Totul despre CIUPERCILE ALIMENT SI MEDICAMENT- Autor: Dr. ing. Ioana Tudor- www. totuldespreciuperci. blogspot. ro… B) CIUPERCILE DIN FLORA SPONTANA A ROMÂNIEI…C) TEHNICI INOVATIVE PENTRU OBTINEREA DE ALIMENTE CU MARE VALOARE NUTRITIVĂ ( Cultura ciupercilor Pleurotus spp.)… D ) Champignon sau Agaricus bisporus…

ioUna dintre personalitatile  de referinta  ale cercetarii agricole din Romania este doamna dr ing TUDOR IOANA, născută în comuna Buturugeni, jud. Giurgiu.ciu

CIUPERCILE ALIMENT SI MEDICAMENT- Autor: Dr. ing. Ioana Tudor- www. totuldespreciuperci. blogspot. ro… B) CIUPERCILE DIN FLORA SPONTANA A ROMÂNIEI…C) TEHNICI INOVATIVE PENTRU OBTINEREA DE ALIMENTE CU MARE VALOARE NUTRITIVĂ ( Cultura ciupercilor Pleurotus spp.)…D ) Champignon sau Agaricus bisporus…

După absolvirea Liceului Agricol Dragomireşti Vale   si a  Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, Bucureşti, Facultatea de Horticultură,a   parcurs aproape toate treptele specific e afirmarii profesionale,  specifice vremurilor trecute… Acum in calitate de  Cercetător ştiinţific gradul II şi lector -curs de ciupercar,poate fi considerata -„mama ciupercarilor” din Romania . După ce a obţinut titlul ştiinţific –dr.in ştiinţe agronomice, specializarea Legumicultură, 1998, cu teză: “Optimizarea factorilor biologici şi Tehnologici la Pleurotus spp. -in vederea obţinerii unor producţii ridicate cu un consum minim de energie”, şi după activitatea de cercetare în cadrul Institutului de Cercetări pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, Institutul de Cercetări pentru Legumicultură Şi Floricultură –Vidra (Ilfov), inginer şi cercetător ştiinţific gradul II; inspector aprobator în certificarea loturilor semincere de Legume, inspector de specialitate gr. ll la Oficiul Judeţean de Consultantă Agricolă Ilfov, s-a concentrat spre “dragostea” dintii – lector al cursului pentru Specializarea în meseria de ciupercar. Fără a mai vorbi despre funcţiile de Director tehnic la…

S.C. Milenium S.R.L. Fierbinţi, jud Ialomiţa, inginer consultant şi lector al cursului pentru Specializarea în meseria de ciupercar la S.C. Carmen’s, S.R.L.din Com. Hotarele, jud. Giurgiu, la S.C. Divers Piteşti S.R.L. jud. Argeş, ori despre activitatea desfăşurată la o sumedenie de Proiecte, Redacţia Revistei Informaţii Agrorurale îi  acorda Diploma de Excelenta si ii rămâne recunoscătoare pentru acest model de OM ,de Cercetator,de Profesionist.De aceea ,vă invităm să adulmecaţi mireasma unei munci responsabile şi durabile  a doamnei dr.ing. Tudor Ioana (Detalii  puteti citi la finalul acestui material-CURRICULUM VITAE0w

( Nelipsite din acest material sunt,printre altele, si :MICELIUL DE CIUPERCI. SUŞE ŞI HIBRIZI –Ghid de producere a miceliului-în sistem intensiv şi clasic…CULTURA CIUPERCILOR PENTRU ÎNCEPATORI…CULTURA CIUPERCILOR  PLEUROTUS SPP.).. TRUFE – Tuber spp, ciuperci  etc…..POEZIE   de Paul Corneliu Bodiu)

jjj

Ciupercile sunt talofite formate din celule nucleate, lipsite de pigmenţi asimilatori şi de plastide, din această cauză având o nutriţie heterotrofă. 

Studii întreprinse de-a lungul timpului menţionează că ciupercile, pe lângă caracteristicile ce ţin de lumea plantelor, au şi unele proprietăţi ce le apropie de regnul animal.

Faraonii considerau  ciupercile hrană de la Dumnezeu sau mâncare pentru zei. Într-un mormânt al faraonului Amenemhet de la anul 1450 î.Hr. s-au găsit şi desene cu ciuperci. Egiptenii considerau că cei ce consumă ciuperci devin nemuritori. Vechii egipteni credeau, în conformitate cu hieroglifele de acum 4600 ani , că ciupercile contribuie la prelungirea vieții și chiar la nemurire. Aroma delicioasă a ciupercilor a intrigat faraoniit atât de mult încât aceștia au decretat că ciupercile aparțin numai regilor şi nici un om de rând nu avea voie să le atingă vreodată.

Legendele ca în orice alt domeniu  au însoţit şi ciupercile. Se credea despre ele că sunt produsul întâlnirii unei raze de soare cu o picătură de rouă. Chinezii sunt deţinătorii cunoştinţelor despre ciuperci încă din  anul 533 î.Hr. Primele consemnări scrise despre ciuperci, ajunse la noi se referă la ciupercile Agaricus spp. şi datează din secolul I î.Hr.

Primele culturi de ciuperci în ţara noastră au fost tot de Agaricus spp. începând cu anul 1950 iar în anul 1962 s-a produs pentru prima dată miceliu, pe suport clasic, renunţându-se la import.

 

Repartitia speciilor de ciuperci pe Terraaq

După datele oferite de FAOSTAT din anul 2009, ţara noastră s-a clasat pe locul 27 în rândul ţărilor producătoare de ciuperci, după producţia totală obţinută.

 

CIUPERCILE în general sunt singurele organisme ce consumă celuloză şi o transformă în hrană umană. Ele au şi un rol vital în menţinerea sănătăţii ecosistemelor. Sunt un fel de fabrici de enzime ce descompun majoritatea tipurilor de deşeuri organice. Alături de bacterii, ciupercile aduc deşeurile la carbon, hidrogen şi azot şi diferite minerale ce intră în circuitul biologic al plantelor, insectelor şi altor organisme. Fiecare specie de ciuperci are setul ei specific de enzime ce pot face o descompunere primară, secundară sau terţiară fiind considerate gunoierii regnului vegetal.

După erupţia vulcanului Sf. Elena în 1980, ciupercile au fost primele organisme care au recolonizat vulcanul.

Ciupercile sunt plante inferioare, fără clorofilă, uni sau pluricelulare, de mărimi şi forme foarte variate, răspândite pe tot globul, în diferite medii de cultură. Ciupercile, pe lângă caracteristicile ce ţin de lumea plantelor, au şi unele proprietăţi ce le apropie de regnul animal. Aceste deosebiri sunt concentrate în următoarele 5 puncte:

  1. Membrana celulelor conţine chitină, caloză, compuşi pectici şi, în rare cazuri – celuloză. Chitina este o substanţă asemănătoare, din punct de vedere chimic cu celuloza, însă caracteristică regnului animal, intrând în alcătuirea unor insecte, a carapacei broaştelor ţestoase, a unor crustacee etc.
    b. Produsele de rezervă din celulă sunt reprezentate prin glicogen şi uleiuri grase, dar niciodată nu se găseşte amidon. Glicogenul este caracteristic de asemenea, celulei animale, fiind prezent în muşchi, ficat etc., constituind rezerva de glucide a organismului. Prezenţa glicogenului în ciuperci, substanţă caracteristică regnului animal, face ca acestea să fie numite ,,carne vegetală”. Ciupercile sunt sărace în grăsimi (1-2,2%), iar acestea sunt numai sub formă nesaturată şi combinată (agaricine, lecitine, ergosterine, fosfatide). Ciupercile conţin puţin sodiu, nu conţin colesterol.
  2. c. Lipsesc pigmenţii clorofilieni, din care cauză ciupercile sunt heterotrofe (saprofite şi parazite). Şi animalele folosesc drept hrană substanţe organice preparate de alte organisme. Plantele superioare sunt autotrofe, adică îşi prepară singure hrana prin cunoscutul proces de fotosinteză.
  3. Ciupercile sunt în general descompunători de materie organică.
  4. Au o creştere nelimitată şi sunt imobile.

Ciupercile au fost apreciate în toată lumea atât ca aliment cât şi ca medicament, timp de mii de ani, dar până nu de curând în Occident ciupercile erau asociate cu otrava.

Dar recentul interes asupra ciupercilor dat de către asiatici  arată că această atitudine poate fi schimbată. Mulţi specialişti în zilele noastre au început să studieze plantele, ierburile şi astfel sursele de suplimente alimentare au fost sporite.

Ciupercile au unele însuşiri ce le recomandă în dietă precum :qw

– conţin puţine calorii , 13 kcal/kj în 100 g ciuperci proaspete ;

– conţinut scăzut de sodiu, grăsimi şi nu conţin colesterol;

– constituie o bună sursă de minerale printre care în special potasiul;

– conţin o bună sursă de vitamine, printre care se remarcă cele din grupa B; vitamina D este un grup de substanţe prezente în organismele animale, iar dintre plante numai în ciuperci – din acest grup, cea mai importantă este vitamina D2 – calciferol, al cărui rol esenţial este resorbţia calciului şi fosforului alimentar.

– Proteinele din ciuperci sunt superioare multor proteine din alte vegetale, având în vedere conţinutul în aminoacizi esenţiali.  Proteinele din ciuperci sunt uşor digerabile. —– Proteinele din ciuperci au o structură asemănătoare cu cea din cazeina laptelui, albumina din ou, gliadina din grâu, fiind alcătuite din aceiaşi aminoacizi esenţiali precum leucina, isoleucina, treonina, arginina, valina, metionina, fenilalanina, histidina, lizina, triptofanul. De asemenea, proteinele din ciuperci sunt comparabile cu cele din carne şi chiar dacă, din punct de vedere cantitativ, ciupercile conţin mai puţine proteine decât carnea, ele sunt suficiente pentru organismul uman, fapt pentru care pot fi considerate un aliment complet.

Conţinutul în proteină la ciupercile proaspete este de 3-5% în funcţie de specie şi hibrid. – În structura proteinelor complexe sunt prezenţi 18 aminoacizi din care 8 esenţiali.

– Uleiurile eterice sunt substanţe cu aspect uleios, volatile, cu miros pronunţat caracteristic fiecărei specii de plante, inclusiv ciupercilor. Prin conţinutul unor astfel de substanţe, ciupercile împrumută mirosul specific mâncărurilor pregătite din ele, contribuind la ridicarea valorii lor alimentare.

În urma unor analize s–a stabilit că 100-200 g ciuperci uscate consumate de către om într-o zi, pot înlocui consumul de carne şi-i asigură un echilibru azotat normal.

Substanţele minerale (0,5-1,5%) din ciuperci reprezintă acea parte dintr-un organism (viu sau mort) care rezultă după eliminarea apei prin evaporare şi arderea substanţelor organice;

Substanţele minerale determinate în cenuşă sunt: potasiul, fosforul, siliciul şi calciul în cantităţi mai mari, apoi fierul, cuprul, magneziul, sodiul, clorul ş.a. în cantităţi mai reduse. Dar cel mai semnificativ este seleniul, care nu se găseşte în prea multe fructe sau legume. Cu mai mult de 90% conţinut de apă, adăugarea ciupercilor la mesele tale zilnice te poate face să te simţi sătul fără să creşti conţinutul caloric.

Seleniu şi Zn – un alt element ce ajută contra stresului, au fost găsite în 190 de specii de ciuperci din 21 familii şi 56 genuri. În organism, seleniul are rolul de a neutraliza radicalii liberi.

În prezent oamenii trăiesc într-un stres continuu, în condiţii de poluare fără precedent, consumă alimente artificiale cu multe ingrediente chimice, ceea ce duc la slăbirea sistemului imunitar. În aceste  condiţii a scăzut  rezistenţa naturală a organismului şi a crescut  predispoziţia la boli.                                                                                              Alimentaţia tradiţională din ţara noastră bazată pe consum de carne de porc adică proteină animală şi grăsimi saturate face ca numărul afecţiunilor cardiace şi de metabolism să fie în continuă creştere. Dacă luăm în calcul  unele boli ce au apărut în ultima perioadă la animalele domestice, precum boala vacii nebune, gripa aviară, ne face să ne orientăm tot mai mult către proteina vegatală.     Produsele obţinute din ciuperci numite nutraceutical sau nutriceutice au o toxicitate scăzută, şi pot fi administrate ca suplimente alimentare în diferite diete sau chiar ca medicamente.

Ciupercile medicinale au fost folosite pentru anumite afecţiuni, de către chinezi de peste 2000 de ani.

În ultimii cca 100  de ani, s-au făcut multe progrese în medicină prin utilizarea organismelor inferioare cum sunt mucegaiurile, drojdiile şi ciupercile. Primele antibiotice se cunoaşte că au fost extrase din mucegaiurile produse de ciuperci. Penicilina, tetraciclina şi euromicina au provenit din mucegaiuri produse de unele specii de ciuperci.

Mai aproape de zilele noastre, s-a reuşit nerespingerea de organe în cazul transplanturile cu ajutorul medicamentului CYCLOSPORINA, extras dintr-o insectă ce creşte în simbioză cu o specie de ciupercă  Macromyceta.wwq

Din studii recente se poate afirma că ciupercile sunt probiotice, adică ajută organismul să se întărească şi să lupte împotriva bolilor până îşi recapătă rezistenţa naturală. Ciupercile de asemenea mai pot fi folosite ca potenţiatori ai apărării organismului ce stimulează sistemul imunitar să se apere.

Din miceliu se extrag diferite polizaharide ce intră în componenţa diferitelor suplimente fie sub formă uscată, deshidratate sau ca extracte în alcool.  Aceste  produse au o largă utilizare în alte ţări ca : suplimente alimentare, energizante, anticancerigene, de stimulare a proceselor neuronale, imunomodulatoare, antimicrobiene, antivirale şi nu în ultimul rând de diminuare a proceselor de îmbătrânire.

Compuşii extractibili din ciuperci care în prezent constituie obiectul a numeroase cercetări: s-a stabilit că B-glucanii  potenţează însuşirile imunomodulatoare având puternice proprietăţi antitumoarele.

Derivaţii ergosterolilor, sunt  un foarte puternic antioxidant natural cu o capacitate antioxidantă ridicată. Extractele de ciuperci constituie în prezent o bază de obţinere nu numai pentru medicaţia anticancerigenă, dar şi pentru acţiuni antiinflamatoare, antivirale, hipoglicemice şi antitrombotice.

Chitina, polimer al N-acetilaminei cu însuşiri certe de inhibare antitumorală.

Se preconizează ca în prezent să se combine terapia cu polizaharide din ciuperci cu antibiotice ca alternativă la vaccinuri. Polizaharidele din ciuperci sunt lipsite de modificatori ai răspunsului biologic. S-a mai evidenţiat de asemenea că polizaharidele din ciuperci nu atacă direct celulele canceroase, dar produc un efect antitumoral propriu.

Cu extracte din Pl.ostreatus şi Pl. eryngii  s-a produs PROVASTIN  care are proprietăţile  de a preveni infarctul de miocard, previne ateroscleroza, scade colesterolul şi este şi un supliment alimentar. Din altă specie de ciuperci Tremella mesenterica s-a obţinut TREMELLASTIN ce se administrează ca adaptogen pentru o sănătate bună şi vitalitatea organismului.

În anul 2005 un grup de cercetători din S.U.A. statul Pensilvania, au descoperit că ciupercile conţin antioxidantul ergotioneină. S-a constatat că ciupercile Agaricus bisporus şi cele exotice printre care şi Pleurotus conţin acest antioxidant. În Pleurotus există aproximativ 13 mg de antioxidant la 100 g proteină adică de 40 de ori mai mult decât cantitatea  conţinută de germenii de grâu, consideraţi până acum un puternic antioxidant. Şi un alt aspect este acela că prin fierberea ciupercilor, nu scade cantitatea de antioxidant. În diferite ţări, şi ajunse chiar şi în ţara noastră se vând capsule din Fomitopsis officinalis sub denumirea de Agarikon, capsule din Ganoderma lucidum numite reishi, capsule din Grifola frondosa numite maitake, capsule din Hericium erinaceus numite Lion,s mane, capsule din Inonotus obliquus numite Chaga, capsule din Phellinus linteus numite Mesima, capsule din Trametes versicolor numite Turkey Tail, capsule din Cordiceps sinensis cu Ganoderma lucidum numite CordyChi, Capsule obţinute cu ajutorul a 7 specii de ciuperci medicinale obţinute de Stamets, numite Mushroom Blend, capsule obţinute din 17 specii de ciuperci numite My Community. Din unele specii se vinde şi extract sub formă lichidă. Nu au fost neglijate nici animalele, s-au produs şi pentru ele suplimente nutritive numite Muttrooms şi MUSH- Mushroom Blend For Pets.

 

 

 

cc

 

 

  1. Agaricus bisporus-champignon

Champignon sau  Agaricus bisporus, cea mai  cultivată şi consumată specie de ciuperci de pe Terra,   prin conţinutul de aminoacizi din proteine, de săruri minerale, vitamine, fără colesterol, grăsimi, sare şi zaharuri, ciupercile sunt considerate un aliment complet. Proteina vegetală obţinută din ciuperci se află pe locul doi, pe plan mondial după cea din soia.

Cu un consum de 1000 g ciuperci/locuitor în România faţă de media de 2,2 kg în Europa, spune multe despre ponderea acestei culturi în prezent.

Ciupercile au gust şi savoare aparte, ceea ce a făcut să atragă şi diferite aprecieri încă  în  Antichitate, precum cea a lui Aristotel 384 Î.Hr. care le considera mâncarea zeilor iar împăratul roman Claudius spunea că o farfurie de ciuperci valorează mai mult decât orice glorie a unui general. Oare gloria unui general pe acele vremuri de expansiune a Imperiului Roman, valora puţin ?  sau ciupercile erau foarte apreciate ?

Ciupercile comestibile, în general sunt considerate alimente  cu o valoare nutritivă ridicată.

Ciupercile contin Vitamina B 12 necesara vegetarienilor

Un studiu din anul  2012 facut de grupul Watanabe a constatat prezenta vitaminei B12 în următoarele ciuperci (la 100 g de substanță uscată):

2,9-3,9 g- la trompeta neagra ( Craterellus cornucopioides )

1,3-2,1 g – în gălbiori ( Cantharellus cibarius )

1,3 micrograme- buretele şerpesc ( Macrolepiota procera )

3-0,4 micrograme -în hribi ( Boletus sp. )

0,2 micrograme – în bureti sau pastravul de fag ( Pleurotus ostreatus )

0,1 micrograme – în morel negru sau zbârciog ( Morchella conica )

Ciupercile produc vitamina D

Majoritatea oamenilor sunt conştienţi de faptul că organismul uman produce vitamina D la lumina soarelui.  Mai puţin cunoscut este faptul că ciupercile produc vitamina D daca sunt expuse cateva ore la soare sau la UV (ultravioleta).  Cum pot ciupercile sa ajute la salvarea lumii, micologul american Stamets P. a concluzionat in urma cercetarilor ca in cazul  populaţiile în care vitamina D este grav deficitară, ciupercile uscate, expuse la soare pot ajuta la deficitul de Vitamina D.

 

cx

  1. Agaricus brasiliensis (Agaricus blazei

MURILL, CIUPERCA LUI DUMNEZEU SAU CIUPERCA

ZEULUI), ABM SAU MILENA

Denumiri populare: ciuperca Piedade, ciuperca regalã

Aceastã specie, prin continutul sãu ridicat de polisaharide precum alfa si

alfa – D – glucan, beta si beta – D-glucan, de proteoglucani, riboglucani, compusi

anti angiogenici si ergosterol este folositã ca anti tumoral, anti cancer, anti

viral, împotriva arteriosclerozei, în diabet, hepatite, hiperlipidemie, îmbogãţeste

sistemul imunitar si este stimulent pentru întregul organism. Prin conţinutul în proteine, vitamine si sãruri minerale, cu sase tipuri de steroizi cu rol de stopare a cresterii numãrului de celule canceroase, aceastã specie de ciuperci diminueazã efectele secundare ale chimioterapiei si radioterapiei, determinând o creştere considerabilã a imunitãţii organismului.

Prin urmare, sunt eliminate stãrile de vomã, lipsa poftei de mâncare, oboseala,

lipsa energiei si, ce este mai important, terapiile, sub influenta ciupercii-minune,

devin mai eficiente de 3 pânã la 7 ori.

Ciuperca este consideratã un aliment functional datoritã continutului de

beta-glucani, fuco-manoglucan, fibre, triterpene, vitamine, 9 aminoacizi si sãruri

minerale. Pentru tratament sau supliment nutritiv se foloseste crudã, deshidratatã

sub formã de pudrã, granule, sub formã de ceai, extract lichid etc. Este

consideratã bioregulator, imunomodulator, mentine homeostazia, regleazã

bioritmul, previne cancerul, scade colesterolul, ca agent antitrombotic, agent

antidiabetic, previne hipertensiunea, are efect în probleme de prostatã s.a.

Agaricus blazei- ciuperca lui Dumnezeugg

Agaricus blazei este una dintre cele mai uimitoare specii de ciuperci

medicinale descoperite pânã în prezent. Se presupune sigur cã va revolutiona

lumea medicalã, în urmãtorii câtiva ani. Este la fel de importantã precum

descoperirea penicilinei în anul 1920. Se preconizeazã cã va avea acelasi

impact asupra tratamentului de imuno-deficientã cum ar fi cancerul si SIDA,

precum a avut descoperirea antibioticelor, în infectii.

  1. PLEUROTUS SPP: OSTREATUS, FLORIDA, SAJIR CAJU, CORNUCOPIE ERYNGII S.A.

 

Pleurotus ostreatus -pastravul de fag   descărcare

 

PLEUROTUS CORNUCOPIAE- buretele cornet sau cornul abundentei

PLEUROTUS SAJOR CAJU- buretele brun

PLEUROTUS djamor- buretele feonix

Conţinutul în săruri minerale la două specii de Pleurotus

Elemente minerale mg x kg-1 s.u. Pl.ostreatus Pl.sajor-caju
K-potasiu 29.900-37.930 21.000-25.800
Mg-magneziu 5900 1360-1880
P-fosfor 4956-18.000 5870-16.200
Ca-calciu 80-330 189-400
Na-natriu 300-8370 1580-2560
Cu-cupru 192-219
Fe-fier 152-334 50-116
Zn-zinc 37,3
Mn-mangan 44,7-55,2
Pb-plumb 7,4
Cd-cadmiu 3,9
Co-cobalt 2,1-3,7
Al-aluminiu 44,3
Cr-crom 63,0
Ni-nichel 31,5

Substanţa uscată. În ceea ce priveşte conţinutul în substanţă uscată, ciupercile de cultură ocupă o poziţie medie.

Ciupercile medicinale au fost folosite pentru anumite afecţiuni, de către chinezi de peste 2000 de ani.

În ultimii cca 100  de ani, s-au făcut multe progrese în medicină prin utilizarea organismelor inferioare cum sunt mucegaiurile, drojdiile şi ciupercile. Primele antibiotice se cunoaşte că au fost extrase din mucegaiurile produse de ciuperci. Penicilina, tetraciclina şi euromicina au provenit din mucegaiuri produse de unele specii de ciuperci.

 

CIUPERCI ASIA

 

 

 

 

Mai aproape de zilele noastre, s-a reuşit nerespingerea de organe în cazul transplanturilor cu ajutorul medicamentului CYCLOSPORINA, extras dintr-o insectă ce creşte în simbioză cu o specie de ciupercă  Macromyceta.

Din studii recente se poate afirma că ciupercile sunt probiotice, adică ajută organismul să se întărească şi să lupte împotriva bolilor până îşi recapătă rezistenţa naturală. Ciupercile de asemenea mai pot fi folosite ca potenţiatori ai apărării organismului ce stimulează sistemul imunitar să se apere.

Deoarece 90% din ciclul lor de viaţă ciupercile îl petrec în stadiul de miceliu sau vegetativ, cercetătorii s-au orientat spre a obţine biomasă miceliană pentru ciuperci cultivate aseptic. Din acest miceliu se extrag apoi diferite polizaharide ce intră în componenţa diferitelor suplimente fie sub formă uscată, deshidratate sau ca extracte în alcool.  Aceste  produse au o largă utilizare în alte ţări ca : suplimente alimentare, energizante, anticancerigene, de stimulare a proceselor neuronale, imunomodulatoare, antimicrobiene, antivirale şi nu în ultimul rând de diminuare a proceselor de îmbătrânire.

  • Extractele de ciuperci constituie în prezent o bază de obţinere nu numai pentru medicaţia anticancerigenă, dar şi pentru acţiuni antiinflamatoare, antivirale, hipoglicemice şi antitrombotice.
  • proteoglicanii şi proteinele legate de polizaharide cu o greutate moleculară mică, ca stimulatori specifici ai imunităţii ;

Dintre speciile de ciuperci din care se extrag diferite substanţe active se află şi cele de Pleurotus spp.,  Agaricus bisporus si Lentinula edodes care se cultivă în ţara noastră.

Cu extracte din Pl.ostreatus şi Pl. eryngii  s-a produs PROVASTIN  care are proprietăţile  de a preveni infarctul de miocard, previne ateroscleroza, scade colesterolul şi este şi un supliment alimentar. Din altă specie de ciuperci Tremella mesenterica s-a obţinut TREMELLASTIN ce se administrează ca adaptogen pentru o sănătate bună şi vitalitatea organismului.

Pleurotus eryngii pot conține în mod natural substante active care stimuleaza sistemul imunitar. Aportul alimentar de Pleurotus eryngii poate funcționa natural impotriva  colesterolului. Pleurotus contine  beta-D-glucan, vitamine din grupul B, lectina ce mentine  in limite normale colesterolul si  buna funtionare a colonului.

 

În anul 2005 un grup de cercetători din S.U.A. statul Pensilvania, au descoperit că ciupercile conţin antioxidantul ergotioneină. Cu ajutorul cromatografiei lichide de înaltă performanţă şi alte metode folosite în chimia analitică au constatat că ciupercile Agaricus bisporus şi cele exotice printre care şi Pleurotus conţin acest antioxidant. În Pleurotus există aproximativ 13 mg de antioxidant la 100 g proteină adică de 40 de ori mai mult decât cantitatea  conţinută de germenii de grâu, consideraţi până acum un puternic antioxidant. Şi un alt aspect este acela că prin fierberea ciupercilor, nu scade cantitatea de antioxidant.

 

vv

CULTURA DE PLEUROTUS OSTREATUS- păstrăvul de fag

 

PLEUROTUS ERYNGII IN BORCANE DE POLIPROPILENA- regele Pleurotus

 

  1. SHIITAKE CIUPERCA PARFUMATA SAU LENTINULA EDODESsss

 

Conţinutul de proteine din shiitake uscate este comparabil cu al cărnii de pui, carne de porc şi de vită, dar numărul de unităţi de grăsime este mult mai mic iar numărul de fibre dietetice este considerabil mai mare decât cele din carne. Shiitake conţine aproape toţi aminoacizii esenţiali, ca lizină şi arginină în concentraţii deosebit de mari.

 

 

 

Lentinula edodes- shiitake, ciuperca parfumatagg

 

SHIITAKE ESTE CUNOSCUTA DE 2000 DE ANI IN CHINA.zaz

Ele sunt încadrate în cele mai bune 100 produse după un studiu făcut recent în Germania, apoi între cele mai bune 10 superproduse după un studiu făcut în SUA iar asiaticii le consideră printre cele mai bune 5 produse alături de tofu- brânză sau carne din soia, miso-supă tradiţională, agar sau alge şi konjac – o plantă asiatică cu bulb ce se cultivă ca legumă dar care este interzisă în U.E.

Shiitake pe butuci de lemn

Shiitake sunt printre alimentele SUPER pentru întărirea sistemului cardiovascular, la fel cum ar fi ovăzul şi uleiul de măsline. Iată cum arată caracterizarea acestor ciuperci comparativ cu alte specii de ciuperci şi cu fructe şi legume:

Pentru dietă:

  • au puţine calorii (numai 20 calorii la  5 ciuperci medii);
  • conţinut scăzut în carbohidraţi;
  • conţinut scăzut în grăsimi, fără grăsimi saturate.

Ca nutrient:

  • fără colesterol;
  • excelentă sursă de vatamina B:

– excelentă  sursă de  Riboflavină-vit. B2;

– bună sursă de  Niacin – vit. B3;

– bună sursă de Acid Pantothenic – vit. B5;

  • conţinut scăzut în sodiu;
  • bună sursă de potasiu;
  • bună şi excelentă sursă de cupru;
  • bună sursă de seleniu;
  • conţinut ridicat de minerale.

 

Consumul de shiitake creşte vigoarea şi vitalitatea şi permit organismului de a rezista mai bine agresiunilor externe, de a se apăra împotriva diferitelor boli.  Prin urmare, shiitake în China a avut de secole reputaţia de „elixir al vieţii”. Cunoscutul vindecător din China antică, Wu Rui susţinea că ciupercile cresc „spiritul de energie de viaţă”, satisfac foamea, vindecă răcelile, îmbunătăţesc circulaţia sângelui şi purifică sângele. Wu Rui de asemenea, credea că ciuperca este utilă impotriva tumorilor şi neutralizează efectul veninului de şarpe.

Constituenţii primari din shiitake sunt: polizaharidele, eritadenina, proteinele, acizii graşi şi vitaminele D, B-2 , B-12 .  Proteinele conţin toţi aminoacizii esenţiali şi cel mai frecvent apar şi aminoacizi neesenţiali şi amide.

Iată mai jos câteva efecte medicinale aduse organismului uman prin consumul de shiitake de către componentele active conţinute:

– Lentinanul din ciuperci are efect anticancerigen la intestine, esofag, ovare etc. Lentinan, este un beta-1,3-glucan legat de polizaharidie cu o greutate moleculară mare. Lentinan este un modulator, acţionează prin stimularea sistemului imunitar, mai degrabă decât prin acţiunea directă asupra tumorii .

Eritadenina este singurul amino-acid ce scade colesterolul şi este întâlnit în shiitake.

Lentionina cu funcţie antibacteriană, care a fost testată in vitro împotriva bacteriilor patogene.

– Ergotioneina, un antioxidant natural este conţinută de aceste ciuperci. Antioxidanţii nu sunt distruşi sau dezactivaţi prin gătit, spre deosebire de cele mai multe alte alimente.

– Interferonul – este produs de aceste ciuperci, cu rol în controlul cancerului cu acţiune antivirală, antiinflamatoare, în tratamentul hepatitelor B şi C.

– Ergosterolul, când organismul este expus la razele ultraviolete ajută corpul pentru a produce vitamina D cu rol în absorbţia Ca şi P, cu efecte pozitive în tratamentul cancerului de colon.

– LEM sau MRL  extract de miceliu, din pudră miceliană de L.  edodes şi din ciuperci recoltate înainte de a creşte piciorul.

Seleniul din shiitake este găsit în concentraţie mai mare decât în orice alte legume şi fructe, cu excepţia usturoiului.  Seleniul este un mineral care funcţionează ca un antioxidant pentru a preveni formarea de radicali liberi din organism, a bolilor de inimă, anumite tipuri de cancer şi boli asociate cu înaintarea în vârstă.

Shiitake conţine mai multe proteine decât majoritatea legumelor.

Shiitake sunt o sursă bună de cupru, care este necesar pentru formarea hemoglobinei şi colagenului (proteina utilizată pentru structura şi repararea ţesuturilor), în organism.  Cuprul şi anumite enzime, contribuie la apărarea organismului împotriva radicalilor liberi.

Anti-rid: prin prezenţa cuprului în formarea hemoglobinei şi colagenului, se intervine pentru hrănirea subcutanată şi prin urmare pentru prevenirea sau reducerea  ridurilor.

Shiitake deshidratate si pudra, Romania

Conţine cantităţi semnificative de:

  • Riboflavina (vitamina B2) – menţine celulele roşii din sânge sănătoase;
  • Niacina (vitamina B3) – protejează pielea şi funcţionarea eficientă a sistemului digestiv şi nervos;
  • Acidul pantotenic (vitamina B5) – ajută producerea de hormoni şi este important pentru funcţionarea sistemului nervos. Shiitake fierte sau uscate sunt surse excelente de acid pantotenic. De asemenea acidul pantotenic este parte a coenzimei cheie care să ne permită să utilizăm în mod adecvat energia din alimentele pe care le consumăm. El participă, de asemenea în mai multe etape în producerea de hormoni steroizi, neurotransmiţători (mesagerii din impulsurile nervoase) şi a hemoglobinei;
  • Biotina – ajută la metabolizarea alimentelor;
  • Sursă minoră de vitamina B6 (ajută la metabolismul aminoacizilor şi a producţiei şi circulaţiei de anticorpi).

Shiitake uscate (expuse la lumina UV în timpul procesului de uscare) au mult mai multă vitamina D decât cele neexpuse. Vitamina D ajută îndeaproape sănătatea oaselor şi a dinţilor prin calciu pus la dispoziţie şi fosforul din sânge aducând un beneficu la  creşterea structurii osoase.  Vitamina D joaca un rol în maturarea celulelor, inclusiv a celor din sistemul imunitar. Extractul de shiitake a fost folosit în locul chimioterapiei  moderne pentru a diminua efectele toxice asupra ţesuturilor sănătoase şi a proteja sistemul imunitar.

  1. REISHI – Ganoderma lucidum- LINGURITA ZANEInnn

 

Cuvantul latin lucidum inseamna strălucitor sau lucitor si se referă la suprafata  lustruita a palariei ciupercii reishii care este portocaliu rosietic spre negru. Reishi care creste in flora spontana se gaseste pe copaci batrani de prun, dar reishi salbatic este rar intalnit. Ganoderma lucidum este cea mai frumoasã ciuperca din lume. Când este tânãrã are o nuantã de rosu chinezesc, galben deschis si alb. Mai târziu dispar nuantele de alb si galben si se transformã în rosu închis spre maro; dar si asa rãmâne la fel de frumoasã si unicã. Ganoderma lucidum apare în 6 culori diferite, dar cea mai rãspânditã este cea rosie. Aceasta este cultivatã în America de Nord, China, Taiwan, Japonia si Coreea. Existã aproximativ 2500 de specii de Ganoderma în lume iar numãrul acestora creste pe mãsurã ce oamenii de stiintã descoperã noi specii. Tãranii care gãseau ciuperci în sãlbãticie le puteau

schimba pentru greutatea lor în aur.

Ganoderma lucidum

UTILIZARI MEDICINALE

Timp de 4000 de ani chinezii si japonezii au apelat la reishii pentru a trata tulburarile de ficat, hipertensiunea, artrita si alte afectiuni. Studii pe om si de laborator au demonstrat efectele antialergice, antiinflamatorii, antibacteriene si antioxidante. Cand la  mai mult de 2000 de pacienti chinezi cu bronsite cornice li s-a administrat sirop de reishi in forma de tablete in timpul anilor 1970, 60 pana la 90% au manifestat o imbunatatire pronuntata a sanatatii cu includerea unui apetit sporit in decurs de doua saptamani. Din 200 de specii de Ganoderma studiate, doar sase au o mare valoare terapeuticã. Ca urmare, din acestea sase este produsã Ganoderma Gano Excel.

Nu întâmplãtor, cele sase specii superioare (în formã de creier, plãmân, inima, ficat, pancreas si rinichi) actioneazã holistic asupra întregului corp, pornind de la sistemul osos, la sânge, inimã, zona muscularã.

 

 

Ele au o acoperire totalã asupra corpului. Ciuperca Ganoderma lucidum contine hidrati de carbon, albumine în proportie redusã, grãsimi, alcaloizi, vitamine si sãruri minerale. De asemenea conţine si un numãr de 17 aminoacizi. Albuminele prezintã o valoare biologicã mult superioarã în raport cu orice alte albumine de origine vegetalã, atingând valorile specifice albuminelor de origine animalã. Ganoderma contine mai mult de 200 de elemente active care pot fi împãrtite în 3 categorii: 30% elemente solubile în apã, 65% elemente solubile organic, 5% elemente volatile.

Polizaharidele si germaniul organic îmbunãtãtesc capacitatea naturalã de

vindecare a organismului si fortificã sistemul imunitar. Ele au proprietãti

antitumorale împiedicând degenerarea organelor interne si întãrind celulele

din tesuturi. Aceste elemente determinã cresterea nivelului de oxigen din sânge si faciliteazã eliminarea celulelor moarte si a toxinelor solubile în apã.

Adenozina împiedicã formarea de cheaguri în sânge, îmbunãtãteste circulatia

sanguinã, scade nivelul de colesterol, reduce grãsimile, îmbunãtãteste functionarea cortexului si a glandelor interne determinând mentinerea echilibrului endocrin, regleazã metabolismul, aduce starea de tinerete si de energie în corp si mentine echilibrul pH-ului din sânge. Adenozina întãreste sistemul digestiv, împiedicã alergiile datorate antigenilor, reduce colesterolul. Triterpenoidele fortificã sistemul digestiv si construieste protectia împotriva alergiilor cauzate de antigene. Reduce colesterolul si continutul de substanţe grase, activeazã nucleele celulelor.

 

Linguriţa zânei românească

 

Esenta ganodermicã întinereste tesuturile organismului, conservã functiile organismului, mentine starea de tinerete, vindecã problemele pielii si înfrumuseîeazã pielea. Este totodatã eficientã pentru uzul extern în tratarea rãnilor, a ulceratiilor mucoasei bucale si pentru oprirea sângerãrii.

 

Plantatie de Ganoderma lucidum

 

Conform cercetãrilor efectuate de medicul japonez Dr. Kazuhiko Asai,

Ganoderma contine 800-2000 ppm de germaniu, ceea ce reprezintã de 4-6 ori mai mult decat continutul de germaniu din Ginseng.

 

ADMINISTRAREA DE REISHI

Reishi poate fi consumată ca sirop, supă, ceaiuri, tincturi, tablete si injectii.

 

  1. MAITAKE – GRIFOLA FRONDOSAnb

MAITAKE inseamna in  japoneza“ ciuperca dansatoare”, regele ciupercilor.  In timpuri stravechi despre oamenii care gaseau aceasta ciuperca se spunea ca dansau de bucurie deoarece ea putea fi schimbata pe echivalentul greutatii sale in argint.

Grifola frondosa-maitake

In mod alternativ numele poate deriva din felul in care corpii de fructificare mici in forma de evantai se suprapun partial, amintind de fluturi in dans salbatic. In SUA ele sunt cunoscute ca “ cloşca de padure” din cauza masei de ciuperci asemanatoare penelor cu puful in sus. Piciorusele ciupercii sunt adesea cotropite, masate la baza bustenilor sau pe radacini. Ele sunt comune in rasaritul Americii de N, Europa si Asia. Culegatorii de maitake intotdeauna umbla singuri si niciodata nu divulga locul comorii lor chiar pentru familia lor. In Japonia culegatorii in mod traditional isi inseamnau terenul de vanatoare cu insemne scrijelite pe copacii care marginesc “comoara “ si indepartau pe alti culegatori din zona lor de vanatoare. Pana in anul 1979 cand au fost imaginate tehnicile de cultura, maitake a fost recoltata din flora spontana. In 1990, cultivatorii din Japonia au produs aproape 8000 tone de maitake iar productia se aşteaptă să crească prin extinderea exporturilor spre Occident.

UTILIZARI MEDICINALE

Studiile de laborator au aratat ca extractul de maitake poate inhiba cresterea tumorilor si stimula sistemul imunitar al soarecilor bolnavi de cancer. Studiile clinice pe pacientii cu cancer de san sau colorectal sunt in desfasurare in Statele Unite. Institutul de Urologie potrivit unui studiu a utilizat pe scară largă extraxtr de maitake în combinaţie cu interferon-alfa, si a obtinut o blocare a cresterii celulelor canceroase cu 75%.

Aceasta ciuperca poate fi gasita in restaurantele experte in arta culinara sau impachetata sau uscata in magazinele de delicatese dar in mod curent in produse preparate in SUA, Asia si Europa. Ca un supliment pentru sanatatea generala se recomanda a se lua 3 pana la 7 grame pe zi sub forma de ceai, supe sau alte feluri de preparate.

Tratament anti-cancer
Multe studii sugereaza ca ciupercile maitake pot proteja impotriva diferitelor tipuri de cancer, gratie unui compus special. Cunoscuta sub numele de D-Fraction, aceasta polizaharida are capacitatea de a imbunatati anumite celule ale sistemului imunitar, cum ar fi macrofagele, celulele T helper si celule T citotoxice, care lucreaza impreuna pentru a ataca celulele tumorale.

Prevenirea diabetului
Maitake previn diabetul prin controlul nivelului de zahar din sange. Potrivit unui studiu, o polizaharida din Maitake numita MT-alfa-glucan a scazut nivelul zaharului din sange, al insulinei si al glicogenului. De asemenea, a crescut capacitatea insulinei de a se lega la celulele hepatice si a imbunatatit functionarea pancreasului. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca Maitake pot fi utile pentru prevenirea si controlul diabetului zaharat, prin scaderea rezistentei la insulina.

Stimularea imunitatii

 

Un studiu publicat in Journal of Medicinal Food in 2004 a constatat ca D-fraction activeaza celulele ale sistemului imunitar si ar putea ajuta la lupta impotriva infectiilor.

 

Cultura de Grifola frondosa-maitake

  1. TRUFELE, Tuber spp.mmm

Un mare micolog francez spunea : “această vieţuitoare secretoasă, recoltă domnească sau cadou Dumnezeiesc, un organism nedefinit între animal şi plantă, fiica razelor lunii şi al sevei pământului “.

Plante mitice, trufele se credea că au luat naştere din combinarea apei cu căldura şi lumina din fulger.

Sunt considerate alimente de lux, fiind folosite numai la prepararea celor mai rafinate mâncaruri, în cele mai extravagante restaurante. Există şi o Bursă a trufelor în Italia, ca şi un muzeu. Se organizează Congrese, Simpozioane, mese rotunde, cursuri şi excursii tematice pentru căutarea de trufe în sezonul optim de recoltare, s-au organizat sindicate ş.a.
O trufa alba de 750 de g fost vânduta in cadrul unei licitatii  din nordul Italiei (Grinzane Cavour).
Trufa, cea mai mare cu o valoare totala de 250.000 euro, a a fost achiziţionată de un amator bogat din Hong Kong. Acesta a urmarit licitatia prin satelit.

Ştiaţi că o trufă albă se poate vinde cu un preţ între 3000-6500 euro/kg ?

In Europa se recoltateaza 50% din cantitatea mondiala de trufe.

Tuber magnatum sau trufa albă, conţine feromoni care atrage femelele de porci, pentru împerechere. Deci se crede că este afrodisiacă. De aici s-a tras concluzia că nu numai că este afrodisiacă, dar cu certitudine ea face femeile mai afectuoase, iar pe bărbaţi mai amabili. Trufele pot fi adorate şi venerate dar nu şi idolatrizate, dacă nu ai suficient credit.

  1. Coriolus versicolor (Trametes versicolor) coadă de curcan” Yun Zhids

Aceasta este una dintre cele mai cercetate  ciuperci medicinale din lume.Este un modulator al răspunsului biologic.Coada de curcan a fost folosită in medicina chineza ca tonic, de secole.Studiile arata ca aceasta imbunatateste durata de viată si actioneaza ca un modulator si anti-tumoral.Unele studii arată că se poate îmbunătăți efectele chimioterapie cancerului chimioterapie și poate reduce efectele secundare ale radioterapiei.

Trametes versicolor

  1. Cordyceps sinensis în chineză Caterpillar ciuperca Dong Chong Xia Cao, vara plantă, iarna insectă.

Cordyceps actioneaza ca un stimulator imunitar prin stoparea  cancerului si prelungeste durata de viata a celulelor albe din sange, imbunatateste rezistenta la infecții.Ea a demonstrat proprietăți anti-tumorale si protejeaza, de asemenea, rinichii de efectele secundare ale chimioterapiei.Este una dintre cele mai utilizate ciuperci in formulele tonice anti-cancer în medicina chineză.

Cordyceps sinensis

  1. Inonotus Obliquus – ciuperca neagra de copac, Chagavv

A  fost folosită ca o ciupercă medicinală în medicina tradițională rusă și în Europa de Est. Chaga a fost studiată ca un potențial agent anti-cancer. Chaga conține betulină, un precursor al acidului betulinic, care s-a dovedit a inhiba cancerul prin enzima topoizomeraza.Acidul betulinic poate fi activ pe piele, creier, ovarian și cancerul capului si gatului prin promovarea apoptozei, sau progresia naturală de moartea celulelor programate.  Adat bune rezultate in gastrite, TBC si psoriazis.Astăzi, betulina și acidul betulinic nu sunt doar studiate pentru a ajuta la lupta impotriva cancerului, dar și ca agenți în lupta împotriva HIV.Ciuperca este de culoare neagră, deoarece are un nivel ridicat de melanina, pigmentul de culoare închisă.

 

Chaga

Si lista poate continua si cu alte specii precum : Poria cocos, Hericium erinaceum, Flammulina velutipes, Tremella fuciformis Stropharia rubra rugosa etc.

 


Dr. Ing. Ioana Tudor

 

 

  • CURRICULUM VITAE
    Numele şi prenumele: TUDOR IOANA
    Locul şi data naşterii : com. Buturugeni, jud. Giurgiu, 1950
    Starea civilă : căsatorită.
    Adresa domiciliu: Bucureşti, Sect.3, tel. 0745 420 536 e-mail:
    tudorioana2007@gmail.com, site :
    http://www.totuldespreciuperci.blogspot.ro
    tudor.ioana.735@facebook.com
    Studii medii : Liceul Agricl Dragomiresti Vale, sectia
    Horticultura, 1966-1971.
    Studii universitare : absolventă a Universităţii de Ştiinţe
    Agronomice şi Medicină Veterinară, Bucureşti, Facultatea de
    Horticultură, 1981.
    Profesia si ocupaţia actuală : cercetător ştiinţific gradul II, lector
    curs de ciupercar incepand cu anul 2000.
    Titluri ştiinţifice : dr.în ştiinţe agronomice, specializarea
    Legumicultură,1998, cu teza: “Optimizarea factorilor biologici şi
    tehnologici la Pleurotus spp. în vederea obţinerii unor producţii
    ridicate cu consum minim de energie”.
    Activitate profesională : activitate în cercetare în cadrul
    Institutului de Cercetări pentru Protecţia Plantelor Bucureşti ,
    laborant, 1971-1982 ; Institutul de Cercetări pentru Legumicultură
    şi Floricultură –Vidra (Ilfov), inginer şi cercetător ştiinţific gradul
    II; inspector aprobator în certificarea loturilor semincere de
    legume,1982-1999; inspector de specialitate gr.II la Oficiul
    Judeţean de Consultantă Agricolă Ilfov şi lector al cursului pentru
    specializarea în meseria de ciupercar,1999-2000; inginer consultant
    şi Director tehnic la S.C. Milenium S.R.L. Fierbinţi, jud Ialomiţa,
    2000-2001; inginer consultant şi lector al cursului pentru
    specializarea în meseria de ciupercar la S.C. Carmen’s, S.R.L.din
    com. Hotarele, jud. Giurgiu, 2001-2002; inginer consultant la S.C.
    Divers Piteşti S.R.L. jud. Argeş, 2002-2003;
    Am lucrat la urmatoarece Proiecte :
  • LEGRAFORTE, CEEX 36/2005 MEC, 1.10.2005- 13.09.2008, Cercetator
    stiintific, Angajator I.C.A Bucuresti, Calea Plevnei nr.45;
    ENERGOFORT, CEEX 69/2006 MEC, 2006-2008, Cercetator stiintific,
    Angajator I.C.A Bucuresti, Calea Plevnei nr.45
    Proiect START-up, 2.05.-2012- 2.05.2013, Cercetator stiintific, Angajator
    S.C. Beta Mark Actual SRL, Bucuresti, B-dul Timisoara nr. 149.
    In prezent – pensionara, colaborez din anul 2011cu SSM Protect
    Training SRL din Bucuresti si predau cursul de ciupercar, singurul
    curs acreditat din tara. Pe un proiect POSDRU social in anul 2015
    am predat programa pentru cursul de ciupercar.
    Din noiembrie 2015 sunt Director tehnic la East Champion Union
    C.A. din loc. Axintele, jud. Ialomita, singura fabrica de compost
    pentru champignon din tara noastra.
    Activitate ştiinţifică -domenii de cercetare: obţinerea plantelor
    libere de virusuri prin termoterapie şi culturi de meristeme ;
    tehnologii de producerea a miceliului si a unor specii de ciuperci
    comestibile, identificarea şi introducerea în cultură de noi specii de
    ciuperci comestibile precum : Pleurotus sajor-caju, Pleurotus
    cornucopiae, Lentinus edodes şi hibrizi între Pleurotus ostreatus şi
    Pleurotus florida care nu mai necesită şoc termic negativ
    obligatoriu ; obţinere de noi reţete de substraturi ligno-celulozice
    pentru cultura ciupercilor Pleurotus spp ., combaterea bolilor şi
    dăunătorilor specifici ciupercilor prin metode chimice şi ecologice,
    coautor la 5 brevete.
    Am predat cursul de scurtă durată pentru calificare în meseria de
    ciupercar în cadrul Agentiei Naţionale de Consultanţă Agricolă la
    O.J.C.A.Ilfov, Constanţa şi Dâmboviţa şi în cadrul Agenţiei
    Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă-Bucureşti şi
    Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă –Giurgiu.
    Carti publicate :
    1. Sfaturi practice pentru cultivatorii de ciuperci, 1996, Ed. Ştiinţă şi
    Tehnică, Bucureşti, 152 pag.
    2. Ciuperci şi preparate culinare cu ciuperci, 1996, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti,
    230 pag.
  • 3. 475 Reţete culinare cu ciuperci, 1996, Ed.Tehnică, Bucureşti , 188 pag.
    4. Preparate şi conserve vegetariene din ciuperci, Ediţia I-a, 1999, Ediţia
    a-II-a, 2001, Ed.Tehnică, 158 pag. şi respectiv 208 pag.
    5. Cultura ciupercilor comestibile şi producerea miceliului, 2000, Ed.Ex
    Ponto Constanţa, 280 pag.
    6. Cultura şi protecţia ciupercilor comestibile, 2001, Ed.Ştiinţelor
    Agricole, Bucureşti, 320 pag.
    7. Ciuperci comestibile – agaricus şi pleurotus, 2001,
    Ed. Alex- Alex, Bucureşti, 126 pag.
    8. Cultura ciupercilor în gospodăriile populaţiei, 2001, Ed. Ceres,
    Bucureşti, 156 pag.
    9. Manualul cultivatorului de ciuperci comestibile, Ediţia I-a 2002,
    Editia a-II-a 2006, Ed.Lucman, Bucureşti, 233 şi respectiv 246 pag.
    10.Ciuperci şi miceliu, 2004, 2006, Ed.Lucman, Bucureşti, 266 pag.
    11.Reţete culinare şi conserve cu ciuperci, 2005, Ed.Lucman, Bucureşti,
    208 pag.
    12.Preparate din ciuperci, 2005, Editura Cartea de buzunar, Bucureşti,
    92 pag.
    13. Ciuperci comestibile şi medicinale, 2007, Editura Lucman,
    Bucureşti, 270 pag.
    14. Tehnici inovative pentru obţinerea de alimente cu mare valoare
    nutritivă, 2007, Editura CHIMINFORM DATA, Bucureşti, 150 pag.
    15. Champignon, 2010, Editura Lucman, Bucuresti, 285 pag.
    16. Trufele- o afacere profitabilă pe termen lung, 2010, Editura Nomina
    Lex, Bucureşti , 166 pag.
    17. Cultura ciupercilor Pleurotus, 2010, Editura Nomina Lex,
    Bucureşti, 226 pag.
    18. Cultura ciupercilor pentru începători, 2010, Editura Nomina Lex,
    Bucureşti, 254 pag.
    19. Sănătatea la îndemâna oricui, 194 Remedii fitoterapeutice, 2010,
    Editura Lucman, Bucureşti , 378 pag.
    20. Ciupercile din flora spontană a Romaniei, Microenciclopedie Ilustrată,
    2010, Editura Gramen, Bucureşti, 279 pag.
    21. Reţete culinare şi conserve cu ciuperci, 2010, Editura Nominal Lex,
    Bucureşti, 243 pag .
    22. Miceliu de ciuperci, Suşe şi hibrizi, 2012, Editura Gramen,Bucuresti,
    218 pag.
    23. Preparate vegetariene si conserve din ciuperci, 2013, Editura
    Universitara, Bucuresti, 158 pag.
  • 24. Ghid de cultura ciupercilor, în gospodăriile individuale, Vol. I, 2013
    Editura Universitară, Bucureşti, 248 pag.
    25. Cultura shiitake – Lentinus edodes, ciuperca longevităţii, Ghid practic
    pentru începători şi avansaţi, 2014, Editura Gramen, Bucureşti, 194 pag.
    26. Ghid de cultura pentru champignon, în sistem intensiv, Vol. II, 2014,
    Editura Universitară, Bucureşti, 216 pag.
    27. Manualul cultivatorului de ciuperci comestibile, Editia a III-a Revazuta
    si adaugita, Editura BLASSCO, Bucuresti 251 pag.
    28. Ciuperca de paie, ciuperca cu văl, Specie nouă de ciuperci comestibile,
    Editura Universitară, Bucuresti 2015, 122 pag.
    29. Sub tipar: Cultura ciupercilor cu costuri minime.
    La dorinta unor Edituri am publicat carti si din alte domenii precum :
    1. Melci- Totul despre înmulţirea, creşterea, recoltarea, valorificarea
    intensivă, 2006, Ed. Lucman, Bucureşti, 189 pag.
    2. Sănătatea la îndemâna oricui, 194 Remedii fitoterapeutice, 2010,
    Editura Lucman, Bucureşti , 378 pag.
    3. Rase de câini – morfologie, anatomie, alimentaţie, îngrijire, sănătate,
    reproducere, 2010, Editura Lucman, Bucureşti, 348 pag.
    4. Albinele si albinaritul pentru incepatori, 2011, Editura Gramen, Bucu-
    resti, 296 pag.
    5. Mierea, alimentul complet, 2013, Editura Gramen, Bucureşti, 127 pag.
    Am publicat peste 200 articole ştiinţifice şi de popularizare în
    reviste de specialitate din ţară şi din Republica Moldova precum si
    pentru diferite site-uri de specialitate pe Internet şi am participat la
    numeroase manifestari ştiinţifice naţionale.
    Brevete:
    1. Tulpina de ciuperci de cultură (Agaricus campestris
    L.var.bisporus Lange (Moller et Schhaeffer) – Bulgăre de zăpadă
    5, nr. Brevet RO 120208 OSIM, 1986
    2. Metodă de cultură a ciupercilor ( bureţilor )Pleurotus
    sp. Nr. Brevet RO 100787 OSIM 1991
    3. Substrat de cultură pentru Pleurotus, nr. Brevet RO
    107076 C l OSIM, 1996
    4. Instalaţie şi procedeu pentru dezinfecţia unui substrat de
    cultură ‘’ , Brevet de inventie Nr. 123395, OSIM 2012.
  • 5. Instalatie si procedeu pentru producere de miceliu de ciuperci
    cu ajutorul microundelor, 2012.
    Distincţii:
    1.In 1997 – Diploma de merit, cu ocazia Aniversării a 30 de ani de
    activitate a Institutului de Cercetări pentru Legumicultură şi
    Floricultură – Vidra
    2.In anul 1998- Diploma Societăţii Române a Horticultorilor, cu
    prilejul a 85 de ani de la fondare.
    3. In anul 2000- Diploma- Dicţionarul Specialiştilor în Ştiinţa şi
    Tehnica Românească si a aniversarii a 50 ani de existenta a Editurii
    Tehnice.
    4.2002- Diploma de onoare- Festivalul Munţilor, Viitor in Carpati
    pentru rezultatele deosebite obtinute in activitatea de cercetare in
    domeniul cultivarii si valorificarii superioare a ciupercilor
    comestibile, oferita de catre AGENTIA NATIONALA A ZONEI
    MONTANE-MAAP.
    5. 2003- Diploma de excelenţă – Salonul Casa ECO, Editia I,
    World Trade Center, 26-27 mai.
    6. 2005- Certificate of Aprreciation – Federaţia Naţională De
    agricultură Ecologică – România, a 10-a ediţie INDAGRA.
    7. 2006- Certificate of Award- Enciclopedia Personalitaţilor din
    România.
    8. 2006/ Diploma de merit pentru CEL MAI SOCIABIL
    CERCETATOR STIINTIFIC, acordata de echipa www.ele.ro.
    9. 2007- Diploma de merit, cu ocazia Aniversării a 40 de ani de
    activitate a Institutului de Cercetări pentru Legumicultură şi
    Floricultură – Vidra
    10. În anul 2012 pentru cartea apărută “Ciupercile din flora
    spontană a României” am primit Premiul Ion Popescu –Zeletin.
    11. Premiul “Ion Popescu-Zeletin”/2010 pentru Ştiinţe Agricole
    acordat de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, pentru
    cartea “Ciupercile din flora spontana a Romaniei” Editura Gramen,
    Bucuresti.
  • 12. 2013 – DIPLOMA de excelenta , “Parintele ciupercariilor din
    Romania” pentru rezultate deosebite si pentru contributia adusa in
    slujba comunitatii si a semenilor acordata de Revista Nationala de
    Documentare si Publicitate “Informatii Agrorurale”.
    13. 2015- Diploma pentru merite deosebite in dezvoltarea stiintei si
    cercetarii in domeniul horticol, acordata de Cercul stiintific
    HORTUS MAGICUS al Univertitatii de Stiinte Agronomice si
    Medicina Veterinara Bucuresti, Facultatea de Horticultura .
    Societăţi şi asociaţii ştiinţifice din care face parte:
    Medicina Veterinara Bucuresti, Facultatea de Horticultura .
    Enciclopedii si dicţionare în care a fost menţionată :
    1.Dicţionarul Specialiştilor în Ştiinţa şi Tehnica Românească,
    Ed.Tehnică, 2000 ;
    2. Who is who ? Enciclopedia Personalităţilor din România, prima
    Ediţie, 2006 si a doua Editie 2007.
    CITARI IN ALTE LUCRARI
    1. Arsenie Horgos, Cultura ciupercilor de consum, 1999,
    Ed.Mirton Timisoara, 5 citari
    Mateescu ,N., Ioana Tudor, 1983, Aspecte privind
    producerea inoculului si a miceliului de ciuperci, Revista
    Horticultura nr.5
    Mateescu ,N., Tudor Ioana, l987,Rezultate privind
    cultura ciupercilor in saci de polietilena, Revista
    Horticultura nr.10
    – Asociaţia Naţională a Cultivatorilor de Ciuperci din România-
    membru în comitetul director şi membru fondator, 2002,
    -AsociaţiaGenerală de Sprijin pentru Dezvoltare Rurală-membru,
    2000,
    – Societatea Română a Horticultorilor-membru, 1998.
  • Tudor Ioana, 1996, Ciuperci si preparate culinare, Ed.
    Stiintifica, Bucuresti
    Tudor Ioana, 1995, 475 Retete culinare cu ciuperci, Ed.
    Tehnica, Bucuresti
    Tudor Ioana, 1996, Sfaturi practice pentru cultivatorii de
    ciuperci, Ed. Stiinta si Tehnica, Bucuresti
    2. Tatiana Sesan, Catalin Tanase, Ghid de recunoastere a
    ciupercilor comestibile si toxice, 2004, GEEA, Bucuresti
    – o citare
    Tudor Ioana, 1996, Ciuperci si preparate culinare cu
    ciuperci, Ed. Stiintifica, Buc, pag. 78-125
    3. Daniela Iosefina Milosescu, Ciupercile otravitoare si
    cele cu risc din flora spontana a Romaniei, 2004, Editura
    Carol Davila – o citare
    Tudor Ioana, 1996, Ciuperci si preparate culinare cu
    ciuperci, Ed. Stiintifica, Buc.
    4. Ruxandra Ciofu si col., Tratat de Legumicultura, 2003,
    Editura CERES, – 7 citari
    Mateescu N., Tudor Ioana, Aspecte privind producerea
    inoculului si a miceliului de ciuperci, Rev. Horticultura,
    Buc., 1986
    Mateescu N., Tudor Ioana, Rezultate privind cultura
    ciupercilor in saci de polietilena, Rev. Horticultura,
    nr.10, 1987
    Tudor Ioana, Ciupercile Pleurotus- substratul de
    cultura, Rev. Fermierul, nr. 3/25, iulie, 1994
    Tudor Ioana, Ciuperci si preparate culinare, Ed.
    Stiintifica, Buc. 1996.
    Tudor Ioana, Sfaturi practice pentru cultivatorii de
    ciuperci, Ed. Stiinta si Tehnica, Buc., 1996
    Tudor Ioana- Cercetari privind utilizarea unor noi
    substraturi pentru cultura ciupercilor Pleurotus sp.,
    Analele I.C.L.F. Vidra, vol. XV, Buc., 1998
  • Tudor Ioana, Producerea miceliului de ciuperci pe
    diferiti inlocuitori ai cerealelor, Analele I.C.L.F. Vidra,
    vol. XIV, Buc. 1998
    5. Nistor T. STAN, Neculai C. MUNTEANU Prof. univ. dr.
    Prof. univ. dr. (coordonator) Teodor N.STAN Şef. lucr. drd.
    LEGUMICULTURĂ Volumul III Editura „Ion Ionescu de la Brad”
    IASI – 2003, o citare, Ed. Ceres, Bucureşti.
    6. Curs Ciupercarie, Scribd., Razvan Constantin Pascal, o
    citare
    Tudor Ioana, Ciuperci si miceliu, Editura Lucman Buc, 2007
    7. Ciuperci, Gonta Vasile, ro.scribd.com, o citare
    Tudor Ioana, Ciuperci comestibile, agaricus si pleurotas, Ghid
    practic pentru incepatori si avansati, Editura ALEX-ALEX, 2001.
    8. Cresterea ciupercilor, de Florin Voicila sau Cultura
    ciupercilor de balegar sau de strat, o citare
    Tudor Ioana, Ciuperci comestibile, agaricus si pleurotus, Ghid
    practic pentru incepatori si avansati, Editura ALEX-ALEX, 2001.
    9. http://www.gombaforum.hu/wp
    content/uploads/2010/09/cresterea_ciupercilor, o citare
    Tudor Ioana, Ciuperci comestibile, agaricus si pleurotas, Ghid
    practic pentru incepatori si avansati, Editura ALEX-ALEX, 2001.
    10. Teza de doctorat– Cercetari privind optimizarea energetica a
    lucrarilor in sistemele intensive de crestere a ciupercilor, Ing.
    Schiau Gh. Horia, Brasov, 2014, o citare.
    Tudor Ioana, Manualul cultivatorului de ciuperci comestibile Ed.
    Lucman 2009, ISBN : 978-973-8372-32-1.
    Limbi străine : lb.franceză şi lb. engleză, ambele nivel mediu.
    Hobbyuri: colecţionarea de timbre şi reproduceri de artă,
    literatură, călătorii.
  • Lista de carti la vanzare, de la autori

    Ciuperca de paie, ciuperci cu văl, 15 lei
    Albinele si albinaritul pt. incepatori – 43 lei
    Cultura ciupercilor pentru incepatori 25 ron
    Ghid de cultura ciupercilor, Vol. 1 -30 lei,
    Ghid de cultura champignon, in sistem intensiv, Vol. 2, 30 lei,
    SHIITAKE – ciuperca longevitatii, 40 lei
    Bolile si daunatorii legumelor solanacee-55 lei,
    Mierea aliment complet 23 ron
    Producerea miceliului- 39 ron
    Crescatoria de prepelite, 27 ron
    Cresterea curcanilor, 29 lei,
    Cultura trandafirilor, 37 ron
    Cafeaua, enciclopedie 49 ron
    Ghidul culegatorului de ciuperci, 30 ron- unele ca si aceasta nu sunt scrise de mine
    Manualul cultivatorului de ciuperci comestibile, Editia a III-a revazuta si adaugita – 23 lei
    Ciuperci comestibile si medicinale- 17 lei
    Crescatoria de crap, 31 lei
    Preparate vegetariene si conserve cu ciuperci, 20 lei
    Organizam curs de CIUPERCAR, acreditat, la Bucuresti si in 2016, taxa 700 ron.
    www.totuldespreciuperci. blogspot.ro, tel. 0745 420 536

     e.mail:tudorioana2007@gmail.com

                                          tudor.ioana.735@facebook.com

                                          tel. 0745420536

     

     

    B)    CIUPERCILE DIN FLORA SPONTANA A  ROMÂNIEI  

     

    CUVÂNT INTRODUCTIV

        Această lucrare se doreşte a veni în sprijinul celor ce recoltează ciuperci din flora spontană pentru a putea evita greşelile şi confuziile inerente. Nu este o lucrare pentru micologii specializaţi, nu abordează detaliile ce ţin de expunerea la microscopul optic, electronic sau cu baleaj a unor părţi componente ale ciupercilor. Se face referire la părţile componente ce se pot observa cu ochiul liber, formă, culoare, gust, consistenţă, miros, reacţie la atingere, rupere sau tăiere etc.

    În librării au aparut lucrări cu prezentarea de specii de ciuperci, însă acestea nu erau specii ce cresc în ţara noastră, deci erau lucrări traduse iar  prezenta carte se doreşte a veni în sprijinul culegătorului şi consumatorului autohton. De aceea am încercat să prezint cele mai importante specii de ciuperci comestibile, toxice şi  fără valoare alimentară din ţara noastră şi cu marea diversitate de denumiri populare în funcţie de zona geografică.

       Scriu despre ciuperci de aproape 30 de ani şi întotdeauna am crezut că n-am să prezint ciuperci din flora spontană deoarece este mai sigur să recomanzi consumul ciupercilor de cultură.  Este foarte adevărată şi acum această convingere, dar în toţi aceşti ani m-am confruntat şi cu dorinţa oamenilor de a învăţa să recunoască şi să recolteze ciuperci din mediul natural. Pădurile de la munte sau câmpiile, Delta, că doar ţara noastră are toate formele de relief, sunt un nesecat şi diversificat izvor şi de ciuperci. În Europa, aceste bogăţii au fost epuizate. În prezent specialiştii lor vin la noi şi recoltează ciuperci cu tot cu pământul pe care cresc şi le duc în pădurile lor.

       Am sperat şi urmărit în toţi aceşti ani că va apare şi la noi un albun, un ghid al ciupercilor din România sau chiar a unei părţi din acestea. Au apărut însă traduceri iar lucrările autohtone au prezentat numai câte un sfert sau mai puţin, din numărul speciilor prezentate în actuala lucrare.

       Desigur nici în prezenta lucrare nu sunt cuprinse decât o parte din bogăţia de specii din ţara noastră, adică cele mai importante, 310 din cele peste 400 macromicete. Şi sunt convinsă că acest lucru s-a întâmplat din cauza resurselor băneşti pentru a susţine o asemenea lucrare.

       Ţin să mulţumesc colectivului de la Editura Nomina Lex pentru publicarea acestei lucrări în condiţii grafice deosebite. Şi sper că datorită cititorilor mei această lucrare să se menţină cât mai mult timp în actualitate.

                                                                                          Autoarea

     

    Dr. Ing. Ioana Tudor

    C) TEHNICI INOVATIVE PENTRU OBTINEREA DE ALIMENTE CU MARE VALOARE  NUTRITIVĂ ( Cultura ciupercilor Pleurotus spp.)

      PREFAŢĂ

          Structurată pe 7 capitole prezenta lucrare este o monografie a culturii ciupercilor Pleurotus spp. în  ţara noastră, cu actualizare la zi, ce va răspunde problemelor cultivatorilor cu suprafeţe restrânse, în sistem clasic sau celor cu ciupercării intensive.

       După o caracterizare generală morfo-fiziologică din Cap.1, este descrisă cultura clasică a acestor ciuperci ce cuprinde amenajarea spaţiului de cultură, pregătirea şi dezvoltarea substratului precum şi însămânţarea, incubarea miceliului şi condiţiile de microclimat, recoltarea, ambalarea şi evacuarea substratului uzat.  Tot în sistem clasic este descrisă cultura pe butuci din diferite esenţe lignicole şi pe substrat de rumeguş.

        În Cap.4 sunt aduse elemente noi de tehnologie privind  cultura intensiv-industrială, în spaţii cu condiţii de microclimat controlate de computer, cu producţie garantată de 270-300 kg ciuperci/tona de substrat într-o perioadă de 35-40 zile.

       Deşi ciupercile Pleurotus spp. sunt rezistente la boli şi dăunători, aşa denumite “rustice”, cu mai puţine pretenţii faţă de ciupercileAgaricus bisporus, în Cap.5 sunt descrise principalele boli şi dăunători ce pot apare precum şi  prevenirea sau combaterea acestora.

        Cultura ciupercilor Pleurotus spp. poate fi uşor transformată în cultură ecologică dacă celelalte condiţii privind substratul lignocelulozic, miceliul şi folosirea produselor biologice de dezinfecţie şi de combatere a bolilor şi dăunătorilor sunt îndeplinite. Prin păstrarea igienei stricte în ciupercărie, prin utilizarea unui substrat de cultură dezinfectat optim pe bază de abur sau apă fierbinte, se pot obţine ciuperci fără tratamente cu pesticide.

        Cap.7 aduce un plus de noutate pentru ţara noastră prin abordarea pentru prima dată a tehnologiei de cultură pentru 7 noi specii de Pleurotus. Unele din aceste specii cresc în zone tropicale şi subtropicale şi se pretează foarte bine pentru a fi introduse în cultură pe perioada verilor toride din ţara noastră.

        Ciupercile Pleurotus spp. au reale şi dovedite virtuţi medicinale având rol antioxidant, antibacterian, antiviral, antiinflamator, scad tensiunea arterială, protejează sistemul cardiovascular, reduc colesterolul rău din sânge, întăresc sistemul imunitar al organismului precum şi pe cel nervos. Pot înlocui cu succes carnea animală, fiind bogate în proteină, carbihidraţi, minerale şi vitamine, fără conţinut de colesterol, sare şi zahăr. Şi dacă toate cele menţionate nu v-au convins,  atunci ca afacere pot fi foarte rentabile obţinându-se un kg de ciuperci dintr-un kg de paie.

        Pentru consultanţă privind infiinţarea de ciupercării, telefoane pentru procurare miceliu autoarea poate fi contactată la tel. 0745420536 

    Dr. Ing. Ioana Tudor

           D ) Champignon sau  Agaricus bisporus, cea mai  cultivată şi consumată specie de ciuperci de pe Terra, face subiectul acestei lucrări, când pentru prima dată este prezentată ca o afacere sigură şi rentabilă.

        Prin conţinutul de aminoacizi din proteine, de săruri minerale, vitamine, fără colesterol, grăsimi, sare şi zaharuri, ciupercile sunt considerate un aliment complet. Proteina vegetală obţinută din ciuperci se află pe locul doi, pe plan mondial după cea din soia.

        Cu un consum de 1 kg ciuperci/locuitor în România faţă de media de 2,2 kg în Europa, spune multe despre ponderea acestei culturi în prezent.

       Lucrarea va veni în sprijinul începătorilor şi avansaţilor în această cultură, studenţilor şi doctoranzilor precum şi tuturor celor ce ar dori sa înceapă o afacere şi sunt nehotărâţi. De la cultura în sistem clasic, la cea intensiv industrială sunt prezentate aspecte de producere a compostului, cultura ecologică, boli şi dăunători, pesticide, calitatea ciupercilor şi valorificarea lor precum şi tehnologia de cultură a speciei Agaricus bitorquis alături de Agaricus bisporus.

        Fondurile structurale europene îi vor ajuta pe cei din mediul rural să-şi doteze, modernizeze şi extindă ciupercăriile actuale iar pe alţii să se orienteze către o afacere profitabilă şi sigură. Afirm aceste lucruri deoarece au apărut şi la noi furnizori de echipamente, miceliu de calitate, compost însămânţat, adus din afară şi care asigură producţii ridicate şi rentabile.

    Desigur poate se putea şi mai bine, şi mai complet dar sper să pot să o fac an de an, atâta timp cât dvs. veţi avea nevoie de aceste informaţii. Sper să vin mereu cu noutăţi şi să vă pot sprijini cu noi informaţii la zi în acest domeniu. Scrieţi-mi despre problemele întâmpinate de dvs., greutăţi, eşecuri, succese, cu fotografii reprezentative, la adresa de e-mail: tudorvioana14@yahoo.co.uk  sau sunati la nr. 0745 420 536.  Vă pot oferi informaţii despre solarii cu termoizolaţie şi microclimat automatizat şi pus pe computer, miceliu de calitate, compost însămânţat adus din import, proiecte pentru a obţine fonduri sau curs de calificare în meseria de ciupercar.

                                                                                                     Autoarea

    MICELIUL DE CIUPERCI. SUŞE ŞI HIBRIZI

    Ghid de producere a miceliului-în sistem intensiv şi clasic

    Prefaţă

     

    Miceliul de ciuperci este un preparat biologic ce se obţine în condiţii sterile de laborator şi care, plasat într-un microclimat optim, poate reproduce ciuperca din care a provenit: specia, tulpina sau hibridul respectiv.

    Încă din anul 1588 ne-au rămas referinţe scrise despre specialişti ce şi-au pus întrebări asupra ciupercilor şi mai ales a modului lor de înmulţire. În anul 1925 în Olanda, Haarten este specialistul ce a introdus noţiunea de miceliu.

    În ţara noastră primul miceliu s-a produs în sistem clasic pe gunoi de cabaline sau pe compost, în cilindri de sticlă de unde, după incubare, era scos sub formă de role, ambalat şi expediat în vederea însămânţării. Pentru a fi însămânţat se mărunţea şi se amesteca cu compostul.  După anul 1977 s-a trecut şi în ţara noastră la producerea industrială a miceliului pe seminţe de cereale (orz, grâu) sau aşa-zisul miceliu granulat.

    Această carte este prima lucrare integrală de acest fel din ţara noastră, cu referire directă la producerea miceliului comercial de ciuperci comestibile şi medicinale dar şi cu descrierea şi a celorlalte etape intermediare până la obţinerea acestuia: prelevare de ţesut, recoltare de spori, factorii care influenţează creşterea miceliului, preparare de medii de cultură sau de laborator,inocularea şi transferul miceliului pe mediul de cultură, obţinere de culturi pure, de inocul ş.a. In cadrul tehnologiei de producere a miceliului exista doua faze distincte de lucru, una nesterila si alta sterila.   În ultimii 80 ani tehnologia de producere a miceliului s-a perfecţionat continuu, trecând de la utilizarea cerealelor, la suport lignicol, artificial şi până la miceliu lichid.

    Miceliul se obţine într-un laborator, unde se lucrează în condiţii foarte stricte de igienă şi de aici a decurs şi înlocuirea lucrărilor manuale cu automatizare şi intervenţie umană minimă. Sunt prezentate şi consecinţele unei igiene precare, adică apariţia unor ciuperci facultativ parazite şi saprofite cele mai răspândite pe suportul de creştere al miceliului comercial, ce produc mucegaiuri de diverse culori: verde, roşu, galben, negru, alb, carmin, orange, precum şi prevenirea şi combaterea acestora.

    Alături de tehnologia de obţinere a miceliului în sistem intensiv este abordată pentru prima dată şi metoda obţinerii miceliului în sistem gospodăresc sau casnic, pentru amatorii şi iubitorii de ciuperci.

    Prezenta lucrare se doreşte a trage şi un semnal de alarmă ce s-ar putea să ajungă la cunoştinţa investitorilor, precum că în ţara noastră nu există o Staţie de produs miceliu comercial cu tehnologie de ultimă generaţie.

    Lucrarea cuprinde 7 capitole, ultimul fiind dedicat descrierii şi prezentării principalelor tulpini şi hibrizi de ciuperci cultivate ca specii comestibile şi/sau medicinale. S-au prezentat hibrizi din 5 specii de Agaricus, din 10 specii de Pleurotus, alături deLentinus edodes sau shiitake  şi din alte aproape 20 de specii de ciuperci, cu provenienţă din diferite ţări europene, asiatice sau americane.

    Pentru consultanţă privind înfiinţarea de ciupercării, staţii de miceliu, cursuri de ciupercar acreditat sau procurare de cărţi privind tenhologia de cultură a ciupercilor, autoarea poate fi contactată la tel. 0745.420.536 sau prin e-mail de pe pagina blog  www.totuldespreciuperci.blogspot.ro.

     

    CULTURA CIUPERCILOR PENTRU ÎNCEPATORI

     

       Pentru a nu vă expune la unele riscuri, chiar  ireversibile, vă recomand să cultivaţi dvs. în propria gospodărie, în spaţii dezafectate, nefolosite, asigurând minime condiţii de microclimat, fără consumuri energetice, utilizând materii prime ce sunt considerate în gospodării, auxiliare, deşeuri, gunoaie agricole, rezidii etc.

        Desigur acest lucru este mult mai uşor de pus în practică în mediu rural dar atunci când se doreşte, materialele pot fi procurate din mediul rural, pregătit acolo compostul sau substratul de cultură, repartizat în saci şi transportat la oraş. Şi la oraş există spaţii goale, diferite beciuri, subsoluri, magazii, debarale, locuinţe neutilizate, anexe, care de două ori pe an sau chiar mai mult  pot fi ocupate cu saci însămânţaţi cu ciuperci.

       Ciupercăria poate fi o afacere mai mică sau mai extinsă în funcţie de ceea ce se doreşte. În prezenta lucrare voi veni cu soluţii pentru cultivatorii mici, pentru cei ce vor să cultive în sistem clasic-gospodăresc cu investiţii minime. Diferenţa dintre ciupercariile clasice şi cele intensive fiind reprezentată de suma fondurilor  investile  şi care determină amploarea şi tehnologizarea.  

       Înainte de a porni o asemenea  cultură, mai întâi trebuie să vă documentaţi, dar nu de pe Net din lucrări postate acolo şi care sunt vechi chiar şi de 30 ani. Citiţi o lucrare actuală, deoarece tehnologiile suferă noi îmbunătăţiri şi adaptări. Nu pot eu să public, să ţin pasul cu noutăţile care apar.

      Nu cumpăraţi miceliu decât de la o Staţie de produs miceliu, acredidată, cu factură şi un certificat de calitate sau de garanţie.Păstraţi aceste documente deoarece pe baza lor veţi obţine şi un certificat de calitate cu ajutorul căruia să puteţi dovedi că ciupercile sunt comestibile şi veţi avea  voie să le comercializaţi. Certificatul de calitate se obţine de la un laborator Fitosanitar din zona dvs.

       Suprafaţa ciupercăriei va fi decisă de dvs. în funcţie de spaţiul pe care îl aveţi deja construit, de suma ce doriţi s-o investiţi, de modul de încălzire al ciupercăriei, dar vă recomand să aveţi peste 50 mp de cultură efectiv, sau şi mai bine 100 mp.

    – Cultura practicată în pivniţe, în funcţie de înălţimea acestora poate fi pe jos, pe 2 sau maximum 3 nivele. Şi pivniţele ca spaţii de cultură pot da rezultate foarte bune dacă sunt îndeplinite celelalte condiţii. În Franţa cultura în pivniţe este foarte răspândită iar la Budapesta în subterane.

    –  Vă puteţi construi singuri un solar bine izolat termic şi cu instalaţii de microclimat de mâna a 2-a, puteţi avea o ciupercărie modernă. Dar mai întâi cereţi relaţii despre suprafaţa solarului.

    – Amplasaţi ciupercărie unde să aveţi toate utilităţile adică drum de acces practicabil tot anul, apă- deşi se poate fora un puţ propriu, curent electric, canalizare – sau se va construi o fosă septică. Cultura ciupercilor nu este interzisă de anumite norme de mediu, deoarece nu poluează, nu produce deşeuri în cantitate mare. Compostul uzat va fi transportat pe câmp şi utilizat ca îngrăşământ natural la alte culturi agricole. Aplicând tehnologia chiar şi pe un compost produs şi însămânţat de dvs. puteti obţine  20-25 kg ciuperci/mp/ciclu de cultură şi înmulţiţi cel puţin cu 2 cicluri/an , ce spuneţi ? nu merită ?   Şi nu uitaţi că ciupercile prin conţinutul în proteine sunt denumite şi carne vegetală.                                                                                


    Dr. Ing. Ioana Tudor

    Dr. ing. Ioana Tudor

     

    CULTURA CIUPERCILOR  PLEUROTUS SPP.)

      PREFAŢĂ

          Structurată pe 7 capitole prezenta lucrare este o monografie a culturii ciupercilor Pleurotus spp. în  ţara noastră, cu actualizare la zi, ce va răspunde problemelor cultivatorilor cu suprafeţe restrânse, în sistem clasic sau celor cu ciupercării intensive.

       După o caracterizare generală morfo-fiziologică din Cap.1, este descrisă cultura clasică a acestor ciuperci ce cuprinde amenajarea spaţiului de cultură, pregătirea şi dezvoltarea substratului precum şi însămânţarea, incubarea miceliului şi condiţiile de microclimat, recoltarea, ambalarea şi evacuarea substratului uzat.  Tot în sistem clasic este descrisă cultura pe butuci din diferite esenţe lignicole şi pe substrat de rumeguş.

        În Cap.4 sunt aduse elemente noi de tehnologie privind  cultura intensiv-industrială, în spaţii cu condiţii de microclimat controlate de computer, cu producţie garantată de 270-300 kg ciuperci/tona de substrat într-o perioadă de 35-40 zile.

       Deşi ciupercile Pleurotus spp. sunt rezistente la boli şi dăunători, aşa denumite “rustice”, cu mai puţine pretenţii faţă de ciupercileAgaricus bisporus, în Cap.5 sunt descrise principalele boli şi dăunători ce pot apare precum şi  prevenirea sau combaterea acestora.

        Cultura ciupercilor Pleurotus spp. poate fi uşor transformată în cultură ecologică dacă celelalte condiţii privind substratul lignocelulozic, miceliul şi folosirea produselor biologice de dezinfecţie şi de combatere a bolilor şi dăunătorilor sunt îndeplinite. Prin păstrarea igienei stricte în ciupercărie, prin utilizarea unui substrat de cultură dezinfectat optim pe bază de abur sau apă fierbinte, se pot obţine ciuperci fără tratamente cu pesticide.

        Cap.7 aduce un plus de noutate pentru ţara noastră prin abordarea pentru prima dată a tehnologiei de cultură pentru 7 noi specii de Pleurotus. Unele din aceste specii cresc în zone tropicale şi subtropicale şi se pretează foarte bine pentru a fi introduse în cultură pe perioada verilor toride din ţara noastră.

        Ciupercile Pleurotus spp. au reale şi dovedite virtuţi medicinale având rol antioxidant, antibacterian, antiviral, antiinflamator, scad tensiunea arterială, protejează sistemul cardiovascular, reduc colesterolul rău din sânge, întăresc sistemul imunitar al organismului precum şi pe cel nervos. Pot înlocui cu succes carnea animală, fiind bogate în proteină, carbihidraţi, minerale şi vitamine, fără conţinut de colesterol, sare şi zahăr. Şi dacă toate cele menţionate nu v-au convins,  atunci ca afacere pot fi foarte rentabile obţinându-se un kg de ciuperci dintr-un kg de paie.

        Pentru consultanţă privind infiinţarea de ciupercării, telefoane pentru procurare miceliu autoarea poate fi contactată la tel. 0745420536 

    Dr. Ing. Ioana Tudor

                                                           TRUFE – Tuber spp, ciuperci

     

        Numite şi diamantele negre ale pământului sau diamantele gastronomiei, perle rare, delicatese de neegalat acestea sunt Ciupercicare cresc în pământ, la adâncime de 10-40 cm, unele chiar la suprafaţă sau mai în profunzime.

    Începeţi prin a face o comparaţie: dacă dintre produsele alimentare de origine animală, icrele negre se plasează pe primul loc – de bună seamă şi cu îndreptăţită motivaţie, printre produsele de origine vegetală, folosite în alimentaţie, trufele pot ocupa cu cinste, acelaşi loc.

    Trufele ( Tuber spp.) sunt ciuperci comestibile cu un gust şi o aromă excepţionale, bogate în substanţe nutritive, minerale, vitamine şi cu steroizi care sunt feromoni sexuali. 

    Dacă un restaurant nu are în meniu mâncăruri cu trufe, nu este select. O porţie de trufe cu paste, la restaurantul unui hotel din Bucureşti, costă 30 de euro.

    Sunt considerate alimente de lux, fiind folosite numai la prepararea celor mai rafinate mâncaruri, în cele mai extravagante restaurante.

       În carte se face descrierea a 15 specii, se menţionează  locaţiile în păduri de unde pot fi recoltate precum şi tehnologia de cultură, ce poate fi o afacere pe 50 ani.

    Ştiaţi că trufele se recoltează cu câni dresaţi?

    Ştiaţi că o trufă albă se poate vinde cu un preţ între 3000-6500 euro/kg ?

    În Europa se recoltează 50% din cantitatea mondială de trufe.

    În România, trufe de calitate se recoltează în Ardeal. La noi se întâlnesc trei specii de trufe: trufe de vară, trufe de iarna şi trufe comune. Preţul unui kilogram de trufe româneşti variază între 50 şi 150 de euro.

    În trecut, se foloseau porcii, sau se observau anumite specii de muşte, pentru găsirea trufelor. Astăzi se folosesc câini special dresaţi şi în curând va fi folosită aparatură electronică, un fel de GPS pentru trufe.

    Trufele sunt ciuperci micorizante (gr.mykes – ciupercă şi rhiza-rădăcină).

    Termenul desemnează plantele ale căror rădăcini trăiesc în simbioză cu hifele unor ciuperci.

    În lume, cererea de trufe e din ce în ce mai mare, şi cantităţile culese din ce în ce mai mici, iar din culesul spontan cantităţile sunt variabile, influenţate 80% de vreme (în special de precipitaţii), iar în aceste condiţii unele trufe sunt chiar în curs de dispariţie (trufa franceză) şi de aceea, unele state au intervenit prin înfiinţarea de culturi. (Franţa – 200 ha, parteneriat public + privat, Spania – 500 ha, Italia – 400 ha).

    Dr. Ing. Ioana Tudor

     e.mail:tudorioana2007@gmail.com/  tudor.ioana.735@facebook.com/ tel. 0745420536 

    POEZIE 

        de Paul Corneliu Bodiu   

     

    Nori de ploaie se adună
    Dinspre Cluj spre Odorhei.
    Unii vor să ne impună
    Să jucăm cum cântă ei.
    Minţile au  luat-o razna;
    Umblă zvonul deşănţat
    Că-n Harghita şi Covasna
    Vor  să facă „stat” în Stat !
    S-a  udat de lacrimi pragul;
    În Cristuru e  prăpăd!
    Imnul românesc şi steagul
    Nu se-aud şi nu se văd     !
    Crişul, Mureşul, Târnava
    Poartă  jalea în aval.
    Nesfârşită e gâlceava;
    Nu e  linişte-n Ardeal.
    Munţii stau să  răbufnească;
    Fierbe galbenul  podiş!
    Vatra sfântă strămoşească
    E tăiată-n  curmeziş.
    Se anunţă o furtună
    Cu efect devastator:
    Impostorii vor să pună

    Pe  cultură sigla lor.
    Atmosfera prevesteşte
    Un  pericol  iminent!
    Tot ce sună româneşte
    Capătă un alt  accent.
    Graiul nostru  plâns pe vetre,
    Legănat de cărărui,
    E lovit mereu cu pietre
    Ca un  pom al nimănui…
    Nu  lăsaţi ca vorbitorii
    Altor limbi pe-acest pământ,
    Să ne  umble prin istorii
    Şi să muşte din  cuvânt!

     Neamul Românesc  nu piere;
     Dacii încă mai  trăiesc!
     Scoateţi steagul la vedere
     Şi-n Ţinutul Secuiesc!
     De pe  stâncile străbune
     Decebal ne dă curaj!
     Faceţi imnul să răsune
     Peste  Mureş, pân-la Blaj!
     Nu  permitem celor care
     Se pretind aici  stăpâni,
     Să ne calce în picioare
     Demnitatea de romani.
          

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.