Menta are tulpina anuala,  compusa din noduri si internoduri, mai mult sau mai putin erecta, puternic ramificata. In functie de conditiile pedoclimatice, poate creste pana la 1 m si chiar mai mult.

Din mugurii situati pe portiunea lignificata a tulpinii de sub nivelul solului se formeaza stolonii. In functie de locul unde cresc, stolonii sunt de 2 feluri: aerieni si subterani. Acestia sunt, in general, formatiuni tulpinale asemanatoare ramificatiilor. Stolonii aerieni formeaza la noduri radacini adventine si tulpini.

   Stolonii subteranii sunt de culoare albicioasa si prezinta la noduri radacini adventine. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a tulpinii centrale, cresc in lungime, traiesc pana in anul urmator cand, dupa ce dau noi tulpini si dupa acestea se inradacineaza mor.

Datorita faptului ca stolonii subterani se formeaza in fiecare an s-a creat o parere falsa cu privire la perenitatea mentei. Stolonii subterani nu contin ulei volatil, in timp ce tulpinile si ramificatiile contin cantitati foarte reduse. Dupa cosire din mugurii situati pe nodurile stolonilor aerieni, pe o parte din stolonii subterani, precum si pe resturile de tulpini netaiate, se formeaza o a doua recolta (otava).

Frunza este oval-lanceolata si este prinsa printr-un peduncul scurt. Pe partea superioara sunt netede, iar pe cea inferioara au nervuri proeminente, sunt colorate in verde inchis si sunt prevazute cu glande oleifere, in numar mult mai mare pe partea inferioara.

Inflorescenta este de forma unui spic, conic, alungit, de 4-10 cm lungime. Floarea este compusa dintr-un caliciu cilindric, cangranulat cu 5 dinti, violacei, o corola violeta deschis, formata din 4 lolei, dintre care unul este de obicei lat, stamine in numar de 4 si un ovar superior cu stigmat bifurcat.

Fructul este format din 4 micule mici, acoperite cu caliciul persistent. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,065 g. Infloreste in luna iulie.

Mentha cripsa are tulpinile erecte, cu ramificatii grupate, inalte de pana la 120 cm si colorate in verde cu nuante antocianice.

Frunzele sunt mari, glabere, de culoare verzui inchis, lipsite de petiol, ovale, cu marginea puternic dintata si suprafata limbului incretita.

Inflorescentele sunt grupate in spice mari, asezate in varful tulpinii si ramificatiilor.

Corola este colorata in roz-violaceu.

I . 2. Raspandire

In general, cultura mentei este mult faramitata, aceasta ocupand, in foarte multe
unitati, suprafete de pana la 10 ha. Totusi, in ultimii ani, se contureaza o concentrare mai accentuata si in judetele din jurul capitalei (Calarasi, Giurgiu, Ialomita).

Menta crispa ocupa suprafete neinsemnate.

I . 3. Particularitati si cerinte biologice

Sterilitatea – ca rezultat al hibridarii indepartate si al incompatibilitatii cromozomilor in formarea gametilor, confirmata de o serie de cercetatori, Mentha piperita se caracterizeaza printr-o sterilitate considerata practic totala. Sterilitatea mentei se manifesta prin nedezvoltarea organelor mascule ale florii, staminele se dezvolta anormal, raman scurte, uneori sunt degenerate sau se usuca chiar din mugure, nu produc polen normal, in timp ce stigmatul este apt pentru polenizare. Cu toate acestea, specia Mentha piperita nu este un hibrid absolut steril. Elucidarea partiala a cauzelor sterilitatii mentei a permis obtinerea prin diferite metode a o serie de linii fertile, care deschid posibilitati nelimitate de aplicare a metodei hibridarii sexuate in procesul de producere a materialului initial de menta.

Inmultirea vegetativa – lipsita de posibilitatea de fructificare, menta se inmulteste in practica agricola exclusiv pe cale vegetativa, prin stoloni. Plantele erbacee perene se caracterizeaza prin existenta unei parti subterane multianuale si a unei parti aeriene anuale. Stolonii subterani ai mentei nu cresc continuu decat in anul aparitiei. Acestia apar in a doua jumatate a verii si asemenea tulpinilor aeriene traiesc un singur an. Perioada de vegetatie a stolonilor nu coincide cu cea a tulpinilor aeriene, iar stolonii nerecoltati dezvolta in anul urmator tulpini aeriene, pe care se formeaza noi stoloni, fapt care a determinat aparitia unei false pareri
dupa care menta este considerata planta perena.

Multiple cercetari au stabilit ca stolonii nu au o crestere continua si traiesc un singur an.

Dupa ce au dat nastere tulpinilor aeriene si dupa ce acestea si-au format radacini proprii, stolonii batrani putrezesc, in locul lor formandu-se altii noi. Aceste constatari au permis ca menta sa fie de fapt planta anuala.

Epoca de formare a stolonilor la menta depinde de adancimea de plantare. Cresterea stolonilor incepe in momentul aparitiei pe tulpina centrala a primului etaj de ramificatii si continua pana la sfarsitul vegetatiei.

Stolonii mentei nu au o perioada de repaus absolut, mai mult, menta niciodata nu opreste complet procesele de crestere a stolonilor si nici intensitatea schimbului de substante.

Lipsa unei perioade de repaus duce la pornirea in vegetatie a mugurilor de pe stoloni chiar in perioada de iarna, in timpul zilelor mai calduroase, dar la cea mai mica scadere a temperaturii acestia pier. De asemenea, acest fapt implica greutati deosebite la insilozarea stolonilor, atunci cand ei se depoziteaza pentru a fi plantati primavara. In mod obisnuit, incepand cu prima decada a lunii octombrie stolonii nu mai cresc. In aceasta perioada se schimba mersul proceselor legate de sinteza substantelor nutritive, acumulandu-se in special zaharoza, oligozaharide si substanta uscata, ceea ce contribuie la sporirea rezistentei la ger, ca o adaptare complexa a speciei la conditiile de iernare.

Stolonii mentei sunt amplasati, pe verticala, intr-un strat superficial de sol bine determinat (0-6 cm).

S-a stabilit de asemenea ca prin plantarea mai adanca, la 15-20 cm, stolonii cresc vertical pana la stratul de la 3 la 5 cm, unde se amplaseaza orizontal.

In plan orizontal stolonii mentei se amplaseaza in functie de structura solului:
– pe soluri usoare la 43-63 cm in jurul plantei
– pe soluri grele se gasesc la numai 24-38 cm
Amplasarea bipozitionala a stolonilor reprezinta o caracteristica specifica fiecarui soi de menta.

Temperatura

Menta, incepe sa vegeteze primavara devreme, cand temperatura medie este in jur de 3-5 C. Acoperiti bine cu zapada, stolonii de menta rezista la temperaturi foarte scazute, pana la -26 C si chiar la -30 C.

Mugurii care au inceput sa vegeteze si care nu au suportat o perioada prealabila de climatizare nu rezista la scaderea brusca a temperaturii sub – 7 C.

Temperatura optima de crestere a mentei in timpul verii este de 18-20 C, maxim 22-25 C. Temperatura influenteaza de asemenea si continutul in ulei volatil. Sa stabilit ca menta cultivata in casa de vegetatie la temperatura medie de 17-18 C, a avut un continut de 2,07 % ulei volatil, in timp ce la acelasi fel de menta cultivata in sera unde temperatura medie a fost cu 4-6 C mai ridicata, continutul in ulei volatil a fost de 2,85 %.

Intotdeauna in regiunile cu temperaturi mai ridicate se obtine o materie prima cu continutul in ulei volatil sporit, dar cu un continut in mentol mai scazut.

Apa

Cerintele deosebite ale mentei fata de umiditatea solului se explica prin marimea deosebita a suprafetei foliare si prin prezenta radacini slab dezvoltate si superficiale.

Este gresita parerea multor cultivatori si cercetatori care considera menta ca planta de balta.

Lipsa umiditatii este foarte daunatoare culturilor de menta, deoarece duce la micsorarea taliei plantelor de 1,5 ori si la o scadere a greutatii de cca 4 ori. Nevoia de apa a mentei se manifesta cel mai pregnant in prima jumatate a perioadei de vegetatie pana la butonizare. De asemenea, umiditatea solului este factorul care poate decide momentul optim de plantare. Este foarte important de stiut ca la o umiditate a solului sub 30%, menta nu trebuie plantata, deoarace cea mai mare parte a stolonilor se usuca, indiferent de continutul initial de apa al acestora.

In sfarsit, trebuie sa mentionam ca menta irigata, in special prin aspersiune, indiferent de anul de cultura in care se gaseste, este mai puternic atacata de rugina.

Lumina

Menta este planta de zi lunga, insa da productii satisfacatoare atat in conditiile cetoase si umede ale Marii Britanii, cat si in conditiile insorite ale multor tari. Pentru cresterea si dezvoltarea normala menta are nevoie de iluminare continua timp de cel putin 12h. Reducerea timpului de iluminare determina o incetinire a cresterii plantei, o dezvoltare defectuoasa, iar ramificatiile inferioare se transforma in formatiuni asemanatoare stolonilor aerieni, ceea ce contribuie la scaderea productie de ulei volatil.

Curentii de aer

Culturile de menta trebuie amplasate pe soluri ferite de curentii de aer, preintampinandu-se prin aceasta si dezgolirea campului de stratul protector de zapada.

Altitudinea-latitudinea

Menta se poate cultiva pana la altitudinea maxima de 1000 m. S-a constatat o crestere evidenta a continutului in ulei volatil si descresterea continutului in mentol pe directia N-S.

Solul

Menta creste si se dezvolta cel mai bine pe soluri afanate si permeabile, cu o compozitie mecanica usoara si bine aprovizionate cu materii nutritive. Cele mai potrivite sunt solurile aluvionale si cele turboase. Rezultate foarte bune se pot obtine si pe toate tipurile de soluri cernoziomice. Nu sunt propice culturii mentei solurile grele, fara structura, argiloase si impermeabile. Totusi menta cultivata pe nisipuri dau ulei volatil de calitate superioara. Menta creste cel mai bine atunci cand Ph-ul are valori intre 5 si 7.

Elementele nutritive

In decursul intregii perioade de vegetatie menta extrage din sol urmatoarele elemente nutritive: N16, P2O510, K2O21, CaO11, MgO 10 kg/ha. Pentru 1 kg substanta uscata revin in medie 2,03 kg de N, 0,73 kg de P2O5 si 2,23 kg K2O. Perioada maxima de absorbtie a N, P, K este la inceputul fazei de ramificare pana la inceputul infloritului cand plantele acumuleaza intreaga cantitate de substante nutritive necesare formarii productiei. Azotul folosit singur sau in combinatie cu alte elemente contribuie la sporirea masei vegetative, dar si la o reducere a continutului in ulei volatil. Azotul mareste continutul in mentona si scade continutul in mentol, iar culturile fertilizate cu azot in exces sunt mult mai
rezistente la atacul de rugina.

Fosforul corecteaza intrucatva efectul nefavorabil al azotului manifestat prin micsorarea continutului in ulei volatil si sporeste continutul in piene si limonene.

Potasiul actioneaza asemanator cu fosforul.

Excesul de potasiu reduce continutul in ulei volatil si depreciaza calitatea acestuia prin sporirea continutului in mentona.

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MENTEI

II . 1 . Locul de ansolament

Cele mai bune premergatoare pentru menta sunt acelea care elibereaza terenul timpuriu, il lasa curat de buruieni, bine aprovizionat cu substante nutritive, afanat si cu umiditate suficienta.

Dintre plantele de cultura, cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna si in mod deosebit leguminoasele timpurii. Porumbul siloz este de asemenea o premergatoare adevarata.

Celelalte culturi nu sunt potrivite, deoarece elibereaza terenul tarziu si nu mai permit o pregatire corespunzatoare a solului. Pentru a realiza productii mari si constante in ulei volatil, menta trebuie sa fie considerata din punct de vedere agronomic cultura anuala (in mod exceptional bianuala, dar arata) si inclusa in asolamntele corespunzatoare.

Bazandu-se pe o practica agricola indelungata, in lipsa unor studii aprofundate se pot recomanda pentru conditiile tarii noastre urmatoarele tipuri de asolament:
1) pentru zona nordica si sud-vestica in conditiile de cultura irigata:
-cereale de toamna (grau, orz)
-degetel lanos sau anghinare (numai in anul 1)
-porumb boabe
-mustar sau coriandru
-leguminoase pentru boabe(mazare, fasole)

-menta
2) pentru zone umede si racoroase:
-cereale de toamna
-mac in cultura dubla cu chimion
-chimion
-secara pentru corn (claviceps purpurea)
-menta
-cartofi, sfecla
Desigur, aceste rotatii pot fi modificate in functie de conditiile si cerintele locale. Oricum, revenirea mentei pe acelasi loc dupa minimum 4 ani contribuie in mare masura la evitarea atacului de boli (in special de rugina) si daunatori, factorii uneori determinanti ai nivelului si calitatii productiei.

II . 2 . Fertilizarea

Gunoiul de grajd bine fermentat, ca ingrasamant complex, aplicat sub aratura de baza are un efect deosebit asupra productiei de masa verde la menta. Utilizarea ingrasamantului organic pe un sol cu fertilitate scazuta de tip brun de padure, luto- nisipos, a dat insemnate sporuri de productie care au variat intre 20-40%, in functie de conditiile climatice ale anului. In lipsa gunoiului de grajd, sporirea productiei si calitatii acesteia la menta se va realiza prin administrarea ingrasamintelor minerale.

Marirea cantitatilor de ingrasamant sporeste productia continuu, dar economic numai pana la un anumit nivel, fapt care a determinat sa se ajunga la concluzia ca doza recomandata sa fie N90P120K90 kg/ha substanta activa. Ingrasamintele ar trebui sa se administreze primavara, la plantare, alaturi de rand.

Pentru conditiile din Romania ar fi de preferat, dat fiind plantatul din toamna, ca fosforul si potasiul sa se administreze inaintea plantatului si sa se incorporeze o data cu ultima discuire. Ingrasamintele azotoase trebuie sa se administreze primavara timpuriu, in mustul zapezii. De regula, atunci cand dozele de ingrasaminte aplicate primavara au fost reduse sau cand menta se cultiva pe soluri sarace, se executa fertilizarea suplimentara.

Azotatul de amoniu este ingrasamantul cel mai adecvat pentru ingrasarea suplimentara si se administreaza in doze de pana la 150 kg/ha.

Epoca de aplicare este in faza de ramificare pana cel mai tarziu la inceputul butonizarii. La inceputul butonizarii se va aplica numai in culturile irigate. In toate cazurile se va incorpora printr-o prasila superficiala. Pentru obtinerea otavei, imediat dupa recoltare, se va fertiliza cu 150-200 kg azotat de amoniu /ha.

II . 3 . Pregatirea solului

Pregatirea de baza a solului se face in functie de umiditatea acestuia in momentul eliberarii. Atunci cand solul este uscat si nu se poate executa aratura adanca perfect maruntita, dupa cereale sau leguminoase se va efectua o lucrare de dezmiristire, cu plugul la 8-10 cm adancime, dupa care atunci cand solul are umiditatea suficienta, se va executa aratura adanca la cca. 30 cm, lucrarea ce se realizeaza cu plugul urmat obligatoriu de grapa stelata.

Modelul de pregatire a solului nu influenteaza insa continutul in ulei volatil.

Efectul favorabil al lucrarii solului se manifesta cel mai mult prin pastrarea umiditatii si structurii solului, prin distrugerea sau stagnarea in crestere a buruienilor. De aceea, este bine ca dupa recoltarea plantei premergatoare, concomitent cu aceasta sa se execute eliberarea de resturi vegetale si aratura adanca. Aratura de baza se va efectua cu plugul urmat de grapa stelata, pentru maruntirea si asezarea solului. Prin toate lucrarile care se vor executa pana la plantare, una-doua discuiri se vor avea in vedere pentru minerarea solului si distrugerea buruienilor perene.

II . 4 . Modul de inmultire

Menta este un hibrid steril, care in practica agricola se inmulteste exclusiv pe cale vegetala, prin folosirea stolonilor subterani. Uneori, in scopuri stiintifice, menta se inmulteste prin stoloni aerieni, prin inradacinarea butasilor tulpinali sau chiar a frunzelor.

II . 5 . Recoltarea stolonilor

Cu toate ca stolonii subterani se formeaza in stratul superficial al solului, recoltarea acestora constituie cea mai grea lucrare din tehnologia de cultivare a mentei. Scosul stolonilor subterani se poate face manual cu furca, cu plugul fara cormana, cu ajutorul masinii de scos cartofi sau ceapa.

Se poate realiza o productivitate foarte mare (de peste 5 ori) care se realizeaza prin folosirea masinii de scos cartofii adaptata, precum si consumul de forta de munca de peste 7 ori mai mic comparativ cu scosul cu furca dupa plug fara cormana.

II . 6. Calitatea materialului pentru plantat

Stolonii subterani folositi ca material din inmultire trebuie sa fie albi, turgescenti si lipsiti de urmele vreunui atac de boli sau daunatori.

O importanta deosebita asupra calitatii stoloniilor subterani o au:
-modul de intretinere a culturii
-modul de fertilizare si de exploatare a acesteia
-varsta plantatiei

In general, plantatiile de menta intretinute necorespunzator, puternic imburuienate, neingrasate si neirigate produc stolonii subtiri, firavi si cu dimensiuni reduse. De asemenea, plantatiile din anul II si in mod deosebit cele din anii III si IV de cultura produc stoloni de foarte slaba calitate, neputand fii utilizati ca material saditor. Stolonii trebuie sa fie din plantatiile din anul I de vegetatie, sa aiba o lungime de minim 15 cm, 5 noduri, iar in masa lor sa nu existe mai mult de 10% resturi de tulpini, ramificatii si stoloni aerieni de culoare verde.

Pregatirea materialului saditor pentru plantat se poate efectua direct in camp sub umbrare sau sub diferite soproane, pentru a se evita evaporarea apei din stoloni. Urmeaza apoi plantarea …

Recoltarea mentei

 Se face înainte ca planta să înflorească, numai pe timp frumos, cu soare și căldură, atunci planta secretă un maximum de uleiuri volatile, se scoate partea aeriană, tulpina cu tot cu frunze, se usucă în straturi subțiri, în locuri umbroase, bine aerisite, fără umiditate, se păstrează în pungi de hârtie, sau în săculeți de material textil, în locuri uscate și răcoroase, se folosește în industria farmaceutică, în medicină, în cosmetică, în gastronomie pentru aromatizarea a foarte multe preparate alimentare în special de patiserie.

Menta este folosită sub formă brută, proaspătă sau uscată, pentru sucuri, ceaiuri, diverse preparate, sau se prelucrează, prin distilare cu vapori de apă, metoda prin care se extrage uleiul esențial de menta – mentolul -.

Uleiului esențial de mentă are un miros proaspăt caracteristic mentolat, este limpede, galben deschis, vâscozitate apoasă.

Mentolul, este un ingredient utilizat în compoziția a foarte multe produse alimentare – dulciuri, prăjituri, gume de mestecat, înghețate etc. -, medicamente – siropuri, pastile pentru tuse, unguente pentru dureri reumatice etc., produse cosmetice – pastă de dinți, șampoane, apă de gură, diverse creme și loțiuni, parfumuri etc.

Cea mai importanta calitate a mentolului, este aceea ca în contact cu anumiți receptori ai corpului uman, stimulează senzația de rece, pe alți îi inhibă, atenuând astfel pentru un timp senzația de durere.

Uleiurile esențiale sunt esențe vegetale naturale, care conțin vitalitatea plantei din care provin, aceasta vitalitate este responsabilă pentru efectele benefice asupra organismului, administrate intern, în anumite afecțiuni, uleiurile  sunt cel mai rapid remediu al fitoterapiei și al aromaterapiei.

– sunt foarte puternice – un gram de ulei esențial, se obține din sute de grame de plantă, fiind un concentrat natural, care este benefic în doze mici – câteva picături -,

– sunt extrem de rapide,

– sunt bine asimilate de organism datorita capacității de volatilizare, după administrare se răspândesc repede în aparatul digestiv și căile respiratorii, ceea ce le stimulează efectul,

– sunt foarte ușor de administrat și de manipulat.

Uleiul esențial de mentă este:

– analgezic și anestezic puternic, antispastic, coleretic – colagog, antivomitiv, carminativ, tonic hepatic, antiinflamator, antibacterian, antiviral, antifungic, antiparazitar,

– tonic – cardiac, nervos, hepatic, intestinal -,

– stimulează secrețiile pancreasului,

– stimulează digestia, este eficient în afecțiuni digestive – indigestie, greață, balonări, colită spastică, ulcer, diaree -,

– este benefic în colică renală, cistită, prostatită,

– este eficient în hepatită virală, colică biliară, calculi biliari,

– degajează prostata,

– reglează funcțiile ovarelor,

– emenagog – favorizează declanșarea ciclului menstrual –

– adjuvant în răceală, gripă, bronșită, febră, în rinite, sinuzite, otite,

– adjuvant în hipotensiune arterială, spasme musculare,

– eficient în astenie, migrenă, cefalee, tulburări neuro – vegetative, paralizii, nevralgii, nevrite, în zona zoster, în insomnie,

– eficient în eczeme, urticarie, iritații ale pielii, herpes, scabie, acnee.

Uleiul esențial de mentă, poate da la unele persoane reacții alergice, de aceea, la început trebuie folosite doze foarte mici, și supravegheate toate simptomele 24 de ore, dacă apar iritații și mâncărimi ale pielii, inflamații, tratamentul trebuie stopat.

Dozele prea mari sau utilizările prea îndelungate de ulei volatil se manifestă sub formă de dureri de stomac, crampe, tulburări ale ritmului cardiac, dureri de cap și amețeli.

Menta, o plantă aparent banală, luată intern, în doze prea mari, poate produce moartea prin asfixie, trebuie respectată strict doza prescrisă, pentru că uleiurile volatile sunt prin excelență puternice.

În aromaterapie uleiul esențial de mentă, extern se poate folosi sub formă de:

Inhalații

– inhalațiile sunt ideale pentru tratarea afecțiunilor respiratorii – răceli, gripă, febră, sinuzită, decongestionarea căilor respiratorii -, sau în pregătirea tenului pentru un tratament cosmetic, -3-5 picături de ulei esențial de mentă la 1 litru de apă clocotită, vaporii care se degajă se vor inspira, stând aplecat peste vas, cu capul acoperit cu un prosop.

Inhalațiile nu sunt indicate persoanelor care suferă de astm sau epilepsie, pot declanșa crize.

Baia

– baia este o metodă plăcută și eficientă de a beneficia de aroma și binefacerile uleiurilor naturale din plante, prin starea de bine pe care o induce apa caldă în combinație cu uleiul, porii se dilată, și permit uleiului să pătrundă prin tegumente, 4-5 picături de ulei esențial de mentă se dizolvă în puțin ulei vegetal – ulei de sâmburi de struguri, măsline, migdale, primula, jojoba, susan, avocado -, – uleiurile esențiale nu se dizolvă în apă -, se adaugă în apa de baie numai înainte de a începe baia, pentru ca se evapora foarte repede, baia va dura 20-30 de minute.

Masajul

– masajul este o metodă foarte eficientă și plăcută de utilizare a uleiurilor esențiale, masajul este o metodă a aromaterapiei, care aduce organismului atât beneficiile uleiul esențial folosit, cât și ale masajului în sine,  – 4-6 picături de ulei esențial de mentă se dizolvă în 10 ml de ulei vegetal, trebuie respectate cantitățile, pentru ca dozele prea mari irită pielea, după masaj, uleiul nu trebuie îndepărtat prin spălare  6-8 ore, astfel se asigură absorbția completă a uleiului, care este un excelent tonic general, alungă oboseala, are o acțiune răcoritoare și în aceleași timp de încălzire și de stimulare.

Comprese calde

– la 1/2 l apă fierbinte, se adaugă ulei esențial, cantitatea diferă de suprafața pielii pe care se aplică compresa: 2 picături pentru suprafețe mici, sau 6-7 picături la suprafețe mari, se înmoaie o bucată de tifon sau bumbac, și bine stoarsă se aplică pe piele, peste, se aplică o folie de plastic și un prosop, care vor menține compresa caldă.

Candela odorantă

– lampa odorantă se folosește pentru aromatizarea și împrospătarea aerului din cameră, pentru a crea o dispoziție sufletească pozitivă, tonică, sau pentru o stare de relaxare, – în cupa candelei se pune apă călduță și se adaugă 3-5 picături de ulei esențial de mentă.

Uleiul esențial de mentă nu este indicat femeilor însărcinate, mamelor care alăptează, persoanelor care sunt alergice la mentă, copiilor, nu se aplică pe răni deschise sau pe fracturi, și este absolut obligatoriu respectarea dozajului.

Informațiile din acest site sunt în scop informativ și educativ, ele nu substituie recomandările și tratamentele prescrise de medicul specialist.

Citeva  beneficii pentru digestie

Când ne confruntăm cu diverse afecţiuni digestive, prima plantă salvatoare care ne vine în minte este menta. Şi pe bună dreptate. Încă din antichitate era apreciată pentru mirosul ei proaspăt şi pentru puterea de a trata indigestia, colonul iritabil, balonarea sau greaţa. Dar, să le luăm pe rând şi să vedem când putem apela la ea.

Indigestie, digestie lentă. Ceaiul contribuie la funcţionarea normală a tractului intestinal, susţine buna digestie, având şi efectul de a stimula secreţia şi eliminarea bilei.

Crampe. Calmează durerile graţie puterii sale de a reduce contracţiile musculare.

Gaze, balonare. Menta are efect carminativ (care favorizează eliminarea gazelor).

Diaree. Este unul dintre cele mai cunoscute remedii naturiste în caz de diaree. Asta nu înseamnă că te constipi dacă bei o cană de ceai de mentă. Vorbim despre un asemenea efect doar dacă bei ceai în cantităţi mari.

Sindromul colonului iritabil. Studiile au arătat că persoanele care au consumat frecvent 2-3 picături de  de ulei de trei ori pe zi au dezvoltat o toleranţă mai mare faţă de alimentele care le făceau rău.

Gastrită. Menta are efecte calmante şi antiinflamatoare asupra mucoasei gastrice, reduce intensitatea durerilor, fiind recomandată atât în tratamentul, cât şi în prevenţia bolii.

Greaţă, stări de vomă. Cu aroma ei proaspătă, răcoroasă, această plantă medicinală taie greaţa celor care au răul de mişcare sau au mâncat prea mult.

Toxiinfecţie alimentară. Substanţele volatile din mentă au efecte antibiotice, antiinfecţioase, împiedicând multiplicarea microorganismelor din tractul digestiv.

Sughiţ. Poţi scăpa rapid de el dacă bei un ceai de mentă sau ulei de mentă diluat în apă. Acestea calmează tubul digestiv, având efect relaxant, antispastic.

Apetit redus. Menta este un tonic în cazul lipsei poftei de mâncare.

Pe lângă toate aceste probleme digestive pe care menta, sub toate formele ei (ceai, ulei, pulbere, tinctură), le poate rezolva, mai poate fi folosită într-o mulţime de alte afecţiuni, printre care amintim: respiraţie urât mirositoare, răceli, nas înfundat, tuse, durere de cap, cistite, eczeme, urticarie. În plus, oferă o stare de bine. Romanii chiar o purtau pe cap, împletită în coroniţe, pentru a le da o dispoziţie bună. Astfel, când eşti stresat şi ai nevoie de un moment de relaxare, pune câteva picături de ulei in apa din baie sau în candela de aromaterapie şi lasă-te în voia aromelor vindecătoare.

Este contraindicată femeilor însărcinate sau care alăptează, copiilor până în 6 ani şi persoanelor cu tensiune arterială scăzută, cu acididate scăzută a sucului gastric.

Menta – Acţiune

Mentolul produce o uşoarã anestezie a mucoasei gastrice, motiv pentru care preparatele din mentã au acţiune antiemeticã. Menta stimuleazã secreţia şi eliminarea bilei datoritã prezenţei compuşilor flavonoizi. Menta mai are proprietãţi antifermentative, dezinfectante – datorate în principal taninurilor – precum şi proprietãţi spasmolitice. Mentolul aplicat local are efect antiseptic, analgezic şi decongestionant al cãilor respiratorii. Existã unele studii care aratã cã mentoluldin mentã are proprietãţi anticancerigene.

 Indicaţii terapeutice

Preparatele fitoterapeutice din mentã sunt utile în boala diareicã, bolile vezicii biliare, pentru combaterea greţurilor sau colicilori nclusiv în cazul colonului iritabil. Mentolul în soluþie diluatã poate fi administrat ca antiseptic, analgezic şi decongenstionant în afecţiunile inflamatorii ale nasului, sinusurilor şi cãilor respiratorii.

Extern, uleiul esenţial ajută la calmarea iritaţiilor pielii şi a muşcăturilor de insecte. În inhalaţii, este util în tratarea răcelilor şi a gripei. Poate fi folosit şi ca apă de gură pentru tratarea infecţiilor orale.

De asemenea, se pare că vindecă durerile de cap. În scop comercial, principala utilizare a mentei este aromarea gumei de mestecat.

Administrare:

În tratamentul aerofagiei, digestiei leneşe, eructaţiei persistente, flatulenţei şi al problemelor secreţiei biliare

Infuzie: Puneţi 1 lingură mică de frunze uscate la 150 ml de apă clocotită. Lăsaţi să infuzeze timp de 10-15 minute. Strecuraţi. Beţi câte o cană după fiecare masă principală. Pentru un efect tonic: beţi câte 2 câni după mese. Pentru efect sedativ: beţi 1 cană seara.

În tratamentul răcelilor, infecţiilor din sfera orală:

Inhalaţii,  apă de gură: Puneţi o mână de frunze într-un castron cu apă fierbinte. Inhalaţi aburul sau răciţi preparatul şi folosiţi-l ca apă de gură.

În tratamentul afecţiunilor pielii:

Uleiul esenţial: Diluaţi 3 picături de ulei esenţial în 10 ml de ulei excipient.  Aplicaţi pe zona afectată.

Menta – Precauţii şi contraindicaţii

Utilizarea frunzelor, proaspete sau uscate, nu prezintă nici un risc. Totuşi, uleiul esenţial trebuie administrat intern doar sub supraveghere medicală.

Uleiul esenţial este contraindicat copiilor mici.

Uleiul esenţial poate exacerba problemele de reflux gastric.

Uleiul de mentã şi preparatele de uz extern derivate din acestanu se aplicã în zona ochilor, deoarece pot duce la fenomene iritativeale mucoasei oculare. Uleiul volatil de mentã se va folosi cu prudenţã, deoarece supradozarea poate duce la apariţia unor fenomene nedorite ca greaţã, vãrsãturi sau alte fenomene toxice.

Ceaiul de mentã nu este indicat în doze mari în ulcerul gastric sauduodenal. Ceaiul de mentã nu se va folosi permanent sau pe perioade îndelungate, deoarece produce obişnuinţã.

Studiile au aratat ca uleiul de menta este destul de eficient in ameliorarea simptomelor sindromului de colon iritabil, manifestari ce includ crampe, dureri abdominale, balonare, constipatie si diaree. Potrivit statisticilor, sindromul de colon iritabil afecteaza 5-20% din populatia lumii.

Oamenii de stiinta explica faptul ca mentolul blocheaza canalele de calciu, fapt ce ajuta la relaxarea muschilor netezi ai peretilor intestinali. Mai nou, medicii sustin ca suplimentele cu ulei de mentol ar trebui sa faca parte din tratamentul de prima intentie pentru sindromul de intestin iritabil.

– Menta poate calma temporar mancarimile cauzate de muscaturile de insecte, dar si eczemele precum si alte leziuni, inclusiv eruptiile cutanate cauzate de iedera otravitoare. Ceaiul de menta poate fi folosit ca apa de gura pentru tratamentul aftelor sau pentru reducerea senzatiilor de greata sau varsaturi din timpul sarcinii, mai ales pentru femeile care doresc sa evite medicamentele mai puternice.

– Uleiul esential de menta (mentolul) este un ingredient din compozitia multor produse, suplimente si medicamenteeliberate fara prescriptie medicala, inclusiv pasta de dinti, apa de gura, guma de mestecat, bomboane mentolate, inlocuitori pentru tutunul de mestecat, pastile de tuse si unguente pentru diverse dureri musculare. Mentolul stimuleaza receptorii care semnaleaza senzatia de rece (din plamani si faringe) si inhiba receptorii ce reactioneaza la stimuli durerosi, ameliorand temporar durerile de muschi sau organe.

– S-a demonstrat ca mentolul este de ajutor in vindecarea infectiilor cauzate de bacterii, ciuperci si virusuri, dar pentru ca sunt disponibile numeroase medicamente antimicrobiene, metonolul nu este, de obicei, prima optiune in tratarea infectiilor grave. Cu toate acestea, capacitatile antibacteriene ale mentolului nu pot fi negate. Numeroase studii au aratat ca vaporii uleiurilor esentiale de menta au capacitatea de a eradica bacteriile responsabile pentru infectiile culisteria, E.coli, salmonella si altele.

Cercetatorii sunt increzatori ca uleiul de menta va fi utilizat, sub forma de vapori, in inhibarea dezvoltarii bacteriilor, in industria alimentara. Cercetatorii explica faptul ca uleiurile vegetale au caracter lipofil, ceea ce inseamna ca sunt atrase de grasimi, iar in membrana celulara a bacteriilor se gaseste destula grasime. In acest fel, moleculele din aceste uleiuri se ataseaza de moleculele de grasime din membrana celulara a bacteriilor cauzand scurgeri de membrana (membrana nu mai poate acoperi si moleculele de grasime si pe cele din uleiurile esentiale). Aceste scurgeri pot ucide, in cele din urma, bacteria.

Problema evidenta care trebuie depasita in tratarea alimentelor cu uleiuri esentiale de menta pentru a preveni anumite boli, o reprezinta chiar gustul puternic de menta. In timp ce aroma puternica de menta este potrivita pentru bomboane sau guma de mestecat, aceasta este posibil sa nu fie la fel de potrivita pentri combinatia cu alte alimente. Cercetatorii recomanda utilizarea unui ulei esential de menta intr-o concentratie cat mai mica (chiar si asa, mentolul va fi la fel de eficient).

– Trateaza acneea. Este cunoscut faptul ca menta echilibreaza pH-ul pielii. Acest lucru ajuta in echilibrarea productiei de sebum din piele. In plus, capacitatile astringente, antiseptice si antiinflamatorii ale mentei pot ajuta la ameliorarea acneei, punctelor negre, eruptiilor cutanate si pielii inrosite.

– Amelioreaza durerile de cap si migrenele. Potrivit cercetatorilor, menta are efecte vasodilatatoare care pot ajuta la reducerea frecventei durerilor de cap. Atunci cand simtiti ca aveti o migrena, aplicati local o cantitate mica de ulei de menta (pe tample, frunte si ceafa) sau beti un amestec de 4 picaturi de ulei de menta intr-o lingura de ulei de masline.

– Indeparteaza paduchii. Menta este cunoscuta ca un insecticid natural si poate ucide paduchii. Aplicati ulei de menta in par cu aproximativ 30 de minute inainte de a face dus pentru a scapa de paduchii din cap. Repetati acest lucru de 3 ori pe saptamana. Daca observati orice fel de iritatie a pielii, puteti sa diluati uleiul de menta cu ulei de masline.

– Reduce intensitatea crampelor menstruale. Expertii recomanda menta femeilor care manifesta crampe menstrualeputernice. Deoarece menta poate relaxa musculatura, beti o ceasca de ceai de menta de 2-3 ori pe zi in timpul ciclului menstrual pentru pentru a ajuta la calmarea crampelor musculare.

– Diminueaza durerile. Menta are proprietati analgezice si antiinflamatorii, care pot estompa durerile musculare si de artrita. Pur si simplu se aplica ulei de menta in zona afectata, de 2 sau 3 ori pe zi. Acelasi tratament poate fi utilizat si pentru detensionarea musculaturii dupa antrenamente fizice intense. Puteti face acest lucru adaugand 6-10 picaturi de ulei de menta in apa de baie calda.

– Combate sinuzita si racelile. Menta are proprietati decongestionante, expectorante si antivirale. Menta poate ajuta la calmarea durerilor din gat si usureaza tusea uscata si congestia nazala. Pentru congestie nazala, sinuzita, gripa siastm brosnhic, beti ceai de menta si inhalati vaporii acestuia. Pentru tusea uscata beti ceai de menta si masati zona pieptului cu ulei de menta, deoarece mentolul are proprietatea de a subtia mucusul, de a lubrifia tractul respirator si ajuta la expectorarea mucusului din plamani si bronhii.

– Amelioreaza simptomele de stres si anxietate. Studiile recente au demonstrat ca aromoterapia cu ulei de menta poate ajuta la tratarea anxietatii, stresului si dezechilibrele emotionala. In timpul aromoterapiei puteti asculta muzica de relaxare pentru ca tratamentul sa fie si mai eficient.

Menta sau uleiul de menta nu ar trebui sa fie consumate in cazul in care urmati tratament pentru boala de reflux gastroesofagian, hernie hiatala, arsuri stomacale si calculi biliari. Menta nu este recomandata pentru sugari, femei gravide sau care alapteaza.

Ceai de Menta- tratamente si modul de folosire corect