Prezenţa supermaketurilor ne-a adus retailerii care îi obligă pe procesatori să vândă la preţuri mici. Ei dictează preţul; Interactiunile dintre nutritie si performantele de reproductie ale vacilor cu productii mari de lapte; Masuri pentru prevenirea antraxului la animale; Afectiuni ale parului la animale

Tendintele economice in cresterea vacilor cu lapte solicita fermierul sa devina mai eficient in toate aspectele productiei de lapte. Principalii factori care contribuie la obtinerea de profituri sunt nutritia si reproductia vacilor, intre care exista o stransa corelatie.

reproductia_vacilor

Pentru a mentine si a spori nivelul productiei de lapte marfa intr-o ferma, vacile trebuie sa fete la intervale de cca 12-13 luni.

Tinand seama de durata gestatiei (285 de zile) si de durata involutiei uterine si a anestrului dupa fatare (45-60 de zile), inseamna ca intervalul de timp in care femela trebuie sa ramana gestanta dupa fatare este destul de scurt (20-40 de zile). Aceasta perioada se suprapune cu perioada productiei maxime de lapte. Pentru vacile care fata primavara, perioada de pregatire pentru o noua gestatie coincide cu perioada de trecere de la furajarea din stoc, cu furaje conservate, la hranirea cu masa verde, ceea ce constituie un stres pentru organism. Nivelul productiei de lapte si stresul alimentar pot influenta negativ functia de reproducere, concretizata prin lipsa manifestarii caldurilor pe o perioada mai lunga de timp (anestru dupa fatare) si rate de fecunditate scazute.

La rumegatoare, relatia dintre nutritie si reproductie este complexa, se gaseste sub controlul fermierului si trebuie evaluata cu mare atentie. Cerintele nutritionale pentru sustinerea functiilor ovarelor, a fecundatiei, nidatiei si gestatiei timpurii sunt de 30-40 de ori mai mici, comparativ cu necesarul pentru intretinere si productia de lapte. In cazul vacilor lactante, furajarea inadecvata in prima luna de la fatare, coroborata si cu rezervele energetice proprii reduse (depozite corporale de grasime), are influente negative asupra reluarii activitatii ovarelor dupa fatare si a fecunditatii.

Cel mai important aspect al nutritiei vacilor cu lapte il constituie componenta energetica a ratiei (amidon, celuloza), care influenteaza functia de reproducere. La vacile cu productii mari de lapte, deficitul energetic al ratiilor in primele saptamani de la fatare determina prelungirea intervalului de timp pana la primul estru, scaderea fecunditatii, cresterea numarului de insamantari per gestatie si prelungirea intervalului de timp de la fatare pana la o noua gestatie. Bilantul energetic negativ are consecinte negative mai insemnate la vacile care sunt la a treia lactatie (cand productia de lapte este maxima) si la vacile batrane. Dupa fatare, la vacile cu lapte se constata cresterea lenta a aportului energetic prin ratie datorita consumului mai redus de furaje, cresterea rapida a productiei de lapte si cresterea consumului rezervelor proprii de grasime, care poate conduce la tulburari de metabolism (acetonemie). S-a estimat ca peste 80% dintre vacile cu lapte trec printr-un bilant energetic negativ in prima luna de lactatie, deoarece cerintele energetice pentru productia de lapte nu pot fi asigurate numai prin aport alimentar. Slabirea femelelor in prima luna de la fatare si in timpul repausului mamar contribuie la scaderea fecunditatii si la prelungirea intervalului de timp de la fatare pana la o noua gestatie.

In vederea reducerii duratei si amplitudinii bilantului energetic negativ dupa fatare, se pot introduce in ratie surse suplimentare de grasime (boabe de soia, grasime animala protejata). Hranirea suplimentara cu sortimente furajere bogate in grasimi, imbunatateste si performantele de reproductie. Administrarea sortimentelor furajere bogate in grasimi reduce consumul de furaje, de aceea se recomanda numai dupa o luna de la fatare.

Potentialul genetic pentru productia de lapte a vacilor a crescut foarte mult. Uneori exista tendinta furajarii vacilor cu ratii bogate in proteina, in vederea sustinerii sau cresterii productiei de lapte, dar aceasta conduita este asociata cu scaderea unor indici de reproductie. Rumegatoarele pot compensa, intr-o anumita masura, aportul proteic mai redus al ratiilor, prin reciclarea in rumen a ureei care rezulta din metabolismul proteinelor. Vacile hranite cu exces de proteine au nivele ridicate de uree in sange si in lapte, pH-ul uterin este scazut si, in consecinta, fecunditatea este mai scazuta.

Elementele minerale au un rol foarte important pentru functia de reproducere a femelelor. Acestea sunt clasificate in macroelemente (calciu, fosfor, potasiu, sodiu, clor, sulf magneziu) si in microelemente (fier, iod, mangan, zinc, seleniu, cupru, cobalt). Elementele minerale care influenteaza functia de reproducere la vaci fac parte, in special, din grupa microelementelor (mangan, seleniu, iod, zinc, fier), dar si carentele in calciu si, mai ales in fosfor, afecteaza fertilitatea femelelor. Suplimentele minerale pot influenta functia de reproducere la femele prin corectarea reactiei mediului uterin, imbunatatirea fecunditatii, reducerea mortalitatii embrionare si sporirea intensitatii manifestarii estrului.

Tot ceea ce intreprinde fermierul pentru a mari consumul de furaje in primele doua luni de lactatie va determina imbunatatirea ratelor de fecunditate si reducerea intervalului de timp de la fatare pana la o noua gestatie. In primul rand, fermierul trebuie sa grupeze vacile pe stari fiziologice, sa le furajeze diferentiat, asigurandu-se o mai mare atentie celor in repaus mamar (ultimele doua luni de gestatie) si celor recent fatate. Al doilea aspect il constituie ratiile furajere care trebuie alcatuite in asa fel incat sa asigure glucide usor fermentescibile in rumen (concentrate), furaje fibroase si proteine nedigerabile in rumen pentru a mentine sanatatea rumenului. In amestecurile de concentrate trebuiesc introduse suplimente vitamino-minerale specifice vacilor cu lapte.

Cheia mentinerii in limite normale a fertilitatii vacilor cu productii mari de lapte este sa va asigurati ca vacile nu sunt prea grase inainte de fatare, sunt hranite cu ratii echilibrate in toti principii nutritivi, cu un aport energetic corespunzator productiei de lapte, care sa stimuleze consumul de furaje pe parcursul primelor doua luni de lactatie si sa monitorizati indeaproape tulburarile metabolice care pot sa apara in primele zile sau saptamani de la fatare (acetonemia, hipocalcemia). Cresterea consumului de furaje poate fi stimulata prin sporirea palatabilitatii furajelor (imbunatatirea gustului), prin metode specifice de preparare.

In concluzie, exista probleme reale de fertilitate la vacile cu lapte, aceste probleme se inmultesc odata cu cresterea productiei de lapte, mai ales daca vacile nu sunt furajate la nivelul potentialului lor productiv. De aceea, daca doriti sa aveti in ferma vaci cu productii mari de lapte si sa va confruntati cu putine probleme de reproductie, apelati la serviciile unui specialist in nutritia animalelor.

Prezenţa supermaketurilor ne-a adus retailerii care îi obligă pe procesatori să vândă la preţuri mici. Ei dictează preţul

ferma-de-vaci

Numărul de bovine a scăzut între 2006, ultimul an înainte de aderarea la Uniunea Europeană, şi până în 2016 de la 2,9 milioane până la 2,1 milioane, iar producţia de lapte per capita a scăzut de la 305 litri în 2006 până la 248 de litri în 2016, în timp ce numărul de supermarketuri din economie a crescut de la 271 în 2006 la 1.692 în 2016, arată o analiză a ZF pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Aceste date sunt relevante în contextul dis­cuţiilor privind aşa-numita lege a supermar­keturilor, adoptată la presiunea producătorilor români şi mai ales a fermierilor cu vaci de lapte. Legea prevede ca 51% din marfa prezentată la raft să fie din lanţul scurt de aprovizionare, adică în primul rând producători locali.

Datele INS arată cum în timp ce suprafeţele moderne de comerţ au crescut exponenţial în ultimii 10 ani după aderarea la Uniunea Europeană, numărul de vaci de lapte a scăzut, iar importurile de lapte, de brânză, caşcaval unt şi chiar zer au crescut exponenţial  între 2006 şi 2015.

„Părerea mea este că fermierii au avut de pierdut din cauza expansiunii retailerilor pentru că supermaketurile îi obligă pe procesatori să vândă la preţuri mici, prin taxele de raft pe care le impun. În plus, importă o mare parte din laptele vrac din Polonia la preţuri de ne mirăm noi cum produc polonezii aşa ieftin, îl duc la procesatorii români şi le cer să-l transforme în brânză, lapte procesat, sub marca proprie, cum face şi Metro cu brandul Aro”, a declarat pentru ZF unul dintre cei mai mari crescători de vaci de lapte, sub protecţia anonima­tului, de teamă că nu o să mai aibă cui să vândă laptele.

Importul de lapte a crescut de aproape trei ori în 10 ani, de la 6,5 mil. euro în 2006 la 18,6 mil. euro în 2015, iar importul de iaurt a crescut de aproape şapte ori, de la 3,7 mil. euro în 2006 la 25,6 mil. euro în 2015.

În 2006 România importa zer de 5,1 mil. euro, iar în 2015 importurile au ajuns la peste 9 mil. euro. Cu un an înainte de aderarea la UE România importa unt de 10 mil. euro, iar în 2015 a importat de 2,5 ori mai mult, potrivit INS.

Importurile de brânzeturi au crescut de peste 9 ori în zece ani, de la 15,3 mil. euro în 2006 la 142,6 mil. euro în 2015, o creştere exponenţială.

Per total, importurile de lapte şi brânzeturi au crescut de peste 5 ori în zece ani, de la 40,9 mil. euro în 2006 la 221,6 în 2015, generând un deficit comercial de aproape 140 mil. euro în 2015.

Şi fermierii români au reuşit să îşi crească valoarea exporturilor în această perioadă, potrivit INS. Exportul total de lapte şi brânzeturi a crescut tot de 5 ori în zece ani, de la 15,4 mil. euro în 2006 la 82,7 mil. euro în 2015.

Un producător de lactate din Covasna susține că retailerii au inventat noi taxe pentru a ocoli legea supermarketurilor

lactate
Adrian Broanar, unul dintre cei doi acţionari români ai fabricii de lactate Producţie Milkcom din judeţul Covasna, susţine că retailerii „au inventat“ noi taxe sub formă de discounturi şi retururi pentru a ocoli „legea supermar­keturilor“ (Legea 150/2016) care le interzice acestora încasarea de taxe şi servicii de la furnizor.
„Principalele dificultăţi pe care le-am  întâmpinat în 2016 au fost legate de bâlbâielile legislative generate de neaplicarea Legii 150/2016. În luna iulie au fost anulate toate taxele, urmând ca la finele lunii septembrie acestea să fie transformate în risturne şi discounturi, iar sub presiunea excluderii din lanţurile de magazine am fost nevoiţi să acceptăm plata acestora. De asemenea, doi dintre retailerii cu care lucrăm ne-au exclus de la raft produsele vândute cu brand propriu procesator, cerându-ne orientarea spre marca proprie a magazinului“, a declarat pentru ZF Adrian Broanar, director de producţie şi acţionar al companiei Producţie Milkcom.
Producătorul de lactate marca Milkcom procesează zilnic câte 40.000 de litri de lapte, materie primă care provine de la fermele din judeţele Braşov şi Covasna şi pe care o transformă în brânzeturi şi alte produse lactate.

Afectiuni ale parului la animale

Afectiuni ale parului la animale de companie si de fermaAlopecia inseamna pierderea partiala sau totala a parului, lanii sau penelor sau absenta lor congenitala. Alopecia poate fi localizata (areata), circumscrisa pe zone mai mult sau mai putin delimitate, sau poate fi difuza, generalizata. Pielea poate fi nemodificata sau poate prezenta un usor eritem, cu sau fara pigmentare.

In formele secundare, se constata fireste, si simptomele afectiunii primare, inclusiv modificarile proprii ale pielii. In alopecia hormonala, frecventa la femele in hiperestrogenism, in hipotiroidism, in excesul de secretie de prolactina si altele, alopecia este simetrica si incepe prin trichorexie, pe laturile toracelui si abdomenului. De aici ea se poate extinde in alte zone, dar mai adesea ramane localizata. Diagnosticul este simplu, dar este lipsit de semnificatie cata vreme nu se stabileste etiologia.

Alopecia poate fi congenitala, poate fi un caracter de rasa la caini, poate fi efectul unei gene autosomale recesive la vitei, sau consecinta unor disendocrini sau a unor carente alimentare ale animalelor gestante. Alopecia castigata este in general destul de rara. Ea se poate datora unor cauze numeroase, intre care: boli de nutritie si metabolism (alopecie nutritionala), boli endocrine (hipotiroidism, sindromul crushing, diabet, hipogonadism) sau intoxicatii (Hg, As, Th, Se).

Ea poate fi si urmarea actiunii radiatiilor, a tratamentului cu medicamente antimitotice la caini sau chiar actiunilor mecanice exercitate asupra pielii de harnasament. Alopecia poate evolua secundar unor boli infectioase (gurma, pleuropneumonie la cai, boala carre, hepatita rubarth la caini), stari alergice etc. O terapie simptomatica eficienta a alopeciei nu pare sa fie pusa la punct. De aceea se pune mare pret pe inlaturarea factorului primar, atunci cand el poate fi indentificat. Tratament local poate fi incercat prin frictii cu solutie alcoolica de rezorcina, pilocarpina sau cu chinina. Pe cale generala s-au obtinut rezultate bune prin administrarea orala de arsenicale (licoare Fowler), de vitamine B, mai ales biotina.

Prin Trichorexie se intelege ruperea firului sau firelor de par, fie in lungul axului longitudinal, fie la nivelul unor mici nodozitati care apar pe traiectul firului de par si unde are loc o veritabila dezlipire a straturilor acestora. Consta in aparitia unor deformari sferice sau fusiforme pe traiectul firului de par, unde la lupa sau la microscop se constata despicarea acestuia in mai multe segmente longitudinale. Rezistenta este minima la acest nivel, astfel incat ruperea firului se produce cu usurinta, bontul pastrand un aspect de pamatuf, iar intreaga zona unde firele de par sunt afectate (boala este rareori generalizata) lasa impresia ca parul a fost retezat. Pielea este uzual normala, rareori prezinta hipercheratoza. Pruritul este un simptom frecvent, care contribuie dealtfel prin grataj la ruperea firelor de par. Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe aspectului particular al firelor de par, evolutia fiind foarte lenta, cu ameliorari si recidive fecvente. Cauza sau cauzele trichorexiei sunt necunoscute. Este cert ca din momentul despicarii parului, orice actiune mecanica, inclusiv cele legate de igiena corporala, pot provoca ruperea firelor de par pe anumite zone. S-au incriminat factori hormonali sau chiar bacterieni, dar se pare ca nici unul din acestia nu este primar. Terapia va consta in tunderea parului si aplicarea locala de unguente cu ichtiol 20-30%, balsam de Peru si vitamine din grupul B.

Seboreea, respectiv secretia excesiva a glandelor sebacee, se manifesta printr-un strat grasos uleios care imbacseste parul. Seboreea poate fi uleioasa, sau sub forma de pelicule de dimensiuni variabile, cu aspect furfuraceu. Seboreea uscata, poate fi generalizata sau localizata. Ea se intalneste in general rar la animale, ordinea incidentei find urmatoarea: taurine, ovine, cabaline, caini, etc.

Seboreea uscata, forma cea mai des intalnita la animale, are la caini urmatoarele localizari de predilectie: inapoia urechilor, pe laturile gatului, pe spete si este rareori generalizata. Sebumul se usuca sub forma unor cruste galbui cu consistenta grasoasa, care se elimina succesiv. La cai seboreea uscata este in final generalizata pornind initial de la o zona limitata, de unde se extinde apoi treptat, pana cand intreaga suprafata a pielii pare acoperita cu cruste cenusii, unsuroase la palpatie si care exhala un miros ranced.

Concomitend se constata alopecie. La bovine, seboreea uleioasa care aglutineaza perii, poate sa nu aiba nici o seminificatie patologica, constituind uneori un caracter de rasa. Ovinele pot prezenta ambele forme de seboree, mai ales cea uscata, care se localizeaza la gat, spate, torace, asociata cu alopecia, ceea ce face posibila confuzia cu scabia. In ce priveste diagnosticul pozitiv este simplu, fiind necesara exluderea scabiei, care nu este caracterizata prin seboree si in care se pot detecta parazitii. Evolutia cronica poate consta in ameliorari si recidive, dar poate duce la cahexie, in primul rand la cai. Ca terapie se poate incerca sampoanele antiseboreice la caini. In general se vor practica aplicatii topice cu solutie alcoolica de rezorcina sau salicilat 2-5%. S-au obtinut rezultate prin administrarea tiosulfatului de sodiu 10 ml 10-14 zile.

Masuri pentru prevenirea antraxului la animale

prevenire antrax la animaleAntraxul (carbunele sau dalac) este o boala infectioasa comuna omului si animalelor, fiind intalnita mai frecvent la paricopitate (bovine, caprine, ovine). Este produsa de de un bacil (Bacillus anthracis), care in mediul ambiant se transforma in spori, o forma de supravietuire a acestui microb, care ii confera o rezistenta inalta la actiunea factorilor mediului extern (razele solare, substantele dezinfectante) si care favorizeaza mentinerea focarelor telurice (teritorii cu sol contaminat cu spori) pe o perioada indelungata de zeci de ani si imbolnaviri la animale mai numeroase in primavara si in anii cu precipitatii abundente.
Animalele se pot imbolnavii prin intermediul furajelor si a apei infectate, un risc major il reprezinta organele si tesuturile animalului bolnav sau care a murit de aceasta boala, inclusiv carnea, pielea, lana, oasele, coarnele, copitele.

Omul se poate contamina in timpul ingrijirii animalelor bolnave, la sacrificarea si transarea lor, prelucrarea pielii si lanii, sau la contactul tegumentelor cu solul contaminat.

Semnele clinice se manifesta prin hipertermie, precedata de tulburari generale, hiperemia mucoaselor, cordul pocnitor metalic, pulsul filiform, respiratia accelerata, dispneica, mersul oscilant, frisoane, hematurie, animalul prezinta scurgeri sanguinolente din orificiile naturale, cade in decubit, are contractii musculare, cu final letal.

Rapiditatea evolutiei simptomelor este in functie de forma bolii, respectiv supraacuta, acuta sau subacuta, finalizata cu moartea animalului in cateva ore sau la 3 – 6 zile de la debutul infectiei.

In cazul de suspiciune sau imbolnavire al unui animal, proprietarul are obligatia: 

    • sa solicite consultarea animalului /(animalelor, dupa caz) de catre medicul veterinar;
    • sa nu sacrifice a animalele bolnave fara permisiunea autorizata a medicului veterinar;
    • este interzis a fi intrebuintata in alimentatie, in scopuri tehnice, sau pentru comercializare carnea si produsele (pielea, lana, alte subproduse) provenite de la animalele bolnave;
    • utilizarea in activitate a hainelor de protectie (salopeta, sort, manusi, cizme etc);
    • gestionare corecta prin colectare, inlaturare si inactivare a deseurilor animaliere;
    • persoanele care au fost in contact cu animalul bolnav sau cu produsele provenite de la acesta, sa se prezine la medicul de familie pentru a solicita asistenta medicala de specialitate.

Antraxul este o boala care se poate prevenii prin masuri profilactice care includ actiuni si responsabilitati din partea proprietarilorr de animale, a autoritatiilor locale, in colaborare cu serviciile sanitare veterinare, respectiv:

    • Sa se comunice medicului veterinar, la data producerii, miscarile survenite in efectiv prin fatari, cumparari, vanzari, mortalitati.
    • Sa permita medicului veterinar monitorizarea starii de sanatate a animalelor din proprietate si sa anunte cazurile de imbolnaviri sau de mortalitati la speciile pe care le au in exploatatie.
    • Sa implementeze normele de biosecuritate, normele de protectie si bunastare a animalelor din exploatatiile comerciale si exploatatiile din gospodariile populatiei.
    • Respectarea legislatia privind circulatia animalelor pe teritoriul local, national si in activitatea de import-export.
    • Sa efectuieze curatirea mecanica, dezinfectia adaposturilor si actiuni de deratizare, cu unitati si personal de specialitate.
    • Implementarea legislatiei cu privire la ecarisarea teritoriului si protectia mediului, prin utilizarea spatilor de colectare a cadavrelor si a deseurilor de origine animala ce nu sunt destinate consumului uman, in scopul distrugerii la unitatea Protan.
    • Interzicerea taierii animalelor in scopul comercializarii carnii sau produselor rezultate pentru consum public, in alte locuri sau spatii decat cele autorizate sanitar veterinar,solicitand medicului veterinar examenul de specialitate.
    • Sa asigure sprijinul personalului veterinar pentru efectuarea operatiunilor de vaccinare anticarbunoasa, pentru toate cabalinele, bovinele, caprinele si ovinele, dupa implinirea varstei de o luna, in campanile organizata o data pe an, inainte ca animalele sa fie scoase la pasunat, urmata de vaccinari de complectare pentru animalele sub varsta sau care nu au fost vaccinate in campania organizata.
    • Educatia sanitara a populatiei, a personalului care lucreaza cu animalele si consuma produsele obtinute de la acestea prin:
          • Informarea, ori de cate ori este cazul, cu teme din domeniile specifice privind sanatatea animalelor si siguranta alimentelor, avand ca surse mass-media sau consultari cu personal de specialitate;
          • achizitionarea alimentelor, in special carne, numai din spatii sau unitati inregistrate sanitar veterinar, evitand comertul ”stradal”;
          • evitarea consumului de produse si subproduse de origine animala necontrolate sanitar veterinar.

CCE: Programele vizand bolile animalelor sunt, in general, solide, insa unele costuri sunt nejustificat de mari

Programe UE de combatere boli animaleIntr-un nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeana, s-a ajuns la concluzia ca programele din UE vizand bolile animalelor reusesc sa limiteze in mod adecvat raspandirea acestora, insa este dificil de stabilit daca ele sunt eficace din punctul de vedere al costurilor implicate. Desi s-au inregistrat unele succese notabile, de exemplu, scaderile inregistrate in numarul de cazuri de encefalopatie spongiforma bovina (ESB) la bovine, Curtea avertizeaza asupra caracterului insuficient al unora dintre controale si asupra faptului ca unele costuri sunt nejustificat de mari.

 

Programele statelor membre vizand eradicarea, controlul si monitorizarea anumitor boli ale animalelor au implicat fonduri UE in valoare de 1,3 miliarde de euro intre 2009 si 2014, pentru a acoperi actiuni precum vaccinarea si testarea animalelor si despagubirile acordate pentru animalele sacrificate.

 

Auditorii Curtii au efectuat vizite in sapte state membre (Irlanda, Spania, Franta, Italia, Polonia, Romania si Regatul Unit), care, impreuna, reprezinta 72 % din totalul cheltuielilor efectuate in acest domeniu. Acestia au constatat ca programele examinate contribuisera in mod adecvat la limitarea raspandirii bolilor animalelor. Abordarea adoptata de Comisia Europeana a fost, in general, solida si a fost sustinuta de o buna consiliere tehnica, de analize de risc, precum si de un mecanism pentru prioritizarea resurselor. S-au inregistrat unele succese notabile, de exemplu, scaderea numarului de cazuri de encefalopatie spongiforma bovina (ESB) la bovine, de salmoneloza la pasarile de curte si de rabie la nivelul faunei salbatice. Programele statelor membre fusesera, in general, bine concepute si puse in aplicare si dispuneau de sisteme adecvate pentru identificarea focarelor de boli animale si pentru facilitarea eradicarii lor.

 

Cu toate acestea, raportul cost-eficacitate al programelor este dificil de determinat deoarece nu exista modele disponibile cu ajutorul carora sa se poata realiza o astfel de analiza. Au existat cazuri de programe care nu fusesera monitorizate in mod suficient de catre statele membre si cazuri in care costurile au fost nejustificat de mari. Domeniile in care ramane loc de imbunatatiri includ schimbul de informatii epidemiologice si accesul la rezultatele istorice, insa aceste doua aspecte erau in curs de a fi imbunatatite. In cadrul auditului, s-a constatat de asemenea ca unele programe ar trebui sa specifice mai bine actiunile si controalele necesare.

 

„Bolile animalelor se pot raspandi rapid dincolo de granitele nationale, iar unele dintre aceste boli sunt transmisibile la om”, a aratat doamna Bettina Jakobsen, membra Curtii de Conturi Europene responsabila de raport. „O vigilenta continua si o actiune eficace la nivelul UE sunt asadar esentiale.”

 

Potrivit auditorilor, chiar daca evaluarea realizata de Curte cu privire la programele veterinare specifice a fost pozitiva, eradicarea brucelozei si a tuberculozei bovine si a brucelozei ovine si caprine reprezenta o problema persistenta pentru unele state membre.

 

Curtea recomanda Comisiei:

    • sa faciliteze schimbul de informatii epidemiologice intre statele membre;
    • sa examineze daca actualul set de indicatori ar trebui sa fie actualizat, pentru a oferi o mai buna informare cu privire la activitatile de control veterinar si la raportul cost-eficacitate al programelor;
    • sa introduca in mod sistematic, acolo unde este relevant, aspectul privind fauna salbatica in programele veterinare viitoare; si
    • sa sprijine statele membre in aprovizionarea cu vaccinuri, acolo unde se justifica din punct de vedere epidemiologic.

 

Raportul special nr. 6/2016, intitulat „Programele de eradicare, control si monitorizare vizand limitarea raspandirii bolilor animalelor” este disponibil in 23 de limbi ale UE pe site-ul eca.europa.eu.

Dermatoza Nodulara Contagioasa si nevoia de vaccinare voluntara preventiva

Vaccinare voluntara preventiva Dermatoza NodularaIn cursul zilei de ieri, 10.05.2016, i-am insotit pe domnul Serban Nicusor, presedinte ACV HolsteinRo, si dr. Cosmin Ghencioiu la o intalnire de lucru cu presedintele ANSVSA, domnul dr. Radu Roatis Chetan, vicepresedintele ANSVSA, dr. Mihai Ponea, domnul consilier al presedintelui ANSVSA, academician Nicolae Manolesc si reprezentanti ai Directiei pentru Sanatatea Animala din cadrul ANSVSA.

Reprezentantii HolsteinRo au sustinut faptul ca, avand in vedere situatia din ultima perioada, din tari precum Israel, Turcia, Macedonia, Grecia si mai nou Bulgaria, privind diagnosticarea Dermatozei Nodulare Contagioase, si riscul crescut de extindere a acestei boli in fermele comerciale din tara noastra, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

1. Situatia in Grecia, Turcia si Bulgaria este:

    • Grecia 2015: Animale Susceptibile: 6.033 / Animale omorate: 6.003
    • Grecia 2016: Animale Susceptibile: 7.658 / Animale omorate: 7.604
    • Turcia 2015: Animale Susceptibile: 182.725 / Animale omorate: 129
    • Bulgaria 2016: Animale Susceptibile: 589 / Animale omorate: 589

Sursa: Oficiul International de Epizootii (http://www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/Diseaseinformation/Immsummary)

 

2. Aparitia unor focare de Dermatoza Nodulara Contagioasa in ferme industriale din Romania, prevede conform legislatiei europene actuale introducerea masurii de stamping out (omorarea intregului efectiv).

Legislatia UE mentioneaza faptul ca exista posibilitatea acordarii unor despagubiri UE pentru fiecare animal omorat care se ridica la 800 euro per animal. O eventuala suma suplimentara ar trebui sa fie acordata de la Bugetul ANSVSA / MARD insa acesta suma nu exista. Aceasta despagubire se poate acorda in termen de 4 pana la 6 luni, insa dupa cum stim valoarea de piata a unui animal (junica gestanta) este de peste 1.800 euro. Animalele omorate sunt ingropate in ferma si nu transportate spre ecarisare in centrele furnizorilor de servicii de ecarisaj.

In aceste conditii, aparitia unui focar intr-o ferma industriala ar conduce la falimentul fermelor pentru ca:

    • Se distruge un efectiv matur, in productie, plus tineretul si se acorda o despagubire de cca 40% din valoarea reala a animalelor.
    • Se blocheaza contractele de furnizare a laptelui pentru o perioada de 10 – 16 luni, iar in conditiile actuale ale pietei acest lucru este dramatic.
    • Pentru o perioada de 10 – 16 luni se va opri livrarea de lapte, ceea ce inseamna imposibilitatea totala de a achita credite, rate leasing pentru utilaje, impozite si salarii.

 

3. Diagnosticarea unor focare de Dermatoza Nodulara Contagioasa in Romania, urmata de o procedura standard de autorizare a unui vaccin ar conduce la cresterea riscului de aparitie a unor noi focare.

 

4. In imediata vecinatate a granite de sud a Romaniei, se afla o concentrare mare de ferme de vaci, cu sute de salariati. Toate aceste ferme, sunt supuse unor riscuri iminente avand in vedere imposibilitatea protejarii prin masuri nespecifice precum dezinsectia in zona Dunarii.

 

5. Producatorul de vaccinuri, Intervet Romania, parte componenta a grupului farmaceutic Merck (singurul producator international de vaccin cu facilitati logistice in Emisfera Nordica – mai este un laborator de stat in Africa de Sud) si-a aratat disponibilitatea de a oferi spre vanzare fermierilor din Romania vaccinul pentru imunizare impotriva Dermatozei Nodulare Contagioase, conform documentelor anexate.

Cu toate ca exista un set de masuri nespecifice, asa cum mentionam anterior, riscurile iminente de imbolnavire la care sunt supuse animale din fermele crescatorilor romani de vaci ne-a determinat sa solicitam constituirea de urgenta a unui stoc national de vaccin si oferirea posibilitatii de VACCINARE VOLUNTARA PREVENTIVA pentru toti fermierii interesati, care isi asuma din punct de vedere financiar achizitia de vaccin.

Intelegem, si suntem mahniti, ca exista un curent indreptat impotriva acestei solicitari, curent sprijinut de catre reprezentantii catorva dintre comerciantii de animale. Acestia vehiculeaza ideea inregistrarii unor reduceri a vanzarilor/exporturilor ca urmare a introducerii acestei masuri de vaccinare, masura vitala de protectie a efectivelor de vaci matca.

Domniile lor speculeaza o prevedere a legislatiei europene care prevede faptul ca mai intai trebuie sa apara un focar si abia ulterior se poate incepe vaccinarea.

Exista insa si traderi de animale, cu investitii foarte mari in judetele Prahova si Calarasi, care ne-au contactat insistand asupra pericolului reprezentat de boala si a necesitatii vaccinarii.

Bazandu-ne pe discernamantul autoritatilor sanitar veterinare din Romania speram ca acestea sa puna pe primul plan interesele producatorilor romani, a fermierilor care produc pentru piata romaneasca si familiile romanilor si nu vor fi vulnerabile la puterea de persuasiune a unor comercianti. Speram in egala masura ca autoritatile sanitar veterinare romane vor apara cu buna credinta interesele fermierilor romani.

Asteptam cu maxim interes raportul sedintei de lucru a Comisiei – pe tema Dermatozei Nodulare Contagioase – la care participa astazi si maine, doamna dr. Ioana Alexandra Neghirla.

Orice intarziere cauzata de proceduri interne, specific oricarei institutii, se poate solda cu pierderi foarte importante pentru producatorii de lapte romani.

Dermatoza nodulara virala a rumegatoarelor – Reguli pentru fermieri

Dermatoza nodulara virala a rumegatoarelor - Reguli pentru fermieriDermatoza nodulara virala a rumegatoarelor afecteaza bovinele (bovine si bubaline) de toate varstele si este produsa de un virus din familia Poxviridae, genul Capripoxvirus*. Virusul este transmis in mod mecanic, prin vectori (tantari, muste care ciupesc si capuse), dar si prin contactul direct cu animalele infectate, prin leziuni ale pielii, saliva, scurgeri nazale, lapte sau material seminal, sau indirect, prin apa si furajele contaminate.

Boala se manifesta prin febra si prin aparitia unor noduli pe corp, inclusiv bot, nari, cap, gat, spate, picioare, scrot, perineu, uger, coada, pleoape si la nivelul mucoaselor nazala si bucala. Acesi noduli pot exprima scurgeri de lichid si pot avea un centru ulcerat.

Animalele afectate pot prezenta schiopaturi si edeme severe ale pielii si subcutanate si pe abdomen si picioare. Boala mai poate determina inflamatii ale ugerului, leziuni ale sfarcurilor mamelei, precum si avort, infectii intrauterine, sterilitate temporara sau permanenta, atat la tauri, cat si la vaci.

*Agentul etiologic al dermatozei nodulare contagioase a bovinelor este un virus din fam. Poxviridae, genul Capripoxvirus. Acestea sunt virusuri de dimensiuni mari si sunt foarte strans inrudite antigenic cu virusul variolei ovine, de care nici nu pot fi deosebite prin testele serologice obisnuite. Sunt virusuri foarte rezistente la actiunea agentilor fizici si chimici. Temperatura de 55°C le distruge in doua ore, iar cea de 65°C in 30 min. Mediul intens alcalin sau intens acid le distruge. De asemenea, le distruge formolul 1%, eterul 20%, fenolul 2% si unii detergenti. Au o rezistenta remarcabila in mediul ambiant. In tesuturile cutanate necrozate si uscate rezista cel putin 33 de zile.

 

Dermatoza nodulara virala a rumegatoarelor - identificarea bolii

 

Masurile pe care trebuie sa le respecte fermierii

In vederea evitarii introducerii bolii dermatoza nodulara virala a rumegatoarelor in exploatatii fermierii trebuie sa evite:

    • Miscarea neavizata a animalelor intre ferme si, in special, introducerea de animale noi cu status epidemiologic necunoscut;
    • Contactul direct sau apropierea de animalele fermierilor din vecinatate;
    • Schimburile de autovehicule, masini, echipament, furaje si asternut intre ferme;
    • Miscarea necontrolata a muncitorilor intre ferme sau in zone ale fermei, in care nu trebuie sa aiba acces;
    • Vizitatorii in ferme sau vehicule straine – oameni, animale de companie, echipamente si vehicule;
    • Contaminarea prin intermediul animalelor din mediul salbatic, pasarile salbatice si vermina (insecte, rozatoare etc);
    • Consumarea, de catre animalele scoase la pasunat, a apei din rauri si balti;
    • Scoaterea la pasunat a animalelor impreuna cu animale din exploatatii necunoscute;
    • Targurile de animale neavizate de autoritatile veterinare.

 

Evolutia focarelor de dermatoza nodulara a bovinelor in Bulgaria

Pana la aceasta data, in Bulgaria au fost confirmate 55 de focare de dermatoza nodulara contagioasa a bovinelor (Lumpy Skin Disease).

Regiunile in care evolueaza boala sunt: Haskovo, Stara Zagora, Blagoevgrad, Plovdiv, Smolyan si Kyustendil.

ANSVSA a luat masuri pentru informarea, instruirea si pregatirea autoritatilor veterinare judetene pentru interventia in cazul focarelor de boala si a informat fermierii crescatori de bovine despre evolutia bolii si masurile pe care trebuie sa le respecte.

ANSVSA continua activitatile destinate pregatirii actiunilor de interventie pentru controlul teritoriului national.

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.