Lucrarea de baza pentru graul de toamna dupa recoltarea plantelor timpurii o constituie aratura, la executarea caruia trebuie luate in considerare data efectuarii si adancimea.

Aratul trebuie executat imediat dupa recultarea plantei premergatoare. Indiferent de specie (grau, rapita, borceag, ovaz, mazare, fasole, cartofi extratimpurii si timpurii, in pentru ulei, in pentru fibra, etc.), trebuie luate masuri imediate pentru eliberarea terenului de produsul secundar si trecerea de indata la efectuarea aratului.
Daca este posibil, lucrarea trebuie sa faca parte din fluxul: recolta; eliberat teren; arat. Si asta deoarece, dupa descoperirea terenului prin recoltarea plantei premergatoare, pierderea apei din sol are loc cu intensitate foarte mare. Astfel, in cateva zile, conditiile in care se poate ara bine se inrautateste substantial.
In cazuri de seceta excesiva, aratura executa imediat dupa dupa recoltarea plantei premergatoare a scos, 15 bulgari la metru patrat, in timp ce aratura executa la 15 zile dupa recoltare, a scos la suprafata 12,4 bulgari.
Solul trebuie arat cand are continut mijlociu de umiditate, cand plasticitatea si coeziunea au valori minime. Imediat dupa recoltarea plantelor timpurii solul are este suficient de umed si solul se revarsa dupa plug.
La cele mentionate, se cere adaugat si faptul ca orice intarziere a executarii aratului scurteaza timpul dintre aceasta lucrare si semanat. In acest caz se acumuleaza in sol o cantitate mai mica de nitrati, de fosfor, de porasiu mobil si apa. De asemenea, nu se poate combate cu eficienta buruienile si nu se mai poate pregati un pat germinativ optim.
Aratura de vara trebuie grapata cu grapa stelata. Aceasta unealta lucreaza in agregat cu plugul. Ea niveleaza solul, reducand astfel suprafata de evaporatie a apei, marunteste bulgarii inca umezi, realizand la suprafata un strat protector, ce nu permite pierderea apei.
In conditii de seceta accentuata, aratul nu se poate efectua imediat dupa recoltarea plantei premergatoare. In aceasta situatie se executa o lucrare superficiala cu grapa cu discuri prin care se creaza la suprafat solului un strat protector impotriva evaporarii apei. Astfel se combat buruienile si se creaza un mediu favorabil proceselor de nitrificare. Lucrarea cu discul amana aratura cu cel mult doua saptamani.
Sporurile de recolta la araturile executate imediat dupa dupa recoltarea plantei premergatoare pot ajuge pana la 1000 de kg/ha.
Numeroasele experiente au reliefat ineficienta unor araturi de vara pentru graul de toamna mai adanci de 20-25 cm.
Hotarator pentru productia de grau nu este adancimea araturii, ci timpul cand se executa si calitatea acesteia.
Pe timpul verii aratura trebuie intretinuta prin lucrari cu grapa cu colti reglabili, deoarece solul arat, mai ales in urma ploilor se imburuieneaza. Lucrarea se executa cand buruienile sunt mici, abia rasarite, pentru a fi distruse de colturile grapei. In acelasi timp grapa mai sfarma din bulgari si reface la suprafata solului stratul superficial afanat.
In preajma semanatului aratura se lucreaza cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili, iar in ziua semanatului, imediat inaintea masinilor de semanat, cu cultivatorul pentru pregatirea patului germinativ, si care asigura cele mai bune conditii pentru semintele de grau.

2 . Graului Spelta  este tot mai solicitat datorita unor multiple avantaje

Remediu pentru bolnavi si copii;

Mult mai multe calitati decat graul comun;

Cea mai buna cereala din lume;

Efectele pozitive ale graul Spelta;

Se preteaza ca o cultura ecologica de grau Spelta.

Remediu pentru bolnavi si copii

Are pret bun si piata cere acest produs

Graul Spelta (Triticum spelta) se mai numeste alac, este stramosul graului comun si are un gust deosebit (de nuca). Graul Spelta are o digestibilitate crescuta. Cauzele acestui efect se afla atat in proteine, cat si in structura amidonului. Datorita solvabilitatii lor deosebite in apa, substantele vitale ale graului sunt asimilate mai usor si mai repede ca hrana de catre organism, ceea ce inseamna ca nu trebuie sa aiba loc o activitate intensa de digestie. Substantele continute se absorb si sunt puse rapid la dispozitia organismului. Acest lucru poate explica de ce persoanele slabite la fel ca si copiii mici si bolnavii in varsta pot digera mai bine graul Spelta.

Mult mai multe calitati decat graul comun
Conform opiniei dr. Kling (Germania) s-au putut stabili cu ajutorul analizelor deosebiri ale complexelor de proteine intre graul Spelta si tipurile de grau comun.
Astfel graul Spelta:
• are un continut de grasimi mai mare decat graul comun;
• contine Thiocyanat, ceea ce are un efect vitalizant, de stimulare a imunitatii si antiinflamator;
• are un continut de vitamine mai ridicat;
• are un continut mai ridicat de substante minerale;
• are un continut mai mare de L-Tryptophan, precursorul hormonului de buna-dispozitie;
• are un continut mai mare de acizi grasi nesaturati, in deosebi de acid linoleic;
• preia mai putine metale grele din mediul inconjurator decat graul comun.

Cea mai buna cereala din lume
Primele observatii asupra graului Spelta sunt facute de Sfanta Hildegard din Bingen si se gasesc descrise in cartea ei „Physika”. Hildegard din Bingen (1098 – 1179), iubitoare a plantelor vindecatoare si foarte renumita in spatiul Europei Centrale, a fost o buna cunoscatoare a folosirii terapeutice a plantelor, iar indicatiile ei sunt urmate cu succes si in ziua de azi. Ca stareta, ea era raspunzatoare pentru binele celor ce ii erau incredintati. Nu numai sanatatea si vindecarea, ci si starea de bine corporal a maicilor erau importante pentru ea. Ea a notat sistematic efectele vindecatoare ale graului, alaturi de observatiile sale despre plantele medicinale.
Observatiile facute de Hildegard din Bingen asupra efectelor pozitive ale graului s-au confirmat pana in ziua de azi: „Graul SPELTA este cea mai buna cereala. Implinitor si plin de forta, graul Spelta este mai fin decat toate celelalte cereale. Graul Spelta confera fermitate corpului celui ce-l mananca si ii imbunatateste starea sangelui. Firea lui devine mai vesela si gandurile sale devin pline de seninatate. In orice forma ar fi consumat, ca paine sau ca mancare gatita, graul Spelta este bun si usor de digerat. Daca cineva este atat de bolnav, incat de slabiciune nu mai poate manca nimic, atunci el se va intrema daca va manca o mancare din boabe intregi de grau SPELTA, fierte in apa, carora le va adauga apoi putin unt sau un ou fiert, pentru a avea gustul mai bun. Aceasta mancare il va vindeca pe cel bolnav dinspre inauntru, intocmai ca o pomada buna si vindecatoare.”

Efectele pozitive ale graul Spelta
Efectele pozitive ale graului Spelta sunt cunoscute mai ales in caz de neurodermita, boala de piele larg raspandita, mai ales la copiii mici, la care alergiile la alimente pot fi un factor declansator al simptomelor. Graul Spelta s-a confirmat in cel mai bun mod drept dieta de baza pentru tratarea neurodermitei. S-a constatat practic ca o trecere la alimentatia bazata preponderent pe grau Spelta duce de la o ameliorare rapida a simptomelor.
Graul Spelta este un excelent remediu natural, pentru ca fata de celelalte specii de cereale, are substantele nutritive optim dozate si echilibrate. Pe baza calitatilor lui, graul Spelta si-a dovedit valoarea in regimuri de tratare ale bolilor degenerative, ale imbolnavirilor pielii si mucoaselor si ale tulburarilor metabolismului si digestiei. In afara de acestea, graul Spelta imbunatateste procesul de formare a sangelui si stimuleaza metabolismul la nivelul sistemului nervos.
Graul Spelta este usor digerabil si are un efect special „de inseninare” asupra pacientilor depresivi, datorita continutului mare de L-Tryptophan, precursorul hormonului de buna-dispozitie.

Cultura ecologica de grau Spelta
In judetul Arad graul Spelta este cultivata de catre SC Bio Farmaland Betriess SRL, Comuna Sagu, Sat Firiteaz.
Societatea lucreaza in jur de 600 de hectare in sistem ecologic. Din aceasta suprafata cultivata cu cereale si leguminoase furajere perene, un procent mare de teren este semanat cu grau Spelta.
Samanta pentru semanat grau Spelta in sistem ecologic, a fost adusa din Germania. Intreaga productie este livrata tot in Germania pe baza de contract.
Firma a procurat intreaga gama de masini si utilaje adaptate sistemului ecologic de cultivare a graului Spelta. In acest sens a accesat un fond nerambursabil prin programul SAPARD de 50 000 euro.

 3. Cerintele graului  comun fata de temperatura

Cerintele graului fata de temperatura variaza in stransa legatura cu structura genetica a diferitelor forme de grau si in functie de latitudine si altitudine.

La latitudinele mai nordice si la altitudini mai mari graul s-a adaptat la temperaturi mai scazute.
Unii factori pedologici si agrofitotehnici pot avea o actiune compensatoare in ceea ce priveste cerintele graului fata de temperatura.
Pentru conditiile din tara nostra, exigentele graului de toamna comun pentru paine fata de temperatura in diferite faze ale organogenezei sunt in general, urmatoarele:
Germinare: temperatura minima 4 – 5 grade C; temperatura optima 23 – 25 grade C; temperatura maxima 30 – 35 grade C;
Rasarire: temperatura optima 23 – 25 grade C;
Infratire: temperatura optima 23 – 25 grade C;
In cursul toamnei are loc fenomenul de calirii plantelor in vederea iernarii lor. Calirea dureaza 35 – 55 de zile. In prima parte a calirii, plantele au nevoie de in cursul zilei de temperaturi de 10-15 grade C, iar in cursul noptii de 0-5 grade C. In partea a doua calirea se realizeaza la temperaturi care variaza de la -1grad C, pana la – 5 grade C.
Impaierea: in prima etapa care este scurta, graul cere 8-12 grade C, iar in etapa a doua, care reprezinta alungirea internodurilor, 15-18 grade C. Depasirea temperaturilor optime determina o crestere prea mare a paiului si o insuficienta dezvoltare a tesuturilor mecanice ale tulpinii favorizand caderea graului.
Inspicarea: temperatura optima intre 16 si 20 grade C.
Inflorirea, polenizarea, fecundatia, coacerea in lapte si in coacerea in ceara necesita temperatura cuprinsa intre 11 si 12 grade C in cursul noptii si intre 18 si 22 grade C, in cursul zilei.
Survenirea unor temperaturi ridicate la iesirea graului din iarna este daunatoare. Este deasemenea daunatoare, depasirea temperaturii de 25-26 grade C, in faza inflorii, polenizarii, fecundatiei si formarii bobului, mai ales daca umiditatea relativa a aerului este scazuta si solul este slab aprovizionat cu apa.