Tehnologia de crestere a bovinelor (II)/ Despre falimentul capeteniilor noastre care ne reformeaza ,pana ne falimenteaza…Robotii..Iata cativa premianți ai anului 2016,din industria alimentara/ Top-ul profitului companiilor de lactate; Sisteme moderne de furajare a vacilor de lapte/ Concentratele nutriţionale şi sporirea calităţii laptelui etc

 Principalele nutreturi utilizate in hrana bovinelor

Pot fi impartite in urmatoarele grupe :

• Nutreturi fibroase (finuri, coceni, paie, etc)

• Nutreturi concentrate (cereale, sroturi, reziduuri de la industria de morarit)

• Nutreturi suculente (silozuri, radacinoase, bostanoase si borhoturi)

• Aditivi furajeri (premix-uri, zoofort-uri)

Nutreturi fibroase

Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint:

fin de leguminoase (lucerna, trifoi, sparceta)

finul de graminee (fin din livezi, pajisti cultivate)

fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche)

finuri naturale ( de lunca, deal, munte)

fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor)

Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi.

Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata, valoare nutritiva redusa, precum si o digestibilitate mica. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare, murare, amestec cu melasa, borhoturi, uree, etc). Grosierele se administreaza la animalele adulte, cantitatile variind intre 3-5 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb.

Nutreturi concentrate

Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor, avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza, digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica, continind 8-10% proteina, iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina A. In hrana animalelor, porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala, in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor combinate, unde participa in urmatoarele proportii:

40-60% la vacile gestante si lactante

30-40% la tineretul pentru reproductie

65-85% la animalele pentru ingrasat

Porumbul se administreaza sub diferite forme:

boabe macinate pentru virsta 0-6 luni;

porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste;

porumb siloz recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara. Pentru ridicarea continutului de proteina, se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase, de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia. De asemeni, o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0,72 kg uree+0,28 kg sulfat de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat). Acestia se toaca, se depoziteaza pe platforme de beton , dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate;

cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumati numai in procent de 50-70%.

Pentru a le mari procentul de utilizare, cocenii se toaca la sisca, putind administrati ca atare sau in amestec cu borhoturi.

In regim gospodaresc, se poate realiza un amestecde nutret murat, astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata, cu dimensiunile de 1m/1m/1,5m, se umple cu aproximativ:

100 kg strujeni tocati (sisca);

30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare);

daca este posibil, 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului.

Acest amestec se preseaza bine, urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat, imbietor), evitindu-se fermentatia de tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator, respingator). Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale, ca valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz.

In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz:

pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin).

la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi, iar la tineret, dupa virsta de 12 luni, 10-20 kg (functie de virsta si greutate).

Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale, imbunatatind ratia cu extracte azotate, proteina bruta, grasime si aminoacizi esentiali. Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee, folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 40-50% ovazul in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat, acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui.

Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in amidon, proteine, saruri minerale (mai ales fosfor), in schimb sarace in calciu. La hrana animalelor, taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat.

Srotul de floarea soarelui, datorita continutului ridicat de proteina, este una dintre compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor, folosindu-se intr-un procent de 10-25% din totalul acestor concentrate.

Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(32-34%) si cel mai ridicat continut in lipide (17-20%), substantele nutritive fiind usor digestibile, iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa, situindu-se pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala. Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere), sub forma de faina.

Nutreturi suculente

Nutreturi insilozate (porumb, borceag, leguminoase )

Melasa contine 20% apa, 9% proteine, 60% extractive azotate, fiind bogata in potasiu, zinc, fier, mangan, cupru, cobalt, aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%.

Radacinoase ( sfecla furajera, gulii furajere, morcov furajer)

Bostanoasele (bostanul furajer, pepene verde furajer) sunt fructe suculente care contin 90-94% apa, proteina gasindu-se in cantitati f. mici si pot fi administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat.

Aditivi furajeri

Substante aditionale de origine minerala

Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata, in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate, aprox. 25-50 g/zi in hrana si sub forma de bulgari in iesle pentru lins.

Creta furajera cu un continut de calciu de aprox. 39%, se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de concentrate, aprox.50-80 g/zi in hrana.

Fosfati furajeri sub forma de

fosfat monocalcic 15,9% fosfor, 24% calciu

fosfat dicalcic 18,1% fosfor si 23,29% calciu

fosfat tricalcic 19,97% fosfor si 38,76% calciu

Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6,3g fosfat monocalcic

Faina de oaseprovine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu, 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic.

Substante aditionale de uz furajer

Cunoscute sub denumirea de premix-uri, zooforte-uri, contin: antibiotice, hormoni, proteine iodate, enzime, drojdii furajere, etc, care desi in cantitati mici, max.1%, sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor, obtineri de productii ridicate de lapte.

Capeteniile din Romania ne-au ajutat sa importm  produse agroalimentare  de șapte ori mai mult decat anul trecut

 

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare a ajuns la 498,4 milioane de euro în primele șapte luni din 2016, în creștere de peste 7 ori față de nivelul consemnat în aceeași perioadă din 2015, respectiv 69,4 milioane de euro.

 

Dezechilibrele indică o agricutură nemodernizată, fără capacități semnificative de procesare, dependentă în bună măsură de capriciile vremii.

 

În perioada 1 ianuarie — 31 iulie 2016, exporturile României au fost susținute în continuare de grâu, țigări, porumb și semințe de rapiță, în timp ce topul importurilor a fost dominat de carnea de porc, produsele de brutărie, patiserie și biscuiți, preparate alimentare și zahăr.

 

Datele ministerului Agriculturii arată că exporturile de produse agroalimentare au scăzut în primele 7 luni ale acestui an cu 2,32% față de perioada similară din 2015, totalizând 2,98 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au majorat cu 11,42%, până la valoarea de 3,48 miliarde de euro.

 

Astfel, în perioada menționată, au fost exportate 3,19 milioane de tone de grâu, în valoare de 537,9 milioane de euro, 30.900 tone de țigări (459 milioane de euro), 1,36 milioane de tone de porumb pentru care au fost încasate 327,1 milioane de euro.

 

De asemenea, au mai fost exportate în UE și țări terțe 666.600 tone de semințe de rapiță, care au generat încasări de 246,9 milioane de euro, 1,053 milioane de tone de orz (154,4 milioane de euro), semințe de floarea-soarelui — 174.400 tone (119,5 milioane de euro), dar și animale vii din specia ovine sau caprine, cu încasări de 92,6 milioane de euro.

 

Pe de altă parte, carnea de porc se menține pe primul loc în topul importurilor în primele 7 luni din an, cu o cantitate de 101.600 tone în primele 7 luni din acest an, în valoare de 163,5 milioane de euro, față de cele 92.900 tone aduse din afara țării pe parcursul perioadei similare din 2015, valorând 145,8 milioane de euro.

 

Importurile de produse de brutărie, patiserie și biscuiți au totalizat 66.800 tone (133 milioane de euro) preparatele alimentare — 33.200 tone (124 milioane de euro), zahărul — 301.600 tone (113,2 milioane de euro), tutun brut — 23.200 tone (112,4 milioane de euro ) și cafea 28.600 tone (108,1 milioane de euro).

 

România a încheiat pe excedent anii 2013 și 2014 în comerțul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente și produse agricole, însă în anul 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

Roboții de muls produc someri,dar si…

Peste tot în lumea normală, un număr tot mai mare de proprietari de de ferme de lapte utilizează roboții de muls. În acest mod, în afară de colectarea laptelui mult mai eficient și mai sigur, aceștia pot oferi în orice moment o imagine mult mai bună și mai precisă despre sănătatea și comportamentul vacilor de lapte, prin colectarea multitudinii de date detaliate în timpul procesului de muls. Iar, acest lucru se traduce prin productivitate foarte ridicată, diminuare a costurilor de producție și realizarea de profituri mari și constante.

După cum știe orice fermier, instalațiile semi-automate de muls au fost introduse în ferme acum zeci de ani. Dar, și așa, de fiecare dată, este nevoie de cel puțin un om pentru a executa toate operațiunile, inclusiv cele de curățare a ugerului și a mameloanelor.  În plus, fiecare atașare sau detașare a aspersoarelor se traduce în timpi care prelungesc durata de mulgere a unei turme. Însă, prin dotarea fermelor cu instalații robotizate, se elimină intervenția umană: La punctul de mulgere nu sunt decât animalul și mașina.

 

Iată cum funcționează sistemul: vacile sunt învățate să se aștepte la o portie de furaj special, atunci când intră în aparatul de muls. Atunci când o vacă decide că dorește ”tratarea”, ea va face drum spre robot. Marcia Endres, profesor de Științe lactate din cadrul Facultății de Zootehnie din cadrul Universității din Roterdam, a numit aceast moment ”obținerea bomboanei”, adăugând:

 

”Odată ce vaca a trecut dincolo de poartă, aparatul scanează un tag de identitate atașat și distribuie unele furaje. În timp ce vaca se furajează, sistemele robotizate îi scanează ugerul, folosind fie un laser, o cameră 3D, sau o combinație a celor două, localizând tetinele pentru a atașa cupele de muls. Odată ce găsește ugerul de câteva ori la rând, conformația și amprenta ugerului acelei vaci este stocată în memoria computerului central, astfel încât, ulterior, sistemul va identifica mult mai ușor și mai repede mameloanele, atașând aspersoarele”.

 

Scump, dar merită!

 

E drept, mașinile robotizate sunt scumpe. Prețul lor poate începe de la cca 160.000 de euro, pentru o unitate care poate mulge 60 de vaci pe zi. Dar, de obicei, aceste instalații ”level entry” necesită retehnologizări și adaptări, în cazul în care efectivul de animale crește. Însă, în occident, cele mai multe ferme mijlocii au între 120 și 200 de vaci, astfel încât costul total poate ajunge până la cca 500.000 de euro.

 

Dar, aceste instalații robotizate sunt considerate investiții. În acest mod, nu numai că fermierul poate executa alte lucrări, în timpul mulsului, fără a fi nevoit să angajeze un ajutor suplimentar, dar poate fi mult mai flexibil cu programul lui zilnic.

 

Cu toate acestea, ceea ce intrigă cu adevărat, este ceea ce roboții ne pot învăța despre comportamentul vacilor. De exemplu, specialiștii Universitpții din Roterdam au colectat date de la 52 de ferme diferite din Olanda și Danemarca, toate fiind echipate cu roboții de muls. După cum am menționat, roboții colectează date de la fiecare vacă în parte, de fiecare dată când sunt mulse, iar vacile pot fi mulse până la patru ori pe zi, atunci când fiecare exemplar dorește. Iar, datele oferă toate informațiile necesare, de la cât de mult lapte produc, la cât de multă hrană mănâncă, de la date privind calitatea laptelui, la cele mai mici elemente de sănătate a animalului.

 

Apoi, din moment ce vacile aleg momentul când trebuie mulse (în mod tradițional, toate vacile sunt adunate și mulse în același timp), ele sunt interesate de ”propria persoană”, uitând de restul turmei. ”Animale mai tinere, care au fost la prima naștere, au fost un pic mai timide la mulgere? Vor să se detașeze de vacile mature? Există concurență, în alegerea momentului mulgerii? Există o rutină? Se formează grupuri de bovine care vin în grup, pentru a fi mulse, doar pentru că s-a întemeiat o oarecare legătură de afinitate între exemplare?”, s-a întrebat Endres. Și tot ea a spus, pe baza datelor analizate, că toate aceste întrebări și-au găsit răspunsuri afirmative, fapt care poate determina îmbunătățirea întregului ciclu tehnologic al creșterii vacilor de lapte din ferme.

 

Nu s-a putut însă spune, cu dovezi științifice, dacă vacile crescute liber, față de cele aflate în stabulație, au dat o producție mai mare, în condițiile utilizării roboților de muls. În sine, absența acestui răspuns ar proba, în opinia lui Enders, faptul că bovinele aflate în stabulație ar fi la fel de fericite precum cele crescute pe pășune. Însă, ce este cel mai important, este răspunsul unanim al fermierilor care au intrat în programul de studiu: performanțele fermelor și profiturile au crescut substanțial!

 

Si în România sunt câteva ferme care sunt dotate cu roboți, dar numărul acestora este foarte mic

 

Din câte cunoaștem, sunt doar trei sau patru. Însă, toți specialiștii din domeniu afirmă că, fără trecerea la o producție modernă, științifică, soarta fermelor de lapte din România ar fi pecetluită în viitorul apropiat sau mediu.

 

Fără investiții masive în cele mai noi tehnologii, fermierii români nu vor putea să țină pasul cu producătorii de lapte din occident. Pentru aceasta, însă, sunt necesare fonduri, iar programele de finanțare referitoare la achiziția de echipamente și utilaje trebuie nu doar eficientizate, ele trebuie să își găsească și absoluta coerență în aplicare, fără a împovăra fermierii cu rate imposibil de plătit.

 

Top-ul profitului companiilor de lactate-

Iata cativa  premianți  din industria alimentara 

Cum, datele pentru anul 2016 vor fi publicate de abia după predarea bilanțurilor anuale, din primăvară, iată clasamentul profiturilor nete realizate de principalele companii de lactate din România (Sursa: Ministerul Finanțelor):

1-Hochland România: 19,6 milioane lei

2-Simultan: 16,8 milioane lei

3-Albalact: 13,3 milioane lei

4-Danone România: 13,3 milioane lei (2014: -16,7 mil. lei)

5-Covalact: 5,9 milionae lei

6-Carmo Lact Prod: 1,8 milioane lei

7-Olympus: 0,3 milioane lei

8-Lactag: -1,6 milioane lei (Insolvență)

9-FrieslandCampina România: -13 milioane lei (2014: -46,6 mil. lei)

10-Dorna Lactate: N/A (2014: -10,7 mil. lei)

Sisteme moderne de furajare a vacilor de lapte

Cum e și firesc, acum, la începutul unui nou an, făcând o trecere în revistă a activității companiilor din industriile de carne și lapte ale României, am căutat să vedem cine ar putea fi premianții din 2016. Fără a avea pretenția întocmirii unui clasament, iată selecția noastră.

 

Unicarm, cel mai pare producător de carne din România

 

Unicarm a ajuns cel mai important producător de carne din România, potrivit datelor de la Registrul Comerțului. În acest context, patronul Unicarm, domnul Vasile Lucuț, deţine o avere de 80-82 de milioane de euro, calculată la nivelul anului trecut. Afacerea este în creștere, dacă avem în vedere cele 100 de magazine proprii, având anul trecut un rulaj de 645 de milioane de lei. Unicarm are pe ștatele de plată aproximativ 2.800 de angajaţi.

 

Unicarm mai deține fabrici de pâine, de lapte şi mai multe unităţi de procesare a cărnii. Antreprenorul din Satu-Mare a ajuns, la 22 ani de la înfiinţarea companiei, să controleze un business de sute de milioane de euro pe an, cu aproape mii de angajaţi. Vasile Lucuţ este şi la ora actual cel mai bogat sătmărean din Topul Miliardarilor.

 

Albalact, liderul incontestabil din Industria lactatelor

 

Grupul Albalact a afişat un profit net de 23,8 milioane de lei după primele nouă luni din acest an şi un venit net consolidat de aproape 400 de milioane de lei, cu 17,29% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat. Situaţiile financiare întocmite conform standardelor internaţionale de raportare financiară adoptate de Uniunea Europeană (IFRS), cuprind rezultatele consolidate ale Albalact SA şi ale societăţilor Rarăul SA Câmpulung Moldovenesc şi Albalact Logistic SRL, pe care Albalact SA le deţine.

 

Individual, Albalact şi-a majorat afacerile nete cu 18,56% după 9 luni ale anului 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 429,3 milioane de lei, în trimestrul III al anului 2016, conform sursei citate.

 

 

Aaylex este cel mai mare exportator de carne

 

Aaylex Prod, cu activităţi în producţia de carne de pasăre, este cea mai mare companie exportatoare de carne din România, urmată de chinezii de Smithfield Prod, care sunt printre cei mai mari producători de carne de porc de pe piaţa locală, po­tri­vit datelor INSSE. Pe locul 3 în clasament este com­pania liba­neză Maria Trading, care se ocupă cu creşterea şi comercializarea animalelor vii, în special bovine şi ovine.

 

Cantitatea exportată în cursul anului trecut este de apro­ximativ 15.000 de tone. Exportul valoric reprezintă apro­ximativ 30%-35% din producţia grupului, constând în special în produse proaspete, refrigerate.

Investițiile Grupului Aaylex în fermele de reproducție, fermele de creștere, în fabrica de hrană pentru pui, precum și în abator, au făcut ca acestea să fie printre cele mai mari și moderne din Europa.

 

Danone, liderul pe piața iaurturilor

 

Danone România rămâne lider de piață pe segmentul iaurturi. Compania are în portofoliu zeci de sortimente de produse, realizate în majoritate în fabrica din București, cu lapte proaspăt colectat de la fermierii români. Fabrica Danone din București a produs local primele iaurturi în 1999.

 

Danone România face parte din compania Danone, activă în domeniile: produse lactate proaspete, ape minerale îmbuteliate, alimentaţie pentru bebeluşi și alimentație medicală avansată. Compania Danone urmează de peste 40 de ani un model dual care combină dimensiunea de succes în business cu cea de progres social.

 

Caroli, cea mai puternică marcă de mezeluri

 

La cea de-a XI-a ediție a Galei Premiilor Piața, Caroli a fost desemnat “Cel mai puternic brand” din grupa produselor de carne, obținând 47,3 % din voturi. Caroli Foods Group asigură calitatea și siguranța produselor prin investiții în tehnologii de ultimă generație.

 

Din dorința continuă de dezvoltare, Caroli s-a concentrat pe inovații, în ceea ce privește portofoliul de produse, diversificând gama Extra cu produse cu multă carne, respectiv cremwursti și salam cu peste 80% carne.

 

De asemenea, în acest an, în urma unor cercetări ample realizate împreună cu consumatorii, Caroli și-a îmbunătățit portofoliul brand-ului Sissi, prin lansarea unor noi variante de produse rafinate, de înaltă calitate, și a unor rețete îmbunătățite.

 

Hochland, lider pe piața brânzeturilor
Produsele Hochland au intrat pe piața românească în 1993, prin intermediul companiei Whiteland, iar Hochland România a luat naștere oficial în 1998, prin preluarea fabricii de la Sighișoara, unde a început producția de brânză topită.

 

În 1999, Hochland a achiziționat fabrica de la Sovata, unde produce brânzeturi specific românești și materie primă pentru fabrica de la Sighișoara. Hochland România este lider pe piața brânzeturilor, fiind marca numărul unu în majoritatea categoriilor unde este prezentă.

 

Fapt la fel de important, este activitatea de inovare de produs, Hochland venind în permanență cu noi propuneri pentru consumatori. Ultima noutate este Brânza Praid, care se bucură deja de apreciere.

 

Radu Timiș, declarat Antreprenorul anului 2016

 

Cu ocazia celei de-a VI-a Gale ”Campioni în business”, organizată de Enterprises Investors, domnul Radu Timiș, Președinte al grupului de firme Cris-Tim și Președinte al Asociației Române a Cărnii, a fost declarat Antreprenorul anului 2016. Concomitent, Cris-Tim Prod Com a fost recompensată cu Locul II, în categoria companiilor cu o cifră de afaceri mai mare de 15 milioane de euro.

 

Vorbind despre afacerea pe care o conduce, domnul Radu Timiș a anunțat că, mai ales în ultimul an, a reușit să diminueze drastic numărul și dozele de aditivi din produsele realizate în fabricile sale, fie că e vorba despre produse din carne, ready-meal sau lactate.

 

Ca noutate, Președintele Cris-Tim a anunțat că, începând cu primăvara anului 2017, Cris-Tim va face trecerea spre conceptul de celan-label, întărindu-și astfel responsabilitea socială pe care și-a asumat-o.

 

Covalact, lider al expansiunii producției

 

Producătorul de lactate Co­va­lact, recent intrat în familia Lactalis, a inaugurat o nouă linie de producţie la fabrica din Sfântu Gheorghe, în urma unei investiţii de pes­te 3 milioane de euro.  Covalact, cunoscut pen­tru sloganul „Prea bun, prea ca la ţară“, este unul dintre cei mai mari zece jucători din piaţă, după cifra de afaceri.

 

Investiţia vizează dublarea capa­ci­tăţii de producţie şi ambalare pentru unul dintre produsele compa­niei, Brân­zica de Casă de la Covalact de Ţară. Brandul are o cotă de piaţă în volum de 46% în comerţul modern pe prima jumătate a anului 2016, con­form datelor Nielsen, citate de companie.

 

Noua linie permite producţia unui volum de 200 de tone de brânză pe lună şi ambalarea unui volum de 11.000 dde pahare de brânză pe oră.

 

Agricola Internațional Bacău, lider al recunoașterii internaționale

 

Agricola continuă tendința de creștere și diferențiere pe piața cărnii. Astfel, la jumătatea anului 2016, compania avea un avans de 14,7% la carnea de pasăre, 17% la semipreparate și produse ready-meal, 29,3% la salamurile crud-uscate, respectiv 22,2% la preparatele din carne fiert-afumate.

 

Agricola este lider pe piața salamurilor crud-uscate din România, lider detașat în segmentul Salam de Sibiu, lider în piața de produse semipreparate și ready-meal. În anul 2016, Salamul de Sibiu Agricola a primit o serie de recunoașteri care atestă calitatea sa de excepție:

 

-Înscrierea în Registrul Denumirilor cu Indicație Geografică Protejată;

-Dobândirea a două Stele de Aur și a premiului „Superior Taste Award”-International Taste & Quality Institute – iTQi la Bruxelles;

-Primirea distincției Silver Award- Institutul Internațional pentru Selecții de Calitate – „Monde Selection”.

-Conferirea calității de Furnizor Oficial al Casei Regale a României.

 

Mirdatod-Primul produs românesc din lapte atestat în UE

 

Înregistrarea brandului „Telemea de Ibăneşti“ ca produs tradiţional românesc re­cunoscut la nivelul UE, face din Mirdatod una dintre evidențiatele anului trecut, fapt la care au contribuit acțiunile MADR, dar și, în măsură determinantă, domnii George Grecu și Dorin Cojocaru.

 

Compania Mirdatod poate contabiliza depășirea cifrei de afaceri, de circa 6,6 mil. euro, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor pentru anul 2015, ceea ce înseamnă că fraţii Todoran se bazează pe vânzări totale de peste 8 milioane de euro, în 2016.

 

Totodată, Mirdatod a anunțat o investiție de peste cinci milioane de euro, într-o nouă fabrică de procesare a laptelui.

 

Angst, afacere premium pe segment premium

Domnul Sorin Minea ne-a declarat că anul 2016 va fi înceiat de firmele pe care le conduce cu o creștere de cca 20 %, carnea și mezelurile Angst fiind motorul ascendent.

 

Cât privește noutățile de moment, ele se vor materializa la finalul anului, prin lansarea pe piață a gamei de produse ready-meal, anul 2017 însemnând și un moment în care Sorin Minea va anunța o nouă premieră despre care va vorbi la momentul oportun.

 

Produsele Angst se mențin în continuare în Top-ul calității indiscutabile, reprezentând pentru marea majoritate a cosumatorilor, alături de produsele Meda, prima alegere din segmentul premium.

 

LaDorna, liderul adaptării la noile cerințe

 

LaDorna a fost printre primele companii care s-au adaptat cerințelor acestui așa-numit „nou consumator”, fiind primul care a lansat pe piața din România laptele UHT și, respectiv, prima gamă completă de produse românești, bio. La fel de relevant, LaDorna este singurul brand românesc de lactate care are în portofoliu laptele fără lactoză.

 

În prezent, LaDorna își întărește statutul cu o viziune modernă, printr-o nouă identitate vizuală care accentuează valorile centrale ale brandului: respectul, bunătatea și puritatea. Schimbarea strategică de imagine are obiectivul de a alinia întreaga gamă de produse lactate, sub acelasi concept.

 

Totodată, s-a vizat diferențierea la raft, îmbrăcând ambalajele produselor din fiecare categorie în culorile, peisajele și personajele Țării Dornelor, precum și adoptarea etichetării code-color.

 

Transavia, record al numărului de salariați

 

Grupul de firme Transavia va depăși cu siguranță valoarea de anul trecut a afacerilor, de 140 de milioane de euro, vânză­rile companiei fiind majorate, la jumătatea anului 2016 cu 5%.

 

Doamna Theodora Popa-Director General Adj. al companiei, ne-a declarat că, în prezent, exporturile reprezintă, în funcție de produse, 15-20 % din vânzări.

 

Exportul firmei Transavia reprezintă 20 de mi­lioa­ne de euro anual şi este rea­lizat în ţări din Uniunea Eu­ro­­peană precum Marea Bri­tanie, Irlanda, Franţa, Olan­da, Un­ga­ria, Grecia, Slovacia, Bul­garia, Spania, Croaţia. Anul trecut, compania a înregistrat un profit net de peste 12 mil. euro, rezultat obţinut cu ajutorul a 1.145 de salariaţi, cel mai mare număr de angajaţi ai companiei de până acum.

 

Friesland Campina, liderul dezvoltării sustenabile

 

FrieslandCampina România a lansat în 2016 o strategie care vizează dezvoltarea pe termen lung a fermelor partenere din Ardeal.

 

Obiectivele acestei strategii includ creşterea calităţii şi cantităţii laptelui furnizat de ferme, scăderea costurilor pentru fermieri, optimizarea producţiei de lapte în timpul anului, creşterea numărului de vaci per fermă până la o dimensiune optimă pentru a asigura sustenabilitatea acestora pe termen lung şi eliminarea pierderilor, atât pentru FrieslandCampina România, cât şi pentru fermieri.

 

Nu mai puțin important, marca Napolact a fost desemnată ca ocupând Locul 1 într-un clasament al notorietății, fapt care probează atașamentul consumatorilor față de produsele companiei.

 

Top 5 al vânzărilor din categoria Mezeluri

 

Potrivit unei cercetări de piață efectuată de ReatilZoom, colectând datele din primele opt luni ale anului 2016, clasamentul primilor cinci companii, portivit criteriului valorii mezelurilor vândute, arată în felul următor:

 

1-Caroli

2-Fox

3-Cris-Tim

4-Meda Prod

5-Aldis

 

Cu totul altul este Top 5 al mărcilor de Mezeluri, potrivit criteriului valorii:

 

1-Fox

2-Caroli

3-Meda

4-Cris-Tim

5-Angst

 

Top-ul profitului companiilor de lactate

Cum, datele pentru anul 2016 vor fi publicate de abia după predarea bilanțurilor anuale, din primăvară, iată clasamentul profiturilor nete realizate de principalele companii de lactate din România (Sursa: Ministerul Finanțelor):

1-Hochland România: 19,6 milioane lei

2-Simultan: 16,8 milioane lei

3-Albalact: 13,3 milioane lei

4-Danone România: 13,3 milioane lei (2014: -16,7 mil. lei)

5-Covalact: 5,9 milionae lei

6-Carmo Lact Prod: 1,8 milioane lei

7-Olympus: 0,3 milioane lei

8-Lactag: -1,6 milioane lei (Insolvență)

9-FrieslandCampina România: -13 milioane lei (2014: -46,6 mil. lei)

10-Dorna Lactate: N/A (2014: -10,7 mil. lei)

Concentratele nutriţionale şi sporirea calităţii laptelui

O vorbă românească spune: “Vaca îţi dă după cât şi ce îi dai”. Pentru ca producţia de lapte să se realizeze relativ uniform, pe tot parcursul anului, trebuie acordată atenţia cuvenită fiecărei femele, îndeosebi hrănirii vacilor în perioada de iarnă, atunci când nutreţurile concentrate îşi rezervă un loc considerabil în raţiile de hrană.

 

Hrănirea vacilor în funcţie de producţia de lapte

 

Calea cea mai sigură, rapidă şi eficientă de sporire, îmbunătăţire şi eficientizare a producţiei de lapte, o constituie alimentaţia raţională a animalelor. Alimentaţia vacilor de lapte are o arhitectură specifică bazându-se pe producerea unor furaje de calitate superioară şi în cantităţi suficiente, care să satisfacă cerinţele zilnice ale animalului. Un aspect deosebit de important şi puţin respectat este legat de stabilirea cantităţii de concentrate pe care fiecare animal o primeşte, în funcţie de producţia zilnică de lapte. Pentru obţinerea unui litru de lapte, se administrează aproximativ 350-400 g concentrate de bună calitate.

 

 

Imediat după fătare, vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare (ex. dacă la o mulsoare zilnică de 10 litri lapte, pentru care în mod normal se administrează aproximativ 4 kg concentrate, aceasta va primi 7-8 kilograme concentrate). În acest fel, cantitatea zilnică de lapte va creşte până când se va obţine un maxim neinfluenţat de furajare, celelalte componente din hrană fiind, oarecum, la discreţie.

 

În acest moment, raţia de concentrate va fi scăzută, până când se va mulge o cantitate mai mică de lapte. Crescând din nou raţia de concentrate, până la revenirea laptelui în cantitatea maximă, se stabileşte raţia finală, la un randament ideal de valorificare al furajelor, fără pierderi.

 

Cu toate acestea, se acordă o atenţie mai mare furajelor de volum, pentru că bovinele sunt ierbivore prin natura lor, iar acest tip de furaje asigură primordial buna funcţionare metabolică şi digestivă. Apoi, în tubul digestiv principalii precursori ai laptelui (acizii graşi volatili) se formează mai eficient din hidraţii de carbon structuraţi (de tipul celulozei) şi mai puţin eficient din nutreţurile concentrate obişnuite. Performanţe maxime în producerea laptelui se pot obţine numai prin îmbinarea acestor două categorii de furaje, respectiv raţia să conţină procente bine stabilite de furaj volum şi nutreţuri concentrate.

 

Erorile de alimentaţie determină afecţiuni metabolice şi funcţionale, înregistrându-se cu precădere în perioada de repaus mamar, cât şi în perioada de început a lactaţiei. Pe ansamblu, erorile alimentare provoacă, pe lângă starea de boală, o scădere semnificativă a producţiei de lapte. Forma fizică a hranei administrate influenţează randamentul de utilizare a substanţelor nutritive, prin suprafaţa de absorbţie disponibilă pentru flora bacteriană ruminală şi prin uşurinţa extragerii acestora din furaj. De asemenea, respectarea formei optime de de administrare elimină riscul apariţiei diferitelor afecţiuni gastro-intestinale.

 

Pentru vacile care primesc mai multe tainuri de concentrate, acestea se administrează la intervale egale în cursul zilei. Este bine ca un tain de concentrate să nu depăşească 2-2,5 kg. Raţia şi, în special, nutreţurile de bază trebuie administrate un timp cât mai îndelungat, fără a fi schimbate, fără legătură cu administrarea concentratelor. Orice schimbare bruscă a alimentaţiei produce tulburări de digestie, lucru care se întâmplă şi la scoaterea unui element furajer din raţie. Aceasta se întâmplă curent în momentul trecerii la hrănirea de iarnă şi invers.

 

Concentratele se administrează sub formă de uruială, deoarece în cazul măcinişului prea fin vor adera la pereţii gastrici, provocând ulceraţii. Carenţele şi dezechilibrele nutriţionale produc o serie de tulburări, cum ar fi cetoza (acetomenia), care apare la începutul lactaţiei şi sfârşitul gestaţiei, datorându-se cantităţilor prea mari de suculente în raţie. Se manifestă prin scăderea semnificativă a producţiei de lapte şi apetit capricios, animalul degajând un miros pronunţat de acid butiric.

 

Elemente şi reţete

 

Porumbul este cereala care intră în cea mai mare proporţie în hrana animalelor, cu un conţinut ridicat de amidon şi grăsime (4-5%) şi scăzut în celuloză, digestibilitate ridicată şi o valoare energetică apreciabilă, conţinând 8-10% proteină, dintre vitamine remarcându-se vitamina E şi provitamina A. în hrana animalelor porumbul se administrează îndeosebi sub formă de uruială, devenind o componentă de bază a amestecurilor în producerea nutreţurilor combinate, unde participă în următoarele proporţii:

 

–         40-60% la vacile lactante şi gestante;

–         30-40% la tineretul pentru reproducţie.

 

Porumbul se administrează sub formă de:

 

–         boabe măcinate, pentru vârsta de 0-6 luni;

–         porumb ştiulete măcinat cu totul, pentru vârsta de 6-18 luni şi peste;

–         porumb siloz, recomandat spre recoltare când planta se găseşte în perioada de vegetaţie lapte-ceară. Pentru ridicarea conţinutului de proteină, porumbul poate fi însilozat în amestec cu leguminoasele (ex. 75-80% asociat cu 20-25% mazăre sau soia). De asemenea, o altă posibilitate de a ridica proteina în conţinut a porumbului însilozat este adăugarea de uree sintetică şi sulfat de amoniu (0,78 kg uree+0,28 kg sulfat de amoniu la 200 l apă, necesară pentru 100 kg masă porumb însilozat). Se toacă, se depozitează pe platforme de beton, după care se presează pentru eliminarea aerului, în vederea obţinerii unei fermentaţii de calitate;

–         cocenii de porumb, administraţi fără nicio pregătire în hrana animalelor, sunt consumaţi numai în proporţie de 50-75%. Pentru a mări procentul de utilizare, cocenii se toacă la şişcă, fiind administraţi ca atare sau în amestec cu borhoturi.

 

În regim gospodăresc, poate fi realizat un amestec de nutreţ murat:

 

–         100 kg strujeni tocaţi;

–         30 litri apă, în care se dizolvă 600 g sare (2% sare);

–         dacă este posibil, 600 g melasă, care va îmbunătăţi valoarea nutritivă a furajului.

 

Amestecul se presează, urmărindu-se o fermentaţie de tip lactic (miros plăcut, fermentat, îmbietor), evitându-se fermentaţia de tip butilic, care apare în urma tasării insuficiente (miros înţepător, respingător). După 2-3 zile de fermentaţie, amestecul poate fi administrat animalelor, acesta înlocuind porumbul siloz, ca valoare nutritivă.

 

În raţia zilnică se recomandă următoarele cantităţi de nutreţ murat sau porumb siloz, pentru vacile în lactaţie: 20-30 kg (rezultate bune se obţin când 1/3 din cantitatea de nutreţ suculent este reprezentat de sfeclă furajeră şi când pentru 5 kg nutreţ murat se administrează 1 kg de fân).

 

Orzul şi ovăzul sunt consumate cu plăcere, îmbunătăţind raţia cu extracte azotate, proteină brută, grăsime şi aminoacizi esenţiali. Conţinutul în proteină digestivă este mare la aceste graminee, folosindu-se în hrana vacilor de lapte, în proporţie de 30-35% din amestecul concentrat, acesta din urmă având un efect pozitiv asupra cantităţii şi (în special) asupra calităţii laptelui.

 

Tărâţele de grâu sunt formate din învelişuri bogate în celuloză şi germeni bogaţi în amidon, proteine, săruri minerale (îndeosebi fosfor), dar sărace în calciu. La hrana animalelor, tărâţele se folosesc în procent de 10-25% din amestecul de concentrat.

 

Şrotul de floarea-soarelui este unul din compuşii de bază în realizarea nutreţurilor concentrate din hrana vacilor, datorită conţinutului ridicat în proteină. Este folosit în proporţie de 10-25% din totalul concentratelor.

 

Soia se situează printre leguminoasele cu cele mai mari cantităţi de proteină (32-34%) şi cel mai ridicat conţinut în lipide (17-20%), substanţele nutritive fiind uşor digestibile. Se foloseşte în alimentaţia animalelor numai după un tratament termic (prăjire, fierbere), sub formă de făină.

Sisteme moderne de furajare a vacilor de lapte

Furajarea vacilor presupune, în prima fază, „furajarea” bacteriilor ruminale. Dacă bacteriile ruminale sunt „sătule”, îi merge bine şi vacii. Prin respectarea câtorva reguli de bază este posibilă furajarea cu succes a vacilor, ceea ce va determina o producţie de lapte crescută, cu o compoziţie optimă şi, totodată, vom avea în fermă vaci sănătoase şi fertile.

Cauzele scoaterii vacilor din producţie

La o examinare mai atentă, principalele motive pentru care vacile ies prea devreme din efectiv sunt lipsa fertilităţii şi afecţiuni ale ugerului şi ongloanelor.

Creşterea unei juninci costă între 1.500 şi 1.800 de Euro. Până la fătare, juninca produce doar costuri, pe care începe să le plătească odată cu primul litru de lapte. După calculele mai multor autori este nevoie de 22.000 până la 30.000 de kg de lapte livrat pentru ca vaca să atingă zona de câştig. Doar că, din păcate, un număr mare de vaci (tinere) părăsesc ferma înainte de a atinge această producţie.

Alături de posibilele cauze infecţioase care determină scoaterea vacilor din producţie, se numără şi tulburările metabolice (cetoza, acidoza, febra laptelui), care denotă, cel mai adesea, sănătatea precară a animalelor.

Printr-un management bun al fermei (întreţinere şi, în special, furajare), pot fi evitate bolile ce au la bază tulburări metabolice.

Reguli „de aur” în furajarea vacilor de lapte

1. Toate componentele furajului de bază şi ale furajului concentrat să fie administrate în fiecare zi (365 de zile pe an).

2. Toate componentele furajului de bază şi ale furajului concentrat să fie amestecate şi omogenizate, astfel încât vaca să nu poată selecta.

De ce sunt aceste reguli de bază aşa de importante? Dacă unul din componente este scos din raţie, numărul bacteriilor din rumen, care sunt specializate în digestia acestui component, scade dramatic în decurs de trei zile. Dacă mai apoi se reintroduce componentul respectiv în raţie, durează cel puţin 30 de zile până ce bacteriile specializate în digestia acestuia revin la valoarea optimă şi pot digera în proporţie de sută la sută componentul respectiv.

Furajarea viitorului…

Furajarea optimă pentru un rumegător, care să asigure producţia cea mai mare, să fie potrivită rumegării şi deci şi cea mai sănătoasă este furajarea cu furaj unic (TMR – Total Mixed Ratio). Sunt evitate astfel oscilaţiile mari ale pH-ului prin consumul separat al furajului concentrat (ca de exemplu, furajarea la sala de muls).

În permanenţă, vaca ingeră o cantitate constantă de furaj de bază şi de furaj concentrat. În cazul consumului separat de furaj concentrat, oscilaţiile valorii pH-ului din rumen sunt cu atât mai mari, cu cât vaca ingeră o cantitate mai mare de furaj concentrat. Prin administrarea de furaj unic, fermierul este cel care stabileşte ce consumă vaca, iar vaca va hotărî doar cantitatea pe care o va consuma din furajul unic pe care fermierul i-l pune la dispoziţie.

Vacile consumă în funcţie de producţia de lapte; cele cu o producţie mai mare, consumă mai mult furaj unic, faţă de vacile cu o producţie mai mică.

Asigurarea necesarului de minerale şi substanţe active

Mineralele şi substanţele active care trebuie asigurate vacii prin furajare sunt: macroelemente (calciu, fosfor, sodiu, magneziu, clor şi sulf); oligoelemente (zinc, cupru, mangan, cobalt, iod şi seleniu); vitamine liposolubile (A, D, E şi K); vitamine hidrosolubile (B şi C); drojdii vii.

Mineralele şi substanţele active sunt asemenea cărămizilor folosite în construcţii, fiecare având propriul rol în organism. Introducerea în exces a unui element nu poate înlocui efectul unui alt component.

Cu fiecare litru de lapte produs, vaca pierde în jur de 10 g de cenuşă (minerale, oligoelemente şi vitamine). Vacile cu producţii mai mari de lapte au tendinţa de a pierde prin lapte mai multe minerale şi substanţe active decât vacile cu producţii mai mici. Aceste pierderi trebuie înlocuite în funcţie de producţia de lapte şi starea de sănătate a vacilor.

De aceea este eficientă furajarea cu 10 grame de premix pe litru de lapte producţie (înainte de introducerea furajului de compensare mineralizat şi a furajului concentrat).

Unui furaj unic destinat unei producţii de 25 kg lapte îi corespund 250 g premix, iar unui furaj unic destinat unei producţii de 30 kg lapte îi corespund 300 g premix.

Pregătirea vacilor pentru lactaţie

Vaca de lapte trece prin trei perioade, care se succed: perioada de repaus mamar; fătarea; perioada de lactaţie.

Perioadele de repaus mamar sunt cele mai importante din viaţa productivă unei vaci. Repausul mamar înseamnă, pregătirea pentru următoarea lactaţie, perioada în care ugerul, rumenul şi metabolismul se antrenează. Să ne gândim că numai în rumen are loc prelucrarea a 80% din furajul ingerat, iar în jur de 50% din substanţele nutritive sunt resorbite la nivelul rumenului. De aceea, lactaţia începe cu ziua înţărcării şi nu cu ziua fătării!

Furajarea vacilor în repaus mamar este foarte uşor de realizat dacă raţia va fi compusă dintr-o parte furaj finit folosit la furajarea vacilor lactante şi va fi amestecat cu o cantitate corespunzătoare de paie. Cu cât furajul unic este destinat unei producţii mai mari de lapte, cu atât mai puţin furaj unic şi mai multe paie va conţine raţia pentru furajarea vacilor în repaus mamar.

Pentru profilaxia febrei laptelui se recomandă introducerea în raţie a 50 g dintr-un adaos nutritiv ce are la bază sulfatul de magneziu. Acesta acţionează împotriva conţinutului crescut în potasiu, în special din silozul de iarbă şi din fânul provenit de pe terenurile tratate cu o cantitate prea mare de gunoi de grajd.

În cazul folosirii adaosurilor minerale acide este necesară asigurarea unei catităţi suficiente de calciu, prin administrarea a 150 g premix destinat vacilor lactante cu un conţinut ridicat de calciu, deoarece vaca mobilizează calciul şi îl descompune. Introducerea componentelor bazice, precum bicarbonatul de sodiu, trebuie evitată.

Concepte de furajare pentru perioada de repaus mamar

• TMR < 24 kg lapte => 60% amestec pentru lactante 2 kg paie
• TMR 25-30 kg lapte => 50% amestec pentru lactante 2,5 kg paie
• TMR > 31 kg lapte => 40% amestec pentru lactante 3 kg paie

Paiele care se folosesc în raţie trebuie să fie lipsite de ciuperci, mucegaiuri, într-o stare bună din punct de vedere igienic şi să nu fie mai lungi decât lăţimea pe care o are botul unei vaci. Altfel, vaca va selecta şi nu va consuma paiele. Din această cauză, se recomandă tocarea prealabilă a paielor.

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.