Confortul vacilor aduce profit; Obligatiile si responsabilitatiile crescatorilor de animale privind bolile transmisibile la animale; Diagnosticarea “Bolii limbii albastre”(Bluetongue) in 10 exploatatii non-comerciale din judetul Botosani

De ani de zile cercetarile s-au axat pe optimizarea nutritiei vacilor, iar organizatiile de crestere s-au concentrat pe nivelurile geneticii pentru productia de proteine si lapte. Producatorii de lapte considerau aceste aspecte, punctele centrale pentru a ajunge la cea mai inalta productie de lapte propusa.

Nutritia adecvata este foarte importanta, insa asa dupa cum am aflat este doar o bucata din multimea de piese ale puzzle-ului de productie.

Oricum atentia maxima s-a acordat hranei si genezei. Celalalt aspect, mediul, a fost adesea neglijat si economiserea de costuri a fost gasita deseori in acest domeniu. Recent cercetatorii si producatorii au acordat mai multa atentie creerii unui mediu mai comfortabil pentru vacile de lapte si inlocuitoarele lor.

Observatia si experienta arata ca vacile gazduite intr-un mediu comfortabil produc mai mult lapte si traiesc mai mult si mai sanatos.Vacile au modul lor propiu de a arata clar ce-si doresc,care sunt preferintele lor,si ce le face sa se simta comfortabile.Putem observa si masura activitatea, comportamentul, aspectele psihice si mediul vacilor si apoi sa corelam cu observatiile la ce se pare a fi comfortabil pentru vaci. Ganditi-va la vacile ce se odihnesc in multa iarba verde,intr-o zi racoroasa de vara,cu multa apa proaspata si curata in apropiere,acces usor la mai multa hrana.

Acele vaci au totul:multa hrana si apa de calitate,aer proaspat,o suprafata de odihna curata si moale. E acesta este comfortul vacilor! Bineinteles toata lumea va spune ca producatorii de lapte ar trebui sa incerce sa dezvolte un mediu ce se aseamana cu cel natural,ce suna bine dar este restrictionet cum s-a spus mai sus la o zi frumoasa de vara excluzand toate zilele de ploaie rece ,balti de noroi si acces greu la gragduri.

Deasemenea mediul vacilor pe care am dori sa-l cream ar trebui sa permita eficienta ceruta de catre afacerile cu lapte. Vacile ar trebui sa se comporte natural si sa stea in picioare sau asezate comfortabil intr-un mediu stabil si sigur.Asta se intampla in ferma dvs.? Munciti catre acest tel,sau vacile dvs arata semne de oboseala si uzura? Mamite, picioare umede si incheieturi umflate, sunt urmarile problemelor de lipsa de comfort.

Iata cateva masuri ce ar trebui luate in a asigura sau a spori confortul taurinelor:

1. Ventilatia si lumina adecvata

Schimbul de aer este cheia unei ventilatii adecvate.Pentru ca ventilatia sa aibe loc,aer curat trbuie sa intre in grajd si sa inlocuiasca comfortabil aerul contaminat. O ventilatie libera trebuie asigurata cu grija.Aer curat si necontaminat va scade presiune bolilor.

In grajdurile reci ,un sistem de ventilatie bine organizat si aranjat ofera un schimb de aer uniform ce rezulta ca, in conditii de aer-temperatura,umiditate si nivelurile de gas -ar trebui sa fie egal cu conditiile de ambient.Intre timp grajdurile ar trebui sa ofere volum si lumina pentru a atinge conditiile cele mai sanatoase.

Mijloace de a atinge conditiile necesare:

Cortine laterale flexibile

Un acoperis deschis si bine proiectat

Un spatiu tridimensional voluminos pentru fiecare vaca

2. Reducerea stresului de caldura

Vacile stresate de caldura petrec ore intregi stand in piciore si plimbandu-se in loc sa manance ,sa se intinda si sa rumege.Problemele picioarelor ,scad productia si o performanta reproductiva slaba deobicei insoteste stresul de caldura.Consecintele economice ale stresului de caldura pot fi enorme. Cercetarile arata ca iar si iar fermele individuale de lapte pierd anual mii de euro in timpul verii,datorita stresului de caldura,si a problemelor legate de copite si picioare.

Pe de alta parte ,asigurand lipsa de stresul caldurii,se merita. Cercetatorii estimeaza ca existenta unei cresteri de venit net intre 40-100 euro/vaca pe an,bazat pe pierderile productiei de lapte,este posibila cu abordarea corecta.

Ventilatoare pentru o deplasare mecanica

Sistem de umiditate a aerului,tehnici de uscare sau spray-iere

Sistem computerizat de control al climei

Suplimente nutritive ce ajuta digestia si rumegarea

3. O zona de odihna curata, uscata si comfortabila

Vacile prefera sa stea intinse pentru mai mult de 12 ore pe zi necontand unde sunt gazduite.Grajdurile trebuie proiectate si organizate in asa fel incat sa ofere un mod comfortabil pentru vaci de a intra,a se hrani,a se odihni ,a se ridica si a iesi.Daca un element al grajdului este neadecvat,atunci se va folosi declinarea.

Cercetatorii au aratat ca cu cel mai bun pat de odihna vacile se vor odihni mai bine de 12 ore pe zi.

Separatoare bine proiectate pentru stabulatie libera

Sistem de pat odihna ,ce ramane plat si comfortabil

Podea de cauciuc,fie pentru suprafata neteda sau „gratar”

Pudra de uscare si dezinfectare pentru cusete pentru a scade cazurile de infectie

4. Acces usor si liber la hrana si apa curata

Deoarece vacile trebuie sa manance multa hrana uscata si sa bea o cantitate mare de apa,accesul la ambele trebuie sa fie neobstructionat si la calitatea optima.Vacile traiesc in grup,asa ca o gazduire comfortabila ofera spatiu pentru ca toti membrii grupului sa faca acelasi lucru in acelasi timp.Deci este foarte necesar un spatiu de hranire foarte mare ,pentru a nu ingreuna ajungerea intregului grup la hrana.

Spatiu,siguranta si accesul sunt la fel de importante pentru productie ca si zonele de odihna comfortabila. Orice fel de lupta pentru a ajunge la hrana va creste nivelul de stres si discomfort.

Adapatori multe,lungi,si nu foarte adanci, cu apa proaspata si curata

Regularizarea temperaturii,mentinerea temperaturii la un nivel usor de baut in timpul iernii

Front furajer cu deschidere larga sau spatii mari pentru hranire

Sistem de impins pentru a mentine hrana usor de accesat

Hrana de calitate

5. Podea de incredere si fara cazuri de ranire

Suprafata de mers ar trebui sa le permita vacilor sa circule si sa stea natural fara a simti duritatea betonului.Podeaua de beton este destul de deranjanta pentru vaci, ea fiind ori dura si abraziva ,ori neteda si alunecoasa.

Produsele pentru o podea de cauciuc,pot acoperii suprafetele de beton(netede/tip gratar).Vacile au aratat fara nici o indoiala ca,atunci cand li se ofera,prefera podelele de cauciuc.

Covoarele de cauciuc se pot monta in zonele de mers, de asteptat si de hranit

Diagnosticarea “Bolii limbii albastre”(Bluetongue) in 10 exploatatii non-comerciale din judetul Botosani

Bolii limbii albastre - Bluetongue - BotosaniIn data de 04.09.2015, in Romania, au fost diagnosticata “Boala limbii albastre” (Bluetongue), in judetul Botosani, in trei exploatatii din localitatea Bobolusti, in apropiere de raul Prut si de granita cu Republica Moldova. Suspiciunea data din 24.08.2015 cand, dupa examinarea unor bovine dintr-o gospodarie, medicul veterinar de libera practica a constatat leziuni bucale, mamare si podale, semne clinice care pot fi atribuite bolii limbii albastre si a prelevat probe de sange de la acestea, probe care au fost trimise spre analiza laboratorului din cadrul DSVSA Botosani.
In urma examenului serologic realizat, s-a constatat ca probele sunt pozitive pentru Boala limbii albastre (Bluetongue). Ulterior prelevarii probelor, medicul veterinar a recoltat esantioane si din alte gospodarii care detin bovine deoarece prezentau semne clinice similare, cu intensitati si localizari diferite.

In data de 04.09.2015, o delegatie formata din reprezentanti ai ANSVSA si ai Laboratorului National de Referinta s-a deplasat la DSVSA Botosani pentru investigatii suplimentare. Conform procedurilor, ca urmare a suspiciunii Bolii limbii albastre, probele de sange prelevate au fost expediate catre Laboratorul National de Referinta, Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala (IDSA). Probele analizate in cadrul IDSA, in data de 04.09.2015, au confirmat prezenta virusului Boala limbii albastre, iar in data de 07.09.2015, s-a identificat serotipul 4 care a circulat si anul trecut pe teritoriul Romaniei.

In jurul focarelor s-a instituit o zona de control de 20 km, fiind interzisa iesirea rumegatoarelor cu exceptia animalelor destinate abatorizarii.

Masurile dispuse pentru controlul bolii sunt cele prevazute de legislatia specifica in vigoare, respectiv Directiva CE 75/2000 a Consiliului de stabilire a dispozitiilor specifice privind masurile de combatere si de eradicare a febrei catarale ovine si Regulamentul CE 1266/2007 al Comisiei referitor la normele de punere in aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului in ceea ce priveste combaterea, monitorizarea, supravegherea febrei catarale ovine, precum si restrictiile privind deplasarile unor animale din specii receptive la aceasta, cum ar fi:

    • punerea sub supraveghere oficiala a exploatatiilor infectate;
    • impunerea de restrictii de miscare;
    • inventarul tuturor animalelor susceptibile;
    • stabilirea zonelor de restrictie;
    • examinari clinice in exploatatiile cu animale susceptibile;
    • recomandari privind distrugerea biotopurilor favorabile pentru culicoizi si aplicarea de tratamente cu insecticide;
    • supravegherea animalelor prin teste serologice si virusologice;
    • supravegherea entomologica;
    • controlul miscarilor de rumegatoare in conformitate cu prevederile Reg. (CE) 1266/2007 si ale legislatiei nationale.

Pe intreg teritoriul Romaniei se aplica un program de monitorizare serologica lunara, din luna aprilie pana in luna noiembrie.

Ulterior, au mai fost identificate si alte animale infectate, pana la aceasta data boala fiind confirmata la 10 bovine, in 4 focare, din aceeasi localitate (Bobulesti).

ANSVSA a notificat Comisia Europeana si statele membre ale Uniunii Europene, dar si Organizatia Mondiala pentru Sanatatea Animala (OIE), despre prezenta virusului pe teritoriul Romaniei.

OIE anunta ca Bluetongue (serotipul 8) a fost confirmata, in 11 septembrie 2015, la 27 de bovine si 6 ovine dintr-o ferma de 200 de ovine dar si 150 de bovine din Franta, tara unde virusul Bluetongue nu a mai fost depistat din 2010, iar in 10 septembrie 2015 au fost confirmate doua cazuri de Bluetongue si la 2 bovine dintr-o ferma de 300 de capete din sudul Ungariei (Comitatul Tolna). Potrivit informarii OIE, ultimul caz de Bluetongue in Ungaria a fost confirmat in ianuarie 2015.

Aceasta boala nu afecteaza omul, dar produce pagube economice, datorita restrictiilor aplicate miscarii animalelor.

Boala limbii albastre este cauzata de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin intepatura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides si nu prin contactul direct intre animale. Boala afecteaza rumegatoarele domestice si salbatice(de cele mai multe ori oi, dar si vite si capre) si are caracter sezonier.

Mortalitatea este variabila, in functie de situatie, procentul de imbolnavire putand ajunge, uneori, la 100% din efectiv.

Din literatura de specialitate, reiese ca o insecta hematofaga poate calatori pana la 1.5– 2 km/zi intr-o zona, iar in anumite conditii meteorologice (vanturi predominante pe o anumita directie si perioada, in conditii favorizante), insectele pot fi purtate la distante mult mai mari, ce pot atinge pana la 200 de km/zi. In Europa, in momentul de fata, se presupune ca virusul circula in mai multe zone din partea de sud a continentului, ca: Insulele Baleare, Sardinia, Sicilia, Corsica, in unele zone din Italia, Franta si Ungaria.

Prevenirea bolii se face prin dezinsectii periodice, pentru a distruge insectele hematofage care transmit boala.

Proprietarii de animale au obligatia sa anunte imediat medicul veterinar de aparitia unor semne de boala la animale, a cazurilor de moarte suspecta sau despre taierile de necesitate.

Avand in vedere evolutia Bolii Limbii Albastre pe teritoriul Romaniei, DSVSA judetene au organizat intalniri de informare si instruire cu medicii veterinari oficiali, cu reprezentantii asociatiilor profesionale ale crescatorilor de bovine si ovine, cu reprezentanti ai firmelor de transport animale, cu privire la profilaxia generala care trebuie respectata pentru prevenirea introducerii virusului Bluetongue in zonele actualmente libere de boala si a masurilor de restrictie a circulatiei animalelor, pentru judetele unde evolueaza boala.

Pentru informarea tuturor celor interesati asupra riscului pe care Bluetongue (Boala limbii albastre) il prezinta, ANSVSA a postat pe pagina de web a institutiei o analiza de risc, care poate fi consultata la adresa: http://www.ansvsa.ro/?pag=756

Obligatiile si responsabilitatiile crescatorilor de animale privind bolile transmisibile la animale;;

Ferme zootehnice - Supravegherea si prevenirea bolilor transmisibile la animalePromovarea politicilor nationale in domeniul sanitar-veterinar se concretizeaza prin realizarea actiunilor stabilite in Programul strategic de supraveghere, prevenire si combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguranta alimentelor, protectia animalelor si a mediului, actiuni specifice care implica pe langa servicile sanitare veterinare de stat si private si pe proprietarii de animale si pasari, care se cresc in exploatatii comerciale si exploatatii de la gospodariile populatiei.

 

Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, in colaborare cu Colegiul Medicilor Veterinari judetean, prin personalul propriu si prin medicii veterinari de libera practica pe care ii coordoneaza, asigura, cu profesionalism, o gama larga de servicii de specialitate, comforme legislatiei europene, in beneficiul celor care investesc in cresterea animalelor, in domeniul procesarii si a comercializarii animalelor vi si a produselor obtinute de la acestea, prin:

    • supravegherea clinica a starii de sanatate a efectivelor de animale si pasari din toate sistemele de crestere si exploatare;
    • actiuni de supraveghere a unor boli transmisibile, prin examinarea in laborator a probelor recoltate de la animale si pasari in acest scop;
    • operatiuni de vaccinare profilactica;
    • efectuarea de tratamente de necesitate, profilactice sau curative in functie de cazuistica;
    • asigurarea sigurantei produselor alimentare pe intreg lantul alimentar (de la furca la furculita).

 

Pentru realizarea acestor actiuni un factor hotaritor il au autoritatiile locale si in special crescatorii de animale, carora, conform legislatiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor le revin o serie de responsabilitati si obligatii, respectiv:

    • Gestionarea efectivelor de animale si pasari, prin urmarirea miscarii acestora si reactualizarea permanenta a Regitrului Agricol si a Bazei Nationale de Date.
    • Sa colaboreze cu medicii veterinari, arondati, pentru identificarea si inregistrarea la timp a animalelor (bovine, ovine, caprine si porcine, a animalelor de companie), existente in exploatatie, actiune cu motivatii din punct de vedere srategic, de ordin veterinar si de ordin zootehnic asigurand o supraveghere si control privind :
          • miscarea interna si internationala a animalelor;
          • activitatea de supraveghere a exploatatiilor de animale;
          • controlul si profilaxia bolilor transmisibile la animale si de la animale la om;
          • supravegherea rezidiilor si a altor deseuri animaliere;
          • asigurarea conceptului de securitate alimentara si trasabilitate;
          • transportul animalelor;
          • sistemul de asigurari pentru animale;
          • sistemul de subventii, prime si despagubiri pentru animale;
    • Sa comunice medicului veterinar, la data producerii, miscarile survenite in efectiv prin fatari, cumparari, vanzari, mortalitati.
    • Sa permita medicului veterinar monitorizarea starii de sanatate a animalelor din proprietate.
    • Sa asigure sprijinul personalului veterinar la efectuarea actiunilor obligatorii de prevenire si combatere a bolilor transmisibile (vaccinari, recoltari de probe de sange sau de organe) la data si ora stabilita.
    • Sa respecte dispozitiile autoritatii veterinare privind izolarea si eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile.
    • Sa asigure normelor de protectie si bunastare a animalelor, privind adapostirea, hranirea, adaparea si a normelor de microclimat.
    • Sa solicite medicului veterinar, arondat, carnet de sanatate pentru animalele aflate in proprietate, complectat la zi cu actiunile sanitare veterinare efectuate, documentele de miscare si de certificare a starii de sanatate, necesare pentru intentia de comercializare a animalelor.
    • Sa efectuieze curatirea mecanica si dezinfectia adaposturilor, a actiunilor de deratizare si demustizare, cu unitati si personal de specialitate.
    • Sa colecteze cadavrele si deseurile animaliere in vederea transportului, cu sprijinul autoritatilor locale, la unitatea de distrugere Protan.
    • Pentru a-si valorifica legal productia primara, sau produsele alimentare obtinute prin procesarea productiei primare, sa solicite D.S.V.S.A judeana, documentul de inregistrare pentru vanzare directa, sau dupa caz de vanzare cu amanuntul.
    • Produsele primare de origine animala sa provina de la animale, pasari sau familii de albine sanatoase si sa fie manipulate numai de catre persoane sanatoase.
    • Produsele sa fie transportate in ambalaje si mijloace de transport autorizate, igienizate, insotite de documente care sa ateste provenienta, calitatea si salubritatea acestora.
    • Sa comercializeze produsele alimentare numai in unitati sau spatii autorizate sanitar veterinar, cu respectarea regulilor de igiena si temperatura in zonele de depozitare si expunere.
    • Produsele sa fie identificate prin etichete pe care sunt inscrise mentiuni referitoare la producator, denumirea produsului, data obtinerii, conditii de pastrare. Eticheta se aplica pe ambalajul traditional, sticla pentru laptele crud, cutii de plastic sau putini, pentru branzeturi.

 

Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Colegiul Medicilor Veterinari din judetul Sibiu, cauta permanent sa mentina o buna colaborare cu crescatorii de animale, cu asociatiile crescatorilor de animale constituite, cu micii producatori de bunuri alimentare, organizand intalniri periodice, informari reciproce cu problematica existenta, pentru a solutiona operativ doleantelor si solicitarile acestora, totodata, prin personalul de specialitate, monitorizeaza, verifica si controleaza modul cum sunt respectate obligatiile legale ale operatorilor din acest domeniu si aplica masuri corective in cazul identificarii unor necomformitati.

Tetania de repaus (Tetania de grajd) la vitei

Tetania de repaus - Tetania de grajd - Tetania de nutritie la viteiTetania de repaus a fost denumita in mai multe feluri, fie tetania de grajd, tetania de iarna etc, dar credem ca denumirea corecta a bolii ar fi ”tetania de nutritie” a tineretului taurin supus ingrasarii. Factorii alimentari sunt reprezentati de iarba tanara, luxurianta, consumul de foi si capete de sfecla, de turte bogate in albumine, porumb in exces asociat cu tarate de grau, tarate de grau asociat cu faina de ciocalai, srot de macese, taitei de sfecla, melasa si uree, etc.

 

Tetania de nutritie se intalneste in ingrasatoriile in care hranirea se face in exclusivitate cu nutreturi concentrate administrate la discretie, amestecul fiind format din porumb 50%, orz 10%, granule de lucerna cu uree 10%, faina de ciocalai 20%.

 

De altfel, in cazul tetaniei de nutritie a tineretului taurin supus ingrasarii sunt indeplinite toate conditiile unei boli carentiale (in special in cazul unor deficiente de minerale – Mg,Ca,Na): apare dupa mai mult timp de folosire a unui regim alimentar sarac in elemente minerale si in vitamine, dupa ce sunt epuizate rezervele organismului si semnele sale dispar in urma suplimentarii ratiei cu elemente deficitare. In favoarea acestei ipoteze mai pledeaza: scaderea Mg din os si aparitia acestei boli la exemplarele cel mai bine dezvoltate, cu spor zilnic mai mare. Necesarul in elemente minerale este mai mare la animalele cu un ritm de crestere sporit, deoarece necesita cantitati mai mari pentru depunerea in oase si cresterea oaselor precum si pentru inglobarea in tesuturile moi si in special in masa musculara. Magneziul este, dupa potasiu, al doilea element intracelular si deci este nevoie de cantitati sporite proportional cu ritmul de crestere.

 

Frecventa bolii este mai mare in lunile de iarna si inceputul primaverii cand coincide cu aparitia fenomenelor de hipo sau avitaminoze. S-a demonstrat ca tetania la viteii supusi la ingrasat, ajunsi la varsta de 6-12 luni, apare primavara ca o consecinta, pe de o parte, a epuizarii vitaminei D din furaje si, pe de alta parte, a lipsei de iradiere a animalelor, care nu pot sa beneficieze de actiunea fotochimica a soarelui. Administrarea vitaminei D fara nicio alta interventie cu saruri de Mg a facut ca tetania viteilor supusi la ingrasat, care apare primavara, sa fie oprita imediat chiar a doua zi de tratament. Accesele tetanice indiferent de etiologie, sunt consecinta unor dezechilibre umorale in care un rol important il joaca hipo-magneziemia, hipocalcemia, hiperkaliemia, modificari ale echilibrului acido-bazic, care compromit mecanismele de excitabilitate neuromusculara. Acesti factori de origini diverse pot sa creeze conditiile aparitiei crizei de tetanie sau sa favorizeze starea de tetanie. La aceste animale, interventia emotiilor, incercarile de contentie, cantaririle, lumina brusca, diverse zgomote etc. pot declansa crizele de tetanie.

 

Simptomatologia. Semnele clinice constau in stare de neliniste, mugete, hipersensibilitate, contracturi musculare, opistotonus, tetanie si accese epileptiforme. Animalele prezinta exoftamie, epifora, botul uscat, hipersalivatie, cordul puternic si tahicardie. Unele animale nu prezinta decat usoare tulburari nervoase, neliniste, hipersensibilitate, altele prezinta tulburari mai grave, opistotonus, caderea animalului in decubit lateral cu toate membrele in extensie cu gatul si capul intins sau prezinta accese de tip epileptiform. Accesele se repeta la cateva ore sau zile, la interventia factorilor excitanti, putandu-se solda uneori cu moartea prin asfixie datorita localizarii contractiilor la muschii larinxului provocand spasmul glotei. La examenul umoral se inregistreaza hipocalcemie, hipomagneziemie, hiperkaliemie, modificari ale echilibrului acidobazic.

 

Diagnosticul se pune pe baza acceselor intermitente de tetanie, pe analiza conditiilor alimentare in care au aparut, pe faptul ca apare mai mult iarna spre primavara, pe examenele de laborator etc. Prognosticul este rezervat spre grav in functie de etiologie. Daca nu se intervine cu tratamente adecvate cat mai repede, se pot inregistra un procent ridicat de pierderi, in special prin sacrificari de necesitate.

 

Tratamentul este simptomatic si etiologic. Simptomatic, se va combate accesele de tetanie prin administrarea de saruri de Ca si Mg. Se pot administra sub forma de injectii solutii de Ca+Mg in cantitate de 50 ml/100 kg greutate vie, respectiv 5 g clorura de calciu si 1,25 g clorura de magneziu/100 kg viu. Dozele trebuie repetate mai multe zile la rand, altfel crizele apar din nou intrucat la tetania de nutritie a tineretului taurin supus ingrasarii este vorba de o epuizare a rezervelor scheletice care se refac foarte anevoios. De aceea dupa tratamentul injectabil este obligatoriu administrarea pe cale orala a suplimentelor de Ca si si Mg care absorbite treptat sa poata fi acumulate in oase si reface homeostazia Mg si Ca. Trebuie administrat pe cale parenterala si vitamina D implicata in mod sigur in etiopatogenia bolii.

 

Profilaxia. Se va acorda atentie deosebita conditiilor alimentare. Se va evita hranirea animalelor numai pe baza de concentrate, asigurandu-se o proportie corespunzatoare de fan de leguminoase in ratie. In perioada critica se vor adminnistra suplimente de oxid de magneziu, saruri de calciu si vitamina D. Se recomanda schimbarea treptata a ratiei alimentare.

.

Sindromul vacii grase

Sindromul vacii graseSindromul vacii grase este o combinatie de tulburari metabolice, digestive si de reproductie care afecteaza vacile periparturiene obeze. Boala are o frecventa rara si apare in unitatile in care, datorita greselilor la intocmirea ratiilor, se creeaza posibilitatea consumului excesiv de nutreturi de buna calitate, cu un continut energetic crescut, dar pe un fond de ratii dezechilibrate.

 

Sindromul vacii grase apare sporadic, depinzand de sistemul de hranire al animalelor. El este mult mai frecvent in stabulatia libera. Timpul necesar pentru ca boala sa se manifeste este variabil, depinzand de starea de initiala a vacilor si cantitatea de nutreturi cu un continut energetic ridicat disponibile pentru a fi consumate la libera alegere. Suprahranirea la parturitie si insuficienta reducere a concentratelor dupa perioada de varf a lacatiei predispune vacile la obezitate. Vacile cu o lunga perioada de repaus mamar datorita productiei scazute sau infertilitatii sunt de asemenea predispuse.

 

Agentul etiologic primar este consumul excesiv de ratii neechilibrate, frecvent deficitare intr-unul sau mai multi nutrienti. Hranirea cu cantitati excesive de concentrate in ultima parte a lacatiei, combinata cu hranirea la discretie cu porumb siloz si/sau fan de plante cultivate, atat in timpul ultimei parti a lactatiei, cat si in perioada repausului mamar, sunt deobicei factorii cauzali. Putem vorbi de ratii supraenergetice ce joaca un rol important in etiologia bolii, absenta furajelor fibroase in cantitati suficente, in perioada repausului mamar, precum si excesul de minerale (calciu, fosfor, sodiu), sau deficitul de oligoelemente si vitamine liposolubile in timpul ultimei parti a gestatiei. In aparitia bolii un rol imporant il joaca tipul constitutional al vacilor, in special tipul morfologic si metabolic. Sunt mai predispuse animalele brevimorfe, solide si viguroase, in crestere rapida si puberatate precoce.

 

Manifestarile din sindromul vacii grase par sa fie datorate in special intensitatii metamorfozei grasoase a ficatului. Dezvoltarea ficatului gras se datoreste unuia sau mai multor din urmatoarele mecanisme patologice: lipogeneza hepatica crescuta, mobilizare crescuta de acizi grasi liberi din tesutul adipos, oxidarea hepatica scazuta a acizilor grasi si tulburarea mecanismului de formare a trigliceridelor. Vacile obeze sunt foarte sensibile la stres mai ales datorita insuficientelor suprarenale si tiroidiene si dau nastere la vitei cu competenta imunologica scazuta. Morfopatologic se constata ca obezitatea este generalizata in tot corpul cu exceptia vacilor care au fost bolnave timp de 1-2 saptamani, la care starea de intretinere pare relativ normala. Vacile care mor din cauza insuficientei acute sau cronice prezinta depozite mari de grasime interna localizata in jurul inimii, rinichiului, in mediastin, canalul pelvin, pe mezenter, pe epiploon etc. Organul intern cel mai sever afectat este ficatul. Acesta este marit si inflamat cu marginile rotunjite si decolorat datorita metamorfozei grasoase intense. Daca plasam o portiune de ficat in apa aceasta va pluti datorita infiltratiei grasoase intense. Depozitele de grasime sunt foarte abundente si la nivelul tesutului conjunctiv subcutanat, mai ales in zona pieptului, salbiei, salelor, la baza cozii si la nivelul feselor, la nivelul spatiilor inter- si intramusculare din muschii scheletici.

 

Simptomatologia este foarte polimorfa si cu atat mai grava cu cat lipomobilizarea a debutatat foarte curand inaintea fatarii. Semnele generale includ o obezitate intensa cu greutate corporala cuprinsa intre 680-820 Kg pentru vacile Holstein, scaderea rezistentei la infectii si un numar crescut de boli periparturiente. Semnele specifice la vacile periparturiente includ depresiunea, anorexia, cetonuria, scaderea evidenta a productiei de lapte, epuizarea progresiva, slabiciune musculara. Tulburarile genitale sunt primele care apar si ultimele care dispar. Caracterul si gravitatea lor variaza cu varsta parturientei. La primipare predomina tulburarile mecanice, iar la mutipare procese patologice grave in raport cu surmenajul fiziologic al animalului. Tulburarile mecanice de la primpare consta in atrezie vulvo-vaginala, frecventa la juncile din rasele de lapte, dar se dubleaza la animalele obeze datorita prezentei in tesutul conjunctiv din cavitatea pelviana de mase grasoase voluminoase. Putem spune ca tulburarile hepatice se traduc prin cetoza si steatoza. Aceste perturbari metabolice se manifesta printr-o anorexie profunda. La inceputul evolutiei clinice a cetozei productia de lapte nu este afectata in ciuda scaderii apetitului. In faza de stare a cetozei, productia de lapte se diminueaza anormal, ceea ce atrage atentia ingrijitorului sau proprietarului. Steatoza hepatica, care afecteaza vacile supraalimentate pe plan energetic, se agraveaza printr-o lipomobilizare intensa. Aceasta afectiune se acompaniaza de hepatomegalie, situatie in care ficatul ocupa un volum considerabil si atinge marginea ultimei coaste pe dreapta. Apar si tulburari nervoase ce constau intr-o stare depresiva, astenie si oboseala, animalele sunt apatice, calme si se deplaseaza foarte putin.

 

Diagnosticul se bazeaza pe anamneza din care rezulta o ingestie marita de nutreturi energetice si pe aspectul clinic de animale obeze, precum si pe prezenta uneia sau mai multor afectiuni periparturiene, astfel: febra de lapte, cetoza, deplasarea cheagului, retinerea invelitorilor fetale si/sau a mastitelor. Diagnosticul poate confirmat printr-un raspuns nefavorabil la tratamentele conventionale eficace in asemenea afectiuni la vacile cu o stare normala. Prognosticul este rezervat spre nefavorabil.

 

Tratamentul. Vacile obeze nu raspund favorabil la terapia bolilor periparturiente la fel ca vacile intr-o stare fizica normala. In general tratamentul este simptomatic pentru afectiunile periparturiente. Tratamentul specific pentru sindromul vacii grase include administrarea de minimum 100 ml de solutie de dextroza, 50% zilnic prin injectii intravenoase lente. Ratiunea unei astfel de terapii este de a inhiba mobilizarea grasimii care va scade cantitatea de acizi grasi prezenti in ficat. Se mai administreaza colina sub forma de clorura sol.50%, pe cale orala, in cantitate de 50 g/zi. Antibioticele cu spectru larg trebuie sa fie administrate in dozele zilnice terapeutice pentru combaterea mamitelor care sunt destul de frecvente. Ratiile cu un continut mare de substante energetice trebuie sa fie inlocuite cu ratii echilibrate care sa asigure, dupa norme, necesarul de energie, proteine, vitamine si saruri minerale. Ratia trebuie sa contina fibroase, mai ales fan.

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.