Publicat la:
Septembrie 14, 2022
Masonul Nick Rockefeller recunoaşte că scopul elitei mondiale este reducerea la jumătate a populaţiei globului şi controlul prin implantul de microcipuri……FIARA DIN ORIENTUL MIJLOCIU? PORNOGRAFIA ONLINE ȘI COPIII… CONTAMINAREA…CĂSĂTORIILE CELOR DE ACELAȘI SEX-O AMENINȚARE ADUSĂ LIBERTĂȚII…..Prin ce ANUME este ANTIHRISTIC buletinul de identitate cu cod? 11 femei extraordinare, care au schimbat lumea într-un mod de neuitat; Una dintre cele zece cărți care au schimbat lumea(in rau); 100 MARI RUMÎNI DIN TOATE TIMPURILE; Cine conduce lumea si România? Masoni, grupuri oculte, marile corporatii etc (pol59);Cine se imbogateste din hotie,devine…Babilonie-„Babilonul” moldovenesc din afacerea lui Porumboiu; Trădarea de-a lungul istoriei – Top 7 cei mai mari trădători. Trădarea la români;
”In God we trust”, se mai încred americanii în Dumnezeu? Pericolul legalismului; Concepte biblice – Păcatul;Disciplina, calea către maturitate spiritual, de Charles Stanley; Călătorie în slavă- Realități și perspective, cu Georg Karl; „În cer nu există praf de curățat”,de Răzvan Mihăilescu; Neprihanirea- Esența creștinismului; Apocalipsa 20a – Lucrurile de la urmă – Nimicirea ultimilor vrăjmași: Gog, Magog, Satana și cei păcătoși, de Daniel Branzei; Pericolul formalismului- J. C. Ryle (1816-1900); “Adu-ti aminte . . .” Identificarea Adevăratei Biserici A Lui Dumnezeu În Cartea Apocalipsa Lui Ioan; Putem vorbi despre persecuția creștinilor în Occident? Vladimir Pustan – De ce atâtea culte creștine? POCAINTA SAU MOARTE, De Rosco Brong; APARIȚIA RĂULUI ÎN UNIVERS; LEPADAREA DE CREDINTA; VREMURILE DIN URMĂ; Neprihanirea; Scopul lui Dumnezeu pentru om si Adevarata inchinare – Zac Poonen,de Zac Poonen; Pocăinţa adevărată, de Leonard Ravenhill; Descoperirea cutremuratoare a pastorului John Mulinde; (Celibatul impus de om este o “”afacere”” fara sens…)Sfîrșitul celibatului; Celibatul impus preotilor catolici este o cauza a pedofiliei in randul acestora; Care este cauza abuzului sexual din Biserica Catolică? Sodoma. Ancheta in inima Vaticanului. Frederic Martel; A doua epistolă a lui Petru / Capitolul 3, de Hamilton Smith; 2 PETRU; IUDA; Căci ochii Domnului sînt peste cei neprihăniţi, …. Ce se va întâmpla la sfârşitul lumii? JUDECATĂ; PIATRA DIN CAPUL UNGHIULUI; Ce sa facem cu indoiala; Cap.13- Bucuria in Domnul; Așteptând și grăbind venirea Domnului , de Amir Tsarfati; Aşteptarea creştinilor, de E. A. Bremicker
Oamenii nu stiu, dar suntem condusi de GUVERNUL MONDIAL…TOŢI CEI TREI MARI LIDERI POLITICI PROMOVEAZĂ AGENDA HOMOSEXUALILOR…A fost creata CRIZA MONDIALĂ ,ca sa creeze O NOUĂ ORDINE MONDIALĂ…Prof. Florian Colceag: Societatea e menținută la nivel infantil ca să fie mai ușor manipulată. Apatia este etapa de dinaintea morții; (Incet,dar sigur,botnita devine o realitate…) Guvernul Grecei „înfășoară” scandalul spionării telefoanelor jurnaliștilor în confidențialitatea „securității naționale”; Gabriel García Marquez – „Patriarhul” literaturii latino-americanel; (Unde esti Tu-CUZA-DOAMNE? ) Reformele lui Alexandru Ioan Cuza – “Nu sunt un om din popor, dar sunt un om pentru popor!” Recenzie „Toamna patriarhului” de Gabriel Garcia Marquez; Recenzie „Scandalul secolului” de Gabriel Garcia Marquez; Recenzie „Greenlights. Undă verde” de Matthew McConaughey; Cărţi citite în luna… Cele mai periculoase E-uri din alimente; (Deocandata)Controlul populaţiei prin glutamatul de monosodium;
… Pentru ca Imperiul raului s-a cladit pe hotii,nedreptati,cucerii etc … Lech Walesa: Ori se schimbă complet sistemul politic rusesc, ori Rusia trebuie să fie redusă la o populaţie mai mică de 50 de milioane de locuitori; SFÂRŞITUL LIBERTĂŢII UMANE; ADEVĂRUL ISTORIC DESPRE UNGURI; Delirul”, vol.II (2), de Ştefan Dumitrescu ; Constantin Noica, aşa cum l-am cunoscut- Col.(r) Prof. univ. dr. ing. Marian Rizea & Ing. drd. Cristina Neamţu-Rizea; Aspazia Otel Petrescu – O intalnire cat pentru o viata… Poeţi după gratii – Epopee a suferinţei româneşti (1); Jorge Luis Borges, 24 august. Scriitorul orb care a văzut Aleph-ul: „Este Universul necuprins”; Potrivit lui Bernard-Henri Lévy, filosof francez, Salman Rushdie trebuie să câștige Premiul Nobel pentru Literatură; În paradisul lui Borges: „Cred că o formă de fericire este lectura!” Un băieţel ucrainean l-a întrebat pe Papa Francisc dacă va merge în Ucraina să salveze copiii de acolo; PE DRUMUL CĂTRE GOG ȘI MAGOG… EXPLOZIA TEHNOLOGIEI BIOMETRICE ȘI 666… UNIUNEA EUROPEANĂ ESTE PROFEŢITĂ ÎN BIBLIE? Inteligența artificială VA FI DE „MILIARDE DE ORI“ MAI INTELIGENTĂ DECÂT OAMENII…ISRAELUL MODERN ȘI PROFEȚIA BIBLICĂ…CE SPUN RABINII DESPRE MESIA…DAN BROWN PROMOVEAZĂ MASONERIA…CĂSĂTORIA HOMOSEXUALĂ…Femei celebre – Montserrat Caballe…
China are primul doctor robot din lume! A luat examenul si trateaza pacientii care vin la spital ; (Astfel ne sapam groapa singuri)…Chinezii se joacă cu focul: au pus o „Inteligenţă Artificială” şef la o mare companie! Rusia şi China dezvoltă roboţi-ucigaşi; Întreaga lume este îngrijorată; Av. Gheorghe Piperea: Știința a devenit pretext ideologic al transformării omului într-o figurină de plastilină, ușor manipulabilă digital; (In vazul lumii se ironizeaza, dar in ascuns se…pupeaza)-Răzbunarea lui Trump: Neo-marxiștii din Germania au început să se păruiască între ei. Din cauza CRIZEI; (Tot ce facem fara Dumnezeu cel Viu-neiconat,devine desertaciune si…)Avem răspunsul: Asistăm la Demolarea Controlată a Occidentului; ROMÂNIA: MARTIRII ŞI SUPRAVIEŢUITORII DIN COMUNISM; Ocuparea sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord; IATĂ IDOLII LA CARE SE ÎNCHINĂ PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT DIN ROMÂNIA… UN PARTID DE TIP NEOCOMUNIST(deci-satanist), FĂRĂ CEA MAI MICĂ ÎNDOIALĂ… Anghel Rugină despre adevăraţii conducători ai lumii; Alessio Rastani despre criza financiară mondială; Destăinuirile unui bancher; Patriarhul Daniel – PATRONUL mason ? corupt ? imoral ? al Bisericii Ortodoxe Române ; Sclavia moderna – VIDEO explicativ in engleza. Tirania statelor, guvernelor, institutiilor, corporatiilor multinationale. Guvernul mondial din umbra ; Înșelarea populației prin Școală, Mass Media și Alimente toxice are ca rol distrugerea capacității de reacție în fața exploatării; Prof. Florian Colceag: scoala dreseaza copilul astfel incat sa iasa ce vrea Sistemul. Educatia reprezinta un mod de insclavizare a populatiei ;
Poporule Evreu, a sosit clipa Indumnezeirii tale, prin Marele tău “Invins”! Crede că Tu îi eşti Dragostea dintâi şi te vrea cu gelozie pentru Sine. Este timpul să nu mai rămâi mort în păcate, datini, tradiţii, formalisme ci, prin pocainţa Dumnezeiască, primeşte Transfuzia cu Sângele lui Iisus, dătător de Viaţă, Înviere, Înfiere, Înălţare şi Rodire Cristică! Crede că El te spală şi de vechi ritualuri (Evrei,cap.8/13), învăţături omeneşti, idolatrii, Legea- Îndreptarul care ne arată cât de nelegiuiţi suntem; Crede că Mesia a îngropat toate mizeriile, neputinţele, vicleniile, răutăţile, necredinţa, „ştiinţa”, împietrirea şi orice întunecime din sângele omenesc, ca să nu le mai dezgropăm (savurăm) niciodată; A înviat ca să ne umple cu pocăinţa, credinţa, iertarea, biruinţa, neprihănirea, Invăţătura Dumnezeiască, dimpreună cu toate Darurile Duhovniceşti… Pentru că nimic bun nu locuieşte în omul neinnoit, prin botezul în moartea Lui, (Rom. cap.6) primeşte veşnicirea ta (1 Petru 1/21… Si Isaia, a prorocit în cap.52 golirea ta de sine, pentru a fi umplut cu Plinătatea Lui, căci numai El este Totul Totului Tot ce este mai sfânt, bun, frumos şi util din tot Cosmosul! Tatăl Tău şi al întregului Univers te iubeşte prea mult, te aşteaptă , te-a iertat, şi ţi-a dăruit (gratis) Neprihănirea , Mântuirea Lui, dimpreună cu Mântuitorul Iisus (Rom. cap. 10 şi 11) intru Noul Cer, Noul Pământ şi Noul Ierusalim!
11 femei extraordinare, care au schimbat lumea într-un mod de neuitat
11 femei extraordinare – oameni de ştiinţă, personalităţi politice, cercetătoare, artiste, sportive, scriitoare etc. – minţi sclipitoare, a căror valoare a fost mai mult sau mai puţin recunoscută la vremea lor, dar care au schimbat lumea, au rămas pentru totdeauna în memoria colectivă, pentru inteligenţa, tenacitatea, onestitatea, pasiunea lor. Iată câteva exemple care demonstrează că femeile, indiferent de epocă, reprezintă “cel mai frumos spectacol pe care omul îl poate admira” (Alexandre Dumas):
11 femei extraordinare – Hypathia din Alexandria
Hypathia din Alexandria (360 – 415 d.Hr.), astronom, filosof, prima femeie matematician şi prima profesoară din Alexandria, este, istoric vorbind, prima dintre cele 11 femei extraordinare, care şi-au depăşit cu mult timpul în care au trăit. Într-o realitate precum cea a lumii antice, în care femeile se aflau sub autoritatea tatălui, apoi a soţului, când nu le era îngăduit decât să se ocupe de îngrijirea casei şi a copiilor, figura Hypathiei din Alexandria este cu totul excepţională.
Fiica lui Theon, ultimul director al Bibliotecii din Alexandria, celebrul oraş al Egiptului roman (provincie a Imperiului Roman, la vremea aceea), grecoaică de origine, Hypathia s-a bucurat de o educaţie foarte bună, prin grija tatălui său, care a instruit-o în domeniul matematicii şi al filosofiei. Educaţia şi-a desăvârşit-o la Atena, unde a primit lecţii de ştiinţe, filosofie şi retorică.
“Egipteanca cea înțeleaptă”
“Egipteanca cea înțeleaptă”, cum i se spunea la vremea aceea, în jurul anului 400 a devenit conducătoarea şcolii de filosofie din Alexandria, unde preda operele filosofilor presocratici, Platon în primul rând. Mare parte din timp l-a consacrat scrisului şi, deşi operele sale nu s-au păstrat, din alte referiri se ştie că este autoarea unei cărţi de algebră, a unei cărţi de geometrie în opt volume, că a lucrat, împreună cu tatăl său, la editarea Elementelor de Geometrie ale lui Euclid.
A conceput un astrolab (instrument de măsurare a poziţiei corpurilor cereşti), a inventat un hidroscop (pentru măsurarea nivelului apei), un hidrometru (pentru măsurarea greutăţii lichidelor), un aerometru (pentru a determina densitatea aerului), realizări impresionante pentru acel timp, cu atât mai mult cu cât aparţineau unei femei.
Hypathia a avut o minte sclipitoare, şi-a depăşit cu mult timpul în care a trăit. Se spune că a fost şi o femeie extrem de frumoasă, atentă la aspectul său fizic (făcea exerciţii fizice zilnic), aşa cum avea grijă şi de mintea sa. Nu s-a căsătorit niciodată.
Un sfârşit teribil
A trăit într-o vreme în care conflictele dintre păgâni şi creştini erau foarte puternice. Hypathia a fost păgână, dar se bucura de preţuire atât din partea păgânilor, cât şi din partea creştinilor. În anul 415, a fost acuzată de uneltire împotriva episcopului din Alexandria şi, într-una din zile, când se întorcea dintr-o plimbare, a fost asasinată cu sălbăticie în faţa unui fost templu păgân, târâtă înăuntru, bătută, lovită cu bucăţi de ceramică, trupul tăiat în bucăţi, o crimă îngrozitoare, înfăptuită de creştini cu o cruzime de neînchipuit.
Deşi a fost un geniu al timpurilor sale, Hypathia din Alexandria a fost asasinată ca una dintre cele mai vinovate şi odioase persoane de pe pământ. În 2009, a avut premiera şi a fost prezentat şi la Festivalul de Film de la Cannes filmul “Agora”, consacrat personalităţii acestei femei extraordinare.
11 femei extraordinare – Nefertiti, “cea mare în grații, cea plină de farmec”
Nefertiti, regina Egiptului, soţia lui Akhenaton, al zecela faraon al celei de-a XVIII-a dinastii, din mileniul al II-lea i.Hr., mama vitregă a lui Tutankhamon, din “Epoca de aur” a faraonilor, a rămas, până astăzi, un simbol al frumuseţii, al farmecului, al puterii, al misterului.
Cu ochii migdalaţi, cu silueta graţioasă, părul lung şi negru, se pare că Nefertiti (al cărei nume înseamnă “Frumoasa care, iată, vine”) a avut o căsătorie fericită alături de Akhenaton, care, în cinstea ei, a ridicat un templu, în care erau zugrăvite imagini din viaţa acesteia – bucurii, dar şi momente nefericite. Din această perioadă datează şi celebrul bust (protoma), una dintre cele mai copiate sculpturi din Egiptul antic.
Cea mai frumoasă descriere a acestei enigmatice regine, al cărei nume a străbătut mileniile, deşi dispariţia ei în cel de-al 14-lea an de domnie a rămas, până astăzi, un mister, se află într-o inscripţie din Karnak (numele dat complexului de temple din regiunea Thebei, fosta capiatala a Egiptului antic): “Moștenitoarea, cea mare în grații, cea plină de farmec, marea aducătoare de fericire, doamna gingășiei, foarte iubită, care liniștește inima regelui în casa sa, în toate dulce vorbitoare, Stăpâna Egiptului de Sus și de Jos, Marea Soție a regelui, care o iubește, Doamna celor două țări, Nefertiti”.
11 femei extraordinare – Simone de Beauvoir, “Femeie nu te naşti, devii”
Simone de Beauvoir (1908 – 1986) este cunoscută ca scriitoare, eseistă, fondatoare, alături de Paul Sartre, a existenţialismului, o doctrină filosofică ale cărei fundamente vizau afirmarea libertăţii individuale şi a subiectivităţii. Simone de Beauvoir a avut un rol major şi în afirmarea feminismului, o doctrină care nu a însemnat doar o revendicare a drepturilor pentru femei, ci o viziune mai complexă despre locul şi rolul femeii în societate.
În 1949 publică eseul “Le Deuxième sexe” (Al doilea sex), în care, respingând mitul “eternului feminin”, al imaginii fragile şi neajutorate a femeii, prezintă lunga istorie de opresiune a “sexului slab”, emblematice pentru concepţia autoarei fiind celebrele cuvinte: “Femeie nu te naşti, devii!”, o adaptare a unui adagiu aparţinând lui Erasmus – “Homines non nascentur, sed finguntur” (Nu te naşti om, devii!) – care, la rândul lui, l-a parafrazat pe Tertulian – “Fiunt, non nascuntur christiani” (Nu te naşti creştin, devii!”)
Una dintre cele zece cărți care au schimbat lumea(in rau)
“Al doilea sex”, adevărată “Biblie a feminismului”, cum a fost considerat, deşi nu a fost scris cu un astfel de scop, eseul figurează pe lista celor mai influente 100 de cărţi din istoria omenirii sau, după aprecierea revistei “The Guardian”, “una dintre cele zece cărți care au schimbat lumea”.
Autoarea incriminează nu numai bărbaţii, pe care îi acuză de sexism, laşitate şi uneori cruzime, ci şi femeile, a căror pasivitate, supunere şi lipsă de ambiţie le marchează destinul. Această perspectivă este sugerată, de altfel, şi de epigrafele care marchează părţile eseului: „Există un principiu bun care a creat ordinea, lumina și bărbatul și un principiu rău care a creat haosul, întunericul și femeia” (Pitagora), „Orice a fost scris de bărbați despre femei trebuie să fie suspect, pentru că sunt judecători și parte” (Poullain de La Barre), “Ce păcat să fii femeie! și totuși, cea mai mare nenorocire de a fi femeie este de a nu-ți da seama că eşti” (Kierkegaard), „Jumătate victime, jumătate complici, ca toți ceilalți.” (Sartre)
La situarea lui Simone de Beauvoir pe un loc fruntaş în top 11 femei extraordinare au contribuit şi celelalte scrieri ale sale – romanele “Toţi oamenii sunt muritori”, “Memoriile unei fete cuminţi”, “Inseparabilele” (carte publicată postum, în 2020, tradusă, de asemenea, în româneşte) etc. şi eseuri precum: “Existenţialismul şi înţelepciunea naţiilor”, “Privilegii”, “Pentru o morală a ambiguităţii” etc.
Rosalind Franklin, contribuţii la descoperirea structurii ADN-ului
Rosalind Franklin (1920 – 1958) este una dintre cele 11 femei extraordinare, oameni de ştiinţă, din prima jumătate a secolului trecut, biofiziciană, cristalografă (știința care se ocupă cu studiul structurii, formării și proprietății cristalelor), pionieră în biologia moleculară.
Contribuţiile la înțelegerea structurilor fine moleculare ale ADN-ului (descoperit încă din 1869), decodarea modului în care informația genetică este trecută de la părinţi la copii sunt aspecte care i-au adus cea mai mare notorietate.
Ea a formulat mai întâi într-un raport, nepublicat, structura elicoială a acidului dezoxiribonucleic (ADN), cu informaţii fundamentale pe această temă, o descoperire însuşită de James D. Watson şi Frances H.C. Crick, de la Universitatea Cambridge, şi pe baza căreia aceştia formulează teoria structurii dublu elicoidale a moleculei de ADN, pentru care vor fi răsplătiţi cu Premiul Nobel.
11 femei extraordinare – Anna Fisher, astronaut şi prima mamă un spaţiu
Anna Fisher s-a alăturat echipei NASA în 1978, când a făcut parte din primul lot de candidate astronaute pentru Administrația Națională Aeronautică și Spațială a Statelor Unite ale Americii şi a fost prima mamă care a ajuns în spaţiu. A rămas în echipa NASA până în 2017.
Născută în 1949, la New York, a obţinut un master în chimie la UCLA, în 1987, după ce a lucrat mai multă vreme ca asistent medical în medicina de urgenţă. După ce a devenit eligibilă ca specialist în misiuni spaţiale, s-a specializat pentru dezvoltarea și testarea procedurilor ușilor de ieșire de urgență din cala de marfă în spațiu, pentru proceduri de reparații de urgență, verificarea software-ului de zbor etc.
Anna Fisher ( căsătorită cu astronautul William Frederick Fisher, cu care are două fiice) a zburat în spaţiu, pentru prima dată, în 1984, când fiica sa cea mare încă nu împlinise un an, în misiunea STS-51-A la bordul Discovery. Misiunea a fost de a disloca doi sateliți și de a recupera încă doi.
De reţinut că prima femeie care a ajuns în spaţiu este rusoaica Valentina Terechkova, în 1963, la bordul navetei Vostok 6. Ea a rămas şi cea mai tânără femeie implicată într-o astfel de misiune (26 de ani) şi singura care a efectuat o asemenea misiune fără a avea însoţitori la bord. De atunci, din 1963 şi până astăzi, 64 de femei au participat la misiuni spaţiale.
Puţini ştiu, probabil, că liderul în dezvoltarea de software de zbor la bord pentru misiunile Apollo ale NASA, care a făcut posibilă ajungerea omului pe Lună, este tot o femeie – Margaret Heafield Hamilton – ingineră, informaticiană, fondator şi CEO al Hamilton Technologies, în Cambridge, Massachusetts.
11 femei extraordinare – Marie Curie, un destin de excepţie
Marie Curie, cercetător în domeniul fizicii şi al chimiei, de origine poloneză, stabilită în Franţa, este considerată de revista “Time” “una dintre cele mai influente savante ale secolului al XX-lea”.
Este prima femeie laureată a Premiului Nobel (împreună cu soţul său), pentru descoperirea radiului şi a poloniului, şi singura femeie dublu laureată Nobel. Şi soţul său, fizicianul Pierre Curie, a primit acest prestigios premiu şi fiica sa, Irène Joliot-Curie, pentru descoperirea radioactivităţii artificiale. De altfel, toţi descendenţii săi au urmat o carieră ştiinţifică, excepţia fiind cea de-a doua sa fiică, Eve Curie, care a devenit scriitoare.
Destinul acestei femei este impresionant. Cu o tenacitate ieşită din comun, cu multă muncă, reuşeşte, după momente dificile, să plece din Polonia, care se afla sub stăpânirea Rusiei ţariste şi să ajungă la Paris, la Sorbona, devenind licenţiată în fizică. Ca în multe alte momente din trecut, şi de această dată situaţia financiară o obligă să se întoarcă în Polonia şi numai printr-o bursă din partea statului polonez, primită în mod neaşteptat, reuşeşte să revină în Franţa.
În această perioadă îl întâlneşte pe Pierre Curie, fizician de renume şi care-i va deveni soţ, în 1895. Împreună vor avea o prodigioasă activitate ştiinţifică. Din nefericire, în 1906, în urma unui accident, într-o intersecţie aglomerată din Paris, Pierre Curie îşi pierde viaţa. Marie Curie îşi găseşte puterea de a merge mai departe şi, în 1911, primeşte al doilea premiu Nobel pentru chimie. În 1934, după o viaţă plină de privaţiuni, după o muncă asiduă în cercetarea ştiinţifică, expunându-se frecvent la radiaţii, Marie Curie se stinge din viaţă.
Prietenă cu Albert Einstein, Marie Curie este una dintre cele 11 femei extraordinare, care a intrat în memoria culturală a umanităţii, dar ale cărei merite au fost adeseori umbrite de mentalitatea epocii referitoare la condiţia femeii.
Coco Chanel – o femeie fascinantă, de neuitat
Coco Chanel, simbol al eleganţei feminine, este una dintre cele mai influente personalităţi ale secolului al XX-lea, care a schimbat fundamental modul de a gândi despre feminitate.
Jurnalistul francez Francois Baudot, într-o carte despre viaţa lui Coco Chanel, spunea că stilul Chanel le-a învăţat pe femei că “maniera de a purta o anume vestimentaţie este mai importantă decât haina în sine, o atitudine este mai importantă decât un chip perfect, o femeie bine îmbrăcată înseamnă o femeie simplu îmbrăcată şi în armonie cu sine şi cu situaţiile de viaţă”.
“La petite robe noire”/ “little black dress”, parfumurile (în special Chanel n°5), taiorul, bijuteriile etc. au adus în faţa lumii imaginea unei femei moderne, libere, fără prejudecăţi, conştientă de atitudinea sa, de frumuseţea sa, o frumuseţe care trebuie să vină, în primul rând, din interior.
Cu un tată care şi-a abandonat copiii într-o mănăstire, cu o mamă care s-a stins sub ochii copiilor, cu o viaţă în care a trebuit să depăşească multe obstacole, după cum povesteşte scriitorul Edmonde Charles-Roux, într-o carte pe care i-a dedicat-o, Coco Chanel le-a învăţat pe femei să nu renunţe, să creadă în inteligenţa şi tenacitatea lor, să se respecte, pentru a fi respectate.
11 femei extraordinare – Românce care au schimbat lumea într-un mod de neuitat
Şi în spaţiul românesc au existat femei extraordinare, cu realizări remarcabile în diverse domenii. De exemplu, Smaranda Brăescu este prima femeie paraşutist din România, cu brevet, campioană europeană în 1931 şi mondială, în 1932, când a sărit de la 7 200 metri, la Sacramento, SUA. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost pilot în celebra „Escadrilă Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit.
Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920 – 2008) este prima femeie neurochirurg din lume. Provenind dintr-o familie modestă din Fălticeni (tatăl, casier şi mama, casnică), a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti, făcând apoi mai multe stagii la diverse spitale din Bucureşti, lucrând, la un moment dat, alături de o “echipă de aur”, formată din prof. dr. Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei românești, și doctorul Constantin Arseni.
Momentul de cotitură din cariera sa l-a constituit un episod din timpul războiului, din 1944, când, într-o situaţie de urgenţă, a trebuit să opereze un copil, pe care l-a salvat. Această operaţie, mărturisea Sofia Ionescu-Ogrezeanu, i-a schimbat viaţa pentru următorii 47 de ani, ducând-o pe un drum la 180 de grade faţă de ceea ce îşi propusese (o viață liniștită de medic internist în orașul natal).
Sarmiza Bilcescu (1867 – 1935) a fost prima româncă avocat, prima femeie din lume cu un doctorat în drept, prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la Universitatea din Paris. Paradoxal, nu a practicat avocatura, deşi a fost admisă la Baroul Ilfov, care era prezidat de renumitul avocat și om politic Take Ionescu. A fost însă una dintre fondatoarele “Societății Domnișoarelor Române”, care a militat pentru educaţia femeilor.
Ana Aslan, tinereţe fără bătrâneţe
Ana Aslan, medic specialist în gerontologie, în 1952 a pus bazele primului Institut de geriatrie şi gerontologie din lume. Acest fapt s-a întâmplat după ce Ana Aslan a reuşit să evidenţieze importanţa procainei în tulburările distrofice legate de vârstă şi după ce a lansat produsul “Gerovital” (Vitamina H3), brevetat, în scurt timp, în peste 30 de ţări. În 1980, a lansat produsul Aslavital.
Faima tratamentelor dr. Ana Aslan a devenit atât de mare încât personalităţi celebre din străinătate – Charile Chaplin, Claudia Cardinale, Josip Broz Tito, Charles de Gaulle, Augusto Pinochet, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Kirk Douglas, Salvador Dali, John Kennedy, Miguel Asturias etc. – au apelat la acestea.
Cei care au cunoscut-o pe Ana Aslan spun că era o femeie rafinată, inteligentă, discretă, introvertită, foarte elegantă. Ea insăsi mărturisea despre sine: “Eu nu trăiesc în trecut. Eu, în general, trăiesc în prezent şi viitor. Nu mă gândesc la trecut, nici măcar nu îmi amintesc de trecut. Cred că altă trăsătură care m-a ajutat este aceea că nu regret nimic “.
Dr. Theodora Bărbulescu-Poli, unul dintre colaboratorii Anei Aslan, spunea intr-un discurs că: “Ana Aslan a fost o vizionară […] un aliaj uluitor de austeritate, voinţă, disciplină riguroasă, sensibilitate, umor, dragoste de viaţă, feminitate şi romantism […] Ana Aslan, medicul dintr-o ţară comunistă, venea din universul elitei umane. Era cetăţean al lumii, consultată în reuniunile de specialitate de la Casa Albă, decorată cu Crucea Cavalerilor de Malta la biserica Madeleine din Paris, Comandor al Legiunii de Onoare Italiene, premiată cu „Les Palmes Académiques” în grad de cavaler, deţinătoare a Premiului şi Medaliei Léon Bernard conferite de OMS”.
Prin ce ANUME este ANTIHRISTIC buletinul de identitate cu cod?
Se cuvine să lămurim ce înseamnă pentru un creştin să aibă pe buletinul de identitate numărul 666. După cum ştim, buletinul se eliberează în urma semnării lui de către posesor. Semnătura reprezintă totala acceptare de către acel individ a datelor înscrise despre dînsul în document. Aşadar, eu certific prin semnătura mea faptul că informaţiile respective mă descriu în totalitate, mă reprezintă, iar numele care este trecut în buletin este numele meu real. De aceea semnez, căci mă identific întru totul cu cel descris prin datele buletinului.
Să analizăm puţin numele unei persoane. Numele este chipul fidel, oglinda fiinţei umane. Prin simpla menţionare a numelui ne reprezentăm individul în totalitatea lui, trup şi suflet. De altfel, chiar numele are două componente care se referă la cele două mari structuri ale persoanei. Astfel, numele de familie este icoana identitătii mele trupeşti, îmi arată originea, apartenenţa la un anumit arbore genealogic stabilit prin legătura de sînge dintre generaţii. În schimb, prenumele îmi este dăruit la Botez. Este identitatea mea spirituală, oglinda sufletului meu. Prenumele nu se adresează trupului, ci se identifică cu însuşi lăuntrul meu, mă reprezintă sufleteşte. Tocmai de aceea mi se dă la Botez, care este o adîncă Taină a Bisericii lui Hristos. De fapt, numele primit la Botez îmi pecetluieşte sufletul cu o identitate creştină. Pentru aceasta pruncii primesc nume de sfinţi. Aceşti sfinţi, datorită legăturii tainice de duh cu pruncul prin intermediul numelui, vor fi protectorii lui de-a lungul vieţii. De aceea este greşit ca la Botez să se dea nume inexistente în calendarul creştin ortodox, întrerupîndu-se astfel legătura unei tradiţii tainice.
Numele de botez este deci identitatea sufletului meu. Cînd voi fi pomenit la rugăciune, la Sfînta Liturghie de pildă, preotul va şopti în taină doar numele meu de botez, deoarece Biserica este o comuniune a sufletelor, iar Sfintele Taine lucrează prin Har tocmai această mîntuire a sufletului, asigurînd trecerea lui în veşnicie. În plus, primind la botez un nume, eu mă identific şi cu calitatea de creştin. Ce înseamnă a fi creştin ? Înseamnă, aşa cum spune Molitfelnicul, a te lepăda de Satana şi de toate lucrările lui, trăind o viaţă în Hristos şi avînd ca scop final tocmai această veşnică unire cu Hristos. Pentru aceasta, rînduiala Tainei Botezului prevede, înainte de primirea numelui, lepădarea conştientă de diavol (la prunci, lepădarea are loc prin mijlocirea naşului) şi acceptarea conştientă a lui Hristos ca Domn şi Stăpîn al vieţii mele, eu devenindu-I supus şi, prin urmare, purtîndu-I pecetea: Crucea, Sfînta Mirungere, un nume creştin şi însăşi rînduirea mea în tagma creştinilor, a robilor lui Hristos.
Am văzut, aşadar, că numele, în întregul său, are următoarele calităţi:
- reprezintă identitatea sufletului meu (prenumele);
- îmi certifică apartenenţa la un anumit arbore genealogic (numele de familie);
- mă introduce în Biserică, devenind membru deplin al categoriei creştinilor şi rob, de bună voie, al lui Hristos;
- îmi certifică implicit lepădarea de diavol şi de lucrările lui.
Oare cîţi dintre noi sîntem cu adevărat conştienţi de însemnătatea numelui nostru, avînd în vedere uşurinţa cu care ni-l punem pe tot felul de documente, garantînd astfel cu însuşi sufletul nostru adevărul celor scrise în actele respective ? Să nu uităm că vom avea de dat răspuns pentru orice rea întrebuinţare a darului primit la Botez.
Dar să revenim la buletinul de identitate. Dacă eu semnez acest document, înseamnă că adeveresc cu însuşi sufletul meu identificarea mea (a sufletului) cu cel descris de informaţiile respective.
Să vedem acum ce înseamnă a avea numărul 666 pe buletin.
După cum se ştie, buletinele de identitate nu poartă numele scris în detaliu, ci codificat sub forma unui număr denumit Cod Numeric Personal (CNP). Acest cod îmi este atribuit numai mie şi mă va însoţi toată viaţa. Are deci calitatea unui nume. Aşadar, oriunde în lume, în momentul folosirii cartelei, scannerul va afişa codul meu personal, adică numele meu codificat, identitatea codificată a sufletului meu şi, comparînd cu datele existente în memorie, mă va recunoaşte sub toate aspectele personalităţii mele. Însă acest cod numeric, CNP, pentru a putea fi uşor citit de echipamentele electronice, este codificat în sistem bar-code (cod de bare). Dintre toate tipurile de bar-code, iniţiatorii programului de îndosariere au ales cel mai controversat şi mai răspîndit tip de codificare: EAN-13, cod care cuprinde întotdeauna (fără schimbare) în structura sa, indiferent de identitatea persoanei, numărul 666 [Oare de ce slujitorii lui Antihrist au ales tocmai numărul 666? Desigur, un motiv este faptul că 666 reprezintă codificarea numelui stăpînului lor (vezi Apoc. 13, 18). Un alt motiv este însă profunda însemnătate naţională religioasă a numărului 666 pentru evrei, fiind, încă din timpurile măreţe ale domniei lui Solomon, un simbol al puterii şi al impunerii vasalităţii asupra altor popoare, inclusiv al supunerii lor economice: „Greutatea aurului care i se adusese lui Solomon într-un an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur.” (II Paralip. 9, 13)]. Aşadar, noul meu cod va fi alcătuit din două părţi: una este codificarea identităţii mele, a numelui meu, deci a sufletului meu, iar cealaltă este codificarea 666. Deschizînd însă Cartea Apocalipsei, vedem la capitolul 13 că 666 este „un număr de om”, deci codificarea unui nume de om – numele lui Antihrist!
Totodată, Scriptura numeşte numărul 666 uneori „semnul fiarei”, alteori „numele fiarei”, iar alteori „numărul numelui fiarei”. Citind însă cu atenţie versetul 17, observăm fără dificultate că toate aceste calităţi sînt la fel: „(…) decît numai cel ce are SEMNUL = adică NUMELE fiarei, = sau NUMĂRUL NUMELUI fiarei” (Apoc. 13:17). Deci lucrurile sînt limpezi: 666 are valoare de NUME: numele lui Antihrist! Se referă oare la arborele său genealogic, fiind deci partea „trupească” a numelui ? Nu, deoarece Scriptura spune că va fi din seminţia lui Dan (Fac. 49:16-17). Este oare un nume creştin ? Fiind Antihrist – nu poate fi creştin, ci cu totul satanic. Aşadar, la identitatea sufletului meu (reprezentată de codul meu personal) este adaugată identitatea sufletească a unei fiinţe satanice, luptătoare împotriva Domnului şi Stăpînului meu. Este „pecetluirea” sufletului meu cu o „pecete” străină de care mă lepădasem la Botez, cînd primisem adevărata pecete: pecetea Duhului Sfînt. Acum depinde de mine însumi ce pecete voi alege ca reprezentativă pentru sufletul meu. Că trebuie să aleg, nu există îndoială, căci „ce învoire este între Hristos şi veliar ?” (II Cor. 6:15). Deci, dacă eu încă mă consider creştin şi doresc mîntuirea, va trebui să aleg. Altfel, dacă voi semna buletinul de identitate şi-l voi accepta, înseamnă că voi accepta în sufletul meu, în identitatea mea, numele lui Antihrist, mă voi identifica cu el şi deci voi primi în sufletul meu duhul lui ! Iar acest pas îl putem privi ca o lepădare de Hristos !
Urmarea ? Harul de la Botez mă părăseşte, stingîndu-se în mine roadele Duhului Sfînt, iar numele meu ştergîndu-se prin aceasta din Cartea vietii, fiind trecut în Cartea morţii. În schimb, voi putea „beneficia”, cu ajutorul buletinului, de toate înlesnirile vieţii acesteia trupeşti, devenind rob de bună voie al „stăpînitorului lumii acesteia”. De altfel, lucrurile devin foarte clare dacă ne gîndim că, într-o lume în care controlul identităţii va deveni regula generală, singurul lucru pentru care nu voi putea întrebuinţa buletinul este pomenirea mea de la Sfînta Liturghie. Aşadar, Dumnezeu vrea să mă identific cu numele dăruit de El. În rest, diavolul mă vrea identificat cu el însuşi ori de cîte ori voi întrebuinţa vreun lucru material al lumii acesteia. În acest scop deja şi le-a ştampilat pe toate cu numele său (prin intermediul bar-code), pentru a nu rămîne nimic material care să nu-i aparţină. Acum însă, prin eliberarea acestor buletine, va deveni stăpîn şi pe sufletele noastre, cu liberul nostru consimţămînt, punîndu-şi pecetea pe suflet prin intermediul reprezentării materiale a acestuia: numele, sau „numărul numelui” (codul numeric personal).
Sperăm din tot sufletul că intervenţia aceasta să fie deplin înţeleasă de cititori, evitîndu-se astfel erori grave de genul; „eu voi primi buletinul cu 666, dar nu-mi pasă, ci fac o cruce pe el, merg la biserică şi-mi zic rugăciunea”.
Trebuie înţeles clar că simpla acceptare (de bună voie) a numărului 666 (în orice reprezentare a sa!) pe identitatea proprie înseamnă lepădare de Hristos şi, prin urmare, moartea veşnică ! Totul depinde de libera noastră alegere.
fragment din cartea„Apocalipsa 13 – Sfîrşitul libertăţii umane”, de inginer Mircea Vlad
Creştinii care au înţeles cu mintea şi cu duhul primejdia situaţiei privind buletinul de identitate cu cod numeric personal şi s-au întărit duhovniceşte, au posibilitatea să se lepede de buletinele de identitate ce conţin codul numelui nostru şi numărul antihristic 666 şi să primească aşa-numita „Forma numărul 9”, document alternativ buletinelor ce nu conţine numărul de identificare şi are putere juridică parţială recunoscută (şi aceasta doar pe teritoriul Republicii Moldova).
https://hristofor.wordpress.com/2009/11/05/prin-ce-anume-este-antihristic-buletinul-de-identitate-cu-cod/
100 MARI RUMÎNI DIN TOATE TIMPURILE
În 2006, Televiziunea Rumînă – TVR, a realizat un sondaj pentru a determina publicul larg să aleagă care au fost cei mai mari 100 rumîni din toate timpurile, după o versiune a show-ului TV britanic 100 de Mari britanici.
Seria rumînească, ”Mari rumîni” a fost titlul emisiunii produse de Televiziunea Rumînă sub forma unei campanii publice de identificare a celor mai mari rumîni din toate timpurile, pe baza votului exprimat de telespectatorii rumîni care au dorit să’și exprime preferințele prin internet, sms sau telefon.
În acest Top 100 sunt cuprinse atît persoane reale, cît și personaje imaginare (Bulă), care reflectă modul în care publicul a perceput acest sondaj.
Încheiat cu o dezbatere, la 21 octombrie, TVR a anunțat că ”cel mai mare rumîn al tuturor timpurilor” după votare a fost Ștefan cel Mare și Sfînt.
Să ne reamintim:
1. Ștefan cel Mare și Sfînt (1435-1504) – Principele Moldovei și’a cîștigat renumele în Europa pentru lunga rezistență față de turcii otomani
2. Carol I (1839-1914) – primul domnitor rumîn al dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen (1866-1914), primul rege al Rumîniei (din 1881) după ce țara și’a dobîndit independența deplină sub conducerea sa
3. Mihai Eminescu (1850 – 1889) – poet romantic târziu, considerat cel mai influent poet român
4. Mihai Viteazul (1558 – 1601) – Principele Țării Rumînești, principele Moldovei, și Principele Ardealului a fost primul care a reușit să conducă Țara Rumînească, Transilvania și Moldova (cele trei principate fiind în majoritate locuite de rumîni)
5. Richard Wurmbrand (1909-2001) – predicator creștin evanghelic luteran, autor și educator care a petrecut un total de 14 ani în închisoarea comunistă
6. Ion Antonescu (1882 – 1946) – Premierul și liderul Rumîniei în timpul celui de’al doilea război mondial
7. Mircea Eliade (1907 – 1986) – cercetător și profesor de istorie a religiilor, orientalist și romancier
8. Alexandru Ioan Cuza (1820 – 1873) – primul domnitor al Principatelor Unite ale Rumîniei după unirea Moldovei și Țării Rumînești în 1859; reformele sale au calea spre modernizarea Rumîniei
9. Constantin Brîncuși (1876 – 1957) – faimosul sculptor modern
10. Nadia Comăneci (1961 -) – gimnastă, cîștigătoare de cinci medalii olimpice de aur, iar primul care a primit un scor perfect de 10 într’un eveniment al gimnasticii olimpice
11. Nicolae Ceaușescu (1918 – 1989) – ultimul președinte comunist al Rumîniei
12. Vlad Țepeș (1431 – 1476) – Principele Țării Rumînești
13. Gigi Becali (1958 -) – politician și om de afaceri, proprietar al clubului de fotbal Steaua (FCSB)
14. Henri Coandă (1886 – 1972) – pionier de inventator și aerodinamică
15. Gheorghe Hagi (1965 -) – jucător de fotbal
16. Ion Luca Caragiale (1852 – 1912) – dramaturg și scriitor de povestiri
17. Nicolae Iorga (1871 – 1940) – istoric, scriitor și politician
18. Constantin Brîncoveanu (1654 – 1714) – Principe al Țării Rumînești
19. George Enescu (1881 – 1955) – compozitor și muzician
20. Gregorian Bivolaru (1952 -) – fondator al organizației de yoga MISA
21. Mirel Rădoi (1980 -) – jucător de fotbal
22. Corneliu Zelea Codreanu (1899 – 1938) – liderul unei mișcări naționaliste rumînești în anii ’30
23. Nicolae Titulescu (1882 – 1941) – diplomat, președinte al Societății Națiunilor
24. Ferdinand I al Rumîniei (1865 – 1927) – Regele Rumîniei în timpul primului război mondial
25. Mihai I (1921 – 2017) – ultimul rege al Rumîniei în perioada comunistă
26. Decebal (87 – 106) – ultimul rege al Geției înaintea cuceririi Romane
27. Traian Băsescu (1951 -) – politician, fost președinte al Rumîniei
28. Gheorghe Mureșan (1971 -) – jucător de baschet NBA
29. Ion I.C. Brătianu (1864 – 1927) – politician liberal, prim-ministru al României pentru cinci mandate
30. Răzvan Lucescu (1969 -), fotbalist și manager de club de fotbal
31. Nicolae Paulescu (1869 – 1931) – fiziolog, descoperitorul insulinei
33. Iuliu Maniu (1873 – 1953) – politician
33. Iuliu Hossu (1885 – 1970) – Episcop greco-catolic, victimă a regimului comunist
34. Emil Cioran (1911 – 1995) – filosof, scriitor și eseist
35. Avram Iancu (1824 – 1872) – lider al revoluției din 1848 în Ardeal
36. Burebista (? – 44 î.Hr.) – rege al geților
37. Maria de Rumînia (1875 – 1938) – Regina Rumîniei
38. Petre Țuțea (1902 – 1991) – filosof, victimă a regimului comunist
39. Corneliu Coposu (1914 – 1995) – politician, victimă a regimului comunist
40. Aurel Vlaicu (1882 – 1913) – inventator, pionier al aviației
41. Iosif Trifa (1888 – 1938) – preot ortodox, fondator al organizației creștine „Oastea Domnului” („Armata Domnului”)
42. Nichita Stănescu (1933 – 1983) – poet și eseist
43. Ion Creangă (1837 – 1889) – scriitor
44. Mădalina Manole (1967 – 2010) – cîntăreață pop
45. Corneliu Vadim Tudor (1949 – 2015) – politician, scriitor și jurnalist puternic naționalist; fondator și lider al partidului Rumînia Mare
46. Traian Vuia (1872 – 1950) – inventator, pionier al aviației
47. Lucian Blaga (1895 – 1961) – poet, dramaturg și filosof
48. George Emil Palade (1912 – 2008) – biolog celular, câștigător al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (1974)
49. Ana Aslan (1897 – 1988) – biolog, medic și inventator, autorul cercetării esențiale în gerontologie
50. Adrian Mutu (1979 -) – jucător de fotbal
51. Florin Piersic (1936 -) – teatru și actor de film
52. Mihail Kogălniceanu (1817 – 1891) – politician și istoric, prim-ministru al Principatelor Unite ale Rumîniei
53. Iancsi Korossy (1926 – 2013) – pianist de jazz
54. Dimitrie Cantemir (1673 – 1723) – Principe al Moldovei și cronicar
55. Ilie Năstase (1946 -) – jucător de tenis
56. Gheorghe Zamfir (1941 -) – muzician, cîntăreț la mai
57. Gică Petrescu (1915 – 2006) – compozitor și cîntăreț muzical, folcloric și pop
58. Elisabeta Rizea (1912 – 2003) – partizan anticomunist
59. Bulă (fictiv) – un personaj popular al bancurilor și glumelor rumînești
60. Amza Pellea (1931 – 1983) – teatru și actor de film
61. Matei Corvin (1443 (?) – 1490) – Regele Ungariei
62. Mircea cel Bătrân (1355 – 1418) – Principele Țării Rumînești
63. Titu Maiorescu (1840 – 1917) – critic literar și politician
64. Toma Caragiu (1925 – 1977) – actor de teatru și film
65. Mihai Trăistariu (1979 -) – cîntăreț pop
66. Andreea Marin (1974 -) – prezentatoare de emisiunii TV
67. Emil Racoviță (1868 – 1947) – biolog, speolog și explorator al Antarcticii
68. Victor Babeș (1854 – 1926) – biolog și bacteriolog timpuriu, unul dintre fondatorii microbiologiei
69. Nicolae Bălcescu (1819 – 1852) – lider al Revoluției Rumînești de la 1848
70. Horia-Roman Patapievici (1957 -) – scriitor și eseist
71. Ion Iliescu (1930 -) – primul președinte al Rumîniei după revoluția din 1989
72. Marin Preda (1922 – 1980) – romancier
73. Eugen Ionescu (1909 – 1994) – dramaturg, unul dintre inițiatorii teatrului absurdului
74. Dumitru Stăniloae (1903 – 1993) – preot și teolog ortodox
75. Alexandru Todea (1905 – 2002) – Episcop greco-catolic, victimă a regimului comunist
76. Tudor Gheorghe (1945 -) – cîntăreț și actor de teatru
77. Ion Țiriac (1939 -) – jucător de tenis și om de afaceri
78. Ilie Cleopa (1912 – 1998) – Arhimandrit ortodox
79. Arsenie Boca (1910 – 1989) – Preot și teolog ortodox oriental, victimă a regimului comunist
80. Bănel Nicoliță (1985 -) – jucător de fotbal
81. Dumitru Cornilescu (1891 – 1975) – Preot Ortodox, apoi preot protestant, a tradus Biblia în limba rumînă în 1921
82. Grigore Moisil (1906 – 1973) – matematician și pionier de calcul
83. Claudiu Niculescu (1976 -) – jucător de fotbal
84. Florentin Petre (1976 -) – jucător de fotbal
85. Marius Moga (1981 -) – compozitor și cântăreț de muzică pop
86. Nicolae Steinhardt (1912 – 1989) – scriitor
87. Laura Stoica (1967 – 2006) – cîntăreață pop și rock, compozitoare și actriță
88. Cătălin Hîldan (1976 – 2000) – jucător de fotbal
89. Anghel Saligny (1854 – 1925) – inginer
90. Ivan Patzaichin (1949 -) – canotaj cu apă plată care a câștigat șapte medalii olimpice
91. Maria Tănase (1913 – 1963) – cîntăreață de muzică tradițională și populară
92. Sergiu Nicolaescu (1930 – 2013) – regizor, actor și politician
93. Octavian Paler (1926 – 2007) – eseist
94. Soldatul Necunoscut – soldatul rumîn din mormîntul național al soldatului necunoscut
95. Ciprian Porumbescu (1853 – 1883) – compozitor
96. Nicolae Covaci (1947 -) – fondator al trupei rock Phoenix
97. Dumitru Prunariu (1952 -) – primul cosmonaut rumîn
98. Iancu de Hunedoara (c 1387 -. 1456) – Ioan de Hunedoara cunoscut și ca Iancu de Hunedoara a fost ban al Severinului între 1438-1441, voievod al Transilvaniei între 1441-1446, guvernator și regent al Ungariei între 1446-1453 și căpitan general al regatului între 1453-1456, mare comandant militar, tatăl regelui Matei Corvin.
99. Constantin Noica (1909 – 1987) – filozof și eseist
100. Badea Cîrțan (1849 – 1911) – un păstor care a luptat pentru independența rumînilor din Transilvania (apoi sub conducerea ungară din interiorul imperiului habsburgic).
Din lipsa unor criterii coerente de clasificare și prin faptul că alegerea s’a bizuit exclusiv pe bunul plac al telespectatorilor care au participat la vot, s’a ajuns la o listă problematică, disputabilă și contestabilă care a provocat sute de reacții și luări de poziție, care au crescut și mai mult succesul mediatic al respectivei emisiuni.
Așa se face că din lista noastră lipsesc nume marcante, fenomen posibil și la referendumuri în care se avansează întrebări nerelevante sau neatractive. Poate dacă printre criterii erau domeniile de activitate unde s’au făcut cunoscuți cei mai mari rumîni, iar lista propusă era de 150 sau de 200 de personalități atunci poate că din această listă nu ar fi lipsit:
ISTORIA NEAMULUI
101. Zamolxio (cca. 750-700 î.Hr.) Primul mare Rege al Geției, fondatorul religiei zamolxiene cunoscută prin credința în nemurire, ulterior zeificat
102. Deceneu (44 – 27 î.Hr.) a fost un rege get, filozof, astronom, sfătuitor al lui Burebista și cofondator al primului mare imperiu getic carpatic. Înaintea lui, în cadrul oficiului de mare preot, înțelept și sfătuitor, fusese Zeuta, iar, după el, Zamolxio.
103-105. Horia, Cloșca și Crișan sînt cei care au ridicat rumînii la rebeliune în timpul răscoalaei din 1784, numită și ”Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, constituindu’se într’o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrîngerilor feudale la care era supusă și care au scris o pagină în lupta pentru recîștigarea teritoriilor geto-rumînești de sub ocupație străină.
106. Tudor Vladimirescu a fost o figură emblematică pentru istoria Țării Rumînești la începutul secolului al XIX-lea, fiind conducătorul Revoluției de la 1821 și al pandurilor.
107. Miron Costin a fost un boier, diplomat, om politic și un important istoric al Principatului Moldovei.
108. Ion Neculce a fost un cronicar moldovean, mare boier, care a ocupat diferite funcții importante în perioada domniei lui Dimitrie Cantemir.
109. Alexandru Macedon (n. 20 iulie 356 î.Hr., Pella, Macedonia Antică (azi Grecia) – d. 10 iunie 323 î.Hr., Babilon, Macedonia Antică), cunoscut și sub numele Alexandru al III-lea al Macedoniei sau Alexandros III Philippou Makedonon, rege al Macedoniei la 20 de ani (336 î.Hr.-323 î.Hr.), a fost unul dintre primii mari strategi și conducători militari din istorie ai neamului getic. Cuceririle sale spectaculoase i’au făcut pe geții-macedoneni stăpîni ai Orientului Apropiat. La moartea sa, la vîrsta de 32 de ani, Alexandru era stăpînul celui mai mare imperiu cucerit vreodată. Alexandru Macedon a contribuit substanțial la răspîndirea civilizației elenistice în întreaga lume.
Deși Alexandru Macedon nu a trăit în Carpați el aparține istoriei neamului geto-rumînesc, alături de alte figuri antice, cum sunt și cele ale Troiei, regatului Odris (Tracia), Romei, dar și a altor regiuni europene.
TEATRU / FILM
SPORT
110. Simona Halep (1991, Constanța -) între timp (după 2006) și’a făcut un renume în tenisul mondial feminin și și’a cîștigat pe drept un loc în inimile rumînilor ocupînd timp de un an locul 1 mondial. La 7 octombrie 2017, în urma victoriei din semifinala cu Jeļena Ostapenko de la Openul Chinei din Beijing, Simona a devenit noul lider mondial al Clasamentului WTA, fiind prima jucătoare de tenis din Rumînia clasată pe locul 1 WTA și devenind a 25-a jucătoare din toate timpurile care a deținut această poziție. A cîștigat turneul de Grand Slam de la Roland Garros, după alte trei finale de Grand Slam: două la Roland Garros și una la Australian Open.
110. Virginia Ruzici este o fostă jucătoare profesionistă de tenis, actuală antrenoare, manager și comentator sportiv originară din Cîmpia Turzii. Devenind jucătoare profesionistă în 1975 a câștigat 14 titluri la simplu în cariera sa, incluzînd unul de Grand Slam, la Roland Garros în 1978.
111. Anghel Iordănescu a debutat ca fotbalist în 1968 în Divizia A unde a câștigat campionatul național cu Steaua în ’75-’76, ’77-’78 și Cupa Rumîniei în ’69-’70, ’70-’71, ’75-’76, ’78-’79. Are 64 de selecții în echipa națională unde a înscris 26 de goluri. A făcut parte din echipa naționala calificată în sferturile C.E. – 1972. În Divizia A a avut 317 prezențe și a marcat 156 de goluri. A ocupat locul 3 în 1976 și locul 2 în 1980 în clasamentul celor mai buni fotbaliști ai țării. Din 1984 a activat la echipa OFI Creta din insula Creta – Grecia. A debutat ca antrenor la Steaua București, în 1985, ca secund al lui Emeric Jenei. În această calitate, dar și ca jucător, și’a adus contribuția la cîștigarea Cupei Campionilor Europeni în 1986. În 1987 conduce Steaua la cîștigarea Supercupei Europei. Între 1987-1989 este antrenor principal la Steaua cu care cîștiga în această perioadă trei Cupe ale Rumîniei și trei titluri de campioană. A fost antrenor principal în ediția 1988-1989 cînd Steaua a jucat finala Cupei Campionilor Europei (0-4 cu AC Milan).
112. Mircea Lucescu este considerat unul dintre cei mai valoroși tehnicieni din istoria fotbalului rumînesc, deținînd recordul jocurilor conduse pe banca echipei naționale, 59. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul ”Meritul Sportiv” clasa a III-a, ”în semn de apreciere pentru participarea la Turneul Final al Campionatului Mondial de Fotbal din anul 1970 din Mexic și pentru întreaga activitate”. Ca antrenor, a obținut titluri și în campionatul Turciei cu Galatasaray în 2001-02 și Supercupa Europei, iar cu Beşiktaş în 2002-03 campionatul. După 2003 a antrenat echipa ucraineană Șahtior Donețk cu care a cîștigat campionatul în Ucraina și Cupa UEFA în anul 2009.
113-114. Nicolae Dobrin, Ilie Balaci fotbaliști celebri
115-116. Nicu Vlad (haltere), Lucian Bute (box)
MARI DUHOVNICI
Citește și: 600 DE SUPERSTIȚII LA ROMÂNI
https://thraxusares.wordpress.com/2019/04/23/100-mari-rumini-din-toate-timpurile/
Cine conduce lumea si România? Masoni, grupuri oculte, marile corporatii etc (pol59)
Să ai peste 25 de ani ( consider că la vârsta de 25 de ani ar trebui ca oricine să aibă creierul destul de copt), şi să nu fii încă perfect convins de faptul că lumea este condusă, de undeva din umbră (sau chiar pe faţă uneori), de nişte oameni foarte puternici (nu mulţi), plini de bani şi cu foarte mare influenţă, înseamnă una sau mai multe dintre următoarele variante:
1. Eşti retardat mintal la propriu, senil sau cu creierul incapabil să proceseze informaţie la un nivel acceptabil şi nu ai cum fizic-biologic-anatomic să pricepi ce se întâmplă în jurul tău;
2. Eşti neinteresat de acest subiect sau indiferent – motiv pentru care nu ai fost atent când s-a discutat despre aşa ceva în jurul tău, în mass-media, pe internet etc şi/sau nu te-a interesat să citeşti, să te documentezi pe acest subiect. Cei care nu sunt interesaţi de un asemenea subiect (deşi îi vizează direct şi are o influenţă incredibilă asupra propriei lor bunăstări), fac parte din acei români distruşi mental la capitolul “propria viaţă şi lumea în care trăiesc”
3. Esti atât de prost educat (ce înseamnă educaţie găseşti pe blog) încât nu poţi înţelege cum funcţionează astfel de lucruri – fie aveai sau ai ajuns să ai un IQ prea mic, fie pur şi simplu nu înţelegi cum funcţionează lumea în care trăim;
UPDATE ian 2015: Am sintetizat motivele pentru care românii nu pot vedea adevărul din jurul lor (realitatea REALĂ) AICI-click!
Legat de cine conduce lumea sunt importanţi următorii paşi:
1.Să ajungi să fii convins că LUMEA ESTE CONDUSĂ de grupuri oculte, din umbră, pe ascuns etc. (Populaţia globului nu a trecut încă nici măcar de acest prag; nici măcar popoarele civilizate nu au depăşit, ca popor, acest prag al conştientizării faptului că lumea e condusă NU de cei pe care îi votăm, ci de cele mai multe ori, PRIN ei)
2.Să ajungi să înţelegi CE VOR cei care conduc lumea din umbră. Pe scurt, aceştia vor: – control total al omenirii (masele de oameni să fie „sclavi” care muncesc pentru cei care conduc lumea – se întâmplă deja, masele de oameni să nu se răzvrătească niciodată și să stea cuminți la locul lor de „sclavi muncitori” etc), înavuţire şi mai mare cel puțin prin impunerea unei societăţi de consum şi prin exploatarea resurselor naturale mai ales din ţările lumii a 3-a (inclusiv România – vezi Roşia Montană, gaze de şist etc), impunerea unei „noi ordini mondiale” care să asigure acest control total.
3.Să ajungi să înţelegi CUM funcţionează acest proces de control al omenirii, prin care masele de oameni (peste 7 miliarde) sunt conduşi de către un grup restrâns (câteva sute de oameni) – pe scurt, sistemul funcționează cu ajutorul banilor (mulți foarte mulți bani), prin influență, prin șantaj sau mită, prin amenințare sau chiar eliminarea din peisaj a celor care se opun (vezi John F. Kennedy din câte am înțeles), prin manipulare în masă a populației globului, prin controlul produselor alimentare la nivel mondial, prin controlul comerțului (nu prea există la nivel mondial o piață concurențială reală, ci mai multe monopoluri), prin controlarea sistemului medical, prin controlarea cercetării și dezvoltării tehnologice și nu numai (lucrurile nou descoperite/inventate, care ar fi foarte importante pentru omenire, ajung la urechile/ochii publicului la mult timp după descoperire, sau nu ajung deloc din cauza intereselor mârșave ale celor care conduc lumea – de exemplu lipsa leacului pentru cancer – existența cancerului în populație este mai profitabilă pentru „elite”), prin controlarea mass-media, a băncilor, a educației, a internetului (încă nu de tot), a oamenilor politici, a locurilor de muncă etc etc etc etc etc. Alte detalii în textul meu de aici: Strategii de manipulare si prostire a oamenilor. Cum se controleaza masele (pol34)
4.Să ajungi să ştii (măcar în mare) CINE sunt cei care conduc din umbră lumea; (consider că CINE conduce este mai puţin importat decât CE VOR şi CUM ACŢIONEAZĂ); cine conduce lumea o să vedeți mai jos în ”piramida puterilor”.
5.Să ajungi să descoperi metode de contracarare a acestui fenomen – pentru a salva de sub influenţa celor care conduc din umbră, măcar ţara ta, măcar localitatea ta, măcar propria familie; două metode de contracarare a fenomenului ar fi: 1.pentru familia ta – deținerea unei ferme în proprietatea privată sau în asociație cu alte familii de bună credință și 2.pentru localitatea ta – existența unui om de bună credință (pe bune) în funcția de primar al localității respecive.
(Update oct 2012: puteți să urmăriți Ce-i cu noi? și pe Facebook AICI)
Există o serie de motive pentru care oamenii, în general, nu sunt interesaţi de astfel de lucruri, sau NU VOR/ NU POT să le înţeleagă, însă o să le explic altă dată. Până atunci, iată mai jos ce am primit pe mail (nu e nevoie să fiţi întru totul de acord – de exemplu faza cu statuia Europa nu e așa interesantă, dar în rest, cam aşa stau lucrurile), vedeți AICI niște relatări FOARTE INTERESANTE și pe înțelesul celor care au urechi să audă, ale lui Anghel Rugină despre grupul care controlează lumea din umbră. – citiți neapărat măcar această chestie și înțelegeți că așa stau lucrurile la nivel planetar (UPDATE 28 oct 2012: se pare că discuția respectivă nu era între Rugină și Tucă așa cum este prezentată situația acolo. Nu se știe exact cine a spus acele lucruri, dar le consider la fel de adevărate (chiar dacă n-are grad) și merită citite ca să vedeți cum stă treaba legat de cine-cum conduce lumea și România. Despre dezinformarea legată de Anghel Rugină-TUCĂ citiți AICI).
Atenție: pentru a afla cine conduce lumea și România, dacă plecați de la zero în acest ”domeniu”, nu vă așteptați ca în urma citiri unui singur text să știți totul despre tot. E ceva mai multicel de citit dacă vreți să înțelegeți calumea. Și este foarte bine că vreți asta. Nu vă descurajați! Citiți câte puțin când aveți timp, și curând veți avea o imagine formată despre cum stau lucrurile de fapt. Aveți câteva linkuri bune și în josul acestei pagini.
UPDATE ian 2015: Informațiile pe care le puteți citi în continuare au fost postate prin martie 2012 când creierul meu nu era prea copt în ceea ce privește Cine conduce lumea din umbră, motiv pentru care puteți și să nu le mai citiți, pentru că sunt amestecate haotic și nu vă vor convinge de nimic. Mai bine ignorați partea de mai jos și luați și citiți când aveți timp articolele selectate în lista cu CELE MAI IMPORTANTE ARTICOLE CE-I CU NOI?)
……….
UN OM INFORMAT VALOREAZĂ CÂT DOI ŞI ESTE MAI GREU DE MANIPULAT
TURNUL BABEL REVINE – MAI MULTE LIMBI O SINGURĂ VOCE
“Uniunea Europeană se îndreaptă spre un totalitarism care doreşte să devină o religie de stat, o religie ateistă, nihilistă … o religie, care va deveni obligatorie pentru toţi.”
Planul ocult de cucerire a Europei se desfăşoară sub ochii noştri şi cu acceptul nostru. Al III-lea Război Mondial are loc chiar acum. Nu cu tunuri, ci cu vorbe. Nu cu armate ci cu aşa-zişii “politicieni” corupţi. Vrem sau nu, ne opunem sau nu, în final Europa va fi cucerită.
Ce se întâmplă? Ce reprezintă de fapt Uniunea Europeană?
Uniunea Europeană este un proiect conceput încă de la începuturile sale ca promovând interesele unei elite industrial/financiare în aşa fel încât să “scape” de sub controlul naţional. Ideea fundamentală a Comunităţii Europene a fost să se erodeze puterea şi autoritatea statelor naţionale tocmai pentru a se da frâu liber acestor interese industrial-financiare.
În anii 1980 Consiliul European a pus în circulaţie un afiş interesant, înfăţişând Turnul Babel (reprodus după o pictură din 1563 a pictorului flamand Peter Brueghel cel Bătrân). O macara în jurul căreia se văd nişte muncitori, stelele Uniunii Europene precum şi sloganul “Mai multe limbi, o singură voce”, completează imaginea.
Semnificaţia este cât se poate de clară: construirea unui nou turn Babel a început în forţă.
Babel era un oraş unde întreaga omenire era unită, toţi oamenii vorbind o singură limbă. Turnul Babel nu era construit pentru a aduce slavă lui Dumnezeu, ci era dedicat unei religii false. Însă Dumnezeu (scris în ebraică YHWH; tradus în română ca Yahweh, Iehova, sau cel mai adesea, Domnul), văzând că oamenii păcătuiau împotriva lui, le-a încurcat limbile şi a împrăştiat oamenii pe tot Pământul).
Turnul EuroBabel cum a fost supranumit, chiar a fost construit la Strasbourg şi în el se găseşte acum Parlamentul European. Clădirea a fost inaugurată în 1999.
Edificiul din Strasbourg este locul şi unui alt simbol păgân adoptat de UE, pe unul din pereţii interiori fiind zugrăvită răpirea Europei de către Zeus. Potrivit legendei greceşti, Zeus a dorit să se înfrupte din nurii prinţesei feniciene Europa. Ca să îi intre în graţii, el s-a transformat într-un taur de o frumuseţe răpitoare şi a îngenuncheat la picioarele tinerei. Aceasta s-a urcat pe taur, care a plonjat în apă, a înotat până în insula Creta, răpind-o pe frumoasa prinţesă. “Cine nu-şi cunoaşte istoria, riscă să o repete”. Pentru cei avizaţi, actualitatea clasicului dicton sare în ochi atunci când privim similitudinile dintre mitul fondator al Europei şi naşterea modernă a Uniunii Europene. Potrivit legendei, acum 4500 de ani, minciuna, seducţia şi violul au fost armele folosite de Zeus, travestit într-un taur alb, pentru a pune mâna pe frumoasa prinţesă feniciană Europa. Astăzi, aceleaşi metode – secretomania, dirijismul dim umbră şi violul conştiințelor-, sunt utilizate de “arhitecţii” proiectului european pentru a ispiti un întreg continent şi a-l face să cadă în braţele celui care va fi echivalentul contemporan al tatălui păgân al zeilor antici.
Semnificaţia statuii este următoarea:
– populaţia vede o Europă frumoasă şi mândră călare pe un taur puternic (o economie puternică).
– de fapt taurul îl reprezintă pe ZEUS (masonii) care prin minciuna şi înşelătorie pun mâna pe Europa şi o răpesc. De menţionat faptul că Europa s-a lăsat păcălită şi de bună voie s-a urcat pe taur (ţările Europei de bună voie au intrat în comunitate).
UE, cel mai “grandios” şi mai “democratic” proiect din istoria modernă a omenirii, aşa cum este caracterizat de liderii continentului, e în realitate opera unei elite oculte, care a construit pas cu pas, din umbră, edificiul european.
Scena seducerii este pictată şi la Bruxelles, pe bolta celuilalt sediu al Parlamentului European, pe o suprafaţă de trei ori mai mare decât mărimea naturală a personajelor. Mai mult, europenii care vizitează capitala UE se pot “delecta” privind statuia plasată chiar în faţa sediului Consiliului European, în care Europa este înfăţişată călărind taurul zeiesc.
Acest simbol este reprodus şi pe timbre, cum a fost cel emis cu ocazia alegerilor parlamentare din Marea Britanie, în 1979, sau pe moneda euro comemorativă pusă în circulaţie în Italia, unde Europa, aşezată pe taur, este reprezentată ţinând în mână un stilou şi Constituţia Europeană. Nici nu se putea găsi ceva mai “sugestiv”.
DEJA TOATE ACESTEA SE ÎNTÂMPLĂ
Europa nu a putut fi cucerită prin razboi dar va fi cucerită prin mijloace economice şi financiare. Enorma presiune financiară la care este supusă România în momentul de faţă nu are alt scop decât cucerirea ei. Când nu mai ai frontiere, nu mai ai monedă naţională, nu mai ai armată, ţi-au distrus industria şi agricultura, sistemul de învăţământ şi de sănătate, ţi s-au furat toate resursele şi eşti obligat să te supui legilor comunităţii europene, eşti deja cucerit.
Traian Băsescu ştia acest lucru în momentul când România semna acordul cu FMI. În mai 2010 referindu-se la programul FMI, Băsescu declara: “Traian Băsescu: Acest program ne menţine suveranitatea. Ţările care sunt în mare dificultate financiară cedează mare parte din suveranitate.” În iulie 2010 “Angela Merkel propune ca ţările-membre UE care fac excese bugetare să-şi piardă suveranitatea.” Deci întâi ne îndatorează prin acordul cu FMI fluturând ideea că luăm împrumut ca să putem plăti pensiile şi apoi ne preiau suveranitatea şi ţara va fi practic condusă de “investitorii care vor cumpăra obligaţiunile statului respectiv”. Ce va urma? Putem să ne dăm seama din declaraţia lui Rocco Buttiglione, fost candidat nominalizat de preşedintele Comisiei Europene: “Uniunea Europeană se îndreaptă spre un totalitarism care doreşte să devină o religie de stat, o religie ateistă, nihilistă … o religie, care va deveni obligatorie pentru toţi.” SISTEMUL este atât de bine conceput încât s-a gândit şi la cei săraci, la CEI CE VOR SĂ SE REFUGIEZE în păduri, să evadeze şi să fugă de controlul total. Astfel LEGEA 171/2010: prevede că nu doar copacii sunt ai statului în PĂDURI, ci şi ciupercile, murele, perele pădureţe, plantele medicinale, peştele din apele de munte, din crescătorii, bălţi şi iazuri din fondul forestier, răşina etc., iar recoltarea lor constituie contravenţie şi se pedepseşte. (Vezi Legea 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial 513 din 23 iulie 2010).
Va urma desfinţarea parlamentelor naţionale, desfiinţarea funcţiei de şef al statului (probabil vor mai fi 1 sau 2 alegeri prezidenţiale şi gata). – Va exista un singur parlament, cel european şi un singur preşedinte al Europei. – La noi va fi numit probabil un guvernator, iar ţara va ajunge o anexă a marilor puteri. – Pentru ca suveranitatea ţării să poată fi transferată cât mai uşor către cei ce vor conduce în final întreaga lume, este necesar ca statul să fie cât mai suplu iar funcţiile lui să fie reduse la minim. De aceea e nevoie de concedieri masive în sistemul bugetar, de vânzarea tuturor activelor de stat şi desfinţarea serviciilor publice, învăţământ, sănătate etc. Toti conducatorii pe care i-am avut de la aşa-zisa Revoluţie încoace ne-au trădat şi ne-au vândut. Argumente referitoare la cele prezentate mai sus încep să vină din ce în ce mai multe şi într-un ritm accelerat, ceea ce înseamnă că am intrat deja în zona periculoasă în care destinele noastre ale fiecăruia vor fi pentru un timp în mâna celor care fac aceste jocuri şi noi nu avem cum interveni. Trecerea aceasta forţată prin tumultul istoric pe care îl trăim se va lăsa şi cu victime colaterale, aşa că cine rezistă şi scapă e bine, iar cine nu…asta e… Lupta împotriva populaţiei se duce pe toate planurile: religios, politic, economic, financiar, social, cultural, mediatic, medical. Scopul final este reducerea populaţiei globului sau înrobirea ei, eliminarea clasei de mijloc (va exista doar un grup elitist de bogaţi care vor conduce lumea şi restul populaţiei vor fi săraci şi supuşi) şi instaurarea Noii Ordini Mondiale în care un Guvern Mondial unic va conduce şi controla toată planeta. În mod normal, informaţiile probate şi argumentate, prezentate mai sus, precum şi o mulţime de alte informaţii de acest tip, ar trebui să reprezinte ştiri de primă mână pentru mass-media. Şi totuşi televiziunile şi presa în general nu suflă o vorbă despre aceste lucruri. Nici măcar să fie prezentate ca fapt divers sau curiozităţi. Nu v-aţi întrebat de ce? Populaţia este masiv dezinformată prin mass-media. Niciodata nu o să aflaţi aceste lucruri privind la televizor.
Piramida puterii la nivel mondial
Şi încă o schema a puterii globale preluată de AICI:
Întemeierea Uniunii Europene prin fraudă Actul de întemeiere al Uniunii Europene s-a bazat pe o fraudă grosolană, fiind una dintre cele mai mari operaţiuni de manipulare colectivă din istoria omenirii. Tratatul de la Roma, semnat în urmă cu o jumătate de secol, a fost de fapt un document cu pagini goale, parafat cu mare pompă de lideri care au interpretat magistral commedia dell’arte pusă în scenă în capitala Italiei. Dezvăluirile şocante făcute de unul dintre protagoniştii ceremoniei desfăşurate la 25 martie 1957 au confirmat cele mai sumbre temeri ale celor ce văd în proiectul construcţiei europene materializarea unei utopii pentru subiecţii expuşi consecinţelor acesteia. Existenţa atâtor momente controversate în procesul de constituire a Uniunii Europene, marcat de la punctul zero şi până în prezent de fraude, conspiraţionism şi eludarea regulilor democratice naşte în mod legitim următoarea întrebare: ce forţe se află la cârma proiectului UE şi ce scopuri sunt urmărite? Un posibil răspuns la această întrebare este dat de prestigiosul istoric César Vidal, potrivit căruia, pentru a înţelege ce se întâmplă în Europa trebuie luat în considerare fenomenul francmasoneriei. În cartea “Masonii: Istoria celei mai puternice societăţi secrete”, apărută la editura Planeta, 2005, Vidal documentează rolul discret dar imens jucat de francmasoni în formarea Uniunii Europene. Spre exemplu, istoricul spaniol afirmă că “proiectul Constituţiei Europene a fost elaborat de un francmason, Valéry Giscard D’Estaing” (fost preşedinte al Franţei în perioada 1974-1981, preşedintele Convenţiei Europene care a redactat textul tratatului constituţional – n.a.), că “masonii controlează Internaţionala Socialistă şi s-au infiltrat puternic în partidele de dreapta” şi că aceştia exercită “o influenţă masivă în lumea comunicaţiilor şi în special în educaţie, justiţie şi forţele armate.” Referirile privind rolul jucat de Valery Giscard d’Estaing în geneza tratatului UE şi-au găsit o confirmare şi în mărturiile celebrului fost dizident sovietic, Vladimir Bukovsky, care a avut acces la arhivele Partidului Comunist al URSS. Într-o alocuţiune rostită în acest an la Bruxelles, Bukovsky a dezvăluit că, în ianuarie 1989, o delegaţie a Comisiei Trilaterale (organizaţie privată care grupează aproximativ 300-350 dintre cei mai influenţi lideri politici şi economici ai planetei), formată din ex-premierul japonez Yasuhiro Nakasone, ex-preşedintele francez Valéry Giscard d’Estaing, bancherul american David Rockefeller şi fostul secretar de stal al SUA, Henry Kissinger, s-a întâlnit cu Mihail Gorbaciov pentru a-l convinge că URSS trebuie să se integreze în marile instituţii financiare ale lumii, GATT, FMI şi Banca Mondială. Potrivit lui Bukovsky, la un moment dat Giscard d’Estaing a luat cuvântul şi i-a spus lui Gorbaciov: “Domnule preşedinte, nu pot să vă spun exact când se va întâmpla – probabil într-un interval de 15 ani – dar Europa va fi un stat federal şi trebuie să vă pregătiţi pentru aceasta.” Bukovsky nu şi-a putut reţine uimirea faţă de capacităţile profetice ale lui d’Estaing:”Asta se întâmpla în ianuarie 1989, într-o vreme în care tratatul de la Mastricht din 1992 nici măcar nu fusese schiţat. Cum de ştia Giscard d’Estaing ce se va întâmpla în următorii 15 ani? Şi, surpriză-surpriză, cum de a devenit autorul constituţiei europene în 2002-2003? Iată o întrebare foarte bună. Miroase a conspiraţie, nu-i aşa?”
În toamna anului 2004, un imens scandal bulversa scena politică europeană. Rocco Buttiglione, candidatul nominalizat de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, pentru portofoliul Justiţiei, Libertăţii şi Securităţii, era respins de una din comisiile Parlamentului European, pe motiv că este mult prea conservator. În viziunea grupurilor euro-parlamentarilor socialişti şi ecologişti, “vina” lui Buttiglione, un catolic practicant, a fost afirmaţia făcută în cadrul audierilor cum că homosexualitatea este un păcat. Confruntat cu opoziţia furibundă a majorităţii Parlamentului European, care a ameninţat cu un vot de blam la adresa întregii Comisii, Barroso a retras candidatura lui Buttiglione. În locul acestuia, Italia l-a nominalizat pe ministrul de externe Franco Frattini, şi se părea că toate controversele vor fi date repede uitării. Înainte însă de a pleca de la Bruxelles, Buttiglione a aruncat bomba, acuzându-l pe înlocuitorul său de apartenenţă la o societate secretă. În momentul felicitării pentru candidatura lui Frattini la postul de comisar european, politicianul creştin-democrat a afirmat: ”Sper ca audierile lui să meargă bine şi nimeni să nu îl întrebe dacă este francmason. Dacă vor face aceasta nu va fi decât repetarea aceleiaşi injustiţii care mi s-a făcut şi mie”. Ulterior, în cadrul unei dezbateri desfăşurate la Milano, Buttiglione a spus că principiul după care funcţionează instituţiile europene este “Afară cu creştinii, înăuntru cu francmasonii” (ştirea în engleză AICI). Declaraţiile lui Buttiglione au atins un subiect-tabu în mass-media oficiale, deşi la nivelul elitelor politico-economico-financiare acesta face parte din categoria “secretul lui Polichinelle”, adică a acelor realităţi pe care toată lumea le cunoaşte, dar aproape nimeni nu vorbeşte în public despre ele. Cu alte cuvinte, marea “taină” a procesului de construcţie a Europei Unificate este paternitatea sa masonică, recunoscută cu mândrie chiar de arhitecţii din umbră ai edificiului UE.
BONUS – cele 10 mari corporații care controlează cam toată piața comercială mondială – apăsați pe poză pentru a se mări:
Cele 10 mari corporații care controlează produsele
BONUS 2 ( SURSA AICI ) – Nişte poze interesante cu liderii mondiali PRIN care este controlată planeta:
NEW WORLD ORDER
“One World Socialist” Organizations – U.S. Democratic Party – Federal Reserve – Goldman Sachs – CRIME, INC. – Bilderberg – Council on Foreign Relations – United Nations – Trilateral Commission – Microsoft – Google – Apple – More
Instrumente ale celor care conduc lumea din umbra
HERE’S ONE FOR THE PHOTO ALBUM: Obama seems extremely pleased to be photographed surrounded by socialists, communists and terrorists… so much so, he gave the “thumbs up”. Communist Obama and Communist Russian President, Dmitri Medvedev, celebrate after agreeing on how to transform the world into a one big socialist planet via G20 financial reforms. Hugging them both is Socialist Italian Prime Minister Silvio Berlusconi, who has an extensive record of and criminal allegations, including mafia collusion, false accounting, tax fraud, corruption, sex with a minor, and bribery of police officers and judges. Summit host and socialist UK Prime Minister, Gordon Brown, said the deal heralded a “New World Order”.
Also shown: Communist China’s President, Hu Jintao; Socialists International member and South Africa’s President, Kgalema Motlanthe; Prince Saud Al Faisal of Saudi Arabia (country source of fifteen 9/11 terrorists); Ethipoian socialist, terrorist and NEPAD head, Meles Zenawi; Turkey’s domineering, anti-secularist and Islamic Extremist Prime Minister, Recep Tayyip Erdogan; and Thailand’s Prime Minister and Democrat, Abhisit Vejjajiva, who ascended to power during the 2009 global economic crisis and may be forced from office due to dual citizenship (like Obama).
WHY IS THE U.S. LINKING ITS ECONOMY TO G20 COUNTRIES?
Mai multe detalii AICI
Lista de instituţii de rang internaţional prin care se controlează lumea (în lucru) (este bine să realizăm de fiecare dată când auzim ceva despre aceste instituţii că sunt coordonate de această ocultă mondială):
Private federal reserve – Rezerva federală a SUA
FMI
Banca Mondială
World trade organisation (WTO) – Organizaţia mondiala a comertului
Comisia Europeană
World Health Organisation – Organizaţia Mondială a Sănătăţii
Banca reglementărilor internaţionale (BRI)
Grupul Bilderberg
Clubul de la Roma – membrii români ai Clubului de la Roma aici: http://www.clubofrome.ro/arcor/aboutus.php
Institutul regal pentru afaceri internaţionale
Comisia Trilaterală
Council on Foreign Relations (CFR) – Consiliul pentru Relaţii Externe
ONU (United Nations)
NATO
Goldman Sachs
(Microsoft – Google – Apple -Facebook-IBM şi mulţi alţii)
ALTE DETALII PE ACEST SUBIECT:
19 mai 2014: SFÂRŞITUL PROGRAMAT AL DEMOCRAŢIEI: Puterea a trecut în alte mâini – Acest sistem este versiunea modernă a sclavagismului. Beneficiarii timpului furat salariaților sunt întreprinderile, precum și statul, atâta timp cât banii luați prin impozite și taxe nu sunt folosiți în interesul general.
25 oct 2013: Uneltele de la Bucuresti ale vicontelui Etienne D. Bilderberg
11 aug 2013: Ritual masonic filmat cu camera ascunsă
23 iulie 2013: VIDEO Toate razboaiele sunt ale bancherilor // ALL WARS ARE BANKERS WARS (2013)
28 iunie 2013: Bilderberg 2013 – lista participanţilor. Familiile care conduc lumea din umbră
24 iunie 2013: Masoneria in Statele Unite ale Americii, preludiul puterii absolute (despre cum a făcut Rotschild avere de mii de miliarde de dolari)
20 iunie 2013: Guvernul Mondial – între conspirație și adevăr
10 iunie 2013: Deconspirarea conspirațiilor și trecerea de la teorie la practică! – întrunirea Bilderberg 2013, viitorul României
3 iunie 2013: Reuniunea Puternicilor Planetei – GRUPUL BILDERBERG în Marea Britanie (iunie 2013)
2 iunie 2013: Teoria conspiraţiei sau adevărul ascuns ?
2 iunie 2013: Who Runs The World? Solid Proof That A Core Group Of Wealthy Elitists Is Pulling The Strings
10 mai 2013: Francmasonii îl influenţează pe unul din cei mai puternici conducători din Europa. “Este fără PRECEDENT”
6 mai 2013: SFÂRŞITUL LIBERTĂŢII UMANE
1 mai 2012: Cine conduce lumea – Piramida puterii + VIDEO + documentar
24 aprilie 2013:Merkel: Statele din zona euro trebuie să fie pregătite să cedeze din suveranitate
23 aprilie 2013: Bruxelles-ul, adevărata putere
1 martie 2013: Apariția Guvernului Mondial
Lagărul electronic – un nou pas
De ce nu sunt interesați românii de Noua Ordine Mondială
Altceva interesant AICI – e axat si pe religie, dar puteţi ignora asta dacă nu aveţi nicio treaba cu religia (Manifest adevarul.tk şi Pliant Greve si Manifestatii)
Citiţi AICI detalii super interesante despre grupul Bilderberg spuse de un membru sub anonimat
Detalii despre Guvernul Mondial din Umbră – care se ascunde în spatele Masoneriei “exterioare”
Masoneria din Republica Moldova (încă nu aşa dezvoltată ca în Româna, dar interesant articol)
24 feb 2013: Grupul Bilderberg se reuneste si anul acesta in SUA, Chantilly
28 feb 2013: Secretomania și conspiraționismul ca profesii! (thinkagain.ro)
Alte texte si filmuleţe interesante pe http://oasteadigitala.com/
Citește neapărat (dacă n-ai citit deja, pentru că explică frumos şi pe înţelesul oricui) textul cu relatările despre grupul din umbră care controlează tot: Anghel Rugină despre adevăraţii conducători ai lumii (UPDATE 28 oct 2012: se pare că discuția respectivă nu era între Rugină și Tucă așa cum este prezentată situația acolo. Nu se știe exact cine a spus acele lucruri, dar le consider la fel de adevărate (chiar dacă n-are grad) și merită citite ca să vedeți cum stă treaba legat de cine-cum conduce lumea și România. Despre dezinformarea legată de Anghel Rugină-TUCĂ citiți AICI).
Emilian, 3 sept 2012, ceicunoi.wordpress.com
https://ceicunoi.wordpress.com/2012/09/03/cine-conduce-lumea-si-romania-masoni-grupuri-oculte-marile-corporatii-etc-pol59/
Trădarea de-a lungul istoriei – Top 7 cei mai mari trădători. Trădarea la români
Trădarea de-a lungul timpului, din Antichitate şi până astăzi, a fost/ este un fenomen omniprezent, a adus în prim plan personaje duplicitare, multe dintre ele celebre sau devenite celebre tocmai prin acţiunile lor şi care, adeseori, au schimbat cursul istoriei.
La modul cel mai general, trădarea înseamnă a înșela în mod voit și perfid încrederea cuiva, săvârșind acte care îi sunt potrivnice, pactizând cu dușmanul, înseamnă a fi neloial față de cineva sau de ceva.
Este întotdeauna o “relaţie în trei” – trădător, trădat şi cel care profită de trădare – şi o acţiune în două “acte” – momentul negării și al despărțirii și apoi alianța cu „beneficiarul” trădării. Trădarea se asociază constant cu dezertarea, minciuna, secretul şi se opune, inevitabil, încrederii, loialităţii, fidelităţii. Au fost situaţii în care unii trădători şi-au vândut ţara unor puteri străine pentru secole. Iată un top 7 cei mai mari trădători din istorie, implicit cele mai răsunătoare acte de trădare:
Trădarea de-a lungul istoriei – Ephialtes din Trachis
În anul 480 i.Hr., în împrejurările celebrei lupte de la Termopile (un defileu îngust, din partea central-estică a Greciei, la 137 kilometri de Atena), dintre greci (mai exact spartanii, conduşi de regele Leonidas) şi perşi (conduşi de regele Xerxes), a avut loc una dintre cele mai răsunătoare trădări din istorie.
Deşi cu o armată mai puţin numeroasă decât a perşilor, grecii au rezistat eroic, timp de şapte zile, împiedicând înaintarea armatelor duşmane, până în momentul în care Ephialtes, un pastor local, în speranţa obţinerii unei mari recompense, i-a arătat lui Xerxes o scurtătură care ducea chiar în spatele armatei greceşti.
Perşii i-au înconjurat pe greci, i-au învins pe moment (pentru că, mai târziu, armata persană a fost învinsă la Salamis), dar Ephialtes nu a primit niciodată recompensa promisă. A fugit ca să scape de furia spartanilor. A fost omorât zece ani mai târziu şi se pare că cel care l-a omorât pe trădător a fost răsplătit de greci, după cum consemnează Herodot în scrierile sale. De la acest moment istoric, cuvântul “Ephialtes”, în limba greacă, a devenit sinonim pentru “coşmar”.
Gaius Cassius Longinus, Marcus Brutus şi complotul pentru uciderea lui Iulius Cezar
Gaius Cassius Longinus (n.85 i.Hr. – d. 42 i.Hr.) a fost un senator roman, cel care a coordonat complotul pentru uciderea lui Iulius Cezar, om politic şi general, care a avut un rol esenţial în lichidarea democraţiei în Republica Romană şi in instaurarea dictaturii. Iulius Cezar este cel care s-a proclamat dictator pe viaţă (Dictator Perpetuus), în urma unui război civil în care a ieşit învingător.
Înaintea unei campanii militare în Dacia şi, apoi, în Parthia (al Treilea Imperiu Persan), opozanţii lui Iulius Cezar, mulţi dintre ei graţiaţi chiar de Cezar şi avansaţi în carieră, s-au gândit că trebuie să se grăbească în îndeplinirea planului şi au hotărât să acţioneze cu ocazia întrunirii Senatului, la Idele lui Marte (15 martie, anul 44 i.Hr.). Legendele spun că un prezicător chiar îl avertizase pe Iulius Cezar “să se feresca de Idele lui Marte”.
În ziua întrunirii Senatului, Iulius Cezar a fost asasinat, cu 23 de lovituri de pumnal de către un grup de senatori, în fruntea lor aflându-se Gaius Cassius Longinus şi Marcus Brutus. Despre Brutus, unele surse istorice susţin că ar fi fost chiar fiul nelegitim al lui Iulis Cezar. De acest act de trădare se leagă şi celebra zicere a lui Iulius Cezar, ultimele cuvinte pe care le-ar fi rostit înaintea morţii fiind: “Şi tu, Brutus?” sau “Şi tu, Brutus, fiul meu?”.
Iuda – trădarea “fondatoare”
Iuda Iscarioteanul (sec I d.Hr.) a fost unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Iisus. A devenit, nu numai în istoria religiei, ci şi în general, un simbol al trădării. El este cel care l-a trădat pe Iisus pentru 30 de arginţi, când, potrivit Evangheliei după Matei, înaintea Cinei cea de Taină, Iuda s-a învoit cu marii preoţi să-l predea pe Iisus, în schimbul a 30 de monede de argint. Iar gestul care le-a dezvăluit soldaţilor identitatea lui Iisus a fost un sărut – “Sărutul lui Iuda”.
Unele surse (Evanghelia după Matei) spun că Iuda ar fi regretat gestul şi, după răstignirea lui Iisus, ar fi aruncat monedele şi s-ar fi spânzurat. După alte surse (Evanghelia după Iuda/ Evanghelia despre Iuda), Iuda ar fi fost discipolul care ar fi înţeles cine este, în realitate, Iisus şi că, dându-l pe mâna autorităţilor, ar fi făcut voia Mântuitorului, eliberându-l de trup, pentru a se înălţa la cer. Este şi motivul pentru care unii istorici numesc trădarea lui Iuda “Trădarea fondatoare”.
Trădarea de-a lungul istoriei – Guy Fawkes
Guy Fawkes este un englez (n. 1570 – d. 1606), membru al unei grupări de catolici restauraţionisti, din Anglia, care a făcut parte din ceea ce s-a numit “Complotul prafului de puşcă” (1605) – o tentativă de asasinat împotriva regelui Iacob I al Angliei şi Scoţiei, condusă de un anume Robert Catesby, scopul fiind înlăturarea guvernării protestante.
Planul era ca Parlamentul să fie aruncat în aer, în timp ce regele şi nobilimea protestantă se aflau în interior, iar Guy Fawkes a fost cel care trebuia să vegheze cele 36 de butoaie de praf de puşcă şi să le aprindă când va veni momentul. Cumnatul unuia dintre conspiratori a primit însă o scrisoare de avertizare să nu se prezinte la şedinţa Parlamentului din 5 noiembrie, iar acesta a avertizat autorităţile care l-au descoperit pe Guy Fawkes păzind butoaiele cu praf de puşcă.
Sub tortura, Fawkes a dezvăluit numele complicilor săi şi toţi au fost executaţi pentru înaltă trădare la data de 31 ianuarie 1606. Şi astăzi, englezii comemorează, la data de 5 noiembrie, complotul, printr-o festivitate în cadrul căreia o păpuşă numită “Fawkes” este arsă ritualic.
Trădarea de-a lungul istoriei – Talleyrand
Despre Talleyrand (1754 – 1838), om politic francez, deoarece i-a trădat pe toţi stăpânii săi, s-a spus că “i-a vândut pe toţi cei care l-au cumpărat”. Aşa se explică faptul că a rămas la putere sub toate regimurile pe care le-a slujit şi apoi le-a trădat.
Aparţinând unei familii nobile, s-a orientat iniţial spre o carieră ecleziastică (un defect la piciorul drept impiedicându-l să intre în armată), de care s-a folosit pentru lansarea în lumea politică, jocurile puterii atrăgându-l cu mult mai mult.
În timpul Revoluţiei Franceze (1789) a abandonat interesele bisericii. In misiunea diplomatică din 1790, când a fost trimis să convingă Anglia să nu se alăture coaliţiei europene, care punea în pericol Revoluţia Franceză, a eşuat, fiind suspectat că nu a urmărit interesele ţării sale, ci propriile interese. Chiar şi englezii l-au considerat indezirabil, iar când au fost descoperite documente din care rezulta că regele Ludovic al XVI-lea îi dăduse misiunea de a lupta pentru menţinerea monarhiei, Talleyrand a fost nevoit să aleagă exilul, în 1794.
“Un hoț, un laș, un om fără credință”…
Talleyrand a revenit în Franţa, în 1796, hotărât să facă avere. A fost numit ministru al Afacerilor Externe şi a fost nelipsit din jocurile politice. A intuit potenţialul politic al lui Napoleon Bonaparte, de care s-a apropiat treptat, sprijinindu-l pentru a accede la putere şi să se proclame împărat. Ulterior, negocierile secrete ale lui Talleyrand cu Rusia şi Austria, campania dezastruoasă a împăratului în Spania, intrigile lui Talleyrand şi alte disensiuni, l-au făcut pe Napoleon să răbufnească la sfârşitul unei şedinţe de Consiliu, adresându-se fostului său “om de încredere”, în realitate un trădător: “Ești un hoț, un laș, un om fără credință; nu ai crezut în Dumnezeu; toată viața ai eșuat în toate îndatoririle tale, ai înșelat, ai trădat pe toată lumea; nu este nimic sacru pentru tine; l-ai vinde şi pe tatăl tău. Te-am copleşit cu averi și eşti capabil de orice împotriva mea”.
Nu mult după această împrejurare, saloanele din Paris au devenit scena unui război secret între adepții lui Napoleon, pe de o parte, Talleyrand și prietenii săi, pe de altă parte, un război în care cuvintele şi inteligenta vicleană a lui Talleyrand erau “artilerie” și în care conducătorul Europei era aproape întotdeauna bătut” – după cum consemnează, în “Memoriile” sale, Joseph Fouché, ministru al Poliţiei, în timpul lui Napoleon Bonaparte.
Talleyrand a rămas în viaţa politică până spre sfârşitul vieţii, fără a-şi dezminţi vreodată firea duplicitară. Spre finalul vieţii a dorit să revină în viaţa bisericească. Vaticanul i-a solicitat o retractare în scris a tuturor păcatelor sale, ceea ce Talleyrand a făcut într-un târziu, obţinând iertarea din partea Vaticanului doar cu câteva ore înainte de a muri.
Trădarea de-a lungul istoriei – Ethel și Julius Rosenberg
Ethel și Julius Rosenberg sunt doi cetăţeni americani, evrei de origine, soţ şi soţie, condamnaţi la moarte, în celebrul şi controversatul Proces Rosenberg, din anii 1950, sub acuzaţia de spionaj în favoarea URSS, mai ales pentru furnizarea unor date secrete legate de bomba atomică. De altfel, URSS şi-a putut construi propria armă nucleară pe baza informaţiilor furnizate de cuplul Rosenberg.
Cei doi s-au întâlnit în 1936, într-un club politic din New York – Liga Tinerilor Comunişti – doctrinele comuniste din Uniunea Sovietică pătrunzând, la vremea aceea, şi în SUA. Începând cu 1942, Julius Rosenberg s-a aflat în contact cu agenți sovietici şi a început activitatea de spionaj. Schițe de prototipuri top-secret, documente de lucru, cercetări aeronautice, sute de documente au fost transmise în secret agenților sovietici, contra cost.
Vidkun Quisling – trădătorul norvegienilor
Când este vorba de trădare, norvegienii se gândesc imediat la Vidkun Quisling, un politician care, în 1940, după invazia Norvegiei de către Germania Nazistă, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a preluat puterea printr-o lovitură de stat, sprijinit de nazişti. A ocupat funcţia de Președinte al Consiliului de Miniștri al Norvegiei în vremea unui guvern marionetă, care a participat şi la ceea ce s-a numit, în epocă, “Soluţia Finală”, adică planul germano-nazist de executare a genocidului sistematic împotriva evreilor europeni.
După retragerea Germaniei din război, la 8 mai 1945, Vidkun Quisling a fost arestat şi condamnat la moarte, pentru delapidare, omor și înaltă trădare. De altfel, pentru norvegieni, cuvântul “ Quisling” a devenit sinonim cu “trădarea”.
Trădarea la români
Trădarea, având în vedere nenumăratele exemple din istoria universală, dar şi situaţiile pe care le putem observa în realitatea imediată, atât de multe încât ar fi imposibil ca cineva să le poate vreodată consemna pe toate, pare a fi consubstanţială naturii umane. Psihologii pun un astfel de comportament pe seama unor experienţe trăite la o vârstă fragedă şi care persistă, undeva, în subconştient, pentru a ieşi la suprafaţă în diverse contexte de viaţă.
Trădarea este actul de renunţare, de predare în faţa duşmanului, de înşelare a încrederii unui grup (politic, religios etc.), a unei persoane (prieten, iubit, familie etc.) sau a unor principii. Punctul comun al tuturor acestor situaţii este ruperea unei loialităţi, trecerea de partea sau în tabăra inamicului de ieri. La scara istoriei, trădarea este o “ruptură” care, inevitabil, duce la o schimbare fundamentală, de multe ori neaşteptată.
Istoria românilor, din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, când spectacolul politic ne oferă atâtea exemple de trădare (a ţării, a partidului, a grupului, a prietenilor, a principiilor etc.), abundă în acte de o asemenea factură.
Într-o excelentă carte în două volume, intitulată “Istoria trădării la români”, Mircea Bălan prezintă astfel de exemple de trădare, de luptă pentru putere, pentru avere, de la începuturi până la Mihai Viteazul (primul volum) şi de la Mihai Viteazul până în prezent (volumul al doilea), completând astfel informaţia pe care istoria selectivă, de manual, nu o consemnează.
Câteva exemple de trădare la români – Cum a fost trădat Burebista?
Burebista (secolul I i.Hr.), regele fondator al statului dac, de care se temeau până şi romanii, cel care a înălţat într-atât neamul său “prin exerciții, abținere de la vin și ascultare față de porunci, încât în câțiva ani a făurit un stat puternic și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine” (Horațiu Crișan, “Burebista și epoca sa”), a fost înlăturat şi ucis “în urma unui complot pus la cale împotriva lui de o mână de oameni, mai înainte ca romanii să trimită împotrivă-i o expediție. Urmașii lui s-au dezbinat, dezmembrând țara în mai multe regiuni” (Strabon).
Decebal, multă vreme neînfrânt de romani, trădat de un apropiat
Decebal, ultimul rege al Daciei, “priceput în ale războaielor şi iscusit la faptă, ştiind când să năvălească şi când să se retragă la timp, meşter în a întinde curse, viteaz în luptă, ştiind a se folosi cu dibăcie de o victorie şi a scăpa cu bine dintr-o înfrângere” (Dio Cassius), curmându-şi viaţa când a înţeles că Sarmizegetusa a fost cucerită şi nu mai avea nicio şansă în fata romanilor, a fost trădat chiar de unul dintre apropiaţii săi, Biciclis, care ar fi arătat duşmanilor nu numai intrarea în Sarmizegetusa, ci şi locul în care regele ascunsese tezaurul dac, undeva în albia râului Sargetia.
Vlad Ţepeş, trădat de boieri români
Temutul domnitor Vlad Ţepeş (Dracula, cum îl numesc străinii), vestit prin asprimea pedepselor, dar şi prin felul în care a apărat independenţa Ţării Româneşti în fata turcilor, a sfârşit ca victimă a unui complot al boierilor care-l susţineau pe Basarab cel Bătrân Laiotă. A fost decapitat, iar capul a fost trimis sultanului, care l-a pus într-o ţeapă.
Mihai Viteazul, ucis mişeleşte
Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, cel care a realizat, la 1600, prima unire a românilor, a sfârşit ucis mişeleşte de un detaşament de mercenari, trimis de generalul Giorgio Basta, suspus Sfântului Imperiu German. Istoricul grec Dionisie Fotino descrie astfel sfârşitul marelui voievod: “Între Basta și Mihai s-a rădicat o gelozie care a ajuns la dușmănie. Basta, după ce a pârât pe Mihai că avea înțelegeri secrete cu turcii, a hotărât ca să-l și aresteze; deci trimițând să-l poftească la consiliu și Mihai, nevoind a veni, a poruncit la câțiva nemți ca să înconjoare cortul său, și să-l prinză viu sau să-l omoare. Mihai Vodă văzându-se astfel surprins a scos sabia și a rănit pe unul dintre sbirii lui Basta, dar un altul străpungându-l cu sulița în pântece, l-a trântit la pământ și i-a tăiat capul”.
Constantin Brâncoveanu, victima uneltirilor propriilor rude
Domnitorul martir Constantin Brâncoveanu (1688 -1714), una dintre cele mai puternice figuri ale istoriei naţionale, acuzat că ar fi complotat cu ruşii, împotriva turcilor şi că, aşa cum spune istoricul turc Mehmed Rasid, “adunase multe bogăţii şi arme pentru a se opune şi pregăti o răscoală, aşteptând ca să-şi arate dorinţa de a domni în chip absolut independent”, a fost decapitat, împreună cu cei patru fii ai săi. Dar, pe lângă acuzaţiile care i-au fost aduse de Poarta Otomană, se pare că uneltiri ale propriilor rude, printre care şi stolnicul Constantin Cantacuzino, care ar fi vrut să aducă pe tron pe fiul său, au condus la un astfel de sfârşit. De altfel, epoca Brâncoveanu, ca şi altele, din istorie, a fost una a trădărilor şi comploturilor.
Nenumărate alte acte de trădare au marcat istoria românilor, legate de personalităţi remarcabile – Radu de la Afumaţi, domnitor al Ţării Româneşti, ucis în biserică, în urma unui complot al boierilor, Ioan Vodă cel Viteaz, trădat de unii dintre slujitorii săi, Tudor Vladimirescu, trădat de Alexandru Ipsilanti, general grec, conducătorul Eteriei (organizaţie secretă creată la Odesa), cu care încheiase o înţelegere, Alexandru Ioan Cuza, constrâns de “monstruoasa coaliţie” să abdice s.a.m.d.
Trădarea nu a dispărut nici din istoria care se desfăşoară sub ochii noştri, asociată cu parvenitismul, lăcomia, orgoliile mărunte, ura, incultura. Doar “personajele” sunt mai puţin cunoscute decât cele din trecut, pentru că nici în trădare nu au “personalitate”, iar faptele lor vor fi înregistrate, probabil, într-o istorie minoră a unei epoci cenuşii şi incerte, lipsită oricum de glorie.
Trădarea de-a lungul istoriei – Top 7 cei mai mari trădători. Trădarea la români
Un cetățean moldovean a înființat, într-un paradis fiscal opac din Orientul Mijlociu, o firmă care controlează astăzi imperiul clădit de milionarul român Adrian Porumboiu. Totul este legat ombilical de cel mai mare exportator de cereale din Republica Moldova – Grupul de companii Trans-Oil. Victimele afacerii sunt țăranii din estul României.
O femeie bolnavă de demență a prelungit, în urmă cu trei ani, un contract de arendă cu una dintre firmele controlate de milionarul Adrian Porumboiu. Elena Grădinaru (atunci în vârstă de 79 de ani) locuia în comuna Zăpodeni din județul Vaslui. Fiica acesteia, Vica, nu știe cum a semnat mama ei contractul. „Nu avea cum, pentru că era în afara oricărei puteri să facă așa ceva”, a spus femeia.
La începutul lui 2014, Elena Grădinaru a fost internată timp de aproape o lună la Secția de psihiatrie-acuți a Spitalului de Urgență din Vaslui. La externare, a fost diagnosticată cu demență Alzheimer, halucinoză, pneumonie. După prelungirea contractului, firma urma să îi lucreze cele patru hectare timp de zece ani, până în 2024, iar ea să primească 20% din recoltă. Contractul a fost semnat în data de 30 mai 2014, deși bătrâna murise de o lună.
Fiica bătrânei nu a reclamat nicăieri posibilul fals, dar a depus în fiecare an eforturi să ia partea de recoltă ce i se cuvine. „Anul agricol se termina în octombrie, însă eu primeam cerealele în iunie, iulie, august anul următor. Și asta cu multe insistențe, cu drumuri făcute la Vaslui, încât jumătate din arendă o plăteam pe drumuri”, a relatat ea.
Comcereal SA era atunci parte din grupul de companii Racova deținut, la acel moment, de milionarul Adrian Porumboiu. Acesta admite posibilele falsuri.
Adrian Porumboiu, fost arbitru român de fotbal, și-a crescut afacerea agricolă în urma unor privatizări. A ajuns să gestioneze zeci de mii de hectare de teren agricol în regiunea Moldovei. Doar că, în 2014, firmele din portofoliul lui au ajuns la datorii de peste un miliard de lei și de aici a început declinul.
Infogram
Victime și arme
Pe fondul datoriilor, Porumboiu și-a vândut majoritatea acțiunilor pe care le deținea în firmele din grupul Racova unei companii elvețiene controlată de rusul Vazha Dzhashi. Primul pas al înțelegerii a fost făcut la sfârșitul lui 2014, dar tranzacția s-a încheiat în anul următor.
Contractele de arendă semnate de țăranii din Vaslui cu firmele lui Porumboiu au rămas în picioare și după ce el a ieșit din schemă. Doar că noii proprietari ai afacerii au amânat plata arendei către oameni.
Asta s-a întâmplat și în cazul lui Constantin Popa (68 de ani) din Zăpodeni. El spune că nu primea produsele agricole la timp, iar când le primea erau de proastă calitate. „Am luat [pentru 2016] niște grăunțe verzi și umflate (…) Nu am putut să fac nimic cu ele, le-am aruncat”, a spus Popa.
La 40 de kilometri distanță de Zăpodeni, situația e mai gravă. Doru Agafiței, primar al comunei Miclești, a spus că oamenii nu și-au mai primit arenda de ani buni și s-au revoltat, iar reprezentanții firmei „au venit cu bodyguarzi, cu scandal, cu puști înarmați. Și știți cum sunt oamenii la țară, majoritatea în vârstă, mai timizi, mai supuși. (…) În plus, multe din contracte sunt semnate de morți”, a subliniat primarul, sugerând că sunt semnate în fals. „Au dat ei (șefii Comcereal – n.r.) cu stânga!”, a declarat Agafiței.
Directorul Comcereal, Valeriu Cojocaru, vede altfel situația. El spune că nemulțumirile oamenilor sunt „o prostie” răspândită de presa locală. „Eu am luat Comcerealul în 2016, dar contractele au fost prelungite în 2014. Se pune întrebarea: Cine le-a falsificat?! Eu le-am falsificat?!”, s-a întrebat el retoric.
Suparăți că nu-și primesc arenda, unii țărani au încheiat contracte cu alți arendaşi. S-au trezit dați în judecată de Comcereal. Firma nu vrea să audă de o astfel de variantă și a trimis notificări către primăriile din județ ca nu cumva să se încumete să facă alte contracte.
Unii primari din Vaslui spun că actualii șefi de la Comcereal țin cu dinții de contractele de arendă pentru că vor bani de la statul român. „E bătaie de joc și în modul în care au lucrat terenurile. Anul trecut le-au rămas pe deal 60 de hectare de porumb. E clar, ei fac asta numai pentru APIA (Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură)”, ne-a declarat Ciprian Robert Tamaș, primarul comunei Șuletea.
Potrivit datelor APIA, firmele au încasat subvenții de la statul român de aproape 80 de milioane de lei între 2014 și 2017, după ce le-a vândut Porumboiu.
Mai mult, Tamaş ne-a spus că ar fi fost amenințat direct, chiar în biroul său. I s-ar fi spus: „Am văzut pe Facebook că aveți o familie frumoasă, eu cred că ar trebui să aveți grijă de familia dvs.”.
Omul de afaceri rus
Confruntat cu găuri financiare mari, milionarul Porumboiu s-a mai trezit cu o problemă care i-a pus capac. APIA a dat, în martie 2015, o sancțiune firmelor lui Porumboiu pentru o serie de nereguli depistate la un control al Curții Europene de Conturi la fermele sale de animale. „Sunt 12 milioane de lei aferenți anilor 2012 și 2013 (…) Această sumă este în proces la Înalta Curte de Justiție. Nu este încă definitivă”, a precizat Adrian Pintea, directorul general al APIA.
Ca să iasă la liman, Porumboiu a semnat în august 2015 un memorandum prin care vindea pachetul majoritar de acțiuni ale firmelor din grupul Racova către Delta Commodity and Financial Services (DCFS) S.A, o societate anonimă cu sediul la Geneva.
Delta Commodity and Financial Services (DCFS) este o societate anonimă deschisă în 2008 la Geneva, cu scopul de a administra grupul de firme Trans-Oil, cea mai mare afacere cu cereale din Republica Moldova.
Conform documentului, Delta Commodity devine acționarul majoritar al firmelor care dețineau fabrica de ulei și silozurile, dar și terenuri arendate de circa 40.000 de hectare, iar Porumboiu – cu ferme, mori, fabrici de pâine şi o vinărie.
Delta Commodity şi-a asumat obligaţia să plătească, în circa patru luni, cel puţin 75% din datoriile înregistrate de firmele lui Porumboiu, dar în primul rând cele ale firmelor cu care rămânea omul de afaceri român în urma tranzacției. Documentul de vânzare-cumpărare nu indică însă suma datoriilor. Porumboiu spune altceva: „A fost un contract clar. Primul lucru esențial era să fie plătite toate datoriile grupului de firme după care să se facă un transfer de business”.
Porumboiu mai avea însă o obligație. Trebuia să facă toate demersurile necesare ca să câștige procesul cu APIA și să recupereze subvențiile pe care instituția spunea că firma Comcereal le-a încasat fără temei legal. Dacă nu reușea să câștige litigiul cu statul, Porumboiu urma să plătească lui Delta Commodity subvențiile și cheltuielile de judecată.
Adrian Porumboiu spune că reprezentații Delta Commodity nu și-au respectat obligațiile din contract și i-a dat în judecată în 2016: „Eu mi-am respectat cu strictețe tot din contract, ei nu au făcut absolut nimic, nici măcar 5%”, susţine el.
18–19 octombrie 2017, Chișinău, Moldova
Omul de afaceri recunoaşte că a făcut un contract prost: „Ideea mea a fost să pot vând o parte din afacere în condiții avantajoase, în primul rând, să nu am niciun fel de datorie”, a spus el, adăugând că acum a ajuns să fie executat de creditori în nume personal.
Delta Commodity l-a avut ca garant în tranzacție pe Vazha Dzhashi (51 de ani), deținător al mai multor cetățenii: rusă, americană și moldovenească, care mai apare în acte cu numele de Vaja Jhashi.
După tranzacție, Dzhashi a făcut o altă inginerie financiară. Printr-o firmă înregistrată în Luxemburg – Trans-Oil Enterprise Holding – a cumpărat o parte din datoriile înregistrate de firmele lui Porumboiu. Ca să facă asta, firma luxemburgheză a luat mai multe împrumuturi de milioane de euro. Banii au venit de la firme înregistrate în paradisuri fiscale.
De exemplu, în octombrie 2015, Trans-Oil Enterprise Holding a primit, cu titlu de împrumut, suma de 30 de milioane de dolari de la Palanca Limited – un offshore înregistrat Insulele Virgine Britanice. Din acești bani a cumpărat de la Banca Comercială Română (BCR) o creanță de aproximativ 45 de milioane de dolari cu suma de 25.000.000 de dolari.
Moldoveanul din Sharjah
La un an distanță, Delta Commodity a vândut aproape tot către o firmă înregistrată în Emiratele Arabe – Babylon Overseas. Compania a fost fondată cu aproape patru luni înainte de tranzacție în regiunea Sharjah (Emiratele Arabe Unite) – un paradis fiscal opac. Fondatorul companiei este moldoveanul Ghenadie Ostrovețchi, care are dublă legătură cu grupul Trans-Oil din Republica Moldova.A fost asociat în fabrica de ulei „Floarea Soarelui” din Bălți, iar soția lui, Stela Ostrovețchi, este directoarea acestei întreprinderi care face parte din grupul Trans-Oil
În martie 2017, Ghenadie Ostrovețchi a fost înlocuit de un anume Muahammad Imran Abbasi. Ostrovețchi a refuzat să facă orice declarație pe marginea tranzacției.
Potrivit lui Valeriu Cojocaru, director Comcereal SA, Abbasi ar fi un partener de afaceri de-al lui Vazha Dzhashi, de la care ar fi luat bani cu împrumut. „În momentul în care de la persoana X [Muahammad Imran Abbasi – n.r.] s-a luat niște bani, acesteia i-au fost garantate acțiunile. Și el a devenit în locul lui Ostrovețchi acționar majoritar [la Babylon Overseas]”, ne-a explicat Cojocaru cum a ajuns Abbasi beneficiarul afacerii.
Întrebat de tranzacțiile care implică firmele lui Porumboiu, Vazha Dzhashi ne-a transmis că ne va răspunde la întrebările expediate pe e-mail. Însă, până la publicarea acestui text, nu am primit niciun răspuns.
Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului „Follow the Money”, realizat de RISE Moldova și TOL în baza unui grant oferit de Ministerul Afacerilor Externe al Cehiei și National Endowment for Democracy. Autorii sunt responsabili de conținutul articolului, iar acesta nu exprimă în niciun fel pozițiile oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe al Cehiei și National Endowment for Democracy
https://www.investigatii.md/ro/investigatii/coruptie/babilonul-moldovenesc-din-afacerea-lui-porumboiu
Femei celebre – Montserrat Caballe
Soprana Montserrat Caballe a cucerit lumea cu vocea sa exceptionala timp de decenii, fiind renumita pentru tehnica sa vocala desavarsita si pentru interpetrarile sale din repertoriul bel canto. Nascuta la 12 aprilie 1933, in Barcelona, este, in anul 1954, absolventa institutiei de invatamant Conservatorio Superior di Liceo, din Barcelona, unde a urmat lectii de canto de la Napoleone Annavazzi, Conchita Badia si Eugenia Kemmeny, fiind absolventa cu medalia de aur. Prima aparitie pe scena are loc in anul 1953, cand interpreteaza “Il Ciarlatano”, cu ocazia ceremoniei de incheiere a cursurilor, la Gran Teatro del Liceo.
Mai tarziu, Montserrat Caballé se muta in Basel, Elvetia, unde este observata de directorul operei, care o alege pentru a interpreta, in anul 1957, un rol in “La flautra magica”, iar mai tarziu in acelasi an va deveni Mimi din “Boheme”. Incepand cu acest an va lucra la Opera din Basel pentru doi ani, din repertoriul ei facand parte creatiile lui Mozart sau Strauss. Intre anii 1959-1962 va canta pentru Opera din Bremen, fiind neobisnuit la acea vreme pentru cantaretii spanioli sa cante in limba germana.
Totodata, Montserrat Caballé urmeaza studii de perfectionare in Milano si in anul 1965 isi fac debutul pe scena de la Carnegie Hall din New York, cand o inlocuieste pe soprana Marilyn Horne, care nu a putut interpreta din motive medicale. Aici interpreteaza rolul principal din “Lucrezia Borgia”, de Gaetano Donizzeti, acesta reprezentand primul mare succes international al artistei. Desi acesta era primul rol pe care l-a interpretat din repertoriul bel canto si a trebuit sa se pregateasca pentru el doar intr-o luna, evolutia sa a fost uimitoare, castigand popularitate in lumea operei. In luna decembrie a aceluiasi an revine pe scena de la Carnegie Hall, unde va interpreta in a doua sa opera bel canto, actul I “Queen Elizabeth I” al operei “Roberto Devereux”, de Donizzeti. Tot in anul 1965, pe 22 decembrie isi face debutul si pe scena Metropolitan Opera, unde o va interpreta pe Marguerite, in creatia lui Gounod, “Faust”.
In anul 1969, Montserrat Caballé interpreteaza roluri in opera in trei acte “Tosca”, si in “Madama Buterfly” ambele apartinand compozitorului Puccini. De asemenea, tot in acest an interpreteaza trei roluri in creatiile lui Verdi, acestea fiind Desdemona in “Otello”, Violetta in “La Traviata” si Leonora in “Il trovatore”. In anul urmator se bucura de succes cu “Luisa Miller”, care face parte tot din compozitiile lui Verdi, interpretand si “Elisabetta of Valois”, iar in anul 1970 isi face debutul in “La scala”, in rolul Lucrezia Borgia. Un alt mare succes al sau a avut loc in anul 1984, pe scena de la Carnegie Hall, cand a fost aplaudata pentru o jumatate de ora, fara intrerupere, dupa ce publicul a fost cucerit de performanta artistei.
In activitatea sa artistica de decenii, Montserrat Caballé a interpretat peste 80 de roluri, in opere ce apartin compozitorilor Donizzeti, Puccini, Wagner, Verdi, Richard Strauss, sau Gounod. De asemenea, a interpretat si intr-un duet rock, alaturi de Freddie Mercury, cand canta piesa “Barcelona”, ce va deveni, incepand cu anul 1992, imnul Jocurilor Olimpice. In anul 1995 a colaborat cu Vanghelis, pentru albumul “El greco”, iar doi ani mai tarziu Mike Moran produce albumul cu titlul “Friends for life’, ce cuprinde duetele artistei cu artisti precum Gino Vannelli, Helmut Lotti, Johnny Logan, Johnny Hallyday si Bruce Dickinson.
Asa cum este firesc pentru o soprana de talia sa, Montserrat Caballé a castigat numeroase premii, fiind numita in anul 1968 cea mai buna cantareata din lume si obtinand numeroase medalii de aur. De asemenea, a fost numita Ambasador UNESCO si isi dedica ultimii ani ai activitatii pentru desfasurarea actiunilor umanitare, cu scopul de a ajuta copii neajutorati din tarile subdezvoltate, insa a pus si bazele unei fundatii inchinate sprijinirii copiilor cu nevoi din Barcelona. Pe 21 aprilie 2009 Montserrat Caballé i-a incantat pe romani, cand a concertat in Piata Constitutiei din Bucuresti, alaturi de Al Bano. La acest concert au fost prezenti 10.000 de romani bucurosi sa o vada pe soprana spaniola, la frumoasa vasta de 76 de ani.
Prezenta sopranei Montserrat Caballé pe scena din Romania a fost un moment unic pentru romani, care, cu siguranta, nu o vor uita pe cea care a fost numita, in anul 1968, cea mai buna cantareata din lume.
Poporule Evreu, a sosit clipa Indumnezeirii tale, prin Marele tău “Invins”! Crede că Tu îi eşti Dragostea dintâi şi te vrea cu gelozie pentru Sine. Este timpul să nu mai rămâi mort în păcate, datini, tradiţii, formalisme ci, prin pocainţa Dumnezeiască, primeşte Transfuzia cu Sângele lui Iisus, dătător de Viaţă, Înviere, Înfiere, Înălţare şi Rodire Cristică! Crede că El te spală şi de vechi ritualuri (Evrei,cap.8/13), învăţături omeneşti, idolatrii, Legea- Îndreptarul care ne arată cât de nelegiuiţi suntem; Crede că Mesia a îngropat toate mizeriile, neputinţele, vicleniile, răutăţile, necredinţa, „ştiinţa”, împietrirea şi orice întunecime din sângele omenesc, ca să nu le mai dezgropăm (savurăm) niciodată; A înviat ca să ne umple cu pocăinţa, credinţa, iertarea, biruinţa, neprihănirea, Invăţătura Dumnezeiască, dimpreună cu toate Darurile Duhovniceşti… Pentru că nimic bun nu locuieşte în omul neinnoit, prin botezul în moartea Lui, (Rom. cap.6) primeşte veşnicirea ta (1 Petru 1/21… Si Isaia, a prorocit în cap.52 golirea ta de sine, pentru a fi umplut cu Plinătatea Lui, căci numai El este Totul Totului Tot ce este mai sfânt, bun, frumos şi util din tot Cosmosul! Tatăl Tău şi al întregului Univers te iubeşte prea mult, te aşteaptă , te-a iertat, şi ţi-a dăruit (gratis) Neprihănirea , Mântuirea Lui, dimpreună cu Mântuitorul Iisus (Rom. cap. 10 şi 11) intru Noul Cer, Noul Pământ şi Noul Ierusalim!
PROGRAMUL MESIANIC
Referitor la Israel, Dumnezeu vrea ca în zilele din urmă să corecteze percepţia greşită despre Mesia şi să fie revelat faptul că Isus, Yeshua este Mesia. Poporul evreu neagă cu putere aceasta pentrucă este educat să nu creadă în Isus.
O carte populară în cercurile evreieşti este cartea lui Asher Norman “26 de motive pentru care evreii nu cred în Isus”. El afirmă aici că Mesia trebuie să îndeplinească 6 sarcini :
- Provenienţa lui pe linia genealogică să fie exactă, adică să descindă din regele David şi regele Solomon.
- Să fie uns rege al Israelului
- Să readucă poporul evreu în Israel
- Să reconstruiască Templul din Ierusalim
- Să aducă pacea în lume şi să pună capăt tuturor războaielor
- Cunoştinţa lui Dumnezeu va atinge toată lumea
El afirmă că oricine nu a îndeplinit aceste şase puncte nu poate fi Mesia. Deaceea Isus nu este Mesia. El mai scrie că dacă cineva va reuşi să facă toate acestea, atunci vom şti când va veni Mesia (însă el nu spune cum o va face!).
Perspectiva lui Asher Norman se bazează pe scrierile (‘Hilchos Melachim 11.1, 4 din Mishneh Torah’) lui Maimonide, cel mai mare expert în Tora care a scris în secolul al XII-lea în Evul Mediu. Trebuie să ne întrebăm “Pe baza cărei autorităţi trebuie să tragem concluzia că numai aceste semne vor arăta înspre Mesia?”
Cei credincioşi Bibliei ştiu că toate sunt semne mesianice şi că punctele 2-6 se vor împlini în Împărăţia Mesianică, după Cea de-a Doua Venire. Însă mai sunt şi alte semne care sunt ignorate de Asher Norman, semne împlinite de Isus la prima sa venire.
La vremea primei veniri a Domnului Isus, aceste semne nu au fost considerate ca fiind semne mesianice pentrucă poporul evreu se afla în Israel sub ocupaţie romană şi Templul era încă în picioare. Din motivele care urmează a fi enumerate, se aşteapta ca Mesia să vină în vremea celui de-al doilea Templu. Care erau aşteptările mesianice de pe vremea lui Isus? Desigur că nu puteau fi reduse la doar şase, aşa cum a schiţat Asher Norman.
Aşteptările mesianice din primul secol de iudaism se regăsesc într-un număr de scrieri ebraice, însumate pe websitul http://www.christian-thinktank.com.
Aceste scrieri arată că se aşteaptă un Mesia eliberator, însă există mari diferenţe în ceea ce priveşte percepţia lui Mesia. Unii vedeau în el un mare lider care va elibera Israelul de romani asemenea Macabeilor, care în anul 164 ÎCr au eliberat Israelul de asuprirea grecească.
Alţii vedeau un Mesia care va urma un complet alt program. Imaginea mesianică variază de la rege la preot sau profet. Unii erau simpli regi omeneşti ca David (ex Psalmii lui Solomon, 2 Baruch, Sibyl 3), alţii erau regi mântuitori divini, preexistenţi (ex. I Enoch, Sibyl 5, Testament of Juda).
Targumurile sunt parafrazări ale Bibliei ebraice (Tanach) în aramaică, scrise sau compilate din perioada Celui de-al DoileaTemplu până la începutul Evului Mediu. Ele conţin peste 60 de referiri la Mesia, cu o sumă de texte din Biblia ebraică, precum Isaia 53 (Omul Durerii) şi Mica 5.1-3 (Naşterea lui Mesia în Betleem). În textul ebraic original în aceste pasaje cuvântul “Mesia” nu apare, ci apare numai în scrierile targumice care arată că erau considerate a fi despre Mesia.
Targumul din Isaia 52.13-53.12 conţine aceste cuvinte: .„Iată, Robul Meu Mesia va propăşi; Se va sui, Se va ridica, Se va înălţa foarte sus…Voia Domnului este să cureţe şi ierte vina rămăşişei poporului Lui, să le cureţe sufletele de păcat, ca ei să vadă împărăţia lui Mesia”
Targumul din Mica 5.2 descrie: „Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine Îmi va ieşi MESIA, Cel ce va stăpâni peste Israel şi a cărui obârşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veşniciei.”
Există în Talmud un pasaj fascinant care afirmă: „Lumea va exista 6000 de ani. 2000 de ani de pustiiri, (adică de la Adam la Avraam); 2000 de ani de Tora (adică de la Avraam până undeva în jurul la începutul erei noastre – aceasta coincide cu naşterea lui Isus) şi 2000 de ani ai erei mesianice (aproximativ ultimii 2000 de ani). Dar, pentru că fărădelegile noastre au fost multe, toate acest lucruri s-au pierdut. ” Sanhedrin 97a-b. Potrivit acestei tradiţii evreieşti, Mesia ar fi trebuit să vină cu aproximativ 2000 de ani în urmă şi acum trebuia să fim în epoca mesianică. (Sanhedrin 97 a‑b).
Comentatorul medieval evreu Rashi explica: „După 2000 de ani de Tora, Dumnezeu a hotărît venirea lui Mesia şi generaţia de oameni răi va pieri şi astfel subjugarea lui Israel se va încheia.” După Rashi, Mesia nu a venit din pricina multelor păcate ale lui Israel.
Convingerea evreior mesianici este că Mesia a venit acum 2000 de ani ca Omul Durerii obişnuit cu Suferinţa. El şi-a dat viaţa viaţa ca jertfă de ispăşire pentru păcatele lumii şi a înviat din morţi ca să dea viaţa veşnică tuturor celor care-l primesc ca Domn şi Mântuitor. În acest sens El a împlinit profeţia despre „sămânţa femeii” care “va zdrobi capul şarpelui” (Geneza 3.15) şi s-a dat ca jertfă pentru păcatul lumii cum profeţeşte Isaia 53: “Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.”(Isaia 53.6) El va veni din nou la sfârşitul acestei epoci să îndeplinească profeţiile despre Mesia, la care Aşer Norman se referă ca semnele lui Mesia la începutul acestui articol.
Există un număr de profeţii în Biblie care arată că Mesia a venit chiar în perioada în care a venit Domnul Isus.
Naşterea în Betleem
Evanghelia lui Matei redă vizita magilor de la Răsărit care au venit să caute pe “regele iudeilor”. Ajungând în Ierusalim, ei întreabă unde va avea loc evenimentul. Irod interpretează asta ca un semn al venirii lui Mesia (care îl supără) şi adună marii preoţi şi cărturari “să afle de la ei unde trebuia să Se nască Mesia, Hristosul” (Matei 2.3-4). Răspunsul este “În Betleemul din Iudeea”, i-au răspuns ei, „căci iată ce a fost scris prin proorocul: „Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.”Acesta e un citat din Mica 5.2 (5.1 în Biblia ebraică) care deasemeni conţine informaţia că originile lui sunt străvechi din veşnicie. Fraza evraică pentru aceasta este ‘me yemei olam’ care înseamnă “din vremuri străvechi” sau “din veşnicie”.
În Psalmul 90.2 existenţa lui Dumnezeu e descrisă ‘me olam ve ad olam’ – din veşnicie în veşnicie. Proorocia lui Mica arată că cel ce se va naşte în Betleem îşi are originea în veşnicie. Aceasta se leagă perfect cu cuvintele spuse de Domnul Isus: „Adevărat, adevărat, vă spun că, mai înainte ca să se nască Avraam, sînt Eu.” (Ioan 8.58) –că El venea din veşnicie. Asta însemna că existenţa lui nu începuse la concepţie, ci din veşnicie, din eternitate. Cum numai Dumnezeu există din veşnicie, acesta este un semn al dumnezeirii Lui.
Rashi e de acord că Mica 5 este textul care vorbeşte de originea lui Mesia. În comentariul lui asupra acestui verset el scrie: “Şi tu Betleeme Efrata care ai dat pe David….Tu ar fi trebuit să fii printre cele mai neînsemnate seminţii ale lui Iuda din pricina stigmatului lui Rut Moabita. Din tine va apare Mesia, fiul lui David…şi originea lui este străveche.”
În zilele noastre ar fi puţin probabil ca Mesia al evreilor să se nască în oraşul arab Betleem!
Venirea înainte de dărâmarea celui de-al doilea Templu
Există profeţii care arată că Mesia va veni înainte de dărâmarea celui de-al doilea Templu (care a avut loc aproximativ cu 40 de ani după răstignirea şi învierea Domnului Isus). Vom privi la trei dintre ele:
1. Toiagul de domnie nu se va depărta din Iuda, nici toiagul de cârmuire dintre picioarele lui, până va veni Şilo, şi de El vor asculta popoarele. Geneza 49.10
În contextul acestui verset Iacov îşi binecuvântă fiii. Cel mai semnificativ cuvânt nu vine pentru Ruben, cel mai mare fiu, nici pentru Iosif şi Beniamin, fiii lui preferaţi, ci pentru Iuda, cel de-al patrulea fiu. El a încredinţat conducerea lui Iuda (care va fi împlinită pe linia genealogică a regilor descendenţi din David). El a mai proorocit că prin urmaşii lui va veni “Shiloh”. În scrierile ebraice se afirmă că “Shiloh” este un termen pentru Mesia şi avem un exemplu în Yalkult, o colecţie de explicaţii rabinice ale Bibliei: până va veni Shiloh, El este numit aşa pentrucă toate ţările vor aduce daruri Israelului şi regelui Mesia, după cum este scris “În ziua aceea darul va fi adus Domnului oştirilor.” Yalkut 160.
Toiagul de domnie în acest verset este cuvântul ebraic “shebet”- toiagul care aparţinea fiecărei seminţii ca însemn al autorităţii. Astfel, până la venirea lui Mesia sau Shiloh, identitatea seminţiei lui Iuda nu va dispare la fel cum s-a petrecut cu alte seminţii.
Generaţiile de regi descendenţi din regele David proveneau din seminţia lui Iuda. Chiar şi după robia babiloniană, Iuda a continuat să aibă legiuitori (vezi Ezra 1.5-8). În primii ani de ocupaţie romană, în Iudeea poporul avea un rege pe propriul teritoriu. Mai mult, ei se conduceau după legile lor şi Sanhedrinul îşi exercita autoritatea. Însă în jurul anului 11dCr Archelaus, regele iudeilor, a fost detronat şi îndepărtat. Coponius devenea procuratorul roman investit iar împărăţia lui Iuda devenea ultima rămăşiţă a fostei naţiuni Israel, formal transformată într-o provincie a Siriei (vezi Antichităţile lui Josephus 17, capitolul 13.1-5).
În această perioadă Sinedriul şi-a pierdut puterea de a da sentinţe de condamnare la moarte (vezi Ioan 18.31). Rabinul Rachmon afirma “ Când membrii sinedriului s-au văzut lipsiţi de dreptul pe care îl aveau la viaţă şi moarte, şi-au acoperit capetele şi trupurile în sac şi cenuşă, exclamând “Vai de noi căci toiagul de domnie a fost luat din Iuda şi Mesia nu a venit.” (Talmud, Bab., Sanhedrim, capitolul 4, fol 37). Acestea s-au petrecut în perioada în care Isus era un băiat de 12 ani şi venea la Templu (Luca 2.41-59). Mesia venise!
Pentru o altă jumătate de secol, poporul evreu a păstrat o structură de guvernare provincială, însă orice formă de suveranitate naţională evreiască a dispărut odată cu dărâmarea Templului şi distrugerea Ierusalimului de către armatele generalului roman Titus în anul 70 dCr.
Dacă Isus este Mesia, atunci prorocia lui Iacov în care cita textul din Geneza, s-a împlinit în mod remarcabil. Mesia a venit înainte ca Iuda să-şi piardă identitatea naţională, exact aşa cum proorocise Iacov.
2. După aceste şaizeci şi două de săptămâni, Unsul va fi stârpit, şi nu va avea nimic. Poporul unui domn care va veni va nimici cetatea şi Sfântul Locaş, şi sfârşitul lui va fi ca printr-un potop; este hotărât că războiul va ţine până la sfârşit, şi împreună cu el, şi pustiirile. Daniel 9.26.
Proorocia aceasta i-a fost dată lui Daniel la sfârşitul robiei babiloniene, după rugăciunea lui de reconstruire a Ierusalimului şi a Templului. Îngerul Gabriel a venit la el să-i spună ce se va întâmpla “poporului tău” şi “sfântului tău oraş” (adică poporului evreu şi în Ierusalim cu Templul).
Acest pasaj prooroceşte reconstruirea Ierusalimului şi a Templului. Ceea ce probabil a fost şocant pentru Daniel era informaţia că Templul şi Oraşul vor fi din nou dărâmate de “poporul unui domn care va veni”. Înaintea acestui eveniment, textul ebraic afirmă “Mesia va fi îndepărtat dar nu pentru el însuşi”. Ce înseamnă asta?
Termenul Mesia din Daniel 9.26 se poate aplica unui om care a primit ungerea de rege sau unui mare preot. Bazat pe aceasta, Rashi a pretins că proorocia se referă la regele Agripa, ultimul rege evreu din perioada de final a celui de-al doilea Templu. Însă e greu de crezut că Agripa care era un rege rău, corupt şi un urmaş al lui Irod, Edomitul (neevreu deci), poate fi perceput ca “Unsul”. Mai mult, moartea lui nu a avut nici o semnificaţie pentru răscumpărarea poporului evreu, pentru Ierusalim sau pentru Templu- care sunt de fapt subiectul proorociei date lui Daniel de îngerul Gavril.
A mai fost cineva înainte de dărâmarea Templului care să fi pretins titlul de Mesia şi a fost “Tăiat”–moarte ispăşitoare–“însă nu pentru El, nu pentru păcatele lui, ci pentru ale altora? Evident că cei care cred în Isus nu au nici o problemă în a răspunde la această întrebare! Putem să mai adăugăm versetele (Psalm 22, Zaharia 12.1) care arată că Mesia va fi străpuns – va muri prin mijlocul roman de crucificare. Astfel se poate localiza evenimentul în perioada de dinaintea dărâmării Templului când romanii erau la putere în Iudeea.
Iudaismul neagă validitatea traducerii Psalmului 22.16 unde scrie ”ei i-au străpuns mâinile şi picioarele”. Pentru cei interesaţi putem pune la dispoziţia cititorului un material detailat scris de Michael Phelan despre acest verset, disponibile la cerere.
Cum scopul profeţiei lui Daniel este “încetarea fărădelegilor, până la ispăşirea păcatelor, până la ispăşirea nelegiuirii” (versetul 24) este clar că nici Agripa şi nici Marele Preot nu pot fi consideraţi candidaţi eligibili. Dacă Isus nu este Mesia, atunci proorocia lui Daniel este falsă.
3. Voi clătina toate neamurile; comorile tuturor neamurilor vor veni, şi voi umple de slavă Casa aceasta, zice Domnul oştirilor. Al Meu este argintul şi al Meu este aurul, zice Domnul oştirilor. Slava acestei Case din urmă va fi mai mare decât a celei dintâi, zice Domnul oştirilor; şi în locul acesta voi da pacea, zice Domnul oştirilor.” Hagai 2.7-9
Contextul proorociei lui Hagai descrie reconstruirea Templului după întoarcerea poporului evreu din robia babiloniană. El afirmă că slava celui de-al doilea Templu va fi mai mare decât a Templului lui Solomon.
Aceasta ridică întrebarea “În ce sens slava celui de-al doilea Templu a fost mult mai mare ? 1 Regi 8 relatează că în primul Templu, când Chivotul Legământului a fost adus în Sfânta Sfintelor, “norul a acoperit casa Domnului”. Norul era Shekhinah “slava Domnului”- semnul prezenţei lui Dumnezeu. Solomon a răspuns: “Domnul a spus că va locui în norul întunecat”. Cuvântul pentru “va locui” în ebraică este “shekhen” de unde derivă şi substantivul ‘Shekhinah’ a cărui înţeles derivat este locul prezenţei lui Dumnezeu.
Cărţile bibliei scrise după reîntoarcerea evreilor din Babilon nu fac referire la norul de slavă care să fi venit peste al doilea Templu. Talmudul afirmă că 5 semne ale slavei lui Dumnezeu lipseau din al doilea Templu, anume Chivotul Legământului, focul divin, Duhul Sfânt, Shekhinah şi Urim şi Tumim.
Evanghelia lui Luca redă mărturia lui Simeon: “Duhul Sfânt îl înştiinţase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului.”(Mesia). Luca 2.26. Când Iosif şi Maria au dus pruncul Isus la Templu, după obiceiul Legii, Simeon l-a luat în braţe, l-a a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis: „Acum, sloboade în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău. Căci au văzut ochii mei mântuirea Ta pe care ai pregătit-o să fie înaintea tuturor popoarelor, lumina care să lumineze Neamurile şi slava poporului Tău, Israel.”
Isus s-a descris ca fiind „mai mare ca Templul” (Matei 12.6) . Când Isus intra în Templu slava lui Dumnezeu se revărsa şi domnea mai măreţ decât pe vremea Templului lui Solomon. El venea la Templu şi vindeca bolnavii (Matei 21.14, Ioan 9) şi învăţa poporul (Ioan 8-10). El a deschis Calea pentru păcătoşi de a găsi pacea cu Dumnezeu prin pocăinţă şi credinţa în jertfa Lui pentru păcatele noastre. În timpul morţii Sale, Dumnezeu a rupt în două catapeteasma din Templu, de sus până jos –simbolizând că acum drumul este deschis de către Dumnezeu pentru oricine vrea să vină în prezenţa Lui –prin singura şi veşnica Jertfă pentru păcatele lumii. Toate acestea s-au petrecut înainte de pustiirea Celui De-al Doilea Templu proorocită de Isus în Matei 23.39 şi Luca 19.41-44.
Dacă Isus este Mesia, atunci aceste proorocii s-au împlinit. Dacă nu, nu s-au împlinit şi nici nu se vor mai putea împlini. Am retipărit recent cartea mea Factorul Mesia care tratează aceste probleme (disponibilă la 9£+expedierea). Sunt disponibile şi exemplare ale cărţii lui David Baron Scripturile antice pentru evreul modern, un comentariu clasic scris în secolul 19 (disponibil la 6£+ expedierea).
MESIA ŞI ISRAEL
În ultima ediţie am scris un articol despre Israel şi preocuparea legată de semnele profetice pentru ultimelor zile. Am analizat şi am pus sub semnul întrebării unele dintre afirmaţiile cadrelor didactice religioase evreieşti şi am notat cuvintele lui Nathan, tânărul evreu secular în vârstă de 15 ani care a trecut prin moarte clinică, situaţie în care a avut o viziune legată de Muntele Măslinilor ce era despicat în două unde şi Mesia era prezent.
Pentru clarificare, am dorit să subliniez interesul evreilor cu privire la Mesia şi zilele din urmă, nu şi faptul că viziunea lui Nathan este perfect în concordanţă cu profeţiile biblice.
Menţionez unele dintre afirmaţiile lui Nathan: „Mesia este, mai întîi de toate, cineva care nu poate păcătui… este cineva pe care, de fapt, noi îl cunoaştem prea bine… din ce am înţeles, multă lume îl cunoaşte. Vor fi uimiţi că, dintre toţi, El este Mesia”.
Voia lui Dumnezeu, pentru Israel, cu privire la evenimentele de la sfârşitul vremurilor, este ca poporul evreu să ajungă să cunoască identitatea celui care „nu are nici un păcat, pe care mulţi îl recunosc deja, care, însă, pentru Israel va fi o surpriză”. Pe baza acestui articol, am fost rugat de un cititor să precizez care este diferenţa între perspectiva iudaică şi cea creştină cu privire la venirea lui Mesia.
Site-ul web evreiesc Iudaism 101 afirmă: „Mesia (Mashiach), va fi un mare lider politic, descendent al regelui David (Ieremia 23.5). Mesia este adesea menţionat ca Mashiach ben David (Mesia, fiul lui David). El va fi bine pregătit în legea iudaică şi va păzi poruncile legii (Isaia 11.2-5). Va fi un lider carismatic, va inspira pe alţii în a‑i urma exemplul. El va fi un mare lider militar, care va câştiga bătălii pentru Israel. El va fi un bun judecător, care va lua decizii drepte (Ieremia 33.15). Mesia va aduce răscumpărarea politică şi spirituală peste poporul evreu pe care îl va readuce înapoi în Israel şi va restaura Ierusalimul (Isaia 11.11-12; Ieremia 23.8; 30.3; Osea 3.4-5). El va înfiinţa un guvern mondial în Israel, atât pentru evrei cât şi pentru neevrei (Isaia 2.2-4; 11.10; 42.1). El va reconstrui Templul şi va restabii actele cultice (Ieremia 33.18). El va restaura sistemul judiciar religios al Israelului, iar legea ţării va fi legea iudaică (Ieremia 33.15) „.
Cu toate că acest site nu menţionează numele lui Isus, îl exclude în mod clar pe El ca fiind Mesia: „Dar, mai presus de toate, el ( Mesia ), va fi o fiinţă umană , nu un dumnezeu , semizeu sau altă fiinţă supranaturală.Se spune că în fiecare generaţie se naşte o persoană cu potenţialul de a fi Mesia. Dacă acea persoană va îndeplini în timpul vieţii programul mesianic, atunci acea persoană va fi Mesia. Dar, dacă acea persoană moare înainte ca să încheie misiunea destinată numai lui Mesia, atunci acea persoană nu este Mesia”
Este descrisă era mesianică de după venirea lui Mesia, numită de evrei Olam Ha-Ba. „Va fi caracterizată prin coexistenţa paşnică a tuturor oamenilor (Isaia 2.4). Vor înceta ura, intoleranţa şi războiul. Unele autorităţi rabinice sugerează că legile naturii se vor schimba, astfel încât animalele carnivore nu vor mai căuta prada, iar agricultura va cunoaşte o abundenţă supranaturală (Isaia 11.6‑9) în timp ce altele precizează că afirmaţiile biblice de mai sus reprezintă alegorii pentru pace şi prosperitate.
Toţi evreii se vor întoarce din exil la căminul din Israel (Isaia 11.11-12; Ieremia 23.8; 30.3; Osea 3.4-5). Legea Jubileului va fi restabilită. În Olam Ha-Ba, toată lumea va recunoaşte pe Dumnezeul evreilor ca singurul Dumnezeu adevărat şi religia iudaică ca singura religie adevărată (Isaia 2.3; 11.10; Mica 4.2-3; Zaharia 14.9). Nu vor fi crime, jafuri, competiţii sau gelozii. Nu va fi nici un păcat (Ţefania 3:13). Va continua practica jertfelor în Templu, dar acestea vor fi limitate la jertfele de mulţumire, pentru că nu va mai fi în nevoie de jertfele pentru ispăşirea păcatelor”.
Desigur, printre evrei există diferenţe de opinii cu privire la acest subiect. Evreii hasidici din mişcarea Chabad credeau că liderul lor, rabinul Menachem Schneerson este Mesia, în ciuda faptului că a murit înainte de a realiza vreuna din sarcinile lui Mesia, enumerate mai sus. Unii din ei au ajuns să creadă că el se va ridica din morţi şi va reveni pentru a finaliza programul mesianic!
În general, evreii liberali şi reformaţi nu cred în apariţia în persoană a lui Mesia, dar speră că era mesianică profeţită va fi determinată de progresele umane care vor pune capăt războaielor, nedreptăţilor şi vor aduce o lume mai bună. Evreii seculari, în general, resping total ideea lui Mesia – ca speranţă pioasă a omenirii.
Indiferent de perspectivă, toate aceste grupuri diferite au ceva în comun şi sunt în consens cu privire la un singur lucru: Isus nu este Mesia. Cu toate acestea , există un număr tot mai mare de evrei care au descoperit că Isus (Yeshua) este Mesia. Pentru mai multe informaţii despre acest subiect , vezi http://kehilanews.com şi http://www.imetmessiah.
Dacă examinezi programul prezentat de site-ul menţionat, observi că numai anumite versete despre Mesia – Regele sunt puse în evidenţă: „Următoarele pasaje din scripturile evreieşti sunt cele pe care evreii le consideră de natură mesianică sau fac referire la sfârşitul zilelor. Acestea sunt cele pe care ne bazăm în dezvoltarea conceptului nostru mesianic: Isaia 2 , 11 ,42 ; 59:20 , Ieremia 23 , 30 , 33 ; 48.47 ; 49.39 , Ezechiel 38.16 , Osea 3.4-5, Mica 4 , Ţefania 3.9 , Zaharia 14:9
Sunt omise preofeţiile care vorbesc despre Mesia – Omul durerii obişnuit cu suferinţa, care au fost deja îndeplinite de Mesia Isus (Yeshua). Acest Mesia este în acelaşi timp Fiul omului (Daniel 7.13) şi Fiul lui Dumnezeu (Psalm 2, Proverbe 30.4 ), care s-a întrupat cu numele „Emanuel” adică „Dumnezeu cu noi” (Isaia 7.14 ) pentru a se naşte într-un mod supranatural, dintr-o fecioară. El va fi născut ca un copil de sex masculin, dar va avea natura lui Dumnezeu: Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni S-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii.” (Isaia 9.6)
S-a profeţit că El va avea puterea Duhului Sfânt, va face minuni şi va preda adevărurile despre Împărăţia lui Dumnezeu mulţimilor care îl vor urma (Isaia 61,1). Totuşi, El ar fi Dispreţuit şi părăsit de oameni, Om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit, că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă. (Isaia 53:3).
El ar suferi o moarte ispăşitoare, fiind „tăiat”, „străpuns” şi prin moartea lui va plăti preţul pentru păcatele noastre: Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor. (Isaia 53.6) (Isaia 52. 13-53.12, Daniel 9.25-26, Zaharia 12.10).
În Daniel 9.25-6 citim că Mesia va fi „tăiat, dar nu şi pentru el însuşi” (adică, pedepsit cu moartea, dar nu pentru propriile păcate) înainte de distrugerea celui de al doilea Templu (care a avut loc în 70 d.Hr.). El se va ridica din morţi (Psalmul 16.9-10, Isaia 53,10) şi să se va înălţa la cer (Psalmul 68,18). Toate acestea au fost deja îndeplinite la venirea Domnului Isus Hristos, Mesia.
În Osea 5.15 Domnul zice: Voi pleca, Mă voi întoarce în locuinţa Mea, până când vor mărturisi că sunt vinovaţi şi vor căuta faţa Mea. Când vor fi în necaz, vor alerga la Mine.” (Osea 5:15)
Isus s-a întors la „locul Lui ” (Rai ), de unde se va întoarce „atunci când îşi vor recunoaşte vina”. Este clar că în prezent există o problemă între Isus şi poporul evreu. Pentru majoritatea, El rămâne dispreţuit şi respins de propriul Său popor, ca acum 2000 de ani.
O mare parte din vina acestei stări, de fapt, o poartă proasta mărturie a creştinătăţii, care i-a urât şi i-a persecutat pe evrei în numele lui Isus. În plus, învăţătura greşită a iudaismului a contribuit, de asemenea, la respingerea lui Isus ca Mesia.
Pe această temă, învăţătura din site‑ul „Iudaism 101” poate fi considerată un standard, însă este greşită, deoarece:
1.Limitează profeţiile despre Mesia numai la un set arbitrar, despre regele domnitor (Isaia 2.1-4 , 11, Zaharia 14 etc) şi nu amintesc nimic despre Mesia, Omul durerii obişnuit cu suferinţa (Isaia 53)
2.Afirmă că Mesia este o fiinţă umană obişnuită, nu o persoană supranaturală şi că în fiecare generaţie se poate naşte cineva cu potenţialul de a fi Mashiach. Profeţiile despre Mesia, inclusiv cele menţionate de „Iudaism 101” demonstrează că El este mult mai mult decât o fiinţă obişnuită, multe dintre acestea arată natura Sa divină. De exemplu, Ieremia 23.5 relatează că Regele descendent din linia genealogică a lui David va domni şi prin El Israelul va fi mântuit. Este numit DOMNUL Neprihănirea noastră (numele ebraic atribuit numai lui Dumnezeu).
Ţefania 3.14-5 descrie Împărăţia mesianică în care DOMNUL este prezent fizic în Ierusalim: Strigă de bucurie, fiica Sionului! Strigă de veselie, Israele! Bucură-te şi saltă de veselie din toată inima ta, fiica Ierusalimului! DOMNUL a abătut de la tine pedepsele tale, a îndepărtat pe vrăjmaşul tău; DOMNUL, Împăratul lui Israel, este în mijlocul tău; nu trebuie să te mai temi de nicio nenorocire! (Ţefania 3:14-15) Zaharia 14 arată că cel care vine să mîntuiască pe Israel la sfârşitul zilelor şi să stea pe Muntele Măslinilor este „DOMNUL Dumnezeul ” care stă în persoană pe Muntele Măslinilor şi apoi domneşte peste întreg pământul.
3.Din cauza acestor două erori, Iudaism 101 şi toate curentele iudaismului resping pe Isus ca Mesia.
În acest site web este susţinută idea
că nimeni nu poate fi Mesia dacă nu finalizează un anume program mesianic.
Cu toate acestea, profeţiile despre Omul Durerii obişnuit cu suferinţa arată că moartea lui Mesia reprezintă modul prin care El aduce ispăşire şi mântuire celor ce cred în El. El a fost luat prin apăsare şi judecată. Dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut că El fusese şters de pe pământul celor vii (adică dus la moarte); şi lovit de moarte pentru păcatele poporului meu? Groapa Lui a fost pusă între cei răi, şi mormântul Lui, la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvârşise nicio nelegiuire şi nu se găsise niciun vicleşug în gura Lui. Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă… Dar, după ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânţă de urmaşi, va trăi multe zile, şi lucrarea Domnului va propăşi în mâinile Lui. (Isaia 53:8-10)
Această profeţie vorbeşte tocmai despre moartea lui Mesia pentru păcatele oamenilor, descrie cum este îngropat în mormântul unui om bogat (Iosif din Arimateea – vezi Matei 27.57-61) şi zilelele sale după învierea Sa din morţi.
Singurul care a împlinit toate acestea este Isus din Nazaret, care a murit pentru păcatele noastre, a fost îngropat şi a înviat din morţi. El este acum înălţat şi aşezat la dreapta lui Dumnezeu, de unde se va întoarce curând pentru a finaliza programul mesianic, va domni din Ierusalim şi va aduce pacea şi dreptatea în lume (Isaia 2).
Biblia ne arată că actuala revenire a poporului evreu în Israel este după voia lui Dumnezeu şi este profeţită în Scriptură. Cu toate acestea, Israelul nu va cunoaşte pacea şi liniştea până când Mesia va domni în Ierusalim.
Profeţiile despre vremea sfîrşitului indică faptul că va fi o vreme de necaz. În versetele din Osea, citim: Voi pleca, Mă voi întoarce în locuinţa Mea, până când vor mărturisi că sunt vinovaţi şi vor căuta faţa Mea. Când vor fi în necaz, vor alerga la Mine.
Deuteronom 4.30 descrie zilele din urmă cu o vreme de mare încercare, când Israelul se va întoarce la Domnul: Şi după ce ţi se vor întâmpla toate aceste lucruri în strâmtorarea ta, în zilele de pe urmă, te vei întoarce la Domnul Dumnezeul tău şi vei asculta glasul Lui; (Deuteronomul 4:30).
Această temă apare şi în Ieremia 30.4-11 unde este descrisă „vremea necazului lui Iacov”: Auzim strigăte de groază; e spaimă, nu este pace! Întrebaţi şi vedeţi dacă nu cumva naşte vreun bărbat! Pentru ce văd pe toţi bărbaţii cu mâinile pe coapse ca o femeie la facere? Pentru ce s-au îngălbenit toate feţele? Vai! căci ziua aceea este mare; niciuna n-a fost ca ea! Este o vreme de necaz pentru Iacov; dar Iacov va fi izbăvit din ea. … Căci Eu sunt cu tine, zice Domnul, ca să te izbăvesc; voi nimici pe toate neamurile printre care te-am risipit, dar pe tine nu te voi nimici; te voi pedepsi cu dreptate, nu pot să te las nepedepsit.”
Ieremia 30:11 indică faptul că. în vremea necazului lui Iacov, Dumnezeu va corecta această percepţie greşită a identităţii lui Mesia. El a venit deja în persoana lui Isus şi acelaşi Mesia Isus va reveni cu mare putere şi slavă, biruitor peste duşmanii Săi. În Zaharia 12.10 citim: Atunci voi turna peste casa lui David şi peste locuitorii Ierusalimului un duh de îndurare şi de rugăciune, şi îşi vor întoarce privirile spre Mine, pe care L-au străpuns. Îl vor plânge cum plânge cineva pe singurul lui fiu, şi-L vor plânge amarnic cum plânge cineva pe un întâi născut. (Zaharia 12:10)
„Cel care a fost străpuns” este Mesia Isus. Israel va căuta şi va recunoaşte pe Cel care a împlinit deja profeţiile despre Omul durerii obişnuit cu suferinţa şi care va reveni curând investit cu toată puterea lui Dumnezeu, să împlinească profeţiile despre regele domnitor Mesia. Chiar înainte de răstignirea Lui, în Ierusalim, Isus a zis: Căci vă spun că de acum încolo nu Mă veţi mai vedea până când veţi zice: „Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!” (Matei 23:39) Aceste cuvinte, „Baruch haba b’Shem Adonai” aparţin versetului 26 din Psalmului 118 şi este salutul tradiţional pentru venirea lui Mesia („Binecuvântat să fie cel ce vine în Numele Domnului! Vă binecuvântăm din Casa Domnului”.
Isus a fost deja întâmpinat cu aceste cuvinte de ucenicii Lui la intrarea în Ierusalim, când noi sărbătorim intrarea triumfală din duminica Floriilor. El va fi întâmpinat din nou de poporul răscumpărat al lui Israel, când va reveni pentru a-l salva de armatele anticristului în lupta finală ( Zaharia 14 , Apocalipsa 19).
După aceasta vor urma evenimentele enunţate în „Iudaism101” caracteristice epocii mesianice.
Programul mesianic va fi terminat, dar nu de un Mesia om, provenit din societatea noastră, gata să rezolve toate problemele acestei lumi. Evenimentele acestea se vor petrece după revenirea Domnului Isus Hristos cu mare putere şi slavă, cînd va pune capăt întunericului acestei lumi. El va veni investit cu toată puterea lui Dumnezeu şi va schimba lumea, aşa cum o cunoaştem noi acum.
El va judeca omenirea cu dreptate şi va conduce lumea împreună cu cei care L-au primit ca Domn şi Mântuitor.
Atunci pământul va fi plin de cunoştinţa Domnului , nu vor mai fi războaie, ci pace universală, iar Mesia va domni peste pămîntul reînoit din Templul reconstruit în Ierusalim . Toate acestea se vor întâmpla după ce Mesia va veni…din nou !
Expresia „din nou” este esenţială.
Un prieten evreu mi-a spus odată: „Suntem de acord că Mesia va veni şi va sta pe Muntele Măslinilor. Când va veni, putem merge să-l întreabăm „Ai mai trecut pe aici? ” Dacă va răspunde „Da”, atunci înseamnă că tu ai avut dreptate, iar dacă va răspunde „Nu” înseamnă că eu am avut dreptate.
Foarte amuzant, însă la revenirea lui Mesia, va fi prea târziu pentru această întrebare. Acum e timpul să înţelegem că El a venit deja pe pămînt. Trebuie să ne pocăim de păcatele noastre, să credem că El a murit ca să ne mântuiască şi să ne dea viaţa veşnică ca să ajungem să-L cunoaştem pe Domnul. Aceasta este este ziua mântuirii. Crede în Domnul Isus Mesia şi vei fi mântuit !
ISRAEL ȘI MESIA
Biblia face referire la întoarcerea poporului evreu în Israel. Dumnezeu vorbeşte poporului evreu:Căci vă voi scoate dintre neamuri, vă voi strânge din toate ţările şi vă voi aduce iarăşi în ţara voastră. (Ezechiel 36:24) Aceasta va declanşa o vreme de conflict şi de necaz, generată de ostilitatea statelor vecine care astăzi trec printr‑o perioadă istorică tulbure, plină de frământări politice şi sociale.
În Ezechiel 38-39 este descris „războiul dintre Gog şi Magog” în care statele din nordul Israelului se vor alia cu Persia (Iranul) şi Put (Libia) şi vor declanşa un atac asupra poporului evreu, însă vor fi distruse în mod supranatural de Dumnezeu, pe „munţii Israelului” (Inălţimile Golan). Se pare că printre ţările invadatoare se vor număra Rusia şi Turcia.
Apocalipsa 9:13-16 şi 16:12 vorbeşte despre armatele Împărăţilor de Est (China) care vor pătrunde în Orientul Mijlociu prin albia secată a Eufratului.
Conform Ieremia 30:7 va exista un timp de mare necaz:Vai! căci ziua aceea este mare; niciuna n-a fost ca ea! Este o vreme de necaz pentru Iacov; dar Iacov va fi izbăvit din ea. (Ieremia 30:7)
Salvarea va veni de la Yeshua (Isus) Mesia care se va întoarce ca Rege al regilor şi Domn al domnilor. Israelul Îl va privi ca pe propriul lor Mântuitor: Atunci voi turna peste casa lui David şi peste locuitorii Ierusalimului un duh de îndurare şi de rugăciune, şi îşi vor întoarce privirile spre Mine, pe care L-au străpuns. Îl vor plânge cum plânge cineva pe singurul lui fiu, şi-L vor plânge amarnic cum plânge cineva pe un întâi născut. (Zaharia 12:10)
Isus a vorbit Ierusalimului:Căci vă spun că de acum încolo nu Mă veţi mai vedea până când veţi zice: „Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!” (Matei 23:39) Acesta este şi salutul cu care va fi întâmpinat Mântuitorul şi înseamnă că Domnul Isus va fi acceptat ca Mesia de membrii ultimei generaţii a poporului evreu. El se va întoarce pe Muntele Măslinilor, aflat la est de Ierusalim, acelaşi loc din care S-a înălţat la Cer. Atunci, îngerii s‑au adresat ucenicilor:„Bărbaţi galileeni, de ce staţi şi vă uitaţi spre cer? Acest Isus, care S-a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer.” Atunci ei s-au întors în Ierusalim din muntele numit al Măslinilor, care este lângă Ierusalim, departe cât un drum în ziua Sabatului. (Faptele apostolilor 1:11-12)
Zaharia profeţeşte că acest eveniment va avea loc în zilele de pe urmă, când Domnul va reveni în Ierusalim. Iată, vine ziua Domnului, când prăzile tale vor fi împărţite în mijlocul tău. Atunci voi strânge toate neamurile la război împotriva Ierusalimului. Cetatea va fi luată, casele vor fi jefuite, şi femeile, batjocorite; jumătate din cetate va merge în robie, dar rămăşiţa poporului nu va fi nimicită cu desăvârşire din cetate. Ci Domnul Se va arăta şi va lupta împotriva acestor neamuri, cum S-a luptat în ziua bătăliei. Picioarele Lui vor sta în ziua aceea pe Muntele Măslinilor, care este în faţa Ierusalimului, spre răsărit; Muntele Măslinilor se va despica la mijloc, spre răsărit şi spre apus, şi se va face o vale foarte mare: jumătate din munte se va trage înapoi spre miazănoapte, iar jumătate, spre miazăzi. (Zaharia 14:1-4)
În vreme ce lumea se îndreaptă spre un timp de mare necaz, profeţit în Biblie, Dumnezeu ne oferă mântuirea, dacă ne pocăim şi credem că Isus a murit ca jertfă pentru păcatele noastre şi a înviat din morţi ca să dea viaţa veşnică tuturor acelora care cred în El.
Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască; pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită, prin faptul că L-a înviat din morţi…” (Faptele apostolilor 17:30-31)
V-am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi; că a fost îngropat, şi a înviat a treia zi, după Scripturi. (1 Corinteni 15:3-4)
Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. (Ioan 3:16)
Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul. (1Tesaloniceni 4:16-17) Acest eveniment este cunoscut sub numele de Răpirea Bisericii.
Printre învăţaţii Bibliei există o controversă în legătură cu timpul când va avea loc acest eveniment: va fi înainte, în mijlocul sau la sfârşitul perioadei de necaz? Dacă se va întâmpla să fie la mijloc sau la sfârşit, creştinii vor trebui să se pregătescă pentru necazurile ce vor urma. Dacă, în schimb, răpirea va avea loc la început, trebuie să ne pregătim ca să Îl întâlnim pe Domnul, mai ales acum, când observăm că în lume sunt semne ce anunţă venirea Lui.
În sprijinul acestei opinii pot fi aduse următoarele argumente:
Biblia ne spune că Isus va veni într-un moment necunoscut nouă, ca să îi salveze pe toţi cei care cred în El. Acest eveniment va fi neaşteptat – Pentru că voi înşivă ştiţi foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoţ noaptea. (1Tesaloniceni 5:2).
Nimeni nu cunoaşte data acelei zile aşa cum nimeni nu cunoaşte ziua propriei morţi, de aceea trebuie chiar acum să îl acceptăm pe Isus ca Mântuitor.
Criza mondială profeţită în Biblie ne arată că viaţa pe pământ va fi tot mai precară.La sfârşitul perioadei de necaz, Domnul Isus se va întoarce ca să judece pământul şi lumea cu dreptate.Atunci Îngerul al şaptelea a sunat din trâmbiţă. Şi în cer s-au auzit glasuri puternice, care ziceau: „Împărăţia lumii a trecut în mâinile Domnului nostru şi ale Hristosului Său. Şi El va împărăţi în vecii vecilor.” (Apocalipsa 11:15)
Trebuie să fii pregătit pentru revenirea Domnului Isus sau pentru clipa morţii tale. Iată cum poţi să te pregăteşti, urmând cinci paşi:
- Crede în Dumnezeu Tatăl;
- Recunoaşte că eşti un păcătos;
- Fii gata să renunţi la păcatul tău (pocăieşte-te);
- Crede că Isus Mesia a murit pentru tine, a fost îngropat şi a înviat din morţi;
- Primeşte‑l pe Isus ca Domn şi Mântuitor, prin rugăciune.
Iată şi un model de rugăciune prin care îi poţi cere lui Dumnezeu să îţi salveze sufletul şi să îţi dea un viitor minunat, împreună cu speranţa Impărăţiei Sale veşnice:
„Doamne Tată Ceresc, recunosc că sunt un păcătos şi că am nevoie de iertarea Ta. Cred că Isus Hristos a murit în locul meu, vărsându-şi sângele pentru păcatele mele şi că a înviat din morţi ca să îmi dea viaţa veşnică. Doresc să renunţ chiar acum la păcatul meu şi să Il accept pe Isus Hristos ca Domn şi Mântuitor personal. Îmi dedic viaţa Tie şi te rog trimite Duhul Sfânt în viaţa mea ca să mă umple şi să preia controlul, ajutându-mă să devin ceea ce Tu doreşti să fiu. Mulţumesc Tată că mă iubeşti. In numele lui Isus. Amin”.
UNIUNEA EUROPEANĂ ESTE PROFEŢITĂ ÎN BIBLIE?
Acum, că Marea Britanie va organiza pe 23 iunie referendumul privind apartenenţa la UE, ne putem aştepta la multe discuţii, articole, declaraţii pe marginea acestui subiect. Există numeroase argumente pro şi contra, legate în special de suveranitatea naţională, migraţie şi implicaţiile economice a statutului de membru UE.
UE nu e lesne de înţeles. Acordurile şi tratatele sale sunt scrise în documente stufoase de sute de pagini, într-un limbaj cifrat pentru omul obişnuit. Naţiunile semnează tratate şi acorduri cu un impact imens asupra vieţii cetăţenilor lor şi majoritatea populaţiei nu realizează ce se întâmplă, decât atunci când este prea târziu pentru a mai schimba ceva. Este aproape imposibil ca ţările prinse în tratatele UE să îşi recapete puterea. Profesorul Anthony Coughlan reuşeşte o fină analiză a acestei situaţii în „Abordarea Imperiului UE”, la care voi face un scurt rezumat:
Barroso, fostul preşedinte al Comisiei UE a declarat: „Uneori îmi place să compar UE cu procesul de creaţie şi organizare a unui imperiu. Avem dimensiunea unui imperiu.”
Construcţia acestui imperiu a început după Primul Război Mondial, când, pentru a preveni alte războaie europene, SUA a încurajat ţările occidentale la o mai bună cooperare atât în plan politic cât şi în cel economic, dar şi pentru a ridica un zid de apărare împotriva comunismului sovietic, fiind de dorit o bază economică puternică care să susţină alianţa NATO.
Procesul a început în 1951 prin fondarea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului.
În 1957 s-a semnat Tratatul de la Roma prin care a fost instituită Comunitatea Economică Europeană (CEE) prin care şase ţări – Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg – au afirmat hotărârea „de a pune bazele unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei”.
Aceste cuvinte implică un angajament pentru integrare continuă, pe durată nedeterminată, adică exact ceea ce s-a şi întâmplat – dezvoltarea UE ca imperiu ce îşi extinde continuu sfera de influenţă.
Astfel, CEE s-a extins astfel încât a ajuns la un număr de 28 de state europene, inclusiv Insulele Britanice, Spania şi Portugalia, Suedia şi Finlanda, Grecia şi ţări din fosta Iugoslavie, o mare parte din Europa de Est. Acum, aproximativ 500 de milioane de oameni se află sub un nou guvern unic (deşi incomplet unificat), numit Uniunea Europeană, cu sediul la Bruxelles.
Profesorul Coughlan descrie ideologia UE ca „Supranaţionalism” (prefixul „supra”, în latină înseamnă „mai presus”). Statele naţionale îşi predau autoritatea unei entităţi superioare care se află „mai presus” de regulile ţărilor respective şi are întâietate juridică.
Drept rezultat, ţările sunt conduse de o birocraţie centralizată la Bruxelles ce îşi impune legile, suveranitatea lor statală fiind puternic erodată. Dacă un anumit stat al UE nu respectă o lege a UE, atunci apar represalii drastice cu amenzi mari şi repetate. Statutul de membru al UE face ca legile naţionale ce urmăresc bunăstarea unei ţări să cedeze locul dreptului supranaţional al legilor UE, în toate domeniile acoperite de tratate.
Principalii promotori ai integrării sunt firmele UE cu afaceri pe bază de capital transnaţional şi filiale în diferite ţări ale UE. Afacerile SUA cu sediile centrale în Europa au interese similare. Acestea influenţează politicienii şi mass‑media prin intermediul unor organisme precum Masa Rotundă a Industriaşilor Europeni, Federaţia Bancară Europeană şi Business Europe.
Această organizaţie leagă confederaţiile industriale şi a angajatorilor din UE cu numeroase federaţii de afaceri şi think-tank-uri finanţate de aceste afaceri. Acestea finanţează Mişcarea Europeană şi alte grupuri de lobby federaliste care în mod sistematic au promovat şi determinat semnarea succesivă a tratatelor UE. La rândul lor, interacţionează cu organizaţii secrete precum Grupul Bilderberg şi Comisia Trilaterală (ambele organizaţii militând pentru un guvern mondial).
Tratatele UE sunt susţinute prin lege de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene care impune „cele patru libertăţi fundamentale ale UE”: libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, capitalului şi a forţei de muncă. Nici un guvern sau parlament ales de popor nu le poate schimba sau încălca în mod legal, indiferent de dorinţele alegătorilor lor. Legea privind libertatea de circulaţie a persoanelor, tradusă în fapt, lipseşte guvernul nostru britanic de puterea de a opri fluxul de migranţi în Marea Britanie.
Odată ce puterea naţională a fost predată Bruxelles-ului, statul respectiv se obligă să respecte „acquis‑ul comunitar”, adică totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din statutul de membru al UE. Termenul „acquis” provine din franceză şi înseamnă „ceea ce s‑a dobândit”. Odată ce un domeniu al politicilor statale a fost dobândit de Bruxelles, aceasta rămâne dobândit. În cei şaizeci de ani trecuţi de la semnarea Tratatului de la Roma nu există un singur exemplu de putere naţională care să fi renunţat la statutul de membru al Comunităţii Europeane.
Fiecare Tratat al UE a fost vândut popoarelor din toată Europa în schimbul promisiunilor de creare de locuri de muncă, de dezvoltare şi creştere a nivelului de trai. Cu toate acestea, fiecare tratat a răpit din puterea de decizie a parlamentelor şi guvernelelor naţionale şi a cetăţenilor care le-au ales. Tratatele au redus treptat aceste instituţii naţionale, care au devenit umbra a ceea ce erau odată, în special în statele mai mici ale UE. Statele din Europa s-au transformat astfel, efectiv, în provincii sau regiuni ale UE, cu democraţii naţional-tradiţionale erodate şi cetăţeni supuşi regulilor elitei politice şi economice supranaţionale din conducerea UE, a cărui sistem complex este greu de înţeles de majoritatea populaţiei.
Prosperitatea promisă de UE s-a dovedit a fi o iluzie, mai ales în sudul Europei, unde economiile au fost decimate ca urmare a adoptării monedei euro. În prezent, aproape o treime dintre tinerii din UE nu pot găsi locuri de muncă.
Politica graniţelor deschise a avut consecinţe dezastruoase, cu naţiuni copleşite de numărul de migranţi care transformă treptat cultura şi identitatea propriului popor.
Aceasta este „Marea Înşelăciune” a proiectului UE, dacă e să ne folosim de titlul cărţii scrisă de Christopher Booker, probabil cea mai bună carte în limba engleză a istoricului uniunii. Istoria UE a fost o revoluţie constituţională făcută pe furiş, pe ascuns. Normal, celor responsabili le este greu să recunoască enormitatea propriilor greşeli sau consecinţele grave ale eurofiliei lor asupra milioanelor de europeni. În schimb, ei fac presiuni pentru uniune.
Preşedintele francez Hollande a sugerat că soluţia finală la problemele monedei unice este ca toţi membii zonei euro să-şi predea suveranitatea unui guvern federal nou creat, cu propriul său prim-ministru, parlament, buget şi trezorerie”(Journal du Dimanche 19/7/15).
Euroscepticul Michael Gove, membru al Parlamentului Britanic, nota: „UE este mai degrabă concepută pentru a menţine puterea şi dominaţia de partea elitelor, nu a poporului. Chiar dacă suntem în afara zonei euro, suntem subjugaţi de o comisie UE nealeasă care generează zilnic noi legi şi o inexplicabilă Curte Europeană de la Luxemburg ce îşi extinde periodic aria de acoperire, în temeiul Cartei drepturilor fundamentale, care, în multe privinţe conferă UE tot mai multă putere şi influenţă”.
Procesul continuă la nivel global.
În prezent, UE negociază Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) cu SUA şi omologii din Canada şi zona Pacificului.
TTIP propune o schemă de „cooperare permanentă” între UE şi SUA.
Profesorul Coughlan scrie: „Această propunere ar institui o negociere permanentă, în spatele scenei, între birocraţii UE, americani şi grupările de lobby corporative de pe ambele părţi ale Atlanticului, pentru o perioadă de timp mult prea mare care să reţină atenţia publicului. Aceasta echivalează cu o preluare a puterilor fundamentale ale guvernului de către reprezentanţii capitalului corporativ ce interacţionează cu birocraţia UE. „În acelaşi timp, SUA negociază Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), un controversat acord de comerţ liber pro-companii între Statele Unite şi în alte 11 ţări: Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, şi Vietnam.
Cu alte cuvinte, aduce la un alt nivel, un guvern neales, peste jumătate din lume. În plus, avem organizaţii ca G20, Banca Mondială şi FMI care forţează sistematic unirea naţiunilor într-o lume globalizată, în direcţia unui guvern mondial.
VIAŢA ARTIFICIALĂ FORMATĂ ÎN LABORATOR?
Pretenţia dr Craig Venter că ar fi creat o formă de viaţă artificială într-un laborator a provocat atât alarmă cât şi încântare.
Pe de o parte a fost acuzat că se joacă „de-a Dumnezeu” şi falsifică „esenţa vieţii”. Pe de altă parte a fost lăudat că ar fi atins o piatră de hotar în lumea ştiintifică cu un potenţial uriaş de viitor.
Ambiţia lui este crearea microbilor proiectaţi care se pot hrăni cu dioxid de carbon şi pot excreta bio-combustibili, o soluţie miraculoasă în contextul schimbărilor climatice. Channel 4 relata incidentul: „Singura concluzie a realizării dr Venter este că ceea ce numim noi „viaţă” este doar chimie.”
Prin aceasta ei vor să zică că viaţa e doar rezultatul unui proces de combinaţii chimice şi astfel îl poţi elimina pe Dumnezeu de la originea vieţii.
De fapt, nici nu e cazul, pentrucă dr Venter nu a creat viaţă din nimic. Genomul lui este o copie lipită de ADNul unui organism existent şi care a fost inserat într-o formă bacterială a unei specii diferite. Acolo „a sărit” la viaţă permiţând creşterea şi înmulţirea, producând generaţii care sunt în întregime artificiale.
În prima lor încercare de a crea structura, au greşit o singură literă a ADN-ului în peste 1 milion şi organismul nu a mai funcţionat.
Viaţa nu e doar chimie şi este nevoie de Dumnezeu în creaţie pentru a aduce totul la viaţă. Drept urmare dr Venter falsifică forme de viaţă existente. Când fiinţe umane păcătoase încearcă să interfereze în creaţia lui Dumnezeu, există pericolul ca totul să iasă rău.
Un articol din Daily Mail relatează că urmarea acestui experiment ar fi „fabrici bacteriologice care ar crea organisme artificiale proiectate pentru sarcini specifice în domeniul medical sau de producţie a combustibililor biologici.
Tehnologia ar folosi la crearea organismelor capabile să cureţe dioxidul de carbon sau pierderile toxice.” Pe de altă parte, bacterii capabile de reproducere pot aduce pericole incredibile. Este uşor de imaginat un microb sintetic distrugător care ar şterge de pe pământ culturile de plante sau omenirea însăşi. Cercetările se pot folosi în crearea unei ultime bombe biologice.
O singură greşeală de laborator poate duce la o epidemie care ar şterge de pe faţa pământului milioane de oameni –scenariul dramei BBC Survivors. Un asemenea scenariu s-ar potrivi în calamităţile care vor lovi pământul în perioada Necazului cel mare.
Va permite Dumnezeu o asemenea interferenţă în Creaţia lui?? Sau ceea ce se întâmplă este un nou motiv pentru care Dumnezeu trebuie să intervină ca să prevină dezastrul răzvrătirii umane împotriva ordinii create de El?
Inteligența artificială VA FI DE „MILIARDE DE ORI“ MAI INTELIGENTĂ DECÂT OAMENII
Inteligența artificială (IA) ar putea fi „de miliarde de ori“ mai inteligentă decât oamenii, iar aceștia vor fi, poate, nevoiți să fuzioneze cu computerele pentru a supraviețui, a declarat canalului de televiziune CNBC un adept al futurismului. În cadrul unei mese rotunde găzduite de CNBC la World Government Summit, în Dubai, comentariile lui Ian Pearson, din cadrul Futurizon, au rezonat cu ideile CEO-ului Tesla, Elon Musk.
„Adevărul este că IA poate avansa mai mult decât oamenii și că, deja, ea ar putea fi de miliarde de ori mai inteligentă decât noi,“ a afirmat Pearson. „Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că avem mijloacele necesare pentru a ține pasul cu ea. Modul de a ne proteja de o asemenea eventualitate este să conectăm acea IA la creierul nostru, pentru a avea același IQ… precum computerul. Eu unul consider că nu este lipsit de orice pericol, așa cum spunea și Elon Musk… să dezvoltăm aceste computere supra-umane, până ce nu vom reuși să le legăm în mod direct la creierul uman… și că nu ar trebui să le permitem să ne-o ia cu mult înainte.“
Musk, care ne-a avertizat deja cu privire la puterea viitoare a IA, afirma că oamenii și mașinile trebuie să fuzioneze, pentru a rămâne relevanți, odată cu apariția noilor tehnologii, și mai puternice. „Consider că, peste o vreme, vom fi probabil martorii unei fuziuni mai intime a inteligenței biologice cu inteligența digitală,“ spunea Musk în februarie 2017. „În mare, totul se rezumă la lățimea de bandă, la viteza de conexiune dintre creierul tău și versiunea ta digitală, îndeosebi în ce privește fluxul de informație spre exterior.“
Musk a pus bazele unui start-up numit Neuralink, ce urmărește tocmai acest lucru. Pearson a afirmat că unele slujbe care nu necesită prezența oamenilor vor dipărea. IA și impactul său asupra locurilor de muncă a fost una dintre temele principale ale World Government Summit de anul acesta. Sebastian Thrun, directorul executiv al start-up-ului educational Udacity și unul dintre pionierii proiectului mașinii fără șofer dezvoltată de Google, a declarat postului CNBC că IA ne va preschimba în „lucrători supraumani.“
Anthony Levandowski, om de afaceri și inventator, care lucrează la dezvoltarea mașinilor fără șofer în parteneriat cu compania Uber, nu se limitează la simple planuri privind folosirea IA pe șosele. El este de părere că, în viitor, computerele inteligente vor fi mai mult decât o parte integrantă a vieții noastre – ele ne vor deveni chiar zei.
În septembrie s-a dat publicității faptul că procesul de amploare deschis împotriva lui Levandowski nu l-a împiedicat pe acesta să înregisteze o nouă biserică numită Way of the Future (Calea Viitorului). Potrivit documentelor bisericii, ea a fost fondată ca organizație non-profit și se axează pe conceperea, acceptarea și venerarea unei Divinități bazate pe IA, dezvoltată prin elemente de hardware și software – ne informează Mark Harris, în ediția din luna noiembrie a revistei Wired.
„Nu este un zeu în sensul unei ființe care trimite fulgere sau iscă uragane. Însă dacă există ceva de un miliard de ori mai inteligent decât cea mai inteligentă ființă umană, cum altfel să o numești?“ l-a întrebat retoric Levandowski pe Harris, adăugând: „Dacă le pui oamenilor întrebarea: poate fi un computer mai inteligent decât o ființă umană, 99,9 la sută dintre ei îți vor răspunde că asta-i de domeniul science-fiction. Adevărul este că vom ajunge inevitabil acolo.“
Nu cumva în felul acesta va ajunge Anticristul să controleze lumea întreagă în zilele de pe urmă și va instaura sistemul bazat pe semnul Fiarei?
AR TREBUI SĂ NE PREGĂTIM DE PE ACUM PENTRU APOCALIPSĂ?
Milioane de americani o fac deja. Între patru și douăzeci de milioane de oameni (cifrele diferă în funcție de sursa informațiilor) intră în această categorie. Ei se pregătesc pentru viața de după un presupus colaps al societății, așa cum este el descris în filmele apocaliptice care descriu „sfârșitul lumii, așa cum o cunoaștem noi.“ Ei pun la cale planuri pentru a supraviețui unui asemenea scenariu.
Printre posibilele cauze ale acestui deznodământ se numără: colapsul sistemului economic global, ce ar duce la anularea legii și ordinii, dezastre în mediul înconjurător, cutremure multiple și erupții vulcanice, lovirea Pământului de către un asteroid sau explozii nucleare ce generează pierderi imese de vieți omenești.
Una dintre temerile persistente în Statele Unite este legată de eventualitatea detonării asupra țării a unei arme EMP (cu impulsuri electromagnetice) de către un stat lipsit de scrupule și pornit pe distrugere. Aceasta ar spulbera rețeaua de elctricitate a țării și ar trimite-o înapoi, în epoca preindustrială, de vreme ce nu există niciun sistem de rezervă, care să susțină funcționare ulterioară a societății. Consecințele ar fi lipsa electricității, a serviciilor de bază, a transporturilor și comunicației, magazine goale, lipsa alimentelor și haos social, în urma căruia milioane de oameni ar muri.
Și în Marea Britanie sunt temeri în privința unui asemenea eveniment. Sir Nick Carter, comandantul statului major al forțelor armate britanice, a afirmat că în prezent țara sa este vulnerabilă în fața unui atac militar, dar și în fața unui atac cibernetic din partea Rusiei. Secretarul apărării din Statele Unite, Gavin Williamson, a afirmat că Rusia poate provoca „mii și mii și mii de morți“ dacă ar paraliza aprovizionarea cu energie electrică a țării. Mergând pe firul acestei ipoteze, Ben Farmer a scris în ediția din 17 martie 2018 a ziarului Daily Telegraph: „În decurs de doar câteva zile marile orașe englezești ar deveni de nelocuit, iar țara ar ajunge la doar câțiva pași de anarhie, dacă sistemul național de electricitate s-ar prăbuși ca urmare a unui atac cibernetic sau a unei furtuni solare – ne avetizează experții în securitate. Viața modernă depinde într-o asemenea măsură de electricitate, încât o pană de curent prelungită ar duce în scurtă vreme la lipsa apei potabile, a combustibilului, activității bancare, transportului și comunicațiilor, care ar întoarce țara în «Epoca de Piatră».“
Avertismentele de felul acesta îi determină pe oameni să cerceteze site-urile de „pregătire“, care oferă sfaturi pentru a supraviețui unor asemenea dezastre. Pe site-urile respective găsim oferte de vânzare a tot soiul de echipamente necesare, precum purificatoare de apă, generatoare de urgență, sfaturi pentru conservarea alimentelor și altele. În regiunile împădurite izolate din America, se construiește o adevărată rețea de „tabere pentru Ziua Judecății“, care atrag membri din pătura înstărită a societății și chiar funcționari de rang înalt din sfera securității naționale, din Washington, în contextul în care pericolele iau amploare: de la un război nuclear, la Emp sau un atac cu viruși. Sub numele de Fortitude Ranch, avanposturile acestea promit protecție și alimente pentru un an de zile, pentru cei care nu au posibilitatea să își construiască propriul bunker. Se anticipează că, în cazul unui crize, fiecare astfel de tabără va putea găzdui între 50 și 500 de persoane.
Vor exista zone de locuit, bunkere subterane și posturi pentru gărzile înarmate care vor apăra incinta de intruși. Auto-apărarea este o chestiune fundamentală pentru americanii care se pregătesc pentru o catastrofă finală, mulți dintre ei făcându-și deja stocuri de arme și muniție pentru a se apăra pe ei înșiși și proviziile lor de jefuitorii disperați care nu și-și vor fi făcut asemenea provizii, necesare pentru a supraviețui după dezintegrarea societății.
Nu numai anumite grupuri din America își fac griji cu privire la asemenea dezastre. Deși majoritatea oamenilor își văd de viață ca de obicei, tot mai multe persoane, dintr-un capăt în celălalt al pământului, presimt că omenirea se îndreaptă spre o catastrofă de vreun fel sau altul. Biblia ne avertizează că în zilele de dinainte de întoarcerea Domnului Isus Cristos, pământul va fi lovit de o serie de calamități, descrie în cartea Apocalipsa. Drept dovadă că lumea se îndreaptă într-acolo, suntem chiar acum martorii unor semne evidente ce prevestesc iminenta întoarcere a Domnului Isus. Bunăoară:
-întoarcerea evreilor în Israel și controversa cu privire la cine va stăpâni Ierusalimul. (Ezechiel 36, Zaharia 12, Luca 21:20-33)
-sporirea războaielor, foametei și a cutremurelor pe tot cuprinsul pământului (Matei 24:6-8)
-dezvoltarea tehnologiei și a mijloacelor de deplasare, ceea ce ne propulsează spre globalizare și spre o nouă modalitate de a vinde și a cumpăra, fără bani gheață (Daniel 12:4, Apocalipsa 13)
-accentuarea violenței și a imoralității sexuale, la fel ca în zilele lui Noe și ale Sodomei și Gomorei (Luca 17:26-36, Geneza 6)
-probleme legate de mediul înconjurător, care îi fac pe oameni să se teamă de ceea ce se va întâmpla pe pământ (Isaia 24, Luca 21:25-28, Apocalipsa 8:7-12).
Isus ne avertizează că, odată ce lucrurile acestea vor începe să se întâmple pe pământ, ele vor atinge apogeul în vremea de pe urmă: „Pentru că atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi. Şi dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate.“ (Matei 24:21-22)
Capitolele 6-19 din cartea Apocalipsa ne oferă detaliile lipsă în ce privește lucrurile care ne așteptă în vremea aceasta. Potrivit Apocalipsa 6, cei patru călăreți ai apocalipsei își vor face apariția, sporind puterea Anticristului și mai apoi aducând război, foamete și moartea a un sfert din populația pământului.
Capitolele 8 și 9 din Apocalipsa descriu trâmbițele judecății, ce vor vesti distrugeri masive ale mediului înconjurător: copaci arzând, pești morți în mare și ape poluate și nepotabile. În cursul rostirii acestor judecăți, va muri încă o treime din populația pământului (Apocalipsa 9:18).
Apocalipsa 13-14 ne vorbește despre Fiară sau Anticristul, care va primi putere din partea balaurului (Satana) și căreia „i s-a dat să facă război cu sfinții și să-i biruiască.“ El va instaura o dictatură, sub care cei care i se împotrivesc vor fi întemnțați sau chiar uciși. Modul său de a controla societatea va presupune un nou sistem de vindere și cumpărare, ce va implica un semn conectat cu un număr alocat fiecărui om, fără de care nimeni nu va putea cumpăra sau vinde (Semnul Fiarei/666).
Într-un final, armatele lumii se vor strânge la Armaghedon (Apocalipsa 16:12-16). Acela va fi momentul când Domnul Isus se va întoarce pe pământ cu sfinții Săi, va nimici Fiara și pe dușmanii Săi și va instaura pe pământ împărăția Sa mesianică (Apocalipsa 19-20). Mulți oameni nu vor să afle nimic despre acest subiect pentru că îi înspăimântă. Însă Isus ne-a avertizat limpede că înainte de venirea Sa se vor petece lucruri care îi vor face pe oameni să se teamă de ceea ce urmează să se întâmple pe pământ:
„Vor fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pământ va fi strâmtorare printre neamuri, care nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor; oamenii îşi vor da sufletul de groază în aşteptarea lucrurilor care se vor întâmpla pe pământ, căci puterile cerurilor vor fi clătinate. Atunci, vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere şi slavă mare. Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie.“( Luca 21:25-28)
Dar tot Dumnezeu le spune celor care cred în El să nu se înspimânte:
„Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare.“ (Isaia 41:10)
„V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.“(Ioan 16:33)
Isus a transmis următoarele cuvinte bisericii din Filadelfia, prototipul bisericii credincioase din vremurile de pe urmă:
„Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi şi Eu de ceasul încercării care are să vină peste lumea întreagă, ca să încerce pe locuitorii pământului. Eu vin curând. Păstrează ce ai, ca nimeni să nu-ţi ia cununa.“ (Apocalipsa 3:10-11)
Cum ne va păzi El, în ceasul încercării?
Acest verset din Apocalipsa 3 ridică întrebarea din titlu, cu două răspunsuri posibile și care trimite spre două concepții diferite la care aderă cei care cred că ne îndreptăm spre împlinirea profețiilor biblice privind vremurile de pe urmă. Conform ambelor viziuni, „ceasul încercării care are să vină peste lumea întreagă“ este înțeles drept perioada Necazului celui Mare, pe care Domnul Isus i l-a revelat lui Ioan în capitolele următoare din Apocalipsa.
Conform ipotezei pre-tribulaționale, Domnul îi va păzi pe creștinii născuți din nou de ceasul încercării, luându-i din lume prin evenimentul cunoscut ca „Răpirea bisericii“:
„Căci Însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer şi întâi vor învia cei morţi în Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul.“ (1 Tesaloniceni 4:16-17)
Atunci când se va întâmpla acest lucru, milioane de oameni care cred că Domnul Isus a murit pentru păcatele lor și că a înviat din morți vor fi ridicați în mod supranatural de pe pământ, pentru a se întâlni cu Dumnezeu. Potrivit acestei ipoteze, evenimentul amintit se va petrece înainte de declanșarea pe pământ a Necazului celui Mare.
În cazul acesta, cei care își pun acum încrederea în Isus ca Domn și Mântuitor nu vor fi de față la Necazul cel Mare, fiind astfel păziți în „ceasul încercării.“ După Răpire, o mulțime de oameni îl vor accepta pe Isus ca Mântuitor (Apocalipsa 7). Aceștia vor trece prin perioada Necazului celui Mare și trebuie să fie pregătiți pentru ea.
Potrivit ipotezei post-tribulaționale, Răpirea din 1 Tesaloniceni este considerată unul și același eveniment cu cel descris în Matei 24:29-31, despre care se spune că va avea loc „îndată după acele zile de necaz“, când Domnul va „aduna pe aleşii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă.“ În cazul acesta, făgăduința din Apocalipsa 3:10-11 nu înseamnă că Domnul îi va păzi pe ai Săi de timpul necazului, ci că îi va păzi în timpul necazului, câtă vreme biserica va trece prin Necazul cel Mare. Cei care adoptă această concepție găsesc în ea motivația pentru a se pregăti din punct de vedere fizic pentru vremea necazului.
Într-adevăr, textul grecesc al versetului Apocalipsa 3:10 pledează mai degrabă pentru ideea că credincioșii vor fi păziți de ceasul necazului, decât că vor fi păziți în ceasul necazului. Totuși, presupunând că sensul versetului este că Domnul ne va purta de grijă în ceasul necazului, iar biserica va trece prin Necazul cel Mare, cum ar trebui noi să ne pregătim?
Fii gata să mori
Prima și cea mai evidentă concluzie pe care o putem trage în urma lecturii cărții Apocalipsa este că ar trebui să fim oricând gata să murim. Dacă analizăm pasajele în care se menționează numărul de oameni ce își vor pierde viața în urma calamităților care vor lovi pământul în vremea aceea (Apocalipsa 6:8 și 9:18), vedem că aproximativ jumătate din populația mondială va muri în dezastrele acelea (la care se adaugă cei ce vor muri din alte cauze.) Firește că și în vremuri obișnuite orice om moare mai devreme sau mai târziu, însă acelea nu vor fi nicidecum vremuri obișnuite. Pierderile masive de vieți omenești se vor ridica la milioane de oameni uciși de războaie, foamete, calamități naturale și maladii, astfel că locuitorii pământului vor fi cuprinși de groază și șoc.
Cum să te pregătești să mori? Înainte de toate, înțelege ce se va întâmpla în vremea aceea, și anume că după moarte vom înfrunta cu toții judecata lui Dumnezeu: „Şi, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata, tot aşa, Hristos, după ce S-a adus jertfă o singură dată… “ Evrei 9:27-28. Isus a plătit prețul pentru păcatele noastre atunci când a murit pe cruce ca jertfa ispășitoare pentru păcatele omenirii. Tot așa, cei care au credință nu trebuie să se teamă de moarte, căci ea este poarta către o viață mai minunată decât orice am putea experimenta vreodată pe pământ.
Dacă Îl respingem pe Isus Cristos, atunci moartea devine o perspectivă înspăimântătoare, în care vom înfrunta judecata lui Dumnezeu și iadul veșnic – de vreme ce cu toții ne facem vinovați de păcat împotriva lui Dumnezeu.
Cum rămâne cu cei care vor supraviețui acestor calamități? Oricât de îngrozitoare va fi situația în vremea necazului, cert este că vor exista și supraviețuitori. Isus spune în Matei 24:13 „Dar cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit.“ Una dintre interpretările date acestui verset este că aceia dintre credincioși care vor răbda și vor supraviețui până la finalul necazului vor fi salvați de Domnul la cea de a Doua Venire a Sa pe pământ. Prin urmare, înțelept ar fi să luăm anumite măsuri pentru a supraviețui, așa cum fac acum cei care se pregătesc pentru zilele necazului, deși puțin probabil ca asemenea măsuri să fie suficiente pentru ceea urmează să se petreacă pe pământ. Mult mai important este să ne clădim încrederea în Domnul, prin rugăciune și supunere față de cuvântul Său, astfel ca El să ne poată călăuzi și să ne poarte de grijă în vederea supraviețuirii.
Cei care supraviețuiesc se vor confrunta cu evenimentele înspăimântătoare ce se vor petrece pe pământ. Isus a afirmat că „oamenii îşi vor da sufletul de groază în aşteptarea lucrurilor care se vor întâmpla pe pământ,“ (Luca 21:26) Antidotul fricii este credința, încrederea pusă în Isus și chemarea numelui Său pentru a pentru a fi izbăviți de rău. Tot Isus a spus: „Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie“ (Luca 21:28) Necazul cel Mare va dura puțină vreme (șapte ani în total, dintre care ultimii trei ani și jumătate vor fi cei mai cumpliți). Din vremea când lucrurile acestea se vor abate asupra pământului, nu va mai trece mult până ce Isus Se va întoarce în putere și slavă pentru a pune capăt necazurilor din lumea aceasta.
Fii gata pentru persecuții
Potrivit Apocalipsa 7, mulți oameni se vor întoarce la credința în Isus în timpul Necazului celui Mare. Încă de la începutul perioadei de 7 ani, 144.000 de bărbați evrei vor crede în Domnul Isus ca Mesia. Ca urmare a mărturiei lor pentru Isus, „iată că era o mare gloată pe care nu putea s-o numere nimeni, din orice neam, din orice seminţie, din orice norod şi de orice limbă, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie şi înaintea Mielului,… şi strigau cu glas tare şi ziceau: «Mântuirea este a Dumnezeului nostru, care şade pe scaunul de domnie, şi a Mielului!»“ Este posibil ca evenimentul Răpirii în sine să fie factorul determinant al întoarcerii la credință a oamenilor acelora, care înțeleg semnificația dispariției subite a milioane de oameni și Îl acceptă pe Isus ca Mântuitor.
Pe măsură ce evenimentele din Necazul cel Mare iau amploare, iar puterea Anticristului sporește, ei vor avea de înfruntat persecuții, întemnițare și martiriu.
„I s-a dat să facă război cu sfinţii şi să-i biruiască. Şi i s-a dat stăpânire peste orice seminţie, peste orice norod, peste orice limbă şi peste orice neam. Şi toţi locuitorii pământului i se vor închina, toţi aceia al căror nume n-a fost scris de la întemeierea lumii în cartea vieţii Mielului, care a fost înjunghiat. Cine are urechi, să audă! Cine duce pe alţii în robie va merge şi el în robie. Cine ucide cu sabia trebuie să fie ucis cu sabie. Aici este răbdarea şi credinţa sfinţilor.“ (Apocalipsa 13:7-10)
El va instaura sistemul economic bazat pe numărul 666, „Semnul Fiarei“: „Şi a făcut ca toţi: mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei, sau numărul numelui ei… Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase.“ Apocalipsa 13:16-18. Acceptarea semnului este corelată cu închinarea la Fiară (Apocalipsa 13:11-15).
Ce înseamnă aceasta? Că cei care vor fi în viață în vremea aceea și vor crede în Domnul Isus trebuie să fie pregătiți pentru întemnițare, moarte sau excludere din societate, din pricina credinței lor. Cu alte cuvinte, ei trebuie să fie convinși că credința lor este cel mai de preț lucru pe care îl au și să fie dispuși să renunțe la orice, inclusiv la propria viață, de dragul credinței. Dar deopotrivă, ei trebuie să creadă cuvintele lui Isus, care ne spune: „Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă şi sufletul, şi trupul în gheenă.“ (Matei 10:28)
Indiferent care va fi, concret, semnul Fiarei, cei care vor fi în viață în vremea aceea nu trebuie să îl accepte, pentru că altfel vor a vea de înfruntat mânia lui Dumnezeu și blestemul veșnic. Apocalipsa 14:10-11. În același timp, Biblia are un mesaj de mângâiere pentru cei care nu acceptă semnul și rămân credincioși lui Isus, și anume că vor primi o răsplată veșnică în prezența Domnului: „Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.” Şi am auzit un glas din cer care zicea: „Scrie: «Ferice de acum încolo de morţii care mor în Domnul!» – Da, zice Duhul, ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează!” (Apocalipsa 14:12-13)
Cum ne-am putea noi pregăti pentru asemenea lucruri? Fiind gata să suferim și să murim pentru credința noastră, dacă la aceasta suntem chemați, conștientizând faptul că veșnicia este reală – atât raiul, cât și iadul – și înțelegând că trebuie să Îi rămânem credincioși lui Isus, indiferent de circumstanțe și costuri. De asemenea, trebuie să ne reamintim că orice credincios, chiar și cel mai umil, are la dispoziție o putere nespus mai măreață decât toată puterea manifestată de Satana în vremea aceea. Puterea aceasta vine prin Duhul Sfânt, pe care Domnul L-a trimis în lume spre a le fi alături celor care cheamă numele Său, spre mântuire.
Fii gata pentru înșelăciune
Una dintre principalele caracteristici ale vremii acesteia va fi înșelăciunea spirituală. Isus a spus: „Căci se vor scula hristoşi mincinoşi şi proroci mincinoşi, vor face semne mari şi minuni, până acolo încât să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi. Iată că v-am spus mai dinainte.“ (Matei 24:24-25)
Pavel descrie, la rândul său, modul cum vor fi înșelați oamenii prin semne și minuni false, ajungând astfel să creadă minciuna: „Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase; şi cu toate amăgirile nelegiuirii pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi. Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună: pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiţi.“ (2 Tesaloniceni 2:9-12)
Minciuna la care face Pavel referire aici îi va împinge pe oameni să respingă adevărul că Isus este Mântuitorul spre care trebuie să ne înălțăm privirea, plini de pocăință și credință. În schimb, ei vor privi la Anticrist, considerându-l pe el salvator, ba chiar dumnezeu.
De ce s-ar uita oamenii la Anticrist în felul acesta? Am scris deja despre calamitățile care se vor petrece în timpul Necazului celui Mare, însă trebuie precizat că, după câte se pare, în prima perioadă a necazului acestuia, Anticristul va oferi o soluție temporară la problemele abătute asupra lumii. Din această pricină, lumea se va minuna de el, ba chiar îl va venera (Apocalipsa 13:3-4, 17:8). Diavolul îl va învesti cu putere și autoritate: „Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie şi o stăpânire mare.“ (Apocalipsa 13:2) Deopotrivă, se pare că el va experimenta un fel de moarte și de înviere falsă: „Unul din capetele ei părea rănit de moarte, dar rana de moarte fusese vindecată. Şi tot pământul se mira după fiară.“ (Apocalipsa 13:3, vezi și versetul 14).
Punctul de pornire al numărătorii inverse de șapte ani până la a Doua Venire este un legământ pe care el îl va încheia cu Israel (Daniel 9:27, Isaia 28: 14:22), prin care va încheia un acord de pace în cea mai sensibilă și dificilă problemă pe plan mondial, conflictul arabo-israelian. La începutul Necazului celui Mare, Anticristul își va face apriția călare pe un cal alb, înarmat cu un arc și va porni biruitor să biruiască (Apocalipsa 6:2).
Exegeții consideră că aceasta va fi o mișcare globală de pace, care îi va determina pe oameni să exclame „Pace și liniște!“ Însă este vorba de o pace falsă, urmată de o „prăpădenie neașteptată“ (1 Tesaloniceni 5:3). Calul cel alb va fi urmat de un cal roșu, care „va lua pacea de pe pământ“ și va face pe oameni să se ucidă între ei (Apocalipsa 6:4). În finalul celor șapte ani de necaz, armatele pământului se vor aduna pentru „bătălia din ziua cea mare a Atotputernicului Dumnezeu“ (Armaghedon), unde se vor întâlni cu Mesia revenit pe pământ, cu Domnul Isus Cristos (Apocalipsa 19:11-21).
Anticristul va fi susținut de „o femeie şezând pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă“, cunoscută ca „Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pământului“ (Apocalipsa 17:1-6). Aceasta reprezintă unirea religiilor pământului, care îl va susține pe Anticrist drept aducătorul de pace. Femeia îmbrăcată în haine stacojii sugerează o posibilă legătură cu Roma și papalitatea, prin cardinalii săi înveșmântați în purpuriu și stacojiu. Totuși, nu va fi vorba doar de Roma, căci ea va aduce laolaltă toate sistemele religioase. Interesant este că, în zilele noastre, Papa caută să unească religiile lumii sub stindardul păcii.
Sistemul religios va fi el însuși înșelător, îndrumându-i pe oameni să Îl respingă pe Isus ca Mântuitor și Domn și promovând planurile Anticristului. El va nega adevărul fundamental al Evangheliei, și anume că Domnul Isus este singurul Fiu al lui Dumnezeu, care prin moartea și învierea Sa a deschis calea mântuirii, prin păcăință și prin credința în El. Oamenii din cadrul sistemului acestuia se vor autointitula creștini, însă se vor dezice de afirmația lui Isus: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.“ (Ioan 14:6) Acest sistem religios se va autoamăgi căci, în încheierea acestor evenimente, Apocalipsa 17:6-7 relatează că Anticristul se va întoarce împotriva curvei și o va nimici.
Anticristul va oferi un fel de soluție la problemele economice ale lumii. Aceasta va avea de-a face cu sistemul care gravitează în jurul „semnului Fiarei,“ 666, descris în Apocalipsa 13:16-28. Pe parcurs, el va ajunge să dețină controlul asupra economiei globale, ceea ce îi va conferi autoritate și asupra guvernelor lumii. Apocalipsa 18 pare a sugera că sistemul de comerț mondial, identificat drept Babilon, va dăinui până la finalul Necazului celui Mare, în pofida dezastrelor ce se vor abate asupra pământului. Vor exista unii care „s-au îmbogăţit prin risipa desfătării ei“ (Apocalipsa 18:3; vezi și Iacov 5:1-8), în vreme ce oamenii vor trăi în sărăcie lucie și foamete. Într-un final, sistemul se va prăbuși și el, odată cu prăbușirea Babilonului, iar „negustorii pământului o plâng şi o jelesc, pentru că nimeni nu le mai cumpără marfa“ (Apocalipsa 18:11)
Unii învățători ai Bibliei sunt de părere că Anticristul se va folosi de tehnologii avansate pentru a implementa toate cele de mai sus. Britt Gillette a scris o carte intitulată „Racing toward Armageddon – Why advanced technology signals the end times“ [Goana spre Armaghedon – de ce tehnologiile avansate semnalează apropierea vremurilor de pe urmă], în care sugerează că Anticristul va folosi inteligența artificială (IA) pentru a ajunge la putere. El face referire la „mișcarea transhumanistă“, care urmărește conectarea trupului omenesc la mașini/computere. Autorul scrie următoarele: „Mulți sunt de părere că toate acestea vor duce la apariția unor «ființe umane post-biologice»“. Este vorba despre oameni care vor putea să folosească tehnologia pentru a-și «upgrada» corpul, crescând-și capacitatea cerebrală și abilitățile fizice și ajungând la performanțe mult superioare față de orice și-ar putea imagina un om din zilele noastre. Rezultatul ultim? O rasă de oameni cu abilități ce depășesc cu mult ceea ce vedem în prezent, cu atribute aproape divine.“
Autorul afirmă și că tehnologiile nou-apărute deschid posibilitatea de a dezactiva rachetelele înainte de a fi folosite, ceea ce ar putea conduce la mișcarea globală de pacificare condusă de Anticrist. Această stare de lucruri va duce la instaurarea unui guvern mondial, iar Anticristul se va folosi de cele mai recente capacități tehnologice pentru a prelua controlul asupra lumii. Tehnologia avansată, sistemele biometrice și dezvoltarea „crypto-monedelor“ ar putea fi folosite pentru implementarea sistemului economic 666, pe măsură ce banii lichizi sunt scoși din circulație și tranzacțiile financiare se realizează prin conectarea omului la mașină. Interesant este că, în anul 2017, președintele rus Vladimir Putin a afirmat: „Inteligența artificială este viitorul, nu doar pentru Rusia, ci pentru întreaga omenire. Cel care devine liderul acestei sfere va deveni cârmuitorul lumii.“
Iată o posibilitate interesantă și rămâne de văzut dacă în felul acesta va ajunge Anticristul la putere. Biblia ne spune clar că sursa ultimă a puterii sale este cel pe care Domnnul Isus îl numește „stăpânitorul lumii acesteia“ (Ioan 12:31), Satana sau Diavolul. Puterea și autoritatea aceasta vor fi limitate: „Căci diavolul s-a coborât la voi cuprins de o mânie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme.“ (Apocalipsa1 12:12)
Cei care cred în Isus au la dispoziție o cale de a-l învinge: „Ei l-au biruit prin sângele Mielului şi prin cuvântul mărturisirii lor şi nu şi-au iubit viaţa chiar până la moarte.“ (Apocalipsa 12:11). Puterea de a-l birui pe Satana li se va de celor care își pun credință în Isus ca Domn și Mântuitor, ca cel care Și-a vărsat sângele pentru noi pe cruce, pentru a ne izbăvi din păcatele noastre și care a înviat din morți pentru a le dărui viață veșnică tuturor celor care cred în numele Său. În vremea Necazului celui Mare, cei care își mărturisesc credința în Isus ar putea-o face cu prețul propriei vieți, astfel că va fi nevoie să „nu-și iubească viața chiar până la moarte“ (cu alte cuvinte, să fie gata să moară pentru credința lor).
Rezumând cele spuse până acum, potrivit acestei interpretări a Scripturii, pregătirea pentru apocalipsă presupune următoarele:
1.Să fim oricând pregătiți să murim pentru faptul că l-am primit pe Isus ca Domn și mântuitor
2.Să fim gata să suferim pentru credința noastră, chiar până la moarte, dacă la aceasta vom fi chemați.
3.Să cunoaștem adevărul Cuvântului lui Dumnezeu și să ne împotrivim înșelăciunilor Anticristului.
Pregătirea pentru venirea Sa, dacă mai întâi va avea loc Răpirea
Potrivit interpretării pre-tribulațoniste a profețiilor privind vremurile de pe urmă, mai întâi va avea loc Răpirea, urmată de Necazul cel Mare și de întoarcerea fizică a lui Isus pe pământ. Aceasta înseamnă că biserica credincioasă va fi scoasă din lume înainte de începerea Necazului cel Mare.
Va fi un eveniment concret, punctual, ce va afecta milioane de oameni care cred în Isus ca Mesia. Ei vor fi izbăviți de mânia lui Dumnezeu ce se va abate asupra lumii acesteia (1 Tesaloniceni 1:10). Domnul îi va ridica dintr-odată de pe pământ și duși să se întâlnească cu El „în văzduh“, adică undeva în ceruri. Aceștia vor primi un trup nou, veșnic, nesupus morții și putreziciunii (1 Corinteni 15:35-38). Vor merge să fie cu Domnul în ceruri, de unde se vor întoarce împreună cu Domnul la cea de a Doua Sa venire pe pământ (Iuda 14-15, Apocalipsa 19:11-16). Vor domni apoi cu el în împărăția Sa de o mie de ani. Apocalipsa 5:10, 20:4-6. După toate acestea, credincioșii vor fi cu El în ceruri pentru toată veșnicia.
Cei care adoptă interpretarea pre-tribulaționistă ar trebui să fie pregătiți pentru evenimentul ce va urma. Isus a spus: „De aceea, şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.“ (Matei 24:44) Cel mai important demers ce trebuie făcut în vederea pregătirii pentru venirea Sa este să Îl acceptăm pe Isus chiar acum, ca Domn și Mântuitor, pentru a fi gata să ne întâlnim cu El, atunci când va veni. Evenimentul acesta s-ar putea petrece oricând, deci ar trebuie să fim pregătiți în orice clipă pentru venirea Domnului. Același lucru este valabil și în ce privește clipa morții – ar trebui să fim pregătiți oricând și pentru acest eveniment.
În lumina celor de mai sus, trebuie să trăim, fiecare dintre noi, o viață nouă de curățire și separare de păcat, pentru a fi într-o relație corectă cu Domnul, gata mereu să ne întâlnim cu El. Ioan a scris: „Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi nu s-a arătat încă. Dar ştim că, atunci când Se va arăta El, vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea aşa cum este. Oricine are nădejdea aceasta în El se curăţește, după cum El este curat.“ (1 Ioan 3:2-3)
Pasajele profetice ne descoperă faptul că în zilele de dinainte de revenirea Domnului, răutatea va ajunge la culme (Matei 24:12), la fel ca în zilele de dinainte de potop și de distrugerea Sodomei și a Gomorei (Luca 17:22-30). Cei care așteaptă cu nerăbdare întoarcerea iminentă a lui Isus Mesia ar trebuie să se pregătească pentru aceasta, curățindu-se ei înșiși și despărțindu-se de această societate coruptă care de îndreaptă cu pași repezi spre distrugere. Facem acest lucru pocăindu-ne de păcate, întorcându-ne fața spre Isus, Cel care ne poate spăla de păcat prin sângele Său vărsat și fiind botezați în numele Său, ca mărturie a credinței noastre. Mai apoi, să Îl rugăm să ne umple cu Duhul Sfânt, pentru a ne trăi viața spre slava și gloria Sa.
Pavel a scris că ar trebui să „aşteptăm fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Isus Hristos. El S-a dat pe Sine Însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege şi să-Şi curăţească un norod care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune.“ (Tit 2: 13-14) Una dintre faptele bune pe care El și le dorește de la noi este să facem cunoscut oamenilor planul de mântuire al lui Dumnezeu ajutându‑i, astfel, să părăsească vasul ce stă să se scufunde al sistemului lumii acesteia și să urce în barca de salvare a mântuirii, prin pocăință și credința în Evanghelia Domnului Isus Cristos.
În pilda talanților din Luca 19:12-13, Isus spune: „Un om de neam mare s-a dus într-o ţară depărtată ca să-şi ia o împărăţie şi apoi să se întoarcă. A chemat zece din robii săi, le-a dat zece poli şi le-a zis: «Puneţi-i în negoţ până mă voi întoarce.»“ Isus Însuși este omul de neam mare din pilda aceasta, care Se duce în ceruri după moartea și învierea Sa, de unde Se va întoarce să judece lumea, la cea de a Doua Venire a Sa. Invățătura pildei este să investim bine partea ce ni s-a dăruit în împărăția lui Dumnezeu, pentru a-i aduce și pe alții în împărăție. Cu alte cuvinte, să predicăm Evanghelia, astfel încât și alți oameni să fie mântuiți, deci să se pregătească pentru venirea Sa. Mesajul acesta este universal valabil, pentru toate timpurile: să ne folosim cu înțelepciune viața pentru a-L sluji pe Domnul și a face cunoscută Evanghelia (Matei 28:18-20, Efeseni 5:15-16).
Rezumând lucrurile, cele trei modalități principale de a ne pregăti pentru venirea Domnului, în cazul în care mai întâi va avea loc Răpirea, sunt următoarele:
1.Mântuirea. Să fim gata pentru venirea Sa acceptându-L pe Isus ca Domn și Mântuitor.
2.Sfințirea. Să ne curățim viețile prin pocăință și credința în Domnul Isus și să fim umpluți cu Duhul Sfânt, pentru a trăi o viață nouă, de supunere față de El.
3.Evanghelizarea. Să facem cunoscut mesajul Evangheliei mântuirii prin credința în Isus Cristos.
Aceia dintre noi care cred în interpretarea pre-tribulaționistă nu vor avea o motivație puternică pentru a se pregăti fizic, strângând bunuri materiale cu ajutorul cărora să supraviețuiască în timpul Necazului celui Mare, căci ei pur și simplu nu vor mai fi acolo. Pe de altă parte, suntem cu toții conștienți că vor fi vremuri grele înainte de Răpire și de Necazul cel Mare, așa cum am văzut deja în articolul precedent, despre persecuția creștinilor. În acest context, să nu pierdem din vedere faptul că trebuie să fim gata să suferim pentru credința noastră și să ne împotrivim înșelăciunii, după cum am spus deja cu privire la trecerea bisericii prin Necazul cel Mare. Poate că, pe unii, Domnul ne va îndruma să ne luăm măsuri de prevedere pentru vremurile tulburi care vor urma, aprovizionându-ne cu diverse bunuri materiale.
Concluzie
După cum intuiesc, probabil, cititorii acestei reviste, consider că există motive întemeiate pentru a adopta interpretarea pre-tribulaționistă asupra Răpirii. Am scris despre acest subiect în edițiile anterioare ale revistei (disponibile la comandă) ce pot fi citite și pe webste-ul nostru www.lightforthelastdays.co.uk. Avem, de asemenea, disponibilă pe DVD o prezentare a temei „Răpirea, Necazul cel Mare și Domnia de o mie de ani a lui Mesia,“ la prețul de 12 lire, inclusiv taxele poștale. În același timp, înțeleg că există credincioși sinceri ce adoptă opinia alternativă. De asemenea, recunosc că, de vreme ce aceste evenimente încă nu s-au întâmplat, trebuie lăsat loc pentru dezacorduri în ce privește interpretarea corectă a profețiilor. Dacă mă înșel cu privire la momentul Răpirii, atunci ar trebui să fim gata să suferim la vremea încercărilor viitoare. Având în vedere că revista este citită și de persoane care nu cred în Isus, trebuie să vă reamintesc că toți necredincioșii care vor fi în viață la momentul respectiv, vor trece prin Necazul cel mare. (Însă trebuie să adaug: vă rog, încetați a mai fi necredincioși și puneți-vă chiar acum încrederea în Isus ca Mântuitor și Domn!)
Indiferent de perspectiva privind împlinirea profețiilor, trebuie să „aşteptăm fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Isus Hristos.“ Venirea Sa este certă precum următorul răsărit de soare. El Se va întoarce; de astă dată, nu ca Omul durerii obișnuit cu suferința, spre a-Și da viața ca jertfă pentru păcatele noastre, ci ca Domn al domnilor și rege al regilor, având la dispoziție întreaga putere a lui Dumnezeu. Iar când va veni vremea confruntării finale între Domnul Isus Cristos pe de o parte, și Diavol și Anticrist pe de cealaltă, nici nu va exista o luptă propriu-zisă, ci Fiul Omului, Domnul nostru, va birui într-o clipită, iar Fiara și proorocul mincinos vor fi aruncați direct în fundul iadului. Armatele lor vor suferi o înfrângere cumplită iar comandantul lor, Satana, va fi legat și nu va mai putea să înșele popoarele lumi. În ziua aceea, „Împărăţia lumii a trecut în mâinile Domnului nostru şi ale Hristosului Său. Şi El va împărăţi în vecii vecilor!“ (Apocalipsa 11:15) Aleluia!
Isus a spus: „Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie.” (Luca 21:28) „Aceste lucruri“ sunt evenimentele precursoare celei de a Doua Veniri. Ele au început deja să se întâmple. Isus Se întoarce în curând. De aceea, fiți gata pentru venirea Sa!
CHINA, ÎMPĂRAȚII RĂSĂRITULUI ȘI SEMNUL FIAREI
Textul grecesc menționează „împărații de la răsăritul soarelui”; venită din Orientul Îndepărtat, o puternică armată va juca un rol în lupta finală de la Armaghedon.
Daniel 11 menționează că Antihristul va proveni din Imperiul Roman renăscut (un dictator occidental) care se înalță pe sine însuși „deasupra oricărui dumnezeu”. Potrivit acestei profeții, la vremea sfârșitului, va căuta să controleze Israelul și Orientul Mijlociu: Va intra şi în ţara cea minunată(Israel), şi zeci de mii vor cădea. ….Dar nişte zvonuri venite de la răsărit şi de la miazănoapte îl vor înspăimânta, şi atunci va porni cu o mare mânie ca să prăpădească şi să nimicească cu desăvârşire pe mulţi. Îşi va întinde corturile palatului său între mare şi muntele cel slăvit şi sfânt. Apoi îşi va ajunge sfârşitul, şi nimeni nu-i va fi într-ajutor. (Daniel 11:41-45)
Deci, în zilele din urmă, China va conduce ofensiva „împăraților din răsărit”?
China și creștinismul
Foarte puține se spun în Biblie despre China. Unii consideră că țara Sinim menționată în profeția lui Isaia din 49:12 face referire la China, siniții fiind menționați și în Geneza 10:17.
Există și teoria că „locuitorii Sinimului” ar fi migrat spre răsărit după împrăștierea de la Turnul Babel, luând împreună cu ei cunoștințele despre Creație, Cădere și Potopul din Biblie. O dovedește construcția unor caractere chinezești. Un exemplu este cuvântul ambarcațiune care este alcătuit dintr‑un vas, numărul opt și o persoană, care ar putea să se refere la cei opt oameni din Arca lui Noe. Pentru mai multe despre acest subiect, vezi
http://www.bibleprobe.com/chinese.htm
Până nu demult, vasta întindere a Chinei, cu milioanele-i de locuitori, a fost despărțită de revelația biblică, fiind supusă unei succesiuni de religii false – confucianism, budism, hinduism, taoism și combinații ale tuturor acestora. De aici și ideile despre zeități sau spirite, în contrast cu Dumnezeul Bibliei și tot de aici a apărut ideea panteistă că „Dumnezeu este totul și totul este dumnezeu”. Această idee merge în paralel cu ideea evoluționistă a apariției universului și neagă conceptul unui Dumnezeu atotputernic și personal, a toate creator. Închinarea la idoli și spirite este asociată cu aceste sisteme panteiste.
Joseph Lam, creștin chinez, crede că dragonul (balaurul) – simbolul național al Chinei – reprezintă și zeul simbol al Chinei, descris în cartea Apocalipa ca mincinos și înșelător.
Creștinismul a fost adus în China la începutul secolului al 19‑lea și a avut un real impact în societate. Misiunile creștine (ex. China Inland Mission) au condus o mulțime de chinezi la credință mântuitoare în Domnul Isus Hristos. Deși a avut de luptat cu împotrivirea asiduă a puterilor religioase și politice, Biserica chineză a crescut și a zămislit sfinți ai lui Dumnezeu, care și-au dat viața pentru ca Evanghelia să fie răspândită.
Din nefericire, contactul cu Occidentul a adus Chinei și provocări – imperialismul occidental, ocupația violentă a japonezilor în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, culminând cu revoluția comunistă din 1948, care l-a adus la putere pe Mao Zedong. În jurul acestuia s-a creat un adevărat cult al personalității, fiind adulat, proslăvit, numit „mare conducător”.
Portretul conducătorului a împânzit China, micuța sa carte roșie „Gândurile lui Mao Zedong” a fost tratată ca o Biblie și i-au fost închinate poezii și cântări care îl preamăreau ca pe o zeitate. Deși comunismul este fundamentat pe ateism, cultul personalității specific Chinei și modul de preamărire a lui Mao reflectă accente din ritualurile de închinare ale religiilor antice chineze.
În anii de după revoluție, s‑a estimat că aproximativ 50 de milioane de oameni au murit în urma epurării, înfometării și exceselor „Marelui Salt Înainte” și a Revoluției Culturale lansate de Mao. Disidenții erau închiși și uciși, iar creștinii aspru persecutați.
Cu toate acestea, în ciuda caracterului antihrist al regimului comunist, biserica a supraviețuit și a crescut. Regimul maoist ateu amintește de modul de operare al Fiarei, descris în Apocalipsa 13: Şi au început să se închine balaurului, pentru că dăduse puterea lui fiarei. Şi au început să se închine fiarei, zicând: Cine se poate asemăna cu fiara şi cine se poate lupta cu ea?” I s-a dat o gură care rostea vorbe mari şi hule. Şi i s-a dat putere să lucreze patruzeci şi două de luni. I s-a dat o gură care rostea vorbe mari şi hule. Şi i s-a dat putere să lucreze patruzeci şi două de luni. Ea şi-a deschis gura şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească Numele, cortul şi pe cei ce locuiesc în cer. Ea şi-a deschis gura şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească Numele, cortul şi pe cei ce locuiesc în cer. I s-a dat să facă război cu sfinţii şi să-i biruie. (Apocalipsa 13:4-7)
Mao a murit în 1976 lăsând în urma sa o economie săracă și un popor asuprit, dar succesorii săi, Deng Xiaoping, Jiang Zemin și Hu Jintao au reconstruit economia și au declanșat procesul care a transformat China în puterea economică de astăzi. Ei au combinat comunismul cu capitalismul (contrar doctrinei lui Mao) și au încetat persecuția creștinilor și astfel, biserica chineză a cunoscut o creștere fenomenală.
Câți creștini există în China astăzi? Cifra este mult disputată, cu estimări variind între 18 milioane (estimarea oficială comunistă) și 200 milioane (estimarea agențiilor creștine). Astăzi, o parte din biserica chineză este controlată de Partidul Comunist, însă un număr foarte mare de chinezi se roagă în biserici neoficiale (mișcarea bisericilor de casă). Biserica oficială trebuie să respecte întocmai regulile stabilite de Partidul Comunist, care interzic instruirea biblică a copiilor și tinerilor, evanghelizarea în afara clădirii bisericești, predicarea unor subiecte din Evanghelie considerate contrare ideologiei comuniste, de ex. proorociile despre zilele din urmă și a doua venire a lui Hristos.
Numeroși creștini consideră (pe bună dreptate) că respectarea acestor reguli stabilite de Partidul Comunist antihrist este un compromis și de aceea se alătură bisericilor neoficiale.
Aceste biserici se dezvoltă rapid, deși se confruntă din ce în ce mai mult cu persecuția, mai ales din clipa în care Partidul află despre activitățile lor. Bob Fu, președintele organizației pentru libertate religioasă, China Aid, a declarat că în China, creștinii sunt vizați în ultimii ani de către Partidul Comunist. El a spus: „Conducerea de vârf este din ce în ce mai îngrijorată de creșterea rapidă a credinței creștine, de prezența ei publică și de influența socială. Politic, este o realitate îngrijorătoare, deoarece numărul de creștini din țară depășește cu mult membrii partidului”.
Noul Mao?
Modul în care înaintează China, construit pe ideologia spiritului antihrist, trasează direcția pentru zilele din urmă. Președintele autoritar Xi Jingping se prezintă într-o manieră care reamintește de președintele Mao.
Mark Almond a analizat directivele Congresului Partidului Comunist Chinez într‑un articol publicat în Daily Mail (25/10/17):
„În ultima zi a Congresului, Partidul Comunist Chinez a votat să înscrie numele și ideologia lui Xi Jinping în constituția sa, onoare pe care numai fondatorul Mao Zedong a avut‑o. Mișcarea întărește poziția lui Xi în partid, făcând imposibilă orice contestare a politicilor sale. Partidul a votat să înscrie „Gândirea lui Xi Jingping” în manifestul său. Singurul lider care a primit această onoare a fost fondatorul modern al țării, Mao Zedong. Determinarea de neclintit a lui Xi de a readuce Chinei măreție, în timpul mandatului său de cinci ani, prin consolidarea armatei și extinderea influenței asupra afacerilor globale este esențială pentru dogma sa.
Urmărind evenimentele care au avut loc la Beijing și ovațiile aduse lui Xi, mi-am amintit de cultul personalității creat în jurul marelui erou și conducător despotic, Mao Zedong.
Xi este un maestru al teatrului politic și în mod literal a ocupat locul central al scenei: singur, în picioare, sub simbolul auriu al comunismului, secera și ciocanul, înalții oficiali ai partidului fiind așezați separat într‑o parte. Nimeni nu ar trebui să interpreteze greșit simbolistica acestei situații. Xi arată nu numai chinezilor ci și străinilor cine este Numărul Unu acasă, dar și din ce în ce mai mult în străinătate”.
În 1976, când a murit Mao, China nu avea o relevanță economică pe scena mondială. Acum rivalizează produsul intern brut al Americii, stocurile sale de mărfuri umplu supermarket-urile și depozitele occidentale și a ajuns cu o viteză uimitoare inima economiei mondiale.
De asemenea, trasează mersul politicilor economice internaționale, promovând parteneriatul regional cuprinzător (RCEP) în regiunea Pacificului, care, dacă va reuși, va reuși să conducă un bloc comercial regional de 10 națiuni, din India în Australia, care va include nu mai puțin de jumătate din populația lumii.
Investește masiv în Africa, America de Sud și Orientul Mijlociu.
Xi încearcă să traseze din nou Drumului mătăsii, pe care odată, Marco Polo l‑a redescoperit. Astfel s-ar crea o rețea de trasee comerciale moderne de 1,4 miliarde de dolari, care să lege fabricile din China de Europa de Vest, prin Rusia lui Putin, făcând din Moscova partenerul junior al Beijingului. Proiectul prevede noi drumuri feroviare de mare viteză, centrale electrice, conducte, porturi, aeroporturi și conexiuni de telecomunicații care ar stimula comerțul între China și 60 de țări din Asia, Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Analiștii consideră că proiectul ar putea schimba centrul economiei globale si ar ajunge să constituie o provocare pentru situația SUA de lider mondial. Planurile prevăd ca trenurile de mare viteză să lege China de Orientul Mijlociu, via Teheran. Ar putea fi aceasta o cale pentru împărații răsăritului?
Societatea fără numerar și semnul fiarei
China prezintă și o altă evoluție semnificativă: este pe cale să devină o societate fără numerar. Deși încă mai există bancnote, în viața de zi cu zi, mulți chinezi nici nu le ating, nemaivorbind de facturile emise pe hărtie, de cardurile de debit din plastic. Din ce în ce mai mult, în economia chineză tranzacțiile financiare se desfășoară prin intermediul aplicațiilor de plată prin scanarea unui QR. Aplicațiile sunt utilizate de la plata unui bilet de autobuz, cumpărarea unui prânz, a alimentelor dintr-un magazin, până la donațiile în sprijinul unei cauze caritabile sau ajutorarea unui sărac de pe stradă. Majoritatea chinezilor nu mai folosesc bani lichizi. Estimările au arătat că anul trecut s-au tranzacționat prin intermediul platformelor de plată mobilă 5,5 miliarde de dolari, de 50 de ori mai mult decât în Statele Unite, iar până în anul 2021, această cifră va fi de patru ori mai mare.
A devenit dificilă efectuarea tranzacțiilor financiare pentru cei care nu dețin un smartphone, profiluri de aplicații de plată sau conturi bancare. Totuși, acest sistem reprezintă un mare pericol. Având în vedere că guvernul controlează conturile bancare și de Internet din China, precum și diferitele companii cum ar fi Alibaba și WeChat care furnizează aplicațiile, cetățenii chinezi își predau și ultima fărâmă de confidențialitate. Fiecare tranzacție financiară, oricât de neînsemnată, poate fi urmărită și înregistrată. Fiecare contact personal este înregistrat și fiecare cont poate fi monitorizat în timp real sau înghețat de către guvern.
Opiniile incomode pot fi rapid identificate, iar disidenții blocați de la orice tranzacționare, ajungând în imposibilitatea de a cumpăra sau a vinde.
Printr-o altă evoluție semnificativă, guvernul chinez a creat așa-numitul „scor de loialitate al cetățenilor”. Acum este implementat voluntar, însă oficialii guvernamentali au oferit mai multe detalii despre modul în care programul va funcționa din anul 2020, când va deveni obligatoriu pentru toți cetățenii chinezi.
Scorul cetățeanului este un tip de punctaj pe care omul îl primește în urma monitorizării comportamentului său – ce cuprinde toate aspectele imaginabile ale vieții – evident, bazat pe alinierea sau nu la linia partidului.
Dacă faci un lucru dezaprobat de partid, cum ar fi neplata la timp a facturilor sau achiziții de cărți dezagreate de partid, ori aderarea la o anumită religie, atunci punctajul va scădea. Dacă obții o diplomă sau susții partidul, scorul va crește.
Utilizarea necorespunzătoare a internetului sau protestele împotriva guvernului îți vor aduce un minus de 100 de puncte sau mai mult. Asocierea cu o persoană care are un scor cetățenesc mic poate duce la scăderea punctajului. Urmează linia partidului, fii informator al statului, iscodind vecinii și scorul tău va crește.
Scorul cetățeanului este un potențial mecanism de control social, care poate atinge limite inimaginabile, amintindu‑ne de romanul politic „1984″ scris de George Orwell. Nu ești de acord cu partidul, faci apel la libertatea de exprimare, libertatea de închinare, dorești ca Internetul să fie mai puțin cenzurat, atunci scorul va suferi. Urmarea? Ratele dobânzilor pe care le obții la împrumuturi vor crește și locurile de muncă pe care le dorești vor devini brusc indisponibile. Dacă scorul atinge o anumită limită, nu vei putea achiziționa bilete de avion, tren sau autobuz. Dacă scade sub limită, conturile bancare pot fi înghețate, adresele de pe platformele social-media șterse și e-mailul restricționat.
Dacă ajungi să nu mai poți închiria o bicicletă, să poți lua un taxi sau autobuz, dacă nu mai poți să-ți cumperi combustibil pentru mașină, ajungi complet blocat. Mai mult, dacă nu mai poți cumpăra cele necesare traiului, ajungi la înfometare, până la supunere. Pe scurt, sub pretextul îmbunătățirii serviciilor statului, cetățenii chinezi sunt forțați să intre într-un sistem prin care sunt obligați să se predea sub controlul total al statului.
În 2020, când Scorul Cetățenesc va deveni obligatoriu, cu greu va putea fi evitat. Dacă va fi aplicat în mod subtil, poate îngenunchea și transforma cetățeanul chinez într‑un slujitor umil al statului. Dacă la început sancțiunile pentru „încălcarea încrederii” pot fi minore, acestea au rol de stimulente care duc spre supunere.
Intrarea în vigoare a tuturor normelor Scorului Cetățenesc pot transforma China într‑o închisoare pentru întreaga populație deoarece nimeni nu mai poate cumpăra sau vinde fără semnul supunerii față de stat.
Asta îți aduce aminte de ceva?
Şi a făcut ca toţi, mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte, şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei sau numărul numelui ei. Aici e înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei. Căci este un număr de om. Şi numărul ei este 666. (Apocalipsa 13:16-18)
BISERICA ANGLICANĂ PLANTEAZĂ SEMINȚELE PROPRIEI DISTRUGERI
Autoarea dovedește în articol un mai mare discernământ decât al majorității clericilor, în special față de așa-zisului evanghelic, Arhiepiscopul Welby. Iată câteva fragmente din articolul ei:
„Un consilier extrem de apreciat al Arhiepiscopului de Canterbury a renunțat să mai participe la ședințele interne ale Bisericii Anglicane, ca formă de protest împotriva „agendei revizioniste”, care promovează „erodarea continuă și rapidă a credincioșiei creștine”. Lorna Ashworth a demisionat atât din Consiliul Arhiepiscopiei cât și și din Sinodul General:
„Avem o agendă liberală, pentru că biserica nu mai este ancorată în Evanghelie. Nici măcar nu se mai pomenesc noțiuni ca rai, iad, păcat, iertare, judecată”.
Demisia ei ilustrează fisura care a apărut între liberali și tradiționaliști, amenințând Biserica Anglicană cu o schismă.
Punctele de tensiune sunt problemele legate de gen și homosexualitate. În iulie, Sinodul a votat interzicerea terapiei de conversie sexuală și a discutat să ia în considerare oficierea de slujbe speciale pentru persoanele transsexuale. O moțiune ce permite binecuvântarea căsătoriilor între persoane de același sex a fost prezentată pentru Sinodul din februarie, dar nu a fost încă adoptată pentru dezbatere.
Biserica Anglicană, în școlile sale, predă elevilor că pot să-și exploreze identitatea lor de gen și că trebuie să se „elibereze de asumarea permanenței”. Acest document pervertit încurajează băieții să îmbrace un tutu de balerină și pe fete să se îmbrace cu haine de băieți, provocând o reală confuzie psihologică în rândul copiilor cu privire la propria identitate sexuală.
În realitate, acest tip de tulburare este extrem de rar întâlnită.
Dacă Biserica, prin învățătura sa, nu spune lucrurilor pe nume și recunoaște astfel de manifestări ca fiind perfect naturale, nu ca tulburare, atunci, în loc să rezolve problema, o adâncește.
Totuși, protestul lui Ashworth este departe de a fi unul împotriva secularizării bisericii.
Mesajul creștinismului riscă să fie înecat de oameni care preferă să discute despre justiția socială, deoarece „dacă vorbim despre păcat, atunci trebuie să vorbim despre comportament rău și oamenii nu vor să se erijeze în judecători”. Ca urmare, Biserica vrea să înlocuiască păcatul, judecata și pocăința printr-un „dezacord bun”. Astfel, binele devine egal cu răul și se renunță la poruncile lui Dumnezeu și absoluturile morale ale Bibliei, în favoarea valorilor contemporane ale diversității și incluziunii.
Aceasta este baza societății seculare, care atacă direct principiile fundamentale ale creștinismului.
Secularismul renunță la preceptele biblice în favoarea autonomiei radicale, înlocuind moralitatea normativă și chiar realitatea fiziologică cu emoția subiectivă și recreerea lumii după chipul și asemănarea marelui „eu”.
Ashworth aparține grupului de dizidenți evanghelici conservatori la care a aderat și fostul capelan al reginei, dr. Gavin Ashenden. El și alți membri ai acestui grup au scris presei o scrisoare, în iulie anul trecut:
„În această țară există acum două manifestări diametral opuse ale anglicanismului, una a capitulat în fața valorilor seculare și alta continuă să ducă mai departe credința „dată sfinților”.
Pe blogul său, Ashenden scrie că această conduită actuală a bisericii este înrădăcinată în gândirea lui Carl Jung, care a dezvoltat o psihologie a spiritualității în inima căreia se află reconcilierea opuselor. Jung a crezut, scrie Ashenden, că cele două concepte trebuie tratate astfel: genul și răul. „Genurile sunt împăcate într-un fel de sinteză androgină, iar binele și răul se împrietenesc reciproc într-o formă de conviețuire reciproc avantajoasă.”
Aceasta este exact ceea ce face biserica acum. Asemenea fluidității de gen pe care este atât de dornică să o îmbrățișeze, biserica anglicană promovează noțiunea că secularismul și creștinismul se pot armoniza. Totuși, scopul secularizării nu este toleranța și incluziunea, ci de a da la o parte baza creștină a Occidentului. Este un exercițiu de folosire a puterii pentru impunerea unei doctrine. Ca atare, agenda pe care biserica o adoptă are ca rezultat intimidarea și agresarea tuturor celor care dezaprobă doctrina sexului și fluidității sexuale.
Acest lucru a fost demonstrat în cazul lui Joshua Sutcliffe, profesor creștin de matematică la Oxfordshire, care se confruntă cu o audiere disciplinară, datorită acuzațiilor de „greșeală-în-recunoașterea-sexului”.
Infracțiunea lui? A încurajat rezultatele a două eleve, spunîndu‑le: „Bravo,fetelor!” Una dintre fete, însă, se consideră băiat. În urma plângerii depuse de mamă, Sutcliffe a fost suspendat. El se confruntă, de asemenea, cu acuzația că a încălcat politica de egalitate promovată în scoală, prin care te adresezi elevilor pe nume, și nu se folosesc pronumele „ea” sau „el”.
Profesorul a declarat la ITV This Morning: „Pentru că știu că este un subiect delicat, nici gând să jignesc pe cineva – am încercat să ader la politica și standardele școlii, dar în același timp să îmi păstrez demnitatea, ca profesionist. Întotdeauna am respectat elevii și am avut o atitudine profesionistă și am ținut la integritatea mea, dar consider că școala încearcă să mă forțeze să ader la agenda ei liberală, de stânga”. El a mai explicat cum școala a închis grupul său popular de Studiu Biblic la care participau 100 de copii, după ce a răspuns la întrebarea unui elev în care afirma căsătoria ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie.
Acest tip de agresivitate apare nu numai în societate, ci și în mijlocul bisericii; clericii disidenți au scris despre sinoadele la care tradiționaliștii au fost „huiduiți” și „abuzați”. Așa cum observă Ashenden, cei care forțează aceste reforme în biserică, amenință să transforme creștinismul în ceva de nerecunoscut. „E greu să știi cum să-l mai numești”, scrie el. „Unii au sugerat folosirea etichetei MTD: Deism Terapeutic Moralist”. Rezultatul unei biserici golită de orice semnificație prin această „incluziune”, nu va fi înmulțirea turmei, ci bănci goale. Cu siguranță, este un semn al apostaziei zilelor din urmă care pătrunde în biserică, un tip de „biserică” ce mai degrabă preferă să asculte ordinele venite din partea unei societăți antihriste, decât de Dumnezeu”.
UN DEZASTRU DUPĂ ALTUL
Inundații devastatoare au lovit India, Bangladesh și Nepal, ucigând cel puțin 1200 de persoane. Milioane de persoane au rămas fără adăpost, iar regiunile fertile au fost ruinate sau complet devastate. În Africa, Sierra Leone și Niger s-au înregistrat inundații masive, alunecări de teren și decese. Seceta deosebită din sudul Europei a declanșat incendii în Portugalia, Franța, Italia, Croația, Muntenegru și Grecia. Incendiile au afectat și coasta de vest a SUA și a Canadei, din California până la British Columbia. Montana a fost puternic afectată de zeci de incendii care afectează aproximativ un milion de hectare după o secetă severă și fără precedent. Siberia a fost, de asemenea, lovită cu incendii în jurul lacului Baikal, afectând calitatea aerului în regiune și agricultura. Chiar și tundra din vestul Groenlandei arde, stârnită într-o oarecare măsură de vânturile puternice prezente în zonă. Climatologii afirmă că incendiile din regiunile arctice conțin cantități mari de carbon stocate în copaci și sol și atunci când ard, aceștia eliberează carbonul în atmosferă. Acest proces declanșează un ciclu periculos de incendii și temperaturi în continuă creștere.
Mexicul a fost lovit de un cutremur de magnitudine 8,1 care a dus la moartea a 100 de persoane, cutremur cum nu s-a mai înregisrat din septembrie 2015. Activitatea vulcanului Yellowstone a declanşat între 2.000 la 3.000 de cutremure mici pe an … ceea ce înseamnă în jur de şapte cutremure / zi. O erupție masivă a super vulcanului Yellowstone ar devasta mare parte din America de Nord.
5 trilioane de bucăți de plastic cântărind 8 milioane de tone sfârșesc aruncate în oceane în fiecare an. Experții au constatat că peștele și fructele de mare de pe piața alimentară – de la zooplancton până la crustacee sau copepode, midii, crabi, homari și pești – sunt efectiv contaminate cu microplastice. Programul de Mediu al ONU raportează că resturile de plastic provoacă anual moartea a peste un milion de păsări marine, precum și a peste 100.000 de mamifere marine. Un raport susține că acest proces va determina dispariția vieții în oceane până în 2048.
Cu adevărat, ţara a fost spurcată de locuitorii ei” (Isaia 24:5) și toată firea suspină şi suferă durerile naşterii. (Romani 8:22). Apocalipsa 8 descrie catastrofele care vor lovi pământul, când o treime din copaci va arde și o treime din peștii mărilor va pieri. Isus avertiza că în zilele care vor precede a doua Lui venire:
Vor fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pământ va fi strâmtorare printre neamuri, care nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor; oamenii îşi vor da sufletul de groază, în aşteptarea lucrurilor care se vor întâmpla pe pământ; căci puterile cerurilor vor fi clătinate. Atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere şi slavă mare. Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie.” (Luca 21:25-28)
RUŞINOASA EVANGHELIE SOCIALĂ ( cu S de la Satan…)
De T.A. McMahon
Tipărită cu permisiunea The Berean Call, 27 August, 2008
Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Hristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a iudeului, apoi a grecului. (Romani 1.16)
Din mai multe motive, creştinii de diferite coloraturi cred că „evanghelia lui Hristos” are nevoie de ajustări. Nu schimbări majore, îţi va spune majoritatea, ci unele mici cioplituri pe aici şi acolo. Schimbările deseori încep cu unii care spun că nu e vorba de nici o schimbare reală, ci o simplă schimbare de accent. Totuşi, indiferent de raţionament, rezultatul este îmi e ruşine de Evanghelia lui Cristos.
Ruşinea de Evanghelie acoperă un număr de atitudini, de la a-ţi fi ruşine cu totul şi pînă la a crede că cineva o poate îmbunătăţi un pic pentru a o face mai acceptabilă. Un exemplu de acesta este pretenţia recentă a unui autor al Bisericii Emergente care afirmă că învăţătura potrivit căreia Hristos a plătit pedeapsa pentru păcatele omenirii prin moartea lui pe cruce ar fi irelevantă şi e privită ca o formă de abuz cosmic al copilului. Exemple mai subtile includ încercările de a face evanghelia mai puţin exclusivistă, de netezire a consecinţelor cum sunt mînia lui Dumnezeu şi Lacul (Iazul) de Foc.
Între mulţi lideri religioşi care afirmă că sunt creştini evanghelici (creştini care cred Biblia) este prevalentă promovarea unei evanghelii acceptabile şi admirate de oamenii din lume. Astăzi, cea mai populară formă este evanghelia socială.
Deşi evanghelia socială este comună multor mişcări noi evanghelice, nu este nouă pentru creştinătate. Începuturile ei moderne vin din anii 1800 cînd s-a dezvoltat ca o cale de dialog referitor la diferitele cauze sociale care produceau suferiţă populaţiei. Se credea că extinderea numărului de practicanţi va arăta dragostea pentru omenire. Acest lucru ar fi posibil prin atenuarea suferinţei umane produse de sărăcie, boală, condiţii grele de lucru, nedreptăţile sociale, drepturile civile, abuzuri, etc. Cei care s-au alăturat acestei mişcări credeau că îmbunătăţirea condiţiilor de trai va duce la îmbunătăţirea naturii umane.
O altă forţă motrice din spatele prezentării evangheliei sociale era una escatologică, legată de vremurile din urmă. Aproape toţi erau milenişti sau postmilenişti. Înaintaşii crezuseră că trăiau într-o perioadă (mia „simbolică” de ani) în care Hristos conducea din ceruri, Satan era legat iar ei erau lucrătorii lui Dumnezeu desemnaţi să aducă pe pămînt o împărăţie vrednică de Hristos. Postmileniştii mai credeau că se află în mileniu şi scopul lor era să restaureze pământul în forma edenică pentru reîntoarcerea lui Hristos din ceruri pentru a conduce Împărăţia .
Evanghelia socială a avut cîteva realizări incontestabile (legile de protecţie împotriva muncii copilului, sufragiul femeilor) care au contribuit la bunăstarea societăţii. A devenit principalul mod de a se raporta la Evanghelie al teologilor liberali şi linia directoare a confesiunilor creştine în secolul XX. Deşi popularitatea ei creştea şi scădea, era deseori energizată de combinaţia dintre religie şi politicile liberale, de exemplu Martin Luther King Jr şi mişcarea pentru drepturi civile în SUA. La jumătatea secolului trecut şi mai tîrziu, evanghelia socială a influenţat dezvoltarea teologiei liberale a romano-catolicismului şi a socialismului de stânga al creştinilor evanghelici. Deabea în acest secol evanghelia socială a atins însă punctul culminant. Doi oameni, amândoi evanghelici practicanţi, au dechis această cale.
George W. Bush şi-a început mandatul prin instituirea la Casa Albă a Biroului de Iniţiative Comunitare şi Religioase (fundamentate pe credinţă). Obiectivul era să alimenteze cu fonduri guvernamentale bisericile locale, sinagogi, moschei şi alte organizaţii care aduceau un serviciu social comunităţilor lor. Bush credea că programele conduse de „oameni ai credinţei” pot fi cel puţin la fel de eficiente ca organizaţiile seculare în asistarea celor în nevoie şi uneori chiar mai mult, datorită dedicării lor morale „de a-şi iubi şi sluji aproapele”. La părăsirea biroului declara că el consideră programul său bazat pe credinţă una din cele mai mari realizări a mandatului lui prezidenţial. Candidatul la preşedinţie Barak Obama afirma că, dacă va cîştiga alegerile, va continua Iniţiativele Comunitare şi Religioase (bazate pe credinţă).
Rick Warren [f0t0], autorul bestsellerurilor Viaţa condusă de scopuri şi Biserica condusă de scopuri a dus evanghelia socială pe culmi nemaiatinse: nu doar în lumea întreagă ci desemnarea liderilor mondiali. Warren apreciază geniul în managementul afacerilor Peter Ducker pentru conceptul de bază . Drucker credea că problemele sociale ca sărăcia, boala, foametea şi ignoranţa depăşesc capacitatea de rezolvare a guvernelor şi corporaţiilor multinaţionale. Pentru Drucker, soluţia cea mai bună ar fi sectorul non-profit , în special bisericile cu armate de voluntari dedicaţi în atenuarea bolilor sociale a celor din comunitatea lor.
Warren, recunoscîndu-l pe Drucker ca fiind mentorul său în ultimii 20 de ani, cu siguranţă că şi-a învăţat mai întâi propriile lecţii. Cele două cărţi, traduse în 57 de limbi şi cu vînzări de peste 30 de milioane de exemplare, dezvăluie jocul vizionar al lui Drucker. Warren a reuşit să implementeze viziunea din cărţi în bisericile locale datorită programelor 40 de zile de Scop şi 40 de zile de Comunitate. Pînă acum, 500 000 de biserici din 162 de ţări au devenit parte a reţelei lui. Ele formează baza Planului de P.A.C.E. Globală(Global P.E.A.C.E. Plan).
Ce este Planul de P.A.C.E. Globală (Global P.E.A.C.E. Plan) ?
Prezentarea lui Warren către biserică se găseşte la www.thepeaceplan.com. Pe suport video, el enumeră „uriaşii” maladiilor umanităţii cum sunt golul spiritual, conducerea autoritară, sărăcia, boala şi analfabetismul a căror eradicare o speră prin (P)lantarea de biserici, (E)chiparea liderilor, (A)sistarea săracilor, (C)aritatea (şi îngrijirea bolnavilor) şi (E)ducarea viitoarei generaţii.
Pentru a ilustra cel mai bun mod de a ucide aceşti uriaşi, Warren foloseşte analogia scăunelului cu trei picioare. Două sunt guvernul şi afacerile care s-au dovedit ineficiente pînă cum şi care, asemenea unui scaun cu două picioare, nu poate sta. Al treilea picior foarte necesar este biserica. „Există mii de sate în lume care nu au şcoală, dispensar, nici afaceri sau guvern, dar au biserică. Ce s-ar întîmpla dacă am mobiliza bisericile în provocarea acestor cinci uriaşi mondiali? ” Warren argumentează că dacă în toată lumea sunt 2.3 miliarde de creştini, ei pot forma ceea ce preşedintele Bush numea „o mare armată a compasiunii” a „oamenilor credinţei” aşa cum lumea nu a mai văzut până acum.
În Planul de PACE pe lângă versiunea creştină apare o versiune inclusivă care a obţinut sprijinul şi susţinerea liderilor politici şi religioşi şi a celebrităţilor din toată lumea. La Forumul Global Economic din 2008 el declara :”Viitorul lumii nu este secularizarea ci pluralismul religios…” Referindu-se la bolile ce macină pămîntul, declara “Nu putem rezolva aceste probleme fără implicarea liderilor religioşi şi instituţiile lor. Nu se poate altfel. Pe această planetă sunt 20 de milioane evrei, 600 milioane budişti, 800 milioane hiduşi, peste 1 miliard de musulmani şi 2.3 miliarde de creştini. Dacă vei scoate din ecuaţie pe cei de o anumită credinţă, ai rămine cu restul din cinci şesimi . Şi dacă am lăsa la latitudinea oamenilor secularizaţi rezolvarea acestor probleme majore, ce se va întâmpla?” (http://www.youtube.com/watch?v=rGytW4yh0C8).
Pentru a facilita lucrul cu oameni de toate credinţele Warren a revizuit “P”-ul din P.A.C.E. şi l-a schimbat din “plantarea bisericilor evanghelice” în (P)romovarea împăcării şi (E) ul din „echiparea liderilor bisericilor” în „(E)chiparea liderilor etici.” Warren şi-a reafirmat trecerea practică la pluralism “Cine e omul păcii în orice sătuc-sau poate fi o femeie a păcii—cine este cel mai respectat? ….Nu e neapărat să fie creştin. De fapt, poate fi musulman însă poate fi un om de influenţă şi poţi lucra cu el pentru a ataca cei cinci uriaşi (la care a agăugat încălzirea globală).” El citează un lider secular care îi întăreşte poziţia: „Am priceput Rick. Casele de rugăciune sunt centrele de distribuţie pentru ceea ce trebuie să facem noi.”
Rick Warren s-a alăturat bordului consultativ al Faith Foundation , înfiinţată de fostul prim ministru britanic, recent convertit la catolicism, Tony Blair. Scopul fundaţiei este să faciliteze înţelegerea şi cooperarea între şase lideri religioşi: creştini, musulmani, hinduşi, budişti, şiiţi şi evrei. Cum se poate potrivi Crucea în această adunare ecumenică? Nu poate. În atingerea ecumenismului este critică tocmai eliminarea problemei religiilor exclusiviste, o îngrijorare articulată la Forumul Economic Mondial (World Economic Forum ): „Există unii lideri religioşi în diferite credinţe care, în căutarea afirmării propriei credinţe şi a legitimării şi autentificării ei …neagă credinţa altora şi legimitatea şi autenticitatea lor. Eu nu cred că putem continua aşa fără …împrăştierea urii pentru care suntem aici ca să o rezolvăm. Eu cred că e la latitudinea noastră să insistăm afirmarea a ceea ce e frumos în tradiţia noastră fără a denigra alte tradiţii sugerând că sunt nelegitime şi sortite unui sfârşit rău”.
Biblia afirmă că toate religiile lumii sunt „nelegitime” şi sunt „sortite” nu „unui sfârşit rău” ci unui sfîrşit drept. Numai credinţa în evanghelia biblică salvează omenirea: ‘ În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiţi.” (Faptele apostolilor 4:12), ”Cine crede în Fiul are viaţa veşnică; dar cine nu crede în Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.” ( Ioan 3:36) „
Istoria evangheliei sociale este, aproape în toate cazurile, o încercare sinceră a creştinilor de a face acele lucruri care cred că îl vor onora pe Dumnezeu şi de care ar beneficia omenirea. În toate cazurile, totuşi practica faptelor de care „beneficiază omenirea” a compromis credinţa biblică şi l-a dezonorat pe Dumnezeu. De ce? Cuvîntul lui Dumnezeu nu dă bisericii sarcina de a rezolva toate problemele lumii. Cei care încearcă asta încep sub o premiză falsă, „o cale care pare bună omului,” nu calea lui Dumnezeu. Deci, unde se va ajunge? ..la distrugere. Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. (Proverbe 14:12). Mai mult, problemele lumii sunt toate doar simptome. Cauza este păcatul.
Ce procent din „oamenii credinţei” din toate religiile, cincişesimi din populaţia lumii, înţeleg şi acceptă evanghelia—singurul tratament al păcatului? Sau cîţi din cei 2.3 milioane de creştini din lume cred evanghelia biblică? Numerele se prăbuşesc exponenţial…..”Da, dar…ei sunt o forţă masivă de voluntari şi o resursă preţioasă în eliminarea uriaşilor unei lumi în suferinţă!” Ce le foloseşte miliardelor de „oameni ai credinţei” să aline ceva din simptomele lumii şi să-şi piardă totuşi sufletul?
Evanghelia socială este o boală mortală pentru „oamenii credinţei”. Întăreşte ideea că mîntuirea este prin fapte, renunţând la diferenţe de dragul binelui comun, tratând pe ceilalţi cum vrem noi să fim trataţi, purtându-ne moral, etic şi jertfitor—şi fiind aşa vom fi îndrăgiţi de Dumnezeu. Nu. E auto-amăgire care uită mântuirea lui Dumnezeu, neagă standardul Său perfect şi respinge dreptatea Lui perfectă. Mântuirea nu e „prin fapte, ca să nu se laude nimeni”. De fapt, doar „prin Harul lui suntem mântuiţi, prin credinţă şi nu prin noi înşine: este un dar al lui Dumnezeu.” (Efeseni 2:8-9). Isus însuşi a spus despre El că este singura cale de a împăca o umanitate condamnată cu Dumnezeu : „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa: nimeni nu vine la Tatăl decît prin Mine.”(Ioan 14:6). Nu este o altă cale, din pricina dreptăţii desăvârşite a lui Dumnezeu cerută ca plată pentru păcat pentru fiecare om în parte. („căci toţi au păcătuit”-Romani 3:23). Numai neprihănitul Om-Dumnezeu a plătit pedeapsa pe deplin prin moartea Lui pe cruce. Numai credinţa în El poate împăca o persoană cu Dumnezeu.
Ruşinoasa evanghelie socială de azi nu doar promovează „o altă evanghelie” ci ajută la pregătirea unei împărăţii contrare învăţăturilor Scripturii. Dar cetăţenia noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Hristos. (Filipeni 3.20) Isus va reveni din ceruri (Ioan 14.3) la „răpire” să ia cu sine pe cei care au crezut în El (Mireasa Lui) pe norii cerului şi îi va duce în cer (1 Tesaloniceni 4:17). Împărăţia care va rămîne pe pămînt va fi împărăţia lui Anticrist.
Fidel începuturilor mileniste, postmileniste, eforturile evangheliei sociale sunt înrădăcinate în încercarea de restaurare a Împărăţiei lui Dumnezeu. Eugene Peterson a infiltrat această erezie în mesajul lui biblic: „Dumnezeu nu a trecut prin atîtea cu Fiul Său pentru a ridica un deget acuzator şi spunînd lumii cît este de rea. A venit să ajute, să facă lumea bună din nou. (pervertire a lui Ioan 3:17).
Rob Bell în cartea sa Un Elvis de catifea dezvăluie escatologia de „reparare a pămîntului” la aproape toţi liderii Bisericii Emergente: ” Mântuirea este aducerea universului în armonie cu Creatorul. Asta are implicaţii uriaşe asupra modului de prezentare a evangheliei, a mesajului lui Isus. Da, Isus poate veni în inima noastră. Dar trebuie să ne alăturăm unei mişcări la fel de întinse şi mari ca universul însăşi. Pietrele şi copacii şi păsările şi lebedele şi ecosistemele. Dorinţa lui Dunezeu e să le restaureze pe toate… scopul nu este evadarea din această lume ci să facem această lume locul în care Dumnezeu poate să vină. Şi Dumnezeu ne va remarca printre cei care vor să facă această lucrare.”
Pentru liderul Bisericii Emergente Brian McLaren, acesta este stilul de viaţă al unui creştin. Într-un interviu din 28 iulie 2008 acordat ChristianPost.com afirma: „Cred că viitorul ne va cere să ne unim umil şi caritabil cu oameni de alte credinţe-musulmani, hinduşi, budişti, evrei, seculari şi alţii – în căutarea păcii, a administrării mediului şi a dreptăţii pentru toţi oamenii, lucruri aproape de inima lui Dumnezeu. ”
Nu, apropiat „inimii lui Dumnezeu” este ca „toţi să vină la pocăinţ㔺i să creadă Evanghelia.
Oricine îşi pune încrederea în evanghelia socială, care angajează „oamenii credinţei” pentru a „face acest pământ locul în care poate veni Dumnezeu” , trebuie să fie atent la cuvintele lui Isus din Luca 18:8 „Cînd va veni Fiul Omului, va găsi El oare credinţă pe pămînt?” Oameni de toate credinţele, da, dar cu siguranţă nu Credinţa pentru care Iuda, în Epistola Sa din Biblie, îi îndeamna pe credincioşii adevăraţi să lupte. Doamne, ajută-ne pe toţi să nu ne fie ruşine de evanghelia Ta!
MAI ÎNTÂI VA FI RĂPIREA?
Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos.
Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul. Mângâiaţi-vă, dar, unii pe alţii cu aceste cuvinte. (1Tesaloniceni 4.16-18)
Răpirea Bisericii va avea loc înainte sau la sfârşitul perioadei cunoscute ca Marele Necaz, la sfârşitul celor 7 ani de dinaintea revenirii pe pământ a lui Isus ca Mesia? Este Răpirea distinctă de Revenirea lui Hristos care va domni pe pământ?
Cuvântul lui Dumnezeu prezintă mai multe diferenţe semnificative între Răpire şi Apariţia slăvită a lui Hristos în care El se va întoarce pe pământ pentru a conduce şi a domni.
Următorul tabel compară câteva din aceste diferenţe.
|
Răpirea |
Venirea glorioasă |
|
1.Hristos vine pentru ai Săi (Ioan 14.3; 1Tesaloniceni 4.17) |
1.Hristos vine cu ai Săi (Iuda 14-15; Apocalipsa 1:7; 19:14) |
|
2. Vine în văzduh (1 Tesaloniceni 4:17) |
2.El vine pe pământ (Zaharia 14:4-5; Fapte 1:11) |
|
3. Vine să-şi ia Mireasa (Ioan 14:3, 1 Tesaloniceni 4:16-17) |
3.El va reveni cu Mireasa Lui (Apoc. 19:6-14) |
|
4. Numai cei care sunt ai Lui Îl vor vedea (1Tesaloniceni 4:13-18) |
4.Orice ochi Îl va vedea (Apocalipsa 1:7, Matei 24:30) |
|
5. Cei mântuiţi sunt salvaţi de mânia lui Dumnezeu (1Tesaloniceni 1:10; 5:9; Apoc. 3:10) |
5.Cei nemântuiţi vor avea parte de mânia şi judecata lui Dumnezeu (Naum 1:2, Apocalipsa 6-18) |
Deosebirea cea mai clară este că, la Răpire, credincioşii vor fi înălţaţi la cer pentru a-L întâlni pe Domnul în văzduh. Cu alte cuvinte, la Răpire Isus ne va lua la El, în timp ce la Venirea Glorioasă a Sa, Isus se întoarce pe pământ cu noi.
Biblia ne spune că acest eveniment va fi neaşteptat, ca un hoţ în noapte, într-o vreme în care lumea va striga după pace şi securitate.(1Tesaloniceni 5.1-3) Isus relatează: De aceea, şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi. (Matei 24.44)
Se va întâmpla într-o zi obişnită în care oamenii îşi vor vedea de treburile lor zilnice cu rutina normală, adică vor mânca şi bea, vor cumpăra şi vinde, vor planta şi construi. (Luca 21.26-37)
Singurul mod în care acest eveniment va fi neaşteptat este dacă se va întâmpla înainte de finalul celui de-al şaptelea an de Mare Necaz. La sfârşitul acestei perioade va fi clar pentru toţi cei ce cunosc Biblia că Isus va veni pe pământ, când armatele lumii vor veni în Armagheddon, la 3 1/2 ani după instaurarea Semnului Fiarei (de către Anticrist şi Falsul profet). Nimeni nu va spune Pace şi linişte după ororile Marelui Necaz. Viaţa nu va mai fi la fel deşi se va putea chiar şi munci 42 de luni după înălţarea chipului-imaginii Fiarei din Apocalipsa 13.
Unul din argumentele cele mai puternice ale poziţiei Răpirii înaintea Necazului cel Mare este doctrina biblică a iminenţei. În mod repetat Biblia ne spune că acest eveniment se poate întâmpla oricând. Nici un alt eveniment nu o mai precede.
De exemplu, Scriptura subliniază că mai întâi trebuie semnat tratatul de pace de şapte ani cu Israel, trebuie dezvăluit Anticrist şi înainte de punctul de mijloc al celui de-al 7-lea an, mai multe alte lucruri trebuie să se întâmple (cele 70 de săptămâni din Daniel 9.24-27). Deaceea Răpirea poate să aibă loc înaintea perioadei de Mare Necaz şi înaintea celei de-a 70a săptămâni din Daniel (ultimii 7 ani).
În Biblie suntem îndemnaţi mereu să privim în sus, să veghem şi să fim gata.
Dacă mai întâi trebuie să apară Anticristul, nu mai există nici un motiv să veghem şi să fim treji. Poţi trăi o viaţă de creştin călduţ până la venirea Anticristului şi atunci când vine, să iei în serios credinţa în Hristos. Cuvântul lui Dumnezeu în mod repetat ne îndeamnă Vegheaţi dar, căci nu ştiţi ziua, nici ceasul în care va veni Fiul Omului. (Matei 24:42).
Scriptura ne mai relatează să aşteptăm fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor Isus Hristos.(Tit 2:13) Dacă Răpirea ar avea loc după dezvăluirea lui Anticrist, atunci noi ar trebui să-l aşteptăm mai întâi pe Anticrist. Însă Biblia nu spune asta. Ni se spune să aşteptăm fericita noastră nădejde şi Anticrist nu este fericita noastră nădejde.
În ciuda tuturor, semnele zilelor din urmă se adună rând pe rând şi uimitor şi exact aşa cum este scris şi în Biblie, majoritatea omenirii doarme – fără să ia seama la apropiata Ziua Domnului. Astăzi, ca niciodată, mulţi strigă după pace şi unitate. Acest strigăt se potriveşte perfect cu Răpirea de dinaintea Marelui Necaz. Lumea îşi duce viaţa ca deobicei, omenirea strigă după pace globală mai mult ca oricând; însă Biblia avertizează că distrugerea va veni peste ei fără veste (1Tesaloniceni 5:3).
Cei răpiţi vor primi trupuri noi care nu vor îmbătrâni nicidată, nu se vor îmbolnăvi şi nu vor muri niciodată (1 Corinteni 15.50-58), se vor uni cu toţi oamenii care au murit în credinţă de-a lungul secolelor (1 Tesaloniceni 4.13-18). Noi vom fi aduşi înaintea scaunului de judecată a lui Hristos să fim judecaţi pentru ceea ce am făcut cu vieţile noastre (2Corinteni 5.10). Aceasta va fi pentru răsplătire , nu pentru rai sau iad. Vom fi duşi la Cina de Nuntă slăvită a Mielului (Apocalipsa 19.7-10) apoi Îl vom urma pe Isus la venirea Sa pe pământ ca Rege al Regilor şi Domn al Domnilor ca să distrugă armatele Fiarei (Apocalipsa 19.11-21). Vom fi cu el în Împărăţia Sa mesianică în care Domnul va domni peste toate ţările lumii (Isaia 2.1-4, 11-12, Zaharia 14, Apocalipsa 20). Pentru mine aceste proorocii sună extraordinar !
După ce adevărata biserică va fi răpită la Domnul, vor mai fi oameni care vor chema numele Domnului Isus şi care vor fi mântuiţi în timpul perioadei de Mare Necaz. Apocalipsa 7 descrie 144.000 evrei care mărturisesc pe Isus în perioada Necazului şi o mare mulţime pe care nimeni nu o poate număra din orice seminţie şi neam va striga Mântuirea este a Domnului care stă pe tron şi a Mielului (Isus).
Aceştia sunt descrişi ca sfinţii necazului care vor deveni martiri pentru credinţa lor. În Apocalipsa 20.4 martirii vor fi înviaţi după revenirea Domnului Isus şi vor fi parte din Împărăţia Mesianică.
Dacă încă nu L-ai primit pe Isus ca Mântuitor, nu aştepta până atunci. S-ar puta să nu trăieşti atât de mult. Dacă respingi mântuirea acum, s-ar putea să nu mai ai o altă şansă în vremea Necazului cel mare. Acum este timpul şi ziua mântuirii. Dacă vrei un viitor slăvit şi plin de nădejde, încrede-te chiar acum în Domnul Isus ca Mântuitor al tău.
Ca să fim mântuiţi de judecata care va veni peste lume trebuie să primim acum mântuirea prin pocăinţă şi credinţa în Domnul Isus Cristos. El a murit pentru păcatele noastre pe cruce şi a luat asupra lui pedeapsa cuvenită nouă. El a înviat din morţi ca să ne dea viaţă veşnică tuturor celor care-L primesc ca Domn şi Mântuitor. Dacă nu te-ai mai rugat niciodată pentru asta, iată o rugăciune ca să-L primeşti pe Isus ca Domn şi mîntuitor:
„Doamne Tată din cer, mărturisesc că sunt un păcătos şi am nevoie de iertarea Ta. Cred că Isus Hristos a murit în locul meu, şi-a dat sângele ca plată pentru păcatele mele, apoi a înviat din morţi ca să-mi dăruiască viaţa veşnică. Vreau chiar acum să renunţ la păcatele din viaţa mea şi vreau să Îl primesc pe Domnul Isus ca Domnul şi Mântuitorul meu personal. Vreau să-mi încredinţez viaţa în mâna Ta şi te rog să mă ajuţi să devin aşa cum vrei Tu. Mulţumesc Tată, pentru dragostea Ta. Te rog în Numele Domnului Isus. Amin.
Pentru mai multe informaţii despre subiect, la cerere se poate comanda studiul biblic The Omega Course (1£ inclusiv expedierea, în engleză, franceză şi rusă).
TOŢI CEI TREI MARI LIDERI POLITICI PROMOVEAZĂ AGENDA HOMOSEXUALILOR
Nick Clegg, lider al Liberal Democraţilor afirma că ,,Şcolile creştine trebuie obligate în mod legal să predea homosexualitatea ca fiind normală şi inofensivă iar parteneriatele civile gay să fie înlocuite de adevărate căsătorii.”(The Independent 13/1/10)
David Cameron a criticat atitudinea Bisericii Angliei cu privire la homosexuali, mobilizând lumea să aprobe drepturi egale pentru gay. În ianuarie el afirma că şcolile trebuie să predea copiilor că homosexualitatea e normală şi parteneriatul civil homosexual are aceeaşi valoare ca şi căsătoria. Într-un interviu acordat Attitude, o revistă pentru homosexuali, Dl Cameron afirma că dacă ar trăi acum ,,Domnul nostru Isus” ar susţine egalitatea şi drepturile homosexualilor şi Biserica trebuie să recunoască că acest lucru e vital.
Întrebat dacă dreptul copiilor homosexualilor la o educaţie sigură este superior dreptului poziţiei şcolilor creştine de a preda faptul că homosexualitatea e un păcat, a răspuns ,,În principiu, da.”
Între timp Camera Lorzilor a votat la 2 martie schimbarea legii pentru parteneriatele civile, permiţându-le să fie încheiate în biserici cu acelaş limbaj religios ca la căsătorii. Corpul de conducere a Bisericii Anglicane a aprobat o moţiune în favoarea acordării aceloraşi drepturi la pensie partenerului civil al preotului decedat ca şi văduvelor şi văduvilor heterosexuali. Ca efect, acest vot al bisericii acordă pareneriatului civil acelaş statut ca şi căsătoria. (N.T.în context, parteneriat civil=relaţia dintre doi homosexuali/două lesbiene ,,similară” căsătoriei)
Foarte puţini oameni îndrăznesc să se împotrivească acestor evoluţii şi atunci când o fac, sunt reduşi la tăcere şi acuzaţi de intoleranţă şi homofobie. Dar până acum era universal acceptat că, după Biblie, căsătoria este uniunea dintre un bărbat şi o femeie iar practica homosexuală este nenaturală şi un păcat.
Indiferent de ,,Isusul” în care crede dl Cameron, indiferent de ceea ce vrea Biserica anglicană să şteargă din Biblie , adevăratul Isus Cristos a definit căsătoria astfel:
,, Drept răspuns, El le-a zis: „Oare n-aţi citit că Ziditorul, de la început i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască şi a zis: „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi cei doi vor fi un singur trup”?”
Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.” (Matei 19.4-6 citând Geneza 1.27,2.24).
Romani1 descrie actele homosexuale ca ,,un schimb a întrebuinţării lor fireşti într-unul împotriva firii”.
Forţe puternice din guvern susţinute de media, de sistemul educaţional şi de bisericile liberale impun agenda homosexualilor. Cei care susţin perspectiva biblică a căsătoriei şi homosexualităţii sunt forţaţi să-şi ţină convingerile înafara vieţii publice şi dacă afirmă valorile morale biblice îşi riscă serviciile. În numele toleranţei şi liberalismului apare o nouă formă de intoleranţă prin care este interzis să mergi împotriva curentului liberalizării sexuale. ,,Drepturile homosexualilor” primează în faţa drepturilor credincioşilor biblici.
Un alt semn al timpurilor periculoase profeţite pentru zilele din urmă este că oamenii vor fi „iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu; având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea.”
(2 Timotei 3.5).
Oamenii nu stiu, dar suntem condusi de GUVERNUL MONDIAL
SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI A DOUA VENIRE A DOMNULUI ISUS CRISTOS
Guvernul mondial
„ 2009 este primul an de guvernare mondială cu instaurarea lui G20 în mijlocul crizei financiare. …Conferinţa din Copenhaga este un pas către conducerea globală a planetei noastre. …Misiunea noastră aduce speranţa insotita de fapte şi acţiuni.’’ Acestea sunt declaraţiile lui Herman van Rompuy din 19 noiembrie cu ocazia acceptării postului de preşedinte al Uniunii Europene după desemnarea lui de către liderii Europei.
Guvernare mondială, conducere globală a planetei. În această direcţie ne îndreptăm? În acest caz, cine sunt conducătorii? Unde este localizat acest guvern? Poţi vota împotriva lui? Ne îndreptăm spre instaurarea unui nou sistem de control mondial prin organisme nealese din UE, ONU, FMI, IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) sau orice altă organizaţie care ar rezulta din unirea lor?
Să recunoaştem că faptele şi acţiunile Conferinţei din Copenhaga au dezamăgit activiştii pentru mediu. Acordul final nu are valoare legala deşi recunoaşte nevoia de limitare a creşterii temperaturilor globale cu nu mai mult de 2C peste nivelurile pre-industriale şi stabileşte ca ţările dezvoltate să adune până în 2020 suma de 100 miliarde dolari pe an pentru ţările mai sărace. Pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon, ţărilor dezvoltate li s-a cerut să treacă imediat la lucru. Pentru SUA aceasta reprezintă o reducere cu 14-17 % din nivelul anului 2005, pentru UE un obiectiv de reducere a nivelului din 1990 cu 20-30%, pentru Japonia de 25 % şi Rusia cu 15-25% din nivelul anului 1990. S-a stabilit şi o metodologie de verificare a reducerii emisiilor naţiunilor industializate.
Ban Ki-moon, secretar general al UE relata: Poate că nu e chiar ce speram, însă hotărârea Conferinţei Partidelor este un început esenţial şi la anul trebuie să o transformăm într-un tratat cu personalitate juridică. Alţi lideri ai lumii au fost de acord să existe un tratat cu valoare legală şi au promis să se dedice acestei cauze în conferinţele din 2010 . Gordon Brown a fost solicitat de UE să devină un poliţist al încălzirii globale ca să monitorizeze emisiile de carbon a tuturor ţărilor. El declara Voi lucra cu preşedintele Sarkozy pentru o organizaţie europeană de monitorizare a transparenţei debândite nu doar în Europa şi ţările noastre, ci în toată lumea.
Pentru ca un tratat să fie legal este nevoie să fie promulgat de o entitate legislativă. Gordon Brown vorbeşte de un poliţist al încălzirii globale. Cum ar trebui să acţioneze un astfel de poliţist dacă o ţară nu îndeplineşte condiţile de reducere a emisiilor de carbon? Ar avea putere să o pună la punct ? Cum?
La 15 octombrie Lord Monckton a ţinut în Minnesota un discurs difuzat pe internet în toată lumea. El declara că tratatul pe schimbările climatice propune un guvern mondial. ,,Citesc acest tratat şi ceea ce scrie în el : că va fi creat un guvern mondial. Cuvîntul guvern apare ca primul obiectiv din cele trei enunţate. Al doilea este transferarea bogăţiilor de la ţările din vest înspre ţările lumii a treia în contul a ceea ce este numit datorie climatică. Şi al treilea obiectiv a acestei noi entităţi, a acestui guvern este întărirea puterii lui.”
Lord Monckton este un sceptic al încălzirii globale şi opozant al directivelor Conferinţei din Copenhaga. El afirmă corect că un tratat legal necesită un organism de monitorizare. La acest punct China s-a opus declanşând la conferinţă o mare problemă. Un articol din The Independent (20/12/09) acuza China de obturarea unei afaceri globale ,,China se ridică ca superputere care nu este interesată de guvernarea globală, nu e interesată de o guvernare multilaterală care să -i afecteze propria creştere şi suvernanitate.”
Ceea ce conferinţa a stabilit de comun acord a fost fixarea unui fond de 100 miliarde dolari gestionat de Uniunea Europeană prin IPCC. Aceasta va adăuga la ceea ce Christopher Booker descria ca ,,noua industrie globală bazată pe cumpărarea şi vânzarea dreptului de emitere de CO2 estimat la miliarde de dolari pe an prin maşinaţiile Uniunii Europene de tipul Clean Development Mechanism şi sistemul de Comercializare a Emisiilor.”
Lord Monckton declara că banii vor fi cheltuiţi în alimentarea altor 700 de birocraţii care vor gestiona sumele uriaşe de bani proveniţi din aceste taxe. Pentru asta ei vor avea nevoie de înfiinţarea unei structuri de autoritate globală. Deşi s-a spus că a fost un eşec, conferinţa este primul pas real înspre înfinţarea unui guvern global care va fi urmat de tratate succesive ce vor transfera gradat puterea noilor birocraţi proaspăt instauraţi. Este un proces similar celui de formare a Uniunii Europene.
Este clima în schimbare?
Pentru a convinge oamenii că este aşa, trebuie să îi convingi că alternativa reducerii emisiilor de carbon ar duce la catastrofă. Acesta este rezultatul pretins de IPCC după ce a condus un studiu de cinci ani în toată lumea. Concluzia lor este că încălzirea globală este clară şi că schimbările au survenit peste 90% ca rezultat al activităţii oamenilor. După revoluţia industrială oamenii au emis dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră în atmosferă prin arderea carburanţilor. Aceste gaze captează mai mult din căldura solară şi previn disiparea lor în spaţiu.
Continuarea necontrolată a acestui proces, spun ei, va duce la topirea gheţii polare, la creşterea nivelului mărilor, inundarea zonelor joase din insule şi zone de coastă, inclusiv a marilor oraşe cum sunt Londra, New York şi Shanghai. Zăpezile din Himalaya se vor topi şi vor duce la inundaţii urmate de uscarea marilor râuri de care depind India, China şi alte ţări. În unele zone va fi secetă, în altele inundaţii. Pentru a preveni aceasta, ţările industrializate trebuie să reducă emisiile de carbon cu 80% pînă în 2050 şi cu 20% până în 2020.
Ceremoniile de deschidere a Conferinţei din Copenhaga au început cu prezentarea unui scurtmetraj despre copiii viitorului care vor avea parte de furtuni apocalptice şi zone deşertice, dacă liderii lumii nu ar trece la acţiune. Rajendra Pachauri, şeful comisiei de cercetători UE pe schimbările climatice declara în film că Vor exista sute de milioane de refugiaţi. Vă rog salvaţi planeta, spunea o fetiţă cu voce plângătoare.
Nu toţi oamenii de ştiinţă sunt de acord cu aceste date. La o conferinţă alternativă din Copenhaga, oamenii de ştiinţă au pus sub semnul întrebării teoria schimbărilor climatice şi concluziile legate de încălzirea globală provocată de om. S-a arătat că istoria a înregistrat variaţii ale climei cu mult înainte de industrializare şi de arderea cărbunelui şi petrolului. Exemplele vin încă din Perioada Medievală de Încălzire în care danezii s-au stabilit în Groenlanda şi au cultivat acolo grâu şi orz.
În timpul perioadei cunscuta ca Mica Epocă de Gheaţă între 1500 şi 1850, iarna Tamisa a îngheţat complet la London Bridge într-o aşa măsură că aveau loc pe ea sărbătorile gheţii . Profesorul Ian Plimer relata: Clima a fost întotdeauna reglată de Soare, orbita Pămîntului, plăcile tectonice şi oceane. Spre deosebirede pretenţiile IPCC (Comitetul Interguvernamental pe Schimbările Climaterile a UE) ei demonstrează că din 1998 nu există nici o încălzire a planetei şi că, deşi gheaţa se topeşte în unele părţi din Antarctica, în altele se îngroaşă. Acelaş lucru se întâmplă cu gheţarii. Pentru textul cu concluziile conferinţei alternative pe schimbări climatice vezi www.copenhagenclimatechallenge.org.
Marea întrebare care apare e dacă încălzirea globală chiar e o catastrofă reală sau o sperietoare folosită de elita globală pentru a ne aduce în mult doritul lor guvern unic, mondial. Sau amândouă? Nu putem nega faptul că arderea cărbunelui şi a petrolului nu murdăreşte şi poluează atmosfera. Cum China şi India cu populaţia lor uriaşă se industrializează masiv, lumea se află în faţa posibilităţii utilizării a 2 miliarde de maşini în lume rezultând astfel mai mult petrol consumat care să otrăvească atmosfera.
Tipul de societate pe care am creat-o în ultimii 20 de ani nu este viabil. Am devenit mai mult ca oricând dependenţi de alimentarea continuă cu electricitate şi petrol pentru menţinerea furnizării de hrană, a alimentării sistemului de transport, computere, maşini, televiziuni şi tot aşa. După cum se poate vedea, nu vom putea face sistemul să meargă fără combustibilii minerali. Soluţia preferată a grupărilor activiste de mediu este puterea eoliană şi alte alternative însă în realitate turbinele de vânt produc mai puţin de 1% din energia necesară Angliei,de ex. Staţiile de energie nucleară pot înlocui pe cele de cărbune însă pericolele disfuncţiilor care pot interveni în generarea puterii nucleare sunt mult mai mari, cum a fost la Cernobâl.
Dacă emisiile de carbon vor trebui reduse la rata cerută de acordurile recente, o civilizaţie dependentă de combustibili minerali pentru menţinerea electricităţii şi a transportului va suferi schimbări enorme. Oricum am face, într-o zi ne vom afla în plină criză în momentul în care cărbunele, petrolul şi gazul se vor termina.
De fapt o problemă cu rezerva de petrol nu este prea departe de noi. Dr Fatih Birol, economistul şef al respectatei Agenţii de Energie Internaţională (IEA) din Paris, relata că petrolul de care depinde civilizaţia modernă se epuizează mai rapid decât era de aşteptat şi producţia globală ve scădea în următorii 10 ani – cu aproape un deceniu mai devreme decît fusese estimat de majoritatea guvernelor. Cu cererea tot mai crescută, spune el, ar trebui să găsim echivalentul a 4 noi Arabii Saudite între acum şi 2030, pentru a menţine rezervele de petrol la nivelul de acum. El estimează o iminentă criză a petrolului după 2010 şi arată că principalele ţări furnizoare de rezerve substanţiale de petrol sunt toate situate în instabilul Orient Mijlociu.
A doua venire
Din perspectiva proorociei biblice există pasaje importante care descriu dezastrele de mediu care vor surveni în cei 7 ani ai Necazului Cel Mare care va precede a doua venire a Domnului Isus pe pămînt (Isaia 24, Luca 21.24-27, Apocalipsa 6-19). Anumite proorocii se leagă de modul în care sunt descrise rezultatele încălzirii globale din zilele noastre. Luca 21.25 descrie groaza ţărilor în care urlă marea şi valurile. Apocalipsa 8.7 afirmă că o treime din copaci au ars. Apocalipsa 16.9 relatează Oamenii au fost dogorâţi de o arşiţă mare. În Apocalipsa 16.12 se vorbeşte de Râul Eufrat care se va usca şi Isaia 19.5-10 vorbeşte de secarea Nilului. Cum Nilul şi Eufratul sunt cele două mari râuri cunoscute în lumea biblică, aceste versete pot arăta o secare generală a râurilor din lumea întreagă. Un efect al creşterii emisiilor de carbon în atmosferă este o creştere a acidităţii în mare care poate duce la dispariţia în masă a speciilor marine. Apocalipsa 8.9 relatează că a treia parte din făpturile care erau în mare şi aveau viaţă au murit.
Cu privire la instaurarea guvernului mondial, Biblia afirmă că în zilele din urmă va apare un lider mondial care va domni peste orice seminţie, limbă, norod şi neam.( Apocalipsa 13.7). Cunoscut ca Fiara sau Anticrist va primi puterea din partea Balaurului (Satan) şi va fi ajutat de cel cunoscut ca Falsul Profet care va face semne şi minuni în numele lui. El va fi un personaj carismatic susţinut de Satan cu puteri supranaturale (Apocalipsa 13.2-4, 2 Tesaloniceni 2.9-10). El va promite pace şi siguranţă (1 Tesaloniceni 5.3) însă va aduce cea mai grea tiranie pe care a cunoscut-o vreodată lumea (Apocalipsa 13).
Din Apocalipsa 17.12-13 zece regi îşi vor încredinţa fiarei puterea şi autoritatea. În anul 1972 Clubul de la Roma- un think tank global care se ocupă de o multitudine de chestiuni de politică internaţională, a lansat un raport denumit Limitarea Creşterii. Acesta arăta că lumea ar trebui împărţită în zece regiuni care vor fi uşor modelate în Uniunea Europeană. Planul originat schiţat în 1972 împărţea lumea astfel: America de Nord, Europa, Japonia, Australasia şi regiunea Pacificului, Rusia, America de Sud, Orientul Mijociu musulman, Africa, India şi China (Informaţii detailate despre subiect se pot furniza prin email).
Guvernul mondial anticrist va fi instabil şi nu va dura. Este imaginea văzută de Nebucadneţar şi interpretată de Daniel care avea zece degete de fier şi zece degete de lut care nu se pot lipi împreună. În Daniel 7 citim că trei din cei zece regi vor cădea înaintea fiarei, descriind o răzvratire împotriva conducerii. În Apocalipsa apar războaie împotriva guvernului mondial odată cu trecereaEufratului a regilor din est (China?) (Apocalipsa 16.12). Lupta finală sau Armaghedonul va duce lumea în pragul distrugerii. Numai cea de-a doua venire a Domnului Isus va scurta perioada de mare necaz (Mare Tribulaţie). (Matei 24.21-31).
Din perspectiva pre-tribulaţionistă a proorociilor despre sfârşit, cea de-a doua venire a Domnului se va întâmpla în două etape. Mai întâi Domnul Isus va reveni să-şi ia la Sine sfinţii (toţi creştinii autentici) la Răpire pentru a ne duce de pe pământ în prezenţa lui Dumnezeu unde trupurile ne vor fi schimbate în trupuri eterne de slavă şi vom fi mereu cu Domnul (1 Tesaloniceni 4.13-5.11). Aceste eveniment se poate întâmpla oricând. Apoi va urma perioada de 7 ani de Mare Necaz în care se vor întâmpla dezastrele descrise mai sus şi în care va domni Anticristul. Perspectiva post-tribulaţionistă ar fi că Răpirea şi cea de-a doua venire a Domnului Isus pe pământ sunt simultane şi deaceea sfinţii vor trece prin Necazul Cel Mare (Tribulaţie) şi cel mai probablil vor fi martirizaţi pentru credinţa lor. Eu cred că perspectiva pre-tribulaţionistă are o bază biblică mai solidă, deşi înţeleg că există baze valide şi pentru cealaltă perspectivă. În lumina acestora, noi trebuie să fim gata oricând de întâlnirea cu Domnul – prin pocăinţă şi credinţa în Evanghelie. Noi trebuie să fim gata să suferim pentru credinţa noastră şi dacă El ne cheamă la asta, chiar să ne dăm viaţa pentru Domnul.
Ce este sigur în Scriptură e că Domnul Isus va reveni pe pământ cu sfinţii şi va domni din Ierusalim 1000 de ani, timp în care Satan va fi legat şi nu va mai putea influenţa naţiunile. Acesta va fi guvernul mondial slăvit al lui Dumnezeu în care nu vor mai fi războaie, mediul va fi reînnoit şi curat şi tot pământul va fi plin de cunoştinţa Domnului (Isaia 2.1-4, 11-12, Zaharia 14, Apocalipsa 20). Aleluia!!
DAN BROWN PROMOVEAZĂ MASONERIA
Autorul de bestselleruri Dan Brown a încercat să distrugă credibilitatea Noului Testament în cartea lui, “Codul lui da Vinci”. (Am tipărit o broşură cu răspunsul la Codul lui DaVinci-disponibilă la cerere). Ultima lui publicaţie “Simbolul pierdut” oferă o perspectivă simpatizantă a masoneriei. Dan Brown a declarat Associated Press “Am un respect enorm pentru masoni. Cu atâtea culturi care se omoară între ele pentru supremaţia dumnezeului lor, iată o organizaţie mondială care afirmă “Nu ne pasă de ceea ce numeşti tu Dumnezeu sau de ce crezi tu despre Dumnezeu, ne pasă că tu crezi într-un dumnezeu. Hai să ne unim cu toţii ca fraţi şi surori şi să privim în aceeaşi direcţie.” Cred că după apariţia acestei cărţi un număr uriaş de oameni vor fi interesaţi de masoni.”
Masoneria este un sistem inclusiv de credinţe, sistem care respinge mântuirea prin credinţa în Domnul Isus. Masoneria postulează existenţa unui “Mare Arhitect al Universului” care se crede că este adevăratul Dumnezeu al Universului, reprezentantul dumnezeilor tuturor religiilor.
Biblia este una din multele “cărţi ale Legii Sacre” care sunt toate la fel de importante în masonerie.
Isus Hristos e unul din învăţătorii religioşi.
“Toleraţă” înseamnă că toate drumurile duc la Dumnezeu şi se respinge faptul că Isus este singurul mediator între Dumnezeu şi omenire. Păcatul nu este o problemă şi oamenii pot să-şi îmbunătăţească caracterul şi comportamentul în mai multe feluri, prin acte de caritate, viaţă morală şi voluntariat ca datorie civică.Jurămintele masoneriei şi simbolurile prind omul în capcana unei filosofii oculte care şi-a cules multe din învăţături din spiritism.
Prin unirea tuturor religiilor şi puternica influenţă exercitată la nivel de guverne, religie şi societate, masoneria este un jucător important în modelarea lumii pentru societatea anticristică proorocită în Biblie. Există o broşură despre Masonerie disponibilă la cerere.
HOLLYWOODUL DISTRUGE LUMEA
Niciodată nu a mai existat în istorie o dată atât de semnificativă pentru atât de multe culturi, religii, oameni de ştiinţă şi guverne. Un cataclism global va duce la sfârşitul lumii. Data este 21 decembrie 2012, ziua care prezice sfîrşitul lumii în calendarul maiaş, un eveniment dramatizat de filmul 2012 în viziunea regizorului hollywoodian Roland Emmerich şi care va fi lansat în noiembrie. Un trailer al filmului de pe internet arată prin efecte vizuale uimitoare un cataclism care loveşte pământul cu prăbuşirea tuturor emblemelor ţărilor lumii – Catedrala Sf Petru din Roma, zgârie-norii New Yorkului, statuia lui Cristos Răscumpărătorul din Rio. Meteoriţii şi inundaţiile distrug pământul. Trailerul filmului debutează cu întrebarea: “Cum vor putea guvernele lumii să pregătească şase miliarde de oameni pentru sfârşitul lumii?” Un moment mai târziu vine răspunsul “Nu vor putea.”
În filmul 2012 pământul va fi sfârtecat, împlinindu-se astfel, zic ei, o profeţie străveche. Profeţia vine din perioada antică a civilizaţiei Maya din America Centrală care a produs faimosul Calendar mayaş. Civilizaţia Maya a fost singura cultură a nativilor americani care a dezvoltat un limbaj scris. Mayaşii au progresat remarcabil în artă, arhitectură, matematică şi astronomie, atingând cel mai înalt nivel de dezvoltare în timpul perioadei cuprinse între 250 -900dCr. În anii 1200 dCr societatea lor s-a prăbuşit din motive pe care le putem doar ghici. La sosirea conchistadorilor spanioli populaţia mayaşă încă ocupa zona şi vorbea limba maya, însă ei nu mai ştiau nimic despre oraşele construite de strămoşii lor.
Diego de Landa a fost un preot romano-catolic ce vizitase Mexicul în 1561 şi care are proasta reputaţie de a fi distrus documente de preţ şi artefactele culturii mayaşe. Deşi Landa a fost extrem de interesat de cultura mayaşilor, el detesta anumite aspecte ale practicilor lor, în special sacrificiile umane. În iulie 1562, când s-au descoperit mărturii ale sacrificiilor umane într-o peşteră cu statui mayaşe, Landa a poruncit distrugerea a cinci mii de idoli. A mai hotărât că şi toate cărţile lor sunt lucrarea diavolului şi le-a dat foc. Numai trei cărţi au supravieţuit. Drept urmare, mare parte a istoriei şi culturii lor s-a pierdut. Cea mai importantă carte din cele trei rămase este Codecul Dresden, numit după oraşul german care l-a găzduit. Este o carte incriptată cu hieroglife pe care nimeni nu le-a înţeles până în anul 1880 când Ernst Forstemann, un învăţat german care lucra la aceeaşi bibliotecă din Dresda, a reuşit să spargă codul calendarului mayaş. A descoperit că acest Codex conţine date astrologice detaliate printre care calculul duratei unui an de 365,2420 de zile, cu mult mai precis decât calendarul Iulian introdus de Iuliu Cezar în anul 46 î.Cr în care un an avea 365 de zile, împarţit în 12 luni şi cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ce făcea ca un an mediu să aibă 365,25 de zile. Toate aceste date astronomice erau utilizate de astronomii mayaşi exclusiv pentru prezicerea echinocţiului şi solstiţiului, pentru calculul orbitelor planetelor sistemului nostru solar, pentru ciclurile planetelor Marte si Venus precum şi ale altor fenomene astronomice.
Mayaşii au dezvoltat un mod extraordinar de complex şi exact de măsurare a trecerii timpului gravitând în jurul ciclurilor de 52 de ani. La finalul fiecărui ciclu religios erau ţinute ceremonii în care preoţii aduceau o jertfă omenească în vârful unui vulcan stins cunoscut astăzi ca Dealul Stelei situat în Iztapalapa din Mexic. Scopul sacrificiilor umane era liniştirea zeilor pentru a nu distruge lumea pînă la sfîrşitul fiecărui ciclu. Ei aşteptau un semn care să anunţe continuarea lumii pentru alţi 52 de ani care constituiau trecerea constelaţiei Pleiades de-a lungul centrului cerurilor. Mayaşii mai aveau un calendar, cunoscut ca Numărătoarea Lungă. Mecanismele sunt foarte complexe şi dincolo de scopul acestui articol. Cei cu Internet pot căuta informaţii pe Wikipedia la “Long Count”. Curentul Numărătoarea Lungă a început în 3114 îCr. În mitologia maiaşă fiecare ciclu de numărătoare lungă corespunde unui veac al lumii în care zeii încearcă să creeze fiinţe pioase şi supuse. Primul veac a început cu crearea Pămîntului, a vegetaţiei şi a vieţuitoarelor. Din nefericire, pentru că le lipsea vorbirea, păsările şi animalele nu au putut plăti omagiu zeilor şi au fost nimicite. În al doilea şi al treilea veac, zeii au creat oamenii din noroi şi apoi din lemn, însă şi aceştia nu au fost pe placul lor şi au fost nimiciţi. Noi ne-am afla acum în ultimul veac, al Patrulea, era omului modern.
Perspectiva descrisă în filmul lui Roland Emmerich arată că vremurile noastre prezente se vor termina la 21 decembrie 2012. Şi? Interpretarea lui e că lumea se va sfârşi în foc şi inundaţii masive. Previziunile mayaşe sunt controversate şi contestate. Susan Milbrath, curator al Departamentului de Arheologie şi Artă latino-americană a Muzeului de Istorie Naturală din Florida afirma că: “Noi (comunitatea arheologică) nu avem cunoştinţă sau mărturii cum că mayaşii ar fi crezut că în 2012 va fi sfîrşitul lumii. Să consideri 21 decembrie 2012 o dată a sfîrşitului este o completă imaginaţie şi o şansă de îmbogăţire a multor oameni.” Promotorii altor perspective spirituale de tipul misticismului New Age şi astrologie văd data ca un eveniment pozitiv mai degrabă decât de final, trecerea de la Era violentă a Peştilor (aceaste vremuri) la Era Vărsătorului, “un mileniu de dragoste şi lumină”.
Pentru mine, data de 21 decembrie 2012 nu are nici o importanţă. Chiar dacă acceptăm obiecţiile istoricilor şi lăsăm la o parte misticismul New Age, simplul fapt că un astfel de film a fost produs vorbeşte despre lumea în care trăim. Oamenii sunt conştienţi de posibilitatea unei calamităţi care ne poate depăşi şi Hollywoodul a ales-o, orchestrând un număr impresionant de filme cu dezastre . Wall Street Journal (31/7/09) a publicat un articol intitulat Hollywoodul distruge lumea. ,,Un potop de filme apocaliptice inundă cinematografele şi ecranele televizoarelor. Regizorul Roland Emmerich a distrus deja lumea de trei ori. De această dată, el vrea să-şi termine treaba. În ultimul lui film, 2012, care apare în noiembrie, pămîntul se despică împlinind astfel o profeţie străveche.” Articolul continuă enumerând o listă de filme despre calamităţi care vor distruge civilizaţia şi o lasă cu o mână de supravieţuitori : “Cartea lui Eli”, “Day One”, “Colonia” şi “Drumul” . Apariţia acestui gen de filme este astfel motivată: Povestitorii afirmă că este reacţia în faţa anxietăţii vremurilor nesigure: atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, două războaie ale SUA, multiple epidemii, o criză financiară globală şi schimbările climatice. Roland Emmerich afirmă: În aceste zile sunt într-adevăr foarte pesimist.
Bineînţeles că nu numai în Hollywood lumea vorbeşte de un cataclism iminent care ori va distruge lumea, ori o va schimba în mod drastic. Ştirile israeliene prezentau paralele cu Războiul dintre Gog şi Magog, proorocia biblică din Ezechiel 38-39 despre lupta finală în care Dumnezeu salvează Israelul de invazia ţărilor duşmane. Unii israelieni cred că a venit vremea construirii celui de-al treilea templu, proorocit pentru ultimele zile ale istoriei. Ayatollahul Iranului, Khamenei, a chemat ţările musulmane să se unească militar pentru venirea iminentă a salvatorului islamic – Mahdi. Liderii musulmani radicali ai Iranului cred că Mahdi va grăbi sfârşitul aşa încît musulmanii să înfrângă Israelul şi vestul şi astfel vor conduce lumea. Militanţii radicali de mediu spun că sfârşitul va veni repede din pricina încălzirii globale.
Creştinii evanghelici, ca mine, cred că evenimentele globale actuale oglindesc exact tot ceea ce Isus şi proorocii au vorbit despre zilele din urmă. Pericolul versiunilor hollywoodiene despre sfârşitul lumii stă în aceea că înspăimântă lumea să nu mai vadă nici o cale de scăpare şi o face să privească cu scepticism adevăratul mesaj al proorociilor biblice despre zilele din urmă. Versiunile scenariilor ultimelor zile fac ca oamenii să pună pe acelaşi taler profeţiile mayaşilor, a lui Nostradamus, nădejdea islamică în Mahdi cu proorociile din Biblie. În acelaş timp mulţi oameni realizează că lumea chiar e ameninţată cu dezastre de diferite forme – proliferarea armelor de distrugere în masă, ameninţarea colapsului economic, dependenţa omenirii de petrolul care odată se va termina, chestiunea mediului, conflictul din Orientul Apropiat, violenţa şi fărădelegea, destrămarea vieţii de familie şi insecuritatea. Toate acestea fac ca mulţi să se întrebe “Este lumea pe care o cunoaştem noi pe sfîrşite?” După proorociile biblice, este. Toţi factorii enumeraţi sunt proorociţi de Biblie pentru ultimele zile. Isus afirma că în zilele din urmă de dinaintea revenirii Sale va fi o vreme de aşa mare necaz, dacă Dumnezeu nu ar interveni, viaţa de pe pământ ar dispărea: Pentrucă atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n’a fost niciodată dela începutul lumii pînă acum, şi nici nu va mai fi. Şi dacă zilele acelea n’ar fi fost scurtate, nimeni n’ar scăpa; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate. (Matei 24.21) Un număr de profeţii ale Vechiului Testament se concentrează pe conflictul din jurul Ierusalimului (Ioel 3, Zaharia 12-14). Isus a proorocit: Vor cădea supt ascuţişul săbiei, vor fi luaţi robi printre toate neamurile; şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, pînă se vor împlini vremurile neamurilor. Vor fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pămînt va fi strîmtorare (cuvântul grecesc folosit aici este aporia care înseamnă fără scăpare) printre neamuri, cari nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor;oamenii îşi vor da sufletul de groază, în aşteptarea lucrurilor cari se vor întîmpla pe pămînt; căci puterile cerurilor vor fi clătinate. Atunci vor vedea pe Fiul Omului (Isus) venind pe un nor cu putere şi slavă mare. (Luca 21.24-27).
În cartea Apocalipsa citim că mai multe dezastre vor lovi pământul şi vor fi legate de problemele actuale. Războaie mondiale şi foametea vor duce la distrugere în masă (Apocalipsa 61-8). Copacii şi iarba vor fi pârjolite, peştii mării vor muri pentrucă ceva mare ca un munte va cădea în mare (asteroid) iar apele proaspete vor deveni imposibil de băut (Apocalipsa 8.7-11). Se va instaura o dictatură care va forţa oamenii să accepte semnul şi numărul 666 fără de care nu vor putea vinde sau cumpăra nimic (Apocalipsa 13). Râurile se vor usca şi oamenii vor fi pârjoliţi de o mare căldură (Apocalipsa 16). Ultima bătălie din Armaghedon va uni toate armatele lumii împotriva Israelului şi acest veac se va sfârşi prin revenirea fizică a Domnului Isus Cristos pe pământ (Apocalipsa 16.16, 19.11-21).
Biblia dezvăluie şi marea speranţă a noastră în revenirea Domnului Isus Cristos cu mântuirea tuturor celor care îl primesc ca Domn şi Mântuitor. Filmele apocaliptice se sfîrşesc fără supravieţuitori sau cu o mână de supravieţuitori pe o planetă în agonie. În Biblie, evenimentele catastrofice ale ultimelor zile vor fi urmate de revenirea fizică a Domnului Isus cu toţi cei care şi-au pus încrederea în El. Supravieţuitorii Necazului cel Mare care l-au primit pe Isus ca Mântuitor vor trăi pe pământul refăcut în mileniul în care Satan va fi legat şi nu va mai putea înşela naţiunile (Apocalipsa 20). Va fi pace (Isaia 2.1-4). Acesta va fi preludiul veşniciei în care Dumnezeu va face un cer nou şi un pământ nou în care va domni dreptatea şi neprihănirea. (2Petru 3.13). Prima etapă a acestui proces va fi revenirea Domnului Isus pentru a-şi lua cu Sine pe cei care se încred în El şi care vor fi cu El. Nu putem şti exact când va fi, însă trebuie să fim gata. Isus a spus: Nimeni nu ştie ziua nici ceasul acela. (Matei 24.36). Pavel a scris că aşa se va întâmpla: Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trîmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi întîi vor învia cei morţi în Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întîmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul. Mîngîiaţi-vă dar unii pe alţii cu aceste cuvinte. (1Tesaloniceni 4.16-17) Acest eveniment va veni “ca un hoţ în noapte”, pe neaşteptate şi fără avertizare (1 Tesaloniceni 5.1) De aceea trebuie să ne pocăim de păcatele noastre şi să-L primim pe Isus ca Domn şi Mântuitor al vieţii noastre. Dacă vrem să fim mântuiţi de judecata lui Dumnezeu trebuie să credem în Domnul Isus care a murit ca jertfă pentru păcatele noastre şi a înviat din morţi ca să ne aducă viaţa veşnică. Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică ( Ioan 3.16).
Pentru mai multe informaţii despre acest subiect vă putem oferi cartea 10 Semne disponibilă în limbile engleză, franceză, germană, italiană, poloneză, română, rusă, spaniolă, ebraică, arabă, hindusă şi malayalam.
CE VA FI: ÎMPĂRĂŢIE MESIANICĂ SAU MILENIU?
Mulţi oameni se întreabă astăzi care este viitorul planetei. Peste tot domneşte teama legată de situaţia financiară, proliferarea armelor de distrugere în masă, terorism, mediu, tulburări sociale şi violenţă. Orice situaţie critică se poate oricând transforma într-o nouă criză care poate duce la haos şi anarhie sau la instaurarea unui guvern mondial dictatorial care are la dispoziţie resurse tehnice enorme de control a populaţiei.
Vedem astăzi cum evenimentele din Orientul Mijlociu, de pe scena politică, prăbuşirea valorilor morale şi răspîndirea religiei false se reflectă în proorocia biblică şi pregătesc terenul necazului ultimelor zile profeţit de Domnul Isus.
Însă există şi pentru pământ un viitor? Va exista o vreme în care cuvintele din Isaia 2.1-4 se vor împlini? ,,Se va întâmpla în scurgerea vremurilor că muntele Casei Domnului va fi întemeiat ca cel mai înalt munte; se va înălţa deasupra dealurilor, şi toate neamurile se vor îngrămădi spre el. Popoarele se vor duce cu grămada la el şi vor zice: „Veniţi să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne înveţe căile Lui, şi să umblăm pe cărările Lui.” Căci din Sion va ieşi Legea, şi din Ierusalim, cuvântul Domnului. El va fi Judecătorul neamurilor, El va hotărî între un mare număr de popoare; aşa încât din săbiile lor îşi vor făuri fiare de plug, şi din suliţele lor cosoare; niciun popor nu va mai scoate sabia împotriva altuia şi nu vor mai învăţa războiul.”
Este acesta doar un vis utopic sau o speranţă reală care se va împlini pe pământ? Dacă aşa va fi, cum se va întâmpla? Perspectiva premilenismului clasic sau istoric este o perspectivă literală a Scripturii în care se afirmă că va exista o astfel de perioadă după revenirea Domnului Isus pe pământ. Să vedem cum este reflectată această perspectivă în Scriptură.
În cartea Apocalipsa veacul actual se va termina cu o vreme de mare necaz (tribulaţie) când ţările lumii se vor uni pentru lupta finală din Armagheddon. Atunci Isus va reveni ca DOMN AL DOMNILOR ŞI REGE AL REGILOR, învestit cu toată puterea lui Dumnezeu. Această revenire va fi complet diferită de prima Sa venire în care a împlinit proorociile despre omul durerii obişnuit cu suferinţa Mesia care şi-a dat viaţa ca jertfă pentru păcatele lumii. Atunci El s-a născut în chip omenesc şi a vorbit lumii despre Împărăţia lui Dumnezeu, a dus o viaţă fără de păcat şi a arătat puterea Sa dumnezeiască prin minunile Sale. El a fost respins şi dus la moarte pe cruce, unde a luat asupra Lui păcatele întregii lumi. El a înviat din morţi şi a trimis ucenicii să predice mesajul evangheliei, acela că păcatele sunt iertate prin pocăinţă şi credinţa în moartea Sa pe cruce. Cei care primesc mântuirea Lui sunt născuţi din nou, vor fi înviaţi la viaţa veşnică şi vor fi salvaţi de iad.
Domnul Isus a promis că va veni pentru a doua oară într-un eveniment care va arăta puterea supranaturală a lui Dumnezeu şi care va schimba total faţa pământului. În Faptele Apostolilor 1.11 îngerul spune ucenicilor: „Bărbaţi galileeni, de ce staţi şi vă uitaţi spre cer? Acest Isus, care S-a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer.” Isus s-a ridicat ,,pe norii cerului”(gloria lui Dumnezeu) şi în acelaş fel va reveni pe norii cerurilor (Daniel 7.13). Isus s-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor în partea de est a Ierusalimului şi va reveni pe Muntele Măslinilor (Zaharia 14). El va veni atunci ca Regele Mesia din profeţiile ebraice. ,,Şi domnia va fi pe umărul Lui” şi va domni ca ,,Dumnezeu Atotputernic” peste tronul lui David (Isaia 9.6-7).
La prima Sa venire, El s-a supus conducerii nedrepte a oamenilor răi care l-au dat la moarte prin răstignire. La cea de-a doua Sa venire, cei răi se vor supune judecăţii Sale (Apocalipsa 6.15-16). El va lupta cu armatele adunate de Fiară (Anticrist) şi Profetul fals în lupta finală şi îi va învinge, aruncându-i pe aceştia în iad (Apocalipsa 19.19-21). Supravieţuitorii perioadei necazului cel mare vor fi adunaţi înaintea Lui la Judecată. Cei răi vor fi aruncaţi de pe pământ în locul de pedeapsă şi cei neprihăniţi vor intra în împărăţie (Matei 25.31-46).
Satan va fi legat ,, L-a aruncat în Adânc, l-a închis acolo şi a pecetluit intrarea deasupra lui, ca să nu mai înşele neamurile, până se vor împlini cei o mie de ani. După aceea trebuie să fie dezlegat pentru puţină vreme. Şi am văzut nişte scaune de domnie; şi celor ce au şezut pe ele li s-a dat judecata. Şi am văzut sufletele celor ce li se tăiase capul din pricina mărturiei lui Isus şi din pricina Cuvântului lui Dumnezeu, şi ale celor ce nu se închinaseră Fiarei şi icoanei ei şi nu primiseră semnul ei pe frunte şi pe mână. Ei au înviat şi au împărăţit cu Hristos o mie de ani.”(Apocalipsa 20.3-4).
Când Domnul Isus va reveni, va lua la sine pe sfinţii săi (în Noul Testament termenul ,,sfinţi” înseamnă cei mântuiţi prin credinţa în Domnul Isus). În Zaharia 14.5 citim ,,Şi atunci va veni Domnul Dumnezeul meu, şi toţi sfinţii, împreună cu El!”. Iuda 14 spune „Iată că a venit Domnul cu zecile de mii de sfinţi ai Săi”.
În Apocalipsa 19 Isus vine ca REGE AL REGILOR ŞI DOMN AL DOMNILOR. ,,Oştile din cer Îl urmau călare pe cai albi, îmbrăcate cu in subţire, alb şi curat.” Apocalipsa 19.14. Cei îmbrăcaţi în in subţire şi curat sunt deja identificaţi în capitol ca ,,sfinţi” (Apocalipsa 19.8). Deci acei care au fost răscumpăraţi prin sângele lui Isus în vremea prezentă vor reveni cu Domnul în trupuri înviate glorificate şi vor domni împreună cu Cristos într-un pământ reînnoit în perioada mileniului. Oamenii care vor lua parte la acest eveniment glorios sunt cei care au fost luaţi de Domnul la Răpirea Bisericii: ,,Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul.(1Tesaloniceni 4.16-17). Credincioşii vor avea trupuri noi glorificate care nu vor fi supuse morţii(1 Corinteni 15.53-54).
El va mai învia pe cei care au fost martirizaţi pentru credinţă în timpul Necazului cel Mare. ,,Şi am văzut nişte scaune de domnie; şi celor ce au şezut pe ele li s-a dat judecata. Şi am văzut sufletele celor ce li se tăiase capul din pricina mărturiei lui Isus şi din pricina Cuvântului lui Dumnezeu, şi ale celor ce nu se închinaseră Fiarei şi icoanei ei şi nu primiseră semnul ei pe frunte şi pe mână. Ei au înviat şi au împărăţit cu Hristos o mie de ani. Ceilalţi morţi n-au înviat până nu s-au sfârşit cei o mie de ani. Aceasta este întâia înviere. Fericiţi şi sfinţi sunt cei ce au parte de întâia înviere! Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere; ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos şi vor împărăţi cu El o mie de ani.” (Apocalipsa 20.4-6) Cei care au venit la credinţa în Isus în timpul Necazului cel mare după Răpirea Bisericii vor fi înviaţi şi vor domni cu Isus în Împărăţia Mesianică.
Răscumpăraţii lui Israel din perioada Vechiului Testament vor fi şi ei înviaţi: ,,În vremea aceea se va scula marele voievod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău; căci aceasta va fi o vreme de strâmtorare cum n-a mai fost de când sunt neamurile şi până la vremea aceasta. Dar în vremea aceea, poporul tău va fi mântuit, şi anume oricine va fi găsit scris în carte.
Mulţi din cei ce dorm în ţărâna pământului se vor scula: unii pentru viaţa veşnică, şi alţii pentru ocară şi ruşine veşnică. (Daniel 12.1-2)
După reîntoarcerea lui Mesia şi judecarea celor răi, Domnul va domni peste pământ într-o dreptate perfectă şi peste tot va domni pacea şi prosperitatea. Biblia relatează că atunci ţările vor asculta cuvântul Domnului Sionului, vor merge înspre templul Domnului reclădit pe Muntele Sionului şi înălţat în jurul Ierusalimului. Ei vor căuta pe Domnul şi vor umbla în căile Lui. Aceasta implică o schimbare totală a lumii prezente în care oamenii badjocoresc şi resping Cuvântul Domnului şi merg pe căile lor care duc la autodistugere. În locul ostilităţilor şi războiului, va domni pacea în toate ţările lumii –inclusiv cele din Orientul Apropiat –şi va înceta orice antrenament militar sau producţie de armament. Toate acestea se vor întâmpla din pricina Cuvântului lui Dumnezeu care va ieşi din Sion.
Domnul însuşi va judeca naţiunile şi va face dreptate. Psalmul 2, Isaia11.4, Apocalipsa 19.15 relatează că El va conduce ţările ,,cu un toiag de fier”- cu alte cuvinte ei nu vor mai putea să-l voteze ori să facă arme de război, droguri şi pornografie sau ce e rău în ochii Domnului. Va fi o domnie benevolentă spre binele tuturor oamenilor din lume.
Răscumpăraţii lui Israel vor fi adunaţi în ţara Israel şi vor locui acolo în siguranţă. ,,În acelaşi timp, Domnul Îşi va întinde mâna a doua oară ca să răscumpere rămăşiţa poporului Său risipit în Asiria şi în Egipt, în Patros şi în Etiopia, la Elam, la Şinear şi la Hamat, şi în ostroavele mării.” (Isaia 11.11) Peste Israel şi ţările vecine va fi pace şi binecuvântare. „În aceeaşi vreme, va fi un drum care va duce din Egipt în Asiria: asirienii se vor duce în Egipt, şi egiptenii, în Asiria, şi egiptenii împreună cu asirienii vor sluji Domnului. Tot în vremea aceea, Israel va fi al treilea, unit cu Egiptul şi cu Asiria, ca o binecuvântare în mijlocul pământului”.(Isaia 19.23-24)
Domnul va aduce schimbări în lume, deşertul va înflori (Isaia 35) şi apele din Marea Moartă vor deveni limpezi, cu peşte (Ezechel 47). Chiar şi lumea animală va fi transformată „Atunci lupul va locui împreună cu mielul, şi pardosul se va culca împreună cu iedul; viţelul, puiul de leu şi vitele îngrăşate vor fi împreună, şi le va mâna un copilaş” (Isaia 11.6 ) Toată lumea va avea cele necesare ,, Ci fiecare va locui sub viţa lui şi sub smochinul lui, şi nimeni nu-l va mai tulbura. Căci gura Domnului oştirilor a vorbit.” (Mica 4.4)
Asemenea schimbări miraculoase sunt posibile doar prin puterea lui Dumnezeu. Nici un om, oricât de mare ar fi el, nu poate face asemenea lucruri. Mesia care le va face trebuie să fie mai mult decât un mare om. El trebuie să fie Emanuel, Dumnezeu cu noi.
Această perspectivă este în conflict cu ideea evreiască a unui Mesia care este un mare om care va face ca Israelul şi ţările lumii să umble în căile Domnului şi va aduce pacea. Din toate relatările despre viitor şi descrise de profeţi, Cel care le va duce la îndeplinire trebuie să fie Dumnezeu însuşi. Un număr de profeţii din Biblia ebraică relatează că regele domnitor Mesia este de sorginte divină. Aceasta ridică chestiunea dumnezeirii ca trinitate (Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt) ca opusă unui Dumnezeu singular, unu absolut. Există dovezi în textul ebraic al Bibliei care arată că Dumnezeu este o trinitate unită aşa încât este posibilă domnia Tatălui în ceruri şi a Fiului pe pămînt (informaţii detailate pe subiect sunt disponibile la cerere).
Profeţia lui Zaharia 14 descrie perioada Împărăţiei Mesianice şi arată că cel care va domni este Domnul (Adonai/Yahve). Relatează: ,,Ci Domnul Se va arăta şi va lupta împotriva acestor neamuri, cum S-a luptat în ziua bătăliei. Picioarele Lui vor sta în ziua aceea pe Muntele Măslinilor, care este în faţa Ierusalimului, spre răsărit…. Şi Domnul va fi Împărat peste tot pământul. În ziua aceea, Domnul va fi singurul Domn, şi Numele Lui va fi singurul Nume”. (Zaharia 14.3-9). Cuvântul folosit pentru DOMNUL aici este termenul ebraic Yahve care este folosit pentru Dumnezeu. Deci DOMNUL va sta pe Muntele Măslinilor şi va fi rege peste tot pământul. Un număr de alţi profeţi vorbesc de Domnul care va sta în mijlocul poporului Lui. ,, În ziua aceea se va zice Ierusalimului: „Nu te teme de nimic! Sioane, să nu-ţi slăbească mâinile! Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, ca un viteaz care poate ajuta; Se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea Lui şi nu va mai putea de veselie pentru tine.” (Ţefania 3.16-17).
,,Strigă de bucurie şi veselie, locuitoare a Sionului, căci mare este în mijlocul tău Sfântul lui Israel.”(Isaia 12.6)
În acea perioadă toţi idolii vor fi aboliţi (Isaia 2.17), va fi un singur DOMN şi un singur mod de a-I aduce laudă (într-un limbaj universal!)
Dumnezeul viu întrupat în Isus Mesia va fi singurul Dumnezeu la care se va aduce închinare pe pământ. ,,Atunci voi da popoarelor buze curate, ca toţi să cheme Numele Domnului, ca să-I slujească într-un gând.” (Ţefania 3.9) Oamenii vor umbla în căile Domnului şi îl vor lăuda, vor cunoaşte pacea şi armonia iar ,,pământul va fi plin de cunoştinţa Domnului ca fundul mării de apele care-l acoperă.” (Isaia 11.9). Atunci va fi un guvern mondial unic bun şi o singură credinţă în Dumnezeu.
În acea perioadă se vor naşte copiii supravieţuitorilor tribulaţiei, adica a Necazului Cel Mare care vor intra în Mileniu. Norma va fi o viaţă lungă deşi păcatul şi moartea continuă să fie posibile (nu şi pentru cei care au fost înviaţi şi au revenit cu Domnul cu trupuri înviate glorificate): ,,Nu vor mai fi în el nici copii cu zile puţine, nici bătrâni care să nu-şi împlinească zilele. Căci cine va muri la vârsta de o sută de ani va fi încă tânăr, şi cel ce va muri în vârstă de o sută de ani va fi blestemat ca păcătos.”(Isaia 65.20). Pentrucă Satan va fi legat şi aruncat în Adânc şi nu va mai avea putere pe pământ în timpul Mileniului iar Domnul Isus va domni peste naţiuni, posibilitatea de a păcătui va fi foarte limitată. Însă la finalul perioadei de 1000 de ani ,,Când se vor împlini cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat”(Apocalipsa 20:7) Când se vor împlini cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat şi va ieşi din temniţa lui, ca să înşele neamurile care sunt în cele patru colţuri ale pământului, pe Gog şi pe Magog, ca să-i adune pentru război. Numărul lor va fi ca nisipul mării. Şi ei s-au suit pe faţa pământului, şi au înconjurat tabăra sfinţilor şi cetatea preaiubită. Dar din cer s-a coborât un foc care i-a mistuit.
Şi diavolul, care-i înşela, a fost aruncat în iazul de foc şi de pucioasă, unde este fiara şi prorocul mincinos. Şi vor fi munciţi zi şi noapte în vecii vecilor.” (Apocalipsa 20.7-10).
Cei născuţi natural în timpul mileniului şi a căror inimă s-a răzvrătit împotriva domniei lui Mesia se vor alătura lui Satan în răzvrătirea finală împotriva Domnului la finalul acestei perioade. Răzvrătirea zadarnică se va termina cu înfrîngerea deplină a lui Satan şi a tuturor celor care s-au alăturat lui.
Acesta va fi sfârşitul lumii pentrucă pământul va arde şi Dumnezeu va face un cer nou şi un pământ nou în care va domni neprihănirea şi în care Satan şi păcătoşii nu vor avea acces. Aceasta va duce la starea veşnică pentru credincioşi cât şi necredincioşi – rai şi iad.
Acum este vremea mântuirii. Trebuie să îl primim pe Cristos ca Mântuitor acum ca să avem parte de Împărăţia Lui glorioasă.
Iată o rugăciune pe care o poţi folosi ca un pas al credinţei , dacă nu ai făcut-o încă:
Doamne Tată din ceruri, recunosc că sunt păcătos şi am nevoie de iertarea Ta.
Cred că Isus Mesia a murit în locul meu jertfindu-şi sângele ca să plătească vina păcatului meu. Aleg pe Isus Mesia ca Domnul şi Mântuitorul meu. Vreau să-mi dedic viaţa ţie şi să primesc Duhul Tău cel Sfânt care să mă umple şi să ia controlul şi să mă ajute să devin acea persoană pe care o doreşti tu.
Îţi mulţumesc Tată pentru că mă iubeşti. În numele Domnului Isus, Amin.
DEZVĂLUIREA PRĂZII DIN EZECHIEL? REZERVE NATURALE DE PETROL ŞI GAZ EVALUATE ÎN MILIARDE
În largul coastei de nord a Israelului, în Marea Mediterană, a fost descoperit un imens zăcământ de gaz. Studiul Geological US estimează existenţa a 450 miliarde de metri cubi de gaz și zăcământul, ce a fost denumit Leviatah, se află în majoritate sub jurisdicţie israelită. Ceea ce nu se cunoaşte şi e şi mai dramatic, este volumul uriaş de muncă depus pentru a scoate la suprafață petrolul aflat în șisturile bituminoase descoperite în câmpia de coastă a Israelului.
Consiliul Mondial al Energiei, cu sediul în Britania, raporta în luna noiembrie 2010 că Israelul deţine marnă petrolieră din care se pot extrage echivalentul a 250 miliarde de barili (comparabil cu cei 260 de miliarde de barili estimaţi în rezervele de petrol a Arabiei Saudite). Israel ar putea să devină un important deținător de zăcământ petrolier, după USA şi China. Până acum sondarea zăcă-mintelor petrolifere era o muncă murdară care necesita cantităţi uriaşe de apă şi energie. Din acest motiv, militanţii mediului se opuneau procesului.Totuşi, noile tehnologiii dezvoltate în Israel urmăresc separarea petrolului de șisturile petrolifere la 300 m sub pământ. Aceste tehnici produc apă şi nu o consumă. O astfel de tehnologie este benefică din perspectivă ecologică și poate deveni disponibilă pe scară largă, producând schimbări majore pe piaţa globală petrolieră. Efectul proliferării noilor tehnologii va fi schimbarea centrului de gravitaţie a lumii petroliere din Iran, Arabia Saudită şi Golful Persic înspre state mai stabile, fără istoric de susţinere a terorismului şi a islamis-mului radical.
ŞAPTE DISPERSAŢII BIBLICE
„Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acestuia („aion” greacă)?” (Matei 24.3) au întrebat ucenicii pe Domnului Isus în timp ce erau cu El pe Muntele Măslinilor. El a răspuns cu Predica de pe Muntele Măslinilor despre semnele revenirii Lui.
Revenirea Domnului nu va fi la sfârşitul lumii, aşa cum traduce (incorect) Versiunea Autorizată a Bibliei Britanice, ci va fi la “sfârşitul veacului”. După finalul “acestui veac” va mai fi un “nou veac” în care Domnul Isus proslăvit va domni peste lume în Împărăţia Mesianică. Şi cum acest veac se apropie de final, să mai fi existat câte un final şi în celelalte epoci? În scopurile lui Dumnezeu există veacuri diferite sau succesive? Putem distinge un tipar de evenimente care încheie fiecare epocă şi o aduce pe următoarea? Dacă este aşa, atunci „a împărţi drept Cuvântul adevărului” (2Timotei 2.15) înseamnă şi observarea modului în care Dumnezeu intervine în omenire în diferite epoci?
În Biblie putem distinge 7 dispensaţii sau perioade biblice. Toate acestea se termină cu diferite grade de eşec, cu o lume care nu îl ascultă pe Dumnezeu. La finalul acestor perioade Dumnezeu intervine pentru salvarea credincioşilor din veacul precedent şi intrarea într-un “ veac nou”.
- Inocenţa – Creaţia până la Cădere (Geneza 1-3). Dumnezeu umbla şi vorbea cu Adam şi Eva în grădină. Aceasta se termină cu neascultarea lor şi Căderea. Păcatul şi moartea au intrat în rasa umană ducând la despărţirea de Dumnezeu şi stricarea creaţiei perfecte a lui Dumnezeu. Pământul este blestemat şi apar spini şi mărăcini. Naşterea de copii devine dureroasă. Fiinţele umane sunt alungate din Grădina Eden şi nu mai pot mânca niciodată din pomul cunoştinţei binelui şi răului. Este promis un Mântuitor care va fi sămânţa femeii şi va “zdrobi capul şarpelui”(Satan).
- Conştiinţa – de la Cădere până la Potop (Geneza 4-6). Bărbaţii cheamă numele Domnului (Geneza 4.26). Ei au conştiinţa de a face diferenţa între bine şi rău. Rasa umană se împarte între urmaşii credincioşi ai lui Set şi urmaşii blestemaţi ai lui Cain, care întorc spatele lui Dumnezeu. Peste pământ domneşte o mare răutate (Geneza 6.1-12) şi veacul se termină cu judecata Potopului. Dumnezeu salvează pe cei care îi cheamă numele, pe Noe şi familia lui. Ei intră în arcă şi trec în noul veac pentru a repopula pământul.
- Guvernarea umană – de la Potop la Babel (Geneza 9-11). Legământul cu Noe – Dumnezeu promite că nu va mai aduce niciodată un potop care să distrugă pământul. El spune că se poate mânca carne şi cere ca să se facă dreptate (Geneza 9.1-17). Printre schimbările produse pe pământ se numără frigul şi căldura, vara şi iarna. Acest veac se termină cu Turnul Babel şi o guvernare care îl sfidează pe Dumnezeu sub Nimrod (Geneza 11.1-9). Este instaurată o formă stricată de închinare din care derivă toate religiile false. Dumnezeu intervine prin încâlcirea limbilor aşa încît oamenii să nu se mai înţeleagă între ei şi astfel sunt împrăştiaţi pe toată suprafaţa pământului.
- Poporul ales/familia lui Avraam, Isaac şi Iacov (Israel) – 12 fii ai lui Israel (Geneza12-Exodul 14). Dumnezeu alege o familie prin care să-şi reveleze Căile. Dumnezeu promite lui Avraam că va avea o mulţime de urmaşi şi va moşteni ţara Cannan. (Geneza 15.17) Din “sămânţa lui” (urmaşii lui) toate familiile pământului vor fi binecuvântate (prin Mesia). I se spune să practice circumcizia, să-şi înveţe copii să păzească “calea Domnului” şi să rămână în ţara Canaan. Acest “veac” se termină cu eşecul moral al fiilor lui Iacov şi Israel care se duc în jos, spre Egipt. Mai târziu, ajung robi în Egipt.
- Poporul ales/ Tora/ Israel. Perioada dintre Exod şi până la Învierea Domnului Isus şi coborârea Duhului Sfânt. Dumnezeu eliberează Israelul de sub robia egipteană prin Moise şi întâmplările supranaturale din Exod. El le dă Tora şi îi aduce înapoi în Tara Promisă Israel. Dacă urmau să ţină Legile din Tora, vor fi binecuvântaţi în ţară şi dacă nu vor asculta, vor fi judecaţi. Prin Moise şi profeţi, Dumnezeu promite venirea lui Mesia care va aduce “noul Legământ” (Ieremia 31.31-34). Acest “veac” se termină cu falimentul total în păzirea esenţei din Tora (Matei 23), cu respingerea lui Mesia de către majoritatea oamenilor, căderea Ierusalimului şi împrăştierea poporului israelit. Evreii care cred în Isus trec într-o nouă perioadă ca rămăşiţa mântuită a lui Israel şi temelia adevăratei Biserici (Cuvântul grecesc ecclesia înseamnă “cei chemaţi”)
- Poporul ales/ harul/ ecclesia (biserica). Perioada între Cincizecime şi până la Răpirea Bisericii. Mântuirea poate fi găsită deopotrivă de evrei şi neamuri prin credinţa în Isus ca Mesia şi în jertfa Lui pentru păcatele lumii(noul legămînt). Evanghelia ajunge în toate ţărie lumii şi popoare din toate rasele sunt mântuite. La sfîrşitul acestor vremuri, marea majoritate a oamenilor va respinge Evanghelia şi va fi “ca în zilele lui Noe” (o mare răutate şi violenţă). Proorociile descriu şi o mare înşelăciune spirituală şi apostazie a bisericii ca semn al sfârşitului veacului. Rămăşiţa mântuită este luată la Domnul la Răpirea Bisericii. Aceasta este urmată de perioada Necazului Cel Mare în care va domni Anticristul. Dumnezeu lucrează în Israel şi îl va conduce la mântuire în această perioadă de final. Cei martirizaţi în timpul perioadei de “Tribulaţie” sau “Necaz” sunt înviaţi, iar cei care vor trăi pe pământ la sfârşitul tribulaţiei vor fi împărţiţi în oi (neprihăniţii) care vor intra în Mileniu în trupuri muritoare şi capre (cei răi) care vor fi trimişi în locul destinat celor răi.
- Mileniul/Împărăţia Mesianică –a doua venire a lui Mesia până la sfârşitul lumii. Mesia Isus domeşte pe pământ. Satan este legat în abis şi Domnul va conduce perfect totul, fără războie şi toţi vor avea tot ce le trebuie. Copiii se vor naşte normal în timpul acestei perioade din supravieţuitorii credincioşi ai Necazului cel mare. La finalul Mileniului Satan este eliberat şi adună pe cei necredincioşi din cei născuţi în timpul Mileniului pentru ultima bătălie împotriva Domnului (GogMagog/Apocalipsa 20.7). El este înfrânt şi aruncat în Iazul de foc. Acesta va fi sfârşitul lumii urmat de judecata de la Marele Tron Alb urmată de ceruri noi şi un pământ nou pentru credincioşi şi iazul de foc pentru necredincioşi.
În toate timpurile, Dumnezeu îşi păstrează oamenii Lui (rămăşiţa credincioasă) care vor intra într-o nouă perioadă, ca popor al Lui. Fiecare dispensaţie se termină printr-o criză care va duce la apariţia unei noi etape. Credincioşii din etapele precedente merg înainte şi intră într-o nouă etapă, un nou “veac”. În general schimbarea dintre dispensaţii este caracterizată de activitatea miraculoasă a lui Dumnezeu. De exemplu
- Menţinerea vieţii în arcă în timpul Potopului
- Evenimentele din Exod
- Învierea lui Isus/ Coborârea Duhului Sfânt/Semne şi minuni în cartea Faptele Apostolilor
- Revenirea Domnului Isus/schimbările miraculoase ale pământului din vremea revenirii Domnului
Fiecare eră, inclusiv acest “veac” şi Mileniu, ajung la un sfârşit, însă nu şi Raiul. Înţelegerea acestui principiu ajută la împărţirea corectă a cuvântului lui Dumnezeu. Neînţelegerea crează confuzie. Multe din problemele ivite în înţelegerea Bibliei vin în general din confuzia creată de o dispensaţie precedentă (Etapa cu Tora) sau de următoarea (Împărăţia milenară).
De exemplu bisericile instituţionalizate imită preoţii din Israel prin faptul că au un cler îmbrăcat în haine speciale, în vreme ce Noul Testament vorbeşte de “preoţia tuturor credincioşilor” (1 Petru 2.4-10, Apocalipsa 5.10) cu Un singur preot, Domnul Isus. Biserica romano-catolică practică la messă jertfa continuă în timp ce jertfa definitivă s-a făcut odată pentru totdeauna prin sacrificiul Domnului Isus. (Evrei 9.11-28). Bisericile de azi îşi însuşesc promisiunie Vechiului Testament date lui Israel şi denumesc Biserica Noul Israel deşi nicăieri în noul Testament nu apare un astfel de termen.
Unele biserici, în special cele atrase de învăţătura că Împărăţia e acum, iau pasajele care vor fi împlinite în Mileniu şi le aplică pentru vremurile noastre. Ei vor să aducă Împărăţia prin semne şi minuni şi să înfiinţeze o “conducere divină” şi bisericile restaurate să aducă mântuirea. Îmi amintesc pe când eram un tânăr creştin am întâlnit prima dată această învăţătură în mişcarea Restauration, când Bryn Jones interpreta Isaia 2.1-4 care proorocea că vor avea loc minuni extraordinare în locuri publice şi sărăcia va dispare. Când Biserica va fi “muntele casei Domnului, cea mai mare dintre naţiuni”, toate ţările vor ajunge la Dumnezeu. Şefii guvernelor, disperaţi de propriul eşec în rezolvarea problemelor omenirii, se vor întoarce înspre biserică şi vor cere să fie învăţaţi “căile Domnului” (vezi Isaia 2.1-4). După această mare trezire a bisericii, Domnul va reveni să-şi ia biserica şi astfel se va depăna istoria.
Asta era în 1982 şi de atunci, în ciuda numeroaselor proorocii despre aşteptata trezire, s-a petrecut exact opusul. Interpretarea greşită duce la dezamăgire şi atunci când nu se împlineşte se ajunge la recriminare. La finalul acestei dispensaţii (perioade biblice) Evanghelia va ajunge până la marginile pământului şi majoritatea creştinătăţii se va îndepărta de adevăr şi va trăi apostazia. Isus relata că în zilele de dinaintea revenirii Lui va fi ca “în zilele lui Noe” – zile de mare răutate. Cartea Apocalipsa arată că ţările lumii îl vor alege pe Anticrist şi nu pe Isus Cristos.
Perspectiva dispensaţionistă vede biserica ca noua entitate descrisă de Pavel în Efeseni ca taină. Prin aceasta el vrea să spună un adevăr care nu mai fusese revelat anterior însă acum s-a făcut de cunoscut – că evreii şi neamurile pot fi aduse în părtăşie cu Dumnezeu prin pocăinţă şi credinţa în mântuirea dăruită de Domnul Isus Cristos, nu prin faptele noastre, ci prin harul lui Dumnezeu (darul Lui nemeritat). “Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.” (Efeseni 2.8-9)
Darul fără de plată al lui Dumnezeu va fi oferit până se va închide uşa harului şi uşa mântuirii. Acum “oricine va chema numele Domnului va fi mântuit” (Romani 10.13) deci oricine se pocăieşte şi crede în numele Domnului Isus va fi mântuit. Cei care vor primi mântuirea vor fi salvaţi din faţa mâniei lui Dumnezeu care va veni (1 Tesaloniceni 4.13-5.11). La fel ca pe vremea lui Noe, nu va exista decât un singur mod de a fi salvat de judecata care va veni peste pământ – să te pocăieşti şi să crezi în Evanghelie.
Rugăciunea următoare poate fi expresia dorinţei de a-L primi pe Isus ca Mântuitor al tău:
„Doamne, Tată din cer, mărturisesc că sunt păcătos şi am nevoie de iertarea Ta. Cred că Domnul Isus Hristos a murit în locul meu, şi-a dat sângele ca plată pentru păcatele mele, apoi a înviat din morţi ca să-mi dăruiască viaţa veşnică. Vreau chiar acum să renunţ la păcatele din viaţa mea şi vreau să Îl primesc pe Domnul Isus ca Domnul şi Mântuitorul meu personal. Vreau să-mi încredinţez viaţa în mâna Ta şi te rog să mă ajuţi să devin aşa cum vrei Tu. Mulţumesc Tată, pentru dragostea Ta. Te rog în Numele Domnului Isus. Amin.
Pentru cei care îl primesc pe Isus ca Domn şi mântuitor, viitorul va fi atât de minunat încât nu poate fi descris în cuvinte sau înţeles pe deplin: „Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit, şi la inima omului nu s-au suit, aşa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.” (1 Corinteni 2.9).
LUMEA ÎMPOTRIVA ISRAELULUI
Consiliul rabinic din Iudeea şi Samaria a semnat la 3 iunie o declaraţie în care urmările incidentului în care Israel a interceptat flotila care încerca spargerea blocadei navale din Gaza sunt descrise în textul biblic despre „ Gog şi Magog în care lumea se uneşte împotriva noastră dar care se va sfârşi cu cea de-a treia şi ultima noastră răscumpărare”. Declaraţia arăta că, deşi sionismul secular vrea ca Israel să fie iubit de toţi, „legitimitaea poporului nostru nu derivă din naţiunile şi tradiţiile lumii ci din Tora Israelului care învaţă că Israel „este poporul care va locui singur, şi nu va fi recunoscut de naţiuni” (Numeri 23.9). Ei au subliniat că această condamnare a lumii nu e un motiv de alarmare.
Este pertinentă referirea pe care o fac ei la Gog şi Magog ? E vorba de o profeţie din Ezechiel 38-9 pentru zilele din urmă în care o alianţă a tuturor ţărilor lumii va invada Israelul condus de Gog, un lider din nordul îndepărtat al Israelului. Semnificativă este în Ezechiel unirea ţărilor din care face parte o mare putere din nordul îndepărtat al Israelului (Rusia), Persia (Iran) şi Beth Togarmah pe care mulţi comentatori o atribuie Turciei moderne. Această invazie se petrece după refacerea Israelului şi înainte de sfârşit. Aceste ţări vor fi înfrânte supernatural de intervenţia lui Dumnezeu care va salva de la distrugere Israelul. Drept urmare parte din Israel se va reîntoarce la Dumnezeu. La cerere este disponibil un CD cu studiul din Ezechiel 38-9 împreună cu o prezentae în power point.
Flotila din Gaza
Flotila de vapoare din Gaza interceptată de Israel care a dus la pierderi de vieţi, nu avea nimic de-a face cu ajutoarele umanitare. Ceea ce se aducea era infim în comparaţie cu ce intră zilnic din Israel şi prin tunelele din Egipt. În lot unele alimente erau expirate şi totul ar fi putut trece în linişte dacă acel convoi ar fi acceptat termenii israeliţi de transfer. În 2009 mai mult de 738000 de tone de alimente şi ajutoare au intrat din Israel în Gaza şi 133 de milioane de litri de combustibil. În 2009, 10544 pacienţi au părăsit Gaza pentru tratament medical în Israel. Gaza primeşte fonduri masive dn partea comunităţii internaţionale – peste 5miliarde $ din iunie 2007. În plus 56% din bugetul Autorităţii Palestiniene este atribuit pentru Gaza şi ajutoare masive vin direct din Iran şi ţările arabe. Deşi viaţa în Gaza nu e nemaipomenită, oamenii nu mor de foame cum se întâmplă în Africa şi Asia sau chiar părţi din estul Europei. Pieţele sunt pline de alimente şi în oraşul Gaza s-a construit chiar şi o piscină de dimensiuni olimpice.
Organizaţia din spatele flotilei este organizaşia turcă IHH(Islan Haklarz Ve Hurriezetleri) care are legături cu grupări islamiste extremiste. Vasul care a dus la confruntarea violentă Mavi marmara era plin de militanţi islamişti turci. Trei din cei patru turci care au murit îşi declaraseră deschis dorinţa de a deveni martiri musulmani sinucigaşi. Cu o zi înainte de confruntări, TV Al Jazeera arăta atmosfera de dinainte de luptă creată de cei de la bordul flotilei care incantau un strigăt islamic de luptă invocând uciderea şi înfrângerea evreilor în luptă: „Aminteşte-ţi Khaibar, Khaibar, o evreilor! Armata lui Muhamad se întoarce!” Khaibar este numele ultimei aşezări evreieşti înfrânte de armata lui Mahomed în 628. Atunci mulţi evrei au fost ucişi în bătălie, marcându-se astfel sfârşitul prezenţei evreieşti în Arabia. Sunt musulmani care văd episodul ca un precursor al viitorului război împotriva evreilor. În Psalmul 83.4 forţele care se ridică împotriva Israelului în zilele din urmă spun „ Veniţi, să îi tăiem să nu mai fie o ţară ca nimeni să nu-şi mai amintească de numele Israel.”
Scopul organizatorilor flotilei era spargerea blocadei israeliene din Gaza. Dacă doar câteva vase cu „ajutor umanitar” ar fi reuşit să treacă, putea să continue şi trecerea rachetelor şi armelor folosite de Hamas împotriva Israelului. Scopul Hamas este distrugerea statului evreiesc în cooperare cu Hezbolah în Liban şi Siria şi cu orchestrantul acestor forţe-Iran. Liderul iranian Ahmadinejad a numit Israelul „un cadavru împuţit” care trebuie şters de pe hartă.
Un alt scop este propaganda care vrea să inducă faptul că Israel e agresorul care atacă „activiştii pacifişti” şi care oprimă pe oamenii sărmani din Gaza. Aici au avut succes. Pierderile de vieţi rezultate din interceptarea israelită a vaselor au creat în toată lumea o adevărată dezlănţuire de ură împotriva Israelului. Propaganda media a dus la demonstraţii împotriva Israelului şi massmedia europeană şi americană a condamnat zgomotos acţiunile israeliene. Nu mulţi au mers chiar atît de departe ca şi corespondentul la Casa Albă a ziarului Heart, Helen Thomas care a cerut ca evreii să ‘get the hell out of Palestine’ (să se ducă …din Palestina) şi să se întoarcă în Polonia, Germania şi Statele Unite. ONU, Casa Albă, UE şi secretarul britanic al ministerului de externe William Hague, cu toţii au fost de acord că Israel ar trebui să deschidă blocada şi vasele să poată trece în Gaza. Bineînţeles că au ignorat total motivele şi legitimitatea Israelului de a se apăra.
Aproape toţi au ignorat motivele pentru care Israelul a menţinut blocada pe traficul maritim în Gaza. În noiembrie 2009 containerul Francop transporta sute de tone de material de luptă pentru a fi descărcat de Hezbollah. Containerele de pe navă aveau în mod evident urme de încărcătură iraniană. De la victoria electorală din 2006, Iran a transferat către Hamas mai multe sute de milione de dolari. Garda Revoluţionară iraniană a antrenat 950 de terorişti în construcţia de rachete şi bombe şi în tactici militare de atac. Garda revoluţionară iraniană a răspuns în criză afirmând că vor mai trimite şi alte vase în Gaza.
Prim ministul israelian Benjamin Netanyahu relata “ Israel pur şi simplu nu poate permite liberul acces către Hamas pe mare al armelor şi materialelor de luptă. Israel nu poate permite Iranului să înfiinţeze un port mediteranean la cîţiva kilometri de Tel Aviv şi Ierusalim. Comunitatea internaţională nu-şi poate permite un port iranian în Mediterană chiar lângă Israel, în apropierea Europei.”
Desfăşurări de forţe în Orientul Mijlociu
Până recent Turcia era aliata Israelului având chiar programe comune de pregătire militară. Acum Turcia a rupt alianţa cu Israel şi a devenit ostilă Israelului pentrucă se mişcă în direcţia islamistă. Evenimentul recent din Gaza a crescut dramatic ostilitatea Turciei cu demonstaţii de masă împotriva Israelului. Primul ministru islamist al Turciei Erdogan îl descria pe preşedintele iranian Amadinejad „Fără îndoială că este prietenul nostru”. După ani de ostilitate împotriva Siriei, forţele armate turce acum desfăşoară exerciţii militare comune cu sirienii. Caroline Lick, ziarist la Jerusalem Post relata că Turcia „a părăsit deja alianţa cu vestul şi a devenit un membru deplin al axei iraniene.”
Rusia devine mult mai activă acum în Orientul Apropiat. Rusia a furnizat Iranului material nuclear în Busheir şi a instrumentat accesul iranian la puterea nucleară. Rusia se aliază cu Siria şi Turcia şi promovează propriul „proces de pace”. Preşedintele rus Dmitry Medvedev a vizitat Siria în mai şi s-a întâlnit cu liderul politburo Hamas Khaled Mashaal. El afirma chiar că Hamas ar trebui inclus în procesul de pace din Orientul Apropiat, în ciuda atitudinii ferme a Israelului împotriva mişcării islamiste. Rusia a deschis un port la mare pentru vasele lor în Tartous, Siria cu o legătură directă între Rusia şi Siria pentru „transportul direct al cargourilor cu evitarea tranzitului prin alte ţări”.
Acum există zeci de mii de rachete în Liban şi Siria (la graniţa cu Israel) furnizate mai ales de Iran care deţine rachete de lungă acoperire capabile să lovească Israelul. Armata israelită se teme că Hezbollah poate lansa rachete cu încărcătură chimică şi biologică capabile să atingă Te Aviv. Dacă se va întâmpla aşa, Israel a confirmat că va riposta ţintind Libanul. Dacă Iranul va ataca Israelul cu rachete de lungă acoperire cu încărcătură chimică şi biologică, Israel va riposta cu atacuri devastatoare folosind arme extrem de avansate, cu ţinta Teheran sau alte oraşe iraniene importante. Dacă Siria va mai continua să alimenteze cu arme Hezbolah, Israel a avertizat că va ataca Damascul. Siria declara că dacă Israel va ataca Hezbolah în Liban, atunci va reacţiona. În ediţia nr 20 a revistei (disponibilă la cerere sau pe blog) apar informaţii detailate în articolul Ameninţarea nucleară şi Orientul Apropiat.
Tot ceea ce se petrece acum este un alt semn care se împlineşte al ultimelor zile profeţite în Biblie şi arată înspre conflictele viitoare legate de Israel, inclusiv Ezechiel 3,39. Răscumpărarea finală a Israelului de care vorbeau rabinii în citatul de mai sus va fi de fapt a doua venire a Domnului Isus. Din Zaharia 12.10 în zilele din urmă Israel va recunoaşte pe Isus ca Mesia într-o vreme în care ţările lumii se vor uni împotriva Ierusalimului. „Atunci voi turna peste casa lui David şi peste locuitorii Ierusalimului un duh de îndurare şi de rugăciune, şi îşi vor întoarce privirile spre Mine, pe care L-au străpuns. Îl vor plânge cum plânge cineva pe singurul lui fiu, şi-L vor plânge amarnic cum plânge cineva pe un întâi născut.”
Nu trebuie să aşteptăm până atunci să recunoaştem pe Isus ca Mesia care a venit odată să ne mântuie de păcate prin moartea sa ca jertfă şi învierea Sa şi care va reveni cu mare putere şi slavă că judece lumea cu dreptate, aşa cum arată Evanghelia.
DE CE SE ÎNTĂRÎTĂ POPOARELE? PSALMUL 2
Pentru ce se întărâtă neamurile şi pentru ce cugetă popoarele lucruri deşarte? Împăraţii pământului se răscoală, şi domnitorii se sfătuiesc împreună împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său, zicând: „Să le rupem legăturile şi să scăpăm de lanţurile lor!” (Psalmi 2:1-3) Începutul acestui psalm descrie un tablou al unei coaliţii formate din popoarele lumii ce conspiră împotriva lui Dumnezeu şi a Unsului Său (În acest psalm este folosit cuvântul Mishicho – o altă denumire pentru Mesia; Mashiach provine de la verbul mashach, care înseamnă a unge cu ulei o persoană cu scopul de a‑l dedica slujirii Domnului).
Întrebarea din Psalmul 2 se regăseşte în Faptele Apostolilor 4:24,25 unde este urmată de cel mai cuprinzător răspuns din Noul Testament cu privire la cine se face responsabil de moartea lui Isus: În adevăr, împotriva Robului Tău celui sfânt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s-au însoţit în cetatea aceasta Irod şi Pilat din Pont cu Neamurile şi cu noroadele lui Israel, ca să facă tot ce hotărâse mai dinainte mâna Ta şi sfatul Tău.(Faptele Apostolilor 4:26-28). Cu alte cuvinte, omenirea (evreii şi neamurile) a uneltit, însă ceea ce s-a întâmplat a împlinit voia lui Dumnezeu, ca Domnul Isus să fie adus jertfă pentru păcatele lumii. Din această perspectivă, creştinii care au persecutat generaţii întregi de evrei, numindu-i ucigaşii lui Hristos, nu au absolut nici o justificare.
Mai multe despre subiect în articolul „Cine l-a omorît pe Isus?” sau la http://messiahfactor.com/page26.html
Psalmistul se concentrează pe zilele din urmă când ţările lumii se vor alia împotriva lui Dumnezeu şi a „Unsului Său”, ceea ce reprezintă o manifestare a duhului lui Antihrist despre care Noul Testament afirmă că va stăpâni lumea la sfârşitul veacurilor. Aceste ultime zile de răzvrătire a liderilor lumii împotriva lui Dumnezeu au fost prorocite atât în Vechiul cât şi în Noul Testament.
În Daniel 9:23-27 citim despre „a patra fiară” şi despre „cele zece coarne” – zece regi care se vor ivi din această împărăţie. Din cei zece se va ridica unul, identificat în Apocalipsa ca fiind Anticristul, care „va vorbi împotriva Celui Preaînalt şi va asupri pe sfinţi.” (Daniel 9:25)
În cartea Apocalipsa, sunt descrişi zece împăraţi care‑şi vor preda puterea fiarei şi vor porni lupta împotriva Mielului (Isus Hristos).
Cele zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece împăraţi, care n-au primit încă împărăţia, ci vor primi putere împărătească timp de un ceas împreună cu fiara. Toţi au acelaşi gând şi dau fiarei puterea şi stăpânirea lor. Ei se vor război cu Mielul.” (Apocalipsa 17:12-14)
În Psalmul 2 citim despre aceşti lideri că vor dori „să rupă legăturile şi să arunce funiile”, adică vor avea o atitudine ce reflectă un duh de fărădelege care se împotriveşte poruncilor lui Dumnezeu, în care oamenii vor face ceea ce cred ei că este bine. În NIV (Noua versiune internaţională a Bibliei, în limba engleză) acest verset este tradus astfel:„Să rupem lanţurile Lor şi să aruncăm cătuşele!”
În toată lumea observăm naţiuni răzvrătite împotriva lui Dumnezeu care urmăresc în mod sistematic „să scape” de poruncile Lui. Tot mai mulţi oameni din lumea vestică „aruncă” valorile morale ale lui Dumnezeu, amintindu-ne de zilele lui Noe şi Lot. Peste tot domneşte imoralitatea sexuală, consumul de alcool şi droguri, violenţa, lăcomia şi necinstea. Sub comunism, ţările au fost conduse de guverne atee care batjocureau credinţa si râdeau de Dumnezeu, dispreţuiau Biblia şi pe Domnul Isus, persecutau pe cei care-L urmau pe Domnul.
În ţările islamice, mulţi oameni spun „Allah Akbar” – „Allah este mare” – însă acţiunile lor sunt pline de ură, violenţă şi crime. Ţările musulmane se află în majoritate sub dictaturi brutale ce sfârşesc în haos şi fărădelege, cu străzi pline de vărsări de sânge. Religia islamică ascunde un puternic spirit antihrist ce respinge pe adevăratul Dumnezeu revelat în Isus Mesia şi persecută pe cei care‑L urmează. În bisericile nominale spiritul antihrist operează prin subminarea autorităţii Bibliei, a poruncilor lui Dumnezeu şi prin negarea faptului că, pentru a fi mântuit, trebuie să te pocăieşti şi să te încrezi numai în Domnul Isus Hristos.
Mişcările ecumenice şi intereligioase au creat alianţe între astfel de biserici cu sisteme religioase ca romano‑catolicismul, islamul, New Age, practicanţii yoga, hinduismul.
Psalmistul ne spune că Domnul va aşeza un Împărat pe Muntele Sionului, ceea ce înseamnă că acest Împărat va domni într-un Ierusalim restaurat, asemenea lui David care a domnit peste Israel, speranţa evreilor pentru Mesia cel promis. Cum naţiunile lumii se opun acestei idei, nu trebuie să ne surprindă că în spatele acestui duh împotrivitor lui Hristos ce cuprinde omenirea, este şi un duh antisemit din care se revarsă o ură furibundă împotriva Israelului. Aceste naţiuni urmăresc să distrugă Israelul şi evreii. În final, versetele profetice arată că scopul acestor ţări este acela de a‑L împiedica pe Mesia să conducă în Sion.
În anumite pasaje din Biblie există prorocii despre forţele antihristului care, în zilele din urmă, va alia ţări împotriva Israelului şi Ierusalimului (Ioel 2-3, Zaharia 12-14).
Apocalipsa 16:13-14 descrie modul în care forţele antihristului vor pregăti calea pentru lupta finală de la Armaghedon. Acest eveniment precede a doua venire a Domnului Isus pe pământ: Apoi am văzut ieşind din gura balaurului şi din gura fiarei, şi din gura prorocului mincinos trei duhuri necurate, care semănau cu nişte broaşte. Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite şi care se duc la împăraţii pământului întreg, ca să-i strângă pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic. (Apocalipsa 16:13-14)
„Iată, Eu vin ca un hoţ. Ferice de cel ce veghează şi îşi păzeşte hainele, ca să nu umble gol şi să i se vadă ruşinea!” – Duhurile cele rele i-au strâns în locul care pe evreieşte se cheamă Armaghedon. (Apocalipsa 16:15-16).Armaghedon înseamnă Muntele lui Megiddo (depresiunea Jesreel, nordul Israelului)
Răspunsul lui Dumnezeu în faţa acestei ultime răzvrătiri împotriva Lui, se găseşte în versetele 4, 5: Cel ce şade în ceruri râde, Domnul Îşi bate joc de ei. Apoi, în mânia Lui, le vorbeşte şi-i îngrozeşte cu urgia Sa…
Chiar dacă mulţi ridiculizează pe Dumnezeu şi Biblia (după cum dealtfel au prezis şi profeţii din vechime – vezi 2Petru 3:3-7), Dumnezeu va avea ultimul cuvânt. Atunci deoameni vor căuta să se ascundă de mânia Lui:Împăraţii pământului, domnitorii, căpitanii oştilor, cei bogaţi şi cei puternici, toţi robii şi toţi oamenii slobozi s-au ascuns în peşteri şi în stâncile munţilor. Şi ziceau munţilor şi stâncilor: „Cădeţi peste noi şi ascundeţi-ne de faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mânia Mielului; căci a venit ziua cea mare a mâniei Lui, şi cine poate sta în picioare?” (Apocalipsa 6:15-17)
Dumnezeu va întrona pe regele Lui, Mesia, pe muntele Sionului. Acesta va fi începutul Împărăţiei Mesianice pe pământ în Ierusalim şi va împlini profeţiile biblice. Va fi ziua în care neprihănirea şi dreptatea va domni şi slava Domnului va străluci peste pământ. Numeroase versete vorbesc despre acea zi măreaţă şi îndeosebi despre Ierusalim, care va fi înălţat cu mult deasupra altor munţi, locul din care va străluci slava Regelui şi a oraşului lui. Versete Ilustrative: Ioel 3:16-18, Isaia 2:1-4, Zaharia 14. În aceste pasaje, regele Mesia este identificat ca Domnul (ex. persoană divină, cerească, dumnezeiască) pentru care s‑a utilizat numele unic al lui Dumnezeu – YHVH – regăsit în scripturile ebraice:
El (Domnul) va judeca naţiunile – Isaia 2.3,
Domnul Dumnezeul nostru va locui în Sion, muntele meu cel sfânt – Ioel 3.18,
Domnul va fi rege peste întreg pămîntul – Zaharia 14.9.
Potrivit Psalmului 2, acest Unul este descris ca Fiu: Eu voi vesti hotărârea Lui – zice Unsul – Domnul Mi-a zis: Tu eşti Fiul Meu! Astăzi Te-am născut.
Termenul ebraic folosit pentru „născut” este YALAD şi înseamnă „a aduce pe lume, a da naştere”. Isus a intrat în rasa umană într‑un mod unic, ca Fiu şi a devenit om tot într-un mod unic (prin naşterea din fecioară).
Noul Testament aminteşte Psalmul 2 în contextul învierii lui Isus (Fapte 13:32) – un alt eveniment unic prin care El a învins moartea, ca să aducă viaţă celor care îi primesc mântuirea.
Mai departe, versetul din Faptele Apostolilor precizează că El va primi „binecuvântările sfinte făgăduite lui David.”
Lui David i-a fost făgăduit că din neamul lui va ieşi regele mesianic, care va avea un tron, o împărăţie şi o casă veşnică (1Cronici 11-14). Această promisiune este deasemenea unică, pentru că toţi urmaşii naturali ai lui David nu ar fi putut avea un tron veşnic. Cum numai Dumnezeu este veşnic, putem spune că aici este vorba despre o fiinţă dumnezeiască, cerească – singurul Fiu preaiubit al lui Dumnezeu, în persoana lui Mesia Isus. Textul are o legătură cu făgăduinţa din Isaia 9:6-7, despre fiul care se va da şi care este „Dumnezeu atotputernic” (vezi articolul precedent despre Mesia).
Psalmul continuă: Cere-Mi, şi-Ţi voi da neamurile de moştenire, şi marginile pământului în stăpânire! Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier şi le vei sfărâma ca pe vasul unui olar. În viitoarea împărăţie, tot pământul şi toate ţările vor fi sub autoritatea Fiului lui Dumnezeu, iar în Cartea Apocalipsa citim că această împărăţie va trece în mâinile Domnului: Îngerul al şaptelea a sunat din trâmbiţă. Şi în cer s-au auzit glasuri puternice, care ziceau: „Împărăţia lumii a trecut în mâinile Domnului nostru şi ale Hristosului Său. Şi El va împărăţi în vecii vecilor”. (Apocalipsa 11:15)
Daniel a văzut că într-o zi, Fiul omului va domni peste naţiuni: M-am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte şi iată că pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel Îmbătrânit de zile şi a fost adus înaintea Lui. I s-a dat stăpânire, slavă şi putere împărătească, pentru ca să-I slujească toate popoarele, neamurile şi oamenii de toate limbile. Stăpânirea Lui este o stăpânire veşnică şi nu va trece nicidecum, şi Împărăţia Lui nu va fi nimicită niciodată. (Daniel 7:13-15). Daniel a mai primit o revelaţie despre Tatăl (Cel Îmbătrânit de zile) care va da toată autoritatea şi puterea suverană peste naţiuni în mâinile celui „ca un fiu al omului”.
Matei 26:64, aminteşte că atunci când când Isus a fost judecat, a repetat aceste cuvinte, motiv pentru care marele preot l-a condamnat pentru blasfemie.
„Da”, i-a răspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii cerului.” (Matei 26:64) Cu siguranţă, Isus va primi autoritatea peste toate naţiunile atunci când va reveni cu mare putere şi slavă.
Potrivit Psalmului 2, Mesia va domni peste întreg pământul şi va conduce cu un toiag de fier. Poate sună a dictatură, însă toiagul de fier va zdrobi pe cei răi şi va aduce pacea şi neprihănirea.
În Isaia 11:4 citim: Ci va judeca pe cei săraci cu dreptate şi va hotărî cu nepărtinire asupra nenorociţilor ţării; va lovi pământul cu toiagul cuvântului Lui, şi cu suflarea buzelor Lui va omorî pe cel rău. În Apocalipsa, expresia „toiag de fier” se repetă de trei ori (Apocalipsa 2.27, 12.5 şi 19.15).
În conformitate cu Psalmul 2, citim în Apocalipsa că Domnul Isus va veni a doua oară ca rege al regilor şi domn al domnilor, cu toată puterea lui Dumnezeu la dispoziţia Sa, pentru a distruge Antihristul şi forţele lui şi să instaureze împărăţia milenară a lui Mesia pe pământ: Din gura Lui ieşea o sabie ascuţită, ca să lovească neamurile cu ea, pe care le va cârmui cu un toiag de fier. Şi va călca cu picioarele teascul vinului mâniei aprinse a atotputernicului Dumnezeu. (Apocalipsa 19:15)
Ultimele trei versete ale Psalmului 2 sunt un îndemn adresat tuturor împăraţilor pământului ca să se smerească înaintea Domnului, cu pocăinţă şi credinţă în Fiul, înainte ca El să vină să-i judece, în mânia Lui. În versiunea NTR a Bibliei, versetul 12 este tradus astfel:Sărutaţi-L pe Fiu, ca nu cumva să se mânie şi să pieriţi pe cale, căci mânia Lui este gata să se aprindă! Fericiţi sunt toţi cei ce se încred în El! (Psalmii 2:12). Expresia „Sărutaţi‑L pe Fiu” îndeamnă la închinare şi credinţă în Fiul, Mesia Yeshua, care va veni din nou cu mare putere şi slavă.
Există în textul biblic o binecuvântare pentru toţi cei care îşi pun încrederea acum în El – îl vor întâmpina pe Domnul în văzduh şi nu vor avea parte de mânia Lui (1Tesaloniceni 4:13-5:11)
Maranata! Vino Doamne Isuse!
EXPLOZIE SAU COLAPS – CE SPUNE BIBLIA DESPRE PROSPERITATEA ZILELOR DIN URMĂ?
Ziarele abundă în articole despre un iminent dezastru financiar. David Cameron – prim‑ministru al Regatului Unit, a declarat: Lumea stă pe marginea prăpastiei unui nou dezastru economic. Un punct de vedere asemănător l-a avut și Christine Lagarde, director general al FMI: Lumea se confruntă cu o provocare ce necesită o soluţie urgentă. Norii negri care plutesc deasupra Europei împreună cu incertitudinile ce vin din SUA, conduc spre prăbuşirea cererii la nivel mondial. Europa este prinsă într-o criză a datoriilor fără precedent. Există posibilitatea ca moneda euro să nu supravieţuiască. Ce anume declanşează aceste mecanisme?
Pe parcursul ultimelor decenii un imens balon de datorii a indus o falsă prosperitate în Occident. Cum acest balon este întreţinut de cei care se îndatorează, totalul sumelor care îl alimentează trebuie să crească exponenţial. Din nefericire pentru economia globală, sursele de credit rămân şi ele fără finanţare. De aceea auzim deseori vorbindu-se de criza creditelor sau credite instabile. Fără suficient credit necesar supravieţuirii imensului monstru extrem de fragil, balonul se va sparge. Şi cum aproape întreaga economie globală se bazeaza pe credite, acest fapt ar declanşa un dezastru în tot sistemul economic global.Problemele referitoare la moneda euro sunt generate în mod special nu numai de deficitul bugetar al Greciei, dar şi de cele apărute în Irlanda, Spania, Portugalia, Spania şi Italia. Cu alte cuvinte, deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile depăşesc încasările, situaţie greu de suportat de un individ, darămite de o ţară. Ca să poţi acoperi deficitul, trebuie să împrumuţi bani. Pe măsură ce creşte datoria, finanţatorii trebuie să fie convinşi că banii pot fi returnaţi, altfel rata dobânzii va creşte, împrumutul devenind imposibil de acordat. În această situaţie se află Grecia, care are o datorie totală de 340 miliarde euro, echivalentul a unei sume de 31.000 euro/persoană. Salariul mediu în Grecia este de 25.915 euro/an. Acum, toţi îşi dau seama că datoria nu poate fi plătită.Cum datoria nu poate fi plătită, băncile care vor acorda împrumuturi, printre care se numără şi cele din Franţa şi Germania, îşi vor pierde banii. Grecii, ca şi cetăţenii celorlalte ţări care se confruntă cu acestă criză, şi‑au pierdut locurile de muncă, standardul lor de viaţă a scăzut şi acestă situaţie afectează în special tineretul. În consecinţă, vor exista revolte, instabiliate socială şi teamă la gândul unui colaps social.
Guvernele sunt îngrijorate de faptul că acesta criză va forţa Grecia să renunţe la euro, însă fenomenul s-ar putea răspândi în Portugalia, Spania, Irlanda, chiar şi în Franta şi Belgia. Aceasta va conduce la prăbuşirea monedei euro. Cancelarul german Angela Merkel a declarat: Dacă se prăbuşeşte euro se prăbuşeşte şi UE. Astfel, ea şi preşedintele Franţei, Sarkozy, au susţinut că această criză ar trebui folosită pentru a prezenta planuri îndrăzneţe şi ambiţioase care vor declanşa un salt monumental în zona de guvernare euro prin înfiinţarea Trezoreriei UE şi a unui Fond Monetar European.
Preşedintele UE, Herman van Rompuy, a declarat că trebuie făcuţi paşi pentru a înfiinţa un nucleu al Statelor Unite ale Europei şi aceasta fără semnarea unui viitor tratat, ceea ce înseamnă că guvernele naţionale vor ceda Consiliului European dreptul de a‑şi conduce propriile activităţi economice. Astfel, acest consiliu va dobândi structura unui guvern economic al UE. Din moment ce zona euro reprezintă o parte esenţială a sistemului comercial al lumii, ceea ce se întâmplă în această zonă afectează şi restul omenirii. Americanii fac presiuni asupra UE să rezolve problemele monedei euro, susţinând că vinovatul pentru declanşarea unei noi recesiuni sau prelungirea stagnării economice este moneda euro. China şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la stabilitatea băncilor europene.
Acest fapt vine să completeze declaraţia ultimei conferinţe a G20: Economia globală este prea bine întreţesută ca să putem fi independenţi unii de alţii. O naţiune sau chiar o regiune nu îşi poate rezolva singură problemele. De aceea, cooperarea internaţională a devenit indispensabilă şi rolul lui G20, ca prim forum global pentru discuţiile economice a crescut semnificativ în importanţă.
G20 se va reuni pe data de 3-4 noiembrie la Cannes, Franţa, şi va încerca să oprească răspândirea crizei din zona euro. G20 este alcătuit din miniştrii de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale a 19 ţări industriale alături de reprezentanţi ai UE, FMI şi Banca Mondială. Ţările G20 reprezintă două treimi din populaţia planetei şi aproape 90% din Produsul Intern Brut al acesteia. Din moment ce zona euro reprezintă o parte esenţială a sistemului comercial al lumii, ceea ce se întâmplă în această zonă afectează şi restul omenirii.
Vor putea deci cei mai puternici oameni ai lumii să salveze sistemul economic de la colaps? Sau acesta se va prăbuşi, băncile vor da faliment şi milioane de oameni îşi vor pierde economiile, slujbele şi casele?
BBC a transmis recent un interviu cu Alessio Rastani – administrator de fonduri speculative din New York – care a declarat sec: Sistemul se va prăbuşi şi căderea lui va fi mare. Marii investitori şi proprietarii de fonduri speculative nu cred că mai există un plan de rezervă, pentru că piaţa e în cădere liberă şi moneda euro e în declin. Întrebat cum îşi poate reveni sistemul, Rastani a răspuns: Nu mă interesează cum îşi poate reveni. Treaba noastră e să scoatem bani de pe urma lui. Am visat la zile ca acestea. În 1930, când a fost Marea Criză economică, unii oameni au fost pregătiţi şi au făcut bani de pe urma acelei situaţii. Dacă ştii ce e de făcut atunci când se prăbuşeşte piaţa, poţi să faci mulţi bani.
Un articol din Daily Mail, scris de Robert Harris şi intitulat Finanţele Frankenstein, punctează pericolul ce îl reprezintă speculatorii financiari pentru economia lumii, înarmaţi cu supercomputere şi sume enorme de bani. El concluzionează: Sistemul financiar a scăpat cumva total de sub controlul omnului… a devenit apanajul unei elite profund anti-democratice şi putred de bogate, care manevrează şi constrânge planeta asemenea unei fiinţe extraterestre dintr‑un roman de ficţiune. Acest angrenaj financiar digital nu lucrează pentru noi; noi lucrăm pentru el. Cred că liderii noştrii politici nu au nici cea mai vagă idee despre cum ar putea să îl readucă sub control.
Indică oare Biblia o explozie sau un colaps economic în zilele din urmă?
Trebuie spus că nu putem şti fiecare aspect al pieţii bursiere din sistemul economic profeţit în Biblie. Totuşi Biblia indică într‑adevăr că în zilele din urmă ale acestui veac va exista un sistem global de comerţ care va produce din abundenţă bunuri ce vor fi cumpărate şi vândute. Acest sistem va fi în acelaşi timp instabil, va determina mari discrepanţe între bogaţi şi săraci. Numeroase zone ale lumii vor fi afectate de sărăcie şi de necazuri. Drept urmare, oamenilor le va fi teamă de ceea ce se întâmplă. Starea finală a lumii va fi una de necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi.(Matei 24.21)
Profeţiile Bibliei indică o perioadă de şapte ani de mare necaz înaintea întoarcerii Domnului Isus Cristos pe pământ. În timpul acesta, sistemul lumii va cădea sub controlul Fiarei/ Anticristului. La mijlocul acestei perioade el va instaura un sistem economic centralizat, controlat, în care oamenii nu vor putea vinde sau cumpăra fără semnul Fiarei, reprezentat de un anume număr.
Conform perspectivei pre‑tribulaţioniste, Isus va veni înainte de începutul necazului cel mare să îi ia din lume pe creştinii adevăraţi. Acest eveniment, cunoscut sub numele de Răpirea Bisericii, este descris în Luca 17.20-37 şi în 1Tesaloniceni 4.13-5.11. Isus a spus, referindu-se la acest eveniment că unul va fi luat şi altul va fi lăsat (îl va lua pe creştin din lume la timpul potrivit); va fi ca în zilele lui Noe când mâncau, beau, se însurau şi se măritau.. cumpărau, vindeau, sădeau, zideau. (Luca 17.27-28)
Procurarea hranei şi comerţul sunt activităţi umane obişnuite. Deci, aşa cum viaţa decurgea firesc înainte de Potop şi de distrugerea Sodomei, tot aşa îşi va urma cursul şi la sfârşitul timpurilor. Viaţa se va desfăşura normal, până când, dintr-o dată, Domnul îi va lua pe cei care cred în El. De aceea trebuie să fim gata, pentru că Domnul poate veni oricând. Pe de altă parte, dacă viaţa se rezumă doar la mâncare şi băutură, la cumpărare şi vânzare (cu alte cuvinte, dacă viaţa înseamnă numai achiziţionare de bunuri materiale şi satisfacere a propriilor plăceri) atunci ceva nu este în regulă.
Scriptura descrie societatea din vremea lui Noe şi a lui Lot, dominată de o imoralitate sexuală agresivă, violenţă şi închinare la idoli, dar prosperă din punct de vedere material. Ezechiel 16.49 ne spune că păcatul Sodomeni a constat în faptul că aceasta era îngâmfată, trăia în belşug şi într-o linişte nepăsătoare, ea şi fiicele ei, şi nu sprijinea mâna celui nenorocit şi celui lipsit. Biblia relatează în capitolul 4 din Geneza că în vremurile dinaintea Potopului a existat nu numai o creştere a populaţiei dar şi o dezvoltare tehnologică (în domeniul agriculturii, metalurgiei şi al muzicii – divertismentului). În Iov, carte considerată a fi cea mai veche din Biblie, scrisă cu puţin timp după Potop, există un pasaj interesant. Putem citi în Iov 22.15-18 despre oameni nelegiuiţi care au fost luaţi înainte de vreme şi au ţinut cât ţine un pârâu care se scurge; ei ziceau lui Dumnezeu: Pleacă de la noi! Ce ne poate face Cel Atotputernic? Şi totuşi Dumnezeu le umpluse casele de bunătăţi.
La fel este şi acum, în zilele noastre. În ciuda tuturor problemelor lumii, numeroşi oameni de pe întreg cuprinsul globului au casele pline de bunătăţi, la care strămoşii nici măcar nu au îndrăznit să viseze. Dacă am citi biografia vieţii unei persoane obişnuite care a trăit cu 200 de ani în urmă, am constata că nu există grad de comparaţie cu modul în care majoritatea oamenilor trăiesc azi în lumea modernă. În profeţia din cartea Daniel ni se precizează că în vremurile din urmă cunoştinţa va creşte (Daniel 12.4). Ca rezultat al exploziei dezvoltării tehnologice avem acum din abundenţă bunuri electrice, dispozitive care economisesc timp şi muncă, televizoare, calculatoare, telefoane mobile şi aparate pentru divertisment, obiecte care pentru majoritatea oamenilor nu constituie un motiv de mulţumire la adresa lui Dumnezeu, ci mai degrabă îi îndepărtează şi mai mult de El, spunând: Pleacă de la noi.
În Luca 21.34-36 citim că Isus îi avertizează pe creştinii din zilele dinaintea Răpirii Bisericii: Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mâncare şi băutură şi cu îngrijorările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră. Căci ziua aceea va veni ca un laţ peste toţi cei ce locuiesc pe toată faţa pământului. Vegheaţi, dar, în tot timpul şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea care se vor întâmpla şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.” El vorbeşte aici despre „îmbuibare de mâncare, băutură şi grijile acestei vieţi”, descriind cu alte cuvinte o viaţă materialistă, plină de plăceri, ca fiind un „laţ” care îi va duce pe oameni la orbire faţă de Domnul şi faţă de Împărăţia Lui. Rezultatul va fi că nu vor scăpa de toate lucrurile acestea care se vor întâmpla (Necazul cel Mare).
Vremea Necazului este descrisă în Apocalipsa 6-19. Aceste capitole descriu un sistem comercial şi politic global, care va fi implementat în timpul Necazului şi îşi va cunoaşte sfârşitul ce este descris în Apocalipsa 18. Citim aici despre Babilon, care va fi distrus într-o clipă la întoarcerea lui Isus pe pământ. Babilonul este înfăţişat ca un locaş al dracilor: pentru că toate neamurile au băut din vinul mâniei curviei ei, şi împăraţii pământului au curvit cu ea, şi negustorii pământului s-au îmbogăţit prin risipa desfătării ei. (Apocalipsa 18.2). În versetele 11-19 citim despre tot felul de mărfuri prin care negustorii se vor îmbogăţi şi despre faptul că aceştia vor deplânge prosperitatea dobândită, căci nu va avea valoare în momentul întoarcerii lui Cristos.Aceste versete descriu abundenţa materială fără precedent ce va exista în lume atunci când va veni El.
În Iacov 5.1-6, oamenii sunt avertizaţi să nu‑şi mai adune comori în zilele din urmă. Acest pasaj sugerează faptul că în zilele din urmă vor exista oameni foarte bogaţi care vor profita peste măsură de munca altora pentru a trăi în plăceri şi lux. Creştinii sunt avertizaţi să nu urmeze această cale: Fiţi, dar, îndelung răbdători, fraţilor, până la venirea Domnului. (Iacov 5.7)
Toate aceste pasaje semnalează că în zilele din urmă sistemul comercial al lumii va fi scuturat de o criză enormă, însă nu se va prăbuşi decât atunci când Domnul Isus va reveni pe pământ.
Profeţiile Scripturilor menţionează apariţia unui sistem politic unic, condus de un guvern mondial, rod al procesului de globalizare. Profeţiile din Apocalipsa 13 descriu un sistem global de guvernare, implementat în timpul perioadei Necazului cel Mare. Acest sistem va fi condus pentru o vreme de Fiara sau Anticrist, care va provoca un război cu sfinţii. Toţi cei care vor dori să se întoarcă la Cristos după ce va avea loc Răpirea, vor fi persecutaţi. Şi a făcut ca toţi, mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte, şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei sau numărul numelui ei. Aici e înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei. Căci este un număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase. (Apocalipsa 13.16-18)
Şi în Daniel 2 avem indicii despre fragilitatea sistemului social din zilele din urmă. Imaginea din visul lui Nebucadneţar pe care Dumnezeu i l‑a descoperit lui Daniel într‑o viziune, anticipează evenimentele ce vor preceda prăbuşirea acestui sistem şi revenirea lui Cristos pe pământ – piatra dezlipită fără ajutorul vreunei mâini… care.. va sfărâma şi va nimici toate acele împărăţii, şi ea însăşi va dăinui veşnic (Daniel 2.3‑45).
Totul culminează cu versetul din Apocalipsa11.15 …Împărăţia lumii a trecut în mâinile Domnului nostru şi ale Hristosului Său. Şi El va împărăţi în vecii vecilor.
Ca să putem fi pregătiţi pentru venirea Domnului, trebuie să ne pocăim şi să credem că Isus Cristos a murit pentru păcatele noastre şi că a înviat din morţi. Atunci când Îl primim pe El ca Domn şi Mântuitor, păcatele noastre sunt iertate şi în dar primim viaţa veşnică
