Aproape totul despre resele de vaci pentru carne si lapte din lume si de la noi…Programul Alltech de management nutritional pentru vaca de lapte…Sisteme intensive de ingrasare a taurinelor…Tendinta consumului de carne in lume… Cateva avantaje ale cresterii vacilor de carne Angus … Topul celor zece rase de vaci – mai apreciate din lume…Cum se obtine o regina- Holstein in Cehia si in Romania!In judetul Bistriţa N.- Fermierul Onae mulge de la o vacă 60 de litri de lapte pe zi Ajutor de minimis pentru crescatorii de bovine/bubaline pentru achizitia de juninci si tauri de rasa

O vaca din Canada a intrat in Cartea Recordurilor pentru cea mai mare productie de lapte///In Ardeal – o vacă a dat 103 litri lapte într-o singură zi/// Ioan Chiriac aduce “sistemul american” în propria fermă///Cum se lucreaza la  o vacă de 100.000 litri de lapte/Vacile olandeze ne dau lecţii, dar boii noştri le împung…Asociatia Romana a Carnii, ingrijorata de declaratiile OMS privind riscul cancerigen al carnii rosii
por
Vaca Smurf, care locuieste la o ferma de langa Vancouver, este din rasa Holstein si a implinit, de curand, 16 ani. Stapanul ei, Eric Patenaude, este foarte mandru de vacuta sa.

In 15 ani, Smurf a produs 216,891 litri, in comparatie cu media unei vaci normale de doar 35.000 de litri. Acest lucru se datoreaza faptului ca vacuta este longeviva, traind de trei ori mai mult decat o vaca normala de lapte.

Recordul a fost recunoscut de reprezentantii Cartii Recordurilor.

Acum, vacuta asteapta sa aduca pe lume cel de-al 11-lea vitel.

Sursa / FOTO: canada.com

Programul Alltech de management nutritional pentru vaca de lapte

Programul Alltech de management nutritional pentru vaca de lapte face parte din Alltech Dairy Advantage care, in linii mari se ocupa de valorile nutritionale in fermele de vaci cu lapte. 

Acest program contine mai multe subprograme, fiecare cu o specializare in ceea ce priveste input-ul nutritional al vacilor cu lapte si anume:

  • Alltech Protein Program;
  • Alltech Mineral Program:
  • Alltech Mycotoxin Program.

Programele sunt structurate astfel incat sa urmareasca evaluarea fermei, evaluarea digestibilitatii furajului, a calitatii acestuia, analiza materiilor  prime si optimizarea ratiilor. Primul lucru pe care il face fiecare membru al echipei Alltech atunci cand paseste intr-o ferma este acela de a  realiza auditul acesteia. Auditul incepe prin culegerea de informatii la nivel de ferma: cum este structurata aceasta, cum sunt grupate  animalele in ferma, productia de lapte actuala, la ce nivel se poate ajunge cu productia de lapte si care sunt obstacolele majore cu care se  confrunta fermierul. La final se face o evaluare a materiilor prime furajere si se recolteaza probe pentru analiza de laborator. Se analizeaza  ratiile care exista in ferma si pe baza buletinelor emise de laborator pentru materiile prime se intocmesc ratii de novo sau se fac propuneri in  functie de punctele slabe ale furajarii din ferma ori in functie de directia pe care fermierul doreste sa o urmeze. Se evalueaza starea de confort  a animalelor, a adapostului, a modului cum este construit, daca este corect dimensionat raportat la numarul de animale, daca ventilatia este corespunzatoare ca volum si ca pozitionare a ventilatoarelor, tipul asternutului si compozitia acestuia (nisip, paie, cauciuc etc.), se monitorizeaza numarul animalelor care rumega din totalul animalelor care sunt in repaus (numar de masticatii/minut), scorul corporal, al fecalelor si nu in ultimul rand scorul locomotor. Evaluarea fermei continua cu evaluarea furajarii si anume se urmareste daca prezenta animalelor la frontul de furajare este una corespunzatoare, daca lungimea frontului de furajare este corect dimensionata raportat la numarul de animale din adapostul respectiv, structura amestecului unic, modul cum acesta este preparat, umiditatea si densitatea acestuia si, foarte important, modul in care sunt tocate fibrele. O tocare necorespunzatoare a fibrelor duce la aparitia fenomenului de sortare.

In cifre, evaluarile de mai sus arata astfel: substanta uscata din totalul amestecului final trebuie sa fie 45-50%, iar frontul de furajare trebuie sa aibe o lungime de minim 46 cm pentru fiecare animal. De obicei in ferme se realizeaza 2 furajari pe zi, cu toate ca preferabil ar fi sa se faca 3 administrari in 24 de ore. De ce asta? Vacile petrec intre 2-5 ore pe zi la frontul de furajare, intre 7-10 ore pe zi rumegand si intre 10-15 ore in decubit pentru odihna, rumegare sau somn. Daca introducem o a 3-a furajare inseamna ca vacile petrec mai mult timp la frontul de furajare iar acest lucru duce la o crestere considerabila a consumului de substanta uscata care se refl ecta in productii mai mari de lapte. Minim 50-60% dintre animalele din adapost care nu sunt prezente la frontul de furajare sau care sunt in repaus in momentul monitorizarii trebuie sa rumege. In cazul in care mai putin de 50% dintre animalele care nu sunt la frontul de furajare nu rumega, inseamna ca avem o problema fie cu dimensionarea volumului dietei, fie cu gradul de tocare a fibrei. Numarul optim de masticatii este de 65-70/minut, gradul de umplere al rumenului trebuie sa fie de 85-95% (scor 4), cu 2-3 contractii/ minut.

Trebuie sa avem neaparat apa la discretie deoarece productia de lapte este indiscutabil legata si de cantitatea de apa pe care animalele o consuma. Daca sursele de apa nu sunt suficiente sau nu sunt dimensionate corect fata de numarul de animale din adapost sau distantele pe care le parcurg animalele pana la sursa de apa sunt destul de mari, cantitatea de lapte scade si o sa existe variatii in ceea ce priveste cantitatea zilnica de lapte, fara a gasi o explicatie plauzibila in furajare. Acest audit este realizat de toti membrii echipei diviziei Rumegatoare din cadrul companiei Alltech Romania, din momentul in care acestia pasesc in ferma. Rapoartele noastre trebuie sa fi e simple, concise sa contina atat partile pozitive din ferma, cat si cele negative. Acesta este motivul pentru care intram in ferma.

In ceea ce priveste valoarea nutritional a ratiei si starea de sanatate digestive a vacii exista un sistem de evaluare a fecalelor cu scoruri de la 1-5  in care:

  • 1 sunt fecalele lichide, apoase (cauze posibile: exces de proteina, de amidon sau minerale, deficit de fibre)
  • 2 fecalele moi care sunt intinse in mod uniform pe pavement (cause posibile: idem scor 1 sau pasunat extensiv)
  • 3 fecalele de consistenta “piureului”, optime pentru vaca de lapte. Acestea prezinta o concavitate in zona de mijloc, marginile fiind ridicate cu aproximativ 4-5 cm
  • 4 fecale relativ tari, au o forma inaltata fara a forma concavitate centrala (cauze posibile: deficit de proteina solubila, de amidon, fibra in exces). Fecale caracteristice vacilor in repaus mamar,
  • 5 fecale tari si foarte tari, cu consistenta aproape dura, lucioase la exterior (cauze posibile: idem scor 4 sau deshidratare).

Evaluarea fecalelor prin aplicarea de scoruri este foarte important deoarece este singura metoda de a analiza obiectiv modul de digestie a amestecului unic de catre animal. Insa, in afara scorului mai exista insa si alte semnale care pot indica dereglari la nivelul aparatului digestive. De exemplu, daca la nivelul fecalelor se gaseste mucus, acest fapt indica o afectiune la nivel intestinal, bulele de aer sunt un rezultat al fermentatiei excesive, nefiresti la nivelul intestinului gros, boabele nedigerate prezente in fecale indica fie ca concentratele din compozitia animalului nu au fost macinate corect, fie ca exista o afectiune la nivelul tubului digestiv. Echipa noastra are posibilitatea de a evalua obiectiv si gradul de digestibilitate a furajului nu numai rezultatul digestibilitatii acestuia. Este un sistem relative simplu si se realizeaza in ferma in timp real. Este un sistem format din 3 site suprapuse cu gauri de diferite dimensiuni, in ordine descrescatoare, in care se spala fecalele, si se analizeaza materialul ramas in fiecare sita. In functie de ponderea resturilor din fiecare sita se interpreteaza atat calitatea cat si nivelul nutrientilor din ratie. Un alt parametru pe care echipa noastra il determina in ferma este nivelul azotului ureic in lapte, ca indicator al nivelului proteic din ratie, al ponderii proteinei solubile din protein degradabila la nivel rumenal precum si al echilibrului energoproteic al ratiei.

In ceea ce priveste determinarea azotului ureic din lapte exista diferite concluzii cu privire la buletinele de analize emise de laborator. Nivelul de azot ureic din lapte (MUN) trebuie sa se situeze intre 10 si 16 mg/dl. Unele laboratoare analizeaza ureea din lapte (MU). Este absolute acelasi lucru, valorile au acceasi relevanta, doar ca analizand ureea din lapte valorile standard sunt mai ridicate. Stim ca ureea are 47% azot. Asta inseamna de exemplu ca la o valoare de 30ml/dl uree, valoarea azotului ureic este de 30 x 0,47= 14,1 mg/dl. Daca avem buletine de analiza pe care scrie uree in lapte, inmultim aceasta valoare cu 0,47 si aflam valoarea azotului ureic (NVM). Nu este posibil ca cineva sa propuna ratiile dintr-o ferma, daca cel putin materiile prime cu variabilitate ridicata (siloz de porumb, fanuri, semifanuri etc.) nu sunt analizate in laborator.

Exista foarte multe programe de nutritie, iar in fiecare program este incarcat un numar ridicat de materii prime. Pentru a avea contact cu realitatea din ferma, la randul nostru va trebui sa analizam acele materii prime si sa cream in programele noastre de nutritie noi materii prime care sa fie corespunzatoare cu cele din ferma. Alltech realizeaza analiza materiilor prime atat in ceea ce priveste continutul de nutrienti cat si sub raportul continutului de micotoxine. La ora actuala analizam peste 37 de micotoxine, iar in fiecare an realizam o harta a contaminarii cu micotoxine in Romania. Din fiecare zona a tarii recoltam furaje, le analizam si, interpretand rezultatele avem informatii despre gradul de contaminare cu micotoxine la nivel national. In sfarsit, ultima etapa in inchiderea auditului din cadrul Alltech Dairy Program este intocmirea ratiilor furajere, insa aceasta trebuie sa contina un cumul de analize anterioare. Nu putem sa propunem niste ratii daca nu stim ce se intampla in ferma. Obiectivele programului nostru sunt:

  • Imbunatatirea performantelor productive;
  • Imbunatatirea performantelor reproductive;
  • Eficientizarea costurilor de productie.

Alltech Protein Program:

Se refera la valoarea proteinei administrate vacilor de lapte si modalitati de echilibrare ale ratiilor atat sub aspect nutritional cat si economic. Cand vorbim despre proteina, vorbim defapt despre azot. Azotul este chintesenta proteinei. Azotul ingerat de animal este de doua tipuri:

  • Azot neproteic – este sursa de hrana pentru microflora rumenala, aceasta din urma reprezentand de fapt principala sursa proteica a vacii;
  • Azotul proteic – proteinele din furaje care intra in componenta amestecului unic. Aceste proteine urmeaza doua cai dinstincte:
  1. a) proteina degradabila la nivel rumenal (in proportie de 65-70%)
  2. b) proteina nedegradabila la nivel rumenal (proteina bypass 30-35%).

In momentul in care ratia sufera in ceea ce priveste nivelul de energie, atunci animalul incearca sa-si caute tot felul de surse alternative pentru a-si asigura cerintele energetice, cel putin pentru nevoile metabolice. Degradarea proteinei poate reprezenta, in conditii extreme o cale prin care organismul isi poate suplimenta energia. Sub aspect proteic urmarim sa atingem un nivel de cel putin 95-115g proteina pentru obtinerea unui litru de lapte. Cand calculam necesarul de proteina pentru o anumita productie de lapte trebuie sa luam in calcul ca avem nevoie de aceasta valoare. Realitatea din ferma este ca animalele sunt furajate hiperproteic. Exista doua riscuri importante in urma acestui tip de furajare si anume pierderi economoce si un continut de azot ureic in lapte foarte ridicat ceea ce influenteaza in mod negativ indicia de reproductie. Pentru a echilibra nivelul inputului de proteina, pentru a evita administrarea de proteina in exces, dar si pentru a obtine un raport al proteinei solubile/proteina degradabila la nivel rumenal de cel putin 0,55-0,6 compania noastra are, prin intermediul Alltech Protein Program, abilitatea tehnica de a propune doua produse esentiale in obtinerea dezideratelor amintite mai sus: Optigen si respectiv Rumagen. Daca Optigenul este bine cunoscut de ani buni printer fermierii nostri ca cea mai buna sursa de proteina solubila si cea mai economica alternativa la sroturile de soia, floare ori rapita, Rumagenul vine ca o completare referitoare la suplimentarea nu doar a proteinei solubile, cat si a cresterii masei microbiene din rumen, rezultatul fiind in ultima instanta cresterea cantitatii de proteina disponibila pentru vaca la nivel intestinal. Prin administrarea in furaj a 300g de Rumagen/zi se amelioreaza productia de lapte cu 1,8-2,5l/cap/zi.

Alltech Mineral Program:

Programul care se ocupa de inputul de minerale in furajarea vacilor cu lapte. Pentru a fi absorbite mineralele anorganice din furaje trebuie sa se lege de un aminoacid, cel mai adesea de metionina (proces numit chelatare), acesta fiind singurul mod prin care mineralele pot fi absorbite la nivel intestinal. Utilizarea in furajare de minerale chelatate/organice nu face altceva decat sa creasca biodisponibilitatea acestor, potentand astfel capacitatea de absorbtie.De exemplu, biodisponibilitatea sub forma organica creste cu 40% pentru cupru, cu 25% pentru zinc, cu 21% pentru mangan si asa mai departe. Suntem mai eficienti in ceea ce priveste input-ul de minerale din punct de vedere financiar si nutritional. Asa a aparut produsul TRT (Total Replacement Technology) care are in componenta 4 oligoelemente sub forma chelatata (cupru, mangan zinc si seleniu), esentiale in ceea ce priveste metabolismul nutritional al vacii cat si ceea ce priveste reproductia acesteia. La acestea se adauga YeaSacc (drojdie vie) are rolul de a realiza anaerobioza la nivel ruminal. Toate mecanismele de fermentatie la nivel ruminal se desfasoara in conditii cu atat mai bune cu cat gradul de anaerobioza este mai ridicat. Incepand de anul trecut, TRT si drojdia vie YeaSacc se regasesc in premixurile noastre pentru furajarea vacilor in lactatie, intarcate, a vitelelor si junincilor. Este un proiect important, iar rezultatele au fost spectaculoase. Am monitorizat serios rezultatele obtinute cu aceste produse pentru a oferi solutii reale fermierilor nostri, iar dezideratele noastre au fost confirmate de fiecare data:

Mentinerea starii de sanatate

  • Scaderea numarului de celule somatice cu peste 30%,
  • Protectie antioxidativa la nivel celular si tisular
  • Sustinerea sanatatii ugerului, pielii, mucoaselor, copitelor, parului
  • Asimilarea eficienta a proteinei,
  • Sustinerea functiei imune prin cresterea numarului de neutrofile,
  • Dezvoltarea cartilagiilor, a oaselor si vindecarea leziunilor.

Sustinerea functiei de reproducere prin:

  • Reducerea metritelor si retentiilor placentare,
  • Cresterea viabilitatii spermatozoizilor,
  • Contributia la dezvoltarea aparatului reproducator. Grad ridicat de asimilare si reducerea excretiei in mediul inconjurator.
  • Cum se lucreaza la  o vacă de 100.000 litri de lapte

Este o întrebare pe care, firește, orice fermier o are în minte. Noi, la CRV, am efectuat un studiu în acest sens și vă prezentăm aici o parte din rezultate. Acest material va face parte dintr-o serie de articole pe această temă publicate de către Holland Dairy House și partenerii săi .O vacă ce produce de-a lungul vieții ei o sută de mii de litri de lapte datorează acest fapt iscusinței fermierului de a pune cap la cap o serie de factori de bază: furajarea (Masă), sănătatea și microclimatul asigurat (Casă) și un proces continuu de creștere a valorii genetice, la care se adaugă un management al ameliorării pe termen lung (Rasă). De aici și expresia folosită de fermieri, precum că vaca înseamnă „Casă – Masă – Rasă”. Încercăm prin intermediul acestui articol să așezăm acești factori la locul lor în ecuația câștigătoare a fermei de vaci de lapte, pentru a vedea cum putem ajunge la rezultatul dorit.

Conform ICAR (International Comitee for Animal Recording – Comitetul Internațional pentru Controlul Producției Animale), organizația care se ocupă cu centralizarea datelor referitoare la producțiile animaliere pe plan internațional, populația de vaci Holstein alb cu negru din Olanda se situează la un nivel destul de ridicat din punct de vedere al producției de lapte, precum și al conținutului de grăsime și proteină din lapte

Având toți acești factori îndepliniți, ne-am aplecat atenția numai asupra vacilor care au produs peste 100.000 de litri de lapte de-a lungul vieții lor productive, contorizând de la acestea date despre ascendență, toate informațiile pe care le deținem despre aceste rezultate recordiste în urma Controlului oficial al producției, precum și toate datele referitoare la conformația lor.

Picioarele sunt mai importante decât ugerul?

În urma analizei efectuate, am observat că o serie de tauri, precum Sunny Boy, Cash, Celsius, F16, Tops, Lord Lily, Marty și Stadel, predomină ca tați ai acestor vaci campioane din punct de vedere al vieții productive. Și ei nu sunt singurii care și-au pus o asemenea amprentă, recunoscută la nivel mondial pentru că în continuare acești tauri sunt destul de importanți în cadrul populațiilor în care dețin fiice. Dacă urmărim cu atenție ce „moștenire” de gene transmit acești tauri la generația următoare, vom vedea cu ușurință că dețin un punctaj destul de ridicat la capitolul longevitate.

Uitându-ne spre exemplu către Sunny Boy, un taur care s-a regăsit pe buzele fermierilor din întreaga lume în anii ’90, vom vedea că la acea vreme el avea un scor de 105 puncte pentru uger și 103 pentru picioare, punctaj care se situa clar peste media de o sută de puncte a populației de referință. Raportându-ne la standardele actuale, pentru a avea siguranța obținerii unor animale sănătoase, cu referite la sănătatea ugerului și a picioarelor, trebuie să folosim tauri care să exprime valori pozitive raportat la media populației de referință (+2, +4 etc.). Numai acordând o atenție sporită ambelor aspecte (uger și picioare) în egală măsură, elemente foarte importante de urmărit de la o generație la alta, vă veți asigura un efectiv „puternic” pe picioare și „sănătos” pe uger.

Am efectuat un studiu pentru a ne răspunde la întrebarea „Picioarele sunt mai importante decât ugerul?” și am sesizat că pentru un eșantion de 9000 vaci Holstein Alb cu negru și 700 de vaci Holstein Alb cu roșu existau două aspecte pe care toate aceste vaci îl aveau în comun și anume, un scor mediu obținut în urma bonitării de 82,5 pentru uger și 81,7 pentru picioare. Am dedus de aici că toate animalele care au produs peste 100.000 litri de lapte aveau în comun următorul aspect: picioare și uger de excepție. Aceste trăsături contribuie cu certitudine la șansa acestor animale de a atinge producția de 100.000 de litri de lapte de-a lungul întregii vieți productive, evaluarea conformației pentru picioare și uger fiind absolut identică pentru ambele rase. De specificat că scorul mediu pentru ambele valori în cadrul populației de referință din Olanda este de 80 de puncte.

Ameliorarea ca garanție a calității

Pornind de la această concluzie și pentru a înțelege mai bine cum stau lucrurile, am vorbit și cu fermierul olandez, Jos Knoef, din Geesteren, în ferma căruia întotdeauna au predominat animalele cu peste 100.000 de litri de lapte (53 de animale). Ce anume face, cum vede el procesul de ameliorare pentru „uger și picioare”? În ferma lui Knoef totul pornește de la importanța deosebită acordată ameliorării: „Am acordat întotdeauna o atenție sporită producției, precum și sănătății ugerului și a picioarelor. Doar fiind foarte atent la aceste aspecte poți spune că ai siguranța că nu vor apărea probleme în viitor”. Una dintre vacile sale preferate, fiică a taurului Cash, și anume Boukje 192, a produs de-a lungul întregii vieți 158.610 litri de lapte, cu 4,58% grăsime și un conținut de 3,83% proteină (cu un scor total de 88 puncte; pe linie maternă, în ascendența lui Boukje 192 regăsim tauri precum Labelle, F16 și Tops).

Vacile care produc peste o sută de mii de litri de lapte sunt rare, însă șansa ca ele să fie din ce în ce mai multe este în creștere, pentru că, repet, totul e posibil prin respectarea factorilor care concură la a obține în fermă asemenea exemplare, și anume: furajarea, sănătatea, microclimatul din fermă, genetica, viziunea în cadrul procesului de ameliorare pe termen lung și, nu în ultimul rând, strategia de management a fermierului.

Longevitatea – ficțiune sau realitate?

Mai întâi să înțelegem statistic despre ce este vorba. Longevitatea se traduce printr-un procent scăzut de animale care pleacă din efectiv (reformă). Un cost scăzut al înlocuirii se traduce printr-o viață productivă îndelungată. Punctajul mediu pentru longevitate este 0 și este exprimat în zile. O deviație standard este echivalentă cu 270 de zile.

• Taurii cu valoarea longevității mai mare de 0 vor avea fiice cu o longevitate ridicată, care vor sta mai mult în fermă.

• Taurii cu o valoare a longevității mai mică de 0 vor avea fiice care vor sta în fermă mai puțin decât media populației. Fiecare punct de longevitate peste 0 din indexul unui taur crește valoarea indexului longevității fiicelor cu 0,5 zile.

În concluzie,  în cazul unui taur cu valoarea longevității de 500, fiicele acestuia vor sta cu 250 de zile mai mult în producție, comparativ cu populația de referință.

Tendinta consumului de carne in lume

Tendintele consumului de carne in lumeIn tarile bogate din Nord consumul de carne este ridicat, dar, in prezent, exista o tendinta de crestere si in tarile sarace din sud. Cu toate ca SUA si Europa realizeaza o productie ridicata de produse din carne, preturile hranei pentru animale, a energiei si a terenurilor agricole sunt din ce in ce mai scumpe, iar costul cresterii animalelor in sistem industrial este in crestere.

Porcinele si pasarile de curte au trecere pe piata carnii, in prezent, deoarece ambele specii nu au nevoie de multa hrana si pot fi crescute in spatii inchise.

Astazi, exista zece producatori majori de carne in lume, dintre care patru sunt in Statele Unite: Cargill si Tyson (vanzari de 33 de miliarde dolari), Smithfield (vanzari de 13 miliarde dolari) si Hormel Foods (8 miliarde dolari). Alti trei producatori sunt in Brazilia (JBS, BRF, Marfrig), doi in Europa (Vion, Danish Crow AmbA) si unul in Japonia (Nippon Meat Packers).

Cererea globala de carne este in crestere, in special in China si India, cu o crestere de 80%, pana in 2022 din cauza formari si cresterii unei noi clase de mijloc. Africanii incep, de asemenea, sa manance mai multa carne, desi oferta si cererea nu sunt inca destul de consolidate ca in alte parti ale lumii, pe baza datelor furnizate de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD), Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite (FAO), Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Gallup.

Pasarile de curte au cea mai rapida crestere pe segmentul carnii de animale. Pana in 2020, productia de carne de pasare din China va creste cu 37%, din Brazilia va creste cu 28%, iar productia din SUA va creste cu 16%, datorita consumului in crestere. In India, este de asteptat sa creasca consumul de carne de pasare, de zece ori si sa ajunga la aproape la 10 milioane de tone pe an, pana in 2050.

Unul dintre motivele pentru care carnea de pasare este atat de populara este pretul scazut. Producerea carnii de pasare este mai ieftina decat alte tipuri de carne, deoarece puii sunt mai eficienti de crescut si exista putine limitari religioase sau culturale pentru a manca carne de pui. La nivel mondial se sacrifica annual peste 58 miliarde de gaini, alte zeci de miliarde de rate si gaste, 1,4 miliarde de porci si doar 300 de milioane de bovine.

Doar un mic procent din populatia Statelor Unite si Europei sunt vegetarieni sau vegani. In India prin credintele nonviolente ale budismul si hinduismul se respinge mai mult consumul de carne. Ar putea fi, de asemenea, o schimbare in viitor si in consumul de produse de origine animala si exista interes crescut pentru mancaruri din animale marine si indeosebi insecte, deosebit de bogate in proteine.

Sisteme intensive de ingrasare a taurinelor

Ingrasarea intensiva a bovinelorPrin notiunea de ”ingrasare” intelegem fenomenul de sporire a masei corporale, nu numai prin depunerea de grasime, ci in primul rand prin cresterea volumului masei musculare, pe baza unui regim abundent de hranire. Cresterea masei corporale si modificarea raporturilor intre diferitele tesuturi si parti componente ale corpului animal in timpul perioadei de ingrasare depind de sitemul de crestere si exploatare si in cadrul sistemului de tehnologia de ingrasare folosita. Dupa gradul de intesivitate al ingrasarii, deosebim urmatoarele sisteme: intensiv si extensiv. Ne vom ocupa de sistemul intensiv de ingrasare.
Ingrasarea in sistem intensiv urmareste realizarea unor sporuri zilnice mari, in conditii de economicitate sporite, prin valorificarea potentialului biologic de crestere. Tineretul taurin poate realiza, in primul an de viata, 60-65% din greutatea adultului, in conditii optime de hranire si intretinere. Printr-o hranire corespunzatoare in raport cu varsta se urmareste dezvoltarea maxima a partilor corpului cu importanta deosebita pentru productia de carne: pulpa, crupa, salele si o dezvoltare mica a tubului digestiv, astfel ca randamentul la taiere sa fie ridicat. Pentru realizarea acestui scop, tehnologia de ingrasare prevede dirijarea proceselor de crestere si dezvoltare pe faze diferentiate. Vitelul este prelucrat de la ferma de crestere la o varsta foarte tanara (7-14 zile), pentru a se putea dirija in sensul dorit formarea aparatului digestiv. Furajarea este diferentiata pe faza de crestere, pentru a satisface necesitatile fiziologice ale varstei si se bazeaza pe concentrate, care intra in ratie in procent de peste 50%. Furajele fibroase se dau pentru completarea ratiei si functionarea normala a prestomacelor, ele trebuind sa fie de buna calitate (fan de lucerna, fan de livada). Sistemul de intretinere, in acest caz, urmareste limitarea miscarii pentru a micsora consumul de energie. Adapostul trebuie sa asigure conditii optime de microclimat, pastrarea conditiilor de zooigiena si un inalt grad de mecanizare. Perioada de ingrasare trebuie sa dureze atat timp cat se manifesta capacitatea animalului de a depune carne si grasime cu un consum economic de hrana pentru 1 kg/spor. Prin scurtarea perioadei de ingrasare se obtine o productie mai mica de carne, cu o valoare nutritiva mai redusa, prelungirea duratei de ingrasare ducand la obtinerea unei carni grase, cu un consum prea mare de hrana. Nu toate rasele dau rezultate bune la acest sistem de ingrasare. Sunt indicate rasele mixte: Baltata romaneasca, bruna si metisii raselor mixte de la noi cu taurii de rasa friza. La noi in tara sunt cunoscute doua sisteme intensive de ingrasare: “Baby-beef” si ingrasarea pentru carne alba.

Ingrasarea “baby-beef este in functie de varsta si greutatea la sacrificare a viteilor. Exista trei variante de aplicare: ultra precoce, precoce si normala. Prima varianta este utilizata in tarile pentru producerea carnii fragede de culoare roza. Viteii sunt ingrasati pana la varsta de 220 de zile, cand trebuie sa aiba minimum 250 kg. La noi in tara s-a utilizat pana acum mai mult ingrasarea ”baby-beef” precoce, prin care trebuia sa se realizeze, la varsta de 310 zile greutatea de 350 kg. In ultimul timp, s-a renuntat la aceasta ingrasare si se practica numai ingrasare “baby-beef” normala, care vizeaza obtinerea unei greutati de peste 450 kg, la varsta de 16-18 luni.

In faza-1 (de alaptare si intarcare), de la 1 la 70 de zile se urmareste o dezvoltare rapida a tubului digestiv, de la monogastric la cel poligastric. Viteii sunt adusi la ingrasare dupa perioada colostrala, la varsta de 7-14 zile, si sunt supusi unui tratament deosebit pentru combaterea stresului provocat de transport si schimbarea alimentatiei. La aceasta faza hranirea se face cu substituent de lapte si cu nutret combinat starter si fan. Se realizeaza un spor mediu zilnic de 610 g. Consumul pe toata perioada este de 36 kg substituent de lapte, 45 kg starter si 15 kg fan. Viteii sunt intretinuti in adaposturi special construite, in boxe colective de 15-25 capete. Pentru asigurarea conditiilor de microclimat este prevazut un sistem de ventilatie activa, de evacuare si admisie, iar in timpul iernii se asigura incalzirea adapostului pentru asigurarea in prima faza a temperaturii minime de 15-18°C, in functie de varsta.

In faza-2 (pregatirea pentru ingrasare), de la 71- la 130 zile, se urmareste obisnuirea viteilor cu un consum mare de furaje, avand in vedere necesitatea cresterii sporului in greutate. Se administreaza concentrate (starter) si fan de lucerna la discretie. Sporul planificat este 830 g, cu un consum specific de 3,2-3,5 U.N.

In faza-3 (crestere si ingrasare), de la 131 la 220 zile, se urmareste realizarea unui spor maxim, prin administrarea furajului concentrat la discretie si folosirea limitata a fanului de lucerna si al silozului. Se urmareste realizarea unui spor mediu de 1.100 g, cu un consum de 3,7-3,8 U.N.

In faza-4 (ingrasare si finisare), de la 221 de zile la 310 zile, se dau concentrate la discretie si cantitati reduse de fan si siloz. Se realizeaza un spor mediu zilnic de 1.350-1.370 g, cu un consum de 5,5-5,6 U.N. Optimizarea sistemului de ingrasare “baby-beef” necesita investitii mari pentru adaposturi si mecanizarea proceselor de productie. Adaposturile utilizate sunt de doua tipuri: pentru faza 1 si faza 2, prevazut cu un sistem de incalzire, pentru celelate faze se utilizeaza acelasi tip de adapost fara incalzire.

Ingrasarea pentru carne alba, denumita siultra baby-beef urmareste cresterea si ingrasarea viteilor sugari pana la varsta de 90-110 zile, cand trebuie sa ajunga la greutatea de 120-150 kg, pe baza unor sporuri medii zilnice de 1200-1300 g. Se obtine o carne frageda suculenta, de culoare roz-deschisa, mult apreciata la export. Se preteaza pentru a fi ingrasati prin acest sistem, viteii din rasele Baltata romaneasca, Bruna, cat si metisii acestora cu rase de carne, in special Charolaise. Aceasta ingrasare se realizeaza printr-un sistem de hranire exclusiv lactat. In primele 7-10 zile, viteii consuma colostru, iar apoi, pana la sfarsitul ingrasarii, substituenti de lapte. Este interzis consumul altor furaje, pentru a impiedica dezvoltarea prestomacelor. Dupa perioada de hranire cu colostru, viteii sunt trecuti la ingrasat. In primele 2 zile li se da solutie de glucoza si antibiotice cu spectru larg, utilizand tehnica clasica “baby-beef”. Din a treia zi viteii primesc inlocuitor de lapte. Viteii sunt intretinuti in boxe individuale cu o constructie speciala, care limiteaza mult miscarea, avand drept podea un gratar de lemn, fara asternut. In adapost trebuie sa se mentina un regim de temperatura constant (18-20°), o luminozitate si umiditate reduse. Fiind mai putin rentabil, acest sistem este folosit mai putin la noi in tara.

Topul celor zece rase de vaci – mai apreciate   din lume

FOTO. Top 10 cele mai populare rase de vaci din lume

La ora actuală în lume există peste o mie de rase de vite mari cornute. Atunci când cumpărați o vacă pentru gospodăria proprie asigurați-vă că rasa poate fi crescută în condițiile zonei locale. Dar nu înainte de a decide ce vreți să produceți: lapte, carne sau și una și alta.

Vă întrebați care rasă este cea mai bună? Nu există un răspuns corect la această întrebare, totul depinde de o serie de factori ca cerințele pieței sau posibilitățile fermierului. Prin urmare în acest material vom puncta doar avantajele celor mai răspândite rumegătoare.

Rasa Holstein

FOTO: narwaldairyfarm.com

După ce a devenit populară în America și Canada, rasa Holstein a cucerit Germania. La moment, aceasta este cea mai cunoscută și reprezentativă rasă de lapte din lume. Ajunsă la maturitate cântărește 600 de kg și produce 6500-7000 kg de lapte anual, cu o concentrație de 3,7% grăsime. Încrucișată cu taurinele bălțate cu negru, vacile Holstein dau cu 200 litri de lapte mai mult. În ameliorarea bovinelor se pune cea mai mare presiune pe tauri.

Rasa bălțată cu negru

FOTO: selomoe.ru

Animalele din această rasă și-au câștigat popularitatea datorită calității cărnii și potențialului ridicat de lapte (5500-6000 kg de lapte anual, cu un procent mic de grăsime de 3,5%). Trunchiul lor este lung și voluminos, toracele adânc și spatele lat. La naștere, vițeii au o greutate de 35 de kg. Este folosită la încrucișări pentru îmbunătățirea productivității altor rase. Nu uitați că fiind un animal de talie mare, bălțata neagră are nevoie de mai multă hrană.

Rasa Jersey

FOTO: inzerce-cz.cz

Originară din Anglia, Jersey este una din cele mai vechi rase de vaci din lume. Inițial autoritățile londoneze interziceau exportul ei pentru a menține puritatea rasei, astăzi însă, vaca Jersey poate fi găsită în diverse țări alte lumii, tolerând orice condiții climatice. Deși sunt cam agresive, îngrijite corect rumegătoarele  sunt docile și liniștite. Nu este o rasă foarte productivă (doar 3000-3500 kg de lapte pe an), dar dă cel mai gras lapte, fiind supranumită și rasă de unt. În medie procentul grăsimii laptelui este de 5-6%, dar poate ajunge și la 7%, smântâna dulce separându-se imediat. Pe lângă grăsime, laptele are un conținut ridicat de proteine și calciu.

Rasa Simmental

FOTO: vancats.ru

Despre vitele din rasa Simmental se știe că sunt originare din Elveția. Datorită faptului că valorifică eficient iarba, vaca se adaptează bine în diferite colțuri ale lumii. Este o bună producătoare de lapte și carne. În medie Simmentalul produce într-un an o cantitate de 5000 kg de lapte, însă un exemplar excelent ajunge chiar și la 9000 de kg. Poate fi crescută în curte pentru că nu are mari pretenții față de mâncare sau întreținere.

Rasa Ayrshire

FOTO: farmshop.co.ke

Ayrshire s-a format în Scoția și este o rasă de lapte de dimensiunii medii. La maturitate junca adultă cântărește 520 de kg și asigură în jur de 4000-5000 kg de lapte, cu grăsimea de 4,0-4,3%, pe lactație. Fiind foarte rezistentă la frig, rasa este varianta perfectă pentru zonele montane sau nordice. Ayrshire este bălțată roșu cu alb, are părul scurt și coarne mari, răsucite. În plus este o rasă precoce, taurii ajungând la greutatea optimă pentru sacrificare în doar un an.

Rasa roșie de stepă

FOTO: agrorubo.ru

Provenită din stepele sudice ale Ucrainei, rasa roșie de stepă este apreciată pentru rezistența și adaptabilitatea sa remarcabilă. Prezintă o robă diversă, de la roșu deschis, până la roșu închis și uneori cu pete albe pe partea inferioară a capului, membrelor și trunchiului. La maturitate, roșia de stepă ajunge până la 520 kg și dă circa 5000 kg de lapte pe an. Astăzi, lucrările de ameliorare a rasei au ca scop îmbunătățirea constituției, grăsimii laptelui și forma ugerului. Taurii de prăsilă sunt selectați din rasa Angler.

Rasa Hereford

FOTO: irishhereford.com

Hereford este cea mai valoroasă rasă de carne din lume, apreciată pentru carnea sa cu aspect marmorat. Se îngrașă ușor și are o putere mare de aclimatizare. Cornutele sunt renumite pentru temperamentul docil și durata de viață lungă (până la 18 ani). Rasa are un uger slab dezvoltat, laptele fiind consumat doar de viței. Greutatea optimă a unui taur Hereford este de 900-1350 kg, iar a unui vițel de 650-850 kg.

Rasa Iaroslavl

FOTO: atmagro.ru

Iaroslavl este una din cele mai performante rase estice de bovine. Taurinele din această rasă sunt preponderent negre, capul alb și doar ochii încercuiți în negru. Forma corpului le este unghiulară și musculatura slab dezvoltată. O trăsătură distinctivă este amplasarea sfârcurilor, cele din față fiind mai depărtate ca cele din spate. Deși este o rasă de lapte, calitatea cărnii este satisfăcătoare. În plus tineretul se îngrașă ușor și produc carne de sacrificat devreme. Anual, o vacă dă 5000 kg de lapte, cu o grăsime de peste 4%. De asemenea, taurinele Iaroslavl au o capacitate remarcabilă de aclimatizare.

Rasa Kholmogor

FOTO: agrorubo.ru

Performanțe bune în condiții aspre de mediu o au bovinele din rasa Kholmogor, concepute în regiunea Arhanghelsk din nordul Rusiei. Animalele din această specie pot da rezultate bune chiar și în condițiile climaterice din Siberia pentru că sunt tolerante. Astfel, dacă sunt bine hrănite, vacile Kholmogor dau peste 6000 kg de lapte într-un an. Pe lângă lapte, și carnea acestor rumegătoare este calitativă. Exemplarele mature ajung la o greutate de peste 550 de kg.

Rasa olandeză

FOTO: agroinfo.com

Rasa olandeză există de mult timp și are cea mai mare productivitate. Astăzi este prezentă în 33 de țări, standardul modern al rasei formându-se la începutul secolului XX prin ameliorarea continuă a speciilor locale olandeze. Bovinele au un aspect compact, spatele lat și musculatura dezvoltată. Producția anuală de lapte depășește 4000 de kg, cu un procent de grăsime de 4%. Rasa este precoce. La naștere vițeii cântăresc 35-40 kg,  vacile ajung la 550 kg, iar taurii la 900 kg.

Rasa Baltata Romanesca

Rasa Baltata RomaneascaRasa Baltata Romanesca este o rasa locala de taurine mixta si s-a format prin incrucisarea de absorbtie a taurinelor de rasa Sura de stepa, varietatea transilvaneana cu rasa Simmental.
Incrucisarile nu s-au facut in mod sistematic, astfel in unele zone incrucisarea de absorbtie a mers numai pana la a doua si a treia generatie si s-au folosit la incrucisari tauri metisi, fapt ce explica variabilitatea materialului existent.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-au importat din nou tauri din Elvetia si Austria pentru consolidarea insusirilor rasei. Este raspandita in toata Transilvania, exceptand partea nord-vestica a Maramuresului ocupat de rasa Bruna, zona muntilor Apuseni si sud-vestul Transilvaniei ocupat de rasa Pinzgau de Transilvania.

In nordul Moldovei se creste in partea de est a judetului Suceava si judetul Botosani. Este raspandita si in alte judete indeosebi in jurul centrelor populate. Ea formeaza impreuna cu metisii circa 33 -36 % din efectivul total de taurine ale tarii noastre.

Insusirile morfologice si productive ale rasei

Este de talie mare 130 -140 cm si o greutate de 550-700 kg. Culoarea baltata cu galben de diferite nuante este asemanatoare cu a rasei Simmental. Conformatia corporala este armonioasa, capul larg si potrivit ca lungime, gatul in general scurt si musculos, bine prins in trunchiul care este larg, lung si adanc. Linia superioara a trunchiului este dreapta, exceptand exemplarele care au coada prinsa sus. Greabanul, spinarea si salele sunt drepte cu musculatura bine dezvoltata, crupa lunga, larga si orizontala. Abdomenul este bine dezvoltat, voluminos, ugerul globulos, bine prins, cu sferturi simetric dezvoltate. Membrele sunt puternice cu osatura si musculatura dezvoltate si cu aplomburi corecte. Pielea este groasa, densa si elastica. Constitutie este robusta, uneori cu abateri spre grosolana si mai rar spre fina.

Rasa apartine tipului mixt de carne-lapte, dar exista frecvent in cadrul rasei exemplare care apartin tipului de lapte-carne. Vacile din populatia activa (supuse controlului oficial al productiei de lapte) in perioada 1960-1985 au realizat o productie medie de 2703 kg lapte cu 3,79 % (respectiv 103 kg) grasime.

Rasa Baltata Romanesca este foarte apreciata pentru productia de carne. Animalele se ingrasa usor, tineretul supus ingrasarii intensive atingand 400 de kg la varsta de 1 an. Randamentul la taiere este de 50-58% cu o carne de calitate superioara.

Calitatile rasei sunt:

    • precocitate mare in procesul de crestere manifestat prin greutate mare la 10-12 luni;
    • productii bune de lapte si de carne in conditii optime de hranire si intretinere;
    • o constitutie robusta si o conformatie armoniosa.

Printre defectele ce se intalnesc la acesta rasa mentionam:

    • greutatea nesatisfacatoare in zonele cu conditii de hranire mai putin corespunzatoare in perioada de crestere cum sunt: Nordul Moldovei si unele zone de munte din Transilvania;
    • precocitatea productiva este nesatisfacatoare, prima fatare avand loc la varsta de 29-30 de luni iar la lactatie vacile produc doar 62 % din producsie la lactatie maxima, care se obtine la lactatia a 5,6-a; consumul pentru un litru de lapte este ridicat la 1 -1,2 U.N.

Programul de ameliorare a taurinelor prevede extinderea acestei rase si ameliorarea ei, atat in directia productiei de lapte cat si de carne.

Productia de lapte variaza in functie de conditiile de exploatare fiind in medie intre 3500-4000 kg/lactatie, cu 3,8 % grasime. Manifesta precocitate, aptitudini pentru mulsul mecanic si economicitate mai putin bune, viteza de muls de 1,1 kg/min. si un consum de cea. 1,2 UN/kg lapte).

Productia de carne este foarte buna datorita aptitudinilor deosebite ale rasei materializate prin: pretabilitate foarte buna la sistemul intensiv de ingrasare, greutate corporala mare, precocitate buna, spor foarte bun de crestere, conversie buna a furajelor, economicitate buna si indici cantitativi si calitativi deosebiti ai carnii.

Astfel, taurasii, ingrasati intensiv, au un spor de crestere de peste 1200 g/cap/zi (realizand peste 550 kg la sacrificare – 16 luni), cu un consum specific de cca. 7 UN/kg spor si un randament la sacrificare de 53-58 %.

Carnea in carcasa are o pondere de peste 65 %, raportul carne-oase este de 4,2/1, iar carnea are insusiri tehnologice si organoleptice bune.

Ferme de bovine pentru carne americane

Angus-Beef-farm resizeToate fermele de bovine de carne americane sunt private, si conduse ca niste afaceri profitabile, existenta lor fiind determinata de piata carnii de vită. Consumul de carne de vita pe teritoriul Statelor Unite este cel mai crescut in raport cu celelalte carnuri, de porc sau de pasare. Asta este motivul pentru care pretul carnii de vita este atat de ridicat, iar acest factor este elementul cheie pentru afacerile cu vaci de carne..

Dar exista si alta modalitate prin care fermierul american poate sa faca profit cu vacile de carne: specializarea fermelor de carne pentru productia de animale de reproductie cu o valoare genetica superioara. Aceste ferme cresc vaci de carne intotdeauna in rasa pura. Cea mai populara rasa de carne este rasa Angus, varianta de culoare neagra. Aceasta reprezinta aproximativ 70% din efectivul total de bovine de carne.

Fermele care lucreaza in directia de carne la vanzare, de obicei folosec hibrizi intre doua sau mai multe rase. Datorita efectului heterozis, aceste animale incrucisate cresc mai repede, au un spor mediu zilnic mai mare. Daca se folosesc hibrizi obtinuti din trei rase, fermierii au de castigat cu 23% mai mult in spor, si in valorificarea furajelor.

Cresterea vacilor de carne. Tehnologia de crestere a vacilor de carne este foarte simpla si intotdeauna se cauta solutiile cele mai ieftine de intretinere, pentru a reduce cat mai mult costurile pe cap de vaca. Primul lucru care reduce enorm de mult costurile este ca pentru vacile mame nu se construiesc grajduri. Animalele sunt tinute tot timpul anului pe pasune. Inclusiv in sezonul rece. Unele rase au nevoie de grajduri acoperite numai in perioada fatarilor. Altele, cum este rasa Angus, pot fata fara probleme la sfarsitul lunii februarie, chiar in zapada.

Pasunatul este foarte bine controlat, cu garduri electrice, se muta animalele de pe o parcela cand inaltimea vegetatiei scade la 10 cm. Pentru o buna protectie a pasunii, animalele pasc pe o parcela aproximativ 10-15 zile din an. Restul zilelor din an sunt pentru regenerarea pasunii. In sezonul cald, pentru a preveni degradarea pasunii, animalele se muta chiar si de doua ori pe zi de pe o parcela pe alta. Pentru a asigura un confort mai ridicat animalelor, se planteaza pomi pentru umbrarele naturale pe timp de vara.

Sistemele de adapare in foarte multe locuri sunt reprezentate de lacuri artificiale. Acestea consta intr-o groapa sapata in care se aduna apa de ploaie. Aceste lacuri asigura cantitatea necesara de apa pentru animale. Apa din aceste lacuri ajung la adapatori, care au sisteme anti inghet pentru sezonul de iarna.

Pe pasune, in niste vase special acoperite, se administreaza cantitatile necesare de minerale si vitamine.

Pasunile se insamanteaza cu specii de ierburi alese, unele care cresc foarte bine in sezonul cald, si altele care cresc foarte bine pe sezonul rece, asigurand furajarea adecvata a animalelor si de sub zapada. Pe timp de iarna, daca se formeaza un strat de gheata si animalele nu pot ajunge la iarba, se administreaza un supliment de fan, dar chiar si concentrate. Dar in acest tip de crestere a vacilor de carne, furajul principal este masa verde, care reprezintă 90-95% din furajul total.

Productii ridicate, costuri reduse. Aceste ferme au scopul principal de a produce o generatie noua de vitei, care se nasc primavara, cresc impreuna cu mamele in primele sase luni, iar la intarcare au o greutate de 250-270 de kg. La varsta de un an se vand pentru carne la licitaţii. Interesant este faptul ca se fac sincronizari hormonale, si in procent de 70% se foloseste insamantarea artificiala. 20% din vaci sunt montate natural cu tauri alesi dupa caracteristicile genetice si 10% raman negestante.

Un fermier american investeste in medie, anual, 380 $ pe cap de vaca mama. Ferma nu avea nici un angajat. Aceste ferme au, in medie, un spor mediu zilnic de 700-1200 g, dar costurile sunt foarte reduse.

Animalele de un an pot ajunge la un alt sistem de intretinere, in ferme de „Feed Lot”, care practic sunt niste ferme de finisare. In aceste ingrasatorii intensive furajul este alcatuit 90-100% din concentrate. Animalele se tin in grajduri, si se obtine greutatea de abatorizare de 500-650 de kg cu un consum specific de 5-6 kg furaje / 1 kg spor. Acest sistem este mult mai costisitor, dar se obtin sporuri mai ridicate in timp mai scurt.

Creșterea vacilor de carne din rasa Angus – o afacere profitabilă în România

Aberdeen Angus este cea mai populară rasă de vaci de carne din România. Este preferată de fermierii care pot să scoată animalele la pășune, iar marele avantaj este acela că deja consumatorii au o minimă educație privind calitatea acestei cărni pe care s-au obișnuit să o găsească în toate marile lanțuri de retail.
Cei mai mulți crescători de vaci de carne din România par să prefere vacile din rasa Aberdeen Angus, o rasă formată în Scoția și care oferă rezultate foarte bune și în România. Efectivul de Angus din România este într-o continuă creștere, astfel că dacă în 2008 erau doar 200 de capete, acum în țara noastră sunt în jur de 15.000 de capete, din care 11.000 capete rasă pură și peste 1.800 de metiși fac parte din Asociația Aberdeen Angus România.

”În prezent avem 370 de membri răspândiți în toată țara. Numai în cadrul asociației noastre vorbim despre un număr important de animale. Împreună cu celelalte rase exploatate de membrii asociației, vorbim despre o pondere de peste 80% de bovine din rasă de carne din România. Numărul de bovine de carne a crescut exponențial. Unul din principalele obiective pe care le-am urmărit de la început și până acum fost aceea de popularizare a acestei rase în România și cred că am reușit să ne atingem acest obiectiv”, a declarat pentru Agrointeligența Aurelian Florea, director administrativ al Asociației Aberdeen Angus România.

Se adaptează bine condițiilor specifice din zone diferite

Potrivit specialistului, Angus este o rasă foarte ușor de întreținut în condițiile pedoclimatice din țara noastră, valorificând foarte bine pășunile și, în general, condițiile specifice pe care le oferă România.

”Avem ferme de Angus în România care sunt situate la mare înălțime, fiind greu accesibile. Avem și crescători care exploatează această rasă în condiții de câmpie, de șes sau de podiș. Este o rasă care se adaptează ușor la mediu, putând rezista de la 40°C la -40°C. Țara noastră oferă condițiile care ne permit să devenim producători importanți de carne de vită de calitate superioară nu numai pentru nevoile și piața din România, dar în viitor și pentru piața externă”, explică reprezentantul crescătorilor de bovine de carne din rasa Angus.

vitel angus

Peste 1,3 kg spor mediu zilnic

Caracterul rustic al rasei este demonstrat și de aspectul fizic al bovinelor Angus, dar și de preferința pe care o manifestă aceste animale pentru nutreț.

”Este o rasă care merită să fie cunoscută și promovată în rândul fermierilor. Vorbim despre o rasă semi-sălbatică care se adaptează condițiilor de trai de la noi din țară și se exploatează relativ ușor, având nevoie doar de de acces la pășune. Astfe, cu un minim de cunoștințe zootehnice și cu îndrumare profesională, se poate ajunge la rezultate foarte bune în exploatarea acestei rase. În general nu sunt pretențioase la mâncare și realizează sporuri zilnice destul de bune, vorbim și de peste 1,3 kg/zi, putând ajunge și la 2-2,5 kg/zi dacă sunt hrănite corespunzător”, susține Aurelian Florea, director administrativ al Asociația Aberdeen Angus România.

6.000 de capete în ferma Karpaten Meat România

Un efectiv important de bovine din rasa Angus se regăsește în ferma companiei Karpaten Meat România din localitatea Marpod, județul Sibiu, ce adăpostește 3.500 de capete în ferma de reproducție și un efectiv îngrășat de 2.500 de capete.

”Având abatorizări săptămânale, efectivul scade continuu dar este în permanență alimentat de ceea ce vine din urmă sau din achizițiile pe care le facem de la partenerii noștri din România. Țelul pe care cei doi administratori elvețieni și l-au propus este realizarea de carne de calitate superioară. În acest sens au încercat să realizeze un ciclu perfect, de la producția de furaje de pe pășunile din Transilvania care să asigure furajele pentru animale și până la procesare și comercializare”, a declarat pentru Agrointelogența Iulian Stancu, reprezentantul de vânzări al companiei Karpaten Meat România.

Au început cu 120 de capete aduse din Germania

Afacerea de la Sibiu a investitorilor elvețieni a fost construită pas cu pas. Totul a început în 2008 cu achiziția de terenuri agricole și pășuni și a contiunat în 2009 când au fost aduse în România primele 120 animale din rasa Angus din Germania.

”În 2008 am început achiziția de terenuri cât mai compacte și cât mai întinse și tot atunci am început să lucrăm terenurile achiziționate pentru producerea de furaje. În 2009 s-a făcut prima achiziție de vite din Germania, de unde s-a adus un efectiv de 120 de capete. De aici a început pas cu pas investițiile la construirea și consolidarea Karpaten Meat România. Am investit constat pentru a crește efectivul, an de an am adus genetică din diverse țări: Scoția, Germania, Australia. La vremea respectivă în România nu exista rasa Angus și a trebuit să căutăm genetică care să se adapteze perfect la condițiile de la noi din țară, să valorifice eficient pășunea. A trebuit să căutăm vita care să dea cea mai bună și mai calitativă carne. Am făcut tot felul de teste și acum putem spune că am ajuns la cel mai bun nivel de calitate”, a vorbit reprezentantul de vânzări începuturile afacerii cu Angus de la Sibiu.

100.000 euro un taur de reproducție

Este foarte greu de estimat care a fost investiția din ferma de Angus de la Sibiu, în primul rând pentru că investițiile au fost dintre cele mai diverse: de la achiziția de genetică, achiziția de terenuri și până la adăposturi.

”Genetica de cea mai bună calitate este foarte scumpă. De exemplu, taurii de montă pe care îi folosim la noi nu se păstrează din ferma noastră. Acești tauri sunt cumpărați din diferite zone ale lumii pentru a se evita consangvinizarea și pentru a avea cea mai bună genetică ce se pretează la noi în țară. Sunt tauri care valoarează și 100.000 de euro”, a precizat reprezentantul companiei.
familie de Aberdeen Angus

Furajele pentru animale se obțin de pe 6.000 de hectare

În afara fermei de vaci din rasa Angus, compania Karpaten Meat România lucrează 6.000 de hectare de teren agricol și pășune cu care asigură hrana animalelor.

”Bovinele Angus valorifică foarte bine pășune, iar necesarul de pășune pentru o vită alăptantă este de un hectar. Având în vedere acest considerent, orice intenție de mărire a efectivului se face în funcție de necesarul de teren al animalului”, a explicat Iulian Stancu, reprezentantul de vânzări al companiei Karpaten Meat România.

Animalele se sacrifică la 300-350 de kilograme

Ferma de la Sibiu alege să facă o abatorizare de două ori pe săptămână, iar efectivul sacrificat ajunge anual la 2.500 de capete, iar greutatea medie de sacrificare este de 300-350 de kilograme.

”Momentan avem abatorizări cam de două ori pe săptămână și așa cum v-am spus productivitatea fermei de îngrășare este situată undeva la 2.500 de capete anual. Carcasele sacrificate au undeva în medie la 300-350 kg. Vorbim practic de o cantitate medie de 750.000 de kilograme de carne de vită Angus sacrificată anual. În acest moment încă investim în genetică, abia din 2019 se va intra în etapa următoare a proiectului, respectiv procesare, tranșare și comercializare ca atare pe piese. Ne poziționăm în postura furnizorului de materie primă momentan”, a mai spus specialistul.

70% din producție merge la export

În momentul de față este mai mult decât vizibil faptul că Europa are o cultură mult mai bine dezvoltată decât a noastră în ceea ce privește consumul de carne de vită, tocmai de aceea, crescătorilor de Angus le este mult mai ușor să pătrundă cu vita românească pe piața europeană.

”Este mult mai ușor de pătruns pe piața din Europa în primul rând pentru că europenii preferă carnea de vită. Cu toate că vindem mai mult pe piața europeană, ne dorim să pătrundem și pe piața românească. Oarecum am reușit, dar neexistând o cultură a consumului de carne de vită este necesar să creăm o bază educativă consumatorului, pentru a se putea valorifica întreaga carcasă. Sunt o grămadă de piese care ar putea fi valorificate în afară de mușchiuleț, antricot și vrăbioară, care au un gust foarte bun, au frăgezime. Scopul principal a fost să vindem în România, să vorbim de vită din Carpați și nu de vită argentiniană, care nu este altceva decât tot un Angus. Cererea de carne de vită din România este în creștere și faptul că animalele noastre sunt crescute pe pășunile din Transilvania ne oferă un mare avantaj pe piață. Efectiv vânzarea pe România a început în 2015 și cred că 20-30% din producție a fost vândută în țară, restul a mers la export în țări precum: Germania, Elveția, Austria”, a explicat Iulian Stancu.

Preț bun de valorificare

Prețul pe carcasă diferă foarte mult de volum, de cerere, de tipul de animal (femele, tauri castrați, tauri necastrați).

”Prețurile diferă și de partenerul pe care îl găsim. Ne dorim să găsim parteneri, pentru că noi venim în întâmpinarea lor cu o constanță în calitate, iar dânșii trebuie să ducă mai departe procesul de calitate pentru a oferi un produs cu adevărat calitativ”, a adăugat specialistul.

Chiar dacă producătorul de carne de vită premium Angus s-a ferit să ofere un preț în ceea ce privește valorificarea, trebuie menționat faptul că, pe piața europeană această carne este la mare căutare: numai un kilogram de mușchi de vită poate ajunge și la 30-40 de euro. Este mai mult decât evident faptul că prețul bun de valorificare, dar și pajiștile bogate ale țării noastre i-au determinat pe elvețieni să investească în această rasă de carne.

Vor să ajungă la la 10.000 de capete

Planurile de viitor ale fermei din județul Sibiu sunt legate de mărirea efectivului, de îmbunătățirea rețetei de furajare, de scoaterea unei calități superioare maxime și de implementarea etapei următoare a proiectului – aceea de a avea tranșare și procesare proprie.

”De la 3.500 de capete ne-am propus să ajungem undeva la 10.000 de animale în total în ferma de reproducție și vreo 5.000-6.000 de animale în ferma de îngrășare anual. Aceste cifre sunt condiționate foarte mult și de terenuri, pentru că necesarul de teren pentru o vită alăptantă este de un hectar, iar la 10.000 de capete avem nevoie de 10.000 de hectare de pășune și teren arabil”, a mai spus angajatul companiei Karpaten Meat România.

Pasul următor – promovarea consumului de carne de vită

Promovarea consumului de carne de vită în România este un lucru foarte important. Prin popularizarea acestei rase în România se încearcă și o conștientizare a ceea ce înseamnă consumul de carne de calitatea.
”A fost greu la început, dar s-au făcut pași importanți în România, pentru că restaurantele de lux sunt în căutare de carne de vită de calitate superioară și tot mai mulți oameni încep să înțeleagă ce înseamnă această carne, care este diferența dintre o carne obișnuită și o carne de calitatea superioară”, a mai spus reprezentantul Karpaten Meat.

România poate prin condițiile pedoclimatice și poate deveni un furnizor important de carne de vită de calitatea superioară. Totul se poate face printr-o genetică foarte bună, pe care vrem să o îmbunătățim și să o adaptăm cât mai bine nevoilor crescătorilor din țara noastră și nu în ultimul rând nevoilor pieței pentru că fiecare piață are nevoile și necesitățile sale. Încercăm prin programul acesta de genetică să asigurăm acea bază și să ajungem să devenim furnizori de carne de calitate superioară atât pe plan intern, cât și pe plan extern” – Aurelian Florea, director administrativ al Asociația Aberdeen Angus România

 

Cateva  avantaje ale cresterii vacilor de carne Angus

Avantaje crestere vaci carne AngusAnimalele din aceasta rasa sunt foarte rezistente la boli, sunt nepretentioase, se adapteaza usor la exploatarea pe pasune, au o maturizare rapida si o conversie foarte buna a furajelor in carne.

Rasa de vaci Aberdeen Angus s-a format in Scotia. La inceputuri, rasa avea roba de mai multe culori, insa pe parcursul anilor a fost supusa selectiei pentru culoare neagra. Recent au fost acceptate in registrele genealogice si animale de culoare rosie.

Coarnele sunt absente. Sunt animale cu talie joasa, insa cu greutati mari. Capul este mic, scurt si larg, membre scurte si musculoase, cu osatura fina, trunchi foarte lung, cu toracele amplu si profund. Pielea este moale si elastica.

Talia medie a vacilor este cuprinsa intre 1,10 si 1,25 m, iar taurii au talia de circa 1,35 m. Greutatea medie a vacilor este de 550 – 650 kg, iar a taurilor de 900 – 1.000 kg.

Este o rasa de vaci de talie mica, membre scurte, trunchi larg, adanc, lung si rotund. Scheletul este in general fin si musculatura dezvoltata, astfel ca procentul oaselor in carcasa nu este mai mare de 15-16%. Se ingrasa foarte bine si dau un randament de 62-66% la taiere. Carnea cea mai buna se obtine de la tineretul ingrasat pana in 400 kg.

Raspandire

Avantaje crestere vaci carne Angus 2Este o rasa foarte raspandita in toata lumea: in Europa (Scotia, Anglia, Irlanda, Germania, Romania, Cehia), America de Nord (S.U.A. si Canada), America de Sud, Oceania (Australia, Noua Zeelanda), Asia (Japonia), Africa de Sud.

Taurii Aberdeen Angus sunt utilizati pe scara larga la incrucisarea industriala cu vaci din diferite rase de carne, mixte sau de lapte, produsii obtinuti manifestand aptitudini foarte bune pentru carne.

De asemenea, rasa Aberdeen Angus a fost folosita pentru formarea a numeroase rase noi cum ar fi: Brangus (3/8 Brahma; 5/8 Angus), Chiangus (Chianina x Angus), Red Brangus, Simangus (1/8 sau 7/8 Simmental; 7/8 sau 1/8 Angus), Murray Grey (Shorthorn x Angus).

Caractere de exploatare si de carne

Animalele din aceasta rasa sunt foarte rezistente la radiatiile solare si la boli (mai ales la cancerul ocular). Sunt nepretentioase, se adapteaza usor la exploatarea pe pasune, insa necesita pasuni de buna calitate.

Au un temperament bun si linistit, manifestand o buna precocitate atat pentru reproductie (prima fatare la 26 – 28 luni), cat si pentru productia de carne (la 18 luni, tineretul ingrasat in sistem intensiv poate sa ajunga la greutatea de 450 – 500 kg).

Are o viteza de crestere mare (1,1 – 1,2 kg/zi), cu un consum specific bun (6 U.N./kg spor).

Avantaje crestere vaci carne Angus 3In urma sacrificarii furnizeaza carcase mari, cu un randament la sacrificare ridicat (65 – 70%, in functie de varsta si starea de ingrasare), cu un raport carne oase favorabil (5:1), insa cu un indice mare de seu. La tineretul ingrasat, aceasta depunerea de seu apare destul de precoce.

Carcasa contine 70% carne de buna calitate (frageda, suculenta, perselata, marmorata si gustoasa), insa de culoare mai inchisa si uneori cu destul de multa grasime.

Avantajele cresterii vacilor din rasa Angus sunt:

    • Maturizare rapida, instinct maternal pronuntat
    • Foarte robusta si extrem de usor adaptabila la diferite conditii de mediu (frig excesiv, umiditate si caldura), rezista de la -40 de grade pana la +40 de grade
    • Aport zilnic crescut, bazat pe hrana verde in sistem extensiv
    • Usor de intretinut – nu necesita adaposturi sofisticate
    • Vaca de pasune – pasuneaza toata perioada anului iarba verde si uscata
    • Pasunat neselectiv. Vacile Angus au un tip de pasunat prin taiere (cositoare) care face ca iarba sa regenereze fata de pasunatul prin extragere (ripping) practicat de alte rase de bovine
    • Conversia furajelor in carne foarte buna
    • Rasa rustica cu trasaturi naturale alese
    • Temperament linistit, docila, blanda, prietenoasa
    • Productie buna de lapte, care permite o crestere rapida in greutate a viteilor
    • Precoce – varsta la prima monta de 14 – 15 luni (min 350kg)
    • Prolifica – 1 vitel pe an, cu fatari usoare 98,6%, desfasurate cu regularitate
    • Fara probleme – durata gestatiei de 9 luni, intarcarea viteilor intre 8 – 10 luni
    • Spor mediu zilnic ridicat, 1000 – 1300g
    • Profitabilitate ridicata
    • Longevitate
    • Acherata (fara coarne-caracter genetic ce se transmite la descendenti)
    • Greutatea la varsta de 16-17 luni=650kg. (greutatea de sacrificare) – rasa precoce
    • Randament ridicat la sacrificare in carcasa: 65-76%
    • Carne in carcasa 5/1 (cel mai mare randament)
    • Carne naturala, marmorata, (caracter genetic) suculenta, gustoasa o face a fi cea mai apreciata pentru gratar
    • Rasa de vaci Aberdeen-Angus

      Rasa Aberdeen – Angus este cea mai populara rasa de carne din insulele britanice si din lume, ceea ce reflecta cererea tot mai mare a consumatorilor pentru carne de bovine de calitate, cu o garantie si asigurare a calitatii pe care numai Aberdeen-Angus le poate oferii. In pavilionul cu rasele de animalelor din Marea Britania au fost expuse si cateva exemplare de vaci din rasa Aberdeen-Angus.

      .Aberdeen-Angus este usor de ingrijit, un considernt economic important avand in vedere numarul redus de brate de munca din majoritatea fermelor. Avantajele includ ecornarea (absenta coarnelor) – care face fatarea mai usoara, o buna capacitate de productie, si longevitatea. De asemenea rasa se preteaza bine la pasunat, realizandu-se astfel o productie de carne de bovina de cea mai buna calitate pe cale naturala, cu un minim de nutreturi concentrate. Viteii rezultanti din incrucisari cu rasa Aberdeen-Angus cresc repede si eficient, obtinandu-se carcase de marime medie, cu greutatea in jur de 280-320 kg.

      Rasa Aberden-Angus este ideala pentru sistemele de productie mai extensiva din regiunile de ses. Cererea pentru carne Aberden-Angus a inrgistrat o crestere extraordinara – o oportunitat unica pentru producatorii de carne de bovine din Europa in aceste vremuri dificile pentru sectorul de crestere a animalelor.

      Pentru informatii suplimentare se poate vizita site-ul Web: www.aberdeen-angus.com sau se poate trimite un e-mail la info@aberdeen-angus.co.uk

      Mentionez ca site-ul apartine Societatii crescatorilor de vaci Aberdeen -Angus, care editeaza buletinul informativ ” Aberdeen-Angus Bulletin”. In ultimul numar sunt prezentati, la pagina 3, membrii consiliului de conducere si numarul de telefon la care pot fi contactati.

      Presedinte societatii este domnul Colin Davidson – tel./fax: 01856 841 708

      • De ce nu trebuie să uităm de Brună – rasa de vaci cu cea mai mare durată medie a vieții productive

        De ce nu trebuie să uităm de Brună – rasa de vaci cu cea mai mare durată medie a vieții productive

        În prezent, Bruna ocupă locul trei în structura de rase reprezentând circa 29% din totalul taurinelor din țară. Este răspândită în principal în județele din zona subcarpatică a Moldovei, Munteniei și Olteniei dar și în zona de nord a țării. Astfel, avem peste 220.000 de capete de Brună, din care doar 10.000 în ferme mari, iar celelalte exemplare sunt în gospodăriile ţărăneşti unde este prezentă mai ales Bruna de Maramureș.

        Omologată în anul 1959, rasa Brună de Maramureș s-a format prin absorbția taurinelor locale (Sura de Stepă și Mocănița) cu rasa Schwyz. De origine elvețiană, rasa Brună a fost adusă în România pentru prima dată spre sfârșitul secolului XIX. Importurile de exemplare din această rasă au continuat în perioada interbelică și au crescut după cel de-al doilea război mondial.

        “Numărul total de vaci este aproximativ 220 de mii de vaci junici din care în controlul oficial avem 5.000 de vaci. În Europa, Bruna se regăsește în Elveția, Austria, Italia, Slovenia, Franța, Spania și România. Producțiile în celelalte țări se situează la circa 6.400 de litri pe când în România deocamdată numai la 3.800 litri. Sigur în țara noastră se hrănește numai pe pășune care nu este întotdeauna de cea mai bună calitate, iar cele din Europa sunt majoritatea în ferme bine organizate cu o furajare mai științifică. Majoritatea efectivelor sunt în gospodăriile populației și mai puțin în ferme”, ne-a mai explicat specialistul de la Semtest Craiova.

        Valorifică foarte bine pășunile

        Vacile din rasa Brună valorifică foarte bine pășunile și au marele avantaj că au cea mai mare durată medie a vieții productive, ceea ce o face ideală pentru fermele mici, care nu pot investi în genetică decât pe termen mediu și lung.

        “Rasa Brună față de Holstein, de exemplu, care dă 3 viței și după aceea merge la abator, ține și 7-8 fătări adică are o rezistență mult mai mare”, ne-a explicat dr. ing. Mircea Bara, director executiv în cadrul Semtest Craiova.

        Exemplarele din această rasă sunt de talie mijlocie (124-130 cm) și cu greutate corporală la adult de 450-600 kg la vaci și 800-900 la tauri. Potențialul genetic pentru producția de lapte este de 3200-3500 litri cu procent de 3,75 grăsime.

        Lapte foarte gustos

        Bruna are o lactație uniformă, iar calitatea laptelui este printre cele mai bune, fiind mai gustos prin conținutul mai ridicat de calciu și fosfor, lactoză și conține mai puțin cloruri. Totodată, potrivit unui document al rasei elaborat la Ageția Națională pentru Zootehnie, laptele vacilor din rasa brună are o proporție aparte de cazeină, ceea ce îl face ideal pentru obținerea brânzeturilor de calitate.

        Cea mai mare producție de lapte cu vaca Iza

        Recordul rasei este deținut de vaca Iza, proprietate a Stațiunii de Cercetare pentru creșterea Taurinelor Sighet, Maramureș, care în 1990 la lactația a 4-a a dat 11.662 litri lapte cu 4,33 procent de grăsime. Exemplarele din această rasă se pretează la exploatarea semiintensivă pentru producție de lapte și intensivă pentru cea de carne.

        Atât pentru lapte, cât și pentru carne, metisarea Brunei cu rase de top conduce la rezultate foarte bune. Astfel, pentru lapte, combinația cu Jersey duce la urmași F1 cu 26% mai multă grăsime în lapte și 20% mai mult lapte, în timp ce dacă se face încrucișare cu Hostein Friza, se obțin producții de lapte cu 6-22% mai mari.

        Pe partea linia de carne, cele mai bune rezultate se obțin prin îngrășarea intensivă a vițeilor aceștia ajungând la vârsta de 14 luni la o greutate de 400-440 de kilograme realizând un spor mediu zilnic în jur de 1000 gr. cu un consum de hrană de 607 U.N/spor.

        Temperament blând și rezistență

        La lista de avantaje ale rasei se adaugă temperamentul blând, membre sănătoase și rezistență deosebită la condiții climatice. Și calitatea cărnii este excelentă cu un randament bun la sacrificare cu un gust foarte bun.

        Merge încrucișată cu aproape orice altă rasă dar, după cum ne-a precizat specialistul Semtest Craiova, este bine ca rasa să fie menținută pură. “Este adevărat că un vițel încrucișat de exemplu cu Alb Albastru Belgian dă rezultate foarte bune dar trebuie să avem grijă să menținem matca adică nu trebuie să se exagereze cu încrucișările în această zonă pentru că ne trezim că dispare rasa”, avertizează specialistul.

        Efectivul de capete de Brună este în scădere

        Cu toate aceste atuu-uri efectivul de Brună a scăzut semnificativ în ultimii ani. “Noi vedem de pe numărul total de doze de material seminal vândute. Dacă în anul 2003 furnizam 23 la sută numai pe Brună din totalul materialului seminal al tututor raselor disponibile la Semtest Craiova, acum de abia vindem 7 la sută”, ne-a mai spus Mircea Bara.

        De altfel, la Semtest Craiova se găsește și cel mai bun taur din țară, de la care se furnizează material seminal în teritoriu. “Taurul Houston este la noi, în viață. Recoltăm material seminal de la el și am vândut numai 11.000 de doze față de altă dată când avem dublu sau triplu. Are performanțe deosebite și ridică nivelul producției viitorilor produși. Noi tot lucrăm să ridicăm potențialul productiv al rasei, pentru că Bruna nu este o rasă închisă care să nu permită emigrarea de gene adică să nu vină tauri foarte valoroși din alte țări”, ne-a mai explicat inginerul de la Semtest Craiova.

        Specialistul de la Semtest Craiova spune că este esențial ca la reproducție să se folosească însămânțarea artificială pentru că la toate rasele procentul pe țară nu depășește 45-50 la sută și, mai ales, să nu se folosească material seminal de la tauri neautorizați.

        “Numărul de vaci care a scăzut foarte mult în detrimetul raselor de carne care, sigur, sunt indicate chiar la gospodăriile populației dar trebuie să avem grijă la efectivul-matcă pe care trebuie să îl menținem pentru ca rasa să fie păstrată pentru că are niște mari avantaje. Cea mai mare durată medie a vieții productive, performanțe superioare la producția de lapte, un lapte mai gras și valori excelente ale proteinei”, ne-a mai spus Mircea Bara.

        Pentru sprijinul cuplat animalele trebuie înscrise în Registrul Genealogic al Rasei Brună

        Fermierii care cresc cel puțin 10 vaci de lapte și au și exemplare din rasa Brună riscă să piardă sprijinul financiar cuplat pe 2015 din cauza faptului că mulţi nu şi-au înscris animalele în Registrul Genealogic al Rasei Brună condus de Agenţia Naţională de Zootehnie. Crescătorii nu vor încasa cei 250 euro/cap de vacă/an, criteriile de eligibilitate fiind făcute pentru fermierii mari.

        De precizat că din cauza declinului privind efectivul rasei, numărul animalelor nu permite derularea unui program de ameliorare, astfel că Registrul Genealogic nu a fost cedat asociaţiei care reprezintă crescătorii de vaci din rasa Brună. Pentru a încasa subvenţiile, fermierii trebuie să fie organizaţi într-o asociaţie cu reprezentativitate naţională.

        Brună de Maramureș – preț

        Potrivit site-urilor de anunțuri, în prezent, prețul unei vaci din rasa Brună sau Brună de Maramureș pornește de la 2.000 de lei, având un preț mediu de 2.200-2.500 de le

      • Rasa Bruna pentru carne

        Rasa Bruna are aptitudini bune pentru carne fiind competitiva cu alte rase, mai ales prin tipul de carne-lapte. Acest din urma tip are greutatea corporala mare, spor mediu zilnic mai ridicat, consum mai mic si indici de abator mai buni.

        .În general, rasa Bruna manifesta o buna precocitate în productia de carne si se preteaza la îngrasarea în toate sistemele.

        În functie de diferentele aparute în aplicarea tehnologiilor de îngrasare, cu referire la durata, intensitatea acestora, greutatea corporala si a carcasei, îngrasarea poate fi grupata astfel:

        îngrasarea pentru carne alba – care dureaza pâna la vârsta de 3 luni a vitelului, când are o greutate de pâna la 150 kg si un consum specific de circa 2,8 UN;

        îngrasarea intensiva – prin care taurasii se cresc circa 13-15 luni si având o greutate de 400-500 kg cu un consum specific de pâna la 5-7 UN;

        îngrasarea semiintensiva – prin care tineretul se valorifica la circa 18 luni, având o greutate de circa 500 kg, cu 7-10 UN consum specific;

        îngrasarea extensiva – care se deruleaza pâna la 2-3 ani si la o greutate de 500-550 kg, cu un consum specific între 9-14 UN;

        Tineretul taurin de rasa Bruna are un potential bun la îngrasare( la 6 luni atinge 157 kg iar la 12 luni 314 kg, consecutiv unui spor de 872 g pe zi.

        Tineretul mascul îngrasat intensiv si valorificat la 365 de zile atinge greutatea de 361 kg, iar la 500 de zile 476 kg.; îngrasat semiintensiv si valorificat la 419 zile realizeaza 350 kg, iar la 500 de zile 420 kg, consecutiv unui spor de 848-989 g/zi la îngrasarea intensiva si 841-950 g /zi la cea semiintensiva.

        Indicii de abator sunt si ei variabili în functie de sistemul de îngrasare. Astfel, la îngrasarea intensiva greutatea carcasei este de 198-266 kg, la cea semiintensiva de 220-240 kg; sferturile posterioare cântaresc 55-75 kg, iar cele anterioare 54-65 kg.

        Randamentul la taiere variaza între 54-57%.

        Carnea are o pondere în carcasa de 67-79%; seul 2-14%; oasele 15-17%; raportul carne-oase 3,9-4,6:1 si carne grasime 5-5,9:1. Ponderea carnii de calitatea I este de circa 35% din carcasa si de 52% din carne iar suprafata ochiului de muschi de 52-60 cm².

        Carnea contine 23% apa, 19,9% proteine, 1,7% grasime, 0,4% extractive neazotate si 1,03 % cenusa.

        Principalele componente ale carnii au urmatoarea pondere din substanta uscata: proteine 87%, grasime 8% si cenusa 5%.

        Însusirile tehnologice si organoleptice sunt favorabile .

        Efectul economic în procesul de îngrasare este generat de potentialul genetic al rasei privind aptitudinile pentru productia de carne si tehnologiile de furajare existente.

        Rasa Bruna se preteaza la o gama larga de sisteme de exploatare. În productia de carne se preteaza bine la sistemul de îngrasare intensiva, cele mai bune rezultate obtinându-se în cazul îngrasarii intensive cu valorificare la 14 luni, fiind o rasa mai precoce pentru carne.

        Realizeaza greutatea de 420 kg, având un spor de peste 1000 g/zi si un consum de hrana de cca 7 UN/kg spor. În acest caz se pot obtine greutati ale carcasei de 240 kg, iar ponderea carnii de cca 70%.

        Dar aceasta rasa se comporta bine si în celelalte sisteme de îngrasare. Datorita conditiilor specifice din nordul tarii, respectiv suprafetele mari de pajisti, îngrasarea tineretului taurin în zona se poate face cu rezultate foarte bune în sistemele semiextensiv si extensiv, în care furajarea se face pe baza de nutreturi de volum, adaosul de concentrate fiind foarte mic. În felul acesta costurile de productie sunt reduse si se valorifica în mod eficient furajele existente în zona.

        În situatia în care se preteaza pentru mecanizare, înfiintarea pasunilor cultivate pe terenurile situate în zona submontana se recomanda deoarece îmbunatateste compozitia floristica si chimica a productiei de masa verde de pe pasuni, aceasta are o valoare nutritiva mai buna si se consuma cu mai multa placere.

      • Rasa Bruna Alpina (Schwyz)

        Rasa Bruna Alpina (Schwyz) provine din populatiile de taurine din Muntii Alpi. Printr-o buna selectie a evoluat spre tipul de productie mixt. Rasa s-a imbunatatit si ameliorat pe parcursul a 50 de ani.

        .Constitutia si conformaria sunt armonioase, triunchiul larg, si formatul dreptunghiular. Membrele sunt scurte, tendoanele rezistente si copitele cu corn dur.

        Ugerul este globulos si voluminos, pretabil pentru mulsul mecanic. Vacile ajung la greutatea de 550-750kg iar taurii la 950-1250 kg.

        Culoarea este bruna, mai intensa fetele laterale, cu o dunga mai deschisa pe linia superioara a trunchiului si cu un inel alb in jurul botului.

        Temperamentul este moderat vioi si comportamentul docil, fiind o rasa mixta (lapte-carne).

        Se caracterizeaza printr-o precocitate mijlocie:

        • virsta de reproductie: 18-20 luni;
        • prima fatare la 28-30 luni;
        • lactatie normala: 3.600-4000 litri;
        • grasime: 3,87-3,88%;

        Productia maxima se realizeaza in lactatia a 4 a (FAO).

        Vitelul la fatare are 35 kg la femele si 45 kg la mascul.

        Spor mediu zilnic – 0.8 – 0,9 kg;

        Tineretul mascul la ingrasat are  350 kg la12 luni;  450 kg la15 luni;   580 kg la 2 ani.

        Randament la sacrificare functie de sex si gradul de ingrasare 54-58%, raport carne-oase 4,5.

        Rasa este supusa unui sistem de continua imbunatatire, principalele obiective in selectie fiind sporirea productiei cantitative de lapte la peste 5000 litri si peste 4% grasime, cresterea precocitatii rasei si imbunatatirea insusirilor favorabile productiei de carne, unele tari obtinind in prezent deja doua linii diferite carne si lapte.

        Rasa Bruna Schwyz se creste in rasa curata, ocupind in continuare o insemnata pondere in efectivul de taurine in tara de origine, reprezentind totodata principala cale care va contribui la imbunatatirea raselor Brune in intreaga lume, aria de raspindire pe glob, mentinindu-se pe viitor, cu perspective chiar de extindere.

        In cadrul selectiei rasei Bruna, la noi in tara se foloseste metoda Incrucisarii de Infuzie, aceasta metoda constind in “imigratia” de gene de la rasele din aceeasi grupa (suprarasa), urmarind anumiti indici de imbunatatire a diferitelor caractere morfo-productive. Urmarind in special cresterea productiei de lapte, se practica aceasta metoda astfel:

        • infuzie cu Bruna americana pentru imbunatatirea caracterelor organoleptice si productive a laptelui.
        • infuzie cu Bruna elvetiana pentru imbunatatirea masivitatii si a cresterii productiei de carne.
        • infuzie cu Bruna de Austria pentru cresterea calitativa si cantitativa a productiei de lapte si insusiri ale ugerului, de asemeni si pentru imbunatatirea productiei de carne.
      • Simmental, printre cele mai bune rase din lume

        Simmental, cea mai bună rasă din lume

        Despre vitele din rasa Simmental se știe că sunt originare din zona râului Simmel, din vestul Elveției, și că sunt una dintre cele mai vechi rase de vaci din lume. Totodată, această rasă a contribuit la crearea altor rase europene, cum ar fi Fleckvieh (Germania), Montbeliarde (Franța) sau Razzeta d’Oropa (Italia). Acum, această rasă este prezentă, practic, pe întreg globul și o regăsim în țări precum Namibia, Australia, Brazilia, Japonia sau Canada. Excelenta capacitate de a se înmulți, de a da lapte și carne, precum și fertilitatea ridicată pe termen lung a vitelor Simmental sunt caracteristici tipice. Ca particularitate a rasei este colorația sa – albă cu pete roșiatice sau gălbui, cu delimitări precise între ele. Picioarele, de la genunchi în jos, sunt întotdeauna de culoare albă, iar botul este roz. Pe cap există un desen caracteristic dominant alb.

        Bălțată românească de tip Simmental

        Rasa Simmental a fost folosită în lume pentru încrucișarea cu multe alte specii de bovine, pe teritoriul României luând naștere rasa de vite Bălțată Românească. Aceasta reprezintă principalul furnizor de carne de bovine al țării. Primele importuri de tauri Simmental s-au făcut în anul 1860 din Austria și a urmat apoi un import masiv de tauri Simmental din Elveția. Actualmente, aria de răspândire o constituie, în principal, județele din interiorul Arcului Carpatic, din Câmpia de Vest, precum și din sud-vestul și nordul țării. Federația Națională a Crescătorilor de Bovine, cea mai reprezentativă din România (FCBR),  are un „portofoliu“ de 640.000 de capete de vită, din care 224.000 de Bălțată de tip Simmental. Recent, reprezentanții FCBR au încheiat un protocol în vederea aderării la Federația Europeană Simmental. Astfel, cei 80.000 de membri ai FCBR vor intra în structura europeană a crescătorilor de vite tip Simmental. Drept urmare, după ce se va parcurge un proces de verificări, fermierii români se vor alătura marii familii de crescători de Bălțată de tip Simmental. „După ce ne vom integra pe deplin, fermierii vor avea posibilitatea să aibă acces la o bază de date extinsă cu tot ce înseamnă rasa Bălțată de tip Simmental la nivelul UE“, spune Claudiu Frânc, președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine.

        Avantajele speciei:

        – Greutatea vitelor este de aproximativ 600-800 kg, iar taurii pot cântări o tonă.

        – În ciuda dimensiunilor medii, masa corporală este mare.

        – Au o capacitate foarte ridicată de a da lapte, producția medie anuală fiind de aproximativ 5.000 de litri.

        – Cantitatea de grăsime în lapte este, în medie, de 3,8%/l de lapte.

        – Proteinele sunt de 3,4%/l de lapte.

        – Sunt foarte prolifice, având o capacitate foarte bună de înmulțire datorită perioadei lungi de fertilitate pe care o au.

        – Bovinele se caracterizează printr-un temperament liniștit, blând, fiind foarte ușor de crescut.

        – Se adaptează bine diverselor condiții climatice.

        – Randamentul la tăiere este de 60%.

        – Vițeii sunt foarte sănătoși datorită laptelui pe care vaca îl poate produce, ei crescând mult în greutate într-un timp scurt. În plus, principalul atu de ordin economic al speciei este că vârsta la care această rasă poate rămâne gestantă este de 2 ani și poate produce până la 13 viței.

        – Este folosită cu succes în ameliorarea altor rase.

      • Rasa Simmental

        In numai 30 de ani, bovinele Simmental au devenit una dintre cele mai influente rase din Marea Britanie. Prin reforma din PAC si prin introducerea sistemului de Ferme cu Plata Unica, bovinele Simmental si incrucisarile acestora devin in scurt timp cea mai buna alegere economica pentru crescatorii comercianti.

        Excelenta capacitate de a se inmultii, de a da lapte si fertilitatea ridicata pe termen indelung a femelelor Simmental sunt cele mai bune caracteristici ale soiului.

        O remarcabila caracteristica a rasei este puternica inclinatie materna si abilitatea de a produce o mare cantitate de lapte in timpul alaptarii, fara iarba. Au de asemenea o lunga perioada de fertilitate, fiind mame bune.

        Un considerent important pentru a vinde pe piata bovine lipsite de stres, il constitue munca cu un animal usor de manuit. Dintre rasele de pe continent, temperamentul Simmentalului britanic este cel mai linistit. Cu asemenea animale si fermieri sunt lipsiti de stres.

        In general animale Simmental valorifica eficient iarba, dandu-le posibilitatea sa creasca vitei foarte usor.

        Rasa se maturizeaza foarte rapid si poate fata vitei la varsta de 2 ani. Apoi poate fata normal un vitel pe an, timp de 10-12 ani.

        Ratele de crestere ale rasei Simmental depasesc toate celelate rase, cand este folosit ca prasila. Simmentalul este capabil sa produca vitei de calitate, care cresc mult in greutate, se maturizeaza rapid, ceea ce inseamna un adevarat beneficiu economic.

        Contact:

        • Societatea Britanica de Bovine Simmental
        • www.britishsimmental.co.uk
      • Rasa de vaci Hereford

        Rasa Hereford este o rasa specializata pentru carne, originara din Anglia si provine din vechea rasa Norfolk, care a fost ameliorata prin unele incrucisari de infuzie.

        .

        Are o mare putere de aclimatizare, fapt pentru care s-a raspandit in numeroase tari, unde a fost crescuta in rasa curata sau a fost utilizata la incrucisari.

        Se caracterizeaza prin culoarea baltata cu rosu, baltatura cuprinzand, capul, marginea superioara a gatului, abdomenul, smocul cozii si extremitatile membrelor.

        Conformatia corporala este caracteristica taurinelor pentru carne, remarcandu-se lungimile trunchiului foarte pronuntate si dezvoltarea musculaturii.

        Aptitudinile pentru lapte sunt modeste 2000 l/lactatie.

        Randamentul la sacrificare este de 60%, precocitatea este mare si prezinta o buna rezistenta.

        Greutatea vacilor este de 650-700 Kg, a taurilor este de 750-800 Kg.

        Se preteaza sistemului intensiv si semiintensiv de ingrasare.

        Greutatea optima este de 360-380 Kg la tineret

      • Montbeliard – o rasa de vaci cu mare viitor in Romania

      • Montbeliard este o rasa originara din Franta si face parte din grupa raselor mixte de tip lapte – carne.

        In 2003, la un efectiv controlat de 370 000 vaci, s-a asigurat o productie medie de 7 4441 kg lapte/cap de animal, cu 3,88% grasime si 3,42 % proteina in 317 zile de lactatie.  Productia echilibrata, soliditatea generala, calitati morfologice si aptitudinile de bun valorificator al furajelor grosiere au dus la adaptarea acestei rase fara dificultate, la cele mai diferite conditii de exploatare, facand fata cerintelor economice.

        Vaca Monbeliard produce un lapte bogat in kaseina de tip B, care contribuie la cresterea randamentului si obtinerea branzeturilor si este in topul branzeturilor cu origine protejata (Comte Reblochon, Mont’Dor, etc.). De asemenea, rasa se situeaza in prin plan datorita calitatilor de productie si caractere functionale:

        • rezistenta la mamite;

        • fertilitate (procent mare de gestatie) plus 10 % fata de rasa Holstein la prima insamantare;

        • longevitate;

        • usurinta de fatare;

        • ritm bun de crestere a tineretului mascul supus ingrasarii

        Toate aceste insusiri fac din Montbeliard o rasa eficienta si usor de crescut. Raspunde bine cresterii in zona montana (pasunat – vara, fan – iarna). Totodata rasa se caracterizeaza prin ugere apropiate de perfectiune, bine extinse (anterior si posterior) cu prindere inalta si larga; ligamentul suspensor al ugerului este bine marcat, are un planseu orizontal, situat deasupra jaretului, iar mameloanele de marime mijlocie, sunt situate in mijlocul sferturilor si usor orientate spre exterior.

        Se cresc bine in ferme cu sistem de stabulatie libera, cu boxe colective cu asternut permanent de paie si un perete deschis.  Calitatea animalelor prezentate constituie o garantie ca aceasta rasa va ajunge sa produca si in Romania si ca va sta la baza ameliorarii, prin incrucisari de infuzie, a rasei Baltata romaneasca.

        Rase de vaci Rosie

        • Rasa Rosie Daneza;
        • Rasa Rosie dobrogeana..

        Rasa Rosie Daneza

        Talia este de 133-135 cm, greutatea este de 500-550 Kg pentru tipul de lapte si 600-650 Kg pentru tipul de lapte-carne.

        Culoarea este rosie uniforma (vezi imaginea), productia de lapte 6000 Kg pe lactatie normala, cu 3,8% grasime.

        Este sensibila la leucoza

        Rasa Rosie dobrogeana

        Rasa Rosie dobrogeana, s-a format la inceput prin incrucisarile intre rasa Sura de stepa si rasele: Rosie de stepa, Angler si Rosie poloneza, iar ulterior cu rasele: Rosie daneza, Rosie estoniana si Rosie bruna letona.

        Productia de lapte la aceasta rasa variaza anual intre 2700-3000 l/an.

        Productia de carne este scazuta. Motivat de faptul ca are o greutate corporala mica (380-450 kg), iar prima fatare se face cu intarziere (30-32 luni) fata de normal.

        Nu se mai creste ca rasa curata, fiind in actiunea de ameliorare cu rasele Friza si Charolaise.

  • Rasa de vaci Piemontese

    Este cea mai apreciata rasa italiana de carne. Ea s-a format in regiunea Piemonte, respectiv provinciile Asti, Cuneo si Torino, cu foarte mult timp in urma.

    Este o rasa foarte docila si tocmai de aceia a fost folosita, multa vreme, de catre tarani, la lucrarile agricole.

    Asociatia Nationala a Crescatorilor de Animale din Rasa Piemonteza sa fondata in 1934, in Italia.

    Animalele sunt de talie medie.

    Are o culoare alba cu zone gri pe spate si copse.

    Botul, limba si cerul guri este de culoare neagra. Are corne medii directionate inainte si lateral.

    Gatul este musculos iar trunchiul este cilindric si bine dezvoltat.

    Spuneam ca este o rasa specializata pentru carne si mai putin de lapte. Carnea este de calitate optima.

    La 15-18 luni vitei sunt buni pentru abatorizare. La varsta respectiva ating 500-600 kg, greutatea optima la care pot fi vanduti pentru sacrificare.

  • Rasa Pinzgau de Transilvania

    In Romania, rasa Pinzgau de Transilvania, sa bucurat de o tradiţie îndelungată.

    .Pinzgau de Transilvania s-a format prin incrucisari de absortie a rasei locale de munte si stepa cu tauri Pinzgau din Austria.

    In prezent se creste in Carpatii de Nord, muntii Apuseni, sudul Ardealului si, mai putin in N-E judetul Caras Severin.

    Vacile au greutate in jur de 400 kg, in zona de munte si 500 kg, in zona de podis, iar taurii 650-700 kg.

    Productia de lapte medie este de 2000-2500 l cu 3,8 % grasime.

    Viteii au la nastere 30-35 kg.

    Culoarea este rosie castanie cu o dunga alba care porneste de la greaban, pe linia superioara a corpului, latindu-se pe spinare, sale, crupa, coboara cuprinzand coada – perineul, ugerul abdomenul si capul pieptului, formand inele albe in regiunea superioara a membrelor.

    In perspectiva, se va absorbi cu rasa Baltata romaneasca si Bruna.

    Ca urmare a faptului că este plafonată sub raportul producţiilor de carne şi mai ales de lapte, această rasă deţine efective restrânse numeric, atât în România (sub 3%), cât şi în alte ţări, fiind menţinută în contextul diversităţii biologice, ca rezervă de gene pentru unele însuşiri (rezistenţă organică şi adaptabilitate la condiţiile de mediu specifice zonelor montane, osatură puternică şi membre solide, cu ongloane rezistente, pretabile la munci forestiere etc.).

  • Rasa Santa Gertrude

    Rasa Santa Gertrude este o rasa de carne care s-a format in statul TEXAS (SUA).

    .S-a format in urma incrucisarii raselor locale cu tauri din rasa Shorton peste care americanii au introdus in prima generatie Zebu de tip Brabma (sau boul cu cocoasa).

    Obiectivul principal a fost obtinerea unor taurine bine adaptate la conditiile aride, cu vegetatie abundenta ce poate fi valorificata in productia de carne.

    Rasa a mostenit de la Zebu rezistenta si adaptabilitatea la conditiile de mediu, iar de la rasa Shorton aptitudinile de carne.

    Conformatia corporala este specifica tipului de carne, mai putin armonioasa si cu musculatura bine dezvoltata.

    Prezinta insusiri rustice, respectiv rezistenta la conditiile de mediu si la bolile parazitare.

    Este precoce si are o buna  dezvoltare corporala.

    Greutatea este de 650-700 Kg la vaci iar la tauri ajunge la 850-900 Kg.

    Culoarea este rosie uniforma cu nuante visinie si prezinta coarne.

    Randamentul la sacrificare este 62-64%.

  • Rasa de vaci Blanc Blue Belge

    Rasa Blanc Belge reprezinta ponderea cea mai mare din totalul populatiei de taurine pentru carne din Belgia.

    .Dupa anul 1950 aptitudinele acestei rase s-au imbunatatit simtitor (format dublu muscular, ca raspuns la cererea consumatorilor). Incepand din 1970 anumite state au inceput sa importe aceasta rasa, precum Danemarca, Franta si mai tarziu Maria Britania si Irlanda. Astazi rasa este raspandita in 40 de tari precum SUA, Africa de Sud, Australia, Noua Zeelanda, etc.La aceasta rasa, regiunea spetei, spatele, salele si crupa sunt imbracate puternic cu muschi.

    Capul este deschis la culoare, spatele este drept, crupa putin tesita, coada proeminenta, iar pielea este fina.

    Roaba poate fi de diferite culori: alba, albastru, neagra.

    Rasa are un temperament foarte linistit.

    Este o rasa precoce. In sistem intensiv de crestere, prima fatare are loc la varsta de 25 de luni.

    Varsta la care animalele se sacrifica este intre 14 si 16 luni, cand ajung la o greutate medie de 600 kg.

    Rasa se remarca printr-o usurinta mare la fatare.

    Sporul mediu zilnic este de 1,4 kg.

    Consumul specific este de 6,5 kg furaj pentru 1 kg spor.

    • Rasa de vaci Charolaise

      Rasa Charolaise este prima rasa de carne din Franta si din Europa. Cu 1 840 000 vaci mame de rasa pura in Franta, ea reprezinta jumatate din efectivele de vaci de carne din Franta si un sfert din Europa.

      .

      Rasa Charolaise este o rasa de carne prin excelenta, vacile-mame nefiind mulse, ele alaptandu-si viteii.

      Productia de carne este caracterizata prin: calitate – gust si finete; cantitate – datorita incrucisarilor dirijate, care induc o greutate sporita a carcasei, o foarte buna conformatie corporala si o proportie ridicata a pieselor de calitate; costuri reduse de productie – privind forta de munca, furajarea si nivelului de mecanizare.

      Rasa Charolaise are urmatoarele greutati: vacile adulte  de la 700 pana la 1100 kg; taurii adulti de la 1000 pana la 1650 kg; viteii la 7 luni: 275-320 kg femele si 310-360 kg masculii.

      Principalul atu al rasei este variabilitatea genetica foarte mare care prezinta numeroase calitati. Ea permite fiecarui crescator de animale sa aleaga tipul de animal pe care il doreste pentru al adapta tipului de productie cautat.

      Rasa Charolaise are o capacitate de ingerare superioara altor rase si realizeaza o crestere zilnica superioara celorlalte rase.

      De asemenea este o rasa docila si are calitati maternale deosebite (instict maternal, savoarea laptelui) pentru cresterea usoara a viteilor grei.

      Carnea rasei Charolaise are calitati organoleptice deosebite, este dietetica si neexcesiv de grasa (10% grasime fata de 15-30% la celelalte rase).

      Bilantul de reproducere la rasa Charolaise este urmatorul: intervalul dintre fatari 370 de zile; prolificitatea este de 104,3 %; usurinta la fatare este de 91%; rata de fecunditate este  88, 4% ; varsta medie a vacilor este de 7 ani (fara probleme pana la 10-12 ani).

        Bovinele de carne din rasa Brahman American

      Rasa de bovine de carne “Brahman American”, provine din bovinele Bos indicus, care au fost aduse din India.

      Datorita faptului ca sute de ani au trait cu furaje putine, in conditii meteorologice extreme, care au favorizat imultirea parazitilor, insectelor si bolilor, aceste bovine s-au adaptat remarcabil pentru supravietuire.Bovinele se aseamna cu bizoni in partea in fata a corpului si a gatului. Coarnele lor, sunt de obicei curbate ascendent si inclinate, uneori, spre spate. Urechile sunt, in general, mari si cazute. Au de asemenea, glandele sudoripare mai dezvoltate decat bovinele europene (Bos taurus) si astfel poate transpira mai liber. Bovinele Bos indicus produc o secretie uleioasa de la glandele sebacee, care are un miros distinctiv si ajuta la alungarea insectelorRasa Brahman American are o marime mijlocie intre rasele de carne. Viteii sunt mai mici la nastere dar au o crestere rapida si intarca mai repede ca alte rase. Culoarea difera de la gri inchis, la rosu sau la negru. Taurii au de obicei culori mai inchise.Sunt animale inteligente, curiase si timide. Consuma o gama variata de furaje.Au o toleranta excelenta la caldura. Cand celelelte rase de bovine sufera la caldure le scade apetitul si binenteles productia de lapte. Vacile din rasa Brahman American rezista foarte bine iar productia lor ramane stabila. Parul lucios reflecta razele solare iar pigmentarea si abundenta pielii din partea anterioara a corpului, contribuie la cresterea capacitati de rezistenta la vremea calda. In plus glandele sudoripare contribuie semnificativ la rezistenta la caldura excesiva de la miezul zilei.Avand aceste avantaje, rasa Brahman American s-a extins tot mai mult mai ales pe coasta de sud a Statelor Unite.  http://www.brahman.org 

      • South Devon – rasa indigena engleza de carne

      • bullRasa South Devon care dateaza din anii 1800, este una din cele mai mari bovine din Marea Britanie, renumita pentru temperamentul sau docil.

         Prin dimensiuni si conformatia carcasei, este o alternativa viabila raselor mari de pe continent. Vacile South Devon sunt mame foarte bune, au o productie considerabila de lapte si traiesc mult. Sunt rezistente, adaptabile, cu o foarte buna conversie a hranei. South Devon cattleSouth Devon este renumita ca rasa atat pentru carne cat si pentru lapte, iar productiile de lapte reflecta acest lucru. Productia ridicata de lapte si instinctul matern dezvoltat asigura un procentaj ridicat de supravietuire a tineretului. Vaca fata pe parcursul a 15 ani. Cu asemenea longevitate, e nevoie de putine juninci pentru innoirea cirezii, multe fiind disponibile pentru vanzare ca animale de reproductie sau carcase de vita calitativ superioare.

        Taurul South Devon poate fi folosit ca animal de prasila, reusind ca produsii sai, fie rasa pura, fie metisi, sa aiba un spor de greutate apreciabil, maturizare timpurie si o conformatie a carcasei care este apreciata pe piata moderna. Taurii South Devon transmit viitoarei generatii o calitate superioara a carnii, aceasta fiind frageda si gustoasa, cu aspect marmorat, imbunatatind astfel calitatea carnii de vita rezultate.

        South Devon este cea mare dintre rasele de bovine indigene engleze si este bine cunoscută pentru calitatea carnii, a laptelui si a untului sau. Rasa se poate creste atat in sisteme intensive ca si extensive, sau intr-o cireada comerciala ori de rasa pura. Rasa South Devon consuma iarba, producand carcase de calitate superioara, cu carne marmorata / bine granulata. Greutate corporala medie adulta este de 1.250 kg la tauri, si de 675 kg la vaci

La Cluj se doreste producerea unei noi rase de de vaci de carne cu sprijinul italienilor

Rasa noua de vaci de carne Cluj-ItaliaIn cadrul dicutiilor dintre Consiliul Judetean Cluj si o delegatie a oamenilor de afaceri italieni, o atentie deosebita a fost acordata unui proiect care isi propune incrucisarea unei rase pure de vaca de carne din Italia cu o rasa romaneasca.
Vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj, domnul Ioan Oleleu, a primit luni, 15 septembrie 2014, o delegatie de oameni de afaceri italieni interesati sa investeasca in judetul Cluj.

O componenta esentiala a discutiilor la care a participat si directorul Clusterului Agro Transilvania, Felix Arion, a reprezentat-o dorinta derularii unor investitii si proiecte de colaborare economica in domeniul agricol si agro-industrial. In acest context, o atentie aparte a fost acordata unui proiect deja conceput de partea italiana in domeniul zootehnic, proiect care isi propune in principal, incrucisarea unei rase pure de vaca de carne din Italia cu o rasa romaneasca. Urmare a acestui demers, viteii rezultati ar urma sa fie crescuti si ingrasati in judetul Cluj, fiind apoi exportati in Italia in vederea valorificarii. In cadrul discutiilor, care au avut un caracter extrem de aplicat, a fost abordata posibilitatea incrucisarii rasei italiene pure de vaci de carne Chianina cu rasele de vaci existente in arealul clujean precum Bruna de Maramures, Baltata Romaneasca sau Sura de Stepa, urmand a rezulta fie o rasa noua fie o subrasa ce va parcurge toate etapele procesului de recunoastere oficiala.

In acest context, vicepresedintele forului administrativ judetean a prezentat investitorilor italieni o serie de proiecte deja initiate de Consiliul Judetean in domeniul agro-industrial, o atentie aparte fiind acordata proiectului care vizeaza construirea unei unitati de abatorizare de mare capacitate in comuna clujeana Iclod. La finalul discutiilor care au vizat numeroase modalitati in care proiectul s-ar putea adapta la realitatile si mediul local, s-a convenit desemnarea de catre administratia clujeana a unui reprezentant din cadrul Clusterului Agro Transilvania care se ocupa in mod direct de acest proiect.

Nu in ultimul rand, in cadrul intalnirii a fost abordata posibilitatea colaborarii bilaterale in domeniul Grupurilor de Actiune Locala (GAL) dar si in alte domenii in care vor putea fi utilizate preponderent finantari europene nerambursabile.

‘Consider intalnirea cu investitorii italieni ca fiind extrem de utila intrucat nu a fost una strict protocolara ci mai degraba una de lucru in care am discutat aspecte concrete menite sa contribuie la demararea unor proiecte comune. Ceea ce este insa cu adevarat imbucurator in ceea ce priveste ambele domenii majore care au facut obiectul discutiilor noastre e faptul ca am reusit ca judetul Cluj sa nu mai fie privit strict ca o piata de desfacere in care sa fie comercializate diverse produse straine, ci ca o locatie ideala pentru a dezvolta proiecte direct productive si capabila sa exporte in Italia produse de calitate. Vom face tot ce tine de noi pentru ca aceste proiecte sa devina realitate intrucat investitiile straine inseamna un plus de bunastare, de venituri si de locuri de munca atat de binevenite pentru comunitatile noastre’ a declarat vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj, Ioan Oleleu.

Programe parteneriat

Programeatractivede parteneriatpentru fermieri

Pentru crearea rețelei de producție de carne de vită ANGUS în România, Karpaten Meat a pus bazele a 2 forme de parteneriat:

1. Programul ANGUS: Înființarea unui business de creștere a bovinelor de rasă ANGUS în sistem extensiv pe pășune

2. ANGUS x Bălțată Românească: Conversia fermelor de Bălțată Românească în ferme de creștere de viței încrucișați prin montă cu taur de reproducție ANGUS sau prin însămânțarea efectivului de Bălțată Românească cu material seminal ANGUS

 

Pentru amândouă formele de parteneriat noi punem la dispoziție cunoștiințele noastre despre înființarea unei ferme ANGUS. Oferim pe de o parte vânzarea de bovine de reproducție rasa ANGUS sau material seminal provenit de la tauri cu genetică de top și pe de altă parte prin contract, răscumpărăm vițeii rezultați din reproducție în momentul înțărcării acestora.

Modele de business profitabile

Aceste programe se încadrează într-un nou model de business, și anume creșterea în sistem de vaci alăptante, o tehnologie simplă şi cu costuri mult mai scăzute decât în cazul creşterii vacilor de lapte. Amândouă formele de parteneriat au ca și beneficiu asigurarea unei piețe de desfacere profitabile.

Susținere cu know-how elvețian

Pentru a putea dezvolta un astfel de business de succes oferim partenerilor experiența noastră în domeniu dar și suport tehnic și logistic. Echipa Karpaten Meat dispune de cunoștiințe și tradiție elvețiană atât în reproducţia animalelor (creştere şi furajare), cât şi în prelucrarea cărnii (transport, tăiere şi procese de prelucrare) şi a comercializării acesteia.

Mai multe informații despre programele de parteneriat găsiți accesând pagina de web sau descărcând de pe acest link (Programul de parteneriat de la Karpaten Meat / pdf 1,1 MB) o broșură cu mai multe detalii.

Rasele de bovinelor care produc carnea „West Country Beef”

 53544193 007820172-1 resizeWest Country Beef” este denumirea IGP aplicata carnii de bovine din regiunea West Country din Regatul Unit.

Bovinele sunt sacrificate in conformitate cu standardul Meat South West (MSW) sau cu standarde echivalente, in abatoare autorizate din regiunea West Country sau din afara ariei geografice. Toate animalele sunt crescute in conformitate cu inalte standarde recunoscute in domeniul creșterii și bunastarii animalelor, fapt ce furnizeaza garantii asupra sigurantei produsului.

Alimentatia specifica bazata pe iarba imbunatateste compozitia chimica a muschiului de vită, precum si calitatile organoleptice ale carnii in comparație cu bovinele hranite cu furaje concentrate. Datorita acestui fapt, carnea capata un gust mai consistent, oferind o excelenta experienta alimentara. Textura marmorata in mod natural a carnii, datorata prezentei tesuturilor grase intramusculare adauga aroma si suculenta. Culoarea grasimii variaza de la alb la galben, insa alimentatia specifica ii confera in general o culoare crem. Culoarea carnii variaza de la roz la rosu-inchis, dupa maturare carnea avand culoarea rosu mai inchis.

CARNE-VITA resizeFinisarea bovinelor dureaza minimum 60 de zile. La majoritatea efectivelor finisarea este initiata chiar de catre animale, in mod natural, existand diferente in ceea ce priveste varsta sau greutatea, ca urmare a diferentelor intre rase (este ideala o greutate de finisare intre 200 si 500 kg in carcasa).

Asociatia Meat South West estimeaza contributia totala a sectorului carnii rosii la economia regiunii West Country la 3 miliarde de lire sterline pe an si 28 000 de locuri de munca. Continuarea productiei de animale este esentiala pentru protejarea mediului si patrimoniului regiunii. Tocmai acest mediu special al regiunii se afla la baza caracteristicilor care se acumuleaza inerent in cadrul produsului „West Country Beef”, ca urmare a cresterii in regiune a animalelor din care se realizeaza produsul.

Din punct de vedere istoric, rasele de bovine cele mai comune din regiune au fost South Devon si Ruby Red. Cu toate acestea, multe dintre rasele indigene si continentale se integreaza, de asemenea, foarte bine in peisajul regiunii si asigura rezultate bune datorita pasunilor din regiune. Prin urmare, West Country Beef poate fi produs din orice rasa de bovine. Diversitatea peisajelor permite existenta unei industrii stratificate a cresterii animalelor in cadrul limitelor regiunii. Zonele montane Exmoor, Dartmoor si Bodmin Moor asigura locurile de crestere si de pasunat pe timp de vara pentru efectivele traditionale de bovine, iar pasunile din regiunile de ses si de coasta, unde iarba creste in cea mai mare parte a anului, constituie zone ideale pentru etapa de finisare.

Vaca de carne Scottish Highland

o-vaca-highland-a-nascut-o-vitica-alba- 1 resizeDatorita rusticitatii bovinele din rasa Scottish Highland sunt relativ usor de crescut in cea mai mare parte a anului stau pe pasune si nu necesita acoperis sau grajd nici in conditii extreme.

 

 

Bovinele Scottish Highland pot face fata fara probleme chiar si pe zapada. Nu sunt pretentioase si nu impun un tratament de alimentatie speciala. vaca-scotia resizeValorifica foarte bine furajele grosiere pe timpul iernii si orice tip de pasune pe timpul verii. Face fata fara ajutor chiar si la temperaturi scazute (-20/-30C). Toate aceste aspecte conduc la cheltuieli reduse de exploatare si rentabilitatea crescuta a acestor animale.

In Romania la momentul actual efectivul de bovine de carne in rasa pura si metisi este situat in jurul valori la 5%, ceea ce creaza premiza unei dezvoltari accelerate in perioada urmatoare. Bovine din rasa Scottish Highland se pot vizita in localitatea Vetca, jud. Mures, dupa o prealabila programare la tel. 0727 504 510.

Fleckvieh – rasa de vaci care se bate cu Holstein la producția de lapte, dar dă randament bun și la carne

Fleckvieh este o rasă de vaci care câștigă tot mai multă popularitate la nivel mondial. Este echilibrată și, foarte important, dă randamente foarte bune atât în producția de lapte, cât și pentru cea de carne.
Pentru cei care nu cunosc nimic despre această rasă, cel mai simplu mod de a o descrie este ca o versiune a rasei Simmental. Potrivit un istoric al rasei prezentat de Agriland.ie, în 1830, vaci cu genetică Simmental din Elveția au fost aduse în Bavaria și Austria unde crescătorii locali le-au încrucișat cu rase locale și le-au îmbunătățit caracteristicile pentru a satisface atât nevoia de lapte, cât și cea de carne. Apoi, în 1920, registrul genealogic din sudul Germaniei a fost închis, iar Fleckvieh a fost dezvoltată ca o rasă independentă. Încă de la acea vreme, ținta crescătorilor a fost de a crea o varietate de bovine care să aibă o musculatură excelentă, o producție bună de lapte și, per total, o performanță ridicată. Țelul pare să fi fost atins pentru că astăzi, Fleckvieh câștigă tot mai mult teren și este apreciată ca fiind o rasă modernă, foarte productivă, care răspunde nevoilor economice moderne.

vaca Fleckvieh

Cum arată o vacă Fleckvieh

Vaca din rasa Fleckvieh este un animal masiv, cu un cap relativ mic, corp solid, dar suplu, acoperit cu o piele de diferite culori. Vacile din această rasă sunt capabile să se deplaseze ușor chiar și pe cele mai dificile terenuri.

Potrivit lui David Hazelton, reprezentant al Bayern Genetik – furnizor de material seminal pe piața europeană (cu accent pe cea irlandeză), Fleckvieh prezintă cinci mari avantaje:

O valoare ridicată a vițeilor
Principalul atuu al rasei este dualitatea sa – posibilitatea de a fi exploatată atât pentru producția de lapte, cât și pentru cea de carne. Astfel, vițeii sunt mai bine cotați, cântăresc mai mult decât cei din alte rase. Potrivit lui Hazelton, în acest moment, pe piața britanică, un vițel de Fleckvieh dintr-o vacă inseminare la Holstein și care a împlinit o lună poate fi valorificat cu o primă de 250 de lire sterline, în timp ce prețul pentru un tăuraș poate să ajungă la 400 de euro, în funcție de vârstă.
Performanță ridicată în producția de lapte
În funcție de managementul în fermă, de condiții și de hrană, producția medie a unei ferme de vaci Fleckvieh este de 8.500 de kilograme de lapte cu grăsime de 4,2% și proteină de 3,7%. Mai mult, producția anuală este în creștere până la a cincea lactație.
O vacă Fleckvieh bine hrănită va oferi o cantitate mare de lapte, în jur de 25-30 de litri pe zi.
Potrivit lui Hazelton, producția de lapte de la o vacă Fleckvieh este comparativă cu cea de la Holstein, diferența fiind aceea că prima trăiește mai mult.

Numărul lactațiilor
Perioada mai lungă de productivitate este un alt avantaj al vacilor Fleckvieh care au 8-10 lactații. Mai mult, se știe despre rasă că dă un lapte cu mai puțin celule somatice decât concurența, ceea ce îl face să reziste mai mult fără a fi pus la rece.

Fertilitatea
Un element cheie care crește productivitatea este posibilitatea folosirii geneticii Fleckvieh pentru a spori veniturile fermei. Se obțin randamente mai bune folosind doar jumătate din cantitatea de material seminal necesar la Holstein și, în plus, crescătorii spun că nu este nevoie să monitorizezi temperatura vacii pentru că ”atunci când o Fleckvieh este în călduri, o să îți dai seama pur și simplu”.

Rezistența la boli
Fleckvieh este o vacă sănătoasă, care se adaptează ușor la noi condiții de climă și nu pune mari probleme proprietarilor întrucât întâmpină puține probleme de sănătate de-a lungul vieții – cea mai frecventă problemă fiind mastita (boală inflamatorie a ugerului, care duce la reducerea producției de lapte). De asemenea, deoarece are o piele foarte groasă, vaca din rasa Fleckvieh este rezistentă la bolile transmise prin intermediul căpușelor.

După 10 lactații, prețul unei vaci Fleckvieh este de trei ori mai mare decât la o Holstein. Astfel, posibilitatea valorificării după exploatarea în fermă este mai avantajoasă.

VACA HOLSTEIN-FRIZA

Cand oamenii aud cuvantul „vaca”, rasa Holestein este cea care le vine in minte. Mai este numita si Holstein-Friza, fiind o rasa crescuta pentru lapte si carne. Aceasta rasa este originara din Olanda, insa astazi se gaseste peste tot in lume. Potrivit unei statistici, 93% dintre toate vacile din America sunt din rasa Holstein.

Vaca Holstein-Friza

Standard rasa
Nume Holstein
Tara de origine Olanda
Greutate 680-1180 kg
Inaltime 1.5 metri
Culoare Alb cu negru, roscat cu alb.
Speranta de viata 10 ani

Caracteristici fizice

Vacile Holstein sunt de culoare alb cu negru, insa exista exemplare de culoare roscat cu alb (aceasta culoare provine de la o gena recesiva). Variatia de culoare porneste de la preponderent alba cu pete negre, pana la preponderent neagra cu pete albe. Culoarea rasei Holstein este data de stramosii acesteia care traiau in triburile nomade din America de Nord.

O vaca Holstein sanatoasa are 40 de kilograme la nastere. Cand este complet matura, la varsta de 4 ani, media de greutate a vacii Holstein este 680 kilograme si are 1.5 metri inaltime (de la picioare pana la umeri). Taurii din rasa Holstein pot ajunge la o greutate de 1180 de kilograme.

taur-holstein-culoare

Productia de lapte si carne.

Vacile Holstein au fost inmultite in mod special pentru a produce mai mult lapte decat ar fi avut nevoie viteii lor. Holstein Association USA a clasificat ca fiind vaci excelente cele care produc 32 850 litri de lapte anual. Acest lucru inseamna ca o vaca Holstein excelenta produce 90 de litri de lapte pe zi. Cu toate acestea, majoritatea vacilor Holstein produc considerabil mai putin lapte. De asemenea, vacile Holstein contribuie la industria carnii. Potrivit unei statistici, 2.35 milioane de vaci Holstein sunt sacrificate anual pentru carne.

Durata de viata.

Viteii Holstein sunt alaptati doar o scurta perioada de timp si sunt vanduti cand au intre 2 si 5 zile. Taurii Holstein, ca si viteii, sunt sacrificati pentru carne si nu raman decat cei mai buni pentru reproducere. In general, vacile Holstein dau maximum de productie de lapte pana in jurul varstei de 5-6 ani. Din momentul in care acestea nu mai produc lapte, sunt trimise spre sacrificare pentru carne. O vaca Holstein traieste aproximativ 10 ani si a existat un caz cand a trait si 21 de ani.

Hranirea vacilor Holstein.

Vacile Holstein sunt crescute pentru productia de lapte si carne. Hranirea vacilor Holstein nu este costisitoare, facandu-le o rasa foarte populara. Hraneste viteii Holstein imediat dupa nastere cu 2 litri de colostrum si cu un alt litru cateva ore mai tarziu. Dupa a cincea hranire, inlocuiti colostrumul cu lapte.

Intarcarea se face la 2-5 zile dupa nastere, atunci cand vitelul Holstein incepe sa consume intre 0.7-1 kilogram de furaj pe zi. Hraneste viteii Holstein timp de 5-7 saptamani cu proteina bruta din furaje si concentrate. Asigura-i o portie de 1-1.5 kilograme de furaje pe zi pana atinge greutatea de 160 kilograme, adica in jurul varstei de 16-18 saptamani. Apoi vei incepe sa maresti portia de mancare ce va contine doar furaje pentru a pastra greutatea constanta a vacilor Holstein.

Crestere si ingrijire.

Achizitioneaza vitei Holstein cand au mai putin de o saptamana de la nastere. In prima luna de viata, viteii Holstein nu pot face fata stresului implicat de transport. Examineaza vitelul inainte de a-l cumpara pentru a te asigura ca este sanatos. Cand a ajuns acasa, hraneste-l cu electroliti pentru a-si reveni in urma transportului. Apoi, hranirea ar trebui sa se faca de 2 ori pe zi, folosind o sticla cu lapte in locul unei galeti.

Incepe un program de sanatate strict si tine viteii in grajduri separate, unde este curat si confortabil. Vacile Holstein au o rezistenta scazuta la boli si ar trebui sa primeasca o serie de vaccinuri inainte de varsta de 10 luni.

Dupa prima saptamana, incepe dieta cu furaje si dupa ce va fi complet intarcat, pune-i in permanenta la dispozitie apa proaspata si curata.

Poti trimite vacuta Holstein la pasune in jurul varstei de 7 saptamani. Asigura-te ca in zona sunt vaci mature pentru ca aceasta sa poata invata sa pasca luand exemplu de la ele. Este un proces lent prin care vacuta invata sa pasca, de aceea e bine sa-i asiguri furaje pana va manca suficienta iarba.

cireada-vaci-holstein-apa-proaspata

Sanatatea vacii Holstein.

Fii atent la orice semn de problema digestiva. Cea mai comuna problema de sanatate la vaca Holstein este acidoza digestiva. Aceasta problema este cauzata de mancatul excesiv de cereale intr-o perioada foarte scurta. Aceasta problema poate duce la deces, de aceea e important sa fie consultata de un medic daca observi ca dezvolta comportamente de hranire neregulate.

Reproducerea la vacile Holstein.

Vacile Holstein tinere sunt date catre monta cand ajung la cel putin 360 de kilograme, adica in jurul varstei de 13 luni. Inseminarea poate fi facuta natural sau artificial. Perioada de gestatie dureaza 9 luni de zile. Cu toate ca o vaca si un taur sunt pregatiti pentru reproducere la varsta de 13 luni, acestia vor continua sa se dezvolte fizic si dupa prima monta.

Rasa Holstein, regina vacilor de lapte. Care sunt regulile de aur pentru a obține producții record de lapte

Vacile Holstein dau cea mai mare producție de lapte în România iar crescătorii care vor să înființeze ferme trec această rasă în capul listei. Pentru a atinge însă performanțe, Holstein trebuie să fie foarte bine îngrijită iar hrana și condițiile în care este ținută sunt factori esențiali pentru ca vaca să dea un lapte de calitate și în cantități mari. Dar, poate cea mai importantă dintre toate este genetica, cea care este „responsabilă” de fapt cu performanțele pe care le atinge rasa.
Un pasionat crescător de Holstein este Gavrilă Tuchiluș din Galați, deținător al fermei Agrimat Matca. Acesta deține momentan 1.200 de vaci din rasa Holstein, în jurul căreia a creat o întreagă bază genetică.

gavrila-tuchilus

Embrioni aduși din America

Gavrilă Tuchiluș a cumpărat primii 30 de embrioni în 2007 din America, pe care i-a multiplicat în propria fermă iar acum vinde la rândul său fermierilor mai departe embrioni.

”În 2007 au fost câteva ferme care au făcut transfer de embrioni, 120 din care 30 au ajuns la noi în fermă. Noi am cumpărat atunci cu 1.200 de dolari un embrion, am obținut produși care au scos embrioni și i-am modificat pentru ferma noastră. Am ajuns să vindem cu 300 de euro bucata, deci o diferență foarte mare dacă acești embrioni ar putea fi vânduți și în România printr-un program de ameliorare. În plus, folosim material sexat ca să avem mai multe junici în fermă și efectivele pot crește în mod mai accelerat. Eu am mai spus-o și aș vrea să înțeleagă toți fermierii, că performanța vine prin transferul de embrioni și nu prin selecții repetate„, ne-a explicat fermierul.

Lipsa unui program de ameliorare funcțional pentru rasa de bovive Holstein este marele of al fermierului care spune că tot materialul seminal din România este importat.

”Pentru că noi suntem singura țară din sud-estul Europei care nu are un taur astăzi deși în țară există un program de ameliorare în cadrul rasei Holstein cu două cărți de rasă și două asociații unde s-au cheltuit milioane de lei fără niciun efect. Și atunci trebuie să se autosesizeze ministrul agriculturii și premierul pentru că se dau bani și fermierilor care au trei vaci ca să cumpere genetică de acolo, lucru care nu se întâmplă”, ne-a mai explicat cu amărăciune fermierul.

rasa de vaci holstein

Fermele cu genetică performantă ar fi soluția

Singurul lucru care rămâne de făcut este să se identifice ferme cu genetică performantă și să se facă un program de ameliorare național pe care fermierii să respecte, mai este de părere Gavrilă Tuchiluș. „Așa cum se face în lumea civilizată trebuie să procedăm și noi. În Statele Unite sunt ferme donatoare de embrioni și avem ferme și la noi care pot dona printr-un program național subvenționat de stat. Trebuie o echipă de specialiști foarte buni și acolo să dirijeze banii nu în controlul producței de lapte care are efect zero. Vreau să văd eu cine poate ieși public să spună că a primit bani de doi ani de zile și a obținut tăurașul X cu o valoare genetică extraordinară. Nu există așa ceva în momentul de față în România”, mai explică fermierul.
Producția de lapte, influențată de o serie de factori

Producția nu este influențată doar de genetică iar asta înseamnă că într-o fermă trebuie să existe specialiști foarte buni și mai ales un management al furajării care să fie excelent. ”Noi obținem un lapte de calitate foarte bună adică raportul dintre proteină și grăsime trebuie să fie unul foarte bun. Momentan avem un lapte cu un conținut de grăsime peste 3, 8 și proteină de 3, 3. Un raport nu bun, ci foarte bun iar procesatorii se bat pe laptele nostru. Cel mai important este că vacile de la Agrimat Matca sunt fabicate în România și nu importate. Noi am lucrat enorm pe genetică”, completează Gavrilă Tuchiluș.

El spune că în creșterea vacilor Holstein există patru reguli de aur. Și anume să ai genetică, adăposturi, furajare de bună calitate și specialiști foarte buni. ”Adică sunt mulți parametri care se urmăresc la obținerea producției de lapte iar cu cât aceasta crește cu atât trebuie îngrijită și vaca. Noi avem un exemplar în fermă care va atinge anul viitor 100.000 de litri de lapte. Cred că va fi primul exemplar românesc care atinge această performanță. Eu dacă aș vinde acum o junică gestantă, cu mai puțin de 2500 de euro nu ar pleca din fermă. Și nu vând decât la oameni profesioniști”, a mai specificat fermierul.

concurs cu vaci holstein

Despre rasa Holstein

Începând de la jumătatea secolului XIX, rasa de vaci Holstein a început să fie răspândită pe tot globul, iar acest lucru se datorează mai ales produselor lactate din Olanda și Germania. Astăzi, statisticile indică faptul că ar fi aproximativ 10 milioane de animale și cca. 250.000 de crescătorii în lume. Astfel, Holstein devine cea mai cunoscută și reprezentativă rasă care produce cantități mari de lapte de bună calitate.
Particularitățile rasei de vaci de lapte Holstein:
greutate: aprox. 600 – 750 kg;
– înălțime: aprox. 1,45 m (cu tendințe de ușoară creștere);
– producție anuală de lapte: aprox. 8.000 kg/an (10.000 – 13.000 kg la animalele de „elită”);
– cantitatea de grăsime în lapte: în medie 4,2% / litru de lapte;
– proteine în lapte: 3,4% / litru de lapte.

Vacile din rasa Holstein

holsteinCele mai importante pentru productia de lapte sunt reprezentantele raselor Holstein – Friesian, Ayrshire, Brown – Swiss, Guernsey si Jersey, stramosii acestor bovine provenind de pe continentul european.Cea mai mare bovina este cea din rasa Holstein, o vaca ajunsa la maturitate cantarind cel putin 675 kg. Rasele se diferentiaza cel mai mult prin culoare, vacile Holstein fiind albe cu pete mari negre. Exista insa si surorile acestora albe cu pete de culoarea rosu inchis. De asemenea si cantitatea anuala a laptelui data de fiecare animal in parte reprezinta o alta deosebire dintre rasele enumerate mai sus. Astfel, bovinele Holstein – Friesian produce in medie  7.890 kg anual, acestea fiind urmate de Swiss-Brown, Ayrshire, Guernsey si de Jersey. Cu toate acestea cea mai mare concentratie de grasime se gaseste in laptele bovinlor Jersey (peste 10%), in timp ce in laptele vacilor Holstein concentratia este de 3,6%.

Raspandire
Incepand de la jumatatea secolului 19 rasa de vaci Holstein a inceput sa fie raspandita pe tot globul, iar acest lucru se datoreaza mai ales produselor lactate din Olanda si Germania. Astazi se afla aproximativ 10 milioane de animale in cca. 250.000 de crescatorii din lume. Astfel Holstein devine cea mai cunoscuta si reprezentativa rasa care produce cantitati uriase de lapte de buna calitate.

Hrana si ingrijirea corespunzatoare a vacilor sunt factori esentiali pentru ca acestea sa dea un lapte de calitate si in cantitati mari.

Particularitati
– greutate: aprox. 600 – 750 kg
– inaltime: aprox. 1,45 m (cu tendinte de usoara crestere)
– productie anuala de lapte: aprox. 8.000 kg/an (10.000 – 13.000 kg la animalele de „elita”)
– cantitatea de grasime in lapte: in medie 4,2% / l de lapte
– proteine in lapte: 3,4% / l de lapte

HOLSTEIN-FRIESIAN

Holstein Friesian este atât în negru / alb cat si rosu / alb. Este o rasa de lapte distinctă, cu un randament mare de lapte si  aproape fara muschi. Originea acestei bovine se află în Țările de Jos.

Holstein Rood

Vaca Holstein Friesian produce bine in orice climat. Vitele se caracterizează prin durabilitate, productivitate ridicată, procent mare de proteine si grasimi in lapte  de unde rezulta un raport de cost-eficienta și  profitabilitate foarte bun în fermele din întreaga lume.
Rasa olandeza Holstein Friesian este produsul unui program de înaltă calitate de reproducție. Scopul este de a reproducere vaci sănătoase, cu o productivitate ridicată și calitate excelentă a produselor lactate.
Va putem oferi juninci, vaci sau tauri de reproductie.

Specificații juninci

Performanță lactație, bazat pe 305 de zile, cu un conținut de grăsime 4,2% și protein 3,2%

  • Prima lactație – nu mai puțin de 7.000 kg de lapte
  • A doua lactație – nu mai puțin de 8.000 kg de lapte
  • A treia lactatie – nu mai puțin de 9.000 kg de lapte.

Varsta: 18-30 luni la livrare.

Greutate: 450-550 kg, în funcție de vârsta și etapa sarcinii, la momentul livrarii.

Sarcina: 3-6 luni, confirmată de rezultatele inspecției medicului veterinar.Toate animalele sunt înregistrate în cartea de origine oficială, însoțite de un pedigree, care prezinta ultimele 3 generații.

Avem experienta in exportul olandez Holstein Friesian în Africa și Orientul Mijlociu. Noi putem exporta în Algeria, Egipt, Etiopia, Kuweit, Liban, Maroc, Tunisia și multe alte tari.

Ioan Chiriac aduce “sistemul american” în propria fermă

Diploma in managamentul avansat al fermelor de lapte

Ioan Chiriac, proprietarul unei ferme cu 600 de vaci Holstein din Radomirești, județul Bacău, a stat 10 zile în centrul internațional de training al companiei World Wide Sires din statul Washington să învețe cum cresc americanii vaca de lapte. Cursul i-a schimbat complet viziunea. Acum aplică “metoda americană” pe un prim lot de viței.

Ioan Chiriac a plecat în America alături de un grup condus de János Sultész, directorul SC Schöntal Schul Impex. Din grup au mai făcut parte doi medici veterinari din ferma lui Nicușor Șerban și Daniel Băluță, șef de fermă la Fenov Craiova.

Practica, pe primul loc

În centrul de training au fost cazați ca într-un campus american. Aveau propria bucătărie, mașină de spălat… “Ne-am autogospodărit, dar am ieșit și în oraș la masă. Ne-am dus să învățăm”, își amintește Ioan Chiriac.

Programul era același, în fiecare zi. Dis de dimineață, la ora 5, un microbuz venea să-i ducă în prima fermă, cu 7.300 de vaci la muls. În program sunt 5 ferme mari, de la 3.000 de vaci până la cea mai mare, care are 30.000 de vaci la muls.

În fermă stăteau până la 11, cu un medic veterinar american. Învățau lucruri practice. După o pauză de circa două ore, treceau în sala de curs, la teorie. La noi, “studentul care termină facultatea a văzut vaca doar în carte”. De la ora 13 până la 17, li se explica, cu argumente, tehnologia pe care o văzuseră în fermă.

Ioan Chiriac este de profesie inginer mecanic. Dar de când a cumpărat ferma de vaci din Radomirești, învață zootehnie pentru că a constatat că mulți dintre “specialiști” nu prea știu de fapt ce fac. “Au impresia că le știu pe toate și blochează ideile noi”, punctează el. În America a plecat cu un scop precis: să înțeleagă tehnologia de creștere a vițeilor. Din cele 10 zile de curs, o zi și jumătate a fost alocată acestei teme. În celelalte a învățat despre reproducție, nutriție, managementul fermei, tratamente și multe alte aspecte ale unei ferme pe sistem american.

Metoda americană” de creștere a vițeilor

În fermele americane vițeii sunt crescuți cu lapte natural și colostru. Nu se folosește până la 30 de zile lapte praf… ca în multe ferme românești.

“Ei urmăresc un principiu foarte sănătos, acela de a hrăni vițelul cât mai natural. O să spuneți că este un paradox. Cum de ferme de 20-30.000 de capete de bovine la muls (sau de „numai” 7.300, cum e cea în care am făcut noi practică) promovează o hrănire cât mai aproape de natură? Da, este adevărat. La noi, în ultimii ani, creșterea vițelului a fost influențată de producătorii de lapte praf.

Americanii au constatat, prin studii, că cel mai bun lapte praf nu are mai mult de 80% din proprietățile nutritive ale unui lapte natural”, explică Chiriac.

Procedura americanilor e următoarea: vițelului i se administrează, cu o sondă specială, 2 litri de colostru, la o jumătate de oră de la fătare. Apoi, după 6-8 ore, îi dau alți 2 litri de colostru. “Americanii spun că, dacă îi dai vițelului cantitatea asta de colostru, aproape că nu mai ai nevoie de vaccinuri. Practic îl imunizezi.”

Apoi, timp de 5 zile, vițelul  este hrănit cu câte 6 și pe urmă 8 litri de lapte pe zi. Abia din a 5-a zi i se dă și un concentrat cu minimun 22% proteină. La 60 de zile, vițelul își dublează greutatea și este înțărcat. S-a verificat, s-a măsurat și este adevărat. Ceea ce înseamnă că, la 12-13 luni, vițelele se dau la montă. Cu două-trei luni mai repede decât cele crescute după metoda pe care o folosea chiar Ioan Chiriac în fermă. De altfel, venit din America, nu i-a convins ușor pe specialiștii din ferma lui să schimbe sistemul.

“Teoriile despre creșterea vițelului din majoritatea fermelor românești sunt foarte diferite de cea americană”, explică Chiriac. Vițelului i se dă puțin colostru, atât cât poate să mănânce singur. Și este alimentat cu câte 4 litri de lapte pe zi, jumătate din cantitatea recomandată de americani. În plus, se folosește mai mult lapte praf, nu natural. Și concentrate cu proteină de 18%, nu de cel puțin 22%.

Diferențele între cele două sisteme se reduc la un calcul simplu: rentabilitatea. Americanii dublează greutatea unui vițel în două luni, nu în trei ca la noi”, spune Chiriac. Iar asta le oferă mai multe avantaje.

“S-a demonstrat prin cercetări științifice că astfel de vițele, care au o creștere rapidă și sunt date la montă la 12-13 luni, dau mai mult cu 1.000 de litri pe lactație și au o longevitate crescută cu 12%. Sunt cifre cheie, indicatori de performanță la care americanii apelează des. Ca să nu luăm în calcul ce înseamnă să fete cu 4 până la 6 luni mai devreme. Câștigi timp și bani”, spune Chiriac.

Ioan Chiriac are deja un prim lot de viței pe care îi crește după “metoda americană”.

“Am deja o grupă de 3 săptămâni și se cunoaște diferența. Peste 2 săptămâni o înțarc. Nu s-a întâmplat nimic. Totul merge bine. Deși când am venit  în fermă cu aceste idei, toți erau împotriva mea. Împotrivă au fost de fiecare dată când am adus idei noi”, spune fermierul.

168 fatari pe zi, Holstein & Jersey
Acum lucrează la proceduri.  Proceduri standardizate de lucru pentru fiecare etapă din managementul fermei, după grupuri de vârstă, de producție și sectoare, până la cel mai mic detaliu, chiar la sala de muls, ca de exemplu igiena mameloanelor înainte și după muls. Celulele somatice (NCS) peste 200.000 germeni indică infecții, mamite subclinice care reduc zilnic  productivitatea în fermă cu 10-12% din producție. Vrea ca angajații să aibă la îndemână pași simpli, ușor de urmat pentru creșterea vițeilor. Ca la americani.

Ioan Chiriac consideră că experiența de învățare din America “a meritat cu prisosință”. Spune că ceea ce a învățat timp de 10 zile de la americani se va vedea în profitul fermei. “Sistemul american” l-a convins.

“În SUA au proceduri de lucru foarte clare. Au experiența a câtorva mii de animale, în sistem industrializat. Totul este ca la o uzină. Iar producțiile și performanțele din ferme dovedesc că merită eforturile financiare depuse: producțiile de lapte pe timp de iarnă sunt de 33 de litri iar vara de 36 litri. Și performanțele în reproducție sunt deosebite: la vârsta de 14 luni, 90% din vițele sunt deja verificate și confirmate gestante. Totul, pentru a face un circuit complet în fermă, cu un tineret de înlocuire performant, care să permită o rată de reformă de 30%, chiar de 40% în unele ferme. Dar să nu uităm vârsta la prima fătare: 23 de luni, la mii de animale. Se lucrează cu mână de lucru necalificată, nu sunt foarte specializați. Dar nu angajează un om fără să facă training cu el. Fără să-i explice procedurile.”

Dacă Ioan Chiriac a fost interesat în primul rând de creșterea vițeilor, cei doi medici veterinari din ferma lui Nicușor Șerban care au participat la acest curs s-au axat mai mult pe problemele de reproducție și managementul fermei.

Este al treilea an în care cineva din ferma Agroserv Măriuța participă la cursurile din America. Nicușor Șerban  a fost acolo de două ori. El implementeaza demult “metodele americane” în fermă, cu rezultate. Sistemul american l-a convins, așa că a trimis deja la cursurile din SUA și trei specialiști din fermă.

In Ardeal – o vacă a dat 103 litri lapte într-o singură zi

 

Practic, vacile nu locuiesc într-un grajd propriu-zis, ci sub un acoperiş uriaş, fără pereţi laterali, asemănător ca formă cu un cort pentru nunţi. În felul acesta, vacile sunt ferite de intemperii şi soarele prea puternic, însă nu sunt menajate de vânt şi temperaturile extreme.

Şeful fermei, medicul veterinar Iancu Costel, ne explică avantajele acestui sistem de creştere : „E un concept de bunăstare a animalelor. Când vaca e legată, acolo se culcă, acolo se ridică, acolo îşi face nevoile şi nici urmă de plimbare. Problema neîngrădirii libertăţii de mişcare e valabilă la fel ca şi la om, O vacă trebuie să se plimbe, să-şi dezmorţească picioarele şi să-şi aerisească creierul. În felul ăsta e mai sănătoasă. În plus, faptul că nu ţinem vacile închise între patru pereţi, e mai apropiat de felul în care creşteau odinioară în mediul lor natural. Se pare că bovinele n-au nici o problemă cu frigul şi se simt mult mai bine iarna, decât dacă ar sta în grajd”, explică şeful de fermă.

Vara, când temperatura aerului depăşeşte 25 de grade Celsius, 15 ventilatoare se declanşează automat, generând în padoc o briză cu efect răcoritor. Însă răsfăţul suprem pentru bovine îl reprezintă nişte instalaţii cu perii, care funcţionează după principiul dispozitivelor cu care se lustruiesc pantofii. „Vacile se scarpină singure, fiindcă în padoc avem perii pentru scărpinat automate. Când vaca se apropie de perii, acestea încep să se învârtă şi o scarpină pe cap, pe gât, pe spate sau pe burtă., descrie modul de funcţionare a gadgetului bovin veterinarul Costel Iancu.
Vacile de la Doştat preferă muzica liniştită

Sala de muls a fermei din Doştat, în care 24 de vaci sunt conectate simultan prin furtunuri şi cabluri la un pupitru de comandă din inox, plin de display-uri, seamănă mai degrabă cu scena fuziunii om-maşină din Matrix. Fiecare vacă poartă la gât un dispozitiv GPS, care în momentul în care ugerul e conectat la aparatul de muls, transmite prin unde radio unei antene, „seria şi numărul din paşaport” ale vacii respective. În felul acesta fermierul ştie la zecimală cât lapte dă fiecare vacă de la prima ei mulsoare, până în ultima zi de dinainte de abatorizare. GPS-ul transmite computerului inclusiv informaţii legate de distanţa străbătută de vacă prin padoc, în intervalul dintre două mulsori. În funcţie de distanţa parcursă, medicul veterinar poate trage concluzia că bovina „a intrat în călduri” şi e timpul să fie inseminată artificial. În ferma de la Doştat doar calculatorul şi softul de management al datelor despre fiecare vacă în parte costă în jur de 30.000 euro.

Pentru maximizarea producţiei de lapte, vacilor li se administrează în timpul mulsorii câte o doză obligatorie de muzică, prin intermediul unui sistem de sonorizare profesional. DJ este medicul veterinar al fermei, care e foarte riguros în selecţia melodiilor: „În timpul mulsului vaca nu trebuie să audă zgomote în jur, ca să nu fie stresată. Ăsta e cel mai important lucru, ca să elibereze occitocina şi să dea drumul la tot laptele din uger. E demonstrat de ani de zile, nu e moft, că muzica le face bine vacilor, dacă o ascultă în timpul mulsului. Însă nu au voie să asculte orice stil. Rock-ul e interzis. Le punem o muzică simfonică, le place un Beethoven, un Bach, genul ăsta de muzică ambientală.”.

Super-vacile României

Într-un recensământ făcut la cele mai mari şi moderne ferme din România, ferma Bioterra din Doştat deţine vaca ce a dat cea mai mare producţie de lapte din ţară. Este vorba de o bovină Holstein care în urmă cu 3 ani a produs 103 litri de lapte într-o singură zi. Vaca respectivă a stabilit recordul de 22.300 litri/lactaţie (n.r. un interval de 305 zile). Doctorul veterinar Costel Iancu îşi aminteşte: „Era un exemplar cu o genetică excepţională. Din păcate n-a avut această producţie decât un ciclu de lactaţie. Vaca aceasta acumulase deja prea multe zile de lactaţie şi începuse să-i scadă productivitatea. Se ştie că e nevoie să rămână gestantă din nou ca să-i crească din nou producţia de lapte, însă n-a reuşit să rămână gestantă, lucru care era de aşteptat. Se ştie că vacile cu hiper-productivitate fată mai greu. N-am mai putut face nimic şi a trebuit s-o dăm la abator”.

Acel record nu a mai fost atins, însă în 2011, o altă bovină de la Doştat, „Ramona”, a înregistrat un vârf de producţie de 74,4 litri de lapte într-o singură zi, care o plasează prima în topul productivităţii din România, înaintea vacii „nr. 28710” aparţinând lui Viorel Ninulescu din Robăneştii de Sus (jud Dolj), care a dat cu 400 ml de lapte mai puţin.

Pentru a putea da o asemenea producţie de lapte, Ramona, aflată la a 4-a lactaţie, bea zilnic 120 de litri de apă şi mănâncă 40 de kilograme de furaj complex, ce conţine 2600 grame de proteine. Fiindcă este extrem de productivă, vaca e folosită pentru ameliorarea populaţiei de bovine din ferma de la Doştat: „Recoltăm de la ea embrioni şi după aceea-i implantăm pe alte vaci ca să obţinem aceeaşi produşi”, subliniază şeful fermei.

Laptele cu cea mai mare valoare adăugată produs în România

Farmacistul Mihai Miron, fondatorul Europharm, s-a apucat de agricultură pentru a-şi satisface o plăcere personală: „Motivaţia stă în legăturile cu copilăria, care a fost petrecută în miraculoasa lume a staului în care vacile de lapte îşi aveau locul lor bine stabilit, dar a fost şi o continuare a tradiţiei de familie care a avut preocupări în domeniu pe parcursul întregii vieţi şi la care nu a renunţat nici măcar în prezent”, spune Miron.

În zece ani, omul de afaceri a reuşit să creeze una din cele mai eficiente reţete de a face agricultură în sistem integrat. Vacile sale sunt hrănite aproape exclusiv cu produsele recoltate de pe cele 1100 de hectare de teren ale fermei, gunoiul de grajd fermentat înlocuieşte în bună măsură îngrăşămintele chimice şi carnea vacilor abatorizate este transformată în mezeluri bio care se vând în reţeaua proprie de angajaţi. Cel mai important e că 20-30% din producţia de lapte e procesată în produsul lactat cu cea mai mare valoare adăugată posibilă. E vorba de „laptele praf umanizat”, folosit în hrana bebeluşilor. Acest lapte, comercializat în farmacii, este îmbogăţit cu minerale, vitamine, compuşi antivirali şi antibacterieni de tipul „imunoglobulinei” şi „lactoferinei”, cu rol în protecţia împotriva herpesului şi a infecţiilor cu E Coli, precum şi cu uleiurile esenţiale Omega 3 şi Omega 6, cu rol în stimularea sistemului imunitar al copiilor.

Afacerea de la Doştat în cifre
Investiţie: aproximativ 10 milioane euro

-fermă de vaci
-unitatea de carmangerie pentru produse bio
-unitate de producţie lapte praf umanizat „Bioef” Doştat
-lac de pescuit

Cifra de afaceri

6.372.827 lei (2007)
8.395.097 lei (2008)
7.042.012 lei (2009)

Clienţi

70% din producţie-procesată de Albalact

30% din producţie transformată în lapte praf umanizat, distribuit prin intermediul diverselor lanţuri de farmacii

Super-vacile cu producţii record sunt mai vulnerabile

„O vacă care dă producţii foarte ridicate riscă să se îmbolnăvească foarte uşor. Ori slăbeşte foarte mult pentru că nu se face un balans energetic în raport cu furajul, şi moare dintr-o dată, intrând în colaps , ori se îmbolnăveşte de mamită. Vaci de genul ăsta care dau 60-68 litri pe zi ai doar 2-3 în fermă. De preferat e să ai vaci de până-n 40-60 litri pe zi”.

Stelian Bărbălan şeful fermei localizată în Robăneştii de Sus (jud Dolj), care deţine vaca „nr. 28710”, cu o producţie record de 74 litri/zi.

In judetul Bistriţa Fermierul Onae creste unica  vacă de la care mulge 60 de litri de lapte pe zi

Gia, o vacă de 5 ani, este „vedeta” fermei crescătorului Iacob Onoaie din localitatea Jelna, aflată la 5 km de Bistriţa. Ea este o „frumoasă” din rasa Holstein Friza şi e singura bovină din Bistriţa-Năsăud care dă zilnic 60 l de lapte în condiţiile în care o vacă dintr-o gospodărie dă între 8 şi 10 l de lapte pe zi. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Jucării pentru copiii din grădiniţele judeţului Contrabandist de ţigări prins la Prundu-Bârgăului Astăzi începe marea curăţenie de primăvară în Bistriţa Iacob Onoaie din Jelna, un sat la 5 km de Bistriţa, este singurul fermier din Bistriţa-Năsăud care are o vacă ce dă 60 de litri de lapte pe zi. Pe bovină o cheamă Gia şi este o „frumoasă” de circa 850 de kg din rasa Holstein Friza, dintr-un „tată” american cu gene foarte bune şi o „mamă” olandeză. „Gia are genele celui mai cerut taur din lume. Tatăl ei, Blitz, e un taur din Statele Unite ale Americii a cărui material seminal e cel mai vândut din lume”, explică fermierul Iacob Onoaie, în vârstă de 50 de ani. Pe piaţă, Gia valorează pe puţin 2000 de euro şi dă în jur de 12.000 de litri de lapte pe an. „Nu vreau să o vând pentru că dă mult lapte. A fătat deja de 3 ori”, mai afirmă Onoaie. „Meniul”, pe care-l serveşte zilnic Gia şi datorită căruia dă atât de mult lapte, este: 20 kg de siloz (din porumb, grâu, şrot, orz şi tărâţe), 6- 7 kg de fân sau lucernă, 8 kg de concentrate. Onoaie are ferma de 18 ani, iar acum creşte 103 capete din rasa Red Holstein şi Holstein Friza. El spune că pentru montă foloseşte doar material seminal din Elveţia. „Sunt foarte mulţumit de acest material seminal. Fără el n-aş fi putut scoate o producţie atât de mare de lapte. Nu am în fermă nicio vacă care să dea sub 40 de litri de lapte pe zi”, zice fermierul. „Colegă” de grajd cu o Miss La ferma lui Iacob Onoaie trăieşte şi unul dintre cele mai frumoase exemplare bovine din ţară. „În 2009 am fost cu Roşa Expo, o vacă de 8 ani din rasa Red Holstein, la Indagra, o expoziţie internaţională de echipamente şi produse din agricultură, zootehnie şi industria alimentară, care se desfăşoară anual la Romexpo. Acolo, Roşa Expo a luat premiul I şi a fost aleasă cea mai frumoasă vacă din ţară”, povesteşte fermierul. Roşa Expo a primit, în 2009, titlul de cea mai frumoasă vacă din ţară la expoziţia INDAGRA El zice că acest exemplar dă acum câte 50 de litri de lapte pe zi deşi înainte dădea, ca şi Gia, câte 60 l de lapte. „Roşa Expo e la sfârşitul carierei”, spune zâmbind fermierul. Producţia de lapte, rodul a peste 30 de ani de muncă Fermierii din judeţ au început să-şi insemineze artificial vacile din anii 60, ca şi ceilalţi din ţară. Avantajele s-au văzut în timp: mai mulţi litri de lapte şi, implicit, mai mulţi bani. Dacă acum 30 de ani, vacile gospodarilor dădea zilnic câte 8- 10 l de lapte, iar acum dau şi 20 l  cu condiţia să fi fost inseminate artificial şi hrănite corespunzător. „În fermele specializate, producţia de lapte a crescut de de 7-8 ori. O dovedeşte exemplarul lui Iacob Onoaie care dă 60 l pe zi. Subliniez că exemplarele din rasa Holstein trebuie crescute în anumite condiţii. Nu oricine poate să obţină astfel de cantităţi de lapte şi nu oricum”, susţine Emiluţ Găină, administratorul societăţii „Biagen Select”a Federaţiei Crescătorilor de Taurine din Transilvania, totodată şi fost director la Unitatea de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnice timp de 16 ani. Recordul îl deţine un fermier american Găină spune că recordul la cea mai mare producţie de lapte din lume o deţine un fermier din SUA. Americanul avea o vacă ce dădea zilnic 100 de litri de lapte.

Bălțata cu Negru de tip moldovenesc, o rasă ignorată de fermieri/dar…

În Republica Moldova sunt omologate patru rase de vaci pentru producția de lapte. Majoritatea lor sunt de import, însă oamenii de știință au reușit să creeze și o rasă locală – Bălțata cu Negru de tip moldovenesc. Din păcate, în țara noastră există o singură fermă de prăsilă care obține lapte de la asemenea vaci. De obicei, fermierii aleg să cumpere vite în țările europene.

Oamenii de știință au început să creeze Bălțata cu Negru de tip moldovenesc încă prin 1974, dar au recunoscut-o ca rasă de sine stătătoare la sfârșitul anilor 2000. A fost obținută în baza raselor Simmental, răspândită în nordul republicii și Roșie de Stepă din regiunea de sud. Dacă se respectă tehnologia de creștere, o vacă Bălțata cu Negru de tip moldovenesc poate să dea circa 7 mii litri de lapte pe an. Din păcate, în afara instituțiilor de cercetare, câteva sute de capete de Bălțata cu Negru pot fi văzute doar la o singură fermă privată producătoare de lapte, în satul Rujnița, raionul Ocnița. Specialiștii explică situația prin faptul că cererea de vaci de rasă este mai mare decât oferta locală. „Capacitățile fermelor de prăsilă sunt reduse, iar cererea producătorilor este mare, de aceea ei preferă să importe vite de lapte de peste hotare”, explică Valentin Focșa, directorul Institutului Științifico-Practic de Biotehnologie în Zootehnie și Medicină Veterinară. Același motiv este invocat de Gheorghe Țurcanu, directorul unei ferme performante SRL „Strapit” din satul Nișcani, raionul Călărași. Întreprinderea a cumpărat șeptelul de bovine de rasă Simmental din Austria. „De unde puteam să cumpăr junci de rasă locală, dacă la noi în țară nu era marfă?”, se întreabă fermierul. „Dacă ne raportăm la cele 140 mii de capete de vite care există astăzi, atunci 25% ar trebui să fie animale de prăsilă. La noi, în schimb, ele constituie aproximativ un procent, ceea ce înseamnă că anumite rase sunt pe cale de dispariție”, susține unul din profesorii Catedrei de zootehnie din cadrul Universității Agrare. Cu toate acestea, cei care doresc să crească junci de rasă pot apela la Centrul Republican de Ameliorare și Reproducție a Animalelor, care are 840 de oficii în teritoriu. Acestea pot acorda material seminal pentru obținerea unor vaci mai productive. În baza genetică a Centrului se păstrează șapte milioane de doze de material seminal de Bălțata cu Negru de tip moldovenesc, Holstein și rase de carne. Crescătorii de animale pot miza pe subvenții din partea statului. „Dacă noi cumpărăm material seminal cu 3-10 euro, atunci vindem o doză cu 2,16 lei. Se simte diferența. Sectorul creșterii taurinelor e pe brânci, de aceea statul acordă subvenții ”, ne-au comunicat la centrul de ameliorare.

Statul acordă subvenții pentru cumpărarea bovinelor

Tendința de a cumpăra bovine de rasă de peste hotare de către producătorii de lapte este aproape generală. Fermierii optează în special pentru rasa Holstein și Semmental. Prima este și cea mai productivă, o vacă Holstein având capacitatea genetică de a da până la 10 mii litri de lapte pe an. Experții în zootehnie atenționează însă că vitele de import nu rezistă, dacă nu sunt întreținute în condițiile în care au crescut. Prețul unei vite de lapte procurate peste hotare se ridică la peste 2000 de euro (peste 37 mii de lei). Potrivit specialiștilor în zootehnie, o juncă de Bălțata cu Negru de tip moldovenesc, în a patra lună de gestație, de 450 kg, ar costa circa 30 mii de lei. Statul subvenționează cu 65 lei/kg de masă vie achiziționarea animalelor de prăsilă, ceea ce constituie 70 – 75% din prețul total. În general, circa 38% din subvențiile acordate pentru crearea fermelor revin celor de bovine. Conform prevederilor art. 2 a Bugetului de Stat pentru anul 2014 sunt prevăzute 500 milioane de lei plus 114 milioane de lei acordate de țările UE pentru dezvoltarea agriculturii. Antreprenorii pot miza pe compensarea a 60% din costul lucrărilor de utilare și renovare fermelor de zootehnie, iar investițiile în ramura de procesare a laptelui vor fi acoperite de stat în proporție de 30%.

Notă: Cele patru rase de vite cornute mari pentru producția laptelui omologate în Republica Moldova sunt Holstein, Semmental, Bălțata cu Negru de tip moldovenesc și Roșie de Stepă.

Cum arata Ferma de Holstein în Cehia

Ferma cu vaci de lapte Holstein din Uherčice, este una dintre cele mai vechi dar şi mai moderne ferme din – Republica Cehă, un etalon pentru modul în care se face agricultura în această ţară, după cum ne spun gazdele.

În fiecare an aici au loc adevărate “pelerinaje ale fermierilor” care vin în grupuri organizate să vadă, să înveţe şi să aplice apoi în propriile ferme sistemul de organizare şi management din această exploataţie.

După revoluţia din Cehia, majoritatea fermelor de stat au fost transformate în cooperative pe bază de acţionariat. Nu s-a distrus nimic (aşa cum s-a întâmplat la noi din păcate), ci s-au modernizat adăposturile şi s-au adaptat la normativele europene în vigoare.

Timp de zece ani, ferma de la Uherčice a trecut şi ea prin schimbări, mai ales la nivel managerial. În cele din urmă, acum doi ani de zile, ferma a fost vândută celui mai mare proprietar de afaceri agricole din Cehia (societatea Zemos Velké Němčice), iar lucrurile s-au schimbat radical. În bine…

Un bun management, înainte de toate

Ghidul nostru în fermele pe care le-am vizitat în Cehia a fost Ivo Paulík (foto), asociat şi director al companiei Fides Agro, medic veterinar de profesie, împreună cu Radomír Andrýs, director de dezvoltare la aceeaşi companie. Ivo ne-a explicat tot fluxul de producţie, de la genetică la întreţinere şi furajare.

Asta pentru că îşi petrece foarte mult timp în fermele partenere, împlicându-se în tot ceea ce înseamnă un bun management, de la strategie până la punerea în practică. “În această fermă vin în fiecare sâmbătă şi duminică şi de două-trei ori în timpul săptămânii.

Firma Fides Agro nu se ocupă doar cu producţia şi comercializarea de premixuri vitamino-minerale, aditivi şi înlocuitori pentru lapte. Pentru a înţelege nevoile fermierilor trebuie să le înţelegem modul de lucru şi să îl imbunătăţim. Managerii de fermă ascultă, eu le dau sfaturi, facem analize de furaj, planificarea producţiei, amestecuri şi raţii, structura efectivului din fermă, corectarea raţiilor, socotim costurile de furajare, urmărim starea de sănătate a animalelor şi, în final, facem analiza economică şi calculul rentabilităţii”, explică Ivo Paulík (foto), directorul Fides Agro.

Unul dintre avantajele fermei de Holstein pe care am vizitat-o este că nu apelează la servicii externe. Aici se face crotalierea, corecţia ongloanelor, tratamentele, însămânţările. Doi zootehnişti sunt în permanenţă în fermă şi la nevoie mai sunt trei colaboratori disponibili.

Vechile clădiri administrative ale fostei ferme de stat s-au păstrat, iar în ele funcţionează birourile, departamentul veterinar şi cel zootehnic. Se lucrează cu programe computerizate pentru evidenţa fătărilor şi mişcarea efectivului, pentru depistarea vacilor în călduri, pentru înregistrarea producţiei de lapte şi a analizelor calitative, pentru calcularea raţiilor furajere.

O deficienţă apare atunci când vine vorba de personalul angajat în fermă. Nu prea mai găseşti oameni pregătiţi sau care să vrea pur şi simplu să muncească. „În ultimii doi ani, de când s-a schimbat managementul fermei pe partea zootehnică, a fost înlocuit 90 la sută din personal. Dar nu prea găseşti oameni buni, aşa că fermierii sunt nevoiţi să lucreze cu ce au. Dacă lucrătorii muncesc opt ore, managerul lucrează 12 ore…”, spune Ivo Paulík.

Structura efectivului

Ferma deţine în exploatare 540 de vaci cu lapte, la care se adaugă tineretul şi junincile. Din cauză că numărul animalelor este în scădere şi populaţia de Holstein din fermele cehe s-a localizat, pentru evitarea consangvinizării s-au introdus în efectiv 30 de juninci Montebliard şi s-a făcut o infuzie de Red Holstein.

De asemenea, în ultima vreme s-a folosit la însămânţări şi MSC de la tauri suedezi (hibridarea se observă în exterior la diferenţa de culoare – maroniu închis), infuzie cu efect foarte bun asupra sănătăţii şi vitalităţii animalelor de reproducţie. Producţia de lapte în urma hibridărilor este la fel de bună şi chiar în condiţiile în care se pierde 5 la sută din producţia cantitativă, se câştigă în proteină.

Acum doi ani, înainte de implementarea noului management, ferma s-a confruntat cu o problemă destul de gravă, pentru că starea de sănătate a animalelor era precară, se administrau 55 de procente de siloz în raţie, substanţa uscată era de proastă calitate, semifânul de lucernă insuficient, iar personalul lăsa mult de dorit.

În prezent, pierderile sunt în medie de 3 la sută – 2% viţei fătaţi cu probleme şi malformaţii şi 1% mortalităţi – un procent considerat mic pentru o fermă de asemenea dimensiuni.

Din punct de vedere al structurării efectivului, ferma este foarte bine organizată. Deşi are o vechime de peste 30 de ani, adăposturile au fost reconstruite şi adaptate astfel încât să poată fi folosit sistemul israelian de compartimentare, pe cinci categorii fiziologice (grupuri de vaci).

• Cu trei săptămâni înaintea fătării vacile gestante sunt mutate într-un spaţiu special amenajat. După înţărcare, vor sta timp de cinci zile în alt loc din fermă (perioada de pregătire pentru lactaţie). Ivo Paulík spune că mulţi fermieri uită să verifice starea de sănătate a vacilor înţărcate, în special uterul şi numărul de celule somatice. Din raţiuni economice, fermierii cehi nu administrează antibiotice decât atunci când apar mastitele sau numărul de celule somatice este mai mare de 500 de mii.

• După cele cinci zile se verifică starea de sănătate a vacilor, se aplică tratamente dacă este cazul şi apoi sunt mutate într-un compartiment al fermei unde vor sta pe întreaga perioadă a lactaţiei şi gestaţiei, până aproape de fătare. În acest spaţiu primiparele şi multiparele stau în boxe separate, pentru a împiedica apariţia conflictelor (tinerele nu se înţeleg cu vacile mai în vârstă, explică ghidul nostru).

În acest spaţiu există şi două probleme legate de unele greşeli în proiectare: frontul de furajare nu este suficient de mare, adică nu se asigură 70 cm/vacă, mai ales când sunt multe fătări într-o lună şi locul se suprapopulează, iar cea de-a doua greşeală este amplasarea unor stâlpi chiar în faţa câtorva cuşete de odihnă, pe care vacile le evită şi asta înseamnă risipă de spaţiu.

• Viţeii stau lângă mamă şase ore, timp în care primesc colostru de două ori, câte doi litri şi jumătate, după care sunt mutaţi în boxele din exterior, separat masculii şi separat femelele. Tăuraşii primesc în raţie lapte de vacă, iar viţelele înlocuitori de lapte, pe lângă furajul starter şi apă. Laptele administrat este în permanenţă încălzit. Dovada unui bun management, inclusiv în plan psihologic, este că în acest sector lucrează numai femei, pe principiul că instinctul matern uman este benefic acestei categorii de vârstă.

Fiecare viţică are şi nume, nu doar numărul de pe crotaliu, care este şi el înregistrat.
Crotalierea se face în fermă, doar de către managerul fermei, care comunică la centrala Asociaţiei de crescători numărul de fătări şi originea produşilor şi primeşte apoi prin email paşapoartele şi numărul matricol.

În registrul fermei sunt trecute toate datele referitoare la origine. O dată pe an, inspectorii de la autoritatea sanitar-veterinară vin în control în fermă şi fac analize de ADN, pentru a se verifica veridicitatea înregistrărilor. Analizele ADN se pot solicita oricând şi la cerere, contracost, de către fermieri sau de către cumpărătorii de animale pentru reproducţie.

Tineretul mascul este ţinut în fermă timp de trei săptămâni, după care sunt livraţi unei organizaţii cehe specializate care colectează tăuraşi din ferme şi îi vinde în special în Spania şi Germania.

• În concordanţă cu normativele europene, viţelele stau în boxele individuale maxim două luni, când sunt mutate într-un alt spaţiu, acela al vacilor gestante, unde li se administrează un furaj unic şi vor rămâne aici până în luna a 7-a de gestaţie. În acest spaţiu sunt ţinute în boxe separate, maxim şapte într-o boxă, în funcţie de data naşterii. În acest sector există personal calificat, mai ales pentru controlul gestaţiei.

Şi aici, ne explică Ivo Paulík, spaţiul prevăzut este prea mic şi există riscul să apară complicaţii la fătare, în special la primipare. În mod normal trebuie să se asigure 10 metri pătraţi pentru fiecare vacă.

Popularea se face succesiv, pe grupuri. În momentul vizitei noastre ferma era compartimentată astfel: două grupuri de vaci fătate, şase grupuri de vaci aflate în vârf de lactaţie şi două grupuri aflate la sfârşit de lactaţie.

Adăposturile au fost şi ele modificate în aşa fel încât să asigure o bună aerisire şi iluminat corespunzător. Acoperişurile sunt bine izolate, au fost îndepărtate uşile şi pereţii din beton şi s-a trecut pe sistemul american, cu prelate laterale mobile.

Furajarea

Furajul de bază este compus din siloz de porumb, semifân de lucernă de foarte bună calitate şi furaj mineral, cu menţiunea că structura raţiei diferă în funcţie de starea fiziologică a efectivului (lactaţie, gestaţie, tineret mascul, tineret femel).

Dacă vrei să controlezi condiţia corporală, trebuie evitate extremele. Adică vacile nu trebuie să fie flămânde dar nici suprafurajate. Când am vizitat ferma de la Uherčice era chiar ora de masă. Furajarea se face cu remorca tehnologică – nelipsită din fermele de vaci cu lapte din Cehia.

Spaţiile de depozitare a furajelor, silozurile, amestecătoarele sunt toate în incinta fermei, ceea ce constituie o economie de timp şi bani semnificativă. Aici se merge pe două tipuri de însilozare: cel clasic, acoperit şi cel de tip „cârnat”, în folie rezistentă al umezeală şi temperaturi extreme. La mijlocul lunii septembrie bateriile de siloz erau aproape goale.

De ce? „Asta înseamnă că silozul e de foarte bună calitate şi vacile au mâncat de anul trecut cu 20 la sută mai mult”, ne explică Ivo Paulík. Directorul Fides Agro ne-a explicat că, din păcate, apare şi viceversa. Adică silozul de foarte slabă calitate. Care există în fermă de acum trei ani, dovada unui management anterior deficient.

“Dacă hrăneşti vacile un an de zile cu aşa ceva, le-ai terminat. Scade producţia de lapte, se înrăutăţeşte starea generală de sănătate, scade imunitatea şi creşte mortalitatea la tineret. După o asemenea greşeală sunt necesari doi-trei ani pentru a corecta situaţia, cu costuri enorme”, avertizează Ivo Paulík.

Tocmai de aceea, acest siloz e interzis a fi folosit în hrana vacilor de la Uherčice. Destinaţia lui este o fabrică de biocombustibil din apropiere.

În hrana viţeilor nu se folosesc paie, numai furaj starter, apă şi lapte (pentru masculi) sau înlocuitor de lapte (pentru femele), administrat de două ori pe zi.

În faza de pregătire pentru fătare se introduc în raţie fânurile, silozul, premixurile minerale. După fătare, în perioada de start de lactaţie furajarea are în vedere evitarea cetozei. La sfârşitul lactaţiei se intră pe proteine într-un procent mai mare şi doze mai mari de premixuri pentru creşterea rezervelor corporale.

Deşi perioada de vârf de lactaţie este cea mai costisitoare din punct de vedere al furajării, nu se face rabat de la cantitatea şi calitatea raţiei zilnice administrate: 22-24 kg de siloz de porumb, 12 kg semifân de lucernă, 1 kg de fân, 6 kg de borhot de bere, 8,5 kg de concentrate, şi 100 de grame pe zi pe cap de vacă de Optilac – supliment furajer compus din uree tehnică, pulpă de optigen si zaharuri.

Din grajduri nu lipsesc blocurile de sare şi de minerale, care stimulează creşterea apetitului şi a consumului de apă. Sarea este amplasată chiar lângă jgheaburile de adăpare. Vacile beau în mod normal 130-180 litri de apă, mai ales în condiţii de stres caloric, ceea ce înseamnă că trebuie să se asigure un debit de 80 de litri de apă pe minut şi un front de adăpare de 8 cm pe cap de vacă.

Fermele din Cehia au probleme cu coccidioza, pentru că legea europeană interzice folosirea coccidiostaticelor în furaje, dar nici nu oferă alternative. Se foloseşte o schemă de tratament cu medicamente de uz veterinar, însă puţin eficientă şi foarte costisitoare.

De exemplu, dacă s-ar folosi Monensinul, costul ar fi de 0,8 lei la 100 de kg de furaj combinat starter, în timp ce o singură doză din medicamentele speciale recomandate de UE costă 20 de lei pe zi pe cap de vacă şi trebuie repetat de şase ori!

Producţia de lapte

Directorul Fides Agro mărturiseşte că producţia de lapte nu este momentan atât de bună pe cât şi-ar dori managerii fermei. De la 540 de vaci în lactaţie se obţin 12400 litri lapte/zi. Este vorba de laptele livrat, adică ceea ce se vinde şi care contează în economia fermei.

Deşi implică cheltuieli mai mari cu igienizarea ugerului şi a sălii, mulsul se face de trei ori pe zi, dimineaţa, la prânz şi seara. Acest sistem este şi o metodă bună pentru păstrarea calităţii laptelui (în prezent sunt 300 de mii de celule somatice).

Este foarte important ca sala de aşteptare să fie bine ventilată.
Preţul unei juninci pentru livrarea în România este de 1300 de euro, cu analizele făcute de fermierii cehi şi cu menţiunea că acest preţ este pentru junincile provenite din ferme foarte bune. Ferma de Holstein pe care am vizitat-o nu vinde juninci, întrucât se află într-un proces de revigorare a efectivului şi tineretul femel se păstrează pentru popularea fermei.

Compania Fides Agro se ocupă şi de acest domeniu, selectând cele mai bune ferme care livrează animale de reproducţie în vederea comercializării de juninci.

RASA HOLSTEIN ÎN FERMELE DIN CEHIA

• total efectiv vaci Holstein: 212000 capete, reprezentând 56,9% din efectivul total, cu tendinţă de creştere a numărului de capete în fiecare an
• producţia de lapte la rasa Holstein a crescut în 2009 cu 120 litri/vacă
• producţia medie la 72% Holstein: 8689 l lapte/vacă
• producţia medie la 100% Holstein: 9000 l lapte/vacă, cu o medie de 3,7% grăsime şi 3,25% proteină

INDUSTRIA LAPTELUI ÎN CEHIA

• în 2003 producţia de lapte din Cehia a adus un venit de 3 miliarde de coroane (peste 120 milioane euro), iar în 2009 a fost de 12,45 miliarde coroane (peste 500 milioane euro).

• cota alocată Cehiei este de 2,72 milioane tone lapte, repartizată la 2050 deţinători de cotă

• structura fermelor de taurine:
– mărimea medie a fermelor este de 105 capete
– în Cehia sunt 2500 de cooperative (fermieri asociaţi), care sunt structuri majoritare
– fermierii individuali deţin doar 5 la sută din efectivul total de vaci cu lapte (aprox. 17 mii capete)

Viaţa la ţară: cum se fac afacerile cu lapte într-o fermă de familie care are grijă de 200 de vaci

Viaţa la ţară: cum se fac afacerile cu lapte într-o fermă de familie care are grijă de 200 de vaci Aici suntem la fermă, nu suntem nici la Inter şi nici la Orizont”, îşi întâmpină vizitatorii Vilmos Kusztora, un sătean de 56 de ani din Telechia, comuna Brateş, judeţul Covasna, care este de zece ani în afacerile cu lapte. Alături de el mai sunt soţia, unul dintre cei doi copii, cinci angajaţi şi 200 de vaci bălţate şi Holstein.

„Prima dată am început cu activitatea de prelucrare a lemnului în 1991. Am ajuns să fim al treilea exportator de cherestea din rândul IMM-urilor. În 2000 din banii pe care i-am făcut am decis să cumpărăm CAP-ul din sat. La momentul respectiv am luat 30 de viţele şi 10 vaci. Sunt de la ţară. Ce altceva să fac? În plus mie mi-a plăcut vaca. Eu sunt şi îngrijitor, şi şofer, şi manager, şi pastor şi purtător de cuvânt din când în când. În rest nu prea mă lasă soţia să vorbesc”, descrie Kusztora modul în care a început să pună primele cărămizi la afacerea cu lapte de vacă.
Ferma lui Kusztora, care se numeşte Cerbul, proprietarul fiind şi vânător, se întinde acum pe 4 hectare. Imediat cum intri, pe partea stângă sunt aşezaţi baloţii de furaj, în faţă se vede clădirea „administrativă” sau biroul lui Kusztora, iar un pic mai departe în stânga sunt vizibile grajdurile, sala de muls şi locul unde este ţinut tancul de răcire a laptelui.

650.000 de euro pentru lapte
În total, de când a început această afacere Kusztora zice că a investit 650.000 de euro şi că ar mai avea nevoie cam de un milion de euro ca să se apuce de modernizarea a încă două grajduri.
În afară de banii pe care i-a împrumutat sau pe care i-a scos din afacerea cu cherestea, Kusztora a mai avut un ajutor din partea francezilor de la Danone, care printr-un program de sprijinire a fermierilor locali îşi asigură o parte importantă din materia primă necesară fabricii de produse lactate din Capitală. Compania de lactate, devenită între timp cel mai mare jucător din industria autohtonă a laptelui, a început din 2005 un program de susţinere a dezvoltării fermelor de lapte. Concret, Danone acordă anumite credite fără dobândă către ferme. Acestea trebuie să respecte o serie de condiţii, ulterior plata urmând să fie făcută în lapte.
„În 2004 am început discuţiile cu Danone, iar acum am ajuns la 200 de animale din care 130 sunt vaci cu lapte. Sutem în total 8 angajaţi din care trei suntem din familie. De 16 ani suntem aceiaşi oameni”, mărturiseşte Kusztora.
Frica de birocraţie şi de şpagă
Îniante de a semna parteneriatul cu gigantul internaţional de lactate, Kusztora spune că a încercat să atragă şi fonduri SAPARD, dar că nu a avut noroc.
„Am încercat să atragem şi fonduri SAPARD dar am fost traşi pe sfoară. Cam 10.000 de euro a fost paguba. Noi am primit de la Danone un credit fără dobândă pe care îl plătim în laptele pe care i-l dăm”, spune Kusztora. Aşa că din cei 650.000 de euro, cam 75.000 de euro au venit de la francezi în 2005, bani care au fost folosiţi pentru echipamente, o altă tranşă de 20.000 de euro fiind acordată anul acesta pentru achiziţia de vite.
„După experienţa cu SAPARD, mi-a fost frică să mai încerc să mai iau fonduri. Mi-e frică de birocraţie şi de şpagă. Ne-am scârbit de programe. Noi plătim bani către UE, dar nu luăm bani din fonduri. Consultanţa în ceea ce priveşte accesarea acestor fonduri este zero”.

Ferma genomică: vaca Holstein perfectă se construieşte si in Romania

Ferma genomică: vaca Holstein perfectă se construieşte deja

Dean Gilge este un specialist american în genetică bovină. Lucrează cu cele mai mari ferme din SUA, cu efective începând de la 500 de vaci la muls la 50.000 de vaci. Ieri a vizitat ferma Agroind Doaga din Vrancea, a lui Petrică Azoiţei. Ne-a povestit cum arătă vaca Holstein ideală din punct de vedere comercial, cea la care lucrează cercetătorii specializaţi în genomică în SUA.

„Am un femier care tot timpul mă provoca când venea vorba de tauri. I-am spus să-mi arate cea mai bătrână vacă din grajd. Nu ştia din minte care este. S-a uitat în hârtii şi a identificat-o. Am mers în grajd împreună şi ne-am uitat la ea. Era o vacă de dimensiuni medii, foarte lungă, cu o capacitate productivă foarte bună, cu un uger frumos, care a fătat în fiecare an, nu avea mamite. Mi-a spus că nu-i vine să creadă că are un astfel de exemplar. Aceasta este vaca pe care vrem să o obţinem”.

Dean lucrează pentru grupul Genex, care face parte dintr-o cooperativă a fermierilor americani, axată pe cercetare. El a venit în România alături de alţi colegi.

„Din punct de vedere comercial nu ai nevoie de vaci înalte şi fragile. Selecţia ar trebui direcţionată către vaci de mărimi moderate, mai puternice, mai robuste” a punctat simplu Alfred Kuck, unul dintre americanii de la Genex.

Americanii au constatat că, până acum, au obţinut animale care dau mult lapte, cu un conţinut bun de proteină, dar că au neglijat alte aspecte. Scorul celulelor somatice s-a înrăutăţit, viaţa productivă nu a progresat, nici rata de concepţie a fiicelor. Cercetătorii lor au creat un set de calităţi pe care trebuie să le aibă noua vacă, numit generic ICC Index( Ideal Commercial Cow).

Acum se concentrează pe obţinerea de animale cu o viaţă productivă mai lungă, mai sănătoase. Deşi nu pare evident, aceste aspecte aduc un profit mare în buzunarul unui fermier.

Acum şase ani în SUA s-a trecut la selecţia genomică a vacilor de lapte Holstein şi a taurilor. Animalele sunt alese pe baza genelor moştenite de la părinţi şi de la bunici. Analiza se face în laborator. Deja, în SUA, 1 milion de animale au fost genotipizate.

Americanii de la Genex au prezentări şi în judeţul Iaşi la Panifcom, ferma lui Liviu Bălănici şi la Ecoferm din Prahova.

Vacile olandeze ne dau lecţii, dar boii noştri le împung

tuchilusÎn timp ce ferma familiei Knoef-Hendriksen atinge record după record unic în Olanda, în timp ce America şi China şi-au creat supervaci, noi suntem ajutaţi de guvernanţii tranziţiei să ne învârtim în jurul cozii. Până şi Serviciul Național pentru Statistică al Marii Britanii a arătat recent ca, la ei, media venitului anual înregistrat pe lucrător (fermier sau angajat), a crescut la 25.175 Lire pe anul trecut.   Valoarea producției realizate în sectorul bovinelor de carne a crescut cu 192 milioane Lire (7,4%), ajungând la 2,776 miliarde lire sterline. Valoarea producției rezultate din sectorul creșterii porcinelor a crescut cu 69 milioane Lire (6,5%) și în cazul păsărilor cu 168 milioane lire sterline (8,8%). Valoarea producției de lapte a crescut cu 31 milioane lire sterline (0,8%). Valoarea producției de ouă a crescut cu 102 milioane Lire (18%). Dar la noi, gheaţă la mal din varăîn iarnă! Revenind la țara lalelelor şi a vacilor recordiste, la sfârșitul lunii decembrie 2012, vaca Big Clara 120 a devenit cea de-a 50-a femela din fermă care a depășit 100.000 kg lapte produse de-a lungul vieții. Din rasa Holstein, Big Clara 120 este fiică a taurului Hunter și a vacii Clara 115 care, la rândul ei, a depășit producția de 100.000 kg lapte. Efectivul de vaci din ferma familiei Knoef-Hendriksen este, pentru toți crescătorii de vaci din Olanda, un simbol al longevității, productivității și durabilității. Secretul acestei performanțe se datorează îmbunatăţirii condițiilor de creștere a animalelor, factorilor de reproducție și potrivirii perechilor. Recordul este reeditat după șaisprezece ani. Atunci Joppie 155 a fost prima vacă din fermă care a depășit producția de 100.000 kg lapte. Aproape toate vacile din fermă care au atins acest record de producție provin din tauri olandezi. De remarcat că opt dintre recordiste sunt fiice ale taurului Sunny Boy. În această ţară guvernată de oameni cu mintea la cap, sunt deja peste 23 de mii de vaci care au produs mai mult de 100.000 kg lapte de-a lungul vieții lor și peste 1.700 dintre acestea au produs mai mult de 10.000 kg grăsime și 10.000 kg proteină. Remarcăm faptul că Ferma familiei Knoef-Hendriksen din Geesteren, Olanda, rămâne deținătoarea celor mai multe recorduri.

Cum putem şi noi scoate recordiste, prin grija unor “cornute alese”?

Ţinta guvernanţilor ar trebui să vizeze obţinerea vacilor care produc cel puţin 8500 kg lapte pe lactaţie normală (305 zile), adică produc, în medie, 28 kg lapte pe zi. O vacă “guvernată” cu pricepere, produce 8500 kg de lapte pe lactaţia normală, având un vârf de producţie de aproape 40 kg lapte. Pentru asta, în perioada producţiei la vârf, care apare la circa 2-3 luni de la fătare sau chiar mai devreme, trebuie să acordăm o mai mare atenţie vacilor recordiste, pentru a nu apărea dezechilibre fiziologice care conduc la tulburări de reproducţie (vaca nu mai rămâne gestantă), tulburări metabolice ca acidoză, cetoză, laminită, abomas deplasat, febră de lapte. În exploatarea vacilor recordiste să li le asigure acestora o alimentaţie corectă şi completă, pentru că ele petrec o durată de timp cu două ore mai mare consumând furaje. Vacile recordiste consumă o cantitate mai mare de furaje de calitate decât celelalte vaci din cireadă. De exemplu, conţinutul în energie metabolizabilă a grâului poate varia de la 12,3 până la 14,7 MJ/kg ŞU. Orice factor care limitează consumul vacilor, lipsa spaţiului suficient la frontul de furajare sau calitatea slabă a furajului, poate afecta consumul de furaje. Dacă producţia de lapte zilnică este mai mare de 28 kg/zi, atunci se impune suplimentarea raţiei cu furaje concentrate. Pentru a menţine un consum ridicat la vacile recordiste, se preferă administrarea unui siloz de porumb de bună calitate împreună cu o substanţă tamponatoare de aciditate decât administrarea silozului de iarbă. Se recomandă administrarea unei cantităţi zilnice de până la 8 kg furaj concentrat la vacile care produc 40 kg lapte/zi, chiar şi la începutul sezonului de păşunat când există iarbă din abundenţă pe păşune.

Numai recordistele care muncesc mult şi bine, devin valabile

Un alt aspect care trebuie luat în considerare este cel legat de vacile primipare. Acestea au cel mai mare potenţial productiv dintre toate vacile din cireadă, dar ele se plasează la baza ierarhiei sociale de grup şi, ca urmare, vor fi îndepărtate de la iesle de către celelalte vaci. În plus, aceste vaci vor avea cerinţe suplimentare pentru
creştere pe parcursul lactaţiei. Ele fac faţă acestor încercări numai în cazul în care vor constitui o grupă separată de vaci adulte. Vacile recordiste produc mai mult lapte, consumând o cantitate mai mare de hrană, dar şi datorită repartizării nutrienţilor din furaje către producţia de lapte. Vacile recordiste sunt mai slabe decât cele cu producţii mici de lapte, adică au o notă mai mică la aprecierea condiţiei corporale (BCS). Acestea vor mobiliza o cantitate mai mare de ţesut adipos decât celelalte vaci la începutul lactaţiei, dar vor avea o condiţie corporală mai slabă, atât la mijlocul lactaţiei, cât şi la înţărcare. Cercetările efectuate la Universitatea Reading din Marea Britanie au demonstrat că vacile recordiste pot mobiliza în prima parte a lactaţiei o cantitate de energie echivalentă cu 2-2,5 kg de ţesut corporal pe zi. Chiar la 20 de săptămâni de lactaţie, vacile recordiste mobilizează 1-1,5 kg ţesut corporal pe zi. Dacă aceste pierderi de ţesut nu sunt dirijate corespunzător din punct de vedere nutriţional, atunci pot apărea efecte secundare, cel mai grav fiind reducerea fertilităţii. Vacile recordiste sunt mai profitabile, dar reuşesc acest lucru muncind din greu, din punct de vedere metabolic.

 Performanţa unei vaci începe din burta mamei şi în mintea stăpânului

Două săptămâni înainte de fătare şi primele două săptămâni de după acest moment sunt hotărâtoare pentru performanţa vacii, constituind perioada critică din viaţa unei recordiste. Acum se conturează şi soarta animalului, privind starea de sănătate şi posibilitatea apariţiei bolilor de metabolism şi a retenţiei învelitorilor fetale. Pentru asta, nu neglijaţi sa:
•Verificaţi zilnic temperatura fiecărei vaci, în primele 7-10 zile de la fătare. Dacă veţi constata că animalul are febră, atunci fiţi siguri că acesta suferă de o infecţie uterină care trebuie tratată urgent, de regulă, cu antibiotice. Solicitaţi veterinarului efectuarea unei antibiograme a scurgerilor uterine pentru a descoperi antibioticul la care sunt sensibili microbii care au provocat infecţia.
• Supravegheaţi, mai ales în timpul mulsului, pofta de mâncare a vacii, atitudinea ei faţă de mediul înconjurător, modificările asupra mersului, precum şi condiţia corporală (starea de întreţinere) a animalului. Supravegheaţi producţia de lapte pe care o dezvoltă, precum şi compoziţia laptelui în grăsime şi în proteine. Toate aceste amănunte ne arată starea normală sau anormală a organismului.
• Grupaţi vacile care au fătat în ultimele două săptămâni pentru a le putea supraveghea şi pentru a le trata în mod special.
• Nu interveniţi în interiorul uterului vacii cu mâinile nespălate, nedezinfectate şi fără mănuşă. Faceţi acest lucru numai atunci când operaţia respectivă este strict necesară.
• Dacă vaca nu are poftă de mâncare, oferiţi-i, la intervale scurte, cantităţi mari de furaj apetisant; trebuie să aveţi grijă ca animalul să nu piardă din starea de îngrăşare mai mult de un punct din scală de apreciere a condiţiei corporale, notată pe un interval cuprins între 1 şi 5 puncte. • Urmăriţi viteza de scădere a greutăţii corporale pe parcursul primelor trei săptămâni de la fătare, descoperiţi cauzele acesteia şi luaţi măsuri pentru oprirea ei.
• Supravegheaţi semnele caracteristice unor afecţiuni precum febră de lactaţie, acidoza, cetoza sau încărcarea grasă a ficatului, apoi efectuaţi următoarele operaţiuni:
1. Administraţi intramuscular o doză de prostaglandină F2α pentru a urgentă normalizare a aparatului genital şi intrarea în călduri a vacii la termenul normal.
2. Dacă vaca are febră de lactaţie (hipocalcemie) şi nu se mai poate ridica de jos, administraţi intravenos 500 ml de gluconat de calciu. Reveniţi cu o doză de 250 ml după 12-24 ore, dacă starea se menţine. Administraţi-i pe gură un tub de calciu, special pentru vaci, pe care îl găsiţi la orice farmacie veterinară.
3. În cazul cetozei, administraţi dextroză intravenos şi vitaminele A+D+E cu antibiotic, mai ales dacă boala se manifestă cu febră. Adăugaţi, de asemenea, în mâncare propilen glicol, făină de lucernă, drojdie de bere, sare şi săruri de potasiu. Animalul trebuie să consume circa 20 litri de apă caldă, zilnic.

În absenţa unui management
complet, vacile pot consuma fără a rămâne gestante

Nu trebuie omis, neglijat nici un amănunt. Până şi pierderea poftei de mâncare se poate remedia prin administrarea pe cale orală a aproximativ 45 de litri de soluţie electrolitică care conţine energie, tratament practicat de fermierii americani, sau un preparat numit preparatul Dairy Derench, produs Altech. Producţia de lapte şi compoziţia laptelui în grăsime şi în proteine indică nu doar calitatea furajelor care compun raţia de hrană şi echilibrarea acesteia în principii nutritive, dar şi cantitatea de furaj ingerată de vacă în 24 de ore. În funcţie de starea de întreţinere a vacilor (condiţia corporală) la data fătării, se poate prevedea dacă o vacă va produce lapte la potenţialul ei genetic şi, mai ales, dacă ea va rămâne gestantă la termenul optim, în lactaţia următoare. Dacă vaca este prea grasă sau prea slabă, în momentul fătării, aceasta, în mod sigur, va avea mari probleme cu reproducerea şi cu producţia de lapte în lactaţia următoare. Niciuna dintre ele nu va performa la potenţialul ei genetic. Cea care este prea grasă nu va mânca destul după fătare pentru a recupera substanţele care trec în lapte şi atunci nu va avea din ce să producă lapte, iar cea care este prea slabă nu are rezerve de energie în corp pentru a susţine sinteza laptelui în primele două luni după fătare. Se ştie că în primele 40-50 de zile după fătare o vacă, oricât de mult ar mânca ea, nu va putea suplini cantitatea de substanţe nutritive care ies din corpul ei prin lapte. Din această cauză, astfel de vaci vor contracta boli metabolice (mai ales cetoze, dar şi acidoze), care se repercutează în activitatea ovarului, blocându-i funcţiile (călduri întârziate, şterse şi implantarea improbabilă a embrionului în uter). Astfel, ele nu vor intra în călduri şi nu vor rămâne gestante decât după 5-6 luni de la fătare.

Asociatia Romana a Carnii, ingrijorata de declaratiile OMS privind riscul cancerigen al carnii rosii

OMS risc de cancer produse carne rosieAsociatia Romana a Carnii a luat act cu surprindere de concluziile evaluarii Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) care pretinde nici mai mult nici mai putin ca preparatele din carne ar fi cancerigene iar carnea rosie,”probabil” cancerigena.
Ne manifestam indignarea fata de usurinta cu care aceste studii sunt aruncate pe piata, fara niciun discernamant si fara nicio rigoare stiintifica. Referindu-ne la consumatorul roman, vehicularea unor asemenea informatii alarmiste nu face decat sa induca confuzia intr-o piata alimentara care si asa este afectata de concurenta neloiala pe care o fac evazionistii fiscali.

Da, suntem de acord, este nociv pentru sanatate sa consumi preparate din carne de slaba calitate, cu aditivi neautorizati, nerespectand normele de siguranta alimentara, depozitate impropriu, si lista poate continua. Acesta este adevaratul pericol pentru sanatatea romanilor, si Asociatia Romana a Carnii s-a implicat activ pentru a scoate din piata asemenea produse, inclusiv prin sustinerea reducerii TVA la carne si preparate din care, aplicata de la 1 iunie 2015. Acest gen de studii care generalizeaza existenta unui risc intr-un mod lipsit de fundament real nu face decat sa anuleze efectele benefice ale unui TVA de 9% la alimente pe care procesatorii romani dar si populatia l-au asteptat atatia ani.

Nu dorim sa ignoram riscurile la adresa sanatatii pe care orice exces alimentar le pot aduce. Dar generalizarile de acest gen nu sunt de dorit, mai ales in cadrul problemelor alimentare, unde publicul este extrem de atent iar panica se poate instala imediat, cu efecte greu de controlat. Este suficient sa amintim caincepand cu anii `70, era aproape imposibil sa te opui unei generalizari ca bolile cardiovasculare sunt legate direct si fara nicio nuanta de consumul de grasimi saturate din produsele de origine animala. Asa cum credem ca stiti, o aceasta generalizare a fost infirmata partial in urma studiilor date publictitatii in ultimii ani, opinia majoritatii comunitatii stiintifice fiind mult mai nuantatain prezent.

Mesajul nostru fara echivoc este urmatorul: Sa nu ne jucam cu securitatea alimentara a romanilor prin aruncarea pe piata a unor informatii alarmiste, sa nu punem in pericol industria alimentara a Romaniei care da de lucru zecilor de mii de compatrioti si care, impreuna cu agricultura si zootehnia, contribuie cu peste 11% la PIB-ul Romaniei.

In continuare va prezentam cele mai importante concluzii ale comunicatului de presa emis de catre CLITRAVI, Centrul de Legatura pentru Industria de Procesare a Carnii din UE.

    • Industria de Procesare a Carnii considera inoportun sa se atribuie unui singur factor un risc crescut de cancer. Este un subiect foarte complex care poate sa depinda de combinatia mai multor factori precum varsta, mostenirea genetica, dieta, mediul inconjurator si stilul de viata. Niciun grup specific de alimente care defineste riscurile asociate cu sanatatea nu poate fi luat in consideratie singular, ci dieta ca intreg, impreuna cu alti factori.
    • Expertii in sanatate, asociatiile de medici si oficialitatile recomanda consumul fiecarui grup de alimente pentru a avea o dieta sanatoasa, echilibrata si variata. Aceasta include consumul moderat de produse din carne.

Cu deosebita consideratie
Radu Timis
Presedinte ARC

  Ajutor de minimis pentru crescatorii de bovine/bubaline pentru achizitia de juninci si tauri de rasa

Subventii crescatori de bovine-bubaline pentru achizitia de juninci si tauri de rasaIn sedinta Guvernului din 5 octombrie 2016 a fost aprobata, printr-o Hotarare, schema ‘Ajutor de minimis pentru achizitionarea de catre producatorii agricoli de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia bubaline si/sau tauri de reproductie din rase de carne’. Valoarea totala a schemei este de 18.150.000 lei si se asigura integral de la bugetul de stat.

Beneficiarii acestei masuri pot fi crescatorii de bovine/bubaline, dupa cum urmeaza:

    • persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008;
    • persoane fizice care detin atestat de producator emis potrivit prevederilor Legii nr. 145/2014;
    • persoane juridice, precum si orice forme asociative cu personalitate juridica constituite conform legii.

In privinta conditiilor de eligibilitate, beneficiarii trebuie sa detina:

    • minimum 3 capete si maximum 10 capete de vaci / beneficiar identificate si inregistrate in RNE, in vederea achizi?ionarii de juninci din rase de taurine de lapte sau carne minimum 1 cap si maximum 10 capete bivolite pe beneficiar identificate si inregistrate in RNE, in vederea achizitionarii de juninci din specia bubaline;
    • minimum 40 capete de vaci si/sau vitele si/sau juninci pe beneficiar, cu exceptia celor din localitatile din zona montana, prevazute in ‘Ghid-informativ-MMC-zone-eligibile.xlsx’ pentru Programul National de Dezvoltare Rurala pentru perioada 2014 — 2020, care trebuie sa detina minimum 10 capete de vaci si/sau vitele si/sau juninci pe beneficiar, pentru achizitionarea de tauri de reproductie din rase specializate de carne.

Totodata, beneficiarii:

    • se obliga prin angajament scris sa mentina in exploatatie animalele de reproductie din rase specializate achizitionate, pe o perioada de minimum 3 ani incepand cu data la care sprijinul financiar a fost acordat;
    • se obliga prin angajament scris sa inscrie in Registrul Genealogic animalele de reproductie din rase specializate achizitionate.

RASELE de taurine de carne si de lapte care se pot achizitiona sunt:

    • juninci rase de carne: Aberdeen Angus, Limousine, Charolaise, Aubrac;
    • juninci rase de lapte: Baltata cu Negru Romaneasca, Baltata Romaneasca, Holstein, Red Holstein, Bruna, Jersey, Simmental, Montbeliarde;
    • tauri din rase de carne: Aberdeen Angus, Limousine, Charolaise, Aubrac, Simmental American;
    • bubaline: Bivol Romanesc.

Cererile se depun de la data publicarii prezentei hotarari pana la data de 11 noiembrie 2016, la directiile pentru agricultura judetene sau a municipiului Bucuresti pe a carui raza teritoriala se afla exploatatia inregistrata sau exploatatia cu cel mai mare numar de animale.

CALCULUL PENTRU NUMARUL MAXIM DE ANIMALE ACHIZITIONATE:

    • numarul maxim de juninci din rase de taurine sau juninci din specia bubaline pentru care se acorda ajutor de minimis este de 10 capete/beneficiar;
    • achizitia de tauri de reproductie se realizeaza respectand proportia de un taur la 40 de capete vaci si/sau vitele si/sau juninci detinute de beneficiar;
    • numarul maxim de tauri care poate fi achizitionat de un beneficiar, trebuie sa corespunda, aplicand proportia prevazuta, unui numar de 200 capete vaci/si sau/vitele si/sau juninci.

CUANTUMUL sprijinului financiar este de:

    • maximum 5.000 lei/cap juninca din rasa de taurine de lapte;
    • maximum 6.000 lei/cap juninca din rasa de taurine de carne,
    • maximum 4.500 lei/cap juninca din specia bubaline;
    • maximum 8.000 lei/cap de taur de reproductie din rase de carne.

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.