Intr-o tara CU LUPI-PASTORI=(in) JUSTITIARA…COMUNICAT  DE  PRESĂ Federația Oierilor de Munte din România – F.O.M.R./ Acetonă în ouă, nitrogen în afine, cenușă în banane. Fructele și alimentele de pe piață sunt pline de E-uri. Iată … Fatarea la oi si capre/ Cresterea caprelor/ Monta naturala si insamantarea artificiala la capre/ Taierea copitelor la oi/ Actiuni de profilaxie specifica la ovine si caprine/ Caprele Boer/ Oile de carne – linia Reghin/ CATEVA „TAINE” etc

Federația Oierilor de Munte din România – F.O.M.R., în urma emisiunii “Jocuri de putere” de la Realitarea  TV din data de 13 noiembrie 2017, face următoarele precizări:

 

 

 FEDERAŢIA  OIERILOR  DE MUNTE din  ROMÂNIA

BRAN – Şimon,  Nr. 236,  Judetul Braşov

Înscrisă cu nr. 3242/62/2008 la Tribunalul Braşov

Cod identificare fiscala: 24487370 

Cod IBAN RO 64 RNCB 0058114476990001

BANCA  COMERCIALĂ  ROMÂNĂ S.A.,BRAŞOV

Telefon:  0744/43.27.18;  0760/876020

Adresa e-mail: egonteaacobv@yahoo.com             

 

 

 

                                          COMUNICAT  DE  PRESĂ

 

             Federația Oierilor de Munte din România – F.O.M.R., în urma emisiunii “Jocuri de putere” de la Realitarea  TV din data de 13 noiembrie 2017, face următoarele precizări:

  1. Suntem conștienți că sunt foarte multe probleme de rezolvat în domeniul oieritului în România, probleme pe care F.O.M.R. le-a adus permanent în atenția autorităților, sunt și multe nereguli, unele dintre acestea găsindu-și rezolvarea prin dialog, pentru altele încercând să găsim o rezolvare, dar prin comunicare și dialog cu MADR, APIA, ANSVSA, Ministerul Mediul, etc. Știm că de multe ori autoritățile nu răspund în timp util la solicitările și atenționările noastre, de multe ori prioritățile oierilor nu corespund cu prioritățile autorităților, dar nu acceptăm ca aceste probleme să fie rezolvate înproșcând cu acuzații  la modul general.

 

  1. Pentru a se stinge speculațiile pe această temă, precizăm că domnii Petrescu, Sterp și Danuletiu nu fac parte dintr-o asociație a oierilor, nu sunt membri ai F.O.M.R., înțelegem că și li s-au făcut nedreptați, că au probleme, ca de altfel foarte mulți oieri, că nu sunt pășuni pentru toți oierii, că uneori licitațiile pentru pășuni sunt la bunul plac al autorităților locale, ca animalele sălbatice fac ravagii în turmele noastre, că suntem “legați de glie”, ca în evul mediu, de medicii concesionari, că legea nu ne permite să ne alegem medicul veterinar, așa cum este în toate țările U.E., că identificarea și acțiunile sanitar-veterinare din Programul strategic al ANSVSA sunt împreună în mâna aceluiași medic concesionar și acest mod de organizare generează abuzuri, că unele oi sunt în RG și COP, altele nu sunt,  că unii fac mai bine ameliorare, alții o fac mai puțin bine, etc. . Ii rugăm însă, cu toată seriozitatea, să nu mai vorbesca la general, am văzut că sunt curajoși și să fie până  la capăt și să nominalizeze pe cele 5 sau 10 persoane la care fac referire, să nu-i facă hoți pe toți președinții de Federații și Asociații, pe toți cei câteva mii de oieri care accesează Sprijinul Cuplat pe Zootehnie.

 

  1. DA, suntem de acord că se întamplă și lucruri ciudate cu unii masculi cu certificate de origine, mai ales cu o parte din berbecii achiziționați prin programele de minimis, dar asta nu înseamnă că toți, de la primul la ultimul furnizor sunt vinovați, să răspundă punctual cei care au făcut nereguli.

 

  1. O.M.R. a prezentat MADR și ANZ încă din august 2016 o solicitare ca Ordinul pentru minimis să fie însoțit de lista cu fermele  care oferă spre vânzare berbeci pentru minimis ( nr. de berbeci, rasa, date de contact ale vânzătorului). De asemenea am solicitat ca pentru fiecare berbec formularul  de mișcare să fie însoțit de un certificat de sănătate. Am informat MADR și ANZ atunci când am constatat că sunt prorietari ai fermelor care pur și simplu încearcă să vândă berbecii la preț de speculă. După încheierea programului am solicitat MADR, la sfârșitul lunii noiembrie 2016 să fie făcută public, atât lista cu cei care au cumparat, dar mai ales cu cei care au vândut berbeci prin Programul de minimis, și mai ales numărul berbecilor vânduți din fiecare fermă, solicitare care nu a fost onorată de către autorități.  Programele de minimis sunt binevenite, dar dacă nu este transparență totală, se nasc tot felul de probleme, suspiciuni  și nemulțumiri atât din partea celor care cumpără masculi de rasă, cât și a  celor care pur și simplu nu știu de unde să achiziționeze, pentru că lista furnizorilor nu este cunoscută (F.O.M.R. poate pune oricând la dispoziție toate adresele transmise autorităților pe această temă).

 

  1. Federația Oierilor de Munte din România este singura federație care nu a fost implicată în

nici un program sau acțiuni cu programe finanțate de Guvernul României, nu deținem până în acest moment nici un registru de rasă,  am reprezentat totdeauna cu onestitate și bună credință interesul tuturor oierilor din România și nu acceptăm să fim băgați în aceeași “oală”, cu cei care își urmăresc doar propriul interes, de multe ori sub oblăduirea și cu acceptul tacit (a se citi interesat) al unor persoane din cadrul instituțiilor statului.

 

  1. Nu putem să acceptăm formula că “toata lumea este vinovată”, ca toți ciobanii care își cresc

animalele în condiții  uneori mai bune, de cele mai multe ori foarte grele, că toți ciobani care fac, sau încearcă să facă ameliorare, care accesează SCZ, sunt “HOȚI” și trebuie denigrați,  așa cum s-a încercat să se insinueze în emisiunea moderată de dl. Rareș BOGDAN. Nu este cazul să periclităm absorbția fondurilor europene pentru oieri, este normal să se rezolve problemele punctual, prin dialog și o buna comunicare, în interior, nu în afara. Vorbind la general, nu facem deloc bine pentru  sectorul de creștere a oilor în țara noastră.

 

  1. În domeniul oieritului în România, asocierea  fermierilor nu este încurajată  și este privită ca un

lucru rău. Știm că sunt președinti de asociații  care nu pun pe primul plan interesele tuturor membrilor, dar asta nu înseamnă ca nu avem nevoie de Federații, asociații, cooperative. Nu vom mai putea fi efecienți dacă nu vom înțelege că numai împreună, numai prin asociere vom putea să ne dezvoltam, numai împreună putem să ne canalizăm atenția și pentru următoarea perioada să găsim metode mai bune și pentru un număr cât mai mare de oieri să acceseze SCZ, să atragă toate sumele puse la dispoziția lor prin fondurile europene și prin alte surse de finanțare. Numai împreună putem să luptăm pentru stabilizarea oierilor pe pășuni, pentru comercializarea eficientă a produselor din fermă.

 

          Prin acest comunicat Federația Oierilor de Munte din România face încă o dată un APEL  la toți oierii să fie uniți, să se asocieze pentru a avea putere, să apeleze la dialog și comunicare – singurele modalități prin care pot să-și rezolve problemele, iar la autorități le solicită să privească cu responsabilitate  situațiile care le sunt aduse la cunoștiință și să găsească cu operativitate și professionalism  modul de rezolvare a acestora.

 

                PRESEDINTE,                                                                  SECRETAR GENERAL,

 

Ing. Petru Eugen  GONȚEA                                                         Constanța  ȘTEFAN

 

Acetonă în ouă, nitrogen în afine, cenușă în banane. Fructele și alimentele de pe piață sunt pline de E-uri. Iată …

Toți ne străduim să consumăm alimente cât mai naturale și să evităm pe cât posibil chimicalele și celebrele E-uri. Acest lucru pare, însă misiune imposibilă. Un chimist australian ne distruge toate speranțele, după ce a demosntrat că fructele conțin din plin substanțe chimice.

James Kennedy, a făcut un tabel al ingredientelor unor alimente naturale, demonstrând astfel că acestea conțin mai multe ingrediente decât cele create în laborator.

Este vorba despre fructe naturale, care nu conțin urme de pesticide, insecticide sau îngrășământ chimic. Din imaginea de mai jos puteti vedea că o banană conține nu mai puțin de șase E-uri și ingrediente cu denumiri îngrijorătoare. Iar printre denumirile „obișnuite” găsim cenușa, relatează și Digi24.

În cazul afinelor, lucrurile sunt și mai supecte. Acestea conțin substanțe ca „aerul proaspăt” – E941 (nitrogen), E948 (oxigen) și E290 (dioxid de carbon).

Afinele sunt considerate un „superaliment” pentru că au proprietăți antioxidante – date de E 163, sau antocianina.

James Kennedy a făcut și lista ingredientelor ananasului și căpșunilor. Pe lângă coloranți, aici găsim și conservanți – E 236 și E 296, și arome.

De altfel, arome găsim și în ouă. Printre acestea – formaldehidă și acetonă.

Chimistul subliniază și că multe substanțe potențial periculoase se găsesc în alimentația noastră, dar că acestea sunt prezente în doze mult prea mici pentru a fi dăunătoare.

James Kennedy încearcă să combată „chimiofobia”, care înseamnă teama sau dezgustul față de ceea ce este perceput a fi chimic. El pregătește și o carte pe această temă, pe care vrea să o publice anul acesta.

Fatarea la oi si capre

 

Actul fatarii dureaza de obicei 15-20 minute, iar daca aceasta este gemelara al doilea porus survine dupa alte 15 minute, dupa care urmeaza eliminarea invelitorilor fetale in cca 1-2 ore.

Inca din faza intrauterina (de gestatie) se pun bazele ereditare ale noului nascut si ale viitorului lui potential productiv. Astfel, daca ne referim numai la greutatea la nastere, practic aceasta conditioneaza viabilitatea, vitalitatea si deci ritmul lui de crestere si dezvoltare.
In vederea fatarilor se impune mai intai crearea unor conditii corespunzatoare de microclimat, de hranire si intretinere. De aceea, pe timpul fatarilor de iarna temperatura din saivan trebuie sa fie de minim 8-10°C in compartimentul oilor mame si de 15-17°C in cel al mieilor si iezilor in primlele 3 saptamani de viata, dupa care aceasta poate descreste la 10-12°C; umiditatea trebuie sa nu depaseasca 60-65%, iar luminozitatea sa fie de 1:10 – 1:12.

Temperatura scazuta un timp mai indelungat reduce ritmul de dezvoltare a mieilor si iezilor prin utilizarea unei parti apreciabile de substanta nutritiva la satisfacerea cerintelor fiziologice ale organismului in crestere.

Primele interventii la nastere constau in indepartarea prin stergere si usoara frecare cu o bucata de panza curata si uscata a mucozitatilor de pe suprafata corporala – operatie cu rol si de masaj, necesara intensificarii circulatiei sangvine periferice – si in special din zona gurii si a narilor, pentru usurarea respiratiei.

De asemeni, se sectioneaza ombilicul la 3-4 cm de abdomen, se leaga si dezinfecteaza. In primele 20-25 minute, daca mielul sau iedul nu o face singur, este ajutat sa consume cat mai mult colostru, dupa ce in prealabil s-au tuns fibrele de lana din jurul ugerului si s-au indepartat intr-un vas primele picaturi din mameloane.

Oile “rele mame” se mentin 1-2 zile cu propriul miel sau cu cel orfan sau gemelar in boxa de fatare (0,80-1,0 m) in care oaia se contentioneaza de unul din peretii acesteia, timp in care are loc obisnuirea lor reciproca.
Obligativitatea consumului rapid de colostru este determinata de continutul ridicat al acestuia in substante proteice (nutritive), – ceea ce intensifica viteza de crestere a mielului si iedului -, minerale – care concura la expulzarea rezidiilor intestinale cumulate in viata intrauterina – si in substante antiinfectioase (imunoglobulinele) care confera rezistenta sporita la imbolnaviri in primele cca 10-12 zile.

Dupa aceasta data, se dezvolta propriul sistem reticuloendotelial de aparare contra infectiilor, stiut fiind ca la nastere mielul este lipsit de anticorpi datorita barierei placentare a mamei, care blocheaza trecerea lor in organismul fatului.

De remarcat, insa, ca, in primele 6-8 ore, capacitatea intestinala de absorbtie a macromoleculelor de proteina din colostru este maxima. De aceea, daca oile mame nu au suficient colostru, mieii, iezii acestora se “apleaca” la alte mame care au nascut in aceeasi zi.

Pentru lucrarile ulterioare de selectie, se impune inca din prima zi crotalierea si cantarirea lor individuala, indiferent de rasa.

La mieii Karakul si metisi, se aplica insa si bonitarea, respectiv aprecierea calitativa a pielicelelor, pe baza insusirilor buclajului (forma sau tipul buclei, inchiderea lor, directia de inrulare, modelarea, marimea, desimea, rezistenta, luciul, matasozitatea, nuanta culorii etc.).

La mieii ovinelor cu lana fina si semifina bonitatea are insa loc la 3-4 saptamani de viata, cand se apreciaza particularitatile invelisului pilos sub raportul pigmentiei, existentei perilor caduci, uniformitatii si extinderii lanii pe corp, constitutiei etc.
Intretinerea mieilor dupa perioada colostrala poate continua impreuna cu mamele lor pana la varsta de doua saptamani, dupa care mieii se separa in compartimente special amenajate in care se gasesc la discretie nutreturi macinate, otava de lucerna, bulgari de sare si apa potabila.
Pentru supt, oile se intalnesc cu mieii numai de 3 ori pe zi, dupa care se separa, timp in care se creeaza cu usurinta reflexul respectiv.

Mieii sunt obligati in felul acesta sa consume furaje solide cat mai de timpuriu. Este recomandabil ca aceasta hranire stimulativa sa inceapa chiar de la 7-8 zile, deoarece se intensifica dezvoltarea compartimentelor tubului digestiv, a echipamentului enzimatic (fermentilor, precum si motilitatea intestinala.

In final, aceasta va determina cresterea capacitatii de asimilare a furajelor si, deci, inregistrarea unor sporuri zilnice de greutate mai mari, concomitent cu reducerea duratei de alaptare in favoarea cresterii productiei de lapte-marfa. Totodata, se impune sa se adauge in ratia zilnica, in aceasta perioada de alaptare, si cca 15% fibroase de calitate, netocate.

Pe timp frumos, mieii se pot scoate in padoc sau supravegheat la pasune, deoarece acest fapt stimuleaza functia de sporire a numarului de globule rosii din sange (hematopoeza), dezvoltarea sistemului nervos si osos, pe langa efectul nutritiv si dietetic asupra organismului.
In felul acesta, mieii si iezii vor fi mai bine pregatiti pentru intarcare, respectiv separarea definitiva de mame.

In situatia in care unele oi mame n-au suficient lapte, mieii se alapteaza la altele, cu o productie mai mare, sau se recurge la biberon. La acelasi procedeu se apeleaza si in cazul mieilor orfani sau gemelari, mai ales daca in efectiv nu exista asa numitele “oi doici”, adica cele ai caror miei au disparut.

De asemenea, se impune compartimentarea adapostului in functie de varsta mieilor si sezonul de fatare in trei boxe si anume: pentru mieii cruzi, de 7-10 zile; mijlocii, 10-12 zile, si zburati, de 20-30 zile.

In felul acesta supravegherea hranirii si intretinerii mieilor va fi mai buna, putandu-se preintampina eventuale striviri etc. De respectarea acestor masuri si tehnologii de crestere si ingrijire a mieilor si iezilor in perioada de alaptare depinde capacitatea lor productiva ulterioara.

Oile de carne – linia Reghin

La baza acestei linii sta rasa mixta Tigaie, aleasa in speranta ca-si va mentine rezistenta, viabilitatea si adaptabilitatea sa deosebita.

 

O alta calitate, deloc de neglijat, a acesteia este capacitatea de a-si aduna hrana de pe pasune. De la rasa de carne Germana cu Capul Negru, s-a dorit in schimb obtinerea unei dezvoltari a regiunilor corporale, in primul rand a jigoului. Apoi extinderea seului pe toata suprafata carcasei, nu numai la baza cozii, cum se intampla la rasele noastre traditionale. In final, rezulta un miel care, dupa o perioada de ingrasaare de circa 120 de zile, ajunge la greutatea de 34-40 kg, cu 18-20 kg carcasa. Asta inseamna un randament comercial de 52-53% carne.

Deosebit de important este si faptul ca acest produs va da posibilitatea desfacerii cu amanuntul, lucru care, in prezent, la rasele traditionale si mai ales la Turcana nu se poate realiza.

Statiunea vinde anual crescatorilor din judetele Mures, Harghita si Covasna reproducatori din Linia de Carne Reghin.

In Romania s-au creat trei linii de ovine de carne prin incrucisarea raselor locale de ovine cu rase specializate. Cele trei linii de ovine sunt realizate in conditii diferite de mediu si relief. Carcasele metişilor au avut un continut de carne semnificativ mai mare si un continut de oase semnificativ mai mic comparativ cu carcasele provenite de la mieii ingrasati Merinos de Palas, Tigaie si Turcana.

Toate carcasele metisilor s-au incadrat dupa conformatie in clasele de calitate U si R (dupa grila europeana de clasificare), fiind competitive pe piata Uniunii Europene, comparativ cu carcasele provenite de la rasele autohtone care s-au incadrat in marea lor majoritate in clasele O si P (nesolicitate de piata UE).

Metisii F2.1., F2.2., R1 Germana cu capul negru x Tigaie si R1 Germana cu capul negru x Turcana sunt compatibili cu rasele de carne Suffolk, Texel si Germana cu capul negru si constituie precursorii celor 3 linii sintetice de carne, intre care se gaseste si linia de carne Reghin.

Statiunea de Cercetare—Dezvoltare pentru Cresterea Ovinelor si Caprinelor Reghin

Caprele Boer

Rasa de capre Boer a fost creata pentru prima oara in Africa de Sud la inceputul anilor 1900 de catre unii fermieri olandezi.

 

Caprele Boer au fost introduse oficial in Statele Unite in 1993 iar in urma cu 30 de ani au fost importate si in Europa. Din acel moment a existat o cere uriasa pentru cresterea acestor capre mai ales in micile ferme.

Caprele Boer sunt capre mari, cu un trunchi lung, piept lat si umeri carnosi. Ele au parul scurt, de coloare alba, cu gatul roscat sau maro.

Caprele Boer au o crestere mai rapida decat alte rase, sunt docile si se adapteaza rapid diferitelor conditii de clima. Petrec pe pasune aproape majoritatea timpului.

Capra Boer fata de trei ori intr-un ciclu de doi ani, de la 1 la 4 iezi pe fatare. Iezii sunt mari la nastere si cresc repede datorita laptelui consistent. In doua luni, iedul Boer ajunge la o greutate de 20 kg. La maturitate, masculul Boer cantareste 90-130 kg, iar femela Boer, 65-80 kg in conditi obisnuite de hranire.

Carnea de capra Boer este un aliment valoros, oferind proteine, grasimi, minerale, oligoelemente, vitamine si aminoacizi vitali. Carnea este delicioasa, nu are colesterol si nu are miros tipic de capra.

Masculii Boer sunt folositi in toate tarile pentru ameliorarea raselor locale, sporind astfel productivitatea, calitatea si rezistenta urmasilor proveniti din aceasta incrucisare.

In Romania s-au creat primelor verigi ale unor populatii noi prin incrucisarea caprelor din rasa Carpatina din diferite zone cu tapi din rasa de carne Boer . (Director Proiect Dr.Ing. Vicovan Petru Gabriel; e-mail icdoc@canals.ro ; Tel. /fax : 0241639506 ; PALAS-CONSTANTA)

Actiuni de profilaxie specifica la ovine si caprine

Actiunile de profilaxie specifica trebuie sa fie in atentia fermierilor de crestere a ovinelor si caprinelor deoarece se supun controlului organelor sanitar-veterinare si executarii lor

 

Vaccinarea anticarbunoasa

Vaccinarea anticarbunoasa trebuie efectuata cu CARBOROMVAC primavara inainte de iesirea la pasunat, o singura data pe an, cu completari lunare. In zonele cu antecedente de boala in ultimii 10 ani, vaccinarea se repeta o data la 6 luni.

Vaccinarea antiagalaxie contagioase

Vaccinarea antiagalaxie contagioase se executa cu AGALAXIN la oile gestate in ultimele 3 luni de gestatie (nu in ultima luna) si in cazul evolutiei bolii in teritoriu se vaccineaza tot efectivul inclusiv tineretul si berbecii.

Eimerioza mieilor

Eimerioza mieilor manifestat prin diaree apoasa, apoi hemoragica insotita de tenesme (scremente), atunci cand apare la 1-2 miei se face tratament la intreg efectivul de miei cu AMPROLIUM in furaj si SULAQUANINOXALINA in apa de baut.

Dehelmintizarea

Dehelmintizarea este o actiune de combatere a helmintozelor cu localizare digestiva si pulmonara. Se efectueaza cel putin de doua ori pe an, cu doua saptamani inainte de iesirea la pasunat si cu 3 saptamani inainte de intrare in stabulatia de iarna. In ani ploiosi se face face o actiune in luna septembrie. Dehelmintizarea se va efectua cu ROMBENDAZOL 2,5% suspensie orala in doza de 3-5 ml/10 kg, repetat la 24 sau 48 de ore.

Imbaierea antiscabioasa

Imbaierea antiscabioasa este necesar a se efectua cel putin o dat pe an, dupa 7-10 zile de la tuns, cu repetare la 7-8 zile. Tratamentul prin imbaiere se recomanda sa se faca cu ROMPARASECT FORTE, CABIOL iar tratamentele de toamna cu ROMIVERMECTINA solutie injectabila.

Ingrasarea semiintensiva a mieilor pe pasune

In Romania doua treimi din teritori este situat in zonele colinare in care predomina pasunile naturale si fanetele iar pentru utilizarea eficienta a pajistilor naturale sau cultivate exista tehnologii semiintensive de ingrasare a mieil

 

Ingrasarea semiintensiva presupune un raport fibroase/concentrate de 60 -70 % fibroase si 30 – 40 % concentrate concentrate. In principiu sistemul semiintensiv de ingrasare a mieilor intarcati se bazeaza pe reducerea consumului de concentrate la jumatate, fie prin intretinerea mieilor pe pasune si in stabulatie, fie numai in stabulatie cu AFU bazat pe fibroase.

Ingrasarea semiintensiva cuprinde o gama larga de variante tehnologice pe care crescatorii le aleg in functie de suprafata de pasune si calitatea pasunii, costurile concentratelor, dotarea cu masini de prelucrare a furajelor, rasa exploatata etc.

Ingrasarea semiintensiva la pasune pe baza de masa verde si concentrate este o varianta tehnologica ce se bazeaza pe furajarea la discretie, cat mai devreme posibil, cu masa verde (in zona de ses din 15 – 20 aprilie, iar în zona de deal din 25 – 30 aprilie), pana la instalarea caniculei de vara (orientativ sfarsitul lunii iunie) care provoaca pe de o parte scaderea ritmului de crestere a ierbii si a continutului acesteia in proteina si pe de alta parte reducerea consumului voluntar de hrana.

Mieii destinati ingrasarii semiintensive se intarca la o greutate de 15 – 20 kg. Rezultate bune s-au obtinut la miei care au fost obisnuiti in perioada de alaptare cu furajarea suplimentară (fan si concentrate) si totodata au iesit la pasune impreuna cu mamele lor.

Dupa intarcare, se formeaza turme de 300 – 400 berbecuti care vor incepe perioada de pasunat la o inaltime a covorului vegetal de 8 – 10 cm. Toate lucrarile de amenajare a pajistilor naturale sau cultivate sunt similare cu cele descrise anterior la sistemul extensiv de crestere si ingrasare.

Mieii vor consuma zilnic, in functie de greutate, 5 – 7 kg masa verde si 0,2 -0,5 kg concentrate care se pot administra in jgheaburi sau automate de hranire, fie pe pasune (sub umbrare), fie in saivan. La începutul perioadei de pasunat iarba este mai cruda si contine mai multa proteina, ca urmare, in structura amestecului de concentrate proportia componentelor proteice este mai redusa, urmand ca treptat, odata cu maturarea ierbii, acesta sa creasca.

In fiecare turma se selecteaza un lot de control (circa 5 %) care sa reprezinte media turmei. Mieii din acest lot se cantaresc periodic, de regula la 1 – 2 saptamani si apoi se evalueaza sporul mediu zilnic si consumul specific. In functie de rasa greutatea la intarcare, calitatea ierbii si a concentratelor si tratamentele sanitare efectuate, mieii astfel ingrasati realizeaza 150 – 200 g spor mediu zilnic ajungand la sfarsitul lunii iunie la 28 – 32 kg, greutate la care se pot livra.

Taierea copitelor la oi/

 

---taiat-copiteIngrijirea copitelor este un aspect important al cresterii oilor si tocmai de aceea acestea trebuiesc verificate periodic pentru nu creste in exces si a evita imbolnavirile.

Cresterea copitei este afectata de rasa si genetica ovinelor, umiditatea si caracteristicile solului. Oile care pasc pe solul pietros, uscat au nevoie de mai putina ingrijire decat cele care pasuneaza pe soluri argiloase si cu continut mare de umiditate. Ovinele din zonele cu precipitatii vor trebui sa aiba copitele inspectate mai des decat cele care traiesc in zonele uscate.

Foarfecele Paring sunt foarte utile pentru aceasta operatie. Exista si foarfece cu compresor cu aer si cu motor pentru fermierii care au numar mai mare de oi. Pe langa foarfece este necesar si un cutit pentru curatat pe care sa-l avem tot timpul in buzunar.

Exista diferite tipuri de echipamente de aseza oile in pozitii cat mai bune pentru a face aceasta operatie. Pentru un numar mic de oi se pot monta platforme inclinate pentru a aseza oile intr-o parte, facand lucrarea mai usoara. Tineti bine piciorul si verificati copita. Apoi eliminati orice noroi, gunoi de grajd, sau pietre mici, infipte intre copite. Dupa curatire cu foarfeca taiati bucatile in surplus din copite.

Evitati sa taiati bucati mari de copita. Va opriti la primul semn de roseata. O culoare roz inseamna ca ne apropiem de punctul de sangerare a piciorului.

Se va ivita taiere copitelor in conditii de stres, caldura, gestatie, etc. Este indicat a se taia copitele dupa o ploaie sau dimineta dupa pasunat pe roua, atunci cand cand copitele sunt mai usor de taiat sau dupa o baie de deparazitare.

Suptul laptelui colostral de catre mieii nascutii

mieiImediat dupa fatare, mieii se introduc in boxe impreuna cu oile mame, unde se tin cu capul in jos si li se gadila narile pana stranuta, apoi se indruma sa suga colostru.

Pana la o ora dupa fatare,mielul trebuie sa consume colostru, fie singur, fie ajutat. Dupa fatare, organismul mieilor este lipsit de anticorpi, deoarece acestia nu pot trece de la oaia mama prin bariera placentara, iar rezervele de vitamina A din ficat sunt reduse. Mieii care nu sug colostru nu se imunizează pasiv si, in general, nu supravietuiesc.

Colostrul este un veritabil concentrat de imunoglobuline serice materne, cu proprietăţi bactericide, care asigura imunitate mieilor pe o perioada de 10-12 zile, pana cand acestia isi dezvolta mijloacele proprii de aparare. De asemenea, colostrul de oaie contine cca 22% proteina bruta, 10% grasimi, 1% saruri minerale, precum si vitaminele necesare, asigurand astfel o intensificare a metabolismului mieilor.

Intestinul mieilor are o permeabilitate maxima pentru imunoglobulinele din colostru in primele 6 ore dupa fatare, iar dupa 8-20 de ore permeabilitatea se reduce la jumatate.

Mieii care provin din oi care nu au colostru, sau au o cantitate insuficienta, mor in proportie de 25%, in primele 10 ore de la fatare.

Valoarea imunologica poate fi sporita prin vaccinarea oilor gestante cu antigenul specific unor boli ca salmoneloza sau infectiile anaerobe. Totusi, un crescator responsabil si instruit corespunzator va evita aceste situatii, prin asigurarea unei bune furajari a oilor atat in perioada de pregatire de monte cat si in perioada gestatiei, prin scheme de furajare stabilite care va urmari asigurarea tuturor elementelor nutritive necesare unui parcurs normal al gestatiei, precum si al perioadei de dupa gestatie, cand secretia de lapte colostrat este de cea mai mare importanta pentru miei. De asemenea, asigurarea microclimatului din adapost si igiena adapostului sunt foarte importante in perioada fatarilor, iar prezenta crescatorului este obligatorie in timpul fatarilor, daca acesta doreste sa aiba un procent ridicat de fatari reusite si un numar mare de miei viabili.

Mielul de lapte din Pirinei (IGP)

mieluldelaptepirineiMielul de lapte din Pirinei este un produs francez, protejat prin indicatie geografica (IGP) si provine din rase de lapte rustice si locale.

Produsul IGP se refera la carnea proaspata de miel din rasa de lapte, cu varsta de maxim 45 de zile, avand o greutate a carcasei cuprinsa intre 4,5 kg si 11 kg, cu stratul de grasime din clasele 2 sau 3 ale grilei de clasificare EUROP.

Agneau-de-lait-des-Pyrénées

Mieii provin din rase ovine de lapte rustice și locale („Manech tete rousse”, „Manech tete noire” sau „Basco-bearnaise”). Datorita alimentatiei exclusiv pe baza de lapte matern, carnea acestora este suculenta si putin mai grasa decat cea a unui miel destinat sacrificarii. Alimentatia pe baza de lapte si varsta frageda influenteaza de asemenea culoarea carnii crude, care este alba sau cu o usoara tenta roz. Carnea este frageda, iar textura acesteia este putin atoasa. Mielul de lapte din Pirinei este cunoscut si pentru gustul sau de miel mai putin pronuntat decat al mieilor destinati sacrificarii. In special, aceasta carne nu are gustul de „lana” mai mult sau mai putin pronuntat la mieii destinati sacrificarii. Este vorba despre un produs sezonier, mieii fiind sacrificati incepand cu 15 octombrie pana la 15 iunie.

Carnea este comercializata sub forma de carcasa intreaga, semicarcasa, bucati gata de taiat sau unitati de vanzare catre consumator.

jean-michel-armagnague-photo-ns 867627 490x326

Mieii sunt hraniti exclusiv cu lapte de oaie prin alaptare la uger.

Pasunea constituie baza alimentatiei oilor de lapte din rasele rustice in timpul primaverii, verii si toamnei. Oile sunt alimentate cel putin 8 luni pe an prin pasunat.

In timpul iernii, utilizarea pasunii se face in functie de conditiile climatice, dar pasunile raman resursa furajera predominanta. Suplimentarea ratiei pe timpul iernii se face cu furaje conservate, cu boabe de cereale (porumb, orz, triticala, secara etc.), cu paie si cu furaje combinate. Furajele combinate sunt distribuite ca supliment la furajele din ratia de baza, in functie de necesitatile oilor.

mieldois

Carnea este frageda si putin atoasa. Culoarea carnii este alba sau cu o usoara tenta de roz, iar gustul este slab pronuntat, spre deosebire de gustul mieilor destinati sacrificării.

Carcasele sunt „imbracate” cu epiplonul (peritoneul). Aceasta constituie o prezentare traditionala.

Mielul de lapte din Pirinei si-a dobandit notorietatea in marile orase si in marile restaurante.Consumatorul de miel de lapte din Pirinei il claseaza in categoria produselor traditionale festive, la fel ca si fructele de mare, vanatul, pasarile de curte grase (curca, clapon etc.). Acest miel este consumat in special la sarbatorile de Craciun si de Pasti.

Recunoasterea „Agneau de Lait des Pyrénées” ca produs al gastronomiei franceze se traduce de ani de zile prin increderea celor mai mari bucatari. Mielul de lapte din Pirinei isi are locul sau in numeroase carti de bucate si reviste de gastronomie franceze.

Monta naturala si insamantarea artificiala la capre

capre-iarbaCaprele sunt animale a caror activitate de reproductie se imparte in doua sezoane, strans legate de durata zilei lumina.

Sezonul principal este cel de toamna, cand lumina descreste pana la atingerea raportului de 1:1 intre zi si noapte, iar cel secundar este primavara cand lumina creste ca durata pentru a ajunge la acelasi raport.

Caprele se pot monta, pentru prima data, incepand de la varsta de 7-10 luni cand greutatea corporală atinge 60-70 % din cea a caprei adulte. Durata medie a ciclului estral este de 20-21 de zile cu o variatie intre 17-24 de zile. Estrul, sau caldurile propriu-zise, se manifesta intr-o perioada de timp ce variaza intre 24-48 de ore (uneori chiar 72 de ore). Ovulatia se produce la 30-33 de ore de la inceputul caldurilor.

Tapii ajung la pubertate la varsta de 4-7 luni si pot fi utilizati la reproductie de la 7-10 luni. Masculilor foarte tineri li se repartizeaza 10-12 capre/sezon, tineretului de peste un an 25-30 de capre/ sezon iar adultilor 40-50 capre/sezon. Testiculele normal dezvoltate au o greutate de 100-150 grame si o circumferinta la nivelul scrotului de 20-25 cm. Actul copulator are o durata de cca. 10 secunde. Un tap adult poate efectua aproximativ 10 monte/zi.

Monta naturala libera. Consta in intretinerea tapilor cu caprele la pasune (1/40), pe toata durata campaniei de monta. Asigura o buna fecunditate (cca 90%), in primele trei saptamani, dupa care aceasta scade treptat ajungand la sfarsitul campaniei de monta la 40-50%. Daca pasunea se intinde pe o suprafata mare numarul de capre/tap scade la 15-20. Rezultatele sunt mai slabe la sfarsitul sezonului de monta datorita epuizării fiziologice si sexuale a tapilor in urma montelor efectuate si a luptelor pentru ierarhie. Astfel, tapii cu coarne sau mai vigurosi, in varsta de 4-5 ani, devin dominanti si efectueaza un numar mult mai mare de monte comparativ cu cei fara coarne si/sau tineri care stau la marginea turmei.

Monta naturala libera cu grupe de rotatie. Se foloseste de crescatorii care au posibilitatea schimbarii periodice a tapilor. In acest sens efectivul de tapi prevazut pentru o turma, se imparte in doua: o grupa, care monteaza in turma 3-7 zile si o grupa in refacere, ce cuprinde masculi intretinuti in boxe individuale hraniti stimulativ cu masa verde, fan si concentrate la discretie. Prin acest sistem de monta tapii din turma sunt tot timpul in conditie de reproductie, asigurand o fecunditate potentiala de 92-95%.

Monta naturala in harem. Aceasta metoda se practica de catre crescatori cu efective de capre mai mici (100-150 capre) asigurand un tap la un grup de 40-50 capre care vor pasuna separat pe parcele ingradite. Aceasta metoda are avantajul ca se cunoaste originea (mama si tata) produsilor, dar nu se poate aplica la efective mari datorita costului ridicat cu parcelarea pasunii. Fecunditatea este buna, pe toata durata sezonului de monta, osciland intre 90 si 95%.

Monta naturala dirijata. Presupune efectuarea montei de doua ori pe zi (dimineata si seara) dar, asigura cea mai ridicata fecunditate (93-98%). Caprele in calduri se depisteaza cu ajutorul tapilor incercatori si apoi se repartizeaza tapilor pepinieri dupa o lista de potrivire a perechilor. Monta naturală dirijata se realizeaza prin interventia crescatorului care imobilizeaza capra pentru monta sau o introduce intr-o boxa unde se gaseste tapul nominalizat si asteapta pana se efectueaza monta. Acest sistem necesita un consum mare de munca pentru depistarea, aducerea in boxe si eliberarea caprelor, dar se obtin indici de reproductie superiori si totodată se cunoaste originea produsilor.

Monta naturala dirijata in harem. Se practică pentru caprele cu temperament vioi si sperioase care se lasa mai greu montate in prezenţa crescatorului. Tapii sunt cazati in boxe mari (3 x 4 m) unde se introduc zilnic 1-4 capre in calduri. In dimineata urmatoare caprele sunt scoase in turma si se aduc cele depistate in ziua si noaptea ce a trecut.

Insamantarea artificiala. Aceasta metoda asigura avantaje genetice deosebit de importante, dar cu riscul unei fecunditati mai scazute. Un tap ejaculeaza 0,5-1,5 cm.c. (centrimetri cubi) de sperma cu o concentratie, in timpul sezonului de monta, de 3-5 miliarde spermatozoizi/ cm.c. Obisnuit, un ejaculat este suficient pentru a monta 3-5 capre, cu sperma bruta, folosind doze de 0,2 cm.c. sperma, fiecare asigurand o concentratie de 600 milioane -1,2 miliarde spermatozoizi. La temperatura corpului, sperma bruta se poate pastra pana la trei ore. Daca dorim sa o stocam o perioada mai indelungata de timp avem două variante: refrigerare (24-48 de ore) sau congelare. In ambele cazuri sperma trebuie diluata. Insamantarea artificiala cu sperma diluata se face cu doze de 0,5 cm.c. Dilutia se efectueaza pe baza analizelor de laborator. In cazul in care nu dispunem de aparatura necesara se poate proceda astfel: daca sperma bruta, proaspat recoltata, are culoare galbuie se aplica o dilutie de 5 ori volumul ei, iar daca culoarea este alba se face o dilutie de 10 ori volumul.

Rasa de oi Karakul

oaia-KARAKUL resizeRasa Karakul este descendenta din Ovis vignei arker, supusa cresterii si ameliorarii pe o perioda de 50 de ani, precum si a adaptarii acestei rase in conditiile din tara noastra. In rasa curata se creste in zonele de campie din nord estul tarii, zona Moldovei si a Sucevei si in zonele cu precepitatii anuale de pana la 700 de mm..

Culoarea cea mai frecventa este cea neagra, urmeaza culoarea brumarie, cafenie si mai rar culoarea argintie sau aurie.

Este o oaie de constitutie robusta spre fina, cu trupul in forma de para si cu coada caracteristica, care a re la baza un depozit de grasime bilobat. Capul este alungit si uscativ, iar profilul fetei usor convex, in special la masculi.

Berbecii Karakul se folosesc la incrucisarea cu oi din rasa Turcana neagra sau brumarie.

Este o rasa care se exploateaza pentru pielicele si productia de lapte.

PARAMETRII RASEI:

  • suprafata pielicelelor: 1200 – 1600 cm2 ;

  • greutatea la nastere: 4,0 – 4,5 KG;

  • greutatea oilor adulte: 42 – 45 KG; greutatea berbecilor: 70 – 80 KG;

  • productia medie de lapte marfa: 55 – 60 l ;

  • productia medie de lana: 2,5 KG la oi; 4,0 KG la berbeci;

  • fecunditatea 95-97%;

  • prolificitatea: 105 – 108%

Rasa „Karakul de Botosani”, a fost obtinuta la Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cresterea Ovinelor si Caprine Popauti

NOTA;

Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cresterea Ovinelor si Caprine Popauti a fost infiintata in 1909, initial ca depozit de tauri din rasa Sura de Stepa, sub denumirea de „Tamazlac” cu o suprafata de 200 ha teren arabil.

Anul 1948 reprezintã un an de referinta cand unitatea devine „Statiune Experimentalã Zootehnica” si incepe organizarea stiintifica a actiunii de aclimatizare a oii Karakul la conditiile specifice zonei de nord si centru a Moldovei.

Incepand cu aceasta etapa s-a trecut la importul de berbeci Karakul din URSS, Austria si Germania pentru incrucisarea cu oile locale Turcane. Obiectivul urmarit a fost intrunirea pe genotipurile noi a celor mai valoroase insusiri de la berbecii Karakul din import (insusiri specifice ale pielicelelor) si de la rasa locala Turcana (rezistenta si adaptabilitatea). Dupa trei generatii de incrucisari si o selectie bine dirijata s-a reusit crearea si consolidarea genetica a noii rase de ovine romanesti pentru pielicele, omologata in anul 1988 sub denumirea „Karakul de Botosani”, varietatea neagra si brumarie.

Oaia din rasa Spanca

tigaie4Oaia Spanca a rezultat din incrucisare oilor de rasa Tigaie cu berbeci de rasa Merinos, indeosebi prin actiunea de merinozare dupa anul 1950.

Efectivele de oi Spanca reprezinta populatii neconsolidate ereditar. Are insusiri intermediare intre rasele parentale cu dominanta Merinosului. Spanca este raspandita in campia de sud–estul tarii, in Dobrogea, estul Munteniei, sudul Moldovei, in Banat si in Transilvania. Aproximativ 5% din efectivele de ovine din tara noastra fac parte din aceasta rasa.

Avand in vedere rezistenta, adaptabilitatea si insususirile morfo-productive, Spanca prezinta o importanta economic fata de Tigaia. De asemenea, are o capacitate pronuntata de combinabilitate cu Merinosul si rasele de carne, in scop exploatarii in sistem industrila si in vederea crearii de noi tipuri. Carnea este satisfacatoare la gust iar lana este semifina spre fina.

Caracteristicile rasei:

  • productia de lana berbeci –  6-10 kg, oi 4-5 kg;
  • greutatea corporala berbeci – 60-69 kg; oi – 40-50 kg;
  • finetea fibrelor de lâna – 24-29 microni;
  • randamentul lanii la spalare – 39-48%;
  • indici de reproductie: fecunditatea – 98%, prolificitatea – 110-115

Cresterea caprelor

Tehnologii de crestere a caprelor

.

 

Reproductia la caprine

La caprine activitatea de reproductie are caracter sezonier, caldurile la majoritatea caprelor declansandu–se toamna existand o stransa corelatie cu durata zilei lumina cand aceasta este mai redusa.

Durata caldurilor este de 36 – 48 ore, acestea repetandu-se la 17 (10 -23) zile.

La o proportie redusa de animale, caldurile pot aparea mai devreme lunile iunie – iulie, acestea trebuie identificate, insamantate, grupate separat deoarece insusirea este ereditara si caprele pot fi folosite in organizarea de fatari extratimpurii.

Intensitatea maxima a caldurilor este in octombrie – noiembrie iar in cazul montei naturale are loc in libertate pe intreaga perioada, repartizandu – se un mascul la 30 -40 femele.

Tapii tineri sub 2 ani vor executa numai doua monte pe zi dimineata si seara pentru evitarea epuizarii fizice si sexuale cresterii sterilitatii caprelor, obtinerea de produsi debili sau neviabili.

Folosirea la reproductie a tapilor fara coarne, indiferent de sistemul de monta naturala sau artificiala se poate face dupa verificarea atenta a aptitudinilor de reproductie pentru evitarea aparitiei cazurilor de sterilitate, hermafroditi, nereproductibili, etc.

Gestatie – Fatare

Gestatia la capra dureaza in medie 150 zile cu variatii cuprinse intre 145 si 158 zile, in functie de precocitatea rasei, varsta mamei si data primei fatari, numarul si sexul produsilor, nivelul de intretinere, etc.

Starea de gestatie se cunoaste dupa absenta caldurilor si dezvoltarea treptata si asimetrie proeminent pe dreapta a abdomenului.

Cu cel putin 4 saptamani inainte de fatare, mulgerea trebuie intrerupta pentru pregatirea viitoarei lactatii si acumularea de substante nutritive necesare dezvoltarii fatului.

In cazul in care la unele capre apare secretia treptata de lapte inaintea fatarii, acestea trebuie mulse pentru evitarea mamitelor.

Fatarea se anunta prin inflamarea si congestionarea vulvei, adancirea flancurilor, coborarea abdomenului, marirea ugerului si aparitia primelor picaturi de colostru, eliminarea dopului de gestatie.

Fetusul patrunde si traverseaza conductul pelvin datorita contractiilor musculaturii uterine, apoi datorită musculaturii este eliminat de aici in cca. 20 – 25 minute la aproximativ doua ore urmand a fi eliminate anexele fetale.

In cazul fatarilor normale, iedul iese cu membrele anterioare inainte bine intinse si capul intre acestea. In cazul unor pozitii anormale ale fetusului (distocii) se impune interventia specialistului.

In adapost se impune crearea si mentinerea unui microclimat corespunzator cu o temperatura de 14 – 150 C, fara curenti si umezeala, cu asternut curat si bine uscat.

Dupa fatare, la un interval de 1 -1,5 ore, animalului i se administreaza apa calduta pentru baut sau fiertura de tarate si este lasat sa se odihnească 2-3 zile.

Se administreaza nutret de buna calitate in cantitate redusa: fan de lucerna sau masa verde in functie de sezon, amestec de concentrate, sare sub forma de bulgare sau brichete si apa potabila la temperatura de 10 -150 C.

Dupa perioada colostrala caprele se pot mulge. Daca au o cantitate mai mare de lapte pentru preintampinarea mamitelor.

Tehnologia cresterii si intarcarii iezilor

Interventia la fatare consta in indepartarea mucozitatilor din jurul narilor si de pe corp cu ajutorul unei panze curate, care are si rol de masaj menit sa invioreze si intensifice circulatia sanguina periferica.

Dupa 20 – 30 minute de odihna, se sectioneaza, dezinfecteaza si leaga ombilicul la o distanta de 3-4 cm de abdomen.

Daca nu o poate face singur este ajutat sa suga colostru dupa indepartarea primelor picatuiri purtatoare de microorganisme. In primele 6 -12 ore de la nastere, vilozitatile intestinale au o mare capacitate de absorbtie, de aceea suptul unei cantitati cat mai mari de colostru in acest interval este foarte important.

Ulterior in urmatoarele doua – trei zile aceasta capacitate scade treptat.

Suptul colostrului are ca efect marirea rezistentei la infectii pana la dezvoltarea sistemului reticulo – endotelial de aparare impotriva infectiilor. Datorita continutului ridicat in saruri minerale favorizeaza eliminarea meconiului (reziduri cumulate in perioada fetala).

Continutul foarte bogat in proteine si grasime mareste vitalitatea si ritmul de crestere si dezvoltare al iezilor.

In prima saptamana, iezii pot suge de 20 -30 ori pe zi o cantitate totala de 700 – 800 g/zi, iar la patru – cinci saptamani cantitatea poate ajunge peste 1 Kg.

In exploatarea extensiva sau semiintensiva iezii raman la mame dupa perioada colostrala pana la varsta intarcarii, la cca. doua luni.

In cazul exploatarii intensive (pentru productia de lapte) iezii se separa de mame dupa 2- 4 zile si se cresc cu inlocuitori de lapte.

Dupa suptul iezilor, ugerul mamei trebuie golit prin mulgere si mai ales la mamele cu productii superioare de lapte.

Tehnologia cresterii naturale

După 12 -15 zile de la nastere, iezii pot merge in aer liber cu mamele la pascut – primavara sau se scot in padoc cand temperatura o permite – iarna.

In felul acesta, iezii se obisnuiesc sa consume de timpuriu furaje solide, ceea ce determina intensificarea dezvoltarii echipamentului enzimatic si a tubului digestiv.

Metoda de crestere separata

Incepand cu varsta de 14 -16 zile se amenajeaza un compartiment special cu microclimat corespunzator, cu asternut curat despartit de restul adapostului de un gard – gratar mobil.

In acest compartiment unde numai iezii pot trece dintr-o parte in alta trebuie sa se gaseasca furaje de cea mai buna calitate, concentrate macinate si apa potabila la discretie.

Pentru obisnuire, timp de 3-4 zile, separarea mieilor trebuie insotita de un zgomot pentru crearea reflexului.

Consumul zilnic de nutreturi concentrate pentru un ied este de 20 -30 g si in plus fan de otava de leguminoase, la discretie.

In cazul ranirii mameloanelor de la incisivii iezilor si refuzul mamei de a-l mai primi, se va recurge la hranirea la biberon timp de 8 -10 zile cu lapte de la propriile mame.

Tehnologia cresterii artificiale

Consta in separarea iezilor de mame dupa 4 zile de la nastere si furajarea lor cu inlocuitori de lapte si nutreturi combinate.

In acest fel, cantitatea cea mai ridicata de lapte din primele 2-3 luni de lactatie poate fi recoltata si valorificata.

Sistemul generalizat in Franta si Elvetia prezinta mai multe avantaje:

  • eliminarea stresului de intarcare;

  • o supraveghere mai atenta a iezilor;

  • sporirea prolificitatii;

  • recuperarea iezilor orfani sau subponderali;

  • planificarea tineretului femel bine dezvoltat la monta timpurie;

  • mecanizarea si automatizarea lucrarilor.

Alaptarea iezilor cu substituienti se face la galeata sau la biberon, sau cu ajutorul unor instalatii automate in boxe speciale cu cate 10 -12 iezi, unde se mai gasesc: fan lucerna, furaje combinate si apa potabila la discretie.

Hranirea numai pe baza de lapte favorizeaza dezvoltarea stomacului glandular in detrimentul celorlalte compartimente (foios, rumen, retea). Concentratele prea fin macinate provoaca acidoza ruminala.

Proportia de fibroase din hrana iezilor de lapte trebuie sa fie de 15%.

Adapostul trebuie sa fie ferit de curenti, usor de curatat si dezinfectat, cu microclimat corespunzator care sa asigure 10 – 200 C in primele 10 zile dupa care se reduce la 12 – 150C si umiditate 60 – 65% si o circulatie a aerului de 0,2 m/s.

Substituentul clasic de lapte este alcatuit din 70 % lapte smantanit deshidratat, 20 – 30% grasime, 1% lecitina, 1% supernucleu vitamino – mineral. Amestecul se face la un Kg substituient solid – 6 Kg apa. Se amesteca initial substituentul cu o parte din apa la 700C (pentru distrugerea florei saprofite) dupa care se adauga restul de apa la 400 C. Se omogenizeaza bine si se administreaza la 35 – 36 grade C in mai multe tainuri.

Intarcarea

Se face in functie de obiectivul principal de exploatare – obtinerea unei cantitati mai ridicate de lapte comercializabil sau destinatia iezilor pentru prasila sau sacrificare.

Intarcarea poate fi:

tardiva la varsta de 2-3 luni si greutatea de 13 -15 Kg la rase neameliorate;

timpurie la varsta de 1 luna si greutate de 9 – 10 Kg la rase ameliorate pentru productia de lapte;

foarte precoce la varsta de 4-5 zile, hranirea facandu-se cu inlocuitori de lapte si concentrate pana la atingerea greutatii optime.

Alimentatia caprinelor

O particularitate biologica si implicit economica a speciei o reprezinta valorificarea superioara a tuturor categoriilor de nutreturi:

  • Vegetale – masa verde, fainuri, pleava, paie, siloz, radacinoase, frunzare, concentrate, deseuri tehnice, etc.;

  • Animale – reziduri lactate, sau de peste, etc.;

  • Industriale – tarate, faina furajera, reziduri microbiologice, etc.;

Necesarul de furaje depinde de productia de lapte urmarit, de starea de intretinere sau fiziologica a animalelor si de calitatea furajelor.

Caprele nu sunt pretentioase insa lacome cu pronuntat simt preferential fata de anumite sortimente de nutreturi si chiar parti din acestea si foarte capricioase fata de starea de igiena a furajelor.

Prefera pasunile montane cu diferiti arbusti, frunzele, lastarisul, muguri de arbori, plante aromate. De asemenea, resturile de bucstsrie, de la grsdinile de zarzavat, coji de fructe, pepeni, cartofi, varzs, salats, pasts de leguminoase, fructe cazute din pomi.

In exploatarea extensiva, in libertate, consumul de ierburi variaza de la 5 la 80%.

In condiii de stabulatie permanenta in adapost, cu furajare dirijata, caprele sunt hranite pe baza de norme si ratii pentru intensificarea productiilor lor. Rasele perfectionate produc in general o cantitate de lapte de 20 de ori mai mare decat greutatea proprie si un numar de peste 155% de iezi.

Alimentatia in perioada de pasunat

Timpul de pasunat este de 10 -12 ore pe zi, in care intra si cel rezervat pentru mulgere, masa verde ingerata este de 8 -10 Kg/zi la adulte, 4-5 kg la tineret peste sase luni si 2-3 Kg/zi la iezi.

In cadrul acestui sistem se mai poate asigura furajarea folosindu-se amestecul unic pe baza de furaje fibroase 65% din care (½ fân şi ½ grosiere), siloz, masa verde, radacinoase tocate 20% si 15% stiuleti de porumb, totul tocat, omogenizat si eventual umectat cu solutie slaba de saramura sau melasa.

Producerea si valorificarea pajistilor cultivate

Se fac araturi la 25 – 30 cm cu nivelare prin tavalugire, insamantare la 2-3 cm, ierbicidare, administrare de ingrasamant natural 50 to/ha sau chimic N – 50 Kg/ha; P – 50 Kg/ha şi K – 50 Kg/ha.

Structura optima a amestecului furajer este de 70% graminee (lolium, dactylis, festuca) si 30% leguminoase (lucerna, trifoi, ghizdei, etc.), cantitatea totala de samanta fiind de 30- 35 Kg/ha.

Se impune asigurarea unei surse fixe sau mobile de apa. Terenul se imparte in 5-6 parcele pentru fiecare revenind 5-6 zile de pasunat, intrarea in prima parcela facandu-se cand plantele au inaltimea de 12 – 14 cm. Pentru eficientizare, parcelarea se face prin delimitare cu garduri vii, din arbusti de foioase si rasinoase (soc, salcioara, catina alba, paducel, alun). In lipsa arbustilor se pot executa garduri permanente sau mobile in scopul delimitarii parcelelor.

Alimentatia caprinelor in stabulatie

Stabulatia dureaza cca. 150 zile in functie de durata sezonului de iarna. In aceasta perioada caprinele se hranesc in mod traditional cu diferite fanuri, concentrate numai in prima luna de lactatie in cantitati de 200 – 300 g/zi.

In exploatarea semiintensiva si intensiva hranirea se face pe baza de norme si ratii. Nivelul de consum atinge 3 – 3,5% substanta uscata din greutatea vie si variaza in raport cu starea fiziologica fiind minima la sfarsitul gestantiei si maxima intre 6 si 10 saptamani de lactatie.

CATEVA „TAINE” pe care nu le știai despre corpul uman

Avem impresia că suntem stăpânii absoluți ai cunoștințelor despre corpul uman. În special datorită dezvoltării tehnologiei, am învățat mai multe despre cum funcționează și ce fel de schimbări și procese se petrec în organismul nostru în orice moment.

 

Și, totuși, corpul uman rămâne un mecanism complex și misterios, care uneori îi uimește chiar și pe cei mai calificați specialiști, doctori sau oameni de știință.

 

În continuare, vă prezentăm 20 de lucruri interesante despre corpul uman, care pe noi ne uimesc. În articol puteți urmări și două videoclipuri fascinante despre noi, toți.

 

  1. Amprenta limbii este unică fiecărei persoane, la fel ca amprentele digitale.

 

  1. Un singur fir de păr poate susține greutatea unui măr.

 

  1. Numărul de bacterii din gura unei persoane egalează și uneori chiar depășește numărul de oameni de pe planetă (și gândiți-vă că suntem peste 7,4 miliarde).

 

  1. Unghiile moi și casante, care nu au porțiunea albă de la baza unghiei, numită uneori „semilună”, pot indica hipertiroidismul.

 

Corpul uman – unghii

Foto: brightside.me

  1. Viteza impulsurilor nervoase este de aproximativ 400 km/h.

 

  1. Pe parcursul unei zile, sângele din corpul uman parcurge o distanță de 19,312 kilometri.

 

  1. Lungimea totală a tuturor nervilor din corpul uman este de 75 de kilometri.

 

  1. Un om inspiră și expiră de aproximativ 20.000 de ori într-o zi.

 

  1. Ochiul uman poate distinge până la 10 milioane de culori, însă creierul nu și le poate aminti pe toate.

 

  1. Urechile cresc neîncetat pe toată durata vieții.

 

 

  1. Inima bate de 35 de milioane de ori pe an.

 

  1. În fiecare zi, corpul uman pierde aproximativ un milion de celule epiteliale.

 

  1. Un centimetru pătrat de piele conține aproximativ o sută de senzori de durere.

 

  1. Limba băieților are mai puține papile gustative decât a fetelor.

 

  1. O persoană consumă, în medie, 35 de tone de mâncare de-a lungul vieții.

 

Corpul uman – mancare

Foto: huffingtonpost.com

  1. Ne petrecem aproximativ 5 ani din viață clipind. Din fericire, putem face mai multe lucruri în același timp  

 

  1. În fiecare secundă, în creierul nostru se petrec 100.000 de reacții chimice.

 

  1. Viteza expulzării aerului în timpul unui strănut este de 160 km/h.

 

  1. Creierul consumă până la 20% din oxigenul și caloriile din corpul uman.

 

  1. Zâmbitul activează 17 mușchi faciali, în timp ce plânsul activează 43.

 

Concluzia? Zâmbiți mai mult!

Armă teribilă este testată de armata SUA: paralizează un întreg oraș, fără ca vreo persoană să fie rănită

Armata SUA lucrează la o nouă armă, creată pentru a afecta serios un întreg oraș, fără însă ca vreo persoană să fie rănită de un asemenea dispozitiv.

O cerere de la Pentagon arată că se dorește crearea unei arme de artilerie bazate pe tehnologia de puls electromagnetic, ce ar putea distruge o gamă variată de dispozitive electronice și de sisteme computerizate.

Un astfel de sistem ar fi încorporat, inițial, într-un proiectil de 155mm, fiind lansat de arme standard, dar fără să cauzeze pagube fizice obiectivului vizat. Conform solicitării Pentagonului, arma trebuie să fie precisă și ieftin de folosit.

Departamentul de Apărare va explora și demonstra și alte metode prin care să fie lansat un atac non-cinetic. Folosirea extrem de răspândită a rețelelor wireless pentru infrastructură și sisteme de comunicații reprezintă o șansă alternativă de atac și neutralizare a sistemelor adversarului, fără distrugerea fizică a acestora.

Un generator cu compresie de flux pompat exploziv, spune definitia. In engleza, explosively pumped flux compresion generator ( EPFCG). De fapt un dispozitiv folosit sa produca un impuls electromagnetic prin comprimarea unui flux magnetic (produs de trecerea printr-o bobina a unui curent de mare intensitate generat de aproape instantaneu de o baterie de condensatori) folosind o incarcatura exploziva cu mare viteza de detonare.

Prin ce este valoros acest impuls electromagnetic ca aplicatie militara? In timpul experimentarii primelor arme nucleare s-a observat un fapt: puternicul impuls electromagnetic generat a indus tensiuni in retelele electrice ale zonelor invecinate, mai mult, generandu-se avarii in reteaua de comunicatii de atunci, sau distrugandu-se aparate de radio.

Asta in conditiile in care curentii folositi atunci in electronica erau enorm de mari fata de valorile utilizate astazi. Cu atat mai mult astazi distrugerile vor fi mai mari, cu cat microprocesoarele sunt omniprezente in absolut tot.

Iar daca tehnica militara este relativ protejata, retelele civile de comunicatii sau pur si simplu intregul mod de viata actual vor fi aneantizate. Cum ia nastere acest impuls? Wikipedia da o foarte buna reprezentare principiala a acestui fenomen. Pornim de la situatia ipotetica in care un flux magnetic traverseaza o spira inchisa realizata dintr-un material conductor ideal.

Cand diametrul inelului se reduce, fluxul magnetic care traverseaza inelul,

reprezentat prin cele 5 linii de camp, este redus in acelasi raport cu cel al reducerii suprafetei spirei. Variatia fluxului magnetic induce un curent in spira, care la randul lui creeaza un nou camp magnetic, astfel ca fluxul total in interiorul spirei este mentinut ( cele 4 linii circulare verzi adaugate celor 5 linii albastre dau cele 9 linii de camp initiale).

Insumand campul magnetic extern si campul magnetic indus, configuratia finala dupa compresie poate  fi obtinuta: campul magnetic total prin spira a fost conservat (chiar daca distributia fluxului magnetic a fost modificata), si un curent a fost creat ( indus ) in spira.

Wikipedia descrie 3 tipuri de asemenea dispozitive. Ne vom limita doar la 2, care seamana mai mult cu cel realizat de specialistii romani. Curiosii pot vedea intreg articolul la adresa web notata la bibliografie.

De notat ca la data realizarii lor au fost gandite ca surse de curent de mare intensitate in vederea realizarii fuziunii nucleare controlate, in fosta Uniune Sovietica, la VNIIEF Sarov. Generatorul cu cavitate tubulara a fost realizat si testat intre 1951-1952.

Functioneaza dupa urmatorul principiu:

Un camp magnetic longitudinal este produs in interiorul tubului metalic prin descarcarea unei  baterii de condensatori in solenoidul ( bobina ) care inconjoara cilindrul. Pentru a asigura penetrarea rapida a campului in cilindru, exista o fanta practicata in cilindru, care se inchide rapid pe masura imploziei cilindrului.

Incarcatura exploziva plasata in jurul cilindrului este detonata astfel incat compresia cilindrului sa inceapa in momentul in care intensitatea curentului prin solenoid este maxima. Unda de soc cilindrica convergenta produsa de explozie  produce o contractie rapida ( mai mare de 1 km/s a cilindrului), comprimand campul magnetic si creand un curent indu .

Generatorul elicoidal

A fost realizat si testat intre 1952-1956, fiind conceput in principal ca un generator de curent pentru un alt dispozitiv, situau la o distanta de siguranta. In general se foloseste ca prim etaj intr-un generator multietajat, unde curentul generat este folosit pentru a produce un camp magnetic de mare intensitate in al doilea generator.

Functioneaza dupa urmatorul principiu :

Un camp magnetic longitudinal este produs intre un conductor metalic tubular si un solenoid exterior prin descarcarea unei baterii de condensatori. Dupa initiere, unda de detonatie se propaga de-a lungul incarcaturii explozive plasate in interiorul tubului central (in figura, de la stanga la dreapta). Sub efectul undei de soc ( de detonatie ) tubul se deformeaza si devine un con care vine in contact cu spirele solenoidului elicoidal, scurtcircuitand progresiv spirele, pe masura inaintarii frontului de detonatie cu cca. 7 km/s, comprimand fluxul magnetic si creand un curent indus. In momentul atingerii nivelului maxim de compresie a fluxului, intrerupatorul de suntare a sarcinii se deschide, furnizand curentul maxim acesteia.

Dar care sunt realizarile la nivel national ?

Prima arma romaneasca cu impuls electromagnetic, a fost experimentata la data de 18 august 2008, orele 13.15, in poligonul unei fabrici de munitii.

A fost un model experimental care folosea o baterie de condensatori de capacitate redusa, utilizat pentru a verifica sincronizarea intre momentul transferului de energie in solenoid si momentul detonarii. Impulsul rezultat a avut o valoare extrem de redusa, fiind necesare 2 antene pentru a-l capta si transfera catre cele 2 osciloscoape.

Bomba

Sursa, www.fabricade bani.ro afirma ca generatorul ar fi fost de tip elicoidal, fotografia confirmand aceasta, tubul conductor interior neprezentand fanta caracteristica  generatorului cu cavitate tubulara. La momentul luarii imaginii incarcatura exploziva nu era montata,locul montarii acesteia oferind un indiciu net asupra tipului.

Experimentul a fost incununat de succes. De la prima incercare. Altora le-au trebuit ani si ani de experimente. Au ramas cateva detalii de finisat, dar experimentul a dovedit ca se stapaneste tehnologia. La realizarea modelului experimental au participat cercetatori de la Academia Navala Mircea cel Batran, Academia Tehnica Militara, ICPE-SA, ICPE-CA si Universitatea Politehnica Bucuresti. S-au investit …10 000 de euro, si multa  munca si inteligenta, concretizate in  doua teze de doctorat.

Si nu numai. Dar sa-i dam cezarului ce-i al cezarului: declaratiile cercetatorilor se pot citi pe www.fabricadebani.ro, cu tag-urile mentionate la bibliografie. Dupa datele gasite pe Internet, o arma de acest tip valoreaza 700 000 – 800 000 de euro. De aici inainte, e alta poveste.

Imi amintesc ca in Statele Unite  timp de vreo 10 ani dupa certitudinea posibilitatii de realizare, nu s-a mai auzit nimic despre motorul SCRAMJET, pentru ca apoi sa apara bang-uri sonice ciudate si dare de condensare la fel de ciudate, de tip sfoara cu nodur. Semn ca motorul prinsese viata, propulsand misteriosul avion AURORA.

La noi, nemaiauzindu-se nimic despre bomba E, s-ar putea sa fie diferit: sa fie trecuta in uitare. A mai fost vazuta o data la Expomil 2011, la standul ANMB. O sa o cumparam si pe aceasta de te miri unde pe bani grei, asa doar 2-3 bucati pentru prezentari si parazi, ca nu sunt bani?

 

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.