Cine omite pericolele mamitelor, aduna pagube / Actiunile de securitate alimentara pe lantul de producere, procesare si valorificare a carnii/ Proiectul Eurobeef/ SIMA – SIMAGENA – Salonul mondial al furnizorilor din sectorul agriculturii si cresterii animalelor/ Tehnologii moderne pentru cresterea taurinelor/Cele mai valoroase animale de rasa din intreaga tara, premiate la Targul de zootehnie al Romaniei – ZEFA

Mamitele sunt considerate procese inflamatorii ale glandei mamare, care produc taurinelor modificări fizico-chimice, patologice şi pateriologice, ale ţesutului glandular şi laptelui. Mamitele reprezintă cele mai costisitoare afecţiuni întâlnite în ceşterea vacilor de lapte.Infecţia ugerului cu astfel de microbi se manifestă şi are consecinţe dramatice, precum şi o evoluţie periculoasă atât pentru vaca bolnavă, cât şi pentru efectivul de animale din fermăSIMAGENA 2015d

Prin urmare, măsurile de prevenire şi tratamentul pentru o astfel de mamită diferă mult de cele aplicate pentru afecţiuni produse de microbi banali, care se găsesc permanent în adăpostul animalelor.

Tratarea  mamitei ambientale

Infecţiile de acest tip sunt poduse de microbi care însoţesc vacile atât în adăpost, cât şi în afara lui, care se găsesc frecvent pe uger, pe sfârcuri, pe pielea animalelor şi a omului, pe ustensilele de muls şi pe recipientele de recoltare şi de manipulare a laptelui.

Dacă pătrund pe canalul sfârcului şi se instalează în „căpuşeala” mucoasă a acestuia, neprotejată de leucocite, keratine sau anticorpi, microbii se instalează cu uşurinţă, se înmulţesc şi produc infecţia: mai întâi o „aprindere” mai puţin evidentă a sfertului ugerului, urmată de o inflamaţie cu toate manifestările ei (roşeaţă, căldură, umflătură şi durere).

În acest stadiu, ugerul vacii devine foarte sensibil şi, în consecinţă, nu permite efectuarea manevrelor de muls.

De la asemenea vaci, laptele din sfertul de uger inflamat se mulge separat de cel din sferturile sănătoase şi se trece de urgenţă la tratarea inflamaţiei, introducând pe canalul sfârcului, în cisterna acestuia, dar şi în cea a sfertului mamelei, un unguent ce conţine o substanţă în stare să ucidă microbii invadatori.

Dacă inflamaţia sau mamita nu cedează la tratament, este obligatorie recoltarea unei probe de lapte de laborator pentru a constata ce fel de microbi au produs mamita şi, mai ales, ce preparat medicamentos este capabil să-i ucidă.

Odată identificat, medicamentul potrivit se cumpără de la farmacie şi se introduce periodic în cisternele inflamate ale ugerului, în conformitate cu instrucţiunile de folosire.

 

Reguli stricte de întreţinere şi de igienă

Manifestarea mamitelor ambientale poate fi prevenită, cu mult succes, dacă vei respecta cu stricteţe regulile de confort în întreţinerea vacilor, precum şi cele de igienă a mulsului. Animalul trebuie să se odihnească cât mai mult posibil într-o cuşetă confortabilă, fără dejecţii, de preferinţă cu aşternut din nisip de râu.

La începutul repausului mamar cisternele ugerului se tratează cu un unguent dezinfectant. Înainte de aplicarea paharelor de muls, sfârcurile se introduc în soluţia special preparată.

La fel se procedează şi după terminarea mulsului, după care vacile trebuie să fie dirijate spre ieslea plină de furaje proaspete, pentru a le forţa să mai stea în picioare încă cel puţin 30 de minute. În această perioadă, sfincterul de la capătul sfârcului se va închide ermetic.

Pe timpul mulsului se poartă mănuşi speciale, iar pentru ştergerea ugerului şi a sfârcurilor se folosesc prosoape de unică folosinţă. Pe parcursul zilei şi a nopţii adăpostul vacilor trebuie să fie curat, iar ustensilele de muls trebuie spălate, opărite şi dezinfectate permanent.

 

Germenii producători ai mamitelor pătrund în uger prin canalul mamelonar sau prin mamelon. Celulele epiteliale din ţesutul glandular al ugerului sintetizează compuşii laptelui, mamita reprezentând infecţia bacteriană care distruge aceste celule secretoare de lapte. O cicatrice sau ţesutul conjunctiv înlocuieşte ţesutul secretor şi determină pierderea totală a capacităţii productive. Sunt întâlnite mamite streptococice, colibacilare şi stafilococice.

Aproape 95% din numărul infecţiilor este produs de Streptococcus uberis, Streptococcus agalactie, Staphilococcus aureus, Streptococcus dysgalactie şi Escheria coli, de restul infecţiilor (5%) fiind responsabili alţi germeni. Boala se poate tansmite de la vacă la vacă, prin mâinile mulgătorului sau prin maşinile de muls, dacă nu sunt dezinfectate.

Vacile infectate prezintă un pericol pentru cele sănătoase, perioada de înţărcare şi începutul lactaţiei fiind perioadele cele mai facile pentru instalarea acestei boli, de aceea tratamentele aplicate în perioada de înţărcare au o importanţă aparte. Deoarece nu există tratamente cu eficacitate sporită, cea mai sigură profilaxie este evitarea cumpărării vacilor din efective contaminate.

“Imersia mameloanelor în solutii dezinfectante este esentiala pentru controlul eficient al raspândirii infectiei. Raspândirea microorganismelor patogene poate fi controlata prin imersarea mameloanelor si cu exceptia micoplasmei, poate fi oprita prin tratamentele din perioada de întarcare. Efectivele în care apar mamitele contagioase trebuie sa revina la utilizarea cupelor de dezinfectie, în care se poate scufunda complet mamelonul, garantând astfel oprirea raspândirii infectiei.” (prof dr Tudor Perianu, USAMV Iaşi)

Germenii din mediu “convieţuiesc” cu vaca, fiind prezenţi alături de aceasta permanent. De exemplu, Escheria coli este rezultatul poluării mediului, fiind prezentă în aşternut, în apa infestată şi în fecale. Pentru controlul acestei bacterii se impun măsuri stricte de igienă, fiind rezistentă la acţiunea antibioticelor. Streptococcus uberis trăieşte aproape oriunde (rumen, fecale, chiar în uger), în timp ce Staphilococcus aureus trăieşte în uger, dar şi pe pielea vacilor infectate. Poate fi controlat printr-un management corect şi o monitorizare corespunzătoare.

 

Tabloul clinic

 

Mamita streptococică reprezintă produsul mai multor specii de streptococi. Duce la o scădere a producţiei de lapte şi este o infecţie răspândită pe tot globul, apărând ca urmare a pătrunderii germenilor prin canalul papilar sau prin leziuni ale mamelei. Boala poate fi transmisă de la vacă la vacă sau în timpul mulsului. Infecţia se manifestă, la început, prin scăderea secreţiei lactate; prin modificări ale compoziţiei acesteia, laptele devine uşor coagulabil.

Lăsat timp de 24 de ore la temperatura camerei, laptele se separă în două straturi: unul inferior, compus din coaguli şi leucocite şi unul superior cu aspect zeros. În mamelă se produc noduli situaţi îndeosebi în apropierea mamelonului, noduli care cresc în volum ducând, în câteva luni, la atrofierea glandei mamare. Evoluţia bolii este cronică.

La vacile tinere se pot manifesta acut, mamela este caldă, dureroasă şi devine dură. Se produc modificări ale stării generale: febră 40 de grade, respiraţie accelerată, inapetenţă, puls mărit, după două săptămâni boala are premizele cronicizării. În faza acută, laptele este modificat prezentându-se ca un lichid galben-zeros.

Mamita stafilococică, mai frecventă decât cea streptococică, este provocată de stafilococul auriu, cu tulpini hemolitice. Receptivitatea animalelor este influenţată de leziuni ale mameloanelor, răceală, congestii mamare, carenţe vitaminice, alimentaţie dezechilibrată, boli generale, mulsul brutal sau o slabă rezistenţă ereditară. Sursele de infecţie sunt reprezentate de animalele bolnave, care elimină germeni prin lapte, transmiterea bolii realizându-se prin mijloacele de muls. Infecţia poate fi precedată de apariţia unor pustule ale tegumentului mamar.

Forma de mamită acută este mai rar întâlnită acum; se manifestă prin simptome generale precum inapetenţa şi febra. Sferturile afectate sunt mărite în volum, dureroase, calde, pielea este eritematoasă (chiar cianotică), parenchinul are tendinţa gangenării. Secreţia lactată este înlocuită de un lichid seros, ce poate deveni brun-roşiatic, fetid şi cu flacoane de fibrină. Se poate produce moartea în unele cazuri, în altele sfertul bolnav se sfacilează. Forma cronică, obişnuit înlnită, este asemănătoare mamitei streptococice se constată zone îndurate în sfertul afectat, atrofia sfertului, îngroşarea mucoasei sinusurilor galactofore. Uneori, se poate manifesta sub forma unei inflamaţii catarale acute, sferturile afectate fiind indurate sau tumefiate.

Mamita colibacilară, boală infecţioasă a vacilor de lapte, are o evoluţie sporadic  enzootică şi este produsă de Escherichia coli. Receptivitatea cea mai mare o au vacile cu producţii mari de lapte, putând fi urmarea unei infecţii colibacilare intestinale. Boala debutează brusc şi evoluează (supra)acut, cu hipertermie situată la 41-42 grade şi tulburări generale grave: prostraţie, frisoane, irumegaţie şi decubit.

Aproape concomitent, unul dintre compartimentele mamare (de obicei, cel posterior) se inflamează devenind tumefiat, cald şi dureros. Secreţia mamară apare seroasă, cu flacoane de fibrină. În cazurile supraacute, moartea poate surveni în primele 8-12 ore de la debutul bolii. În formele acute, apare o diaree gravă, animalele putând să moară, uneori, după una-două zile de la debutul infecţiei. Sunt situaţii în care fenomenele generale se ameliorează, persistând inflamaţia mamelei.

Efectuarea unui muls corect este esenţială în prevenirea mmitelor. Mamitele pot scădea producţia de lapte cu 15-20%, iar pentru a reduce pagubele şi pentru a obţine o producţie maximă de lapte este necesar un “management corect al mulsului”. Termenul include preocuparea pentru mediul în care vacile sunt întreţinute. Sunt aspecte ce ajută la o scădere a numărului de bacterii din mediul de producere a mamitelor, crescând eficienţa mulsului prin reducerea timpului şi efortului, necesare igienizării ugerului înaintea mulgerii.

Despre avantajele cresterii vacilor de carne Angus

Avantaje crestere vaci carne AngusAnimalele din aceasta rasa sunt foarte rezistente la boli, sunt nepretentioase, se adapteaza usor la exploatarea pe pasune, au o maturizare rapida si o conversie foarte buna a furajelor in carne.

Rasa de vaci Aberdeen Angus s-a format in Scotia. La inceputuri, rasa avea roba de mai multe culori, insa pe parcursul anilor a fost supusa selectiei pentru culoare neagra. Recent au fost acceptate in registrele genealogice si animale de culoare rosie.

Coarnele sunt absente. Sunt animale cu talie joasa, insa cu greutati mari. Capul este mic, scurt si larg, membre scurte si musculoase, cu osatura fina, trunchi foarte lung, cu toracele amplu si profund. Pielea este moale si elastica.

Talia medie a vacilor este cuprinsa intre 1,10 si 1,25 m, iar taurii au talia de circa 1,35 m. Greutatea medie a vacilor este de 550 – 650 kg, iar a taurilor de 900 – 1.000 kg.

Este o rasa de vaci de talie mica, membre scurte, trunchi larg, adanc, lung si rotund. Scheletul este in general fin si musculatura dezvoltata, astfel ca procentul oaselor in carcasa nu este mai mare de 15-16%. Se ingrasa foarte bine si dau un randament de 62-66% la taiere. Carnea cea mai buna se obtine de la tineretul ingrasat pana in 400 kg.

Raspandire

Avantaje crestere vaci carne Angus 2Este o rasa foarte raspandita in toata lumea: in Europa (Scotia, Anglia, Irlanda, Germania, Romania, Cehia), America de Nord (S.U.A. si Canada), America de Sud, Oceania (Australia, Noua Zeelanda), Asia (Japonia), Africa de Sud.

Taurii Aberdeen Angus sunt utilizati pe scara larga la incrucisarea industriala cu vaci din diferite rase de carne, mixte sau de lapte, produsii obtinuti manifestand aptitudini foarte bune pentru carne.

De asemenea, rasa Aberdeen Angus a fost folosita pentru formarea a numeroase rase noi cum ar fi: Brangus (3/8 Brahma; 5/8 Angus), Chiangus (Chianina x Angus), Red Brangus, Simangus (1/8 sau 7/8 Simmental; 7/8 sau 1/8 Angus), Murray Grey (Shorthorn x Angus).

Caractere de exploatare si de carne

Animalele din aceasta rasa sunt foarte rezistente la radiatiile solare si la boli (mai ales la cancerul ocular). Sunt nepretentioase, se adapteaza usor la exploatarea pe pasune, insa necesita pasuni de buna calitate.

Au un temperament bun si linistit, manifestand o buna precocitate atat pentru reproductie (prima fatare la 26 – 28 luni), cat si pentru productia de carne (la 18 luni, tineretul ingrasat in sistem intensiv poate sa ajunga la greutatea de 450 – 500 kg).

Are o viteza de crestere mare (1,1 – 1,2 kg/zi), cu un consum specific bun (6 U.N./kg spor).

Avantaje crestere vaci carne Angus 3In urma sacrificarii furnizeaza carcase mari, cu un randament la sacrificare ridicat (65 – 70%, in functie de varsta si starea de ingrasare), cu un raport carne oase favorabil (5:1), insa cu un indice mare de seu. La tineretul ingrasat, aceasta depunerea de seu apare destul de precoce.

Carcasa contine 70% carne de buna calitate (frageda, suculenta, perselata, marmorata si gustoasa), insa de culoare mai inchisa si uneori cu destul de multa grasime.

Avantajele cresterii vacilor din rasa Angus sunt:

    • Maturizare rapida, instinct maternal pronuntat
    • Foarte robusta si extrem de usor adaptabila la diferite conditii de mediu (frig excesiv, umiditate si caldura), rezista de la -40 de grade pana la +40 de grade
    • Aport zilnic crescut, bazat pe hrana verde in sistem extensiv
    • Usor de intretinut – nu necesita adaposturi sofisticate
    • Vaca de pasune – pasuneaza toata perioada anului iarba verde si uscata
    • Pasunat neselectiv. Vacile Angus au un tip de pasunat prin taiere (cositoare) care face ca iarba sa regenereze fata de pasunatul prin extragere (ripping) practicat de alte rase de bovine
    • Conversia furajelor in carne foarte buna
    • Rasa rustica cu trasaturi naturale alese
    • Temperament linistit, docila, blanda, prietenoasa
    • Productie buna de lapte, care permite o crestere rapida in greutate a viteilor
    • Precoce – varsta la prima monta de 14 – 15 luni (min 350kg)
    • Prolifica – 1 vitel pe an, cu fatari usoare 98,6%, desfasurate cu regularitate
    • Fara probleme – durata gestatiei de 9 luni, intarcarea viteilor intre 8 – 10 luni
    • Spor mediu zilnic ridicat, 1000 – 1300g
    • Profitabilitate ridicata
    • Longevitate
    • Acherata (fara coarne-caracter genetic ce se transmite la descendenti)
    • Greutatea la varsta de 16-17 luni=650kg. (greutatea de sacrificare) – rasa precoce
    • Randament ridicat la sacrificare in carcasa: 65-76%
    • Carne in carcasa 5/1 (cel mai mare randament)
    • Carne naturala, marmorata, (caracter genetic) suculenta, gustoasa o face a fi cea mai apreciata pentru gratar

Gulas cu galuste a la Szeged

1646fMancare traditionala din judetul Csongrad, Ungaria.

Ingrediente:

· 1,5 kg pulpa de vita

· 150 g untura,

· 500 g ceapa,

· 100 g usturoi,

· 5 buc boia,

· 250 g bulion,

· 200 g faina,

· 2 oua,

· 500 g legume pentru ciorba

· 2 kg cartofi,

· 30 g boia din Szeged,

· 2 legături frunza de patrunjel,

· 50 g sare, chimen macinat

Mod de preparare:

Se taie bulionul (rosiile consevate) in felii subtiri si se rumeneste putin in untura, se adauga boia si ceapa tocata dupa care se adauga carnea taiata in bucati potrivite. Se adauga sarea, usturoiul si chimenul, apoi se adauga legume pentru ciorba.

Separat, se freaca o lingura de unt, un ou, faina, putina apa si sare. Se amesteca totul bine. Se ia cu lingurita din pasta si se da drumul galustelor in apa clocotita. Cand carnea este aproape fiarta, adaugati cartofii taiati in cuburi marisoare, sarati delicat amestecul si daca este prea putin lichid mai completati. Serviti cu patrunjel tocat deasupra si cu ardei iute.

 

 

SIMA – SIMAGENA -Salonul mondial al furnizorilor din sectorul agriculturii si cresterii animalelor

SIMAGENA 2015SIMAGENA, locul de intalnire al profesionistilor din industria cresterii animalelor, se va desfasura in Parc des Expositions din Paris-Nord Villepinte. Peste 44 % dintre fermierii participanti la Salonul SIMA sunt crescatori de animale, insumand 200 de crescatori europeni de animale si peste 250 de vaci de lapte si carne.

In cadrul Salonului SIMA – SIMAGENA se vor desfasura si serie complexa de evenimente dedicate industriei cresterii animalelor, dintre care amintim:

    • Demonstratii de echipamente inovatoare pentru industria cresterii animalelor
    • Evenimente pentru schimburi de experienta intre crescatori de animale
    • Program comun SIMAGENA – Targul International Agricol de la Paris/CGA (concurs bovine)
          • Concursuri zilnice cu animale din rasele Limousine, Blonde d’Aquitaine, Aubrac, Salers si Charolaise, cu participanti din Franta, Luxemburg, Germania si Ungaria.
    • Licitatii europene transmise pe site-ul web al SIMA.
          • Vanzari de produse Simbeef: masculi si femele de prasila si animale sacrificate din rasele Limousin, Aubrac si Charolais. Recunoscut in toata Europa, acest eveniment reuneste mari cumparatori de pe intregul continent. Cei mai buni cumparatori – care cauta gene noi – vin la SIMAGENA pentru a achizitiona animale, embrioni si material seminal de cea mai inalta calitate.
          • Licitatii Holstein cu loturi din Franta si alte tari europene.
    • Prezentari de vaci fara coarne: animale nascute in mod natural fara coarne din rasele Limousin, Salers si Charolais.
    • Demonstratii de echipamente agricole inovatoare in ring.

SIMAGENA 2015b

O larga oferta de echipamente de crestere a animalelor

SIMAGENA va contine, de asemenea, o expozitie de echipamente proiectate pentru cerintele crescatorilor de animale. Toate solutiile sunt reunite intr-un cadru unic, care ofera crescatorilor de animale solutii concrete destinate optimizarii si facilitarii gestionarii fermelor de animale.

Produse, tehnologii si echipamente de crestere a animalelor (vitei, vaci de lapte si vaci de prasila)

    • Accesorii si asternuturi pentru tarcurile de animale
    • Componente si materiale
    • Cladiri si imprejmuiri
    • Monitorizarea si controlul zonelor de crestere a animalelor

Genetica si produse animaliere (selectie, reproducere, vanzari)

    • Produse si echipamente utilizate in cresterea animalelor
    • Centre de inseminare inregistrate
    • Crescatori

Furaje

    • Distributie furaje
    • Furaje si aditivi
    • Prepararea furajelor pentru animale
    • Echipamente de recoltare a furajelor

SIMAGENA 2015c

SIMA in centrul INOVATIEI!

O data la fiecare doi ani, SIMA ofera oportunitatea de a descoperi cele mai recente inovatii din sectorul agricol. In 2013, mai multi producatori din sectorul cresterii animalelor si-au adus o valoroasa contributie prin noile produse prezentate. Intre acestea se numara:

JEANTIL

Lant de hranire automata
Acest lant complet de hranire include o facilitate de pregatire a furajelor, o statie de mixare, un sistem de producere a ratiilor si un mecanism automat de distributie a ratiilor la animale cu ajutorul unui robot mobil. Module derivate din utilaje agricole de serie proceseaza, la inceputul lantului, toate tipurile de furaje, iarba insilozata, porumb, fan, faini, granule si diverse suplimente. Robotul mobil distribuie si colecteaza, in timp ce modulul de stocare/preparare proceseaza toate tipurile de furaje. In acest circuit pot fi integrate si alte module, precum separatoare pentru baloturi rotunde sau patrate, facilitati de depozitare si benzi transportoare, in functie de nevoi, pentru pregatirea hranei si alimentarea sistemului automat.

BELAIR

Sistem automat adaptabil de hranire
Montat la baza unui motostivuitor manual sau automat, sistemul automat de hranire “Aviso” poate fi utilizat in toate tipurile de cladiri existente fara a fi necesare modificari. Dotat cu un incarcator frontal de nutreturi, motostivuitorul incarca furaje din diverse silozuri orizontale si din containere cu actionare electrica, apoi distribuie furajele in jgheaburi sau pe sol. Sunt ghidate prin GPS la exterior si telecomenzi cu cablu sau mijloace vizuale in interiorul cladirilor. Motostivuitorul ramane un echipament versatil, care poate fi utilizat si pentru alte tipuri de sarcini.

Paris, locul de intalnire al agriculturii mondiale!

Targul International Agricol de la Paris si SIMA – SIMAGENA, vitrina experientei agricole franceze, va prezenta in 2015 progresele inregistrate in domeniul genetic si al cresterii animalelor, cele mai bune produse locale franceze si ultimele inovatii tehnice ale utilajelor agricole pentru o agricultura durabila si eficienta.

Datorita sinergiei intre Targul International Agricol de la Paris si SIMA-SIMAGENA, industria cresterii animalelor va beneficia de o prezenta formidabila pe durata Saptamanii Agricole Mondiale de la Paris. Acest eveniment va confirma inca o data rolul Parisului si Frantei ca centre istorice ale know-how-ului din acest sector, se va consacra ca jucator global de frunte si va asigura o scena mondiala pentru modelul francez mentionat de atat de multi specialisti.

Legatura intre cele doua centre de expozitii este asigurata de microbuze permanente si gratuite.

SIMAGENA 2015d
Expozanti la SIMA
AGRI VIDEO SYSTEM’, AGRITUBEL, ALTEC, ASEBAN, BVL – BERNARD VAN LENGERICH, CHAROLAIS EXPANSION, CHAROLAIS SAILLART, CHRISTENSEN, CK INDUSTRIES, COSNET – La Gée, COW HOUSE INTERNATIONAL, DIAMOND GENETICS FR, DYNAM’IS, ELECTRA, EMA EQUIPEMENTS MODERNES, EMILY, FENVIA SAS, GENES DIFFUSION, GIE PLANETE BLONDE, GUINET IMPORT, GUYENNE BLOND, GÖWEIL, JEULIN, JOSKIN, KBS GENETIC, KEENAN FRANCE, KROMEL MAKINA SANAYI, VE.TICARET A.S , KURTSAN MILKING MACHINES, LA BUVETTE, LA MAISON DE L’ELEVEUR, LAND ROVER, LUCAS, MIRO ET MAURY, OEHLER MASCHINEN, FAHRZEUGBAU, PLM PRODUCTION LAITIERE, MODERNE, PRIM’HOLSTEIN France, PROCROSS, REDROCK MACHINERY, SALERS POLLED, SCREB, SEMEX France, SILOFARMER, SUPERTINO, TRACTEUR PULLING FRANÇAIS, TATOMA, TENIAS, VANBOCKRIJCK BETON, VERVAEKE, ZAGO, ……. etc.

Oferta pentru profesionistii care viziteaza SIMAGENA:

    • Intampinare personalizata si o prezentare a SIMAGENA
    • Tur personalizat al expozitiei
    • Vizite la fermele participante (numai pe baza de solicitare inainte de inceperea expozitiei Participare la licitatii, spectacole in aer liber si prezentari in ring

Pentru mai multe informatii despre Salonul SIMA-SIMAGENA 2015 si participarea la acesta contactati:

Promosalons Romania
Tel 0771 638 393 / 031 425 65 39
tradingconsultbg@yahoo.fr

 

SIMAGENA 2015 banner

 

www.simaonline.com

 

Rasa Baltata Romanesca

Rasa Baltata RomaneascaRasa Baltata Romanesca este o rasa locala de taurine mixta si s-a format prin incrucisarea de absorbtie a taurinelor de rasa Sura de stepa, varietatea transilvaneana cu rasa Simmental.
Incrucisarile nu s-au facut in mod sistematic, astfel in unele zone incrucisarea de absorbtie a mers numai pana la a doua si a treia generatie si s-au folosit la incrucisari tauri metisi, fapt ce explica variabilitatea materialului existent.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-au importat din nou tauri din Elvetia si Austria pentru consolidarea insusirilor rasei. Este raspandita in toata Transilvania, exceptand partea nord-vestica a Maramuresului ocupat de rasa Bruna, zona muntilor Apuseni si sud-vestul Transilvaniei ocupat de rasa Pinzgau de Transilvania.

In nordul Moldovei se creste in partea de est a judetului Suceava si judetul Botosani. Este raspandita si in alte judete indeosebi in jurul centrelor populate. Ea formeaza impreuna cu metisii circa 33 -36 % din efectivul total de taurine ale tarii noastre.

Insusirile morfologice si productive ale rasei

Este de talie mare 130 -140 cm si o greutate de 550-700 kg. Culoarea baltata cu galben de diferite nuante este asemanatoare cu a rasei Simmental. Conformatia corporala este armonioasa, capul larg si potrivit ca lungime, gatul in general scurt si musculos, bine prins in trunchiul care este larg, lung si adanc. Linia superioara a trunchiului este dreapta, exceptand exemplarele care au coada prinsa sus. Greabanul, spinarea si salele sunt drepte cu musculatura bine dezvoltata, crupa lunga, larga si orizontala. Abdomenul este bine dezvoltat, voluminos, ugerul globulos, bine prins, cu sferturi simetric dezvoltate. Membrele sunt puternice cu osatura si musculatura dezvoltate si cu aplomburi corecte. Pielea este groasa, densa si elastica. Constitutie este robusta, uneori cu abateri spre grosolana si mai rar spre fina.

Rasa apartine tipului mixt de carne-lapte, dar exista frecvent in cadrul rasei exemplare care apartin tipului de lapte-carne. Vacile din populatia activa (supuse controlului oficial al productiei de lapte) in perioada 1960-1985 au realizat o productie medie de 2703 kg lapte cu 3,79 % (respectiv 103 kg) grasime.

Rasa Baltata Romanesca este foarte apreciata pentru productia de carne. Animalele se ingrasa usor, tineretul supus ingrasarii intensive atingand 400 de kg la varsta de 1 an. Randamentul la taiere este de 50-58% cu o carne de calitate superioara.

Calitatile rasei sunt:

    • precocitate mare in procesul de crestere manifestat prin greutate mare la 10-12 luni;
    • productii bune de lapte si de carne in conditii optime de hranire si intretinere;
    • o constitutie robusta si o conformatie armoniosa.

Printre defectele ce se intalnesc la acesta rasa mentionam:

    • greutatea nesatisfacatoare in zonele cu conditii de hranire mai putin corespunzatoare in perioada de crestere cum sunt: Nordul Moldovei si unele zone de munte din Transilvania;
    • precocitatea productiva este nesatisfacatoare, prima fatare avand loc la varsta de 29-30 de luni iar la lactatie vacile produc doar 62 % din producsie la lactatie maxima, care se obtine la lactatia a 5,6-a; consumul pentru un litru de lapte este ridicat la 1 -1,2 U.N.

Programul de ameliorare a taurinelor prevede extinderea acestei rase si ameliorarea ei, atat in directia productiei de lapte cat si de carne.

Productia de lapte variaza in functie de conditiile de exploatare fiind in medie intre 3500-4000 kg/lactatie, cu 3,8 % grasime. Manifesta precocitate, aptitudini pentru mulsul mecanic si economicitate mai putin bune, viteza de muls de 1,1 kg/min. si un consum de cea. 1,2 UN/kg lapte).

Productia de carne este foarte buna datorita aptitudinilor deosebite ale rasei materializate prin: pretabilitate foarte buna la sistemul intensiv de ingrasare, greutate corporala mare, precocitate buna, spor foarte bun de crestere, conversie buna a furajelor, economicitate buna si indici cantitativi si calitativi deosebiti ai carnii.

Astfel, taurasii, ingrasati intensiv, au un spor de crestere de peste 1200 g/cap/zi (realizand peste 550 kg la sacrificare – 16 luni), cu un consum specific de cca. 7 UN/kg spor si un randament la sacrificare de 53-58 %.

Carnea in carcasa are o pondere de peste 65 %, raportul carne-oase este de 4,2/1, iar carnea are insusiri tehnologice si organoleptice bune.

Tehnologii moderne pentru cresterea taurinelor

Tehnologii moderne cresterea bovinelorPentru imbunatatirea performantei fermelor de crestere a taurinelor, a modernizarii si atingerii potentialului de productie se impune implementarea unor noi tehnologii de crestere a animalelor, care sa asigure adaptarea fermelor la cerintele pietei, respectiv sa se imbunatateasca performantele si sustenabilitatea exploatatiilor.

 

 

 

Tehnologii moderne pentru cresterea taurinelor pentru LAPTE

Cresterea vacilor de lapte reprezinta stiinta dirijarii si optimizarii factorilor de mediu prin metode, mijloace tehnico-manageriale adecvate folosirii potentialului genetic de productie al animalelor. In esenta, cresterea vacilor de lapte urmareste obtinerea unei productii maxime, de calitate superioara si eficiente sub raport economic, utilizand verigi specifice (intretinere, hranire, muls).

Intretinerea vacilor de lapte se realizeaza in trei variante tehnologice, respectiv legata, libera si mixta.

Principalele cerinte pentru sistemul de intretinere a vacilor de lapte sunt urmatoarele:

    • asigurarea unor ritmuri biologice intense;
    • asigurarea unor performante superioare de productie si reproductie;
    • crearea unui confort tehnologic optim pentru toate activitatile comportamentale (ingestie, odihna, eliminarea dejectiilor, sexual etc.);
    • asigurarea unor fluxuri tehnologice optime;
    • mentinerea conditiilor optime de igiena si sanitar-veterinare;
    • asigurarea miscarii active a animalelor;
    • asigurarea reducerii consumurilor de materiale si de energie pentru adaposturi si pentru dotarile lor, in special a celor energo-intensive;
    • cresterea productivitatii muncii si reducerea efortului ingrijitorilor si mulgatorilor.

Intretinerea libera a vacilor de lapte reprezinta sistemul modern, unanim acceptat si utilizat in prezent pe o arie foarte mare. Cazarea vacilor de lapte se poate realiza in adaposturi inchise si in adaposturi semideschise. Spatiul interior de odihna poate fi compartimentat in cusete individuale sau spatiul de odihna poate fi comun, sistem denumit „asternut permanent”.

t1

In sistemul de intretinere libera, vacile beneficiaza de un regim de miscare mai bun, cu efecte favorabile asupra productiei de lapte si a starii de sanatate. Folosirea intensa a mijloacelor de mecanizare si automatizare determina reducerea efortului fizic al lucratorului si cresterea productivitatea muncii de 1,5-3 ori. Regimul liber de miscare determina o activitate de reproductie mai buna (manifestare mai intensa a caldurilor, fecunditate mai ridicata, interval intre fatari mai redus).

O componenta foarte importanta a sistemului de intretinere este gradul de igiena, reflectat in igiena si sanatatea animalelor, dar si in calitatea igienica a laptelui. De aceea, dintre toate sistemele tehnologice de crestere a vacilor de lapte, acesta asigura cel mai inalt grad de igiena.

Hranirea vacilor de lapte

Hranirea vacilor de lapte reprezinta o activitate deosebit de riguroasa, care presupune evaluarea cerintelor nutritive de intretinere si productie (terminarea cresterii sau gestatiei) (tabelele 2 si 3).

t2
Pe baza necesarului de substante nutritive, stabilit pentru fiecare animal in parte, se elaboreaza ratia de baza, folosind furaje de volum, ratie ce se distribuie tuturor vacilor dintr-un adapost, iar pentru completarea deficitului de nutrienti ai ratiei de baza se realizeaza amestecul de concentrate si se stabileste cantitatea ce urmeaza a fi distribuita fiecarui animal (sau grup de animale), in functie de productie.

t3

 

Mulsul vacilor de lapte

Mulsul vacilor de lapte reprezinta o veriga tehnologica de exploatare de mare complexitate, ocupand 40-70% din timpul de lucru zilnic din fermele de vaci de lapte.

Prin aplicarea unui muls corect si rational se pot imbunatati cantitatea, calitatea si igiena laptelui. De asemenea, printr-o aplicare corecta a mulsului se pot influenta starea de sanatate a ugerului si durata de exploatare a vacilor.

Tehnologia de muls conditioneaza efortul, productivitatea muncii si costul productiei, tinand seama de faptul ca el detine 40% din totalul cheltuielilor de intretinere a animalelor.

Folosirea mulsului mecanic determina cresterea productivitatii muncii de 2,5-4 ori fata de cea intalnita la mulsul manual. Procesele de automatizare a mulsului reduc considerabil efortul fizic depus de mulgator si scad consumul de ore-om la 1,2-1,3 ore-om/hl lapte.

Din punct de vedere ergonomic, se diminueaza incidenta bolilor profesionale, se modifica caracterul muncii mulgatorului, aceasta devenind o varianta a muncii industriale.

S-a constatat ca prin muls mecanic sporeste cantitatea de lapte muls si, in special, creste continutul in grasime al laptelui cu 10-20%, deoarece prin mulsul mecanic se poate colecta si laptele de la sfarsitul mulsului, care este mai bogat in grasime. De asemenea, calitatea igienica a laptelui se imbunatateste considerabil, reducandu-se numarul de microorganisme nedorite.

In cazul intretinerii libere a vacilor de lapte, mulsul se realizeaza centralizat la platforma de muls.

Pentru realizarea mulsului, platformele de muls sunt dotate cu mai multe incaperi:

    • sala de muls propriu-zisa (constructii metalice pentru imobilizarea animalelor in timpul mulsului, instalatie de muls);
    • padocul de asteptare;
    • sala de racire si pastrare a laptelui;
    • generatorul de vacuum.

Comparativ cu mulsul in adapost, folosit in cazul intretinerii legate a vacilor de lapte, mulsul in sali speciale (platforme de muls) aduce un plus de confort pentru mulgator prin existenta culoarului in care acesta sta. De asemenea, scade efortul depus de angajat si consumul de ore-om/hl, iar productivitatea muncii creste de cateva ori.

Din punct de vedere tehnic, vacuumul se mentine constant cu mai multa usurinta pe durata mulgerii, deoarece conducta este mult mai scurta, iar efectivul de vaci poate fi marit in cadrul fermei, fara a se efectua investitii suplimentare pentru echipamentul de muls.

Clasificarea tehnologiilor de muls la platforma se bazeaza pe pozitia vacilor in timpul mulsului. Astfel, exista sali de muls cu pozitionarea animalelor in unghi de 300 fata de culoarul mulgatorului (platforma tip „bradulet”), cu pozitionarea animalelor unul in spatele celuilalt (platforma tip „tandem”) sau perpendicular pe culoarul mulgatorului (platforma tip „side by side”). De asemenea, se pot utiliza si platformele de muls mobile, cum ar fi platforma tip „rotolactor” sau „unilactor”.

O tehnologie de muls inovativa, care se va dezvolta in anii urmatori, este tehnologia robotizata de muls. Aceasta presupune cresterea productivitatii prin excluderea muncii umane din salile de muls si folosirea unor brate automatizate, care sa realizeze toate operatiile obositoare de rutina. In prezent, o astfel de tehnologie este costisitoare, dar cu trecerea timpului se va implementa in multe ferme, datorita sigurantei si a simplificarii mulsului.

 

Tehnologii moderne pentru cresterea taurinelor pentru CARNE

Ingrasarea taurinelor pentru carne se poate realiza in trei sisteme, si anume: sistemul intensiv; sistemul semiintensiv; sistemul extensiv.

Sistemul intensiv de ingrasare impune realizarea unor investitii mai mari pentru procesul de productie (constructii, utilaje etc.) si necesita animale cu potential genetic ridicat. Este sistemul cu cea mai mare productivitate a muncii, care permite maximizarea parametrilor tehnici si economici. Astfel, indicatorii tehnici realizati sunt urmatorii: spor mediu zilnic de peste 1000 g/zi; consum specific de 7 UNC/kg spor; randament la taiere de peste 58%; ponderea carnii in carcasa de peste 67%; varsta de valorificare de 3-20 de luni; necesita personal calificat.

Sistemul semiintensiv de ingrasare presupune investitii mai reduse, insa si o productivitate a muncii mai mica. La acest sistem de ingrasare se preteaza rasele mixte si de lapte. Din punct de vedere productiv, valorificarea se realizeaza la varste diferite (18, 24, 27 de luni), sporul mediu zilnic este in medie de 900 g/zi, cu consumul specific de 8-10 UNC/kg spor. In acest sistem se realizeaza un randament mediu la taiere de 52-55%, cu o pondere medie a carnii in carcasa cuprinsa intre 60 si 65%.

Sistemul extensiv de ingrasare se practica in toate regiunile Globului, caracterizandu-se prin investitii reduse, prin folosirea resurselor furajere locale. Productivitatea muncii este foarte redusa, comparativ cu celelalte sisteme. Din punct de vedere tehnic, sporul de crestere este sub 700 g/zi, consumul specific de 10-14 UNC/kg spor, randamentul la taiere sub 52% la tineret, iar la animalele adulte sub 48%, iar ponderea carnii in carcasa sub 60%.

Tipurile de productie intalnite sunt urmatoarele:

    • vitel de carne usor si greu, care se sacrifica la 120 kg, respectiv 250 kg, la varsta de 2,5-5 luni, cu un spor mediu de crestere de 1100 g/zi si consumul specific de 2,5-2,7 UNC/kg spor;
    • tineret bovin ingrasat traditional, care se sacrifica la 250-450 kg, la varsta de 7-13 luni, cu un spor mediu de crestere de 1200-1100 g/zi si consumul specific de 3-5 UNC/kg spor;
    • tineret bovin mascul-precoce, care se sacrifica la 450-580 kg, la varsta de 12-20 luni, cu un spor mediu de crestere de 1200-900 g/zi si consumul specific de 4,5-6 UNC/kg spor;
    • tineret mascul castrat si vitele, care se sacrifica la 600-650 kg, la varsta de 24-27 luni, cu doua perioade de incetinire, cu un spor mediu de crestere de 100-400-700 si 1000 g/zi si consumul specific de 7,0-7,2 UNC/kg spor;
    • boii si vitele in varsta, care se sacrifica la 650-750 kg, la varsta de 36-42 luni, trei perioade de incetinire, cu un spor mediu de crestere de 100, 300, 400, 200, 600 si 1000 g/zi si consumul specific de 8-8,5 UNC/kg spor.

In sistemul intensiv de ingrasare, cea mai raspandita metoda de crestere este ingrasarea de tip baby-beef normal, care se intalneste cel mai frecvent, datorita cantitatilor mari de carne care se obtin si a eficientei sporite. Viteii sunt adusi in ferma de ingrasare conform unui grafic de populare la varsta de 12-15 zile.

t4

Verigile tehnologice ale ingrasarii baby-beef normal sunt afluirea materialului biologic destinat ingrasarii, intretinerea si hranirea.

Abrevieri
EM – Energie metabolica
GES – Gaze cu efect de sera
HACCP – Hazard Analysis of Critical Control Points
PD – Proteina digestibila
PDI – Proteina digestibila intestinala
SO – Valoarea productiei standard
SU – Substanta uscata
UN – Unitate nutritiva
UNC – Unitate nutritiva carne
UNL – Unitate nutritiva lapte

Proiectul Eurobeef: solutii interregionale pentru stimularea consumului de carne de vita

 

Proiectul Eurobeef stimulare consum carne de vitaEUROBEEF PROJET este un proiect european care urmareste gasirea de solutii interregionale pentru stimularea consumului de carne de vita, constituit pe 8 nivele de actiune. Asociatia Crescatorilor si Exportatorilor de Bovine, Ovine si Porcine, membra a Uniunii Comerciale Europene de Comert cu Animale si Carne si a Federatiei PRO-AGRO, a fost invitata sa participe la acest proiect alaturi de organizatii si institutii puternice din Franta, Marea Britanie, Italia, Spania si Polonia, pentru a indeplini responsabilitatile nivelului WP1 NETWORKING.

 

 

Ce inseamna nivelulu WP1 – Networking?

Scopul acestui pachet de lucru este crearea unei retele de multi-actori pentru a alimenta cunostintele consumatorului despre imbunatatirea calitatii carnii de vita si cresterea performantelor economice, sociale si de mediu ale lanturilor de aprovizionare de carne de vita.

Activitatea de networking are ca obiectiv crearea unui dialog intre practicieni si cercetatori din toate regiunile implicate in proiect, care va permite transferul de cunostinte de la o regiune la alta.

Obiectivele specifice sunt:

    • Actori cheie ai grupurilor operationale si actori-cheie ai pietei unice intr-o singura retea tematica pentru inovare, in lanturile de aprovizionare cu carne de vita.
    • Facilitarea schimbului de cunostinte intre grupurile de lucru din statele care participa la proiect pentru a stimula adoptarea de inovatii.

Rezultate finale asteptate de la grupul de lucru interregional WP1 – Networking:

    • Raport care va descrie programele de lucru ale grupurilor regionale – axate pe diferite nivele ale carnii de vita.
    • Raport care va contine rezultatele atelierelor de lucru interregionale ce se vor desfasura incepand cu luna iunie.

Proiectul se va desfasura pe parcursul a trei ani si este bugetat de catre Comisia Europeana cu 2 milioane de euro.

 

Organizatiile si institutiile implicate in proiectul EUROBEEF

Tara

Institut de l’élevage (IDELE)

Franta

Agrifood and Biosciences Institute (AFBI)

Marea Britanie

Agriculture and Horticulture Development Board – Organisation of English beef and sheep industry (AHDB – EBLEX)

Marea Britanie

Centro Ricerche Produzioni Animali (CRPA)

Italia

Institut National de Recherche Agonomique (INRA)

Franta

Polish Beef Association (PBA)

Polonia

Asoprovac

Spania

The Irish Agriculture and Food Development Authority (Teagasc)

Irlanda

Union Européenne du Commerce du Bétail et des métiers de la Viande (UECBV)

Belgia

Asociatia Crescatorilor si Exportatorilor de Bovine, Ovine si Porcine din Romania (ACEBOP)

Romania

Fédération nationale de l’industrie et des commerces en gros de viande (FNICGV)

Franta

 

A.C.E.B.O.P.
Asociatia Crescatorilor si Exportatorilor de Bovine, Ovine si Porcine din Roma

 

 

 

Cele mai valoroase animale de rasa din intreaga tara, premiate la Targul de zootehnie al Romaniei – ZEFA

animale de rasa premiate la Targul de zootehnie ZEFALuni, 29 iunie, in cadrul primului targ de zootehnie al Romaniei – ZEFA, Expozitia Internationala de Animale de Rasa si Echipamente pentru Zootehnie, au fost decernate premiile pentru cele mai valoroase exemplare de animale de rasa. Un numar de 50 de crescatori de animale din intreaga tara au inscris in competitie peste 200 de animale de rasa prezentate la eveniment. In cadrul festivitatii de premiere au fost acordate 23 de premii la cele 6 categorii principale din concurs: categoria „Tauri”, categoria „Vaci de lapte”, categoria „Vaci pentru carne”, categoria „Ovine”, categoria „Caprine”, categoria „Cabaline”.

 

Animale de rasa MissZEFAEvenimentul zootehnic al anului organizat de ABplus Events pe Aerodromul Floreni, in localitatea Dorna Candrenilor, in parteneriat cu Agentia Nationala pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” si Consiliul Judetean Suceava, a prezentat genetica de varf, exemplarele cele mai performante din rasele de bovine, ovine, caprine si cabaline. Premiul cel mare al Concursului de animale de rasa organizat cu acest prilej, „Miss ZEFA 2015”, a fost adjudecat de Vaca cu numar matricol RO351001030030, rasa Abeerden Angus, exemplar din ferma Mihben Suisse. Premiul special pentru „rusticitate” a fost acordat unui exemplu tipic de rasa taurina de munte, Vaca cu numar matricol AT22 9583 922, rasa Grauvieh, aflata in proprietatea dr. veterinar Mihai Voloseniuc.

 

Comisia de bonitare si apreciere a animalelor inscrise in concurs a fost prezidata de dr.ing. Gheorghe NEATA, Director General Adjunct MADR, fiind formata din experti in domeniu: Dr. Ing. Iacob LELIOR, Director General ANARZ, Dr. ing. Ionel NISTOR, Sef Serviciu Serviciul inspectie in zootehnie, ANARZ, Dragos JURAVLE, Sef serviciu tehnic ANARZ- Biroul zonal Suceava, ing. Costea Doru NICOLAIE, consilier superior OARZ Suceava, ing. Iulian POPESCU, reprezentant ABplus Events.

 

Animalele de rasa de mare valoare genetica, cu performante ridicate privind productia de lapte sau carne, au fost prezentate in ring si s-au facut remarcate in cadrul festivitatii de premiere. Valoarea cumulata a premiilor acordate depaseste suma de 10.000 de euro, premiile in produse fiind oferite de IBNA Balotesti, Cow Genetics, Sano Furajare Moderna, Cargill, Semtest Craiova, Bovis Select, Bentley Romania, CTE Solution.

 

Animale de rasa Festivitate premiere ZEFA
Locul I pe podium a revenit unor crescatori de animale cu vechime, competitia fiind foarte stransa la toate categoriile de premiere. Misiunea juriului de departajare a castigatorilor s-a dovedit a fi una grea, motiv pentru care au fost acordate mai multe premii II si III la cateva dintre categoriile din concurs si doua mentiuni.

 

Concursul de animale de rasa a completat seria de evenimente zootehnice organizate cu prilejul ZEFA editia 2015, alaturi de acesta si de expozitia de animale de rasa fiind prezentate fermierilor tehnici de crestere si hranire a animalelor, sisteme de furajare si pentru productia furajelor si noutati in materie de echipamente, utilaje si masini pentru fermele zootehnice. Prezenta animalelor din majoritatea speciilor si raselor exploatate in Romania a facut din ZEFA un punct de atractie pentru toate categoriile de public, in cele patru zile de eveniment targul inregistrand un numar record de 12.000 de vizitatori.

 

Expoziţia Internaţională de animale de rasă şi echipamente pentru zootehnie ZEFA este un eveniment aflat in portofoliul ABplus Events – Divizia Agribusiness. ABplus Events operează de 18 ani ca organizator profesionist de targuri şi expoziţii in Romania, Polonia, Ungaria şi Republica Moldova. Informaţii suplimentare despre ZEFA se pot obţine de pe pagina web www.zefa-expo.ro

 

Targul de zootehnie al Romaniei – ZEFA a fost realizat in parteneriat cu: Agentia Nationala pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”, Consiliul Judetean Suceava, GAL Valea Dornelor, FCBCR – Federatia Crescatorilor de Bovine Carne din Romania, AGCTR – Asociatia Generala a Crescatorilor de Taurine din Romania, ACBCR – Asociatia Crescatorilor de Bovine pentru Carne din Romania, Asociatia Angus.Ro, Asociatia Holstein.Ro, Asociatia Crescatorilor de Vaci „Baltata Romaneasca” Tip Simmental, CAPRIROM – Asociatia Nationala a Crescatorilor de Capre din Romania, Federatia Nationala a Crescatorilor de Ovine ROMOVIS, Asociatia Aberdeen Angus Romania, Asociatia Agricultorilor Maghiari din Romania, Federatia Oierilor de Munte din Romania, Asociatia Fermierilor din Romania, Federatia Agricultorilor de Munte „Vatra Dornei”, asociatiile judetene  ale crescatorilor de taurine si ovine din judetele limitrofe evenimentului.

 

 

CASTIGATORII CONCURSULUI DE ANIMALE DE RASA

ZEFA, editia 2015 – Expozitia Internationala de Animale de Rasa si Echipamente pentru Zootehnie

Animale de rasa - Targ de zootehnie ZEFA

 

Premii acordate la categoria TAURI:

  • Locul I: Taur cu numar matricol RO180000101629, Rasa Charolaise, Proprietar: Dumitru Grigorean;
  • Locul II : Taur cu numar matricol DE 0665400127, Rasa Aberdeen Angus, Proprietar: SC Plant Extract SRL;

 

Premii acordate la categoria VACI DE LAPTE:

  • Locul I: Vaca LILIANA cu matricol RO503001475470, Proprietar: PFA OPRE GEORGETA, Bistrita Nasaud;
  • Locul II: Vaca cu numar matricol RO290000195145, rasa Bruna, Proprietar: Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola Secuieni;
  • Locul III: Vaca cu numar matricol AT47 3448 719, rasa Braunvich, Proprietar: Dr. Mihai Voloseniuc;
  • Mentiune: Vaca cu numar matricol RO 351000044835, rasa Pinzgau, Proprietar: Dr. Mihai Voloseniuc;

 

Premii acordate la categoria VACI PENTRU CARNE:

  • Locul I: Vaca cu numar matricol RO359001030005, rasa Red Angus, Proprietar: SC Mihben Suisse SRL;
  • Locul II: Vaca cu matricol FR1827211524, rasa Charolaise, Proprietar: I.I.Cimbru Ciprian;
  • Locul III: Vaca cu numar matricol RO505001917668, rasa Aberdeen Angus, Proprietar: Iashinovschi Petru;
  • Premiu Miss ZEFA 2015: Vaca cu numar matricol RO351001030030, rasa Abeerden Angus, Proprietar: SC Mihben Suisse SRL;
  • Premiul special “PENTRU RUSTICITATE”: Vaca cu numar matricol AT22 9583 922, rasa Grauvieh, Proprietar: Dr. Mihai Voloseniuc;

 

Premii acordate la categoria la categoria OVINE:

  • Locul I: Rasa Turcana Bucalaie, Proprietar: Andresoiu Dumitru;
  • Locul II: Rasa Turcana Bala de Bistrita, Proprietar: Asociatia Crescatorilor Montani de Ovine “Dealu Negru”;
  • Locul II: Rasa Suffolk, Proprietar: SC Felix San SRL;
  • Locul III: Rasa Ile de France, Proprietar: Constantin Tiron;
  • Locul III: Rasa Karakul Brumariu, Proprietar: Ion Agafitei, Asociatia Crescatorilor de Ovine OVISMOLD Vaslui;

 

Premii acordate la categoria CAPRINE:

  • Locul I: Rasa Alpina Franceza, Proprietar: Dr. Mihai Voloseniuc;
  • Locul II: Rasa Carpatina, Proprietar: Dr. Mihai Voloseniuc;
  • Locul III: Rasa Boer, Proprietar: Dr. Mihai Voloseniuc;

 

Premii acordate la categoria CABALINE:

  • Locul I: Rasa Hutul, Proprietar: Herghelia Lucina, Regia Autonoma a Padurilor ROMSILVA;
  • Locul II: Rasa Lipitan, Proprietar: Herghelia Beclean, Regia Autonoma a Padurilor ROMSILVA;
  • Locul III: Rasa Semigreu Romanesc, Proprietar: Herghelia Beclean, Regia Autonoma a Padurilor ROMSILVA
  • Mentiune: Rasa Shaghya Arab, Proprietar: Herghelia Radauti, Regia Autonoma a Padurilor ROMSILVA

Actiunile de securitate alimentara pe lantul de producere, procesare si valorificare a carnii

Recomandari de producere procesare si valorificare a carniiCarnea provenita de la diferite specii de animale, pasari, specii de acvacultura, etc. constituie un aliment cu importanta deosebita pentru buna functionare a organismului uman, mai ales in contextul unei vieti normale, datorita continutului crescut de proteine de calitate superioara si de substante minerale, insa trebuie sa se tina cont de calitatea si cantitatiile consumate zilnic pentru a nu deveni un agent nociv pentru sanatatea consumatorilor.

 

 

Din punct de vedere a clasificarii carnii, aceasta este reprezentata astfel:

    • carnea proaspata – care reprezinta carnea care nu a fost supusa nici unui tratament in vederea conservarii, cu exceptia refrigerarii, congelarii, inclusiv carnea ambalata prin vacuumare sau in atmosfera controlata;
    • carnea tocata – care reprezinta carnea dezosata care a fost supusa unei operatiuni de tocare si care contine mai putin de 1% sare;
    • preparatele din carne (carne preparata) – care reprezinta carnea proaspata, inclusiv carnea care a fost sectionata in fragmente, careia i se adauga produse alimentare, condimente sau aditivi sau care a fost supusa unei prelucrari insuficiente pentru a modifica in esenta structura fibroasa a muschilor si a determina astfel disparitia caracteristicilor carnii proaspete.

Producerea, procesarea si valorificarea carnii urmeaza un traseu bine definit incepand cu exploatatiile in care se cresc specii care asigura materia prima (carne rosie, carne alba) apoi unitatile de abatorizare, unitati de procesare (fabrici, carmangerii, macelarii) unitati de depozitare si in final unitati de distributie (magazine de specialitate, hale agroalimentare, hiper si supermarketuri).

Operatorii care activeaza in diferite segmente din lantul alimentar, dar si consumatorii, trebuie sa fie informati si sa cunoasca ca alimentul (materile prime sau produsele finite) are capacitatea si riscul cumularii de factori de contaminare, care se impart in:

    • contaminare chimica – substante poluante din mediu (contaminare intamplatoare) aportul suplimentar de compusi chimici proveniti din tehnologia agricola sau alimentara (contaminare deliberata) reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri.
    • contaminare biologica – bacterii, fungii, virusi sau paraziti.
    • intentia ilicita de falsificare a alimentelor prin:
          • substituirea totala sau partiala a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime;
          • inlocuirea unor componente valoroase cu unele mai ieftine;
          • adaosul de substante naturale sau sintetice in vederea mascarii unor defecte;
          • utilizarea de ingrediente si aditivi alimentari neadmisi sau in doze mai mari decat cele recomandate;
          • punerea pe piata a unui produs de imitatie in locul produsului original.

Din acest motiv este absolut necesar ca securitatea si siguranta produselor alimentare sa poata fi realizata si controlata prin metode care sa asigure identificarea si inlaturarea pericolelor potentiale

Activitatea acestor categorii de obiective este in permanenta sub control sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor, urmarindu-se ca piata de desfacere locala, nationala si globala sa fie asigurata cu carne si produse din carne, salubre si de calitate, care sa nu puna in pericol sanatatea populatiei, insa pentru mentinerea responsabilitatii fata de consumatori, a operatorilor din unitatiile care produc, proceseaza, depoziteaza, transporta si comercializeaza astfel de produse, se impun si evaluari periodice complexe, prin care se urmareste:

    • Verificarea asigurarii masurilor administrative din exploatatii, cu referire la, evidenta stricta a efectivelor, inregistrarea exploatatiei; identificarea si inregistrarea animalelor, tinerea registrului de exploatatie, contract cu specialisti din domeniu prin care sa se asigure tehnologia specifica, normele de biosecuritate, sanatate, igiena si bunastare animala.
    • Realizarea unei baze de date cat mai complete prin identificarea si autorizarea / inregistrarea, a tuturor obiectivelor functionale care au activitate de producere, procesare, de transport, de depozitare si comercializare produse alimentare de origine animala.
    • Asigurarea asistentei de specialitate in functie de cerintele legislative la unitatiile de specialitate din teritoriu si in unitatiile de procesare si desfacere cu produse alimentare.
    • Instruirea autoritatilor de control in domeniul sigurantei alimentare.
    • Implementarea legislatiei comunitare privind clasificarea obiectivelor identificate, in conformitate cu activitatile lor specifice, prin evaluari anuale, incadrarea in categoria de risc si monitorizarea progreselor acestora.
    • Monitorizarea implementatrii H.A.C.C.P (Analiza Riscurilor si Punctelor Critice de Control) si auditarea programelor implementate.
    • Efectuarea de controale si inspectii oficiale, corelate cu gradul de risc a unitatiilor, stabilit in urma evaluarii si luarea de masuri corective, urmarindu-se:
          • respectarea normelor de sanatate animala care reglementeaza productia, procesarea, depozitarea si distributia produselor de origine animala destinate consumului uman;
          • conditiile generale de functionare si de igiena a unitatilor de profil;
          • conditiile optime la receptie, la procesare, depozitare, expunere si desfacere a materiilor prime si a produselor finite;
          • existenta documentelor care atesta originea (trasabilitatea), cantitatea, calitatea produselor si efectuarea actiuniilo D.D.D;
          • etichetarea produselor, cu informarea corecta privind producatorul, denumirea corecta, componentele acestora, modul de pastrare si data expirarii;
    • Supravegherea calitatii si salubritatii, prin prelevari de probe la materii prime, semifabricate, produse finite, pentru examen microbiologic, fizico-chimic, pentru determinarea aditivilor, a contaminantilor, pesticide si alte rezidii, pentru organisme modificate genetic, gradul de radioactivitate, calitatea apei si teste de sanitatie pentru supravegherea starii de igiena a unitatilor.
    • Colaborare cu celelalte institutii implicate prin schimburi de informatii si mecanisme de verificare prin S.R.A.A.F, sistemul TRACES, sistemul CIS, sistemul SHIFT, prin asistenta reciproca intre administratiile, judetene, nationale si internationale, dupa caz, cat si prin tehnici si procedee de screening, statistice si de laborator.
    • Atentionarea agentiilor economici ca unitatile care nu vor aplica cerintele de igiena impuse de legislatia U.E. nu vor fi capabile sa realizeze produse alimentare sigure si vor fi eliminate de pe piata.

Conform regulamentelor europene, operatorul economic furnizor de produse alimentare este responsabil pentru calitatea acestora si certifica acest lucru prin document de conformitate emis pentru fiecare sortiment si lot de produs, precum si prin eticheta cu date informative privind sortimentul, compozitia retetei de fabricatie, valabilitatea, modul de pastrare, etc.

Aceste informatii au la baza buletine de analiza emise de laboratoare de referinta, in urma analizelor efectuate din probe de materii prime si produse preparate recoltate in cadrul programului de autocontrol a firmei respective.

Totodata regulile impuse de normele europene sunt insotite si de responsabilitatea personalului din reteaua sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor, prin intensificarea activitatii profesionale si implicare atenta in supravegherea evolutiilor unor evenimente la care suntem conectati concret in activitatea de zi cu zi.

Astfel personalul de specialitate (medici veterinari, medici umani, chimisti, biologi, ingineri tehnologi in chimia alimentra, ingineri zootehnisti) care activeaza in cadrul D.S.V.S.A. judetene si in laboratoarele de referinta, monitorizeaza in permanenta produsele alimentare care se comercializeaza pe teritoriul national si in activitati de import-export, prin actiuni de supraveghere, de control si expertiza de laborator, actiuni cuprinse in Programul strategic national, cu reprezentare in fiecare judet, actiuni care sunt defalcate pe fiecare unitate sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor teritoriala si pe obiective cu activitate in sectorul alimentar.

In laboratoarele de referinta, acreditate din cadrul retelei A.N.S.V.S.A. se efectueaza examene pentru supravegherea bolilor transmisibile la animale si de la animale la om, analize pentru determinarea speciei de provenienta, pentru proteina animala sau vegetala, expertizare privind incarcatura microbiana, a parametrilor fizici chimici, prezenta aditivilor alimentari, a rezidiilor, din materii prime, ingrediente, membrane si alte elemente care definesc produsele finite, prin tehnici avansate de analiza, executate de specialisti bine pregatiti profesional si cu experienta in dumeniu.

Intregul lant alimentar este monitorizat, supravegheat si verificat de personal de specialitate care activeaza la nivel de unitate din domeniul cresterii animalelor si din domeniul alimentar, la circumscriptii sanitare veterinare teritoriale si in cadrul compartimentelor de profil din cadrul D.S.V.S.A. judeteana.

In toate cazurile de neconformitati, in functie de gradul de risc, atunci cand au fost notificate situatii periculoase pentru sanatatea publica cu privire la alimente si furaje, specialistii din cadrul D.S.V.S.A.in colaborare cu operatorii economici retrag produsele de la consumul public, iau masuri pentru denaturarea lor si le dirijeaza catre o unitate de neutralizare a deseurilor.

De asemenea, toate probele, indiferent de natura acestora, la care sunt constatate substituiri, falsificari, depasiri ale limitelor specificate sau prezenta unor compusi interzisi, etichetare necorespunzatoare, sunt notificate Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor din judetul de provenienta al probelor pentru efectuarea investigatiilor si aplicarea de masuri asupra lotului de provenienta.

Implementarea acestor strategii si masuri confera populatiei consumatoare de produse alimentare de origine animala ca sanatatea nu le este pusa in pericol atunci cand se aprovizioneaza cu alimente din reteaua comerciala care functioneaza in cadrul legislatiei din domeniu, zona aflata permanrent sub controlul de specialitate.

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.