Planta care calmeaza bufeurile femeilor aflate la menopauza; Cum recunosti cascavalul contrafacut, foarte periculos pentru sanatate; De ce sa consumam ceapa? Vindecari cu Usturoi,Tei, STEVIE, SALVIE etc

 Ceapa are o compoziţie bogată în tiosulfinate, sulfuri şi sulfoide. Tiosulfinatele au proprietăţi antimicrobiene, dar în ceapă se găsesc doar un sfert din compuşii sulfului, spre deosebire de usturoi, care are o acţiune antimicrobiană mult mai puternică.

sasCeapa este folosită încă din antichitate ca tratament pentru mai multe boli pentru grăbirea vindecării rănilor şi diminuarea durerii. Ceapa este considerată de către mulţi ca fiind un antibiotic natural ce ajută organismul să lupte împotriva stafilococilor, are efect asupra tusei, acţionează ca un emolient, sedativ, digestiv, calmant. Este medicamentul naturist cel mai frecvent utilizat în trecut de părinţii şi bunicii noştri pentru gripă şi răceală, ea ajutând – vara – şi la îndepărtarea ţânţarilor. Are proprietăţi antibiotice, antiinflamatoare – de efect pentru gută şi artrită, antiseptice – luptă împotriva bacteriilor, inclusiv E. Coli şi Salmonella, infecţii la nivelul tractului urinar, antimicrobiene şi carminative – de efect pentru constipaţie şi balonări. “Ceapa este o sursă bogată de fier prevenind anemia, fibre, potasiu – cu rol în echilibrul electrolitic al organismului -, vitamina A – protejează pielea şi mucoasele -, vitamina B – ajută la creşterea metabolismului şi are un rol clar în îmbunătăţirea sistemului imunitar şi a celui nervos, precum şi în menţinerea sănătăţii pielii şi muşchilor -, şi vitamina C, crescând rezistenţa sistemului imunitar”, spune dr. Diana Stuparu. Ceapa, bună contra diabetului Iar beneficiile cepei asupra organismului nu se opresc aici. Consumarea a 100 grame de ceapă aduc doar 44 de calorii în corp şi asigură o doză însemnată de fibre necesare bunei desfăşurări a tranzitului intestinal, dar ajută şi la scăderea nivelului de colesterol şi, astfel, la reducerea riscului de afecţiuni ale inimii. “Ceapa ajută la scăderea tensiunii arteriale.
Consumareaa unei jumătăţi de ceapă crudă pe zi contribuie semnificativ la scăderea colesterolului, dar ajută şi în constipaţie sau flatulenţă

Datorită conţinutului său de crom, ceapa ajută în diabet sau în prevenirea lui în sensul că duce la scăderea nivelului de insulină din organism şi creşte toleranţa la glucoză. Totodată, este un excelent diuretic, împiedicând retenţia de apă în organism, ca să nu mai amintesc despre faptul că ceapa ajută şi la regenerarea părului prin aplicarea sucului de ceapă pe scalp de două ori pe săptămână”, a mai precizat dr. Diana Stuparu de la Spitalul Judeţean din Slatina. De asemenea, ceapa conţine sulf, care are un rol protector asupra ficatului mai ales atunci când combinăm, de exemplu, o salată de legume cu ceapă la o friptură de vită. Acest mix se pare că este perfect pentru stimularea transportului aminoacizilor către creier şi sistemul nervos în general, asigurându-se, astfel, o stare psihică echilibrată. Indicaţii “băbeşti” Ceapa este indicată şi într-una din următoarel situaţii. Tuse uscată – se ia o ceapă, se toacă mărunt şi se amestecă cu două linguri de grăsime de gâscă; se face masaj pe gât, iar dimineaţa se mănâncă o linguriţă din această compoziţie. Tot pentru tuse: se ia 1 cartof, 1 ceapă, 1 măr crud; se spală bine, se curăţă şi se pun într-un litru de apă, apoi se fierbe tot până ce apa scade la jumătate; se administrează câte 1 linguriţă de fiertură înainte de masă. Dureri de gât – intern: tinctură (o linguriţă înaintea fiecărei mese), iar extern – cataplasme cu ceapă coaptă aplicate calde. Răceală uşoară – suc cu miere (maxim 10 linguri suc de ceapă/zi), tinctură cu vin (la 1 litru de vin alb se vor pune 50 ml. suc de ceapă; se lasă timp de opt zile, apoi se va strecura; se completează din nou la 1 litru vinul, după care se poate consuma ca tratament câte o lingură de 3 ori/zi). Este bine să se ia înainte de mese cu 30 minute; extern se pun cataplasme cu ceapă pe torace. Tuse persistentă, convulsivă – se bea decoct de ceapă cât de fierbinte posibil, îndulcit cu miere. Două-trei căni pe zi din acest remediu prea puţin plăcut la gust, ba chiar respingător pentru unii, are efecte aproape miraculoase de oprire a acceselor de tuse, de eliminare a secreţiilor de pe arborele bronşic, de refacere a epiteliilor distruse de infecţia respiratorie. Gripa – se lasă la macerat patru cepe timp de 24 de ore într-un 1 litru apă călduţă; se bea o ceaşcă între mese şi încă una înainte de culcare. Acest preparat luat dimineaţa pe stomacul gol mai are proprietatea de a ameliorara diabetul. Tot contra gripei se mai face un macerat din 2 cepe tăiate în felii subţiri care se pun într-un litru de apă plată sau de izvor; se va lua un pahar de acest amestec macerat între mese şi un alt pahar seara la culcare, vreme de cca. 15 zile. Stări febrile, migrene, diaree, viermi intestinali – se ia o ceapă tocată, peste care se toarnă 0,5 litri de apă fierbinte, se înveleşte şi se infuzează 12 ore; se consumă un sfert de pahar de 3-4 ori/zi, cu 20 minute înainte de masă. Atenţie la neatenţie! Studii de specialitate mai arată arată că sucul proaspăt de ceapă aplicat de arsurile minore sau ciupiturile de insecte grăbeşte vindecarea şi regenerarea ţesuturilor, chiar dacă, la început, senzaţia este una de usturime – rezultatul contează. În anotimpurile reci, când mâinile au foarte mult de suferit din cauza frigului, cei care se ştiu cu probleme în acest sens trebuie să ştie că pot încerca un remediu naturist pe bază de suc de ceapă şi miere, în părţi egale, care ajută la tratarea crăpăturilor pielii şi echilibrarea pH-ului. Există însă o avertizare în consumul de ceapă, valabilă pentru persoanele suferinde de gastrită, sindrom de colon iritabil sau colită. Pentru aceştia este recomandat consumul treptat al cepei şi în cantităţi mici astfel încât organismul să se obişnuiască deoarece ingestia unei cantităţi nepotrivite poate diminua peristaltismul gastric, îngreunând digestia

SALCAMULOLYMPUS DIGITAL CAMERA


Robinia pseudacacia. Fam. Leguminosae.
Denumiri populare: acacie, acat, acacie, acatar, altar, agati, bogarin, brebene, lemn alb, magrin, panar, pasuele, pinar, rug, salcam alb.
In traditia populara: lemnul este tare, rezistent, folosit la prepararea uneltelor si diferitelor obiecte casnice. Era pretuit si pentru florile bogate in nectar. Florile se mai foloseau pentru vopsitul bumbacului si matasii in galben.

Florile uscate si sfaramate se puneau pe ranile provocate de arsuri. Ceaiul din flori se lua contra tusei, naduselii si a durerilor de piept. De raceala se lua si in amestec cu soc, musetel sau alte plante. Se mai folosea la dureri de burta, in ulcer stomacal si duodenal, in tuberculoza pulmonara si contra durerilor de cap, in bolile neuropsihice si contra insomniilor. Femeile fierbeau florile in apa sau vin contra leucoreei.
Compozitie chimica: florile contin robinina, acaciina- un glicozid de natura flavonozidica, ulei volatil, etc. Scoarta este si ea utilizata in scop terapeutic, contine toxalbumina (robina si fazina), glicozidul silingina si taninuri de natura pirocatechinica, 1-catehina si 1-epicatehina, substante mucilaginoase.

Actiune farmaceutica: florile de salcam se utilizeaza ca aromatizant si in industria parfumurilor, in medicina ca si calmant nervos al tusei, al migrenelor sau chiar afrodiziac.. Scoarta in hiperaciditate, este antispastic, in ulcer gastric si duodenal sau ca purgativ, antireumatic. Datorita robinei scoarta trebuie utilizata cu multa atentie, deoarece aceasta substanta este toxica. Scoarta este astringenta, datorita taninurilor ce le contine.
Se foloseste la urmatoarele afectiuni: arsuri, gastrite hiperacide, insomnii, leucoree, migrene, nevralgii, pirozis, tuberculoza pulmonara, tuse astmatica, tuse obisnuita, tuse convulsiva, ulcer gastro- duodenal.

Preparare:

o lingurita de flori maruntite se pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute, dupa care se strecoara. Se va consuma in trei reprize, dupa mesele principale. In special in gastrite, migrene, ulcer gastric, etc.
-2 lingurite de flori puse peste 250 ml apa clocotita, acoperita timp de 10 minute apoi strecurata se poate da la migrene, nevralgii, etc.

-Tinctura din 50 g scoarta maruntita la 250 ml alcool alimentar de 70?. Se va tine apoi 15 zile dupa care se va filtra. Se poate lua 2-3g pe zi diluata cu putina apa.
-4 linguri de flori puse in 500 ml apa clocotita. Acoperite timp de 10 minute dupa care se strecoara. Se poate folosi extern la spalaturi vaginale sau alte afectiuni externe. Se fac spalaturi de 3-4 ori pe zi.

-Pulberea de flori se poate aplica direct pe rani.
-Din 2 lingurite de flori si frunze puse in 250 ml apa clocotita se poate face o infuzie care se foloseste la spalaturi vaginale.
-Scoarta se foloseste 2 lingurite fierte in 250 ml de apa timp de 10 minute. Se strecoara si este unul dintre cele mai bune purgative, remediu antiulceros, antiinflamator si antiinfectios local.
Atentie: semintele, coaja si radacinile sunt toxice.

SALVIEkj


Salix alba Fam. Salicaceae.
Denumiri populare: lozie, rachita, rachita alba, rachita de lunca, rachita mare, ratita, salca, salsi, salcuta.
In traditia populara: are lemnul usor si moale, intrebuintat la diferite obiecte casnice. Ramurile, taiate periodic sunt folosite pentru ingradituri, etc.

Coaja ramurilor s-a folosit pentru vopsit in galben ca si a altor specii inrudite.
Frunzele si coaja se foloseau pentru friguri. Se fierbeau si din acest decoct se lua pe nemancate, inainte de crize.
Contra afectiunilor splinei, se fierbea in vin coaja de salcie, bine pisata si se bea in 3 dimineti pe nemancate. Frunza se fierbea in otet si cu decoctul acesta se clateau pe gura cei care le mirosea gura.

Cu aceasta se mai faceau bai la picioare, seara si dimineata, contra paduchilor. Frunzele si coaja se puneau in bai contra reumatismului. Lujerii tineri, dospiti in tuica, se dadeau contra durerilor de stomac. Se mai foloseau in legaturi la galci.
Variate intrebuintari au avut si matisorii. Se pastrau peste an si se foloseau ca leac contra galcilor, frigurilor, durerilor de gat.
Compozitie chimica: medicinal se recolteaza scoarta ramurilor recoltata in martie- aprilie. Coaja- taninuri mixte, salicozida, salicina, papulozida, salirepozida, saligenol, piceosida, ceara, rezine, flavonozide, oxalati. Ametii contin substante estrogene. Salicozida prin hidroliza da saligenina sau alcool salicilicsi glucoza. In 1973 doctorul Stone combate febra cu coaja de salcie. De aici a inceput lungul drum al aspirinei care s-a nascut atunci. In 1893, Felix Hofman de la firma Bayer din Leverkusen, reuseste sa produca prin sinteza aspirina, care este si astazi utila. Ca o curiozitate Dl. Emanoil Grigorescu spune ca in 1963 s- a fabricat in S.U.A. 13.000 de Tone, dar in intreaga lume? Vi se pare mult ? Dar putini stiu ce efecte negative a avut asupra celor care o folosesc si are si azi. Cea din coaja de salcie nu are nici pe departe atatea efecte negative.

Actiune farmaceutica
:
datorita salicozidei, populozidei si celorlalte heterozide salicilice este: astringent, antitermic, analgetic reumatismal, hemostatic, sedativ, vasodilatator cutanat, sudorific, stimuleaza circulatia sangelui, cicatrizeaza ranile, vasodilatatoare cutanata, analgezica, opreste secretia lactica la intarcare, febrifuga, anafrodiziaca, tonic, sedativ nervos. Extern: cicatrizant, hemostatic. Opreste transpiratia picioarelor.

Intra in compozitia ceaiului antireumatic.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afte bucale, alopecie, circulatie periferica deficitara, congestii, diaree, dureri diferite, gripa, guta, guturai, halena, hemoragii hemoroidale, hiperhidroza palmo-plantara, hiperexcitatie sexuala, infectii diverse, inflamatii, insomnii, leucoree, menstre dureroase, nevralgii, raceala, reumatism, rinita cronica si acuta, sangerari menstruale puternice, spondilita anchilozanta, transpiratie excesiva a picioarelor, tristete, tuberculoza cu hemoptizie, tulburari hormonale (endocrine) la pubertate, ulceratii cutanate chiar infectate, varice.


Preparare:

intern- 2 lingurite de coaja maruntita se va pune la 200 ml apa rece, se fierbe apoi 20-30 minute. Se strecoara si se va lua cate 3-4 linguri pe zi.
-Se va transforma coaja in praf fin. Se va cerne. Se ia cate un varf de cutit odata la afectiunile de mai sus.
-Ameti de salcie maruntiti dupa uscare se vor pune o lingurita in 250 ml apa clocotita. Se vor lua 3 ceaiuri pe zi din acesta in tulburarile endocrine.
-50 g de coaja maruntita se va pune in 250 ml alcool alimentar de 70?. Se va tine timp de 15 zile, dupa care se strecoara. Se va folosi cate 10-20 picaturi sau chiar o lingurita de trei ori pe zi pentru tratament sau se foloseste doar la nevoie in cazul durerilor.

Extern: 3 lingurite de planta se va pune la fiert in 250 ml apa pentru 15-20 minute. Se strecoara apoi se va folosi la comprese, bai sau bai de sezut, pentru afectiunile respective (hemoroizi, etc).
-Praf de coaja se pune in pantofi pentru oprirea transpiratiei. Se poate amesteca cu praf de coaja de stejar. Se combina cu aceste plante si se fac bai cu acestea sau doar cu salvie.
-Pus in otet se foloseste contra bataturilor, durerilor sau altor afectiuni ca negi, pete, etc.
Atentie! nu se depaseste doza pentru ca poate produce intoxicatii.

Vindecari cu Usturoilo

Salvia officinalis Fam. Labiatae.

Denumiri populare: cilve, jaie, jai, jale, jale de gradina, jales bun, jales de gradina, jalie, jalnica, jele, joaie, joaic de gradina, iarba Sfantului Ioan, salbie, salvie, salvie de gradina, selghie, selvie, silvie, salet, salie, salvie, salvir, salvie, serlai.
In traditia populara: era un leac obisnuit contra durerilor de gat. Se fierbea si cu decoct se facea gargara. Frunzele pisate si amestecate cu unt se legau la galci si alte umflaturi la gat. Frunzele crude se puneau pe rani. Decoctul plantei se tinea in gura contra durerilor de dinti. Se mai clatea gura cu el, in cazurile de stomatita. Se punea la baie la copii slabi si contra reumatismului. In nordul Moldovei ceaiul din frunze se folosea pentru intarirea ochilor si a auzului, iar compresele pentru desfundarea nasului. Se mai lua in raguseala, dureri in gat si contra tusei. Tulpinile florifere se fierbeau si din decoct se bea cate un pahar, pe inima goala, ca leac pentru astm.

Cu el se descanta de boli si se faceau vraji de dragoste.
Compozitie chimica: oficinale sunt frunzele (Folium Salviae) frunzele contin ulei eteric 1,4%, tuiona (salviol, absintol, tanacetona), salven 1-2%, pinen, cineol, terpene, sescviterpene, borneol, camfor, acetat de linalil, borneol si bornil, substante estrogene (6000 U.I.\Kg), saponine, substante amare (picrosalvina), o rezina si o oleorezina aromata folosita in parfumerie, sitosterol, tanin, acid oleanolic, rezine, produsi triterpenoidici: acid ursolic, oleanic, acizii: fumaric, clorogenic, p-cumaric, cafeic, nicotinic, mici cantitati de germanicol, etc.

Actiune farmacologica:
scade febra, mareste secretia bilei, antiinflamator intestinal, carminativ, antiseptic, calmant al sistemului nervos, expectorant, antispastic bronhic, hipoglicemiant usor, sedativ usor, venotonic, bacteriostatic, actiune estrogena, dezinectant, coleretic. Extern: antiseptic, astringent, antisudorific.
Intra in compozitia ceaiurilor antiasmatic, pentru gargara si in tigari antiasmatice.

Se utilizeaza in urmatoarele afectiuni: acnee, adenita, aerofagie, afectiuni ale maduvei spinarii, afectiuni pelviene, afectiuni vasculare, aftoza bucala, alopecie, anorexie, astm bronsic, balonari abdominale, bronhidroza, bronsite cronice, candidoze, celulita, contuzii, dereglari glandulare, diabet zaharat, diaree, dischinezii biliare, eczeme zemuinde, faringita, gingii sangerande, hiperhidroza, impotenta, leucoree, menopauza, menstre neregulate, nervozitate, obezitate, rani, retragerea gingiilor, reumatism, spasme, sterilitate, stomatite, transpiratii nocturne, tulburari intestinale, ulceratii cronice, ulcere de gamba, vaginita, varice.
Este contraindicata mamelor care alapteaza pentru ca scade secretia de lapte.


Preparare:

intern- o lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoara. Se vor putea consuma 2 ceaiuri pe zi. Pentru a opri transpiratia se vor bea reci in mai multe reprize.
-Tinctura din 50 g planta maruntita la 250 ml alcool alimentar de 70?. Se va tine apoi timp de 15 zile agitand des. Se strecoara. Se va lua cate 30-50 picaturi se poate lua de 3 ori pe zi, diluat in putina apa.
Extern: se va folosi cantitatea dubla de planta si se poate folosi in gargare sau comprese.
SALVIE DE CAMP.
Salvia pratensis. Fam. Labiatae.
In traditia populara: zeama groasa, rezultata din fierberea unei cantitati mai mari de tulpini florare, amestecata cu spirt, se intrebuinta ca unguent pentru slabiciuni si dureri de picioare. La Rasinari se fierbeau 3 fire intr-o jumatate de litru de apa si decoctul se bea indulcit in oftica.

Compozitie chimica: contine ulei eteric, mucilagii, vitamina C.
Actiune farmaceutica: se intrebuinteaza in afectiunile respiratorii ca si calmant. Extern pentru rani mai usoare.
Se foloseste la urmatoarele afectiuni: bronsite, raceala, rani, tuse.


Preparare:
2 lingurite de planta maruntita se va pune in 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute, se strecoara si se pot folosi 2 cani pe zi. Extern se foloseste cantitate dubla de planta.

Cum recunosti cascavalul contrafacut, foarte periculos pentru sanatate

Imagini pentru cascaval contrafacut


Din pacate, realitatea este ca, de multe ori, pe rafturile magazinelor gasim produse contrafacute. Unul dintre aceste produse este, datorita caracteristicilor sale, si cascavalul.

 
Cascavalul de calitate nu poate fi ieftin prin definitie. Produsele ieftine pe care scrie cascaval sunt pline de ulei de palmier, lapte praf, soia, stabilizatori, substante de aromatizare, conservanti etc.
 
 
De aceea, una dintre primele recomandari ar fi aceea de a nu mai cumpara cele mai ieftine produse. Mai bine, le excludeti complet din meniu decat sa va otraviti organismul sau cumparati 100 g de cascaval autentic decat 400 g de cascaval contrafacut.
 
Cum sa alegeti cascavalul autentic
Cascavalul in ambalaj vidat sau in folie alimentara nu pretinde din start la calificativul de cascaval de calitate.
 
Straduiti-va sa procurati cascaval taiat pe loc dintr-o rola mare, fiind atenti la suprafata rolei: pe aceasta nu trebuie sa fie fisuri sau depuneri, care pot indica vechimea produsului sau prezenta unor bacterii daunatoare.
 
Textura uniforma, structura echilibrata, precum si gaurile simetrice sunt un indiciu ca in fata dumneavoastra este un cascaval autentic. Dar tehnologiile sunt in continua dezvoltare, de aceea chiar si acesti indicatori nu va pot asigura intotdeauna un produs de calitate.
 
TESTUL care va ajuta sa determinati calitatea cascavalului
Scoateti cascavalul din frigider si lasati-l sa revina la temperatura camerei. Taiati o felie si indoiti-o sub un unghi de 90 degrade, felia nu trebuie sa crape. in caz contrar, tineti in mana un produs contrafacut.
 
Cascavalul nisipos care se rupe si se faramiteaza usor nu ar trebui consumat. Acesta este facut din ulei de palmier amestecat cu lapte praf si coloranti! Acest produs poate arata foarte bine, poate avea o textura placuta, dar aspectul sau este inselator.
 
Daca cascavalul se comporta ca plastelina, nu il cumparati sau, daca l-ati cumparat, aruncati-l.
 
Uleiul de palmier este practic grasime pura. Problema este ca atunci cand consumati cateva bucatele de cascaval contrafacut, in organism patrunde o cantitate enorma de grasime. O grasime atat de necalitativa ca uleiul de palmier blocheaza vasele sangvine, dauneaza digestiei si provoaca obezitate.
 
Speram ca aceste sfaturi va vor ajuta sa alegeti corect cascavalul pe care il cumparati. Retineti ca sanatatea este foarte importanta, iar ea depinde in mare masura de calitatea alimentelor pe care le consumam zilnic!

Planta care calmeaza bufeurile femeilor aflate la menopauza

Imagini pentru talpa gastei


Frunzele de talpa gastei au o actiune blanda, care determina un efect de relaxare cu multiple avantaje si care simultan confera si o stimulare usoara. Talpa gastei este o planta specifica pentru femeile care se confrunta frecvent cu dureri de cap, insomnie, vertij, crampe pelvine, atacuri de anxietate si acumulari mari de stres. Talpa gastei este una dintre cele mai indicate plante medicinale in cazurile de neurastenii, iritabilitate si stari de neliniste.

 
Talpa gastei este cea mai indicata planta medicinala in cazul femeilor care se confrunta frecvent cu anxietate, stari de agitatie sau care prezinta stari accentuate de disconfort in zona pelvina si lombara, precum si pentru cele care resimt mai mereu o neplacuta stare de slabiciune generala.
 
In afectiunile ginecologice talpa gastei are efecte antiseptice, nervine, antispasmodice si hipotensive. Talpa gastei este folosita in ameliorarea disconfortului accentuat din dismenoreea spasmodica. Pentru a calma bufeurile si transpiratiile care apar la femeile aflate la menopauza, talpa gastei poate fi utilizata in combinatie cu frunzele de salvie si de iarba sfantului Ion.
 
Talpa gastei are de asemene efect vasodilatator, care se manifesta in mod specific pentru a creste circulatia sanguina la nivelul organelor reproducatoare feminine. Talpa gastei amelioreaza stagnarile si stazele din zona pelvina si favorizeaza eliminarea efectelor neplacute ale evacuarilor suprimate.
 
Talpa gastei este de asemenea utila in cazurile de hipertiroidism, mai ales daca este administrata in combinatie cu cervana si cu roinita. De asemenea, talpa gastei are si efect galactogog.

Meditatia reconfigureaza creierul in moduri diferite

Imagini pentru meditatie yoga


Diferitele practici sau metode de meditatie au efecte diferite asupra creierului, conform rezultatelor unuia dintre cele mai mari studii realizate pana in prezent asupra meditatiei si efectelor acesteia, informeaza digi24.ro, care citeaza Live Science.

 
Acest studiu a fost realizat de o echipa de neurologi de la Institutul Max Planck pentru Cognitie Umana si Stiinte Neurologice din Germania pe un grup de 300 de voluntari, timp de 9 luni. Proiectul, denumit „ReSource”, a fost impartit in trei perioade a cate trei luni fiecare. In aceste intervale de timp participantii au practicat trei tipuri diferite de meditatie, axate pe imbunatatirea atentiei, a compasiunii si respectiv a abilitatilor cognitive.
 
La inceputul programului si apoi la sfarsitul fiecarei perioade de cate trei luni, cercetatorii au evaluat creierele voluntarilor folosind o varietate de tehnologii de analiza si diagnostic, cum ar fi imagistica prin rezonanta magnetica (RMN). Cercetatorii au ajuns la concluzia ca un interval de timp de doar trei luni este suficient pentru a inregistra o serie de modificari substantiale in anumite zone ale creierului in urma practicarii diferitelor tipuri de meditatie.
 
„Am fost surprinsi despre cat de multe se pot schimba in doar trei luni, pentru ca trei luni nu inseamna foarte mult”, a comentat Veronika Engert, neurolog la Institutul Max Planck. Engert este coordonatoarea unuia dintre cele doua articole pe tema acestui studiu publicate la 4 octombrie in revista Science Advances.
 
Veronika Engert a declarat pentru LiveScience ca, desi modificari in structura creierului dupa programe intensive de meditatie au mai fost observate si de alte studii, aceasta este pentru prima oara cand oamenii de stiinta pot observa modificarile particulare rezultate dupa practicarea unor tipuri specifice de meditatie.
 
Participantii au fost impartiti in doua grupuri si au practicat fiecare tip de meditatie in ordine diferita. Acest lucru le-a permis cercetatorilor sa coreleze modificarile observate in creier cu un anumit tip de meditatie care era practicat.
 
Spre exemplu, intr-o parte a studiului, voluntarii dintr-un grup au fost rugati sa practice meditatia prin tehnici de respiratie pentru stimularea atentiei, zilnic, timp de 30 de minute, sase zile pe saptamana, timp de trei luni. In timpul practicii acestui tip de meditatie, participantii au fost rugati sa se concentreze asupra respiratiei, cu ochii inchisi sau sa-si monitorizeze punctele de tensiune din corp. La sfarsitul perioadei de trei luni, regiunea cortexului prefrontal a voluntarilor castigase in grosime. Aceasta regiune cerebrala este implicata in procesele complexe ale gandirii, in capacitatea de luare a deciziilor si atentie, conform lui Engert.
 
Dupa incheierea celor trei luni, grupul a trecut la practicarea unui tip de meditatie bazat pe dezvoltarea de abilitati sociale, asa cum este compasiunea sau empatia. La fel ca si in cazul primei etape, cercetatorii au surprins schimbari in alte zone ale creierului decat cele modificate initial.
 
„Daca oamenii se pregatesc pentru a-si asuma diferitele perspective ale semenilor lor, observam schimbari in regiuni ale creierului care sunt importante pentru aceste procese cognitive”, conform lui Engert. Iar daca oamenii se concentreaza asupra afectelor, sau emotiilor, „observam schimbari in regiuni ale creierului care sunt importante pentru reglarea emotiilor”, a adaugat ea.
 
Insa nu doar creierele participantilor la studiu s-au modificat. Cercetatorii au observat si schimbari comportamentale ale acestora, conforme cu modificarile cerebrale inregistrate.
 
Intr-o alta parte a studiului, cercetatorii au evaluat modul in care participantii raspundeau la o situatie stresanta, asa cum este un interviu pentru un job sau un examen. Conform concluziilor studiulul, toti cei care au practicat meditatia s-au simtit mai putin stresati decat cei care nu au practicat meditatia, insa doar participantii care au practicat meditatia pentru compasiune au inregistrat nivelurile cele mai scazute ale hormonului de stres, cortizolul, in saliva, dupa incheierea situatiei stresante la care au fost expusi.
 
„Dupa un astfel de test se inregistreaza, de obicei, o crestere a nivelului de cortizol 20 de minute mai tarziu. Aceasta crestere a cortizolului a fost cu 51% mai redusa in cazul subiectilor care au practicat meditatia sociala”, a explicat Engert.
 
Una dintre limitarile studiului este ca toti participantii erau sanatosi si astfel nu au fost formulate concluzii cu privire la posibilele efecte benefice ale meditatiei asupra persoanelor suferind de anxietate sau de depresie, spre exemplu. Insa meditatia combate stresul, iar acesta este unul dintre principalii factori declansatori ai unor boli frecvente in lumea moderna, precum tulburarile de anxietate, depresiile, maladiile cardiovasculare si cele metabolice.
 
Echipa de la prestigiosul Institut Max Planck se va concentra in perioada urmatoare asupra studiului beneficiilor meditatiei in cazul copiilor si al persoanelor care au profesii in care se confrunta cu niveluri foarte ridicate de stres.

SECARAboi

Secale cereale. Fam. Gramineae.

In traditia populara: a asigurat painea in multe zone muntoase. Faina de secara framantata cu ulei se punea la galci. Muiata cu otet, cu 2 oua, lamaie, piper negru, pacura si piatra acra se aplica in cataplasme pentru enterita.

La junghiuri, se facea o turta din faina de secara, se stropea cu spirt si undelemn, se presara cu lamaie si piper negru, rachiu, undelemn si ciolan de caine ars si pisat, facut praf ca faina, puse toate pe o panza se lega si se purta 3 zile.
Cu boabe prajite si rasnite se punea cataplasme pentru hemoroizi. Contra limbricilor se fierbea secara cu puzderie de canepa de la melita si cu capete de franghii gasite, apoi se bea o ceasca din decoctul lor.

Compozitie chimica:
cornul de secara se foloseste mult in farmacie: sclerotii ciupercii se dezvolta pe spicele de secara si pe alte graminee. S-au identificat un mare numar de alcaloizi. Amine: trimetilamina, acetilcolina, tiramina, histamina, si aminoacizii: leucina, tirozina, histidina. Mai contine glucide: trehaloza, manita, manane, ulei gras, 35%, proteine, ergosterine, fungisterine. Alcaloizii au la baza nucleul lizergic cu doi izomeri: unul levogir, altul dextrogir.

Semintele- vitaminele-B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, E. Aminoacizii: alanina, arginina, acid aspartic, cistina, acid glutamic, glicina, histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, prolina, serina, treonina, triptofan, tirosina, valina. Acizii grasi: acid palmitic, acid stearic, acid palmitoleic, acid oleic, acid linoleic, acid linolic, acid linolenic. Carbohidrati: glucoza, fructoza, sucroza, amidon, celuloza, acid fitic. Minerale: sodiu, potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, cobalt, cupru, zinc, crom, fosfor, clor, fluor, iod, bor, seleniu, silicon.

Actiune farmacologica:
este purificator al sangelui, pentru ca stimuleaza circulatia sangelui si previne rigiditatea arterelor. produsul ca atare sau extractul se intrebuinteaza ca hemostatic uterin si ocitocic. Toti alcaloizii stimuleaza fibrele musculaturii netede, mai ales ale uterului (actiune ocitocica). Previne scleroza. Alcaloizii cu catena triterpenica au si efect inhibitor asupra simpaticului, datorita catenei oligopeptice. Ergotamina prin hidrogenare isi pierde activitatea, dar ramane actiunea ocitocica. Histamina si celelalte amine au actiune ocitocica. Tiramina este simpaticomimetica, iar colina si acetilcolina sunt parasimpaticomimetice. Este bine sa se foloseasca doar preparat in farmacii si fabrici de medicamente pentru ca poate fi foarte periculos, putand provoca intoxicatii care sunt greu de contracarat. In acest caz se intervine cu carbune medicinal.

Semintele sunt energizante, remineralizante, emoliente, laxative, sedative, fluidifica sangele. Verde sau incoltit previne scleroza inclusiv cea cerebrala, diminueaza starile inflamatorii, usureaza defecatia, ajutand tranzitului intestinal, fluidifica sangele, calmeaza starile de excitatie cerebrale. Util femeilor cu bufeuri (de caldura), pentru ca diminueaza senzatia de caldura. Vitaminizeaza si fortifica intreg organismul. Calmeaza colicile.

Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: abces, adenita, afectiuni vasculare, afectiunile inimii, amigdalita, angina difterica, arsuri, ascaridoza, ateroscleroza (prevenire), bufeuri (de caldura), constipatie, contuzii, diabet, enterita, enurezis, epistaxis, excitatie cerebrala, hemoroizi, hepatita cronica, hernie, hipertensiune arteriala, hipervascozitate sangvina, infarct miocardic, inflamatii renale si gastro-intestinale, leucoree, menopauza, menstruatie dificila, negi, panaritiu, pneumonie, sedentarism, supuratii, tuberculoza ganglionara.


Preparare:
– paine de secara consumata zilnic la toate afectiunile interne, inclusiv pentru inima.
-1 lingura de pulbere de seminte (faina) se pune cu 250 ml apa la temperatura camerei timp de 8 ore. Se strecoara si se pot consuma in cursul unei zile 3 astfel de cani in afectiunile descrise.

-Pentru constipatie, boli renale, inima, si toate afectiunile interne este cel mai eficient sa se puna la incoltit semintele. In momentul in care a dat un cm, de mladita verde, se taie, se vor spala foarte bine, se trec apoi prin masina de carne pentru a se maruntii. Se vor pune apoi la rece in afara de diabet toti vor putea sa puna pe acest preparat putina miere. Se va lua cate 2-4 lingurite de 3 ori pe zi. Se face preparatul doar pentru 3-4 zile pentru ca mai mult nu sta. Dar este indicat ca aceasta cura sa se faca cat mai mult timp.

-Se va pune la incoltit si se lasa sa creasca pana la 10 cm dupa care se va tunde iarba. Se va trece prin storcatorul de fructe cu putina apa de 2 ori pentru a scoate tot ce contin. Se va pune apoi intr-o sticla la rece cu putin alcool alimentar la suprafata pentru a nu se altera. Se va lua din acest preparat cate o lingurita de trei ori pe zi inainte de mesele principale cu 15 minute. Se poate lua la toate afectiunile interne.

-Faina de secara se poate folosi la toate afectiunile externe facandu-se un aluat care se va aplica pe locul afectat (cataplasme).
– Tinctura – 200 ml suc obtinut din mladite tinere de secara se va pune cu 100 ml alcool alimentar de 70?. Se lasa la rece. Se va lua cate o lingurita de 3 ori pe zi

 

STEVIE09


Rumex alpinus. Fam. Polygonaceae.
Denumiri populare: dragomir, macris de gradina, macrisul-cucului, steghie, stevie-radacini, stege.
In traditia populara: radacina a fost folosita pentru vopsit in galben, cafeniu, albastru si verde. Radacina, pisata cu usturoi, se punea la impetigo, ori se storcea seva din ea pe impetigo si bube dulci. Cu smantana in care se plamadeau radacinile de stevie pisate se ungeau crapaturile si plesniturile pielii. Radacina se frigea, se pisa si se punea pe bube ca sa sparga. Cu decoct se spalau cei care aveau raie. Ceaiul sau decoctul se lua in Transilvania de tuse, de tebece si pentru pornirea udului. Semintele se fierbeau si decoctul lor se lua ca purgativ iar decoctul radacinilor in cazul diareei. Ceaiul din seminte cu coaja de porumbel se bea pentru varsaturi. Pentru vatamatura se curata si se spala bine radacina, se pisa si se lua contra galbinarii.

Compozitie chimica; rizomii contin tanin, crizofaneina, gluco-emodina, reocrizina si gluco-reina, cu urmatorii agliconi: crizofanol, reumodina, reocrizidina, reina. Cele mai importante sunt: glucogalina si tetrarina care prin hidroliza conduce la glucoza, acid galic, acid cinamic si reosmina. S-a identificat o rezina cu puternica actiune laxativa, substante mucilaginoase, ulei gras, fitosteroli, amidon 15%, pectine, glucide, oxalat de calciu. etc.

Actiune farmacologica: se caracterizeaza prin doua actiuni majore: antracenozidele confera mactiunea purgativa si tanoglicozidele actiunea stringenta, cicatrizanta. In doze mici, datorita continutului in taninuri produsul are o actiune antidiareica. In doze mari are actiune laxativa, care se produce dupa 6-10 ore dartorita antra-glicozidelor. In urma administrarii pulberii de stevie, urina se poate colora in galben-cafeniu, care prin adaugare de alcali devine rosie. Derivatii antrachinonici pot trece in lapte si produc diaree la sugari. Este de asemenea stimulent al musculaturii uterine, antiputrid, favorizeaza digestia. Creste cantitatea de urina eliminata.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: atonie digestiva, constipatie, hepatita, rani.


Preparare: se va lua pulbere de rizom seara cate un varf de cutit pentru combaterea constipatiei.
-1 lingura de pulbere se va pune la 250 ml de apa si se va fierbe timp de 5 minute dupa care se strecoara. Se va putea lua cu lingura din ora in ora. Extern se aplica la spalaturi sau comprese.


STEVIE DE MUNTE.

Astrantia major. Fam. Umbelliferae.
Denumiri populare: iarba de orbalt.
In traditia populara: frunzele verzi se puneau pe orbalt(erizipel), iar uscate se fumau. Cu smantana in care se punea stevie uscata si pisata se ungeau crapaturile.

Compozitia chimica: frunzele contin protide, emodine, acid oxalic, mici cantitati de grasimi, vitamina C, saruri minereale, etc.
Proprietati: astringenta, antianemica, depurativa, digestiva, laxativa, diuretica, purgativa (in functie de doza), remineralizanta. Distruge o serie de microbi inclusiv stafilococul.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abces, adenite, afectiuni hepatice, atonie digestiva, blocaj urinar, boli endocrine, diabet, diaree, dizenterie, erizipel, hemoptizie, hemoragii uterine, hemoroizi, hernie, icter, impetigo, insuficienta hepatica, intoxicatii, laringita, leucoree, reumatism, scabie, scrofuloza, stafilococ, tuberculoza, tuse, ulcer cutanat, ulcer gastric si duodenal, varsaturi.


Preparare:
-Se poate consuma ca atare cruda in diferite salate.
-Preparate culinare: ciorbe, etc.
-1 lingurita de planta uscata macinata se va pune sub limba pentru 10 minute, dupa care se va inghiti cu putina apa. Se ia de 3 ori pe zi.

-1 lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute, apoi se strecoara. Se vor consuma 2-3 cani pe zi in afectiunile mentionate.
-Radacina proaspata rasa se consuma cate o lingurita de 3 ori pe zi.
-1 lingurita de radacina maruntita se va pune la 250 ml apa. Se va fierbe timp de 10 minute, apoi se strecoara. Se poate consuma 2-3 cani pe zi in afectiunile mentionate.

-Frunze fierte se aplica cataplasme pe locurile afectate, extern.
-2 lingurite de radacina maruntita se va fierbe timp de 15 minute. Se strecoara. Se pun comprese pe afectiunile externe.
-50 g de radacina maruntita se va pune in 250 ml ulei vegetal. Se fierbe pe baie de apa timp de 3 ore. Se strecoara. In cazul in care se doreste sa se faca o alifie se mai poate adauga dupa strecurare si ceara de albine si se va incalzi pentru topirea cerii.

Remarcam faptul ca frunzele acestea sunt foarte indicate in afectiunile endocrine si de asemenea nu au efecte secundare nedorite.
Contraindicatii: deoarece contin oxalati, toti cei cu afectiuni care retin in organism oxalatii este indicat sa nu foloseasca aceasta planta: calculi renali sau biliari cu oxalati, guta, etc.).

.

 

Tei12

Tei alb-Tilia tomentosa Tei paduret-Tilia cordata.
Fam. Tiliaceae.

Denumiri populare:
tei alb, tei cainesc, tei de toamna, tei tomnatic, tei balan, tei bun, tei varatec, tei verde.
In traditia populara: mobila, constructii, carbune de desen, etc. Florile se foloseau la colorat in galben.
Era folosit peste tot la bronsite, astm, afectiuni pulmonare ca ceai. Impreuna cu sunatoare se lua la dureri de inima. Se mai folosea la boli neuropsihice, dureri de cap, ameteli, indigestii. Ramurelele se foloseau pentru bai la reumatism. Femeile care aveau pierderi mari de sange luau carbune de tei pisat si beau acest carbune de 3 ori pe zi.

Compozitie chimica:
se recolteaza florile fara sau cu bractee (Flores Tiliae sine bracteis si Flores Tiliae cum bracteis), contin: mucilagii, tanin, saponine, maleati, tartrati, coloranti, gume, flavone, quercitrina, izoquercitrina, rutozida, tilirozida, zahar, colina, acetilcolina, etc.

Actiune farmaceutica; neuro-sedativ, antispastic, antitermic, sudorific, emolient, expectorant, antiinflamator al cailor respiratorii superioare, emolient al secretiilor bronhice, sedativ. Extern: calmant general in bai.
Intra in compozitia ceaiurilor: calmant impotriva tulburarilor cardiace, pectoral nr 2, sedativ si sudorific.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee, afectiuni hepato-biliare, afectiuni respiratorii, amigdalite, bronsite, bufeuri la menopauza, cosmaruri, crize biliare, dureri de burta, eczeme alergice, gastrita, gripa, hiperexcitabilitate, insomnii, migrena, nervozitate, palpitatii, raceala, stari de iritabilitate, stari nervoase, surmenaj psihic, tuse.


Preparare:
o lingurita de flori se va pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.

– O lingurita de praf de flori se va macina cu rasnita de cafea si se va pune sub limba pentru 10 minute, dupa care se va inghiti cu putina apa. Este foarte eficienta la afectiunile digestive.
– O lingurita de flori maruntite se va pune la 250 ml apa. Se va tine la temperatura camerei de seara pana dimineata cand se strecoara, se indulceste cu miere si se poate consuma

Extern:
-4 linguri de flori se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere timp de 10 minute dupa care se strecoara. Se folosesc la gargara.
-Bai- 500 g flori maruntite se vor pune la 3 litri de apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara in cada de baie unde se va sta 30 minute la temperatura corpului.

Vindecari cu Usturoi7

Alium sativum Fam. Liliaceae

Denumiri populare: ai, ai de gradina, ai de primavara, ai de vara, aniu, baib, ceapa alba, osturoi, pur, scaloi, usturoi de primavara, usturoi de toamna, usturoi de vara, usturoni.
In traditia populara: a fost unul dintre cele mai importante leacuri babesti.
Obisnuit se folosea sub forma de musdei, in indigestii, dureri abdominale, stari gripale, dureri de cap, contra viermilor intestinali, etc.

Musdeiul se bea adeseori pe nemancate ori se trageau bolnavii cu el si in acest scop se prepara mai mult cu apa si otet. Diareea grava- se ungea corpul cu usturoi pisat, sau se inghiteau 3 catei de usturoi si 3 fire de piper.
Se folosea contra durerilor de masele, durerilor de urechi si nevralgiilor.
De obicei se introducea un catel in urechea din partea dureroasa.
Cand cineva avea unghii stricate sau amigdalite, le ungea in fiecare seara cu usturoi pisat.
Contra bataturilor. Se tineau picioarele in lesie tare de ciucalai de porumb si apoi se legau cu usturoi pisat.
Bulbul copt in cuptor se aplica pe furuncule.

De tuse se ungeau talpile picioarelor cu usturoi pisat si se incalzeau la foc inainte de culcare.
Se punea mai mult in mancarea celor bolnavi de piept si de hipertensiune. Musdeiul se dadea pe nemancate ca vermifug.
In Dobrogea se pisau 5 catei de usturoi, se amestecau cu o lingura de hrean ras si se dau pe nemancate ca vermifug.
In alte parti se fierbea usturoiul cu iarba limbricilor(Astragalus glycyphyllos) si se dadea copiilor sa bea.
Compozitie chimica: se foloseste bulbul (Bulbus Allii) contine: saruri minerale, ulei volatil, glucide, protide, lipide(0,1-0,5%). Acizii organici: citric, malic, piruvic, succinic, glicuronic, citric, alina, alicina din uleiul eteric s-au separat 67 de compusi. Tipic pentru aroma este propantriolul, etil-metil-disulfura, sulfitul predomina cantitativ.

Actiune farmaceutica:
alicina, garlicina si produsii de descompunere ai ei ii imprima o puternica actiune antimicrobiana indeosebi la faringite si in infectiile tubului digestiv, previne ateroscleroza, antiseptic intestinal, cardiotonic, bradicardizant, diuretic, antigutos, stomahic, carminativ, vermifug, febrifug, creste capacitatea de aparare antivirala si antimicrobiana, anticancerigen.

Se indica in urmatoarele afectiuni: afectiuni pulmonare, boli infectioase (profilactic si curativ), astenie generala, astma, ateroscleroza, atonie digestiva, bronsite cronice, cancer, cangrene, colesterol in exces, diaree, dizenterie, echilibreaza grasimile din sange, edeme ale membrelor, flatulenta, flebite, gripa, guta, hemoroizi, hipertensiune arteriala, imunitate scazuta, inapetenta, infectii, litiaza urinara, nevralgii reumatismale si ale urechilor, oligurie, parazitoze digestive, reumatism, spasm intestinal, spasm vascular, tonic cardiac, tromboze, tuberculoza, tulburari de circulatie periferica, tumori, tuse, ulcer varicos, varice.

Preparare:

-25 g suc de usturoi se pun in 200 ml lapte si se consuma zilnic, in afectiunile interne.
-Usturoi consumat la orice masa.

Tinctura de usturoi se iau cateva picaturi in cura. Este bine sa se faca in felul urmator: la 50 g de usturoi curatat si pisat se va pune 250 ml alcool alimentar preferabil de 96?. Se tine timp de 15 zile, apoi se strecoara.
Peste aceasta tinctura dupa strecurare ca sa fie mai eficienta se mai poate pune 2 sticlute de tinctura de propolis de la Apicola. Se vor agita bine inainte de intrebuintare. Se iau cu picatura dupa urmatorul grafic. Este bine sa fie puse in lapte.

Numarul zilei
dimineata amiaz Seara
Ziua 2-a 1 1 2
Ziua 3-a 1 2 2
Ziua 4-a 2 2 2
Ziua5-a 2 2 3
Copii vor putea sa se opreasca aici si sa inceapa sa scada tot cate o picatura pe zi pana vor ajunge la o singura picatura. Adultii si cei care doresc pot sa continue cu acest mod de administrare pana vor ajunge la 15-20 de picaturi de 3 ori pe zi, dupa care vor scadea tot cate o picatura pe zi, pana vor ajunge din nou la 1 picatura. Se poate face de 2 ori pe an aceasta cura.

-In cazul durerilor de urechi se poate introduce un catel de usturoi seara in ureche si tinut peste noapte.
-Usturoi in otet este bun pentru disparitia bataturilor. Se va pune sub pansament.-2 catei de usturoi se vor pune in 250 ml lapte si se consuma daca aveti probleme digestive.
-Zilnic se mananca 3 catei de usturoi pentru refacerea organismului si chiar intinerire.
-20 g de bulbi maruntiti se vor fierbe la 500 ml apa timp de 15 minute. Se strecoara si se fac clisme in paraziti intestinali cateva zile la rand.
Exista foarte multe retete cu usturoi (cateva sute asa ca nu voi scrie aici alte retete fiind convins ca si dv cunoasteti cateva.
-1-2 catei de usturoi consumati zilnic, dimineata.

-20-30 picaturi de tinctura de 2 ori pe zi in tuse, hipertensiune, etc.
-Contra teniei- se zdrobesc cateii de la o capatana mareapoi se clocotesc pentru 20 minute in 200 ml lapte. Se va bea in fiecare dimineata, pe nemancate pana la disparitia teniei.
-usturoiul pisat cu grasime si ulei da un unguent numit mustarul dracului, resorbant al tumorilor albe.
-dezinfectia plagilor: solutia sucului de usturoi 10% cu 1-2% alcool sau comprese cu otet de usturoi (30 g de usturoi ras, macerat 10 zile la 500 ml otet.

-Slabiciune generala si astenie: amestec cu 2 parti de ulei camforat si o parte de usturoi. Sau frectii de-a lungul coloanei vertebrale (paralizii, reumatism).
-Dureri de urechi- un tampon de vata imbibat in suc de usturoi cu ulei, este bun si contra surditatii.

 

VARZAnb


Brasica oleracea var.capitata Fam. Cruciferae.
Denumiri populare: broazbe, curechi, curechi capatana, curechi cret, curechi de iarna, curechi de murat, varza alba, varza capatana, varza creata, varxa de gradina, varza de iarna.
In traditia populara: mult intrebuintata in alimentatie, cruda, gatita, murata.
Frunzele plantei oparite sau murate, se puneau pe opareli. In nordul Moldovei se punea pe ea untura de iepure si se punea pe degeraturi.

In Oltenia femeile puneau frunze de varza acra pe piept pentru ca sa le vina laptele dupa nastere.
Moarea de varza se lua contra constipatiei.
De tuberculoza se luau 40 de seminte de varza.
Pentru raie se da cu moare pe tot corpul sau se fierbea moarea cu care se spala tot corpul dupa care se ungea cu sulf sau alifie cu sulf.
Compozitie chimica: amidon, protide, rezine, sulfat de potasiu, oxizi de diferite substante minerale, vitaminele A, B1, B2, PP, provitamina A.

Actiune farmacologica: este denumita medicul celor saraci fiind utila la foarte multe afectiuni. Poate trata boli foarte grave sub forma de suc proaspat. Prin fierbere isi pierde proprietatile. Este anticancerigena, antiinflamatoare, antiseptica, cicatrizanta. Vitaminizanta, energizanta, actiune puternic detoxifianta. Era socotita un adevarat panaceu universal.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee, adenite, afectiuni ale gambelor, alcoolism (zilnic 600 ml), anemie, afonie, artritism, astenie, ascita, astm bronhic, calculi urinari, cardiace (afectiuni), catare, cancer de colon, ciroza, ciroze ascitice, colici nefritice, colite ulceroase, constipatie, demineralizare, depresii, diabet, digestie anevoioasa, dureri musculare, degeraturi, eczeme, edeme, enterita, guturai, gripa, infectii intestinale, laringita, litiaze urinare, nervozitate, nevroza astenica, obezitate, oligurie, pletora, rahitism, scorbut, seboree, senescenta, sinuzita, tumori, tuse convulsiva, ulcere gastrice, ulcere varicoase, viermi intestinali.


Preparare:
se consuma suc de varza in combinatii cu alte sucuri, in special de morcov. Se poate consuma cate 200 ml de 3 ori pe zi in cure de lunga sau foarte lunga durata.
Se poate extern aplica foi de varza dupa ce li s-au taiat nervurile si au fost strivite cu un sucitor de lemn sau cu o sticla. Se schimba de 2 ori pe zi.

Se face in cazul obezitatii o cura de ciorba de varza cu multa ceapa. Se indica 4 cepe mari, o varza de 1 kg la 2 litri de apa. Se fierb si se face o ciorba apoi cu aceasta apa dupa ce au fost strecurate toate acestea. Se consuma zilnic in functie de cat se doreste sa slabeasca omul respectiv

 

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.