07/progresistul-andrei-caramitru-vrea-sa-ne-vindem-femeile-si-sa-legalizam-drogurile/

///////////////////////

 

 

 

Incepe globalizanta resetare/tare- Canada devie cea mai marxista țară de pe pământ şi începe să ardă cărţi

 

Canada devie cea mai marxista țară de pe pământ şi începe să ardă cărţi, oamenilor li se spune ca totul este in numele “reconcilierii”

 Observam cu consternare cum civilizaţia occidentală alunecă spre o formă radicală de marxism, minorităţile ajung să dicteze majorităţii, orice formă de naţionalism este înlocuită de un internaţionalism agresiv, ateismul militant devie politica de stat, occidentul îşi dărâma statuile şi îşi arde cărţile. Ca într-un film pentru proşti fiecare din aceste acţiuni are o justificare puirile legate de toleranţă, combaterea rasismului, a fanatismului religios sau a urii, recent în Canada au fost arse 5000 de cărţi pentru copii.

 

Mai multe cărţi pentru copiii, printre care revistele de benzi desenate cu Tintin, Lucky Luke şi Asteric, considerate discriminatoare şi acuzate că perpetuează stereotipuri la adresa naţiunilor indigene au fost arse în 2019. Acţiune s-a intitulat „flacăra purificatoare şi nu a mai fost continuat datorită pandemiei. Cărţile erau acuzate ca având un caracter desuet şi că ar prezenta într-o lumină negativă indigenii americani.

 

“Îngropăm cenușa rasismului, discriminării și stereotipurilor în speranța că vom crește într-o țară incluzivă, unde cu toţi vom trăi în prosperitate și securitate”, spunea într-un filmuleţ pregătit pentru studenți despre arderea cărților, raportat de Radio Canada.

 

 Recent în sud-vestul provinciei Ontario, Consiliul şcolar catolic Providence care cuprinde 30 de şcoli a reînceput acţiunea de distrugere de cărţii, cca 5000 de cărţi pentru tineret şi copiii ce au ca subiect autohtonii au fost distruse ca un gest de reconciliere.

 

“Este vorba despre un gest de reconciliere cu Primele Naţiuni” a relatat Radio Canada.

 

 Potrivit lui Suzy Lies, care se prezintă drept o cercetătoare independentă cărţile de benzi desenate zugrăvesc băştinaşii ca “leneşi, beţivi, stupizi…” şi zugrăvesc “o prezentare negativă şi o reprezentare greşită a autohtonilor prin desene“.

 

Alte cărţi sunt acuzate şi de „acaparare culturală”.

 De asemenea, au mai fost eliminate cărțile care se presupune că conțin î„acaparare culturală”, precum și cărți de istorie învechite, cum ar fi două biografii ale lui Jacques Cartier, un explorator francez care a cartografiat fluviul Sfântul Laurențiu și o altă exploratoare Étienne Brûlé.

 

 Liderul liberal Justin Trudeau a declarat că nu depinde de persoanele neindigene „să le spună indigenilor cum ar trebui să se simtă sau să acționeze pentru a avansa reconcilierea”. „La nivel personal, nu aș fi niciodată de acord cu arderea cărților”, a declarat acesta.

 

Ministerul Educaţiei din Ontario a explicat la Radio Canada ca că selectarea cărţilor de eliminat din biblioteci este responsabilitatea fiecărui consiliu şcolar.

 

Şi totuși lucrurile nu sunt întâmplătoare, occidental sunt obişnuiţi cu lucruri pe care nici comunismul nu a putut să le impună definitiv cu forța tancurilor, de această dată ele sunt primite cu brațele deschise în numele unor idealuri nobile.

 

SURSE:

#Nationalpost

Book burning at Ontario

# Barrons

 

Book Burning For Canada Indigenous

https://razboiulinformational.ro/site/2021/09/canada-devie-cea-mai-marxista-tara-de-pe-pamant-si-incepe-sa-arda-carti/

 

///////////////////////

(Siiiiiii pentru ca…) Gabriel Liiceanu a preluat patrimoniul de lux al UTC, transferat Ministerului Culturii fara acoperirea legii… LIICEANU A RAMAS STUPEFIAT, RONCEA A CASTIGAT – Iata ……

decizia prin care CAB a respins apelul scriitorului Gabriel Liiceanu in procesul unde cere 50.000 euro daune de la ziaristul Victor Roncea: „Apelantul-reclamant solicita sa se aiba-n vedere stupoarea cand a citit prima fraza din motivarea judecatorului fondului, ce-l sfatuieste sa dea dovada de o mai mare toleranta. N-a apelat la judecatorul fondului s-aprofundeze dogma crestina, dar e greu de acceptat juridic un asemenea inceput de motivare”

SCRIS DE: VALENTIN BUSUIOC  

Oricat de stupefiat s-a aratat scriitorul Gabriel Liiceanu (foto 1) fata de sentinta prin care Tribunalul Bucuresti i-a refuzat daunele morale de 50.000 de euro cerute de la jurnalistul Victor Roncea (foto 2), Curtea de Apel Bucuresti, la fel ca TMB, i-a explicat lui Liiceanu principiile CEDO care protejeaza libertatea presei. 

 

Prin sentinta nr. 2983/2019 din 18 decembrie 2019, judecatoarea Tatiana Loredana Severin de la Tribunalul Bucuresti a respins actiunea formulata de Liiceanu atat impotriva lui Roncea, cat si impotriva SC Editura Evenimentul Zilei si a Capital SRL Bucuresti (firma care editeaza ziarul EVZ). Patronul Humanitas cerea tot 50.000 de euro ca daune morale de la firma lui Dan Andronic, aratandu-se ofensat de mai multe articole scrise de catre Victor Roncea pe tema privatizarii Editurii Politice si transformarea ei in Editura Humanitas in anii 1990-1991.

Nu vom intra acum in detalii, ci va vom lasa link la final ca sa cititi motivarea primei instante. De data aceasta, va spunem ca la 25 noiembrie 2020, judecatorii Maria Dalina Oancea (foto 3) si Liviu Eugen Faget de la Curtea de Apel Bucuresti au respins apelul lui Gabriel Liiceanu impotriva sentintei Tribunalului Bucuresti. Motivarea a fost publicata in luna iunie a acestui an, iar la scurta vreme dupa primirea ei, patronul Humanitas a declarat recurs

Iata minuta deciziei nr. 1645/2020 din dosarul nr. 8752/3/2019:

„Respinge apelul ca nefondat. Cu recurs in 30 de zile de la comunicare. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

Ideea stupefactiei din primul paragraf nu ne apartine noua, ci lui Liiceanu insusi, care in motivele de apel a solicitat „sa se aiba in vedere stupoarea” cu care „a citit prima fraza din motivarea propriu-zisa a judecatorului fondului, in care acesta sfatuieste reclamantul ‘sa dea dovada de o mai mare toleranta’”.

La randul lor, judecatorii Oancea si Faget i-au explicat lui Gabriel Liiceanu faptul ca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si Conventia EDO le acorda jurnalistilor o libertate de exprimare mai larga decat altor persoane, cu conditia ca materialele lor sa aiba o minima baza factuala si sa nu contina atacuri la persoana. Or, articolele scrise de catre Victor Roncea despre privatizarea Editurii Politice / Humanitas au continut o baza factuala suficienta (fiind insotite de documente) si nu s-au constituit in atacuri la persoana lui Gabriel Liiceanu, a explicat CAB.

Redam principalele pasaje din motivarea hotararii Curtii de Apel Bucuresti:

„Apelantul-reclamant apreciaza ca sentinta de fond a avut urmatoarele efecte imediate si inacceptabile pentru un act de justitie:

1) A incurajat intimatul parat sa continue virulent campania de denigrare, umpland din nou spatiul public de minciuni si calomnii, cu atacuri la persoana, nepermise si josnice, inclusiv fata de avocatul reclamantului. Apelantul-reclamant ataseaza in continuare articolul aparut in Evenimentul Zilei din data de 27 decembrie 2019, intitulat ‘Victor Roncea si Evenimentul Zilei au castigat. Liiceanu ramane un profitor al relatiilor dintre GDS si FSN’.

2) In al doilea rand, este inadmisibil ca prin motivare judecatorul fondului a certificat niste minciuni si calomnii ca fiind adevaruri de netagaduit.

3) Apelantul-reclamant solicita sa se aiba in vedere stupoarea (dar mai ales in contextul prezentat mai sus) in momentul in care acesta a citit prima fraza din motivarea propriu-zisa a judecatorului fondului, in care acesta sfatuieste reclamantul ‘sa dea dovada de o mai mare toleranta’.

Este evident ca apelantul-reclamant nu a apelat la judecatorul fondului sa aprofundeze dogma crestina, dar este greu de acceptat juridic un asemenea inceput de motivare.

4) In numele libertatii de exprimare si, de ce nu, asa cum il sfatuieste judecatorul fondului, si al tolerantei, intimatul-parat impreuna cu judecatorul fondului au stabilit ca:

1. a) ‘Reclamantul a primit in mod nelegal editura Humanitas (fosta Politica) de la stat cu tot cu patrimoniu printr-o operatiune ilegala efectuata impreuna cu Andrei Plesu.
2. b) I s-au sters datorii de milioane editurii Humanitas. intr-un mod cu totul nelegal.
3. c) Curtea Europeana a Drepturilor are un dosar in lucru care vizeaza tocmai aceste ilegalitati.

 

1. d) Grupul pentru Dialog Social a fost infiintat de Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu impreuna cu un agent KGB si unul al Ungariei comuniste.
2. e) Gabriel Liiceanu a preluat patrimoniul de lux al UTC transferat Ministerului

Culturii fara acoperirea legii.

1. f) Reclamantul ar fi fost vinovat de coruptie la cel mai inalt nivel, trafic de influenta, conflict de interese, devalizare
2. g) Fondatorii GDS, printre care se numara si reclamantul, sunt persoane care au legaturi cu Securitatea sau cu servicii de informatii straine, informatori ai Securitatii si care au intrat ei in posesia unor bunuri de mare valoare, aflate in patrimoniul statului’.
3. h) Grupul pentru Dialog Social este legat indisolubil de tot ce a insemnat si inseamna FSN.
4. i) GDS este, probabil, cel mai tenebros grup organizat de trafic de influenta si control al vietii politice si culturale din Romania.
5. j) Membrii GDS, printre care si reclamantul, au intrat in mod ilegal in posesia unor bunuri ale statului, intre care impozantul sediu din Calea Victoriei 120 etc.

5) In toata hotararea judecatoreasca, judecatorul fondului incearca sa convinga ca denigrarile, minciunile, acuzele, faptele determinante invocate de catre intimatul-parat sunt simple opinii personale.

 

Apelantul-reclamant solicita instantei de apel sa constate ca aproape toate afirrnatiile paratului sunt fapte determinante, fapte precise, acuzatii mincinoase si declaratii denigratoare si defaimatoare la adresa apelantului-reclamant.

Pe de alta parte, motivarea hotararii judecatoresti este contradictorie total. In ‘tentativa de albire’ a intimatului-parat, judecatorul fondului prezinta doua motivari care se exclud reciproc.

Pe de o parte, judecatorul fondului arata ca ‘articolele incriminate reprezinta comentariile proprii ale jurnalistului pe tema respectiva’, iar pe o alta pagina afirma ca de fapt ‘paratul a redat opinia altor persoane’.

6) In fapt, printr-o campanie de denigrare, paratul Victor Roncea a sustinut in cotidianul Evenimentul Zilei in datele de 21 ianuarie 2019, 22 ianuarie 2019 si 30 ianuarie 2019, in mod public, fara nicio dovada, urmatoarele fapte precise, acuzatii mincinoase si declaratii denigratoare si defaimatoare la adresa reclamantului.

 

In continuare, apelantul-reclamant reda articolele de presa pe care le considera ofensatoare.

7) Sofismul care sta la baza uneia dintre multele calomnii aduse de parat, insa, mai trist, sta si la baza motivarii hotararii judecatoresti, este extrem de simplu: se echivaleaza numirea intr-o functie cu darea si luarea in posesie a institutiei pe care cineva e numit sa o administreze. Actul numirii in functie devine astfel in final un ‘cadou’ facut pe relatii de ‘prietenie’. Se ignora deliberat ca cel care numeste intr-o functie, in afara de puterea de a face numirea, nu poseda in mod propriu nimic, iar cel care e numit in functie, in afara de puterea administrarii institutiei si de salariul de administrator, nu primeste absolut nimic. Institutia nu apartine nici celui care numeste, nici celui numit. Ea apartine statului. Nimeni nu poate sa dea si sa primeasca ceva.

8) Calomnia legata de privatizarea Humanitas

Ideea cadoului facut de ministrul Culturii ‘prietenului’ sau Liiceanu are la baza si alt fals: se sugereaza ca nasterea editurii Humanitas a coincis cu privatizarea Editurii Politice: Plesu ar fi privatizat Editura Politica si i-ar fi dat-o cadou lui Liiceanu.

Numai ca intre nasterea editurii Humanitas si privatizarea ei a trecut un an. Editura Politica n-a fost de fapt niciodata privatizata, ci doar transformata prin ordin de ministru, la 1 februarie 1990, in editura de stat Humanitas. Ea a functionat cu acest statut vreme de un an. Abia la 14 februarie 1991, asemeni tuturor editurilor de stat (cu exceptia Editurii Didactice) si altor catorva mii de societati de stat, Humanitas s-a privatizat prin metoda numita ‘Mebo’: toti salariatii fostei Edituri Politice au devenit in felul acesta actionari, inclusiv fostul turnator al lui Gabriel Liiceanu, care avusese in Editura Politica functia de redactor-sef (n.r. Octavian Chetan). (Cine vrea detalii pe acest subiect poate citi cartea semnata de Gabriel Liiceanu, ‘Dragul meu turnator’.)

In actionariatul editurii astfel privatizate, cu un capital de 6.500.000 de lei (108.334 de dolari la cursul oficial de atunci – 60 de lei pentru un dolar), au intrat 43 de actionari persoane fizice (reclamantul Gabriel Liiceanu avand dupa privatizare 2% din capital), iar Statul ramanand si el actionar cu o pondere de 23,46%, adica 1.525.000 lei. (A iesit din actionariat cativa ani mai tarziu.) Interesant de amintit cum comisia care a facut evaluarea patrimoniului fostei Edituri Politice, ca sa poata ridica cota de participare a Statului, a luat in calcul si biblioteca editurii, alcatuita din operele clasicilor marxism-leninismului, documentele PCR si documentele ‘partidelor fratesti’. In concluzie, patrimoniul fostei edituri Politice, evaluat in final la cei 1.520.000 lei, daca ii echivalam in dolari la cursul de atunci, era de 25.458 dolari.

Asadar, Andrei Plesu, singur, nu putea sa privatizeze nimic. Privatizarea a fost semnata de prim-ministru, ministrul Justitiei, ministrul Finantelor si ministrul Culturii. Incepand din acel moment, pe langa capitalul de 6.500.000 de lei (108.334 dolari), apartinand celor 44 de actionari si din care statul detinea mai mult de o cincime, singura bogatie a editurii Humanitas a devenit noul portofoliu de stiinte umaniste si literatura, creat prin cumpararea drepturilor de autor ale unor nume celebre straine si autohtone, precum si din echipa de profesionisti care s-a imbunatatit de la un an la altul.

Un alt fals raspandit in spatiul public si de parat tine tocmai de patrimoniul (‘urias’!) al fostei Edituri Politice in posesia caruia, dupa privatizare, ar fi intrat Humanitas. Or, in afara portofoliului de care am amintit, Humanitas nu poseda nimic. Nu are seturi, nu are bunuri fizice proprii semnificative. Trebuie spus raspicat ca sediul de ia Casa Scanteii, devenita peste noapte Casa Presei Libere, nu apartinea Editurii Politice, dupa cum nu apartine nici Editurii Humanitas, ci este inchiriat. Chiria pe care Hurnanitas o plateste RAAPPS-ului (Regiei autonome de administrare a proprietatilor patrimoniului statului) a variat in ultimii 20 de ani intre 6.000 si 10.000 de euro pe luna.

Apelantul-reclamant aminteste deja cum arata sediul editurii, cel pe care Vadim Tudor (si apoi altii pe urma lui), intr-o cuvantare-delir la Senat, il prezenta ca fiind pestera lui Ali-Baba: ‘Stiti ce bogatii erau la Editura Politica?Numai candelabre de cristal, numai marmura alba si verde de Ruschita, numai plusuri si catifele, peste 3 milioane valoare’. Am descris deja din ce anume, la inceputul activitatii sale, era compus ‘imensul patrimoniu’ al editurii, cum il numea ziarul Ziua cand, in 2007, a inceput campania de denigrare a lui Humanitas: scaune prafuite, fotolii murdare, cateva covoare jegoase si tocite, linoleumul culoarului mancat de la un cap la altul…

Ei bine, in acest sediu care nu ii apartinea, Humanitas a facut in anul 2005, cu planuri arhitecturale de reamenajare, investitii din profituri nerepartizate de peste 100.000 de euro. Oricine poate veni sa vada cum arata azi sediul inchiriat al Humanitas-ului si sa-l compare cu cele de la alte etaje ale cladirii, unde, vreme de 75 de ani, nu s-a schimbat nimic.

Cu un portofoliu editorial format 90% din ‘documente de partid’, din ‘operele’ lui Ceausescu si din ‘volumele omagiale’ care-i erau inchinate periodic acestuia, avand o echipa de redactori specializati in ‘documente de partid’, Editura Politica era o institutie de propaganda comunista care, ierarhic, tinea direct de Sectia Ideologica a Comitetului Central. Sediul din Casa Scanteii (actuala Casa a Presei Libere) ii fusese dat in folosinta de Gospodaria de Partid, care platea totodata si intretinerea lui. Patrimoniul acestei edituri consta din dotarile facute in 1953 cu ocazia infiintarii ei, in principal din birouri (mese de scris), scaune, dulapuri, fisete metalice, cuiere, o fata de masa de catifea rosie pentru sedintele de partid si cateva covoare. Toate ajunse, dupa 37 de ani de folosire, in ultimul hal.

Cu toate ca paratul-intimat Victor Roncea, pentru articolele publicate in Evenimentul Zilei, trebuia sa faca proba veritatii afirmatiilor sale, am atasat cererii de chemare in judecata probe de netagaduit, care erau in spatiul public si care dovedesc ca afirmatiile facute sunt mincinoase.

Cu privire la faptul ca apelantul-reclamant a primit editura Humanitas (fosta Politica) de la stat, cu tot cu patrimoniu, exista de foarte mult timp in spatiul public destule informatii din care sa rezulte neveridicitatea unor asemenea afirmatii.

Cea mai cunoscuta dintre acestea o reprezinta autodenuntul d-lui Andrei Plesu, Ministrul Culturii din acea vreme, in care arata ca la data respectiva a decis prin Ordin de ministru sa schimbe numele, profilul si conducerea Editurii Politice. Domnul ministru al Culturii l-a numit pe reclamantul Gabriel Liiceanu director al noii edituri, pe care acesta a redenumit-o Humanitas. Editura, potrivit Ordinului ministrului, ramanea in ‘subordinea Ministerului Culturii’. Salariul directorului era acelasi cu al oricarui sef de editura, iar ‘patrimoniul’ preluat de Humanitas de la Editura Politica consta intr-un spatiu inchiriat in Casa Scanteii (actuala Casa Presei Libere), mobilierul aferent si operele complete ale lui Marx, Engels, Lenin si Ceausescu, plus brosurile de propaganda ale ‘partidelor fratesti’.

S-a explicat foarte clar ca editura Politica la care a fost numit director reclamantul Gabriel Liiceanu era doar o ‘carcasa’ care nu avea nici macar un cont bancar, explicandu-se foarte clar in spatiul public ca acea editura se sustinea numai de ‘unica si puternica organizatie politica – Partidul Comunist’, care la data relatarii faptelor nu mai exista.

S-a explicat foarte clar de catre d-nul Andrei Plesu, in calitate de fost Ministru al Culturii, ca numirile noilor directori faceau parte dintr-o campanie de modernizare si emancipare a unor institutii invechite.

De asemenea, s-a aratat fara umbra de indoiala ce s-a intamplat mai departe. Pentru a putea supravietui, Editura Politica – redenumita Humanitas – a declansat un procedeu de autonomizare fata de stat, deoarece Statul slabit la acea vreme nu mai avea posibilitatea sa finanteze editura. Modalitatea de privatizare, aproape singura recunoscuta in epoca – MEBO –, insemna ‘trecerea mijloacelor de productie ale unitatii economice care se vrea privatizata din proprietatea statului in proprietatea muncitorilor, angajatilor sau salariatilor’.

Prin urmare, toti angajatii de la Humanitas au devenit actionari, reclamantul Gabriel Liiceanu a beneficiat la acel moment de 2% din actiuni.

S-a explicat foarte clar ca asa s-a procedat in toate cazurile din acea vreme si s-au dat niste exemple concrete din acelasi dorneniu, in care ‘Scanteia’ s-a privatizat, devenind ‘Adevarul’, ‘Romania Libera’ s-a privatizat de asemenea pastrandu-si numele etc.

Peste ani, Editura Humanitas a devenit o editura prestigioasa, cu un portofoliu de publicatii demn de toata lauda, datorita managementului sau, fara nicio legatura cu preluarea Editurii Politice, cum afirma in mod fals paratii.

Afirmatia paratului Victor Roncea in Evenimentul Zilei cu privire la acest aspect este cu atat mai grava, cu cat era de multa vreme cunoscut in spatiul public ca aceasta ‘informatie’ este doar o intoxicatie nascocita de ramasitele propagandei national-comuniste din anii 1990.

9) In fata acestor evidente, judecatorul fondului:

1. a) Afirma ca ‘acest articol trateaza o tema de interes general fara ca paratul sa il invinuiasca pe reclamant de fapte concrete ilegale.

Apelantul-reclamant solicita instantei de apel sa verifice de cate ori apar in text acuze precise: ‘fapte penale’, ‘ilegalitati’ etc.

1. b) ‘Paratul abordeaza tema legalitatii privatizarii editurii al carei director este reclamantul, insa paratul a redat opinia altor persoane’.

– In primul rand, este total neadevarata concluzia la care a ajuns judecatorul fondului;

– Marea majoritate a acuzelor si minciunilor apartin paratului;

– Cu atat mai mult ar fi trebuit sa raspunda intimatul-parat pentru ca a preluat intr-un mod cu totul manipulativ aceste declaratii, le-a ‘compilat’ astfel incat sa rezulte vinovatia reclamantului si le-a sustinut pentru manipularea opiniei publice;

– Vinovatia intimatului-parat rezulta si din faptul ca a comunicat publicului fapte neadevarate, stiind ca sunt neadevarate, dovedind astfel reaua lui credinta;

 

– Reaua-credinta a intimatului-parat este evidenta, avand in vedere ca aceste declaratii au fost publicate acum mai multi ani si au mai fost prezentate si dezbatute in cursul acestor ani, fiind si lamurite pana acum.

Aceste declaratii date in urma cu mult timp nu mai pot fi primite drept baza factuala, pentru simplul fapt ca situatia nereala a fost pe deplin lamurita in toata aceasta perioada, iar neveridicitatea informatiilor a fost facuta publica, astfel incat putea fi accesibila chiar si pentru intimatul-parat prin minime verificari.

10) Cu privire la calomnia ‘stergerii datoriilor la stat detinute de catre Humanitas’:

1. a) Cand intimatul-parat a folosit explicit termenii ‘nelegal’, ‘fapta penala’, ‘nelegalitati’, aceste calomnii au fost apreciate de catre judecatorul fondului ca simple opinii personale ale paratului, iar in antepenultimul paragraf, fila 71, judecatorul fondului arara ca paratul nu a folosit termenul ‘nelegal’. (…)Apelantul-reclamant demonteaza in continuare calomnia ‘stergerii datoriilor la stat’. An de an, Grupul Humanitas (format din editura Humanitas, editura Humanitas Fiction si Librariile Humanitas) plateste catre stat impozite si taxe in valoare medie de peste 1 milion euro pe an si asigura circa doua sute de locuri de munca.

Anii 1999-2000, printre cei mai napastuiti ai perioadei de tranzitie, au fost marcati de blocaje financiare in !ant, de variatii bruste ale cursului valutar, de inexistenta creditelor bancare (deci de imposibilitatea imprumuturilor la banci). Mii de firme au intrat atunci in imposibilitate de plata. In acest context, guvemul de atunci a dat in continuare curs acelei dispozitii legale (O.G. nr. 11/1996, asadar acelei ordonante din perioada guvernarii PDSR care a functionat si pe timpul guvernarii Coalitiei si care pennitea esalonarea datoriilor acumulate de societatile comerciale catre bugetul de stat, calculandu-se, cum era firesc, si majorari de intarziere). De aceasta dispozitie legala au beneficiat mii de societati, cu datorii infinit mai mari, Humanitas fiind doar una dintre ele.

Esalonarea (sau reesalonarea) unei datorii la buget nu reprezinta nimic rusinos. Aplicata corect, ea nu este o ‘pomana’ pe care statul o face cuiva prin relatii si pile, ci reprezinta un mod de a ajuta o intreprindere sa depaseasca un moment de dificultate, statul percepandu-i majorari de intarziere pentru perioada de amanare la plata a datoriilor restante si asigurandu-si in continuare existenta unui platitor de impozite. Ea nu se face prin favoruri si la mica intelegere, ci, cum am vazut, in virtutea unei dispozitii legale. Humanitas a solicitat esalonarea datorita unei lipse temporare de lichiditate si, cum spuneam, intr-un moment dificil pentru intreaga economie romaneasca.

In anul 2000, Humanitas a primit de la Ministerul Finantelor, cu titlul de ‘inlesniri la plata pentru obligatii bugetare’, esalonarea pe o perioada de 4 ani si jumatate a datoriilor ramase restante in valoare de 3.258.119.741 lei vechi, fiind scutita de plata majorarilor de intarziere aferente acumulate pana la data esalonarii (2.783.907.422 lei vechi), dar fiind obligata, in mod firesc si legal, la plata majorarilor de intarziere aferente sumelor esalonate acumulate pe toata perioada esalonarii (echivalente cu aproape inca odata suma datorata), in valoare de 3.004.554.457 lei vechi. Ea a terminat de platit aceste sume in luna mai 2005 (datoria restanta esalonata la plata plus majorarile de intarziere aferente). Esalonarea a fost platita impecabil de Editura Humanitas – un control al Curtii de Conturi realizat in Ministerul de Finante la jumatatea perioadei de esalonare, in 2002 (atentie, sub noua guvernare PSD!) a constatat perfecta legalitate a esalonarii. Bineinteles, intre timp, in intreaga perioada scursa de la momentul esalonarii pana la incheierea ei (perioada 2000-2006), Grupul Humanitas si-a platit impozitele curente catre bugetul de stat in valoare de 13.966.386 lei noi (RONI), recte 4.133.021 de euro (patru milioane o suta treizeci si trei de mii de euro). Merita vazut, in comparatie, si care au fost profiturile nete in perioada 2000- 2006, amintind ca actionarii Humanitas au inceput sa-si ridice dividende abia incepand cu anul 2005, dupa ce esalonarea a fost lichidata, pana atunci profitul integral ramanand la dispozitia societatilor pentru dezvoltare. Asadar, profitul cumulat net in aceasta perioada a fost de 6.751.179 lei, adica de 2.037.938 de euro. Concluzia: in perioada 2000-2006, statul a castigat prin impozite 4 milioane de euro, fata de cele 2 milioane de euro profit Humanitas, adica de doua ori mai mult decat societatea insasi. Se poate spune ca din aceasta esalonare a unor datorii, statul roman si-a recuperat integral impozitele esalonate, a obtinut din majorari de intarziere aproape inca pe atat si, in plus, din functionarea curenta a Humanitasului din anii care au urmat esalonarii a obtinut milioane de euro impozite.

Din toate acestea rezulta ca este un fals total sa se afirme ca editurii Humanitas i s-ar fi sters vreodata vreo datorie existenta la bugetul de stat. Singura facilitate (ajutorul de care a beneficiat gratie O.G. nr. 11/1996) pe care a avut-o Humanitas in anii amintiti a fost esalonarea si amanarea la plata a datoriilor, insa nu gratuit, ci cu plata majorarilor de intarziere. Potrivit descrierii de mai sus, orice afirmatie privitoare la vreun favoritism datorat unor bunavointe politice reprezinta o calomnie grosolana, izvorata din dorinta expresa de a murdari imaginea Grupului Humanitas, cu trimitere directa la reclamant.

Judecatorul fondului in loc sa constate minciunile si denigrarile paratului, prezinta urmaroarea motivare: ‘este relevant din punct de vedere al raspunderii civile delictuale in litigiul pendinte a stabili daca afirmatia paratului se poate inscrie in limitele dreptului la exprimare, caci chestiunea legalitatii acordarii acestor inlesnirii excede prezentului litigiu’. (…) Din probele administrate a rezultat ca esalonarea si arnanarea la plata a datoriitor s-a facut

pentru toate persoanele care indeplineau aceste conditii si avea aplicabilitate pentru toate aceste persoane. In aceste conditii, paratul trebuia sanctionat pentru afirmatiile facute.

11) Cu privire la urmatoarele afirmatii, instanta de fond nu le analizeaza si evident nici nu le sanctioneaza, desi ele sunt clar neadevarate, iar paratul incalca limitele libertatii de exprimare impuse de alin. 2 al art. 10 al Conventiei Europene:

‘Curtea Europeana a Drepturilor Omului are pe rol o cerere in care este atinsa intre altele si privatizarea fostei Edituri Politice a PCR, transformata de Andrei Plesu in Editura Humanitas si atribuita prin Ordin de ministru al Culturii, in Guvernul FSN Iliescu-Roman, prietenului si colegului sau din Grupul pentru Dialog Social, Gabriel Liiceanu. Mai mult: conform procesului aflat pe rol la CEDO, in Afacerea Humanitas a fost implicat si un alt membru al GDS si totodata al Consiliului Frontului Salvarii Nationale (CFSN): cunoscutul activist Gabriel Andreescu’.

Chestiunea aceasta (privatizarea Humanitas) se regaseste, sub un anumit aspect, chiar si intr-o cauza aflata pe rolul CEDO. Este vorba in principal de un proces care, in prealabil, a avut loc in tara si a vizat libertatea de exprimare’.

Instanta de fond motiveaza: ‘in opinia tribunalului, nu se poate rerine o fapta ilicita a paratului, care a informat opinia publica despre existenta unui proces despre care a aratat ca vizeaza libertatea de exprimare’.

Evident ca nu exista un dosar aflat pe rolul CEDO care sa vizeze aceste aspecte. Cu atat mai mult cat paratul nu a oferit date si informatii concrete despre aceasta cauza care nu are ca obiect privatizarea Humanitas.

In aceste conditii, este evident ca trebuia sanctionat inca o data comportamentul mincinos al paratului, care a indicat un lucru precis (‘existenta unui dosar la CEDO’) tocmai pentru a da mai multa greutate neadevarurilor spuse prin alta minciuna, fiindca orice cititor poate concluziona: ‘Daca si CEDO analizeaza, inseamna ca este adevarat ce spune paratul’.

12) Apelantul-reclamant a indicat de asemenea minciunile si denigrarile aduse reclamantului raportat la calitatea de membru fondator al acestuia la Grupul pentru Dialog Social, respectiv:

1. a) Grupul pentru Dialog Social a fost infiintat de Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu impreuna cu un agent KGB si unul al Ungariei comuniste;
2. b) Gabriel Liiccanu a preluat patrimoniul de lux al UTC transferat Ministerului Culturii fara acoperirea legii;
3. c) Reclamantul ar fi vinovat de coruptie la cel mai inalt nivel, trafic de influenta, conflict de interese, devalizare;

 

 

1. d) fondatorii GDS, printre care se numara si reclamantul, sunt persoane care au legaturi cu Securitatea sau cu servicii de informatii straine, informatori ai Securitatii si care au intrat ei in posesia unor bunuri de mare valoare, aflate in patrimoniul statului.
2. e) Grupul pentru Dialog Social este legat indisolubil de tot ce a insemnat si inseamna FSN;
3. f) GDS este, probabil, cel mai tenebros grup organizat de trafic de influenta si

control al vietii politice si culturale din Romania;

1. g) membrii GDS, printre care si reclamantul, au intrat in mod ilegal in posesia unor bunuri ale statului intre care impozantul sediu din Calea Victoriei 120 etc.

 

 

Cum motiveaza judecatorul fondului in fata acestor evidente?

 

 

Arata ca, in opinia Tribunalului, acestea reprezinta judecati de valoare, opinii personale si nu pot atrage raspunderea civila delictuala a paratului, reclamantul fiind membru fondator. Paratul acuza reclamantul ca ‘face parte dintr-un grup organizat’. Aceasta este chiar sintagma folosita de parat, retinuta chiar de catre judecatorul fondului. (…) Cine face parte din acest grup organizat, in opinia paratului? Reclamantul si Andrei Plesu, infierati pana la acest moment ca ‘dusmani ai poporului’, alaturi de un agent KGB si unul al Ungariei comuniste. Apoi cei patru sunt acuzati direct de faptele cele mai dezastruoase pentru Romania.Paratul il acuza direct pe reclamant ca, in calitatea sa de membru fondator al GDS, se face vinovat de coruptie la cel mai inalt nivel, trafic de influenta, devalizare. Astea sunt fapte precise. Afirmatia paratului Victor Roncea in Evenimentul Zilei cu privire la aceste aspecte este cu atat mai grava, cu cat era de multa vreme cunoscut in spatiul public ca aceasta ‘informatie’ este doar o intoxicatie nascocita de ramasitele propagandei national-comuniste din anii 1990. Grupul pentru Dialog Social (GDS) a fost prima organizatie non-guvernamentala libera infiintata in Romania pe 31 decembrie 1989, este o asociatie independenta, cu caracter nepatrimonial, care si-a propus si a reusit sa apere si sa promoveze valorile dernocratiei, libertatile si drepturile omului.

Grupul pentru Dialog Social este un grup independent, care nu se subordoneaza niciunei grupari politice si care refuza orice colaborare cu cei care au sustinut vechiul regim. Astfel, paratul afirma ca Grupul pentru Dialog Social nu este forul moral al societatii civile si este, probabil, ‘cel mai tenebros grup de influenta si control a (!) vietii politice si culturale din Romania’. Astfel, paratul Victor Roncea afirma nici mai mult, nici mai putin decat ca un anume grup de intelectuali ar fi condus, decenii de-a randul, o teribila si foarte eficienta actiune de subminare a vietii publice romanesti: respectivii s-au ‘vopsit’ in culorile dreptei si s-au pretins anticomunisti, dar in fapt au facut tot timpul jocul FSN-ului (de care au fost si inventati), al PSD-ului, al Securitatii, astfel ‘controland’ eficient nu numai politica, ci si cultura nationala. De asemenea, GDS beneficiaza numai de folosinta sediului sau, folosinta obtinuta in mod legal prin Hotararea de Guvern, care nu a fost anulata pentru nelegalitate.

13) Astfel, paratul Victor Roncea prin articolele sale din Evenimentul Zilei a denigrat premeditat si concentrat reclamantul si a transmis informatii mincinoase opiniei publice, urmarind discreditarea si afectarea imaginii sociale si profesionale a reclamantului, lezand in mod grav drepturile nepatrimoniale ale reclamantului, constand in onoare, demnitate, reputatie si imagine. (…)

 

 

Apelul este nefondat.

 Apelantul-reclamant supune controlului judiciar retinerile primei instante cu privire la seria de articole ce vizeaza infiintarea Editurii Humanitas si a Grupului de Dialog Social, reprosand acesteia omisiunea de a observa ca, in ansamblu, articolele publicate de parat sunt elementele unei campanii de denigrare, fara baza factuala. In esenta, apelantul arata ca scopul publicarii articolelor a fost compromiterea acestuia, paratul abatandu-se de la rolul destinat presei, acela de informare a opiniei publice cu privire la subiecte de interes general. Curtea retine ca prin aplicarea conjugata a criteriilor desprinse din jurisprudenta CEDO (relatia dintre dreptul la libertatea de exprimare prevazut de art. 10 si dreptul la imagine, buna reputatie si viata privata protejate de art. 8 din Conventie; calitatea, functia sau notorietatea persoanei supuse criticii jurnalistice; stilul jurnalistic, forma si contextul in care este formulat si transmis mesajul critic; interesul public pentru tema dezbatuta de jurnalist; buna-credinta a jurnalistului; raportul dintre judecati de valoare si fapte materiale concrete; doza de exagerare si provocare specifica limbajului jurnalistic: protejarea surselor jurnalistice), tribunalul a concluzionat in mod corect ca, prin seria de articole avandu-l ca subiect pe reclamant, nu s-au depasit limitele criticii admisibile.

Articolele de presa considerate de catre apelant ca fiind ofensatoare au ca tema infiintarea Editurii Humanitas prin preluarea patrimoniului fostei Edituri Politice, inlesnirile fiscale acordate de Stat editurii de-a lungul timpului, constituirea Grupului de Dialog, subiectele dezbatute in articolele incriminate fiind de interes public, general. O inforrnatie de interes public trebuie sa urmareasca constientizarea publicului cu privire la interesele sale generale, intr-un context social existent la un moment dat si la modul in care acestea pot fi satisfacute. Totodata, interesul public este dat si de persoana reclamantului, a carui notorietate a fost dobandita prin implicarea in viata culturala si politica din Romania. Oricine are statutul unei persoane publice (indiferent de domeniul de activitate si indiferent daca este sau nu functionar public sau demnitar) sau care, in orice fel, suscita interesul justificat al publicului, se prezuma ca isi da un consimtamant implicit, tacit, in a se expune mai abrupt atentiei presei, avand in vedere, intre altele, rolul acceptat al presei de a fi ‘cainele de paza al societatii democratice’. In astfel de cazuri, a fost acceptat ca, atata timp cat exista un rol al publicului de a primi informatii, persoana cu privire la care se dezvaluie acele informatii nu mai poate opune dreptul la viata privata ca bariera pentru raspandirea informatiilor, care ar putea fi limitat, limitarea sau chiar afectarea fiind, in astfel de cazuri, legitima. Desi persoanele publice se bucura de protectia acordata prin articolul 10, paragraful al doilea (n.r. din Conventia Europeana a Drepturilor Omului), exigentele de protejare ale reputatiei sale trebuie puse in balanta cu interesele discutarii libere ale unor probleme de interes general. Asa cum s-a statuat in jurisprudenta CEDO, ori de cate ori presa releva aspecte ce vizeaza o persoana publica, este indeobste acceptat ca astfel de persoane trebuie sa manifeste o mai mare ingaduinta, toleranta, in aducerea la cunostinta publicului a anumitor informatii. (…)In raport de aceste statuari ale Curtii Europene pentru Drepturile Omului s-a exprimat si judecatorul primei instante, referirea la toleranta de care trebuie sa dea dovada persoana publica devenita subiect de presa neavand semnificatia data de apelantul reclamant, de chernare la ingaduinta sau iertare, ci de subliniere a faptului ca intinderea criticilor admise in ceea ce ii priveste pe oamenii cu o anumita notorietate este mai mare.

Se sustine de catre apelant ca tribunalul prezinta doua motivari care se exclud: pe de o parte, retine ca articolele incriminate reprezinta ‘comentariile proprii ale jurnalistului pe tema respectiva’, iar, pe de alta parte, afirma ca ‘paratul a redat opinia altor persoane’.

 

Curtea retine ca tribunalul a facut o analiza punctuala a fiecarui articol de presa si ca motivele pentru care a considerat ca nu s-au depasit limitele criticii admisibile au fost diferite de la caz la caz. Prin urmare, nu se poate retine o contradictie in motivarea instantei, distincta in functie de continutul concret al fiecarui articol. De altfel, un articol de presa poate sa contina, concomitent, atat opiniile jurnalistului, cat si opinia unor terti, fara a se putea considera ca un astfel de text este lipsit de consecventa.

Apelantul apreciaza ca modul in care a fost expusa situatia Editurii Humanitas, respectiv modul de numire in functia de administrator a lui Gabriel Liiceanu de catre Andrei Plesu (ministru al Culturii la vremea respectiva), inducerea ideii ca actul numirii in functie a fost un ‘cadou’ facut pe relatii de prietenie, ca patrimoniul Editurii Politice a fost semnificativ si ca, in acest fel, reclamantul a fost favorizat ulterior, la momentul privatizarii, nu respecta realitatea, nefiind facuta proba veritatii de catre parat.

In acord cu un principiu reiterat si in cauza Dalban c. Romaniei, Curtea EDO a admis ca libertatea de exprimare conferita mass media presupune existenta unor limite mai largi in ceea ce priveste intinderea acesteia, jurnalistii bucurandu-se, asadar, in exercitiul acestei libertati, de o doza de exagerare ori chiar de provocare cu privire la judecatile de valoare pe care le emit, fara a fi tinuti sa le demonstreze realitatea. Cu toate acestea, o judecata de valoare nefundamentata pe nicio baza factuala poate aparea ca fiind excesiva, situandu-se in afara ariei de protectie conferite de articolul 10 al Conventiei, cu jurisprudenta CEDO.

In cauza, baza factuala este reprezentata de Ordinul Ministrului Culturii 82/21.02.1990, prin care s-a infiintat Editura Humanitas si prin care reclamantul a fost nurnit director, jurnalistul prezentand o opinie cu privire neconcordantele si deficientele pe care le-a identificat in cuprinsul acestui act.

Chiar daca, prin modul de expunere a anumitor fapte, se amplifica importanta sau se acorda o semnificatie acestora, nu poate fi retinuta prezentarea intr-o maniera care excede libertatii de exprimare jurnalistica, ci tocmai exagerarea specifica stilului jurnalistic caracteristic timpului, fiind evident ca, in era informatiei de orice tip, limbajul publicistic este in continua cautare de inedit, de aspecte incitante, forta mesajului mediatic avand ca finalitate captivarea prin orice mijloace a potentialului client care, citind publicatia, o mentine pe piata de profil. Pe langa continutul propriu-zis al informatiei, si modul de prezentare a acesteia constituie o caracteristica a jurnalismului, de aceea redactarea articolelor prin sugerarea unei conexiuni intre anumite evenimente, intrebari retorice, exacerbarea unor intamplari are scopul de a atrage atentia si a determina publicul sa le citeasca. Nu se poate imputa, deci, intimatului ca nu a folosit informatiile detinute in legatura cu anumite fapte, prin publicarea unor articole prin care stirea sa ajunga la cititor in mod sec, printr-un un limbaj rigid si anost. Dincolo de substanta ideilor si inforrnatiilor exprimate, articolul 10 (n.r. din Conventia EDO) protejeaza modul de exprimare. (…)

In plus, abordand tema privatizarii editurii in articolul din 30 ianuarie 2019, paratul a facut trimitere la articole de presa anterioare, reluand exprimarea folosita de alti jumalisti, iar utilizarea cuvantului ‘ilegalitati’ este rezultatul preluarii opiniei lui Valerian Stan (…) cu privire la subiectul privatizarii Humanitas. Articolul contine si referiri la un control al Curtii de Conturi din anul 2002, avand ca obiect reesalonarile de datorii si scutirea de la plata unor penalitati datorate de Editura Humanitas, toate aceste inforrnatii conducand la concluzia ca articolul este rezultatul unei documentari minutioase, care evidentiaza buna-credinta a jurnalistului.

Cu privire la articolul al carui continut se refera la ‘stergerea datoriilor la stat’, apelantul-reclamant sustine gresita apreciere a tribunalului in sensul existentei bazei factuale, intrucat s-a demonstrat prin probele de la dosar ca a existat o esalonare si o amanare a acestora, cu plata unor majorari de intarziere, astfel ca, in mod, riguros, nu se confirma ca Editura Humanitas a fost beneficiara unui privilegiu.

Curtea constata ca, prin adresa nr. 431581/22.07.2000, emisa de Ministerul Finantelor, se dispune scutirea de plata a Editurii Humanitas pentru suma de 2.783.907.422 lei, reprezentand majorari de intarziere aferente impozitului pe profit, si pentru suma de 2.674.635.363 lei, reprezentand majorari de intarziere aferente impozitului pe salarii. Prin urmare, exista o baza factuala suficienta pentru articol. Se observa ca se aduce la cunostinta publicului scutirea de plata a majorarilor de intarziere, fara a se afirma caracterul nelegal al acestui beneficiu, astfel ca este nefondata critica ce vizeaza lipsa de rol activ al primei instante, care, in opinia apelantului, ar fi trebuit sa verifice conditiile de acordare a acestor inlesniri fiscale pentru a aprecia veridicitatea informatiei. Examinand afirmatia prin prisma intregului articol publicat de parat, se constata o imbinare intre judecati de valoare si anumite elemente cu caracter faptic. Insa o judecata de valoare se poate dovedi excesiva daca este total lipsita de temei faptic. (…) Or, nu aceasta este situatia din speta.

Asa cum s-a mai aratat, libertatea de exprimare este aplicabila si ‘informatiilor’ ori ‘ideilor’ care ofenseaza, socheaza sau deranjeaza, iar pentru a constitui o incalcare a art. 8 din Conventie (care protejeaza dreptul la reputatie), un atac impotriva reputatiei unei persoane trebuie sa atinga un anumit nivel de gravitate si sa cauzeze un prejudiciu victimei prin atingerile aduse dreptului acesteia la respectul vietii private. (…)

Este temeinica si legala retinerea tribunalului potrivit careia informarea opiniei publice despre existenta unui proces aflat pe rolul CEDO, care ar atinge, printre altele, si privatizarea Editurii Humanitas, nu constituie fapta ilicita, neputand fi identificat vreun element care sa poata fi caracterizat ca ofensator. Informatia despre existenta procesului a fost oferita de Valerian Stan si a fost inserata in articol cu mentiunea ca reprezinta afirmatia acestuia. In plus, existenta procesului la CEDO, in care Valerian Stan figureaza ca reclamant, invocand incalcarea libertatii de exprimare, este dovedita cu un extras de pe site-ul Curtii Europene pentru Drepturile Omului. (…) S-a depus extras de pe site-ul administrat de Valerian Stan, in care se face istoricul proceselor in care acesta a fost chemat in judecata pentru publicarea unor informatii privind Editura Humanitas si Editura Politica. Prin urmare, exista o baza factuala pentru a sustine existenta procesului la CEDO, chiar daca nu are strict ca obiect privatizarea Humanitas.

Infiintarea Grupului de Dialog Social constituie subiectul unui articol din 21 ianuarie 2019, in care se afirma ca reclamantul este membru fondator alaturi de un agent KGB si unul al Ungariei comuniste. Calitatea reclamantului de membru fondator al GDS este o realitate, iar afirmatia ce ii vizeaza pe Silviu Brucan si Alin Teodorescu nu justifica actiunea de aparare a propriei demnitati (n.r. a lui Gabriel Liiceanu), atata vreme cat nu i se imputa (n.r. lui Liiiceanu) colaborarea cu vreun serviciu de informatii. Pe de alta parte, au fost depuse la dosar stenograma sedintei din 12 iunie 1994 a Comisiei Senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989, in care se consemneaza sustinerea generalului Neculicioiu Victor cu privire la Alin Teodorescu, precum si un extras Wikipedia in care Silviu Brucan este prezentat ca agent sovietic. In cuprinsul articolului, se face trimitere la aceasta stenograma, cu mentionarea imprejurarii si a identitatii celui care a facut afirmatia, iar in ceea ce il priveste pe Silviu Brucan, jurnalistul mentioneaza numele unor autori straini care au studiat evenimentele din decembrie 1989 pe afirmatiile carora si-a bazat concluzia.

Si conexiunea dintre GDS si FSN, pe care o face ziaristul, are o baza factuala, din moment ce in cuprinsul articolului este publicat un document prin care Gabriel Liiceanu si Alin Teodorescu se adreseaza Consiliului FSN pentru aprobarea trecerii in patrimoniul GDS a cladirii din Calea Victoriei nr. 120, ce a apartinut fostului UTC, subiect ce intra, de asemenea, in sfera interesului public si pentru care s-a documentat in prealabil, dernonstrand buna-credinta.

Art. 10 (n.r. din CEDO) permite si publicare unor texte ce pot aduce atingere demnitatii unei persoane, daca subiectul este de interes public si a fost tratat cu buna-credinta. (…)

 

Afirmatia ‘GDS este, probabil, cel mai tenebros grup organizat de trafic de influenta’ are semnificatia unei judecati de valoare care nu se refera, insa, direct la reclamant. Maniera in care este prezentata concluzia autorului articolului este, intr-adevar, dura si vehementa, dar nu se contureaza o fapta determinata la adresa reclamantului, ci o opinie a jurnalistului la adresa GDS formata pe baza documentelor si a informatiilor pe care le-a avut la dispozitie

 

Legat de judecatile de valoare, Curtea a aratat ca acestea trebuie sa fie bazate pe niste fapte adevarate, dar necesitatea existentei acestei legaturi poate varia de la un caz la altul. (…) Alegerea modurilor de exprimare pe care le utilizeaza jurnalistii rarnane la latitudinea acestora.

Nici in modul in care se prezinta situatia sediului din Calea Victoriei 120 nu se poate identifica o afirmatie precisa legata de legalitatea dernersului GDS de intrarea in posesie. Sunt prezentate faptele, asa cum rezulta din documente: preluarea de catre GDS in folosinta a imobilului din Calea Victoriei, data acordarii personalitatii juridice a GDS, lasand la latitudinea cititorului cheia in care interpreteaza faptele prezentate. Mai mult, fragmentul din articol il are in centru pe Silviu Brucan, si nu pe reclamant.

 

 

Desfasurarea unei campanii jurnalistice, fie ea si critica, cu privire la o persoana publica, nu reprezinta in sine o actiune ilicita sau nelegitima, cata vreme seria de articole si campania in ansamblul sau nu depasesc limitele mai largi recunoscute de art. 10 din Conventie jurnalistilor atunci cand se exprirna asupra unor subiecte de interes public, asa cum s-a dezvoltat in considerentele anterioare.

Fiind in situatia de a pune in balanta libertatea de exprimare si dreptul la viata privata, instantele nationale nu trebuie sa stabileasca o ierarhie intre cele doua drepturi, ci sa gaseasca un interes legitim care sa justifice optiunea pentru unul sau altul dintre cele doua drepturi concurente intr-o anumita situatie.

In masura in care libertatea de exprimare se exercita pentru analiza unui subiect de interes general sau cu privire la activitatea unei persoane publice, aceasta libertate trebuie considerata ca reprezentand principiul in acest raport, iar protectia vietii private constituind exceptia. Din contra: daca motivul exercitarii libertatii de exprimare nu este unul de interes general, de regula, viata privata a persoanei trebuie protejata.

In raport de circumstantele spetei, tribunalul a retinut in mod legal si temeinic ca restrangerea exercitiului dreptului la libera exprimare nu este justificat, urmand ca apelul sa fie respins ca nefondat”.

* Cititi aici intreaga decizie CAB

 

 

* Cititi aici sentinta TMB

 

 

https://www.luju.ro/liiceanu-a-ramas-stupefiat-roncea-a-castigat-iata-decizia-prin-care-cab-a-respins-apelul-scriitorului-gabriel-liiceanu-in-procesul-unde-cere-50-000-euro-daune-de-la-ziaristul-victor-roncea-apelantul-reclamant-solicita-sa-se-aiba-n-vedere-stupoarea-cand-a

 

////////////////////

 

 

 

Procesul lui Gabriel Liiiceanu cu jurnalistul Victor Roncea, stupoarea care spune multe si… dezvăluie caracatița progresista care a dat lovitura de stat din 1989

LIICEANU VS RONCEA

 

Gabriel Liiiceanu si Procesul

Procesul lui Gabriel Liiiceanu cu jurnalistul Victor Roncea dezvăluie caracatița progresista care a dat lovitura de stat din 1989

 Întreaga reţea progresistă din România a fost cutremurata din temelii de o ştire neaşteptată, un fapt capabilă să îi pună sub semnul întrebări toate „miturile fondatoare” . Jurnalistul anilor 90, victima a minerilor şi anticomunist cunoscut, Victor Roncea a câştigat un proces intentat de filosoful Gabriel Liiiceanu în care acesta din urmă îi cerea daune de 50.000 euro. Astăzi avem dovada indiscutabilă că aceştia au primit în 2020 sentinţa cu stupoare.

 

 Mai precis jurnalistul Victor Roncea publică pe la începutul anului 2019 două articole în Evenimentul Zilei, rezultatul unei investigaţii jurnalistice proprii, ce prezentau cum a fost fondat GDS, respectiv Grupul de Dialog Social. În articole se prezenta cum a fost înfiinţat Grupului pentru Dialog Social de către un agent KGB – Silviu Brucan – și unul al Ungariei comuniste – Alin Teodorescu, de mână cu Pleșu și Liiceanu.

 

 Astfel în data de 8 ianuarie 1990, Silviu Brucan, membru fondator al G.D.S, în calitate de reprezentant al Consiliului Frontului Salvării Naționale le aprobă colegilor săi de Grup, Gabriel Liiceanu și Alin Teodorescu, ocuparea sediului impozant din Calea Victoriei 120, care aparținuse U.T.C și care fusese trecut în acte în administrarea Ministerului Culturii, respectiv a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Guşti”. La data respectivă organizația nu era constituită legal. Cei doi au preluat patrimoniul de lux al UTC transferat Ministerului Culturii fără acoperirea legii. Înregistrarea ca persoană juridică a GDS a avut loc după 22 ianuarie 1990.

 

O mică şi necesară „introducere”

Aşa a început „democraţia” în România, Iliescu fonda Consiliului Frontului Salvării Naționale organizaţie în care erau incluse numeroase personalităţi fără acceptul acestora, Silviu Brucan înfiinţa GDS iar Adrian Sârbu ar fi stat în spatele SOTI primul post de televiziune chipurile „independent” apărut la 24 august 1990 .

 

 Toţi aceştia conform a numeroase investigaţii de presă au beneficiat de numeroase avantaje în special bunuri materiale şi imobiliare acordate cu multă bunăvoinţă de noua orânduire.

 

 Din Consiliului Frontului Salvării Naționale avea să se nască FSN-ul lui Iliescu din care avea să apară PD-ul lui Petre Roman preluat de Traian Băsescu care ulterior va fuziona cu PNL, astăzi toate partidele au o legătură directă sau indirectă cu neandartalul FSN.

 

 GDS-ul a fost tăticul şi mămica majorităţii ONG-urilor prezente care se indignează sau se isterizează în diverse situaţi iar ulterior scot oameni în stradă pentru diverse chestii. Înfiinţat la 31 decembrie 1989 GDS avea să publice revista 22 şi să promoveze o serie de personaje precum: Andrei Oișteanu , Mihai Sora , Adrian Cioroianu , Vlad Alexandrescu, Monica Macovei sau Mungiu Pipidi.

 

 La SOŢI prima televiziune independenta născută în „focul revoluţiei” aveau să îşi facă ucenicia o serie de viitori jurnalişti precum  Andreea Esca, sau Lucian Mândruţa mai târziu din SOTI aveau să răsară Antena 1 şi PROtv.

 

 Gabriel Liiiceanu mai este însă implicat într-o poveste mult dezbătuta în anii 90 respectiv preluarea fostei edituri comuniste „Editura Politică” şi transformarea ei în „Editură Humanitas” unde numeroase personaje mondene aveau să îşi scrie un CV. Această poveste avea să genereze un alt proces celebru Liiceanu vs Roncea.

 

Procesul lui Gabriel Liiceanu si onoarea GDS

 Acum după această lungă dar necesară introducere ar trebui să înţelegem de ce Gabriel Liiiceanu a sărit să apere onoarea GDS, dar în fapt mai multă publicitate negativă şi-a făcut. Vorba aceea: „dacă tăcea … filosof rămânea”.

 

 Jurnalistul Victor Roncea reacţiona astfel la aflarea veştii că este dat în judecată de actualul patron al Humanitas şi fost fondator GDS:

 

La aberațiile lui Liiceanu, care m-a dat în judecata pentru două articole istorice din Evenimentul Zilei, am fost silit să depun o Întâmpinare de 50 de pagini. Ca să fie treaba mai clară pentru posteritate. Anexe: 70. De asemenea, depun azi în Instanță noi documente relevante pentru caz -între care și o adresă oficială a Curții de Conturi a României -, care, sunt sigur, vor fi de folos și pentru alți ziariști aflați în situația mea, amenințați de patronul Humanitas cu daune morale de 50.000 de euro, ca Ionuț Cristache, de exemplu.

 

Vezi articolul aici: A început Procesul Liiceanu – GDS vs Victor Roncea și EvZ

 

Ulterior jurnalistul Victor Roncea anunta ca a pus 110 probe la dosar:

110 probe scrise am depus în Instanță în procesul cu Liiceanu, al cărui nou termen este pe 28 noiembrie 2019, chiar de ziua de prăznuire a Sfântului Ardealului, cel întinat de una din producțiile de gang ale editurii Humanitas, fără ca vreo instituție normală să reacționeze. A făcut-o nepoata Părintelui Arsenie Boca.

 

Pe 26 decembrie 2019 ActivNews Anuța „o ce veste minunată: Gabriel Liceanul a pierdut procesul cu victor Roncea şi Evenimentul Zilei”. Pe blogul personal Victor Roncea aducea slava lui Dumnezeu şi sfântului Ardealului Arsenie Boca. În fapt câştigase mai mult decât un simplu proces personal, câştigase un proces pentru libertatea presei din România.

 

Articol Aici: Cum au câștigat EVZ și Victor Roncea bătălia în Instanță cu GDS și Liiceanu reușind să apere libertatea presei

 

Stupoarea lui Gabriel Liiiceaun

 Recent Jurnalistul Valentin Busuioc de la Lumea Justiției a obținut sentința prin care Curtea de Apel București îi dădea dreptate jurnalistului Victor Roncea, și a publicat largi extrase din aceasta pe celebrul portal citit de toți magistrații și avocații din România.

 

ScreenShot 20210806063420 300×184 – Procesul lui Gabriel Liiiceanu cu jurnalistul Victor Roncea, stupoarea care spune multe

 

 Se remarca „stupoarea” cu care filosoful Gabriel Liiiceanu a primit sentința, cat și recomandarea curții care il îndeamnă sa fie mai tolerant.

 

„Apelantul-reclamant solicita sa se aiba-n vedere stupoarea cand a citit prima fraza din motivarea judecatorului fondului, ce-l sfatuieste sa dea dovada de o mai mare toleranta. N-a apelat la judecatorul fondului s-aprofundeze dogma crestina, dar e greu de acceptat juridic un asemenea început de motivare” – titrează azi, 2 august 2021, LUJU.RO.

 

Concluzie:

 Românii trebuie să înţeleagă că după uciderea lui Ceauşescu nu doar conducerea ţării a fost preluată de un grup restrâns de persoane care se cunoşteau foarte bine, ci toate pătrăţelele de pe tabla de şah au fost ocupate, astfel că în jocul de Dame orice mişcare a fost oprită cu desăvârşire. Dacă prin FSN au acaparat mai întâi puterea şi apoi opoziţia, prin SOTI au acaparat presa, prin GDS societatea civică transformată în „societatea civilă” Pipidistă, iar prin Humanitas s-a creat pârghia creierii de „filosofi” şi „istorici” pe bandă rulantă.

 

 Astăzi aceste fire continua să se separă în zeci de partide, trusturi de presă şi mii e ong-uri care au împânzit întreaga societate românească. Pentru ca manipularea să fie perfect astăzi puii FSN, al`de PNL şi PSD se luptă între ei pentru locuri în parlament, urmaşi SOTI precum Antena 3 şi PROtv se bat pentru audienţă, iar odraslele GDS precum Societatea Academică sau Pro Democraţia se iau la trântă ,strivind  drepturile noastre.

 

 Aproape că am putea să admirăm complexitatea şi măreţia acestui plan dacă victimele nu am fi chiar noi.

 

SURSE:

# LUJU.RO

 

LIICEANU A RAMAS STUPEFIAT, RONCEA A CASTIGAT – Iata decizia prin care CAB a respins apelul scriitorului Gabriel Liiceanu in procesul unde cere 50.000 euro daune de la ziaristul Victor Roncea.

 

 

https://razboiulinformational.ro/site/2021/08/procesul-lui-gabriel-liiiceanu-cu-jurnalistul-victor-roncea-stupoarea-care-spune-multe/

 

//////////////////////////

O tara cladita pe minciuna,manipulare,hotie,coruptie,preacurviÉ si pe alte popisme demonice din Galateni 5/19-21, se duce de rapa , pe veci ! (ILEGALUL) Decretul-Lege Nr. 1  Cum a fost naționalizată economia națională in decembrie 1989

 

DECRETUL-LEGE NR. 1

 

Decretul-Lege Nr. 1

Cum a fost naționalizată economia națională în decembrie 1989 prin Decretul-Lege Nr. 1 al CFSN

  Zilele acestea presa ne-a reamintit că s-au împlinit 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, dar cel mai important eveniment s-a întâmplat de fapt în data de 26 decembrie. În data de 26 decembrie Consiliul Frontului Salvării Naţionale, un organism care avea să primească                         ‘’dreptuL    ‘’ de a emite Decrete-Lege şi decrete abia în data de 27 decembrie, a emis într-un mod complet ilegal primul său Decret-Lege. Este vorba de Decretul-Lege nr 1

 

 Decretul-Lege nr 1 a fost emis de către o structură fantomatică care publica Monitorul Oficial încă din data de 22 decembrie 1989 şi avea s-ă îşi acorde singură împuternicirea legală de a emite Decrete-Lege şi Decrete abia în data de 27 decembrie prin Decretul-Lege Nr. 2 Art 2. A fost pur şi simplu o mică scăpare într-un plan complicat, dorinţa extraordinară de a emite acest act a fost atât de puternică încât amănuntele au fost trecute cu vedere. Şi mai interesant este ca în data de 26 decembrie nu se stabilise, oficial cel puţin, cine ce funcţie avea să ocupe în Consiliul Frontului Salvării Naţionale, motiv pentru care nimeni nu a semnat Decretul-Lege buclucaş. Deşi numele lui Ion Ilescu este prezent în textul actului normativ ca „preşedinte al CFSN” semnătura sa nu este prezentă pe Decretul nr 1 din arhiva parlamentului României.

 

 Decretul-Lege Nr 1 în Arhiva Parlamentului României

 

 

Vezi acest document pe Scribd

 Abia în data de 27 decembrie are loc prima plenară a „Consiliu al Frontului Salvării Naţionale” unde se adaptă decretul de înfiinţare al organizaţiei. Ion Iliescu este ales preşedintele a CFSN iar Dumitru Maziliu este votat vicepreşedinte, cu această ocazie „festivă” CFSN îşi arogă şi dreptul de a emite Decrete-Lege şi Decrete.

 

 Decretul-Lege care consfinţea toate acestea stare de fapt, a fost Decretul-Lege nr 2 din 27 decembrie 1989, preşedintele CFSN Ion Iliescu nu semnează nici acest act.

 

Activitatea intensa a CFSN in zilele Revoluției

 Până la acea dată fuseseră deja Emise: 1 Decret-lege şi 5 Decrete (simple), toate în data de 26 decembrie, redactate probabil în data de 25 decembrie ele au fost publicate de urgenţă în Monitorul Oficial. Monitorul Oficial a început să apară din 22 decembrie 1989, până la acea dată oficiosul se numea „Jurnalul Oficial”, primul Monitor Oficial publicat în 22 decembrie 1989 era editat de „Consiliu Frontului Salvării Naţionale” şi în el s-a anunţat constituirea FSN şi formarea CFSN care cuprindea iniţial doar 40 de persoane.

 

Ce a fost mai întâi Oul sau Găina ?

 În mod evident apar numeroase întrebări juridice ce ţin de legalitatea şi legitimitatea FSN şi CFSN, mai ales că în jurul datei de 22-23 decembrie au existat mai multe încercări de coagulare a unei structuri similare. Consiliu Frontului Salvării Naţionale (CFSN), emite primul Monitor Oficial pe 22 decembrie, în care se anunţă formarea Frontului Salvări Naţionale. Conform variantei oficiale FSN avea să formeze un organ de conducere numit CFSN, care avea să preia „toată puterea în stat”.

 

mai jos M.O. Nr. 1

 

 

Vezi acest document pe Scribd

 Iniţial CFSN avea 40 de membri dintre care unii au declarat ulterior că nu au fost întrebaţi dacă vor să fie parte a noi structuri de conducere.

 

 Abia în dată de 27 decembrie 1989 CFSN se legitimă pe 145 de membri mulţi opozanţi ai regimului Ceauşescu şi revoluţionari din fostul C.C. al PCR. şi care făcuseră parte din CPSN (Comitetul Provizoriu de Salvare Națională). Abia acum, pe 27 decembrie, avem o legitimitate discutabilă, dar totuşi un pseudo-parlament.

 

 

 

Vezi acest document pe Scribd

 Ce a apărut dar mai întâi, oul sau găină? FSN care avea să formeze CFSN sau CFSN care avea să anunţe înfiinţarea FSN în Monitorul Oficial?

 

Cine a cerut CFSN ?

 Ce legitimitate avea organismul CFSN între 22 decembrie şi 26 decembrie 1989, dacă legitimitatea şi-a atribuit-o singur în dată de 27 invitând 145 de personalităţi, militari şi revoluţionari ? Înainte de această dată din lista de 40 de membri cel mult 20 puteau fi prezenţi între 22 şi 26 decembrie la Bucureşti în toiul evenimentelor.

 

 Ce legalitatea avea CFSN înaintea constituirii lui legale ? Adică înaintea publicării în Monitorul Oficial a Decretul nr 2 prin care 145 de personalităţi strânse în jurul FSN aveau să formeze CFSN ca organ de conducere a statului cu dreptul de a emite Decrete şi Decrete-Lege?

 

 În MO nr 3 este anunţată judecarea lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu pentru 5 capete de acuzare, cât şi execuţia lor. În 27 decembrie se publică Nr 4 al M.O. în care este publicat decretul-lege din 26 decembrie prin care sunt abrogate o serie de legi şi decrete, în acelaşi M.O. este anunţată şi şedinţa de constituire a CFSN din 27 decembrie 1989. În data de 27 decembrie se publică şi M.O. nr 5 în care se regaseste Decretul (simplu) nr 1 al CFSN semnat (de aceasta datp ) de preşedintele CFSN Ion Iliescu în data de 26 decembrie care îl numea pe Petre Roman prim-ministru.

 

 

 

Vezi acest document pe Scribd

Confuzie ?

 Nu e vina cititorului acestor rânduri, Iliescu, Roman şi Voican Voiculescu au încurcat cam rău borcanele. Astfel, ei au publicat începând cu 22 decembrie în noul înfiinţat Monitor Oficial Comunicate, Decrete, Decrete-lege, sub egida Consiliului Frontului Salvării Naţionale, au făcut asta până în data de 27 decembrie când CFSN şi-a arogat dreptul de a emite Decrete şi Decrete-Lege. La acea dată CFSN se legitima pe 145 de personalităţi, militari şi revoluţionari care îi erau membri şi pe pretinsa susţinerea unei părţi a populaţiei.

 

 Cel mai important act al noului stat Decretul-Lege nr 1 a fost emis pe 26 decembrie de o structură care cuprindea oficial, la acea data,  40 de persoane şi pe care nu o împuternicise nimeni cu nici o putere.

 

Dar ce spune Decretul-Lege NR 1 ?

Decretul-lege nr 1 al României Democratice

 

Consiliul Frontului Salvării Naţionale, prin Decretul-lege nr. 1/1989 din 26 decembrie 1989, a abrogat următoarele legi, decrete şi acte normative:

 

1. Toate decretele prin care s-au acordat titluri şi ordine ale României lui Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena.

 

2. Legea nr. 5/1969 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Apărării Republicii Socialiste România.

 

3. Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale.

 

4. Legea nr. 29/1977 privind normele de adresare în relaţiile dintre cetăţenii Republicii Socialiste România.

 

5. Legea nr. 22/1981 privind obligaţia activiştilor de partid, de stat şi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, a cadrelor din conducerea unităţilor socialiste, a specialiştilor din agricultură, din alte domenii de activitate de a locui în localităţile în care îşi desfăşoară activitatea.

 

6. Legea nr. 3/1982 privind participarea cu părţi sociale a oamenilor muncii din unităţile economice de stat la constituirea fondului de dezvoltare economică. Restituirea părţilor sociale reţinute până în prezent se va face eşalonat, începând cu 1 ianuarie 1990, în următorii 3 ani.

 

-*-

7. Hotărârea Marii Adunări Naţionale nr. 5/1984 privind aprobarea Programului de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei.

 

8. Decretul nr. 770/1966 privind reglementarea întreruperii cursului sarcinii.

 

9. Decretul nr. 68/1976 privind schimbarea domiciliului din alte localităţi în oraşe declarate potrivit legii oraşe mari.

 

10. Decretul nr. 56/1978 privind organizarea Comisiei centrale de partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale şi a comisiilor locale de sistematizare.

 

11. Decretul nr. 98/1983 privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor şi al maşinilor de scris.

 

12. Următoarele articole din Codul penal:

– articolele 185-188 privind avortul;

– articolul 237 privind defăimarea unei organizaţii de stat sau obşteşti prin orice mijloace, în public.

 

13. Legea nr. 1/1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară şi autofinanţarea unităţilor administrativ-teritoriale.

 

 

 

Vezi acest document pe Scribd

 Dintre toate aceste un punct sare în ochii. Abrogarea Legii nr 3 din 1982 :

„privind participarea cu părţi sociale a oamenilor muncii din unităţile economice de stat la constituirea fondului de dezvoltare economică. Restituirea părţilor sociale reţinute până în prezent se va face eşalonat, începând cu 1 ianuarie 1990, în următorii 3 ani.”

 

Ce este Legea 3/1982?

 Această lege prevedea ca toţi oamenii muncii încadraţi cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată în unităţile economice de stat erau deţinători de părţi sociale la acele unităţi. Acele părţi sociale erau echivalentul acţiunilor de astăzi, asta însemna că în comunism cetăţeni erau co-proprietari pe o parte din mijloacele fixe administrate de fabricile şi uzinele unde erau angajaţi.

 

 Vechea lege limita deţinerea de capital social astfel încât un muncitor era co-acţionar împreună cu colegii săi doar la uzina unde lucra. Noua lege a privatizării a pulverizat capitalul social al unităţilor economice naţionale pe întreg teritoriul ţării.

 

 Mai mult unii economişti atrag atenţia că nu s-a returnat în fapt decât o mică parte din capitalul social real comunist, iar prin mecanismele generatoare de hipeinflație valoare leului a fost atacata, iar romani au fost ținuți in sărăcie. Astfel un muncitor din Bucureşti a primit câteva acţiuni la o întreprindere din Braşov sau Constantă fără a putea influenţa cu nimic ce se întâmplă acolo, fără a cunoaşte cine sunt ceilalţi acţionari. Aşa s-a deschis cutia Pandorei distrugerii economiei comuniste, în următorii ani muncitorii aveau să primească pasiv distrugerea propriilor fabrici de care nu se mai simţeau legaţi cu nimic. Mai mult aceştia au fost, ulterior seduşi de mirajul unor „plați compensatorii” care cuprindeau câte o dată chiar echivalentul a câtorva zeci de salarii.

 

Distrugere organizată de la Decretul-Lege Nr. 1 la fabrici și uzine

 În final toate fabricile şi uzinele construite de la începutul anilor 50, pentru care „s-a făcut foame” circa 40 de ani, au fost distruse, un raport al SRI pe anii 1994-1995 semnala distrugerea aproape totală a lor. Mai multe [(AICI)]

 

737164 485359684844022 1378717262 o 300×225 – Decretul-Lege Nr. 1 Cum a fost naționalizată economia națională in decembrie 1989

 

Mai întâi au fost distrus unităţile de producţie alimentară, astfel la sfârşitul anului 1990 se importau deja alimente din alte ţări.

 

Oamenii care s-au văzut cu banii i-au tocat în inflaţia galopantă din anii `90 sau au încercat să îşi deschidă o afacere şi au sfârşit striviţi în aşa zisa “privatizare”.

 

Astăzi circa 6 milioane de romanii şi-au părăsit ţara, iar companiile străine încep să strămute în România populaţii din cele mai sărace ţării ale lumii care sunt dispuse să muncească pentru câţiva bănuţii. Multinaţionalele recrutează mâna de lucru calificată chiar de pe băncile universităţilor din România, astfel după ce statul roman investeşte circa 20 de ani într-un tânăr acesta ajunge să fie preluat de companii din Franţa, Italia, Germania, Austria. În locul lor de multe ori aceleaşi companii ne aduc pakistanezi, chinezi şi arabi care să muncească cât mai ieftin cu putinţă.

 

La 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 este mai important ca niciodată să înţelegem ce s-a întâmplat de fapt.

 

Expert contabil şi studentă la drept Mihaela Evelina Burlan ne a oferit o poziţie legată de acest subiect:

Cei care au lucrat înainte de decembrie 1989 îşi amintesc de al 13-lea salariu. Era impropriu numit aşa, erau de fapt dividentele care se cuveneau oamenilor în baza proprietăţii lor constituita potrivit Legii 3/12.11.1982.

 

Cu alte cuvinte romanii erau proprietari privaţi la întreprinderile la care lucrau. În ’82 s-au constituit părţile sociale şi au fost distribuite lucrătorilor din întreprinderi. Astfel, romanii, deveneau proprietari cu acte pe toată avuţia naţională. Nu discutăm aici regimul Ceauşescu. Ştim că exercitarea liberă a acestui drept era obstrucţionata de alte legi. Această lege aducea însă un alt beneficiu – controlul absolut al lucrătorilor din întreprinderi asupra statului de proprietate. Din păcate, neavând exerciţiul liber şi experienţa necesară, romanii nu au fost conştienţi de acest drept.

 

La 26 dec.1989 această lege a fost abrogată. Practic, în 26 dec. 1989 a avut loc cea mai mare NAŢIONALIZARE din istoria noastră. Acesta a fost scopul loviturii de stat. Nu ştim cine a orchestrat-o dar putem bănui dacă înţelegem cine a beneficiat. Iar lucrul ăsta nu este deloc greu de făcut. Dacă ieşim la o simplă plimbare pe strada o să vedem la tot pasul monopoluri private. Micii întreprinzători romani au dispărut. Dacă aruncăm o simplă privire pe facturile pe care le plătim lunar nu o să reuşim să desluşim altceva decât alte tipuri de monopol străin.

 

De ce ? Cui folosește ?

 De ce nu scrie NICIUN ISTORIC despre acest fapt de o importanţă covârşitoare? De ce nu reacţionează niciun om deprins cu legea? Pentru că anularea acestui rapt ar putea conduce la reintrarea în drepturi a românilor pe proprietăţile lor, anulând practic toată legislaţia ulterioară. Vă sfătuiesc să-i întrebaţi.

 

Asta a fost adevăratul motiv pentru care, dacă parafrazam un politician contemporan – “au trebuit să moară peste 1000 de romani” în acel decembrie din ’89.

 

Vă rog să observaţi şi ce alte legi au fost abrogate prin Decretul-Lege nr.1, e sugestiv. Punctele 7 şi 8. Cel legat de alimentaţie ( înainte de ’89 nu era permisă procesarea alimentară cu E-uri sau alte adaosuri chimice ) şi cel prin care se interzicea avortul.

 

 Premeditarea este evidentă. Grupul ilegitim care preluase puterea în România în urma unei lovituri de stat începuse deja să legifereze împotriva noastră. De 30 de ani încoace trăim sub o agresiune permanentă şi totul a început de la această fărădelege.

 

De ce nu vorbeşte presa despre acest lucru? Pentru că vreme de 30 de ani nu a vorbit cu adevărat despre nicio altă nedreptate care ni s-a făcut. Iar acestea nu au fost puţine. Nu a spus când s-au făcut şi în ce fel s-au făcut aşa zisele privatizări urmate de disponibilizări abuzive, nu a spus nimic despre legea 18 care a desfiinţat întreaga mecanizare a agriculturii, instalaţiile de irigare cu întinderi fabuloase la vremea aceea.

 

De-asemenea  nu a spus nimic despre destructurarea armatei, nu a spus nimic la aplicarea unei alte legi scandaloase – “restituţio în integrum”, nu a spus nimic la schimbarea constituţiei care ne lăsa fără suveranitate şi teritoriu şamd… Mii şi sute de mii de tăceri. Nu în ultimul rând pentru că şi presa este un MONOPOL.

 

Mihaela Evelina Burlan pentru razboiulinformational.ro

 

Cronologia evenimentelor

22 decembrie 1989

22 decembrie 1989. Nicolae şi Elena Ceauşescu însoţiţi de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Neagoie parasesc sediul CC al PCR la bordul unui elicopter, la orele 15,30 soţii Ceauşescu sunt arestaţi. Este data la care „Regimul Ceauşescu” nu mai exista, începe perioada Ion Iliescu.

 

Se constituie FSN care anunţa că CFSN preia toată puterea în stat, în aceeaşi zi (22 decembrie) apare primul număr din Monitorul Oficial, sub îngrijirea CFSN, care publica constituirea FSN.

 

Frontul Salvării Naţionale îşi propunea de la bun început:

4. Restructurarea întregii economii Naționale pe baza criteriilor rentabilităţii și eficienţei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizata și promovarea liberei iniţiative și a competentei în conducerea tuturor sectoarelor economice.

 

5. Restructurarea agriculturii și sprijinirea micii producţii ţărăneşti. Oprirea distrugerii satelor.

 

6. Reorganizarea învăţământului românesc potrivit cerinţelor contemporane. Reaşezarea structurilor învăţământului pe baze democrate și umaniste. Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat atâtea daune poporului român și promovarea adevăratelor valori ale umanităţii.

 

Eliminarea minciunii și a imposturii și statuarea unor criterii de competentă și justiţie în toate domeniile de activitate. Aşezarea pe baze noi a dezvoltării culturii Naționale. Trecerea presei, radioului, televiziunii din mâinile unei familii despotice în mâinile poporului.

 

23 decembrie 1989

23 decembrie 1989 este anunţată arestarea lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, Ion Iliescu da citire unui prim comunicat al CFSN în care anunţa că s-a dat prioritate „acţiunilor coordonate de luptă împotriva teroriştilor, soldate cu victime în rândul militarilor”

 

24 decembrie 1989

24 decembrie 1989 Se emite comunicatul CFSN publicat în MO prin care acesta cere încetarea imediată a focului  şi solicita ca cei care au primit arme să le restituie până cel târziu pe 25 decembrie.

 

25 decembrie 1989

25 decembrie 1989 are loc procesul lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, proces instrumentat de „Tribunalul Militar Extraordinar” în incinta unei unităţi Militare din Târgovişte.

 

 Acuzarea a invocat săvârşirea a 5 infracţiuni. 1. Genocid peste 60.000 mii de victime; 2. Subminarea puterii de stat prin organizarea de acţiuni armate împotriva poporului şi a puterii de stat.; 3 Infracţiunea de distrugere de bunuri obşteşti, prin distrugerea şi avarierea unor clădiri, explozii în oraşe. Etc; 4. Subminarea economiei naţionale; 5 Încercarea de a fugi din ţară pe baza unor fonduri de peste 1 miliard de dolari depuse în bănci străine.

 

 Nicolae Ceauşescu nu a recunoscut legitimitatea instanţei invocând faptul că în conformitate cu legea fundamentala încă în vigoare, şeful statului putea fi judecat doar de Marea Adunare Naţională (Parlamentul de la acea vreme).

 

26 decembrie 1989

26 decembrie 1989 CFSN emite primele decrete (simple) semnate de Ion Iliescu: Decretul nr 1, care îl numea pe Petre Roman în Funcţia de prim-ministru, Decretul nr 2, care îl recheamă pe Nicolae Militaru în rândul cadrelor militare active. Decretul nr 3 prin care general-colonel Nicolae Militaru este numit ministrul apărării naţionale şi Decretul nr 5 prin care sunt numiţi în funcţia de viceprimministru al Guvernului: Mihail Draganescu şi Gelu-Voican Voiculescu.

 

26 decembrie 1989 CFSN emite primul Decret-Lege (Decretul-Lege nr. 1 )prin care sunt abrogate mai multe acte normative emise de regimul comunist. Prin acest Decret-Lege sunt desfiinţate şi părţile sociale deținute de romanii iar statul naţionalizează întreaga economia.

 

27 decembrie 1989

27 decembrie 1989 Are loc prima plenară a CFSN, se adopta Decretul Lege nr 2 de constituire juridică a organizaţiei iar nouă structură îşi arogă dreptul de a emite legi şi decrete-lege. Este anunţată structura şi componenta CFSN, o parte dintre cei citaţi aveau să declare ulterior că nu au ştiut că au fost numiţi membri CFSN decât după anunţul făcut la televizor.

 

Până la lichidarea lui Nicolae Ceauşescu regimul de care el fusese responsabil ucisese în intervalul 16-22 un număr de 271 persoane. Din acest moment regimul condus de Ion Iliescu avea să facă următorul număr de victime , 715 în intervalul 22-25 decembrie, iar după data 25 decembrie au fost înregistrate alte 113 victime. In total dupa 25 decembrie au murit 728 persoane.

 

Ce valabilitate are Decretul-Lege nr 1 ?

 Este clar că lumina zilei ca cineva a încurcat nişte borcane şi le-a încurcat rău de tot, astfel FSN a constituit CFSN, numele indică că nu putea fi invers, iar CFSN anunţa în M.O. înfiinţarea FSN. Pe 27 decembrie CFSN se constituie juridic, cuprinde 145 membri şi îşi arogă dreptul de a emite Decrete-Lege şi Decrete (simple). Cu toate acestea CFSN încă din data de 22 publica Monitorul Oficial şi emitea Comunicate Oficiale, Decrete şi Decrete-Lege.

 

Întrebarea care apare este: ce impact juridic are aceasta zăpăceală? Aveau FSN şi CFSN dreptul de a naţionaliza economia din mâinile „oamenilor muncii” în mâinile „statului” adică ale nimănui ? Au facut toate acestea fara nic o consultare publica. Ce urgenţă extraordinară a existat în data de 25-26 decembrie, care a dus la emiterea primul decret al României post-comuniste, act normativ care  în loc să încurajeze iniţiativa privată, a naţionaliza toată industria?

 

Când au avut timp cei 40 de membri să studieze toată legislația romanească si sa identifice ei legea 3/1982 ca fiind un pericol național?  Ce pregătire aveau cei 40 de cetăţeni, asumând ca toţi au fost de acord, să dea un decret ce avea să schimbe vieţile a milioane de cetăţeni ? Este valabil Decretul-Lege nr 1 ? Este legitim Decretul-Lege nr 1 ? De la celebrul balcon al C.C al PCR. au vorbit cateva sute de persoane, alți au vorbit la Televiziune nimeni nu a amintit de importanța acestei naționalizări.

 

Veniți cu o misiune ?

 Este ca şi cum pentru a-îşi obţine legitimitatea CFSN a trebuit mai întâi să emită Decretul-Lege Nr. 1 , în plină „revoluţie”, ca mai apoi să se gândească şi constituirea sa legală prin Decretul-Lege Nr. 2 (de constituire a CFSN).

 

Realitatea este ca Decretul-Lege Nr 1 prin care s-a naționalizat întreaga avuție națională a fost emis de o entitate care la data de 26.12.1989, nu avea prerogative de a emite acte normative, respectiv CFSN. Decretul trebuia dat înainte de orice fel de lege pentru ca noi românii să nu avem pe cine trage la răspundere, dovada cea mai buna originalul din Arhiva Parlamentului nu este semnat de nimeni.

 

Surse:

Primul MO (22 decembrie) după căderea comunismului

 

Monitorul Oficial nr 1 1989 COMUNICATUL CĂTRE ŢARĂ al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

 

Monitorul Oficial Nr 2 COMUNICAT al CFSN

 

Monitorul Oficial nr 2 1989 COMUNICAT al Consiliului Frontului Salvării Naţionale

https://razboiulinformational.ro/site/2019/12/decretul-lege-nr-1-cum-a-fost-nationalizata-economia-nationala/

 

/////////////////////////////////////

Acum   peste 30 de ani… în a doua zi de Crăciun, (CU DE LA SINE PUTERE) ILIESCU a legalizat AVORTUL. În 1990, s-au produs peste 1 MILION de întreruperi de sarcină

    Publicat: Vineri, 26 decembrie 2014,  

 

 

Acum 25 de ani, pe 26 decembrie 1989, Consiliul Frontului Salvării Naționale, organismul care preluase puterea în stat de la Nicolae Ceaușescu, a anunțat primele măsuri ale României libere.

 

Astfel, era abolită folosirea obligatorie a cuvântului „tovarășe”, se dădea liber la mărfuri de import: carne, banane, portocale, cafea sau coca-cola.

 

Totodată, în această zi mare pentru creștinătate, CFSN liberaliza complet avortul. În 1990, primul an de libertate, conform statisticilor oficiale, peste 1 milion de copii n-au mai apucat să vadă lumina zilei ca urmare a acestei decizii.

Tot în 26 decembrie, Petre Roman este numit prim-ministru.

 

//////////////////////////

 

GLOBALIZAREA RASULUI DE…PLANS-

ÎPS Teodosie despre faptul că merge cu o mașină de lux: ”Să purtați întâi grija  voastră!” Bine că nu ne-a și blestemat: „Mânca-v-ar Loganu’ de săraci!”  https://kmkz.ro/de-ras/ips-teodosie-despre-faptul-ca-merge-cu-o-masina-de-lux-sa-purtati-intai-grija-dumneavoastra

 

Ia auziți aici predică de la Înaltul:

 

„Da, sunt unii care lucrează și în afara preoției, și unora li se pune și această dorință, destul de deșartă, să aibă mașină mai de lux, mai scumpă. Și eu merg cu mașini din astea, dar nu-s ale mele. Se oferă! Că eu n-am mașină personală. Să purtați întâi grija dumneavoastră, că nu cred că vă afectează personal dacă unii preoți au mașini scumpe.”

 

În concluzie, „se oferă”. Nu se spune cine oferă acele bijuterii auto, dar dintr-o declarație de acum un an, tot a Înaltului, am aflat că mașina cu care umbla dânsul e de fapt a unui părinte din Germania. Mai rămânea să ne spună că părintele din Germania nu a mers cu ea decât duminica la biserică, fiind un părinte mai leneș, care nu face liturghie decât duminica.

///////////////////////

Moș Cîțun vă urează Merry Clismas pe muzică rock….Mergeți pe pagina dânsului, intrați pe comentarii și, daca îl identificați pe noul dealer, ziceți la toată lumea.    https://kmkz.ro/de-ras/mos-citun-va-ureaza-merry-clismas-pe-muzica-rock

 

/////////////////////

Iohannis, în culmea fericirii după ce PSD a promis construirea a 8 noi pârtii regionale  …  Domnul Grindeanu, ministrul și matematicianul, roagă populația să stea liniștită la locurile ei din blocurile neîncălzite, pentru că PSD se va ocupa de toate: va face încă 8 pârtii regionale, astfel încât președintele tuturor românilor să se simtă peste tot acasă. Și, ca să nu se bucure doar președintele, ci și românii, pârtiile vor fi făcute în spatele celor 8 spitale regionale ridicate acum 2-3 ani…..https://kmkz.ro/de-ras/iohannis-culmea-fericirii-dupa-ce-psd-promis-construirea-8-noi-partii-regionale

////////////////////////

 

Colindul lui Iliescu: Moscova vesela 

 Moscova vesela,Să trăiesc, să vă prostesc,

Ca un moș comunist,Ca un fiu de ceferist.

Mă ține piatra,Am și cu prostata,

Am chemat minerul,Unde e veceul?

La Stalin și la mulți Lenin!   

https://kmkz.ro/de-ras/colindul-lui-iliescu-moscova-vesela

 

///////////////////////////

    CFR vine cu o ofertă specială de Black Friday: întârzieri cu 20% mai mici!   Jucător surpriză în bătălia promoțiilor de Black Friday: CFR Călători. Consiliul de Administrație al companiei a decis să vină în întâmpinarea clienților cu o ofertă specială – întârzierile vor fi, în medie, cu 20% mai mici decât de obicei.

 

„Suntem conștienți că oferta noastră poate afecta bunul mers al trenurilor din celelalte zile, dar este un risc pe care ni-l asumăm, clienții noștri merită tot ce este mai bun”, a transmis biroul de presă al CFR.

 

Atenție, oferta este valabilă doar pentru trenurile care pleacă vineri spre destinație. Garniturile aflate deja pe drum își vor continua mersul normal, indiferent de ziua în care au plecat.

 

Atenție bis: se pare că, înainte de Black Friday, CFR a majorat întârzierile, ca să aibă de unde să scadă!     https://kmkz.ro/de-ras/cfr-vine-cu-o-oferta-speciala-de-black-friday-intarzieri-cu-20-mai-mici

 

 

 

////////////////////

 Desigur ca dl Coarna, fost militian, actual pensionar special si parlamentar, nu a zis chestia asta. # genul de chestie care nici nu trebuie zisa. Pur si simplu pluteste in aer. Si se caca, precum porumbeii, pe cetatenii onesti care trec pe dedesubt.  Pensionar special: „Cât de nebun să fii să pleci la muncă în Germania când te poți pensiona de la 40 în România cu mii de euro?”      https://kmkz.ro/de-ras/pensionar-special-cat-de-nebun-sa-fii-sa-pleci-la-munca-germania-cand-te-poti-pensiona-de-la

 

/////////////////////

Iohannis, după 7 ani de schi și golf: „Pedepsirea tuturor celor responsabili de ororile din Decembrie 1989, o restanță impardonabilă”   Am exagerat cu cei 7 ani de schi și golf. De fapt, au fost doar 7 a de mâncat rahat – exact ca în declarația din titlu.     https://kmkz.ro/de-ras/iohannis-dupa-7-ani-de-schi-si-golf-pedepsirea-tuturor-celor-responsabili-de-ororile-din

 

/////////////////////

  Andrei Caramitru despre legea confiscării extinse: „Antenele vor dispărea! P***ul de Voiculescu nu mai scapă!” Inclusiv Gâdea va fi scos la licitație, evident!

  „De azi – avem una din cele mai importante legi din ultimii 30 de ani. Recuperarea extinsa a prejudiciului. Hotii nu mai pot sa isi ascunda prada. Prima tinta – Voiculescu. Antenele vor disparea daca sa aplica legea. Si se va intampla. Nu va scapa porcul asta!”

 

Cateva observatii:

 

Prima: Antenele nu vor disparea. Poate ca vor fi confiscate si vandute – ca doar nu se confisca (extins, in cazul asta) pentru a fi inchise?

 

A doua: O televiziune, oricat de mult ne-ar displacea noua treaba asta pe anumite cazuri particulare, poate fi inchisa doar prin respectarea legii, adica prin pierderea licentei de emisie, iar treaba asta se intampla in contexte economice stabilite clar de lege. Nu exista nicio legatura intre intre posibilitatea inchiderii unei televiziuni si recuperarea prejudiciilor.

 

A treia: Sa nu ne amagim ca familia Voiculescu nu s-a gandit din timp si la legea asta. Nu putem fi atat de naivi incat sa credem ca au fost luati prin megasuprindere de Birchall-Iohannis, iar acum dau din colt in colt si ascund conserve in buncar, sa nu moara de foame dupa ce se aplica legea-minune.

 

A patra: Si legea asta, ca absolut orice lege din Romania, va fi doar pentru saraki. Hai sa fim seriosi. Inca suntem inconjurati de hotii aia sinistri de la ANRP, desi e evident pentru toata lumea ca au furat de au rupt, au dat spaga si au spalat bani. Insa ce crezi: DNA-ul, dupa atatia ani, nu a cerut aplicarea legii in cazul lor. Exact asa va fi si cu legea asta: procurorii o vor aplica doar cateilor. Orice batranica care fura o paine si ia 4 ani sa se astepte sa ramana si fara garsoniera trecuta acum 10 ani pe numele nepotilor.                  https://kmkz.ro/de-ras/andrei-caramitru-despre-legea-confiscarii-extinse-antenele-vor-disparea-pul-de-voiculescu-nu

 

 

///////////////////////////

       Era în echipa de zugravi a lui nea Nelu, din care mai făceau parte Adi Năstase, care fugea totdeauna cu bidineaua în spatele casei, Mircea Geoană, care strica mereu tavanul pentru că îl apuca țopăitul din senin, și Puie Monta, care nu știa să facă nimic, dar putea copia tapetul in camerele vecine cu o precizie de invidiat.          Dacă îl alegeam pe Rațiu în 90, Dragnea era acum la mâna a doua la un tavan în Spania!         https://kmkz.ro/de-ras/daca-il-alegeam-pe-ratiu-90-dragnea-era-acum-la-mana-doua-la-un-tavan-spania

 

////////////////////////

        Daniel nu crede că buletinele cu cip distrug şansa la mântuire: „Terminați cu superstițiile! Banul dat la biserică mântuieşte pe oricine, cu cip sau fără cip!”        „N-are legătură cu Satan, cu 666, cu prostiile astea propovaduite de amatori in ale credintei si mantuirii. Cip-ul ala nu are cum sa-ti blocheze tie drumul spre rai cat timp tu dai bani constant la biserica. N-am auzit pana acum sa fi fost mantuit cineva care n-a dat la biserica, doar pentru ca nu avea cip pe buletin. Terminati cu superstitiile. Ca Amin si hai Realu’!           https://kmkz.ro/de-ras/daniel-nu-crede-ca-buletinele-cu-cip-distrug-sansa-la-mantuire-terminati-cu-superstitiile

 

///////////////////////////

                       Iohannis a început să vorbească în maghiară la nici două ore de la vaccinare: „Jo napot kívanok, Bill Gates!”   

Iohannis a început să vorbească în maghiară la nici două ore de la vaccinare: „Jo napot kívanok, Bill Gates!”

 De râs  Ian 15,2021 12  7

12345

Iohannis a început să vorbească în maghiară la nici două ore de la vaccinare: „Jo napot kívanok, Bill Gates!”

 

Oameni buni, unde s-a ajuns cu oculta asta care nici ea nu mai controleaza lucrurile! Bill Gates l-a cipat pe Iohannis, dar si-a luat teapa, pentru ca i-a bagat cip de limba maghiara si acum trebuie sa imparta banii cu Soros ca sa-i traduca lui Arafat, cunoscut de toata lumea ca fiind omul lui Gates, ce zice presedintele. Incredibil.             https://kmkz.ro/de-ras/iohannis-inceput-sa-vorbeasca-maghiara-la-nici-doua-ore-de-la-vaccinare-jo-napot-kivanok-bill     

 

////////////////////

 

   

   Dacă doriți să revedeți – astăzi, Ioan Rus despre românii plecați la muncă afară: „De banii ăștia, copiii se fac golani acasă și nevastă-sa curvă”      Asta ca să nu uite românii, între două ture de alegeri, ce părere are PSD despre ei.    https://kmkz.ro/de-ras/daca-doriti-sa-revedeti-astazi-ioan-rus-despre-romanii-plecati-la-munca-afara-de-banii-astia

 

 

/////////////////

 

 

 

 

 

 

 

 

   În autobuzele din Bucureşti vor fi distribuite măşti împotriva virusului lipsei apei calde şi a deodorantului!  Andrei D.

 

Se vor distribui masti impotriva virusurilor pe mijloacele de transort in comun din Bucuresti. In principal, impotriva unui virus care macina Bucurestiul de aproape doua luni: virusul lipsei apei calde, cunoscut în popor şi ca „virusul sârmei nebune” ori ca virusul „aşa vă trebuie dacă nu ați fot în 2016 la vot”.     https://kmkz.ro/de-ras/autobuzele-din-bucuresti-vor-fi-distribuite-masti-impotriva-virusului-lipsei-apei-calde-si

 

 

 

//////////////////

 

(Pentru ca este alergic la arest…)Mandatul de arestare pe numele lui Ghiță a fost revocat. Ni se întorc tinerii IT-iști în țară!   S-a făcut dreptate. Acum nu mai rămâne decât să se pună încă o taxă pe lăcomie, că ne trebuie bani serioși dacă se întoarce în țară.    https://kmkz.ro/de-ras/mandatul-de-arestare-pe-numele-lui-ghita-fost-revocat-ni-se-intorc-tinerii-it-isti-tara

 

 

////////////////

https://kmkz.ro/de-ras/daca-se-intorc-4-milioane-de-romani-tara-va-duceti-dracului-cu-tot-cu-partidul-vostru-de

 

 

https://kmkz.ro/de-ras/aparut-timbrul-cu-tariceanu-care-poate-fi-scuipat-pe-ambele-parti

 

 

 

https://kmkz.ro/de-ras/sa-nu-l-uitam-singurul-parlamentar-care-votat-impotriva-impozitarii-pensiilor-speciale-cu-85

 

https://kmkz.ro/de-ras/politia-amendat-un-stalp-fiindca-stationa-pe-pista-pentru-biciclete

 

https://kmkz.ro/de-ras/basescu-arafat-nu-poate-fi-lucid-momente-de-criza-daca-ii-pui-un-pahar-cu-whisky-mana-pana-il

 

 

 

https://kmkz.ro/de-ras/tariceanu-la-puscarie-cu-iisus-vom-vota-pentru-eliberarea-lui-barabas

 

https://kmkz.ro/de-ras/porcii-de-la-ferma-lui-dragnea-au-scapat-de-pesta-dar-au-facut-ciuma-rosie

 

https://kmkz.ro/de-ras/rares-bogdan-daca-pnl-ar-renunta-la-citu-ar-insemna-ca-renunta-la-taierea-pensiilor-speciale

 

 

 

 

https://kmkz.ro/de-ras/ips-teodosie-ii-indeamna-pe-oameni-sa-nu-se-vaccineze-sunteti-aparati-de-constitutia-tarii

 

https://kmkz.ro/de-ras/soc-turcia-viorica-cerut-sa-se-intalneasa-cu-presedintele-suleyman-magnificul

 

https://kmkz.ro/de-ras/daca-vrei-sa-iti-inveti-pisica-sa-latre-si-cainele-sa-injure-arata-le-pozele-astea

 

https://kmkz.ro/de-ras/indrazneste-sa-traiesti-romania-pana-te-omoara-infractorii-eliberati-de-psd

 

https://kmkz.ro/de-ras/psd-e-gata-oricand-sa-se-intoarca-la-guvernare-furatul-e-ca-mersul-pe-bicicleta-nu-se-uita

//////////////////////////////////////////

 

Newyorkezii care se vaccinează cu doza booster vor primi 100 de dolari

 

Wall-Street

 De citit 

Francezii testează răbdarea rușilor în Marea Neagră

Francezii testează răbdarea rușilor în Marea Neagră

Moscova ia în râs amenințările Germaniei privind închiderea gazoductului Nord…

Moscova ia în râs amenințările Germaniei privind închiderea gazoductului

Câți bani din fonduri publice a cheltuit președintele Iohannis în cele 16…

Câți bani din fonduri publice a cheltuit președintele Iohannis

Intel este aproape să investească miliarde de euro pentru producerea de…

Intel este aproape să investească miliarde de euro pentru producerea de cipuri

 

Advertisement

Newyorkezii care se vaccinează cu doza a treia (booster) de vaccin anti-COVID-19 vor primi o bonificaţie de 100 de dolari, într-un moment în care numărul contagierilor este în creşter…

„Oraşul New York este lider pe drumul vaccinării. De azi (marţi) orice persoană care se vaccinează cu doza booster va primi o sută de dolari. Această doză înseamnă să vă protejaţi pe voi şi pe cei din jurul vostru”, a spus primarul oraşului Bill de Blasio, la o conferinţă de presă, scrie Agerpres.ro.

El a anunţat că oferta se menţine până la 31 decembrie şi a explicat că primăria este dispusă să cheltuiască „câţi bani vor fi necesari”, deoarece „vaccinarea” este o prioritate. Primarul a ţinut să precizeze că aceşti bani oferiţi pentru doza booster nu vor afecta alte programe.

Nu este prima oară când oraşul oferă stimulente rezidenţilor pentru a-i îndemna să se vaccineze, având în vedere că în iulie s-a oferit aceeaşi sumă persoanelor dispuse să se imunizeze împotriva COVID-19

Oferta primăriei din New York intervine într-un moment de escaladare a cazurilor de COVID-19, atât în oraş cât şi în restul Statelor Unite.Media cazurilor de COVID-19 la nivelul statului New York a ajuns la 9,04 %, cea mai înaltă cifră din ultimele luni.

 

Zeci de teatre de pe Broadway, din centrul oraşului, au fost închise temporar iar autorităţile studiază posibilitatea de a suspenda festivităţile de Anul Nou din piaţa Times Square, unde se aşteaptă să se strângă aproape un milion de persoane.

 

https://www.wall-street.ro/articol/International/280119/newyorkezii-care-se-vaccineaza-cu-doza-booster-vor-primi-100-de-dolari.html?utm_source=projectagora&utm_medium=contentdiscovery

 

////////////////////////////////

 

 

 

 

 

 

 

Top 10 carti care au schimbat destine si mentalitati

 Booklist  Ana

 

Ce contine acest articol:

De-a lungul timpului, cartile religioase precum Coranul sau Biblia au reprezentat cu siguranta un rol definitoriu in formarea civilizatiilor. Cu o aura moralizatoare, aceste inscrieri sfinte sunt totusi bazele multor formatiuni politice.

 

Iata care sunt cele 10 carti care au schimbat milioane de vieti!

 

 

Biblia regelui Jacob

 

Biblia regelui Jacob este o traducere a Bibliei, prin care dogmele au devenit accesibile si oamenilor de rand. Trebuie de mentionat ca pana in 1611, cartile sfinte erau traduse si editate doar pentru mai marii clerici ai bisericii.  

 

 

 

Discurs contra comertului cu sclavi de William Wilberforce 

 

 

 

William Wilberforce este omul care a luptat timp de douazeci de ani pentru a aboli comertul de sclavi din Atlantic.Nascut dintr-o familie prospera, a ales o viata de serviciu public si respectarea valorilor evanghelice, renuntand la viata comoda  existenta comoda a comerciantilor, care i-a fost pregatita de parinti. Cartea a aparut in 1789, iar inscrierile au fost prezentate in Camera Comunelor, reprezentand un pas important in transformarea radicala a societatii.

 

Originea speciilor de Charles Darwin

 

Aparuta in anul 1859, cartea a revolutionat toate dogmele religioase, care conturau societatea pana in acea perioada. Conform teoriei lui Darwin, natura nu a fost rezultatul creatiei divine, ci a fost construita datorita evolutiei speciilor prin selectie naturala.

Originea Speciilor | Charles Darwin

 

Magna Charta Libertatum 

 

Magna Charta Libertatum este prima constitutie infiintata in lume. Odata cu cucerirea Angliei in 1066, William I a asigurat pentru el si succesorii sai imediati o pozitie de putere fara precedent. Regele Ioan a fost constrans sa semneze un act prin care acorda o parte din putere nobililor, astfel, fiind restranse ordonantele monarhului. El a reusit sa-i uneasca atat pe locuitorii Angliei, cat si pe clericii bisericii.

 

 Dragostea si mariajul de Marie Stopes

 

Cartea a zdruncinat mentalitatile a milioane de femei, fiind o lucrare despre dreptul femeii la viata intima sexuala. Aparuta in 1918, cartea Dragostea si mariajul a schimbat destinele sexului frumos in ceea ce priveste viata conjugala. Este o carte care a spulberat subiectul tabu despre sexualitate.

 

 

Drepturile femeii de Mary Wollstnecraft

 

Scriind intr-o epoca in care solicitarea drepturilor omului a condus la revolutii in America si Franta, Mary Wollstonecraft a scris propria sa declaratie de independenta feminina in 1792. In lucrarea sa, autoarea se adreseaza tuturor reprezentantelor sexului frumos, fiind un manifest ce proclama drepturile femeii in viata de familie si in societate.

 

Principiile matematice ale filozofiei naturale de Isaac Newton

 

In aceasta lucrare, Isaac Newton revolutioneaza lumea fizicii, aducand noi principii ce se utilizeaza in mecanica. Tot in aceasta carte se regaseste si explicatia Legii atragtiei universale. Aparuta in 1687, Isaac Newton avea sa transforme radical societatea si activitatile industriale.

 

 

 

Primele lucrari ale lui Shakespeare 

 

Intre 1589 si 1613, Shakespeare a scris unele dintre cele mai celebre opere. Pana in 1623, artistul poet si dramaturg a reusit sa isi rafineze lucrarile, ridicandu-le la nivel de arta. Regele Lear, Hamlet sau Macbeth sunt dramele ce l-au consacrat pe scriitor in adevaratul sens al cuvantului. Astazi este recunoscut ca fiind cel mai bun scriitor englez din toate timpurile, fiind numit ” Poetul din Avon”.

 

 

Hamlet – William Shakespeare

Repovestire de Helen Street Nenumarate povesti extraordinare, nenumarate personaje extraordinare, nenumarate …

 

 

 

Avutia natiunilor: cercetare asupra naturii si cauzelor care o genereaza  de Adam Smith

 

Cartea Avutia Natiunilor, aparuta in 1776, a reprezentat o revolutie in ceea ce inseamna economia societatii. Adam Smith pune accent in lucrarea sa pe importanta comertului si a circulatiei monetare, avutia unui stat nefiind suficienta pentru dezvoltarea in timp.

Avutia natiunilor – Adam Smith

 

 

 

Primul regulament al jocului de fotbal 

 

In 1883 au fost infiintate primele reguli ale fotbalului, in Anglia. Abreviat soccer din Oxford – er pentru a nu se confunda cu alte tipuri de fotbal, acest sport avea sa defineasca ceea ce astazi este jocul de echipa din topul preferintelor.

 

Citeste mai mult pe: https://buybooks.ro/articol/carti-care-au-schimbat-destine

 

 

 

////////////////////////////

Top 100 cele mai importante carti din istoria omenirii

Top 100 cele mai importante carti din istoria omenirii

Wall-Street

30 Octombrie 2014 19:57, Media & Pub

Moscova ia în râs amenințările Germaniei privind închiderea gazoductului Nord…

Moscova ia în râs amenințările Germaniei privind închiderea gazoductului

Câți bani din fonduri publice a cheltuit președintele Iohannis în cele 16…

Câți bani din fonduri publice a cheltuit președintele Iohannis

Elena Ceaușescu, „savant de renume mondial”, încă este citată în studii…

Elena Ceaușescu, „savant de renume mondial”, încă citată în lucrări științifice

Vladimir Putin: Uniunea Europeană este principalul vinovat pentru creșterea…

Vladimir Putin: UE este principalul vinovat pentru creșterea prețului la gaze

 

Advertisement

Afla care sunt cartile care au avut un impact mare asupra istoriei omenirii.

 

 

Urmatoarea lista a fost realizata de catre Martin Seymour-Smith in cartea sa The 100 Most Influential Books Ever Written. Lista cuprinde cele mai importante carti care au influentat istoria gandirii de-a lungul timpului. Domeniile abordate de carti variaza de la filosofie si religie pana la fizica si matematica.

 

1.Cartea prefacerilor

Yi-Jing tradus Cartea Prefacerilor este un text clasic chinezesc care pune la dispozitie informatii despre modul in care magii din dinastia Zhou foloseau un sistem de divinatie. De asemenea, cartea ofera explicatii ale principiilor care stau la baza crearii lumii si ale modului in care aceasta functioneaza. Cartea sustine faptul ca trebuie sa existe un echilibru intre principiile opuse si ca omul este supus unei schimbari inevitabile pe care trebuie sa o accepte pentru a putea progresa.

2. Iliada de Homer

Iliada este o epopee care are ca subiect principal razboiul Troiei. Cartea descrie conflictul dintre aheii din Grecia si troieni in care sunt implicate si anumite divinitati. Epopeea care curpinde 24 de canturi cu aproximativ 15.000 de versuri insista asupra virtutiilor eroilor care se lupta pentru a-si atinge obiectivele.

3. Odiseea de Homer

Odiseea este o opera literara greceasca veche in care Homer scrie despre faptele regelui Odiseu, cunoscut si sub numele de Ulise. Actiunea se petrece dupa razboiul troian, cartea prezentand evenimentele care au loc in drumul lui Ulise spre casa. Calatoria sa este plina de peripetii care nu fac decat sa evidentieze calitatile dar si slabiciunile eroului.

4. Coranul

Coranul este o carte sacra pentru musulmani in care profetului Muhammad ii sunt revelate cuvintele lui Dumnezeu prin intermediul ingerului Gabriel. Mesajele transmise de Dumnezeu au rolul de a contribui la viata spirituala a musulmanilor care le considera un reper moral si spiritual datorita principiilor prezentate care stau la baza existentei lor.

5. Upanisade

Upanisadele sunt Scripturile hinduse care fac parte din Vede, cele mai vechi texte din religia hindusa. Textele se bazeaza pe principii filosofice si spirituale care ii ghideaza pe hindusi in viata de zi cu zi. Revelatiile despre adevarul absolut care sunt prezentate in carte au scopul de a-i ajuta pe hindusi sa acceada la o realitate sacra.

6. Istoria Razboiului Peloponesiac de Tucidide

Cartea scrisa de Tucidide descrie evenimentele care au avut loc in cadrul razboiului peloponesiac. Istoricul grec Tucidide a fost implicat in acest razboi, ocupand functia de comandant motiv pentru care cartea sa este considerata a reda cu acuratete informatii despre conflictul dintre Liga peloponesiaca condusa de spartani si Liga de la Delos condusa de catre atenieni.

 

7. Istorii de Herodot

Cartea constituie o sursa istorica esentiala, Herodot fiind considerat “parintele fondator al istoriei”. Istoriile ofera o perspectiva obiectiva asupra evenimentelor importante petrecute in Antichitate, punand la dispozitie cititorilor posibilitatea de a se documenta in privinta obiceiurilor vechi si a mentalitatii din aceasta perioada.

8. Corpus Aristotelicum de Aristotel

Corpus Aristotelicum este impartit in cinci categorii si anume: in scrieri de logica, scrieri despre stiinta, scrieri metafizice, scrieri etice si scrieri estetice. Principiile pe care Aristotel le-a dezbatut in lucrarile sale au stat la baza scolii filosofice infiintate de catre acesta. De asemenea, la baza ideilor sale stau cunostintele pe care filosoful grec si le-a insusit in cadrul Academiei lui Platon din Atena.

9. Republica de Platon

Republica reprezinta una dintre cele mai importante si cunoscute lucrari ale lui Platon in care acesta scrie despre viziunea filosofica asupra politicii dar si a existentei umane. Prin dialogul lui Socrate, Platon adopta o atitudine pozitiva fata de modul ideal de guvernare a statului la baza caruia trebuie sa stea justitia. Acesta insista asupra importantei justitiei pentru sistemul de guvernare a statului.

10. Analecte de Confucius

Cartea cuprinde ideile lui Confucius despre viata, cuvintele sale fiind incarcate de intelepciunea cu care aceasta priveste existenta umana. Citatele sale au rolul de a ne calauzi in viata de zi cu zi, fiind valabile pentru oricine indiferent de statutul social. Printre domeniile pe care le abordeaza Confucius se numara lectura, prietenia si muzica.

11. Corpus Hippocraticum de Hipocrat

Corpus Hippocraticum este o colectie de lucrari care cuprind invataturile atribuite medicului grec Hipocrat. Intrucat lucrarile difera prin continut si stilul in care sunt redate principiile medicinei, exista posibilitatea ca lucrarile din aceasta colectie sa apartina si altor autori. Lucrarile prezinta descoperirile lui Hipocrat si concluziile si cazurile de boli care au stat la baza lor.

12. Tao Te Ching de Lao Zi

Cartea clasica Tao Te Ching ofera o perspectiva filosofica asupra existentei umane pe care s-au bazat invataturile taoismului. Titlul lucrarii se refera la calea spre adevarul absolut despre care se presupune ca Lao Zi a scris. Printre conceptele gandirii chineze care sunt dezbatute in lucrare se numara non-existenta, drumul spre o realitate sacra, haosul si experienta mistica.

13. Elementele de Euclid

Elementele cuprinde studii si definitii din domeniul geometriei care au avut un impact mare asupra matematicii. Acestea sunt impartite in 13 carti care trateaza geometria plana, proportiile si geometria in spatiu. In ultima sa carte, Euclid scrie si despre teoria numerelor, contribuind la aplicarea logicii in matematica.

 

14. Dhammapada

Dhammapada este o colectie de scrieri din religia budista care se presupune ca apartine lui Buddha. Invataturile prezentate in aceasta colectie au fost inspirate de evenimentele care au avut loc in viata acestuia. Experienta sa monastica in urma careia Buddha si-a format viziunea asupra existentei umane a stat la baza principiilor dezvoltate in scrierile sale.

15. Avesta

Avesta curpinde o serie de texte din mitologia si religia persona, constituind pentru mazdaism cartea sfanta care ii ghideaza pe adeptii sai in evolutia lor spirituala. Avesta prezinta invataturile mai multor autori din perioade diferite. Avesta a fost scrisa de-a lungul sutelor de ani, cea mai importanta parte a sa fiind atribuita lui Zarathrusta.

16. De Rerum Natura de Lucretiu

De Rerum Natura transmite ideile epicureismului raportandu-se la principii ale psihologiei si ale atomismului, o teorie cosmologica care sustine ca universul este format din atomi. Lucretiu a fost primul scriitor care le-a prezentat cititorilor romani filosofia epicureica. Lucrarea este impartita in sase carti in care se regaseste viziunea autorului asupra mintii si sufletului si asupra modului in care functioneaza universul.

17. Eneida de Virgiliu

Eneida este o epopee in care Virgiliu infatiseaza povestea legendara a lui Aeneas dupa ce acesta a plecat din Troia. Virgiliu arata cum evenimentele care au loc in viata lui Aeneas il transforma pe acesta intr-un adevarat erou si un model demn de urmat de catre romani. Una dintre temele abordate de catre Virgiliu este responsabilitatea fata de obligatiile religioase si sociale care reprezinta un reper pentru moralitatea romanilor.

18. Scrieri de Philon din Alexandria

In cartea sa Philon din Alexandria pune la dispozitie cititorilor reprezentari filosofice care creeaza o armonie intre traditiile evreiesti si filosofia greaca. Acesta a supus unei analize ideile grecesti si cele evreiesti, incercand sa gaseasca explicatii pentru religia iudaica din perspectiva filosofiei grecesti.

19. Noul Testament

Noul Testament reprezinta partea a doua a Bibliei, avand 27 de carti. Acesta ofera detalii despre viata lui Iisus Hristos, cuprinzand in acelasi timp si invataturile Bisericii. O parte dintre apostoli au inclus in Noul Testament predici, scrierile lor capatand numele de “evanghelii”.

20. Vietile Paralele de Plutarh

Vietile Paralele este una dintre cele mai cunoscute lucrari ale lui Plutarh si cuprinde biografiile oamenilor ilustri. Majoritatea biografiilor sunt prezentate sub forma de pereche in sensul ca sunt comparate biografiile a cate doi oameni importanti din istoria omenirii. Astfel Alexandru cel Mare este comparat cu Caesar, Tezeu cu Romulus si Demostene cu Cicero.

 

Retail jobs

21. Annales de Tacit

In aceasta opera care s-a numit initial Ab Excessu Divi Augusti, Tacit prezinta evenimente din istoria imparatilor din dinastia iuliana. Lucrarea sa se remarca prin faptul ca acesta reuseste sa evidentieze calitatile oamenilor importanti din istorie printr-un stil concis dar si moralizator.

22. Meditatii de Marc Aureliu

Cartea imparatului roman Marc Aureliu se bazeaza pe filosofia acestuia despre viata. Lucrarea sa, care la inceput a avut titlul Catre mine insumi, cuprinde viziunea imparatului asupra importantei moralitatii in viata romanilor. Filosofia sa se bazeaza pe ideea conform careia omul poate obtine un echilibru interior numai respectand regulile morale si acceptand faptul ca moartea face parte din normalitate si din procesul de continua transformare a universului.

23. Scepticismul Pironian de Sextus Empiricus

In aceasta lucrare impartita in trei carti, autorul descrie filosofia scepticismului pironian, abordand teme precum logica, fizica si etica. Conform ideilor acestuia, suspendarea judecatii contribuie la formarea unei stari de netulburare.

24. Evanghelia Adevarului de Valentin

Aceasta lucrare este un text gnostic care probabil a fost scrisa in limba greaca intre anii 140 si 180 de catre Valentin. Ireneu de Lyon, un scriitor si parinte al Bisericii a criticat aceasta lucrare cu asprime considerand-o a fi o adevarata erezie. Evanghelia adevarului insista asupra faptului ca cunoasterea duce la salvarea sufletului pe cand ignoranta il incatuseaza.

25. Enneade de Plotin

Cartea lui Plotin este impartita in mai multe categorii, fiecare tratand alt subiect. Printre temele abordate de acesta se numara etica, sufletul, fizica si intelectul. In lucrarea sa sunt prezentate idei care fac parte din sistemul sau filosofic numit neoplatonism. Noul current intemeiat de catre acesta a avut o mare influenta asupra modului de gandire din antichitate.

26. Confesiuni de Augustin de Hipona

In lucrarea sa Augustin de Hipona sustine cautarea unei armonii intre ratiune si credinta, evidentiand faptul ca prin obtinerea acestui echilibru, omul incurajeaza formarea unei legaturi puternice cu divinitatea. Sfantul Augustin sugereaza ca ratiunea ofera omului sansa de a se apropia de Dumnezeu in masura in care aceasta sustine credinta.

27. Ghidul ratacitilor de Moise Maimonide

Ghidul ratacitilor este un tratat filosofic in care Maimonide impleteste iudaismul cu filosofia araba si greaca. Acesta a abordat mai multe teme care vizeaza misterele universului si ale divinitatii. Printre acestea se numara idolatria, angelologia, initierea si problema raului.

 

28. Cabala

Invataturile din filosofiei Cabalei sustin faptul ca scopul existentei umane este dat de revelatia divinitatii in viata oamenilor. Adeptii Cabalei insista asupra faptului ca exista mai multe lumi superioare, iar lumea infinitului, cea a Creatorului, este despartita de lumea in care traieste omul, motiv pentru care acesta trebuie sa gaseasca un mod de a accede la acea lume superioara.

29. Vechiul Testament

Vechiul Testament cuprinde mai multe scrieri sfinte care sunt comune crestinismului si iudaismului. Aceasta colectie de lucrari a fost numita Biblie datorita celor saptezeci de invatati evrei care au contribuit la traducerea sa in limba elena.

30. Summa Theologiae de Toma de Aquino

Summa Theologiae este una dintre cele mai cunoscute lucrari ale lui Toma de Aquino, fiind vestita pentru invataturile lui teologice prezentate. Scopul sau a fost initial sa ghideze teologii Bisericii Catolice. Subiectele abordate in carte se raporteaza la existenta lui Dumnezeu, creatie si la rolul omului pe aceasta lume.

31. Divina Comedie de Dante Alighieri

Divina Comedie este una dintre operele esentiale ale literaturii universale. Cartea prezinta calatoria lui Dante in Infern, Purgatoriu si apoi in Paradis. Titlul poemului se datoreaza finalului fericit al operei intrucat aceasta se termina cu ascensiunea in rai care simbolizeaza unirea lui Dante cu divinitatea. Opera lui Alighieri are un character moralizator, acesta adoptand o atitudine acida fata de imoralitate.

32. Elogiul Nebuniei de Erasmus din Rotterdam

Elogiul nebuniei este o opera dedicata lui Thomas Morus, in care Erasmus satirizeaza teologia scolastica. Opera vizeaza lipsa de moralitate a clerului, criticand in acelasi timp pasiunea cu care se dedica crestinul lui Dumnezeu si care este considerata a fi o “nebunie”. Erasmus incurajeaza studiul surselor originare ale crestinismului in timp ce atrage atentia asupra erorilor autoritatilor ecleziastice.

33. Despre captivitatea babilonica a Bisericii de Martin Luther

In cartea sa Martin Luther face o paralela intre perioada in care Ierusalimul a fost distrus iar poporul sau a devenit prizonierul armatelor babiloniene si perioada contemporana. Prin aceasta comparatie Luther sustine ca Evanghelia este tinuta drept prizoniera de catre Biserica din cauza faptului ca intelegerile biblice sunt respinse.

 

 

34. Gargantua si Pantagruel de Francois Rabelais

Gargantua si Pantagruel este o serie de cinci romane scrise in secolul al 16-lea in care este infatisata povestea a doi uriasi. Rabelais prezinta aventurile celor doi uriasi folosindu-se de un realism grotesc. Acesta evidentiaza prin comportamentul excentric al personajelor latura groteasca pe care de multe ori o dezvolta oamenii, opera sa avand un caracter moralizator.

35. Principele de Niccolo Machiavelli

Principele este o lucrare faimoasa prin intermediul careia Machiavelli prezinta o serie de reguli si sfaturi care ar trebui urmate de catre cel care guverneaza. Opera a fost dedicata lui Lorenzo al II-lea de Medici si a fost scrisa in timp de Machiavelli era exilat in San Casciano. Principele poate fi considerat un tratat despre putere in care autorul dezvaluie principiile care stau la baza unei bune guvernari.

36. Invatatura religiei crestine de Jean Calvin

Lucrarea publicata in anul 1536 evidentiaza importanta teologiei protestante pentru viata spirituala a credinciosilor. In cartea sa Calvin scrie despre relatia dintre creator si om, sustinand faptul ca “in crearea omului perfectiunile divine sunt cel mai bine infatisate”.

37. Despre miscarile de revolutie ale corpurilor ceresti de Nicolaus Copernic

Astronomul polonez Nicolaus Copernic a dezvoltat in aceasta lucrare teoria heliocentrica. Copernic a demonstrat in opera sa ca Pamantul se roteste in jurul Soarelui care se afla in centru. Ideile lui Copernic au fost dezaprobate de catre religie intrucat se credea ca Pamantul se afla in centrul Universului. Din acest motiv, Copernic si-a publicat lucrarea abia cand s-a aflat pe patul de moarte.

38. Eseuri de Michel de Montaigne

Lucrarea lui Montaigne cuprinde trei carti in care acesta abordeaza o varietate mare de subiecte. Eseurile se bazeaza pe concluziile la care a ajuns acesta in urma experientelor prin care a trecut de-a lungul vietii. Scopul lui Motaigne a fost sa descrie omul cu toate calitatile si defectele sale. Acesta adopta o atitudine sceptica fata de sentimentul de siguranta, sustinand relativitatea gandurilor in care omul nu trebuie sa se increada mereu.

39. Don Quijote de Miguel de Cervantes

Opera literara Don Quijote este conceputa ca o carte menita sa atraga atentia asupra comportamentului uman si asupra defectelor societatii spaniole. Cervantes prezinta aventurile lui Don Quijote care se lasa influentat de cartile citite, crezand ca este un adevarat cavaler. In ciuda faptului ca este considerat nebun de ceilalti, Don Quixote da dovada de noblete prin faptele sale vitejesti si prin ideile pe care le adopta.

 

40. Armonia lumii de Johannes Kepler

In cartea sa Kepler scrie despre armonia care se regaseste in formele geometrice si in fenomenele fizice. Se presupune ca acesta a inceput sa scrie lucrarea sa in 1599. Armonia lumii cuprinde teorii care ar putea dovedi ca la baza functionarii universului stau legi care se afla intr-un echilibru continuu.

41. Novum Organum de Francis Bacon

In opera sa Novum Organum Francis Bacon scrie despre ideile care stau la baza filosofiei empirice. Cartea sa se axeaza pe metoda sa inductiva la care apeleaza pentru intelegerea lumii si care se bazeaza pe analiza, comparatie, observatie si experiment. Bacon sustine ca exista mai multe forme de miscare in natura datorita faptului ca miscarea este o proprietate a materiei.

42. Editia princeps a pieselor lui William Shakespeare

Colectia cuprinde 36 de piese printre care se numara comedii, tragedii si drame istorice. Doi dintre colegii de teatru ai lui Shakespeare, John Heminges si Henry Condell, au publicat editia princeps a pieselor sale in 1623. Printre piesele faimoase se regasesc Visul unei nopti de vara, Negutatorul din Venetia, Henry al V-lea, Titus Andronicus, Hamlet, Othello si Macbeth.

43. Dialog despre cele doua mari sisteme ale lumii de Galileo Galilei

In lucrarea sa Galilei confirma teoriile lui Copernic, demonstrand ca intr-adevar Pamantul se invarte in jurul Soarelui. Cartea sa a fost scrisa in 1632 si se bazeaza pe comparatia dintre sistemul traditional ptolemaic si sistemul copernican. Lucrarea sa a fost interzisa la scurt timp dupa ce teoriile sale au fost publicate, acesta fiind acuzat de erezie.

44. Discurs asupra metodei de Rene Descartes

Tratatul filosofic al lui Descartes a fost publicat in 1637, fiind una dintre cele mai influente lucrari ale filosofiei moderne. Cartea abordeaza problema scepticismului care a fost dezbatuta in trecut de catre Sextus Empiricus si Michel de Montaigne. Pentru a adopta o viziune noua asupra lumii care sa nu fie afectata de prejudecati, metoda folosita de Descartes l-a determinat pe acesta sa se indoiasca de toate cunostintele pe care si le-a insusit pana atunci.

45. Leviatanul de Thomas Hobbes

In lucrarea sa Leviatanul, Hobbes prezinta teoria politica a iluminismului si anume contractualismul. Conform acestei teorii, omul trebuie sa renunte la o parte din libertatea sa cand se supune legii pentru a a putea evita conflictul si pentru a asigura pacea. Astfel in schimbul cedarii drepturilor omul are parte de protectia conducatorului sau.

46. Cugetari de Blaise Pascal

Lucrarea lui Pascal prezinta viziunea sa asupra suferintei si asupra credintei in Dumnezeu. In lucrarea sa filosofica, Pascal aduce dovezi in favoarea existentei lui Dumnezeu, apeland la o teorie a probabilitatilor. Acesta ajunge la concluzia ca omul are nevoie de existenta divinitatii pentru a putea gasi un echilibru intr-o lume care pare a fi haotica.

 

Citeste si:

17 carti care au schimbat cursul istoriei

17 carti care au schimbat…

47. Etica de Baruch de Spinoza

Cartea lui Spinoza cuprinde cinci parti care trateaza atat existenta lui Dumnezeu cat si natura sufletului si sclavia umana. Filosofia sa este influentata de teoriile lui Hobbes si ale lui Descartes si sustine faptul ca legile naturii divine sunt necesare si stau la baza activitatii omului. Conform ideilor sale, cunoasterea este strans legata de iubirea fata de divinitate, intrucat intelectul ajuta omul sa inteleaga modul in care functioneaza lumea si sa fie astfel eliberat de pasiuni.

48. Calatoria pelerinului de John Bunyan

Alegoria faimoasa a puritanului englez John Bunyan incearca sa evidentieze faptul ca pelerinajul ii ofera crestinului posibilitatea de a avea acces la cunoasterea profunda pe masura ce avanseaza spiritual. De asemenea, opera insista asupra importantei greselilor si obstacolelor pentru evolutia omului care trebuie sa invete din experientele sale.

49. Principiile matematice ale filosofiei naturale de Isaac Newton

Lucrarea lui Newton cuprinde trei volume in care acesta scrie despre legile de miscare a corpurilor care stau la baza mecanicii clasice. In lucrarea sa cu caracter stiintific Newton ofera detalii si explicatii despre legile miscarilor planetelor din punct de vedere fizic si matematic, folosindu-se de teoriile lui Johannes Kepler.

50. Eseu asupra intelectului omenesc de John Locke

In lucrarea sa Locke abordeaza problema cunoasterii si a intelectului uman, sustinand faptul ca prin experienta senzoriala omul dobandeste cunostintele necesare. Lucrarea arata ca nu exista idei si principii innascute intrucat omul se naste doar cu capacitatea de cunoastere umana, mintea sa fiind lipsita de continut. Pentru Locke exista doua tipuri de experienta si anume senzatia, prin care omul se raporteaza la obiectele din lumea externa si reflectia, prin care au loc operatiile mintii.

 

Biblioteca

 

Foto: Biblioteca, Shutterstock

 

51. Tratat asupra principiilor cunoasterii omenesti de George Berkeley
52. Lucrari de Gottfried Leibniz
53. Stiinta noua de Giambattista Vico
54. Tratat despre natura umana de David Hume
55. Enciclopedia de Denis Diderot
56. Dictionarul limbii engleze de Samuel Johnson
57. Candide de Voltaire
58. Bunul simt de Thomas Paine
59. Avutia natiunilor de Adam Smith
60. Istoria declinului si prabusirii Imperiului Roman de Edward Gibbon
61. Critica ratiunii pure de Immanuel Kant
62. Confesiuni de Jean-Jacques Rousseau
63. Reflectii asupra Revolutiei din Franta de Edmund Burke
64. Justitia politica de William Godwin
65. Eseu asupra principiului populatiei de Thomas Robert Malthus
66. O revendicare a drepturilor femeii de Mary Wollstonecraft
67. Fenomenologia spiritului de George Wilhelm Friedrich Hegel
68. Lumea ca vointa si reprezentare de Arthur Schopenhauer
69. Despre razboi de Carl von Clausewitz
70. Curs de filosofie pozitiva de Auguste Comte
71. Ori – ori de Søren Kierkegaard
72. Manifestul comunist de Karl Marx si Friedrich Engels
73. Despre datoria nesupunerii civice de Henry David Thoreau
74. Despre libertate de John Stuart Mill
75. Primul Principiu de Herbert Spencer
76. Experimente despre hibridizarea plantelor de Gregor Mendel
77. Razboi si pace de Leo Tolstoi
78. Tratat de electricitate si magnetism de James Clerk Maxwell
79. Asa grait-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche
80. Pragmatism de William James
81. Mintea si societatea de Vilfredo Pareto
82. Relativitate: Teoria Speciala si Generala de Albert Einstein
83. Tipuri psihologice de Carl Jung
84. Eu si tu de Martin Buber
85. Procesul de Franz Kafka
86. Logica cercetarii de Karl Popper
87. Teoria generala a ocuparii fortei de munca, a dobanzii si a banilor de John Maynard Keynes
88. Fiinta si neantul de Jean-Paul Sartre
89. Drumul catre servitute de Friedrich Hayek
90. 1984 de George Orwell
91. Al doilea sex de Simone de Beauvoir
92. Cybernetica de Norbert Wiener
93. Povestile lui Beelzebub nepotului sau de Georges Ivanovitch Gurdjieff
94. Investigatii filosofice de Ludwig Wittgenstein
95. Structuri sintactice de Noam Chomsky
96. Structura revolutiilor stiintifice de Thomas Kuhn
97. Mistica feminina de Betty Friedan
98. Carticica rosie a presedintelui Mao Zedong de Mao Zedong
99. Dincolo de libertate si demnitate de B. F. Skinner
100. Dincolo de principiul placerii de Sigmund Freud

 

 

//////////////////////////

 

(„Cresterea” ) pensiilor facute pe criterii clientelare/fesenal de prostesti … pacalesc oamenii care au muncit pe branci –in folosul prostilor,hotilor,tortionarilor ,calailor si a altor…(justitiari )speciali… fiind doar câteva improvizații de moment care pot duce temporar la mai multe voturi, dar nu și la condiții mai bune de trai…

 

Noul guvern PNL – PSD – UDMR pare că a ajuns la un acord în ceea ce privește cheltuielile sociale  pentru anul 2022. Social-democrații își doresc creșterea punctului de pensie și a alocațiilor, dar și unele facilități noi pentru persoanele cu handicap. Concret, alocaţia pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani va fi de 243 de lei, iar cea pentru copiii de până la 2 ani va ajunge la 600 de lei. De asemenea, Guvernul va majora punctul de pensie la 1.586 de lei şi pensia minimă de la 800 la 1.000. În plus, în ianuarie se va acorda aşa-numita a 13-aindemnizaţie persoanelor cu handicap. Toate acestea ar putea fi introduse în regim de urgență, printr-o OUG.

 

Reformele sociale anunțate de PSD nu sunt însă nici pe departe suficiente pentru a trata una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă societatea din România – inegalitatea socială. România se află pe locul doi la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește acest indicator. În anul 2020 situația era atât de gravă încât aproape 6 milioane de persoane erau supuse unui risc de sărăcie și excludere socială. Calitatea vieții românilor continuă să nu se îmbunătățească semnificativ. Principalul indicator care măsoară calitatea vieții, Human Development Index (HDI), arată că țara noastră ocupă locul 49 în lume, cu un scor de 0.828 (unde 1 reprezintă valoarea maximă). Totodată, în ultimii ani nu s-au făcut progrese semnificative.

 

Pentru a diminua inegalitatea socială și deci, pentru a preveni alunecarea unui segment important din populația României către zona de sărăcie și excludere socială, este nevoie de măsuri sociale eficiente. Mărirea pensiilor și a alocațiilor reprezintă mai degrabă un soi de măsură de avarie care nu poate rezolva pe termen lung această problemă. Ratele tot mai mari ale inflației se traduc în practică prin incapacitatea oamenilor de a mai achiziționa cu banii pe care îi au, aceleași produse ca în trecut. Altfel spus, banii se depreciază în raport cu bunurile.

 

Soluția ar putea fi reprezentată de o taxare eficientă a marelui capital. Taxa medie globală pe venitul corporațiilor a scăzut de la 49% în 1985, la 24% în 2018. Astăzi, potrivit ultimelor estimări, corporațiile din lumea întreagă își mută profituri anuale de peste 650 de miliarde de dolari (aproximativ 40% din totalul profiturilor) în paradisuri fiscale unde taxele sunt zero, prin state precum Bermuda, Luxemburg sau Singapore. Lucrul acesta dă naștere la inegalități tot mai mari, în timp ce bogații continuă să se îmbogățească, evitând taxarea, săracii continuă să sărăcească.

 

Taxarea marelui capital ar putea genera venituri suplimentare la bugetul de stat, care mai apoi pot fi redistribuite sub forma unor programe sociale inteligente. Acestea trebuie să se concentreze însă cu prioritate pe educație. Asta pentru că educația reprezintă motorul dezvoltării și există o legătură directă între nivelul de educație al unui stat și nivelul său de prosperitate. Un program care să asigure un acces egal pentru copiii din România la educație ar trebui să se afle în topul listei priorităților când vine vorba de cheltuieli sociale. Inegalitatea în ceea ce privește accesul la educație nu a fost nicicând mai vizibilă în țara noastră. În timpul pandemiei de coronavirus care a dus la mutarea cursurilor în mediul online, mii de copii nu au avut acces la educație de vreme ce unii dintre ei nu aveau nici măcar acces la electricitate.

 

O reformă socială de amploare trebuie să pornească de la aceste realități incomode și să se concentreze pe diminuarea inegalităților sociale. Până atunci, măsuri precum creșterea pensiilor și a alocațiilor vor reprezenta doar câteva improvizații de moment care pot duce temporar la mai multe voturi, dar nu și la condiții mai bune de trai.

 

https://psnews.ro/analiza-maririle-de-pensii-si-alocatii-nu-rezolva-problema-inegalitatii-sociale-reforma-ignorata-de-toate-guvernele-de-dupa-1990-605728/

 

.///////////////////////////////////

 

DE ZECI DE ANI ASCULT GLASUL PĂMÂNTULUI

 

www.borocommunication.ro

Septorioze la cereale paioase

In conditiile din tara noastra, doua specii de Septoria produc daune importante in culturile de cereale paioase, Septoria nodorum (septorioza tulpinilor si spicelor) si Septoria trtici (septorioza frunzelor). Pagubele produse de cele doua septorioze pot determina pierderi de productie de peste 50%.

Septoria tritici (imagine stanga) apare de regula primavara devreme, insa in conditii favorabile poate fi prezenta inca din toamna. Boala se manifesta prin aparitia unor pete oval alungite, de culoare galbena, dispuse intre nervurile limbului foliar. Odata ce boala avanseaza, petele vor deveni brunii si vor fi inconjurate de un halou galben. Primele simpome sunt vizibile pe frunzele mature.

Ciclul de evolutie a Septoria tritici
Septoria nodorum (imagine dreapta) se poate manifesta de-a lungul intregului ciclu vegetativ. Primele simptome se pot observa foarte timpuriu, prin brunificarea coleoptilului. Ulterior, la nivelul nodurilor pot aparea pete brune inconjurate de un halou galben. Infectile tardive la spic din perioada infloritului pot induce sterilitate acestuia.

Masurile de prevenire si combatere

• Masurile profilactice constau in:
  • • efectuarea unor araturi adanci;
    • distrugerea resturilor vegetale ramase pe sol;
    • Intocmirea unui asolament corespunzator si evitarea monoculturii;
    • Semanarea unor soiuri cu toleranta genetica ridicata.
• Masurile chimice constau in:
  • • Tratarea obligatorie a semintelor inainte de semanat cu un fungicid omologat;
    • Aplicarea preventiva a unor fungicide ca TEBUCUR in doza de 0.5l/ha, FALCON PRO, in doza de 0.7l/ha, CAPALO, in doza de 1l/ha, BRAVO, in doza de 1.5 l/ha s. a.

Societatea Agricolă TREI SATE, dublu premiată la AGRALIM

 

In cadrul Târgului pentru Fermieri Agralim-Iaşi,  au fost decernate Diplomele de execelenţă şi  Premiile pentru fermierii anului în regiunea de Nord-Est. Eveniment la care au participat 23 de fermieri din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, fiind acordate premii la cele 12 categorii principale înscrise în competiţie. Premii speciale au fost acordate pentru viziunea şi rezultatele afacerii, marketing şi piaţă, tehnic, leadership, impact social, măsuri de protecţie a mediului. Târgul AGRALIM a avut loc la ferma Ezăreni, Staţiunea Didactică a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, în comuna Miroslava. Câştigătorii premiilor de excelenţă în agricultură din Regiunea de Nord-Est, aleşi din cei 75 de candidaţi, au primit trofeele în cea de-a treia zi a Târgului Agralim, la festivitatea anuală de premiere organizată în cadrul Târgului, fiind reprezentate toate cele şase judeţe ale Moldovei.

Diplomă de execelenţă şi Premiul special al juriului pentru „Grija acordată protecţiei medului” au fost atribuite inginerului Gheorghe Cenuşă, administratorul Socităţii Agricole TREI SATE, din comuna Ion Creangă. Tot de la Societatea Agricolă TREI SATE a fost desemnat şi  „Angajatul anului  din Regiunea Nord-Est”, fericitul câştigător fiind Ştefan Trişcău.

După apoape două săptămâni de la consumarea evenimentului de la AGRALIM, la Societatea Agricolă TREI SATE emoţia momentului, bucuria reuşitei sunt încă vii. Am constatat asta din primele vorbe ale unui agricultor sadea, inginerul Gheorghe Cenuşă, administratorul societăţii agricole dublu premiate la AGRALIM 2014. Adevărul că distincţiile obţinute dau  reale motive de mândrie  şi de mulţumire sufletească, de reală împlinire profesională. Nu-i puţin lucru să fii declarat cel mai bun din toată zona Moldovei pentru felul cum te îngrijeşti de pământ, preocupat fiind şi de a-i smulge roade cât mai bogate! Apoi, un alt motiv de mândrie e că, printre angajaţii Societăţii Agricole TREI SATE, se află cel mai bun mecanizator din toată  Moldova. 

 Gheorghe Cenuşă, administratorul Socităţii Agricole TREI SATE, din comuna Ion Creangă in dialog cu reporterul:

*În agricultură, ziua de muncă e zi lumină!

Rep.: Societatea Agricolă TREI SATE a fost nominalizată şi premiată în două rânduri la AGRALIM 2014, un eveniment care a reunit foarte mulţi  fermieri din Moldova . Felicitări!

Este  o  mare încântare şi o imensă bucurie sufetească să urci pe podium de două ori, pentru a primi asemenea distincţii. Un premiu la o categorie mai aparte, cea de menajare, de protecţie a mediului. Ce anume i-aţi făcut pământului, în afara faptului că i-aţi „smuls” recolta?  Cu siguranţă, e vorba de ceva în plus!

Gheorghe Cenuşă: Nu am făcut nimic în plus! Fac ceea ce am făcut dintotdeauna! Agricultură adevărată. AGRALIM a fost un eveniment deosebit pentru zona Moldovei. De asta vreau să mulţumesc şi si-i felicit, şi pe această cale, pe cei care organizeză un astfel de târg. De fapt e mai mult decât un simplu târg. Acolo a fost prezentare de utilaje performante, au fost acordate premii de excelenţă. Pentru fermierii din Modova a fost ceva deosebit. Sub două aspecte. Fermierii sunt băgaţi în seamă mai altfel, li se recunosc meritele.

Rep.: Pentru familia agricultorilor asta contează foarte mult. Din câte văd, spre deosebire de alte bresle, agricultorii sunt mai uniţi.

Gh.C.: Ar trebui să fim foarte uniţi, dar nu suntem. Vorbesc de agricultori, în general. Acum am să vă răspund şi la întrebarea legată de cele două premii. Sunt bucuros de ceea ce ni s-a oferit în cadrul acestui eveniment. Cât despre premiul special pentru protecţia mediului, cred că juriul a apreciat modul cum tratează pământul, câtă grijă am de el. Sunt fermier de peste 44 ani, din momentul în care am fost numit, prin repartiţie guvernamentală, în anul 1970, ca şef de fermă la CAP Avereşti. Am avut bucuria, nu ştiu cum va fi înţeleasă acum, de a lua ferma în primire, imediat după terminarea facultăţii. De atunci numai muncă de şef de fermă am făcut. Chiar dacă am mai fost şi inginer şef la CAP, dar şi preşedinte. Fermieri, ca lucrători, nu am avut oameni cu studii superioare. Eu m-am ocupat de tot.

Rep.: Ca un fermier sadea! Atunci şi acum!

Gh.C.: Dacă această denumire, actuală sau mai veche, spune ce înseamnă să fii agricultor, atunci e bine. Eu consider că pământul este un bun de mare preţ.  Vorbind de grija faţă de mediu, înseamnă şi protecţia pământului. Pe pământ trăim şi ne desfăşurăm activitatea de producţie agricolă. Prin cultivarea terenului, respectând nişte norme  ca să protejezi mediu. Normele de acum nu sunt noi, ele au fost aplicate şi în anii din urmă. De când am venit aici, am înţeles care este menirea mea de specialist: să protejez solul. Pământul nu e doar pentru cei de acum, ci şi pentru generaţiile următoare. Şi urmaşii noştri trebuie să găsească pământul tot sănătos, bun  pentru agricultură. El trebuie protejat şi lucrat în aşa fel încât să-i îmbunătăţim calităţile solului. Respectarea condiţiilor de mediu pentru mine a fost ceva continuu. Deşi a fost o perioadă mai grea, imediat după 1990. După ce am înfiinţat Soacietatea Agricolă TREI SATE, am pornit altfel al drum. Am reuşit să fac protecţia pământului, ceea ce fac şi acum. Fac protecţia pământului pe care îl lucrez prin acele benzi înierbate, pentru că terenul este în pantă. În această zonă avem un teren mai dificil, mai greu de lucrat. Dar n-am putut să plec de aici, m-am şi „măritat” aici. Spuneam de benzi înierbate, de culturi în fâşii, solul se lucrează numai pe curba de nivel. Plus alte lucrări pe care le respect cu sfinţenie, când este vorba de sănătatea pământului. Am satisfacţie în activitatea pe care o fac zi de zi.

Rep.: Cel de al doilea premiu vizează, în comptiţia AGRALIM, o singură persoană: angajatul anului pe zona Moldovei. Abordara nu-i întâmplătoare…

Gh.C.: Premiul a fost acordat celui mai bun angajat din Regiunea Nord-Est. Adică din Moldova. M-am bucurat enorm că mecanizatorul meu, Ştefan Trişcău, a luat acest premiu, că este cel mai bun din Moldova.  Este un  mare succes! Pentru această categorie de oameni, mecanizatorii,  e mare lucru, o recunoaştere binemeriată. Noi, toţi cei de pe funcţii de conducere, fără aceşti mecanizatori nu putem fi valoroşi, oricât de pricepuţi am fi. Avem nevoie de aceşti meseriaşi, maeştrii în mânuirea unor utilaje ultra sofisticate, care ne aduc satisfacţii prin realizarea producţiilor agricole dorite. Ei transpun în teren tot ceea ce noi gândim şi tot ceea ce vrem să facem bine pentru pământ. Ştefan Trişcău a fost nominalizat şi premiat la această categorie, de cel mai bun angajat al anului din Moldova. Este unu tânăr destoinic, urmaş al unei familii de agricultori adevăraţi. Este un exemplu, un îndem spre mai bine şi pentru ceilalţi angajaţi de la noi. Mecanizarii i-am format noi, aici, la societate. Pentru că, după 1990, s-a terminat cu şcolile postliceale, profesionale. Nu s-a mai ocupat nimeni de asta. Nu numai la mine sunt mecanizatori foarte buni, sunt peste tot în ţară. Că mecanizatorul meu a primit această nominalizare, e o recunoaştere a valorii lui. Pe noi ne bucură reuşita lui.

Rep.: Toate  succesele de acum au un nume:TREI SATE. O societate agricolă pornită la drum, poate, prea devreme. Mă refer la vremea tubure când a apărut legea funciară, când oamenii erau foarte dornici să primească pământul înapoi. Fără a se mai gândi ce vor face cu el, cum şi cu ce îl vor lucra…Dar s-a dovedit a fi o afacere de succes. Acrivitate agricolă performantă, care are şi ceva deosebit: pomicultură viabilă. Aici avem o livadă mare pe rod.

Gh.C.:  Nu spun că-i cea mai mare livadă din judeţ, pentru că nu avem cu cine să ne comparăm. Suntem singurii în judeţ care avem o livadă pe rod, cu o suprafaţă destul de mare. Eu fac totul cu multă pasiune. Mă consider un demn urmaş al acelor familii de ţărani de altădată, care aveau gospodăriile lor, pământurile şi animalele lor. Lucrau cu mult drag acel pământ pentru care mergeu şi la război, când se punea problema să-şi apere ţara, glia străbună. Aveau bucata lor de pământ şi familia pe care trebuiau să le protejeze. Cum spuneam, mă consider un urmaş al acestor familii. Îmi place ceea ce fac, fac cu drag, cu multă pasiune. Nu neapărat numai pentru câştig. La vârsta pe care o am, puteam să mă opresc din muncă. N-am făcut asta, nu mă lasă inima. Lumea are nevoie de mine. Societatea am înfiinţat-o cu ajutorul proprietarilor de teren, ei m-au solicitat. Din 1991, de la înfiinţare, am trecut şi prin situaţii mai dificile, nu m-am plâns. Visul meu era să cultiv terenul şi să obţin producţii bune. Asta am făcut înainte de 1989, asta fac şi acum. Am avut  în cultură cereale, sfeclă de zahăr, soia, plante medicinale, plante aromatie, legume, fructe, struguri, plus sectorul zootehnic. Înainte de 1989, avem şi brutărie aici, cu pâine adevărată, fără aditivi. Foarte bună. Mă mândresc cu aşa ceva.

Rep.: Ce se obţine acum la Societatea Agricolă TREI SATE?

Gh.C.: Acum,  ne-am profilat numai pe culturi de câmp. Am reuşit să păstrez şi livada, care este una din marile mele pasiuni. Am absolvit Facultatea de Horticultură. Viticultura era pe primul loc, între pasiunile mele. Dar, aici, după revoluţie a fost „revoluţionată” şi viţa de vie nobilă. Livada am reuşit s-o protejez la vremea respectivă, nu mi-a fost deloc uşor să fac asta. Am avut şi acţiuni în instanţa de judecată vreme de vreo trei ani. Am câştigat livada, adică a revenit adevăraţilor proprietari de teren. Eu o administrez, am reuşit s-o aduc în starea de rod. Am relizat producţii mulţumitoare, în mod deosebit la pruni. La cireşti au fost probleme, s-a calamitat producţia. Alte lucruri deosebite nu am timp să fac. În agricultură, ziua de muncă e zi lumină!

Rep.: E plecată agricultura pe drumul cel bun?

Gh.C.: Sunt multe de spus în această privinţă. Dar am să mă rezum doar la câteva aspecte. În urmă cu vreo 6-7ani , în jurul meu, era foarte mult teren nelucrat.  Dar, neavând o bază materială corespunzătoare, nu m-am extins prea mult. Am luat doar suprafeţele pe care le puteam lucra cu tractoarele şi maşinile agricole pe care le aveam în dotare. De câţiva ani, toate acele suprafeţe de teren sunt lucrate, au venit firme străine orin nestrăine. Contează mai puţin asta, important e că pământul se munceşte, dă roade. Eu cred că agricultura e pe drumul bun. Dar nu-i sficient. Economia ţării trebuie să fie pe drumul cel bun. Agricultura nu poate singură, ca „nebuna” s-o ia razna, de una singură. Nu se poate! Trebuie să fie un echilibru. Guvernele, nu contează regimul, culoarea politică, trebuie să aibă strategii bine definite pentru întreaga economie, pentru agricultură, pentru siguranţa alimentară a poporului. Agricultura are nevoie de dotare cu tractoare,  utilaje şi maşini agricole. Dar noi am desfiinţat tot. Acum toate utilajele sunt aduse de afară. Ce-i drept, la ora actuală, mai am în dotare vechile tractoare româneşti U650, le păstrez aşa ca amintire. Sunt şi acum funcţionabile. Tractorul românesc a fost foarte bun. Dar au venit alte vremuri, concurenţa…

Rep.: Sunteţi mulţumit de rezultate de acum? Mă refer şi la cele  financiare, nu neapărat  mulţumirea sufletească pe care o are un agricultor sadea, atunci când aruncă o privire spre ogor ori în hambar…

Gh.C.: Mai rar mi se pune o astfel de întrebare! În această activitate, noi, fermierii, trebuie să investim an de an. Că fără aceste investiţii nu am avea rezultate. Pentru înfiinţarea culturilor avem nevoie de inputuri, care înseamnă bani, înseamnă cheltuială. După care aceşti bani sunt „împrăştiaţi” pe ogoarele dragi nouă agricultorilor. Prin tehnologie, prin tot ceea ce facem şi cu ajutorul „Sfintei Naturi”, ne străduim să realizăm acele producţii  care, în afară de recuperarea acestor cheltuieli, să aducă bani pentru plata angajaţilor, plata arendei, pentru taxe şi împozite. Sunt cheltuili fireşti. Dar prea mari pentru noi, ca să nu spun că sunt de-a dreptul sufocante. Sunt conştient că aceste cheltuieli sunt necesare, dar sunt peste limita de suportabilitate. Sunt descurajatoare. Legiuitorii noştri ar trebui să mai facă unele modificări în legislaţia de acum. Sunt unele legi depăşite, se încurajează nemunca, chiar prin Codul Muncii! Pentru agricultură trebuia venit în Codul Munci cu ceva pe specificul muncii din acest sector. În agricultură programul  de 8 ore nu-şi are rostul. Ca administrator care lucrează cu angajaţi, vă spun că acest cod al muncii mai tare ne încurcă. Noi lucrăm în funcţie de timp, după starea vremii, nu după un program de 8 ore. Toată lumea ştie cum e treaba în agricultură, nu trebuie s-o spun eu. Am avut mecanizatori la care am renunţat pentru că, după 8 ore de muncă, plecau acasă. Erau situaţii când aveam 8 ore de aşteptare, după care timpul era bun de muncă, trebuia să lucrăm în câmp. Ca tot românul, ne descurcăm…Dar nu-i bine să ne descurcăm încălcând legea…Pentru economie, pentru producţie, pentru piaţă nu trebuie să facem încălcări de legi. Sincer să fiu, primul care încalcă prevederile Codului Muncii, sunt eu, în calitate de conducător. Pentru că eu, personal, lucrez cel puţin 12 ore pe zi, înclusiv sâmbăta şi duminica. N-am timp să-mi iau acele zile libere, aşa cum zice Codul Muncii. La noi ziua de muncă este de cel puţin 10 ore. Sunt optimist, cred că lucrurile se pot îmbunătăţi. Mai ales că au început să se convingă că agricultura este o ramură de bază a economiei, care este aportul ei în PIB-ul ţării noastre. Cam târziu şi-au dat seama de asta, dar e bine şi acum…

Rep.: Financiar cum vă descurcaţi,  acum, la reînceperea ciclului agricol?

Gh.C.: Dacă nu am avea aceste subvenţii pe suprafaţă, nu am mai putea lucra pământul. La preţurile de valorificare de astăzi, nu ne-am descurca. Datoria noastră de bază e să ne facem meseria, să realizăm producţii. Am senzaţia că acei care fac preţurile sunt rupţi de realitate. Se stabilesc preţurile şi gata. Avem cele mai mici preţuri în România. Când preţurile au fost bine aşezate, echilibrate, conforme cu realitatea, aşa cum au fost în 2011-2012, atunci am putut să investesc în dotarea cu utilaje şi maşini agricole performate. Am obţinut acel profit care ne-a dat posibilitatea să progresăm. Noi trebuie să ne dezvoltăm, nu putem rămâne la nivelul de la care am plecat sau la care suntem acum. Dacă nu ai bani, nu ai cum să investeşti, să ai dotări.

Rep.: Suntem la ora la care deja „cântăriţi” activitatea, cu ce aţi pus în primăvară în pământ şi ce vă dă el acum. Cum înclină balanţa?

Gh.C.: Pot să spun, să estimez că va fi un an cu profit. Cu toate că preţurile se tot duc în jos. Mai ales la porumb. Noi agricultorii ştim că aceste preţuri nu sunt conforme cu realitatea. probabil că se va reveni la normal, în câţiva ani. Până atunci, ne străduim să facem producţii cât mai mari, ca să compensăm diferenţele de preţ, ca pe final bilanţul să fie pozitiv.

Tehnologia graului 

Date fiind importanta economica a graului, productiile mici obtinute si tehnologiile costisitoare, slab eficiente si poluante utilizate de numeroase ferme, cartea prezinta, discuta si precizeaza, pe baza rezultatelor cercetarilor proprii ale autorului si a datelor din literatura, valorile optime ale tuturor factorilor tehnologici, elaborand, in final, o tehnologie completa, economica, usor de utilizat si nepoluanta care, aplicata in totalitate imbunatateste calitatea si creste productia de grau cu, cel putin, 1-2 t / ha, evitand, totodata, poluarea apei cu nitrati.
Cartea are 135 pagini, 7 planse color, tabele, scheme si figuri, majoritatea originale. Este realizata la nivel superior si se adreseaza fermierilor, tuturor celor ce lucreaza direct sau indirect in agricultura, inclusiv organelor tehnico-administrative si firmelor producatoare de soiuri, seminte, ingrasaminte si produse de protectia plantelor.

Despre autor:

Nascut la 9 martie 1929, in satul Maladia, jud. Salaj, dintr-o familie de tarani. In 1954 a terminat Institutul Agronomic din Cluj, cu calificativul „Foarte bine cu mentiune”. A fost incadrat la Institutul de Cercetari Agronomice al Romaniei (I.C.A.R.), pentru a lucra in virologie vegetala, practic, inexistenta pana atunci in tara noastra. Fiind apreciat pentru rezultatele obtinute inca in primul an de cercetare, a fost trimis, de Prof. Tr. Savulescu, pentru specializare in virologie, pe timp de un an, in fosta R.D. Germana. Intors in tara, a inceput o vasta munca de cercetare privind identificarea, studiul si combaterea virusurilor la toate plantele cultivate in Romania. A primit succesiv toate gradele si titlurile stiintifice, devenind primul doctor cu o teza de virologie vegetala si seful primului Laborator de Virologie in Institutul de Cercetari pentru Protectia Plantelor din Bucuresti. A devenit Dr. Doc. in 1974, Profesor asociat si conducator de doctoranzi in 1990, Membru Corespondent ASAS in 1991 si Membru Titular al aceleiasi academii in 2009. Cu toate ca s-a specializat in virologie vegetala, din anii studentiei si pana in prezent, a efectuat continuu cercetari privind diferite aspecte ale culturii graului, lucrand in numeroase ferme agricole din tara noastra, unele rezultate fiind publicate in lucrari stiintifice altele inca nepublicate. Deoarece cultura graului este in plin proces de intensivizare la noi, iar informatiile tehnice in domeniu sunt limitate si fragmentare, s-a hotarat sa scrie aceasta carte, mai putin obisnuita, pentru a pune la indemana fermierilor informatii generale privind tehnologia graului si, in final, variante tehnologice prin aplicarea carora se pot obtine sporuri de productie semnificative.

Aparand intr-un tiraj mic, cartea costa 80 de Lei, poate fi comandata la autor (Pop Ioan , Str. Aviator Sanatescu nr. 43A, Sector 1, Bucuresti, Tel. 021 3193204, Mobil 0730664341, e-mail: ioanpop1929@yahoo.ro) trimisa prin posta cu mandat postal, sau achitata prin virament, pe baza de factura.

Tehnologia culturii plantelor de camp si horticole

Categorie: Carti – Culturi de camp

La nivel global agricultura se confrunta cu o reducere drastica asupra suprafetelor cultivate, din cauze multiple: poluarea, modificarea configuratiei ecosistemelor, desertificarea si incalzirea globala. In aceste conditii o agricultura extensiva care sa realizeze o marire a productiei prin extinderea suprafetelor nu mai este de actualitate.
Majoritatea tarilor a adoptat termenul de „agricultura intensiva”, adica sporirea productiei prin imbunatatirea tehnologica de cultivare si folosirea unor soiuri performante. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a impus si impune respectarea si adoptarea unor reguli stricte, atat in domeniul vegetal, cat si al zootehniei.
In al doilea rand, tot mai multe sisteme de agricultura incep sa ia in considerare termenul de „agricultura ecologica”. Aceasta presupune folosirea unor tehnologii bazate pe conditiile naturale pedoclimatice si pe un material biologic vegetal, sau animal, performant.

Detalii carte:
Autor:     Constantin Manolache
Editura:    EuroAcademia
An aparitie:    2008
Nr. pagini:     710 pagini
ISBN:    978-973-1784-19-9

CARTEA „TEHNOLOGIA CULTURII PLANTELOR DE CAMP SI HORTICOLE” ESTE DISPONIBILA LA:

WWW.LIBRARIE.NET 

Totul despre Arbustii fructiferi – Cultivare si ingrijire. Cartea care te invata ce si cum

Scriitoarea Theresia Gosch, prin Editura Casa, prezinta cartea ARBUSTII FRUCTIFERI – CULTIVARE SI INGRIJIRE. Cartea este un ghid complet de aproape 100 de pagini si prezinta pas cu pas cititorilor informatii despre cum sa aleaga pentru propria gradina cei mai potriviti arbusti si cele mai moderne moduri de plantare in cele mai bune conditii.
In prezent, nevoia unor culturi ecologice, atat ornamentale, cat si profitabile, este mai mare ca oricand. Acest ghid practic dezvolta in capitolele sale cele mai importante lucrari de intretinere a acestor plante, alaturi de modul in care se inmultesc arbustii fructiferi. De asemenea, scriitoarea, extrem de pasionata de acest domeniu, explica si care sunt bolile cele mai frecvente la arbustii fructiferi si cele mai eficiente mijloace de combatere a acestora.

Arbustii fructiferi sunt plante cunoscute si apreciate de mii de ani, atat pentru fructele lor gustoase, zemoase si parfumate, cat si pentru aspectul acestora. Dupa prezentarea istoricului acestor arbusti, din care orice cititor realizeaza cat de mult au insemnat fructele arbustilor in viata si sanatatea oamenilor, cartea descrie principalii arbusti cu fruct de tip baca, alaturi de hibrizii lor, obtinuti de-a lungul timpului, in scopul realizarii unor recolte imbunatatite si diversificate, rezistente la boli si, bineinteles, a unor fructe cat mai gustoase si zemoase.

De asemenea, in cartea ARBUSTII FRUCTIFERI – CULTIVARE SI INGRIJIRE sunt prezentate cele mai importante notiuni despre produsii secundari ai metabolismului acestor plante.

In final, cititorii primesc retete si sugestii inedite privind conservarea produselor obtinute din gradina de langa casa.

Cartea „Arbustii fructiferi – cultivare si ingrijire„ poate fi achizitionata direct de la Editura CASA:

Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania

In catalogul oficial sunt inscrise soiurile examinate in reteaua ISTIS si inregistrate in Registrul soiurilor. Catalogul oficial contine un capitol special destinat descrierilor soiurilor inregistrate in  in conformitate cu documentatiile tehnice pe baza carora s-a facut inregistrarea. Soiuri inscrise in Catalogul oficial cuprind culturile de cereale, plante oleaginoase si textile, plante tuberculifere si radacinoase, plante furajere, tutun, plante medicinale si aromatice, specii legumicole, pomi, vita de vie, dud si hamei, plante ornamentale, precum si alte specii de cultura.
Soiurile apartinand tuturor speciilor au fost testate din punct de vedere al distinctivitatii, uniformitatii si stabilitatii, iar soiurile din speciile de culturi de camp si din punct de vedere al valorii agronomice si de utilizare.

Pentru fiecare soi sunt indicate:

• • denumirea soiului;
  • mentinatorul soiului;
  • anul inregistrarii;
  • anul reinscrierii sau al radierii;
  • data pana cand este permisa comercializarea dupa radiere;
  • observatii (mentiuni specifice).

Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania  poate fi achizitionat de la sediul Institutului de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor (ISTIS) sau cu livrare prin curier. Pretul de achizitie este de 40 lei (taxele de curierat nu sunt incluse).

I.S.T.I.S.
Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor
http://istis.ro/

Daunatori si agenti patogeni in gradina. Cine sunt cu adevarat dusmanii agricultorilor

Identificarea, prevenirea si combaterea organismelor daunatoare din gradina este unul dintre cele mai importante aspecte de care agricultorii trebuie sa tina cont atunci cand se decid sa urmeze o cale in acest domeniu. Astfel, doi cunoscuti cercetatori ungari din acest domeniu, dr. Vétek Gábor si dr. Nagy Géza, au redactat o carte extrem de complexa privind acest aspect. Datorita succesului pe care l-a avut de-a lungul timpului, cartea Daunatori si agenti patogeni in gradina a ajuns deja la a doua editie.
Toti gradinarii, indiferent daca sunt incepatori sau experimentati, sunt constienti de faptul ca o informare corecta cu privire la diversele categorii de daunatori care ataca plantele de cultura poate face diferenta dintre reusita si esec atunci cand vine vorba de cresterea plantelor. Mai mult de atat, cartea propusa de Editura Casa ofera si sfaturi practice pentru o lupta sustinuta in scopul contracararii actiunii lor si implicit protejarii oricarei culturi.

Aceasta carte ofera cititorilor, pas cu pas, idei si sfaturi pentru protectia constanta a plantelor cultivate in gradina. De asemenea, exista capitorle intregi care vorbesc despre utilizarea in siguranta a pesticidele si cele mai eficiente moduri pentru aplicarea tratamentului adecvat fiecarei specii in parte. In acelasi timp, cititorilor le sunt prezentate intr-un mod extrem de detaliat si de organizat formele de manifestare ale daunatorilor, precum si metodele cele mai eficiente care se aplica in scopul prevenirii si combaterii acestora.

Pornind de la viroze, bacterioze si micoze pe care plantele pot sa le aiba, pana la bolile si daunatorii pomilor, arbustilor fructiferi sau legumelor, aceasta carte este considerata un adevarat ghid care merita citit si recitit. Mai mult, indiferent de cultura aleasa, cei doi scriitori au ales sa prezinte in amanunt problemele pe care zeci de plante de cultura uzuale pot sa le aiba si implicit modul in care acestea pot fi contracarate.

Cartea „Daunatori si Agenti Patogeni in Gradina – Ed. a II-a revizuita” poate fi achizitionata direct de la Editura CASA

Sfaturi pentru gospodari. GRADINA ECOLOGICA, belsug in gradina fara sapat

Editura Casa propune gospodarilor interesati de a dezvolta o agricultura ecologica o carte inedita care ofera secrete si informatii despre gradina ecologica sau cum sa ajungi sa ai recolte sanatoase si imbelsugate fara sa fie nevoie sa sapi sau sa folosesti produse chimice.
Elizabeth Krumpach, autoarea acestei carti, ofera cititorilor moderni experientele gradinaritului de pe vremuri, alaturi de cele mai noi inovatii ale agriculturii biologice din prezent. Mai mult de atat, aceasta pune in lumina cursul firesc al naturii, oferind astfel o noua alternativa pentru un gradinarit modern si ecologic. Mai mult, fiecare capitol ofera sfaturi practice, usor de inteles si de aplicat imediat. Unul dintre exemplele pe care aceasta carte le ofera porneste de la padure si modul in care aceasta reuseste sa se dezvolte fara ajutorul omului. Orice agricultor poate sa realizeze cat de facil si usor este gradinaritul, mai ales daca acesta urmareste cursul naturii fara sa foloseasca substante chimice care de multe ori pot sa aduca mai multe dezavantaje decat avantaje.

Plecand de la cateva idei simple, dar de mult uitate, modelul gradinii imbelsugate este redat in aceasta carte in amanunt. In acest mod, aceste sfaturi se incadreaza atat intr-o gradina decorativa, cat si pentru un teren necultivat care urmeaza sa isi gaseasca ulterior un scop. Metodele de cultura se pot aplica imediat, oriunde, indiferent de orice conditii existente.

Pornind de la capitole precum „Comunitatea vietuitoarelor din gradina” sau „Natura – modelul ce nu da gres”, pana la „Calendarul gradinii ecologice” care ofera sfaturi de agricultura ecologice pentru fiecare luna in parte, aceasta care este o adevarata fantana de informatii pentru acei oameni care doresc sa se bucure de fructe si legume sanatoase, extrem de nutritive si 100% naturale.

---

Detalii carte:
Autor: Elizabeth Krumpach
Editura Casa
ISBN: 9786068527789
Nr. pagini: 192
Anul aparitiei: 2015

Pajisti si plante furajere – tehnologii de cultivare

 

Intr-o agricultura moderna, durabila, cresterea animalelor ocupa un loc important, deoarece acestea asigura o mare parte din hrana omenirii, insa dezvoltarea acestui domeniu al agriculturii este dependent de asigurarea necesarului de furaje.
De-a lungul timpului pajistea a constituit prima si cea mai importanta sursa de hrana a animalelor domestice la care s-a adaugat ulterior plantele furajere cultivate.
Volumul se adreseaza tuturor acelora care sunt preocupati de marirea bazei furajere prin marirea productivitatii pajistilor si prin cultivarea plantelor furajere.

 

Din cuprins:

Importanta pajistilor in agricultura durabila

     >  Notiuni generale despre pajiste
>  Importanta si evolutia suprafetelor de pajisti
>  Tendinte si perspective in pratologia mondiala si din Romania
>  Cultura pajistilor

Ecosisteme de pajisti

     >  Ecosisteme naturale – notiuni generale
>  Structura ecosistemelor de pajisti

Factorii care influenteaza vegetatia si succesiunea fitocenozelor de pajisti

     >  Influenta factorilor naturali
>  Influenta factorilor tehnologici

Vegetatia pajistilor permanente

     >  Gramineele
>  Leguminoasele
>  Rogozurile si pipirigurile
>  Speciile din alte familii botanice

Principalele tipuri de pajisti din Romania

     >  Principii de baza in tipizarea pajistilor
>  Pajisti zonale
>  Pajistile intrazonale

Tehnologia de cultura a pajistilor permanente

     >  Lucrarile de curatire si nivelare
>  Eliminarea excesului de umiditate
>  Prevenirea si combaterea eroziunii solului
>  Combaterea vegetatiei lemnoase
>  Combaterea buruienilor
>  Aplicarea ingrasamintelor si amendamentelor
>  Suprainsamantarea pajistilor
>  Irigarea pajistilor

Tehnologia de cultura a pajistilor temporare

     >  Consideratii generale
>  Alegerea terenului si locul in asolament
>  Lucrarile solului
>  Structura amestecurilor de graminee si leguminoase perene
>  Semanatul
>  Fertilizarea si amendarea
>  Lucrari de intretinere
>  Folosirea pajistilor temporare

Folosirea pajistilor prin pasunat

     >  Importanta furajera a ierbii de pe pajisti in hrana animalelor
>  Metode de pasunat
>  Lucrarile tehnico-organizatorice pentru folosirea rationala a pajistilor
>  Tehnica pasunatului

Folosirea pajistilor prin cosit

     >  Importanta furajera a fanului de pe pajisti in hrana animalelor
>  Particularitatile valorificarii pajistilor prin cosit
>  Metode de recoltare
>  Metode de pregatire a fanului
>  Pierderile ce au loc in timpul uscarii furajelor
>  Depozitarea si pastrarea fanului

Cultura gramineelor furajere anuale

     >  Porumbul – Zea mays L
>  Graul – Thticum aestivum L
>  Orzul – Hordeum vulgare L
>  Ovazul – Avena sativa L
>  Secara – Secole cereale L
>  Triticale – Triticasecale Witt
>  Sorgul – Sorgum bicolor L
>  Iarba de Sudan – Sorgum sudanense Staapf.
>  Raigrasul aristat – Lolium multiflorum Lam.
>  Meiul – Panicum miliaceum L.

Cultura gramineelor perene furajere

     >  Golomatul – Dactylis glomerata L.
>  Raigrasul peren – Lolium perenne L.
>  Paiusul de livezi – Festuca pratensis Hwds.
>  Obsiga nearistata – Bromus inermis Leyss.
     >  Timoftica – Phleum pretense L.
     >  Paiusul rosu – Festuca rubra L.
     >  Firuta – Poa pratensis L.
     >  Paiusul inalt – Festuca arundinacea Sch.
     >  Pirul crestat – Agropyron pectiniforme R. et Sch.

Cultura leguminoaselor furajere anuale

     >  Mazarea furajera – Pisum arvense ssp arvense L.
>  Mazarichea de primavara – Vicia sativa L.
>  Mazarichea de toamna – Vicia villosa Roth
>  Mazarichea paroasa – Vicia pannonica Cr.
>  Soia – Glycine max (L.) Merr.
     >  Lupinul alb – Lupinus albus L.
     >  Lupinul galben – Lupinus luteus L.
     >  Lupinul albastru – Lupinus angustifolius L.
     >  Bobul – Vicia faba L.
     >  Latirul – Lathyrus sativus L.
>  Trifoiul persan – Trifolium resupinatum L.
     >  Trifoiul incarnat – Trifolium incamatum L.

Cultura leguminoaselor furajere perene

     >  Lucerna – Medicago sativa L.
     >  Trifoiul rosu – Trifolium pratense L.
>  Trifoiul alb – Trifolium repens L.
>  Trifoiul hibrid – Trifolium hybridum L.
>  Ghizdeiul – Lotus corniculatus L.
     >  Sparceta – Onobrychis viciifolia Scop.
     >  Sulfina alba – Melilotus albus Medik.
     >  Sulfina galbena – Melilotus officinalis Medik.

Cultura radacinoaselor furajere

     >  Sfecla furajera – Beta vulgaris L. ssp. crassa D.B.
     >  Gulia furajera – Brassica napus L. var napobrassica Rchb.
>  Morcovul furajer – Daucus carota L. ssp. sativus Hoffm.

Cultura altor plante furajere

     >  Cucurbitaceele furajere
>  Floarea soarelui – Helianthus annus L.
     >  Rapita furajera – Brassica napa L. ssp. oleifera D.C.; Brasica napus L. ssp. oleifera D.C.
     >  Varza furajera – Brassica oleracea L. var. Acephala (D.C.) Alef.
     >  Facelia – Phacelia tanacetifolia Benth.

Culturi furajere succesive

     >  Importanta culturilor furajere succesive
>  Cerintele fata de factorii de vegetatie
>  Structura speciilor furajere in cultura succesiva
>  Tehnologia de cultivare

Conveierul verde

     >  Tipuri de conveier verde
>  Modul de organizare al conveierului verde
>  Structura de plante furajere din conveierul verde
>  Stabilirea schemelor de conveier verde

Insilozarea furajelor

     >  Importanta insilozarii furajelor
>  Metode de insilozare
>  Procesele biologice din furajul insilozat
>  Tipurile de fermentatie din furajul insilozat
>  Tehnologia generala de insilozare a furajelor verzi
>  Tipuri de silozuri
>  Caracteristicile unui furaj de calitate
>  Tehnologii specifice de insilozare

 

---

Detalii carte:
Autor: Neculai Dragomir
Editura: Eurobit
An aparitie: 2005
Numar pagini: 499

CARTEA „PAJISTI SI PLANTE FURAJERE – TEHNOLOGII DE CULTIVARE” ESTE DISPONIBILA LA:

www.librarie.net   

Fitotehnia si protectia culturilor de camp

VESTUL ROMANIEI.

Prin pozitia sa geografica, teritoriul luat in consideratie, situat la mijlocul emisferei nordice, prezinta o mare diversitate a conditiilor ecologice determinate de marea variabilitate a tuturor factorilor care concura la realizarea mediului in care plantele cresc si dau recolte.

Lucrarea cuprinde doua parti distincte: in prima parte cititorul are la dispozitie o multitudine de date privind relieful din vestul Romaniei (Banat-Crisana), hidrografia zonei, factorii climatici, particularitatile regimului agrometeorologic, factorii pedologici; in a doua parte, intr-un limbaj tehnic accesibil, sunt prezentate principalele culturi de cereale, leguminoase pentru boabe si plante tehnice importante pentru zona, soiurile si hibrizii cei mai adaptati, zonele de favorabilitate si principalele elemente ale tehnologiei de cultivare.

Detalii carte:
Autor:      Ioan Borcean
Editura:    Editura de Vest
An aparitie:    2005
Nr. pagini:     198 pagini
ISBN:    973-36-0399-6

 

ACEASTA CARTE ESTE DISPONIBILA LA:

www.librarie.net  

Cultura florii-soarelui

Importanta economica a florii soarelui
Hibrizii de floarea soarelui
Producerea semintelor  hibride de floarea-soarelui
Cerintele florii-soarelui fata de sol si clima
Amplasarea fata de sol si clima
Amplasarea florii-soarelui in asolament
Fertilizarea
Lucrarile solului
Semanatul
Combaterea buruienilor
Combaterea integrala a bolilor si daunatoriloir
Irigarea florii soarelui
Recoltarea, transportul, depozitarea si pastrarea productiei de floarea-soarelui
Eficienta economica a culturii

---

Detalii carte:
Autori:      Hera Cristian, Sin Gheorghe, Toncea Ion
Editura:    Ceres
An aparitie:    1989
Nr. pagini:     201 pagini
Starea cartii:     anticariat (excelenta)

ACEASTA CARTE ESTE DISPONIBILA LA:

www.librarie.net

Tehnologii moderne de producere a semintelor la plantele furajere

Eficienta economica a plantelor furajere este conditionata in primul rand de progresele realizate de cercetarea stiintifica in domeniul geneticii, ameliorarii si tehnologiilor de productie.

In aceasta lucrare autorii si-au propus sa prezinte caracteristicile soiurilor intensive de leguminoase, graminee perene si plante furajere anuale create in Romania, care sunt adaptate conditiilor climatului continental excesiv, caracterizat prin ierni aspre si veri relativ secetoase si care sunt competitive cu soiuri create in tari dezvoltate economic.

La fiecare cultura s-a urmarit prezentarea urmatoarelor aspecte:

–  Importanta economica

–  Soiuri

–  Exigentele pentru samanta fata de conditiile ecologice

–  Biologia infloritului si polenizarea

–  Progrese tehnologice realizate in domeniul producerii semintei

–  Zonarea ecologica pentru samanta

–  Locul in cadrul asolamentului

–  Utilizarea ingrasamintelor

–  Lucrarile solului

–  Samanta si semanatul

–  Lucrarile de intretinere

–  Combaterea bolilor si daunatorilor

–  Irigarea loturilor semincere

–  Alegerea perioadei optime de fructificare si recoltarea semintei

Din cuprins:

Rolul plantelor furajere in dezvoltarea zootehniei si importanta producerii semintei dupa criterii stiintifice

Cultura leguminoaselor furajere perene si anuale pentru samanta

* Lucerna

* Trifoiul rosu

* Trifoiul alb

* Sparceta

* Ghizdeiul

* Trifoiul de Alexandria

* Mazarea furajera de toamna

* Mazarea furajera de primavara

* Lupinul dulce

* Bobul furajer

Cultura gramineelor furajere perene si anuale pentru samanta

* Golomatul

* Raigrasul peren

* Raigrasul aristat si raigrasul hibrid

* Raigrasul anual

* Paiusul de livezi

* Paiusul inalt

* Obsiga nearistata

* Timoftica

* Iarba de sudan

* Meiul

* Rapita furajera de toamna

Detalii carte:
Autori:     Iuliu Moga, Maria Schitea
Editura:    Ceres
An aparitie:    2005
Nr. pagini:     288 pagini
ISBN:    9734007300

CARTEA „TEHNOLOGII MODERNE DE PRODUCERE A SEMINTELOR LA PLANTELE FURAJERE” ESTE DISPONIBILA LA:

www.librarie.net    

www.cartinoi.ro

De ce fiecare agricultor autohton trebuie sa aiba in biblioteca Gradina de legume

Scriitoarea Helga Voit, alaturi de Editura Casa, propune agricultorilor romani o carte fascinanta, plina de sfaturi si idei legate de crearea unei gradini de legume perfecte, plina de rod, folosind o serie de metode brevetate, bazate pe cercetari avansate, dar in acelasi timp ecologice si interesante.
Este cunoscut faptul ca legumele, pomii fructiferi si plantele medicinale au fost cultivate de oameni in gradini cu mult timp inaintea florilor si arbustilor decorativi care au doar un rol estetic, fara sa poata fi folositi in scopuri economice sau nutritive. In prezent, pentru omul modern, productia alimentelor pe langa casa nu mai reprezinta doar ideea de supravietuire. Mai mult de atat, trebuie recunoscut faptul ca plantele ornamentale au preluat treptat rolul principal, lasand in urma plante cu adevarat necesare omului. Chiar si asa, este unanim acceptat faptul ca rosiile, varza si chiar salata cultivate in gradina proprie au mereu un gust mai bun si sunt cu mult mai sanatoase decat cele cumparate din magazine sau supermarket-uri. Mai mult de atat, plantele cultivate personal ofera un sentiment de importanta si de mandrie, fiecare cultivator in parte stiind sigur in ce conditii au fost acestea crescute si ce tratamente chimice au fost aplicate.

Cartea Gradina de legume este practic un ghid usor de folosit si extrem de util acelor oameni care doresc sa se bucure de culesul legumelor din gradina proprie, oferind astfel un surplus de vitamine si savoare intregii familii. Mai mult de atat, acest manual prezinta o gama variata de sfaturi si descrieri ale etapelor necesare realizarii si ingrijirii unei astfel de gradini pornind practic de la zero.

Fie ca este vorba de cresterea legumelor in solar sau direct in gradina, fiecare proces in parte este prezentat pas cu pas. In acelasi timp, cartea vorbeste despre teren, apa si lumina, pana la unelte, fertilizare si recoltare.

Cartea „Gradina de legume” poate fi achizitionata direct de la Editura CASA

Gradina de mirodenii. Sfaturi perfecte pentru condimente proaspete pentru un an intreg

Editura Casa ofera pasionatilor de cresterea plantelor un ghid perfect pentru cultivarea mirodeniilor, atat in gradini, cat si in apartament. Cunoscutul scriitor Megyeri Szabolcs propune un manual complet de crestere a acestor plante, deosebit de importante pentru oameni.
Astfel, din cele mai vechi timpuri, este cunoscut faptul ca mirodeniile au efecte extrem de benefice asupra organismului. Conform numeroaselor studii executate pana in prezent, acestea stimuleaza digestia si contin o gama variata de vitamine si nutrienti. Mai mult de atat, pe langa toate acestea, imbogatesc mancarurile cu arome deosebite, conferind o savoare aparte care nu poate fi egalata. Nu in ultimul rand, majoritatea plantelor condimentare sunt cunoscute drept plante medicinale.

Cartea Gradina de mirodenii prezinta modul in care orice persoana, fie incepatoare sau experta in cresterea plantelor, poate cultiva o gama extrem de variata de plante condimentare in propria gradina astfel incat sa imbunatateasca efectul decorativ al gradinii, concomitent cu o recolta care poate fi folosita pe tot parcursul anului pentru asezonarea diferitelor tipuri de mancare.

Acest adevarat manual de agricultura ofera o instruire pas cu pas pentru un succes garantat. Pornind de la alegerea celui mai potrivit loc din gradina pentru a cultiva mirodeniile, pana la detaliile legate de infiintarea unei acestei culturi, toate aceste informatii sunt prezente in aceasta carte.

Mai mult, Gradina de mirodenii prezinta cele mai cunoscute plante condimentare, precum si lucrarile specifice necesare ingrijirii acestora in fiecare etapa in parte. De asemenea, la finalul cartii exista si un mic dictionar explicativ, care clarifica notiunile mai putin cunoscute specifice acestui tip de plante.

Imbina utilul cu placutul si vei avea in propria gradina acele condimente pe care le adori. Mai mult de atat, fiecare mirodenie in parte poate sa fie considerata o adevarata planta decorativa care va imbogati aspectul gradinii.

Cartea „Gradina de mirodenii” poate fi achizitionata direct de la Editura CASA

Iazuri de gradina, planificare, constructie si intretinere

Moda iazurilor de gradina a ajuns si in Romania. Cu toate acestea, putini sunt expertii care pot pune la punct un astfel de amplasament. Acesta este si motivul pentru care editura Casa propune cartea lui Ulrich E. Stempel, Iazuri de gradina, planificare, constructie si intretinere, un manual complet care ofera oricarei persoane interesate un mod practic de intelegere a acestui fenomen.
Aceasta carte porneste de la premisa ca iazurile amenajate in propriile gradini reprezinta adevarate oaze de relaxare. Mai mult de atat, acestea au si o importanta ecologica, realizand un adevarat ecosistem in jurul lor. Scriitorul acestui manual extrem de practic descrie un mod profesionist de planificare si constructie a unui iaz, alaturi de o gama extinsa de sugestii pentru intretinerea acestuia, astfel incat cei din jur sa se poata bucura de placerile unui astfel de amplasament pentru o viata intreaga.

Persoanele interesate sa isi amenajeze un iaz sunt indrumate, pas cu pas, prin toate etapele pe care un astfel de proiect le presupune. Pornind de la cum sa alegi locul ideal pentru amplasarea acestuia, pana la dimensiunile adecvate pentru a se integra armonios in peisajul gradinii, fiecare aspect in parte este abordat intr-un mod detaliat si usor de inteles. Mai mult, cartea prezinta atat cele mai potrivite materialele de constructie pentru fiecare tip de iaz ales, cat si moduri inedite prin care sa se asigure iluminarea iazului pe timp de noapte, alaturi de animalele si plantele cele mai indicate pentru popularea iazului. De asemenea, nu lipsesc sfaturile profesionale pentru intretinerea iazului in fiecare sezon in parte.

Indiferent daca este vorba de iubitori de iazuri sau pur si simplu persoane interesate de acest mod de organizare a unei gradini sau a unui spatiu, urmand sugestiile oferite de Ulrich E. Stempel, fiecare in parte se va putea bucura de o serie de idei si sfaturi incredibile care vor duce, cu putina munca si o anumita investitie la un spatiu de relaxare perfect, care va deborda de viata si de frumusete.

Cartea „Iazuri de gradina” poate fi achizitionata direct de la Editura CASA

Ecosisteme agricole

Prezenta lucrare, Ecosisteme agricole, se adreseaza in special studentilor specializarilor Ingineria si Protectia Mediului in Agricultura, Ecologie si Protectia Mediului, Horticultura, Agronomie, dar si doctoranzilor sau specialistilor practicieni, oferind toate informatiile pentru cunoasterea relatiei factori de vegetatie – planta.

In cadrul acestui sistem, cursul ofera atat solutii cu aplicatii stiintifice, cat si metode practice pentru exploatarea rationala a terenurilor arabile. Volumul trateaza aspecte legate de tipologia si structura ecosistemelor agricole, sistemele de agricultura, factorii de vegetatie si metodele de reglare a acestora, lucrarile solului, semanat si lucrarile de ingrijire a culturilor, combaterea buruienilor, aplicarea ingrasamintelor si amendamentelor, asolamente si rotatia culturilor, irigatii, diferite lucrari pe soluri slab productive si neproductive in vederea unei valorificarii cat mai eficiente.

Detalii carte:
Autori:     Alexandru Teodorescu, Loredana Beatrice Neagu Frasin
Editura:    Bibliotheca
An aparitie:    2010
Nr. pagini:     203 pagini
ISBN:    9789737125477

CARTEA „ECOSISTEME AGRICOLE” ESTE DISPONIBILA LA:

WWW.LIBRARIE.NET

Inteligenta ecologica

Cunoaste costul ascuns al fiecarui produs cumparat si cum influenteaza acesta lumea in care traim
Cum ar fi oare sa se gaseasca in magazine produse care, pe langa pret, sa afiseze pe etichete si detalii despre modul si conditiile reale in care au fost fabricate? Clientii ar putea astfel alege in cunostinta de cauza marfurile, asigurandu-se ca nu au fost realizate cu ajutorul muncii copiilor si ca nu dauneaza mediului inconjurator. Aceasta este doar una dintre intrebarile de la care porneste Daniel Goleman in incercarea de a dezvolta un nou concept – inteligenta ecologica . Autorul propune un sistem in care cumparatorii sunt precis informati asupra produselor pe care doresc sa le achizitioneze. Prin aplicarea transparentei totale, unul dintre conceptele-cheie ale cartii, vom putea face un prim pas catre schimbarea modului de gandire si spre responsabilizarea noastra, a tuturor, fata de mediul inconjurator.

DANIEL GOLEMAN (n. 7 martie 1946) si-a creat o reputatie mondiala de jurnalist si cercetator in psihologie clinica si stiinte comportamentale, domenii in care a obtinut doctoratul la Harvard. A fost redactor pentru The New York Times pe teme de stiinta, iar pentru articolele sale a fost nominalizat de doua ori la Premiul Pulitzer. A tinut cursuri ca profesor invitat la Harvard University si a colaborat cu numeroase publicatii prestigioase, printre care People, Time, Journal of Social and Clinical Psychology, Psychology Today, Publisher’s Weekly, Journal of Transpersonal Psychology, Observer, American Journal of Psychotherapy, Journal of Consulting and Clinical Psychology sau Journal of Applied Behavioral Science . A primit un premiu pentru intreaga cariera, Career Achievement, din partea American Psychological Association. In prezent este copresedinte al Consortiului de Cercetare pentru Inteligenta Emotionala din cadrul Rutgers University, institutie ce se ocupa de identificarea celor mai bune metode de dezvoltare a competentelor emotionale. Drept recunoastere a eforturilor sale de popularizare a stiintelor comportamentale pentru publicul larg, a fost numit membru onorific al American Association for the Advancement of Science.

De acelasi autor, la Curtea Veche Publishing au mai aparut: Emotii distructive (2005), Inteligenta sociala. Noua stiinta a relatiilor umane (2007), Inteligenta emotionala in leadership (2007, coautor alaturi de Richard Boyatzis si Annie McKee), Inteligenta emotionala (editia a III-a, 2008) si Emotii vindecatoare. Dialoguri cu Dalai Lama despre ratiune, emotii si sanatate (2008).

---

    Detalii carte:
Autor: Daniel Goleman
Editura: Curtea Veche
Colectia: Seria Daniel Goleman
Titlu original al cartii: Ecological Intelligence – How Knowing the Hidden Impacts of What We Buy Can Change Everything
Carte tradusa tradusa de: Anca Parepa
ISBN: 978-973-669-876-7
Coperta: Griffon and Swans > www.griffon.ro
Anul aparitiei: 2009
Numarul de pagini: 248
Format: 15,5×22 cm

CARTEA „INTELIGENTA ECOLOGICA – CUNOASTE COSTUL ASCUNS AL FIECARUI PRODUS CUMPARAT SI CUM INFLUENTEAZA ACESTA LUMEA IN CARE TRAIM” ESTE DISPONIBILA LA:

www.elefant.ro     

www.librarie.net    

www.cartinoi.ro     

Enciclopedia naturii europene

Un continent cu un tarm extrem de dantelat, care se intinde de la cercul Arctic pana aproape de zona subtropicala, Europa are una dintre cele mai variate naturi. In Europa se diferentiaza unsprezece regiuni geografice (caracterizate prin particularitati date de structura geologica, formele de relief, clima, reteaua hidrologica), care toate influenteaza flora si fauna.
Cartea de fata este un atlas compex, care acopera toate caracteristicile naturii europene, cu detalii privind aspectele geologice, detaliind intr-o pleiada de imagini sugestive plantele si animalele caracteristice fiecarei regiuni.

Detalii carte:
Autor:      Milos Andera
Editura:    Mladinska
An aparitie:    2008
Nr. pagini:     240 pagini
Format:         22 x 29 cm
ISBN:    9789738800986

ACEASTA CARTE ESTE DISPONIBILA LA:

www.librarie.net    

Ecologie si protectia mediului, Editia a II-a Adaugita

Lucrarea de fata abordeaza, intr-un mod pertinent metode, procedee si proiecte pentru protectia mediului. Cartea se constituie intr-un instrument de lucru necesar studentilor dar si celor interesati de managementul de mediu.

---

Detalii carte:
Autor:      Ioan Ovidiu Muntean
Editura:    Emia
An aparitie:    2009
Pagini:         235
ISBN:    978-973-753-053-5

ACEASTA CARTE ESTE DISPONIBILA LA:

www.librarie.net    

Atlasul geografic al lumii

Realizat sub prestigioasa sigla The Times, Atlasul geografic al lumii este o aparitie inedita pe piata cartii geografice din Romania. Lucrarea are un format prietenos si, din acest punct de vedere, este un instrument de lucru usor de consultat. Are 240 de pagini, care contin cele mai actuale informatii despre lumea in care traim.

In prima parte, sunt prezentate date importante referitoare la modelele climatice, la cresterea populatiei, dar si o descriere a statelor si a teritoriilor lumii. Fiecare stat este identificat prin harti detaliate si actualizate si prin statistici nationale la zi.
Cea de-a doua parte cuprinde o varietate de subiecte, tratate in capitolul referitor la statistici privind tarile lumii, clima, mediul, densitatea populatiei, orasele si fusurile orare. La final, lucrarea are un bogat index, care cuprinde peste 25 000 de nume de locuri si forme de relief. Realizat in cunoscuta maniera a lucrarilor The Times, atlasul este tiparit la inalte standarde, fiind redate cu finete coloristica detaliile teritoriilor in ansamblu si ale secventelor teritoriale. Prin adresabilitate, Atlasul geographic Times publicat de Editura CORINT este destinat geografilor, dar poate fi considerat, in acelasi timp, o lucrare de cultura generala necesara in orice biblioteca.

Autor: The Times
Traducere de: Geanina Radu
ISBN: 973-135-445-3
Editura: Corint
Aparitie: 2009
Numar pagini: 440
Format: 18,5 x 24,5 cm

ACEASTA CARTE ESTE DISPONIBILA LA:

www.librarie.net  

100 Cele mai frumoase parcuri nationale ale lumii

Aceasta carte te va purta intr-o calatorie spre cele mai frumoase zone naturale protejate de pe planeta. Conditiile climatice specifice si aspectele geologice distincte ale aproape oricarui teritoriu mai mare sau mai mic de pe Pamant contribuie la realizarea unei incredibile diversitati peisagistice, pe care suntem datori sa o predam intacta generatiilor urmatoare. Calatorii spre vulcanii Insulei Java, spre junglele care au inghitit fabuloasele orase maya, spre tara flamingilor roz, ori imaginare ascensiuni pe muntele sacru al aborigenilor australieni, urmate de cateva clipe de racoare la umbra unui copac din nesfarsitele savane acoperite cu soluri rosii. Si incercarea de a constientiza rolul extrem de important al parcurilor nationale de pe Terra in tentativa de a da omenirii o ultima sansa de impacare cu natura.

2008
ISBN: 9789735718138
Editura: Editura All
Pagini: 208

Aceasta carte este disponibila la:

www.librarie.net   
www.okian.ro    

Au fost desemnaţi fermierii anului în regiunea de Nord-Est

 

SC CGC-AGRIA SRL din Piatra-Neamţ a fost premiată la categoria “Firma de porcine a anului în judeţul Neamţ”

In cadrul Târgului pentru Fermieri AGRALIM, au fost decernate premiile pentru fermierii anului în regiunea de Nord-Est. La categoria “Ferma de porcine a anului în judeţul Neamţ”,  a fost  premiată firma SC CGC-AGRIA SRL din Piatra-Neamţ, administrată de Constantin Cocea.

Evenimentul a avut loc la ferma Ezăreni, staţiunea didactică a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, în comuna Miroslava. La eveniment au participat directorii Direcţiilor Judeţene pentru Agricultură, ai Agenţiilor de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din judeţele Moldovei şi reprezentanţi ai Centrului Regional 1 Nord-Est al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Au fost premiaţi 23 de fermieri din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, la cele 12 categorii principale înscrise în competiţie.

Premii speciale au fost acordate pentru viziunea şi rezultatele afacerii, marketing şi piaţă, tehnic, leadership, impact social şi măsuri de protecţie a mediului.

Noutăţile ediţiei 2014 a Festivităţii de Premiere a Excelenţei în Agricultură în regiunea de Nord-Est au constat în  organizarea pe două secţiuni a festivităţii, precum şi în acordarea de premii speciale pentru viziunea afacerii, marketing şi piaţă, leadership, grija acordată protecţiei mediului şi responsabilitate socială.

Juriul a fost compus din reprezentanţii organizatorilor, ai Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, precum şi ai presei de specialitate.

În competiţie fermierii s-au remarcat nu doar prin puterea financiară sau cifra de afaceri, în stabilirea criteriilor de acordare a premiilor fiind coroborate mai multe aspecte. Şanse egale au fost acordate companiilor mari şi companiilor mici, mijlocii şi medii, fiind încurajată şi iniţiativa la nivel de întreprinderi individuale.

La prima secţiune din competiţie au fost înregistrate 75 de candidaturi, regulamentul prevăzând înscrierea individuală, prezentarea dosarului de candidatură şi o analiză amănunţită a acestuia, realizată de juriu.

 

Au fost acordate următoarele premii

1. FERMIERUL ANULUI ÎN REGIUNEA DE NORD-EST: AUREL PLACINSCHI, ADMINISTRATOR AGRICOLA 96 SA TIGĂNAŞI.
2. FERMA VEGETALĂ A ANULUI: AGRALMIXT SA, Administrator Ion BUIMAC.

Premii speciale – categoria FERMA VEGETALĂ A ANULUI:

• premiul special al juriului pentru VIZIUNEA AFACERII  – Întreprinderea Individuală ANTAL IUSTIN.
• premiul special al juriului pentru PERFORMANŢĂ ÎN MARKETING: PRUTUL NORD SRL, Administrator: Gheorghe ALUPOAIE.
• premiul special al juriului pentru GRIJA ACORDATĂ PROTECŢIEI MEDIULUI:

SOCIETATEA AGRICOLĂ „TREI SATE”, Administrator Gheorghe CENUŞĂ.

• premiul special al juriului pentru RESPONSABILITATE SOCIALĂ: APAPA UNGHENI, Preşedinte Vasile PIPOS.
• premiul special al juriului pentru RESPONSABILITATE SOCIALĂ:A&A FARMS, Administrator Cristian SPIRIDON.

3. FERMA DE PĂSĂRI A ANULUI ÎN REGIUNEA DE NORD-EST: AGRICOLA INTERNAŢIONAL SA  BACĂU,  Rodica PETRICEANU, Manager AVICOLA.

Premii speciale – categoria Ferma de păsări a anului:

• premiul special al juriului pentru VIZIUNEA AFACERII: MORANDI-COM SRL, director Cătălin MORARU.
• premiul special al juriului pentru GRIJA ACORDATĂ PROTECŢIEI MEDIULUI – ROSAVIS ROŞIEŞTI, Director General Constantin MIHĂILĂ.

4. PRODUCĂTORUL LOCAL AL ANULUI: ASOCIAŢIA POMIVITICOLĂ HILIŢA, Preşedinte Constantin STRĂINU.

Premiul special al juriului la categoria Producătorul local al anului:

• premiul special al juriului pentru VIZIUNEA AFACERII: BACIU ION.

5. CONSULTANTUL ANULUI ÎN REGIUNEA DE NORD-EST: CRONOS CONSULTING, director Bogdan Florin COSTEA.

Premii speciale ale juriului – categoria Consultantul anului in regiunea de N-E:

• premiul special ale juriului pentru VIZIUNEA AFACERII: PFA MARCU DANIELA.
• premiul special ale juriului pentru RESPONSABILITATE SOCIALĂ: DUPLICOM, administrator Ionel POPA.
• premiul special ale juriului pentru PERFORMANŢĂ ÎN MARKETING: CONSOLVO, Manager Alexandru ROBU.

6. ANGAJATUL ANULUI ÎN REGIUNEA DE NORD-EST: TRIŞCĂU ŞTEFAN, Societatea Agricolă Trei Sate.

Iată şi PREMIILE ACORDATE DE DIRECŢIILE AGRICOLE JUDEŢENE DIN REGIUNEA DE NORD-EST:

1. MANAGERUL ANULUI în  judeţul BACĂU: Cătălin GRIGORIU, Director General COMFERT BACĂU.
2. FERMA DE OVINE A ANULUI în judeţul BOTOŞANI: ferma Victor ARAPAŞU.
3. TÂNĂRUL FERMIER AL ANULUI  în judeţul IAŞI: Bogdan BĂIANU, Manager  FRUCTIS TRADING.
4. FERMA DE PORCINE A ANULUI în judeţul NEAMŢ: SC CGC-AGRIA SRL PIATRA NEAMŢ, Administrator Constantin COCEA.
5. ANGAJATORUL ANULUI în judeţul VASLUI: SC. PLANTAGRO-COM SRL, Administrator Constantin NECHIFOR.
6. FERMA DE BOVINE A ANULUI  ÎN JUDEŢUL SUCEAVA: SC. CERBUL CARPATIN FOREST SRL, Administrator Victor Ştefan CHIRIAC.

(I.N.)

Fermierul anului –  Topul pe țară

 

Cam aşa ia sfârşit existenţa rasei albe în Europa. PLANUL KALERGI

Citește asta, înainte de a alerga la doctor! Bolile și cauzele lor sufletești