Băuturile şi secretele lor; Legumele fierte înăbuşit- „leacuri” alimentare preţioase; CUM NE HRĂNIM? Dulceţuri şi jeleuri de fructe; ”CIUMA SECOLULUI XXI” si… La o suta de ani- Petru Popovici ne prezinta – Sfarsitul lumii

 Cine doreşte să mănânce sănătos ar trebui să acorde atenţie şi modului cum îşi alege băuturile. Căci ingredientele ascunse în lichide nu sunt lipsite de efecte

FF

Berea după vin, un chin

Această zicală populară e lipsită de orice bază ştiinţifică. Se presupune că ar proveni din secolul 19, când vinul era considerat o băutură de lux. Însă mah­mureala de după un chef nu depinde de ordinea în care s-au adus băuturile la masă, ci numai de puritatea şi cantitatea alcoolului consumat, ca şi de greutatea corporală şi sexul mesea­nu­lui. Consecinţele neplăcute de a doua zi dimineaţa sunt cau­zate de spirtoasele ieftine, de diversele lichioruri sau de bău­turile cu o pondere con­sistentă de alcool extras din cereale. Şi vinurile cu un con­ţinut ridicat de sulf provoacă dureri de cap şi senzaţii de grea­ţă. Această uşoară into­xicare este accentuată de fap­tul că alcoolul elimină apa din organism. De aceea, dacă vreţi să evitaţi mahmu­reala, ar fi bine ca, între băuturi, să daţi pe gât din când în când câte un pahar cu apă.

Berea este un aliment valoros

Berea este băutura preferată a germanilor, a ce­hilor şi – din ce în ce mai mult, în ultimii ani – a ro­mâ­nilor. Ea cuprinde şi multe vitamine din com­plexul B, precum şi o serie de minerale, şi se spune că ar contribui la scăderea numărului de infarcte. Medi­cii consideră acceptabilă o cantitate zilnică de o jumă­tate de litru pentru femei şi un litru pentru băr­baţi, în condiţiile în care nu se mai consumă şi alte băuturi al­coolice. Berea conţine cam cinci procente de alcool. Acesta este un dezavantaj, cel puţin din punc­tul de vedere al nutriţioniştilor. Deoarece, în pro­cesul de eliminare a alcoolului, organismul pierde unele oligo­elemente importante. De asemenea, al­coolul îngraşă. Un litru de bere ne furnizează circa 430 kilocalorii, echivalentul a patru chifle, ceea ce constituie în jur de o cincime din necesarul zilnic al unui bărbat care prestează o muncă de birou. Pe lângă aceasta, calo­riile lichide nu satură. Dimpotrivă, prin­cipiile amare din hamei chiar stimulează apetitul. Al­coolul deter­mină o secreţie sporită de insulină, îm­piedicând astfel arderea optimă a grăsimilor. Soluţia? Bere fără al­cool! Ea are o acţiune izotonică, deci com­pensează perfect pierderea lichidelor din orga­nism şi, în acelaşi timp, oferă protecţie contra rigidi­zării arterelor, după cum rezultă dintr-un studiu afec­tuat la Clinica uni­versitară din Ulm.

Se recomandă să bem minimum doi litri de lichide pe zi

Organismul nostru îşi procură lichid nu numai din băuturi, ci şi din majoritatea alimentelor solide. De pildă, cartoful are un conţinut de apă de 75% din greu­­tatea lui. Alimentele so­lide ne furnizează în me­die aproximativ 900 mililitri de apă zilnic. Pentru acest mo­tiv, specialiştii consideră că, la temperaturile întâlnite în zonele geografice cu climă tem­perată, adulţii cu acti­vi­tate fizică redusă necesită nu­mai un adaos de 1,5 litri de lichide pe zi, sub forma diferi­telor băuturi consumate. A­ceasta reprezintă limita infe­rioară. Puţin mai mult nu ne dăunează.

Sucul de fructe este mai bun decât răcoritoarele

Este adevărat că sucul de fructe conţine vitami­nele, mineralele şi oligoelementele existente în ele, dar, atenţie, şi multe calorii. Numărul caloriilor pro­ve­nite dintr-un suc de mere cu sută la sută fructe nu este nicidecum mai mic decât cel provenit din bău­turile răcoritoare din comerţ. Caloriile vin din zahărul prezent în fructe, iar fructoza nu e nici pe departe atât de bună pentru sănătatea noastră, cum în mod eronat crede multă lume. Conţinutul de calorii conţinut în sucurile de fructe reprezintă un dezavantaj pentru cei care ţin diete. Este de preferat să bem mai ales apă sau cel puţin să diluăm sucul de fructe cu ea.

Coca-Cola creează dependenţă
Din cauza conţinutului mare de zahăr (cam 36 de cuburi la un litru), licoarea maronie care ne stinge setea nu este deloc săracă în calorii, însă nici nu creează dependenţă mai mult decât alte băuturi care au cofeină în compoziţie. Totodată, trebuie să preci­zăm că, în cazul cofeinei, nu se poate vorbi de un drog, ci doar de un stimulent psihic. Efectul de obiş­nuinţă apare abia de la 100 miligrame pe zi – ceea ce înseamnă un litru de Cola sau una-două ceşti de cafea zilnic. Când consumul este sistat brusc, unele per­soane pot suferi de dureri de cap sau de o stare perma­nentă de oboseală. Cocaina a fost, într-adevăr, pre­zentă în Cola, însă numai până în anul 1903. De atunci, se folosesc la prepararea băuturii numai ex­tracte din frunze de coca, din care drogul este în prea­labil eliminat.

Un pahar de lapte în fiecare zi

Laptele conţine foarte mult calciu. Într-un litru de lapte se găsesc aproximativ 1,2 g din acest mineral. Dar cantităţi apreciabile de calciu există şi în alte ali­mente: apele puternic mineralizate ajung până pe la 0,6 grame pe litru; unele produse din soia sunt îmbo­găţite cu calciu; şi leguminoasele, produsele din ce­rea­le integrale, precum şi câteva specii de legume verzi ne oferă din belşug preţiosul mineral. Nu trebuie să uitam nici seminţele. Migdalele crude ne furni­zează 250 miligrame de calciu la suta de grame (se pot mânca maximum 10 sâmburi pe zi). Campionul absolut este însă susanul, cu 670 miligrame de calciu, motiv pentru care se recomandă câte două linguri de seminţe măcinate zilnic. Intestinul nostru asimilează însă cel mai uşor calciul din varză (43 miligrame la suta de grame).

Cafeaua nu oboseşte inima

Iubitorii fierturii brune pot răsufla uşuraţi. Diverse studii ale cercetătorilor chi­nezi, cu peste 400.000 de par­ticipanţi, arată că nici cinci-şase ceşti pe zi nu fac să crească riscul de afecţiuni cardiovasculare. Un consum zilnic moderat, adică trei-patru ceşti, ar putea avea chiar un efect de protecţie. Aceasta se datorează pro­babil faptului că bobul de ca­fea conţine o mare canti­tate de antioxidanţi. Dar, atenţie: cine are probleme cu somnul n-ar trebui să mai bea cafea în a doua jumătate a zilei.

Laptele de capră ne protejează contra neurodermitei

Deja din vechime, Hipocrate şi Paracelsus atri­buiau laptelui de capră proprietăţi tămăduitoare. Şi în zilele noastre, se pretinde că el ar preveni alergiile la bebeluşi. To­tuşi, nu există dovezi ştiinţifice în acest sens. S-a constatat numai că unele persoane alergice, care manifestă o sensibilitate deosebită la laptele de vacă, îl tolerează bine pe cel de capră. Însă, deoarece se întâlneşte frecvent şi o reactivitate alergică încruci­şată, specialiştii recomandă pacien­ţilor

din această categorie prudenţă cu laptele, indi­fe­rent de la ce animale ar proveni el. În acelaşi timp, e adevărat că laptele de capră se digeră mai uşor, întrucât conţine cantităţi mai mici de cazeinat şi lactoză, în compa­raţie cu laptele de vacă.

Cine vrea muşchi are nevoie de shake-uri cu proteine

Nu. Cei ce practică sportul în timpul liber nu au nevoie de asemenea suplimente proteice. Alimentaţia normală pune la dispoziţie mai multe proteine decât ar fi necesare, chiar şi pentru un antrenament moderat de forţă. Consumate permanent şi în cantităţi mari, shake-urile pot dăuna. Excesul de proteine supraso­licită rinichii şi creşte valorile acidului uric. În final, aceasta favorizează apariţia reumatismului, a gutei sau a calculilor renali.

Legumele fierte înăbuşit – „leacuri” alimentare preţioase

Legumele fierte înăbuşit - "leacuri” alimentare preţioase

Legumele uşor fierte sunt mai sănătoase şi mai simplu de digerat decât crudităţile.

Fier­berea înăbuşită uşurează dezintegrarea şi valorificarea fiecărei substanţe minerale, a fiecărui mi­croelement şi a fiecărei substanţe vegetale secun­dare în parte. Un aspect extrem de important în cazul per­soa­nelor cu probleme digestive (dispepsie), pentru că mucoasa intestinală nu este iritată, ba e chiar ajutată să se regenereze.
Legumele (mai ales morcovii) conţin pectine preţi­oase, care prin fierberea uşoară se „eliberează” de celu­loză, astfel că organismul le poate asimila mult mai bine. Aceste substanţe protectoare deosebite au efecte vindecătoare excelente, atât la nivelul stomacu­lui şi al intestinului gros şi subţire, cât şi în întreg pro­cesul de metabolism.
* Procedura cea mai recomandată este fierberea înăbuşită. Legumele se pun într-o oală cu puţină apă şi se lasă să dea în fiert, după care se lasă să mai cloco­tească puţin, la foc foarte mic sau cu focul stins.
* Durata de fierbere variază în funcţie de consis­tenţa lor (rădăcinoasele se fierb mai mult). Trata­men­tul termic permite legumelor să-şi dezvolte pe deplin aromele, în cel mai „blând” mod cu putinţă.
* Vasele cele mai potrivite pentru fiert sunt cele emailate, cu capac de sticlă, sau cele de porţelan, res­pectiv de sticlă, pentru că în ele legumele fierb abia sim­ţit, economisind 60% din energie. În plus, capacul ac­celerează procesul de fierbere, deoarece aburii pro­duşi de sucul propriu al legumelor joacă şi ei un rol important.
* Legumele tăiate mărunt necesită o durată de fier­bere mai redusă. În schimb, leguminoasele – de pildă, lintea sau fasolea – trebuie fierte mai mult, la foc mic, pentru ca organismul să le poată valorifica şi pentru a nu produce tulburări digestive (de ex. balo­nări). Lintea se fierbe între 40-60 de minute, faso­lea uscată 1-2 ore. Persoanelor cu probleme digestive li se recomandă pasarea legumelor, după fierbere: sunt mult mai uşor de digerat, iar substanţele vitale impor­tante sunt mult mai bine puse în valoare.

Legumele fierte înăbuşit -

* Un alt factor primordial îl reprezintă combi­narea optimă a diferitelor sosuri de legume, deoarece în ar­mo­nie şi simplitate se află cheia sănătăţii vitale. Potrivite armonios, digestia lor va fi optimizată şi pu­te­rea lor vindecătoare va fi eficientizată. Ceea ce va pre­veni, în mod automat, balonările şi celelalte tul­burări.
Sistemul digestiv joacă un rol extrem de important pentru funcţionarea precisă a întregului organism. Doar cu un sistem digestiv sănătos vor putea să-şi adu­că contribuţia optimă la vitalitate şi sănătate şi celelalte organe şi celule ale organismului. De aceea, preocu­parea pentru un mod de alimentaţie şi un mod de viaţă sănătoase trebuie să devină permanentă, reducând şi împiedicând, astfel, producerea dereglărilor funcţio­nale ale aparatului digestiv, în totalitatea lui.

Legumele fierte înăbuşit stimulează regenerarea sistemelor celular şi digestiv

Următoarele recomandări pentru o alimentaţie conştientă, bazată pe cele mai recente studii efectuate de nutriţionişti, oferă o privire de ansamblu asupra ce­lor mai valoroase soiuri de legume, asupra folosirii lor (singure, sau în combinaţii de cel mult 3-4, la o masă) şi asupra efectului lor vindecător.

Conopida

Se armonizează cu: morcovii, feniculul, carto­fii (în cantităţi mici, dar se consumă şi singură).
Efect vindecător:
* Conţine amidon, uşor de valorificat. Mâncată sea­ra, la cină, stimulează regenerarea nocturnă a celu­lelor somatice şi a celulelor cerebrale.

Legumele fierte înăbuşit -

* Datorită conţinutului de vitamina K (vitamina anti-tromboze), menţine echilibrul factorilor de coa­gu­lare a sângelui.
* Ajută la regenerarea mucoasei intestinale şi sus­ţine procesul de vindecare în cazul gastritei şi al ulce­rului stoma­cal şi intestinal.
* Stimulează funcţiile car­diacă, vasculară şi renală.
* Întăreşte organismul în timpul bolii şi după.
* Conţine cantităţi mici de sulforafan, o substanţă mole­cu­lară care protejează celu­lele.
Recomandare: Persoa­nele predispuse la balo­nări, ar fi bine să consume conopida separat, sau pa­sa­tă, sub formă de supă-cremă.

Fasolea albă şi roşie

Se armonizează cu: morcovii, dovleceii, do­vlea­cul, cartofii (în cantităţi mici) sau roşiile.
Efect vindecător:
* Fasolea uscată conţine mai multe proteine şi mai mulţi hidraţi de carbon decât cea verde.
* Regenerează ficatul, fie­rea, pancreasul, creierul şi sis­temul celular.
* Datorită glucochinine­lor, are un uşor efect anti­dia­betic (ceaiul din teci de fasole reduce nivelul glicemiei).
* Acţionează ca un calmant asupra sistemului nervos.
Fiind mai greu de digerat, bolnavilor cu tulburări intestinale li se recomandă să consume – cel puţin până la vindecare – leguminoasele fierte şi pasate.
Folosire: Se fierbe fasolea la foc mic, circa 1-2 ore, şi se mixează, pentru a fi digerată mai uşor. Adao­sul de ierburi aromate (de ex. de Provence) poate sti­mula digestia.
Un sfat util: Persoanele predispuse la dereglări de metabolism şi la crize de gută ar trebui să mănânce fasole în cantităţi mai mici.

Broccoli

Legumele fierte înăbuşit -

Se armonizează cu: dovleceii, morcovii, cartofii, feniculul, ţelina, dovleacul, roşiile (puţine), orezul natural sau meiul.
Efect vindecător:
* Susţine factorii fi­ziologiei de coagulare a sângelui (vitamina K), ajutând, eventual, la pre­venirea trombozei.
* Stimulează funcţio­narea normală a glandei tiroide.
* Întăreşte imunitatea.
* Stimulează auto-dezintoxicarea organismului, mai ales a ficatului.
* Ajută la regenerarea pielii şi a ochilor (vitamina A şi clorofilă).
* Stimulează regenerarea creierului şi a celulelor.
* Conţine sulforafan, care activează moleculele de proteine din celule, putând stopa – eventual – dezvol­tarea tumorilor canceroase.

Mazărea verde (proaspătă)

Se armonizează cu: morcovii, feniculul, dovle­ceii, sparanghelul, roşiile, rădăcina de pătrunjel, car­tofii (puţini), orezul natural şi meiul.
Efect vindecător:
* Stimulează procesele pre­cise de funcţionare ale ce­lulelor somatice şi cerebrale.
* Este un revigorant uşor în perioada de conva­lescenţă.
Mazărea verde este con­su­mată, de obicei, împreună cu unele din legumele menţio­na­te mai sus.

Varza albă

Legumele fierte înăbuşit -

Se armonizează cu: morcovii, cartofii, orezul natu­ral şi meiul.
Efect vindecător:
* Datorită conţinutului ridicat de potasiu, ajută la eliminarea apei, uşurând inima şi rinichii, şi întă­reşte vezica urinară.
* Stimulează diges­tia.
* Este anticancerigen (în plin sezon, bolnavii de cancer ar trebui să bea, o dată la două zile, suc proaspăt de varză).
* Stimulează metabo­lis­mul celular, curăţă or­ganis­mul, ajutând la eliminarea reziduurilor.
* Regenerează vederea şi pielea.
* Stimulează procesele biochimice de funcţionare din celulele somatice şi cerebrale.

Cartofii

Se armonizează cu: morcovii, dovleceii, fa­solea verde, roşiile, spanacul, sfecla roşie, ţelina, spa­ranghelul sau mazărea verde şi cu cantităţi mici de co­nopidă sau varză de Bru­xelles.
Efect vindecător:
* Protejează intestinele şi stomacul.
* Stimulează procesul de vindecare în cazul in­fla­maţiilor mucoase în zona stomacului şi a intestinelor gros şi subţire şi „leagă”, de asemenea, aciditatea sto­macală.
* Au efect diuretic, datorită potasiului pe care-l conţin, „uşurând” astfel inima şi rinichii.
* Echilibrează raportul acizi-baze, având, deci, un efect regenerant în afecţiunile reumatice şi în gută.
* Calmează spasmele stomacale şi intestinale.
* Au un efect calmant şi echilibrant şi de aceea pot fi consumaţi inclusiv la cină.
Atenţie! Părţile verzi ale cartofilor conţin un alcaloid otrăvitor, numit solanină. De aceea, acestea trebuie înlăturate atunci când sunt puşi la fiert. Şi încă ceva: cartofii încolţiţi nu mai trebuie consumaţi.

Năutul

Legumele fierte înăbuşit -

Se armonizează cu: morcovii, feniculul, dovleceii, roşiile şi cu puţin orez nedecorticat (un adevărat aliment de forţă!).
Efect vindecător:
* Ajută la dezvoltarea şi menţinerea masei musculare.
* Este – graţie aminoaci­zilor vegetali esenţiali – o com­ponentă valoroasă a celu­lelor somatice şi cerebrale şi poate fi recomandat cu încre­dere, o dată pe săptămână, pentru a face parte din ali­mentaţia vegetariană, benefică sănătăţii.
Folosire: Se fierbe încet, între 90 şi 120 de minu­te. Pentru o digestie mai bună, poate fi pasat, în mixer.

Dovleacul

Se armonizează cu: morcovii, mazărea verde, dovleceii, feniculul, fasolea albă, broccoli, cartofii (în cantităţi reduse) şi orezul natural.
Efect vindecător:
* Stimulează rinichii şi activitatea vezicii urinare, întăreşte musculatura vezi­cală.
* Ajută la reducerea ede­melor, în cazul afec­ţiu­nilor cardiace, renale şi he­patice.
* Poate „lega” germenii negativi din sistemul diges­tiv şi poate sprijini eliminarea reziduurilor din intes­­tinul gros şi din cel subţire.
Seminţele de dovleac:
* Sunt o sursă excelentă de zinc.
* Au o acţiune benefică asupra prostatei şi a urină­rii problematice.
* Întăresc musculatura vezicii urinare.
* Pot echilibra disfuncţiile hormonale, atât la băr­baţi, cât şi la femei.

Prazul

Legumele fierte înăbuşit -

Se armonizează cu: cartofii, morcovii, roşiile, dovleacul, orezul natural.
Efect vindecător:
* Conţine substanţe muci­laginoase vegetale, care prote­jează şi regenerează mucoasa intestinului gros şi subţire şi stimulează fixarea în intestin a microorganismelor pozitive.
* Poate împiedica proce­sele de putrefacţie din intestin.
* Susţine funcţionarea ficatului, a splinei şi a rinichilor şi stimulează – la modul general – meta­bolismul.
* Cu ajutorul sulfului şi al uleiurilor de muştar, stimulează glandele digestive.
* În cadrul unui regim sănătos, poate reduce nivelul glicemiei.
* Ar trebui consumat fiert înăbuşit.

Lintea

Se armonizează cu: morcovii, dovleceii, car­to­fii, roşiile, ceapa.
Efect vindecător:
* Conţine proteine.
* Ajută la regenerarea ce­lulelor, a creierului şi a sis­temului nervos.
* Susţine sistemul hormo­nal în perioada menopauzei.
* Conferă forţă şi energie.
Folosire: Se fierbe încet, între 40 şi 60 de minute. Pen­tru o mai bună valorificare a fierului pe care-l conţine, se adaugă la lintea fiartă o jumă­tate de lingură de oţet de mere.
Recomandare: Există mai multe feluri de linte, ce pot fi consumate alternativ. Fiind extrem de sănătoasă, lintea ar trebui să fie inclusă în meniu de câteva ori pe săptămână, ca fel principal sau ca garnitură.

Rădăcina de pătrunjel

Legumele fierte înăbuşit -

Se armonizează cu: morcovii, feniculul, ardeii graşi, dovleceii, mazărea, prazul şi broccoli.
Efect vindecător:
* Stimulează eliminarea apei.
* Susţine metabolismul.
* Regenerează mucoasele din organism.
* Datorită apiolului pe care-l conţine, are un efect echi­librant asupra întregului sistem hormonal.
* Stimulează procesele de digestie.
Şi pătrunjelul verde are efec­te tămăduitoare deosebite şi n-ar trebui să lip­seas­că din alimentaţia sănătoasă.

Varza de Bruxelles

Se armonizează cu: car­tofii, morcovii, dovleceii, fe­ni­culul.
Efect vindecător:
* Stimulează sistemul enzimal propriu organismului.
* Susţine procesele func­ţionale biochimice din creier şi din sistemul celular.
* Are efect anticanceri­gen.

Sparanghelul

Legumele fierte înăbuşit -

Se armonizează cu: cartofii, morcovii.
Efect vindecător:
* Stimulează regenerarea rinichilor şi a vezicii uri­nare.
* Poate curăţa de depunerile de acid uric canalele renale sensibile.
* Sprijină curăţarea vase­lor sanguine, a sângelui şi a limfei.
* Are efect diuretic şi uşu­rează sistemul cardiovas­cu­lar.
* Stimulează funcţiona­rea ficatului şi a splinei.
Atenţie! În cazul unor afecţiuni renale grave şi al unei predispoziţii la gută, spa­ranghelul trebuie consumat doar ocazional şi în can­tităţi mici!

Spanacul

Se armonizează cu: morcovii, cartofii, feni­culul, ţelina şi orezul natural.
Efect vindecător:
* Stimulează metabolismul şi numeroase procese enzimatice din organism.
* Stimulează – datorită secretinei – producerea sucului pancreatic şi a altor sucuri din stomac, fiere, ficat şi din celulele intestinale.
* Ajută la formarea sângelui (hematopoieză).
* Influenţează pozitiv fac­torii fiziologici de coagu­lare a sângelui.
* În cadrul unei alimen­taţii lacto-vegetariene sănătoa­se, poate avea efect anticance­rigen.
* Susţine sistemul cardio­vascular, întăreşte imunitatea.
Recomandare: Consu­mul trebuie limitat la cel mult 2-3 ori pe lună.

Dovleceii

Legumele fierte înăbuşit -

Se armonizează cu: aproape toate soiurile de legume, cu cartofii şi orezul natural.
Efect vindecător:
* Sunt sănătoşi şi uşor de digerat.
* Regenerează mucoasele din intestinul gros şi subţire.
* Susţin fixarea micro­or­ganismelor prielnice să­nă­tă­ţii.
* Pot întări sistemul imunitar.
* În combinaţie cu un regim alimentar lactovege­tarian, pot stimula rege­ne­rarea celulelor, a creie­rului, a glandei tiroide şi a timu­sului.
* Ajută la eliminarea re­ziduurilor din întregul sis­tem digestiv.

*

Recomandare gene­rală: Pentru un gust mai bun al tuturor soiurilor de legume menţionate aici, aveţi la dispoziţie uleiuri presate la rece, sosul de soia, plante aromate uscate, dar mai ales proaspete, şi mirodenii picante.

Recomandări favorabile digestiei: Orice dereglare survenită în sistemul digestiv poate să fie un semnal serios că nu aţi respectat armonia şi ordinea în întocmirea programului dvs. alimentar şi nici regulile unui comportament alimentar corect. Pentru a nu vă „încărca” sistemul digestiv cu balonări şi cu toxine de fermentaţie şi de putrefacţie, ar fi bine ca, în combinarea alimentelor, să ţineţi seama de ur­mătoarele indicaţii:
1. Două feluri de crucifere la o masă pot produce dereglări ale sistemului digestiv (de ex. conopidă + varză de Bruxelles).
2. Două tipuri de hidraţi de carbon într-o com­binaţie de alimente îşi pot împiedica, reciproc, valo­rificarea (de ex. cartofi + cereale).
3. Proteinele şi hidraţii de carbon nu ar trebui consumate împreună, în cantităţi mari, pentru că altfel enzimele din salivă şi pepsina din stomac nu pot ac­ţiona aşa cum ar trebui. Acest principiu este o regulă imperativă în alcătuirea combinaţiilor de alimente.
4. Nu trebuie combinate la aceeaşi masă cerealele, pâinea, meiul, orezul natural, leguminoasele şi cartofii.
Persoanele predispuse la tulburări digestive – balonări şi gaze – ar trebui să disocieze proteinele con­centrate de hidraţii de carbon, respectiv să le consume împreună doar în cantităţi foarte mici.

CUM NE HRĂNIM?

CU CE NE HRĂNIM? (I)

Oamenii de ştiinţă clasifică substanţele pe care le preluăm împreună cu hrana în 4 grupe: grăsimi, hidraţi de carbon, proteine şi vitamine. Discuţiile legate de ele ţin pagina întâi a revistelor de sănătate şi, adesea… se bat cap în cap. În care din ele putem să avem încredere? În paginile care urmează vă arătăm care alimente sunt bune şi care sunt rele şi cum să vă feriţi de greşeli

Proteinele

Bune

Ouăle bio
Conţin toţi aminoacizii importanţi, de asemenea, vita­mine şi acizi graşi utili organismului.
Tofu
Este una din cele mai bune surse de proteine pentru vegetarieni, deoarece ofe­ră toţi aminoacizii esenţiali. Poate scădea nivelul colesterolului.
Fasolea boabe
Pe lângă câţiva din aminoacizii esenţiali, mai furnizează minerale şi fibre.

Rele

Carnea tocată crudă
Carnea mărunţită se alterează uşor. Tocătura de porc poate con­­ţine germeni dăunători sănătăţii.
Cârnaţii condimentaţi
La prepararea lor se foloseşte în general carne de cali­tate inferioară şi datorită felului în care sunt prelucraţi, consumul lor frecvent creează riscuri pentru sănătate.
Mezelurile
Conţin adesea aditivi dăunători, ca de pildă conservanţii pe bază de nitriţi.

A trecut de mult vremea când se spu­nea: „Carnea ne dă putere”, iar acest principiu funcţiona ca un slogan pu­bli­citar de succes. În ziua de azi, fripturile în sânge sunt socotite de mulţi ca nesănătoase ori măcar discutabile din punct de vedere etic. Se ucide un animal… Totuşi, pe termen lung, nici un om n-o va scoate la capăt cu o alimentaţie care nu-i asigură un aport de proteine. Însă cine refuză să mănânce „animale moarte” are posi­bi­litatea de a-şi procura proteinele din ouă şi lactate, ca şi din surse vegetale – ce-i drept, cu puţin efort.

Recomandabile

Carnea şi peştele sunt valoroase fiziologic, dintr-un motiv foarte simplu: din perspectiva evoluţiei, ele fac parte – întocmai ca legumele şi fructele – din alimentaţia proprie speciei uma­ne. Alimentele de origine animală ne pun la dispoziţie, în primul rând, aminoacizii esenţiali, pe care metabolismul uman este incapabil să-i producă. Persoanele care nu consumă carne îşi pot asigura o cantitate suficientă din aceste sub­stanţe mâncând regulat lactate şi ouă. Acelaşi lucru se poate realiza şi cu o alimentaţie în totali­tate de natură vegetală, însă aici lucrurile devin mai complicate. Este necesar să se acorde o atenţie deosebită alegerii alimentelor şi modului lor de preparare, astfel încât să se obţină com­binaţia potrivită de aminoacizi esenţiali. Ei se găsesc din belşug în leguminoase, cereale inte­grale şi nuci, de aceea e foarte util ca toate aces­tea să fie incluse împreună în meniu.

Nerecomandabile

Cine ingurgitează cu regularitate cantităţi uriaşe de proteine animale va constata, într-o bună zi, că şi-a suprasolicitat organismul. Ri­ni­chii nu mai reuşesc să elimine excedentul enorm de azot, apare riscul de gută sau de afecţiuni re­na­le. Studiile ştiinţifice au dovedit că sorti­men­tele de carne procesată, ca salamul, cârnaţii, mai mult sau mai puţin condimentate, dar în special produsele afumate şi sărate sunt cele mai pro­ble­matice. Consumul lor ar trebui redus la mi­ni­mum – şi nu din cauza proteinelor, ci a sub­stanţelor nocive care iau naştere în procesul de afumare sau prin introducerea unor conservanţi pe bază de nitriţi. Aceste substanţe dăunătoare se formează şi atunci când friptura sau hambur­gerul, prăjite pe foc deschis, se înnegresc.
Femeile însărcinate n-ar trebui să renunţe complet la carne, peşte, lapte şi ouă. Şi buna dez­voltare a copiilor mici este greu de asigurat în lipsa totală a produselor animale. Uneori, însă, proteinele pot declanşa alergii şi intoleranţe alimentare. Inclusiv cele din lapte şi ouă, mai ales la copii.

Controversate

Carnea roşie, deci în primul rând cea de porc, vită şi oaie, este considerată de decenii ca fiind problematică. Un studiu efectuat în Aus­tra­lia, unde alimentaţia include în special carne de bovi­ne, animale care se hrănesc aproape ex­clusiv cu iarbă, n-a descoperit nici o influenţă negativă a consumului de carne asupra riscului de apariţie a cancerului de colon. În schimb, datele aflate în posesia cercetătorilor americani susţin un asemenea pericol. Acolo, populaţia se hrăneşte îndeosebi cu fripturi din carnea vitelor provenite din crescătorii industriale (la fel ca la noi), precum şi cu hamburgeri, şuncă şi slănină. În ultimă instanţă, toate aceste informaţii con­tradictorii fac dificilă formularea unor recoman­dări universal valabile.

Concluzie

Cine îşi procură proteinele din surse naturale îşi reduce la minimum riscul de a comite erori. De aceea, pe lista noastră de cumpărături ar tre­bui să se regăsească peştele şi carnea provenită din gospodării ţărăneşti, lactatele şi tofu, alături de leguminoase, nuci şi cereale integrale. Şi, în acord cu opiniile actuale ale specialiştilor, este corect nu doar din punct de vedere etic (ucide­rea animalelor), ci şi fiziologic, să ne limităm con­sumul de carne.

Carbohidraţii

CU CE NE HRĂNIM? (I)

Buni

Fulgii de ovăz
Conţin multe fibre şi oligoelemente valoroase. Carbohidraţii sunt uşor digerabili şi se descompun foarte lent în intestin.
Pâinea din grâu integral
Are o acţiune lentă asupra glicemiei, mai ales dacă este mâncată cu unt sau brânză.

Răi

Prăjiturile din aluat franţuzesc
Conţin o cantitate mare de zahăr şi alţi carbohidraţi cu acţiune rapidă.
Băuturile acidulate
Conţin mult zahăr, care se duce repede în sânge. Adesea au şi un adaos generos de fructoză, aceasta fiind nesănătoasă în cantităţi mari.
Zahărul alb
În organism, este foarte repede descompus în glucoză şi fructoză, determinând puternice reacţii insulinice.

Carbohidraţii, cum sunt cei din pâine, paste făinoase, müsli, cartofi, fructe şi dulciuri, deţin o pondere importantă din doza zilnică de calorii pe care şi-o admi­nis­trează oamenii. Şi, cu toate că nu există carbo­hidraţi „esenţiali”, adică indispensabili, ei sunt nelipsiţi din alimentele noastre de bază şi îi dorim pentru gustul lor plăcut. Însă, după cum reiese tot mai clar din studiile ştiinţifice, nu toţi carbohi­dra­ţii ne fac la fel de bine. Pe unii ar trebui să-i mân­căm mai mult, pe alţii să-i eliminăm din alimen­taţie.

Nerecomandabili

Zahărul alb, glucoza şi fructoza ne fac viaţa dulce, dar ne-o şi scurtează. În tubul digestiv, za­hărul alb se descompune foarte rapid în cele două substanţe din care este alcătuit: fructoza şi glu­coza. Un aport masiv de glucoză, realizat brusc, împinge nivelul insulinei până la cote nesănătoase şi determină organismul să formeze depozite de grăsime. Aceasta se întâmplă nu numai când în­ghiţim o lingură de zahăr, ci în egală măsură şi când mâncăm pâine albă, prăjituri, fulgi de po­rumb sau bomboane.
Nici cantităţile mari de fructoză nu sunt prieln­ice sănătăţii, deşi ea ne-a fost lăudată multă vreme drept „zahărul sănătos din fructe”. Excesul de fruc­toză poate duce la steatoză hepatică (ficat gras), indirect la creşterea glicemiei şi, pe termen lung, provoacă rezistenţa la insulină, un stadiu pre­mergător diabetului. Fructoza favorizează su­pra­ponderalitatea şi îmbolnăvirea de gută. Îndeo­sebi Cola şi multe alte băuturi dulci sunt surse primejdioase de fructoză. Şi sucurile nediluate de fructe o conţin din belşug.

Recomandabili

Sunt mai curând de preferat carbohidraţii com­plecşi, ca de pildă cei din produsele preparate din făină integrală, de asemenea, şi fructele cu un conţinut relativ redus de zahăr, cum sunt zmeura şi afinele.
Tot din carbohidraţi fac parte şi fibrele. Tă­râ­ţele şi făina integrală conţin multe fibre insolu­bile. Există studii ştiinţifice de amploare ce indică faptul că, mâncând cantităţi suficiente de fibre, scădem riscul diabetului de tip II. Fibrele solubile, ca acelea din fructe şi legume, sunt parţial des­compuse şi folosite de bacteriile din intestin. Se crede că ele ne protejează împotriva afec­ţiu­nilor cardiovasculare.

Controversaţi

Nutriţioniştii n-au reuşit să cadă de acord asu­pra cantităţilor de zahăr, fructoză şi amidon care pot fi considerate sănătoase. Îndeosebi în pri­vinţa zahărului rafinat există voci extrem de criti­ce. On­cologul Lewis Cantley, de la Univer­sitatea Har­vard, îl socoteşte foarte periculos. El afirmă cate­goric că zahărul favorizează apariţia şi dez­volta­rea cancerului. „Zahărul mă îngro­zeşte”, a spus cercetătorul într-un interviu acordat anul trecut publicaţiei „New York Times”. „Se ştie că zahă­rul reprezintă principala sursă de ener­gie a celu­le­lor maligne şi că nivelul ridicat al glicemiei şi al in­sulinei declanşează reacţii metabolice şi imuni­tare care, la rândul lor, creează condiţii favora­bile proceselor maligne”.

Erori

E bine să mâncăm multe fructe
Cine mănâncă multe mere, banane, struguri, adică diverse fructe dulci, nu e tocmai inspirat, de­oarece ele conţin fructoză şi alte tipuri de zahăr. Acestea stimulează secreţia de insulină, pot obosi ficatul, cresc valorile trigliceridelor şi aduc orga­nismul în starea premergătoare diabetului.

Ce-i de făcut?
Este bine ca gustările dintre mese să constea în special din legume. Totodată, sunt de preferat fruc­tele cu un conţinut mai redus de zahăr, ca de pildă murele, zmeura şi afinele.

Grăsimile

Bune

Uleiul de rapiţă
Cel presat la rece conţine un amestec bine dozat de acizi graşi Omega 3, 6 şi 9, putând fi întrebuinţat şi la prăjit.

Sardelele
În ele se găsesc acizi graşi Omega 3 uşor de valorificat de organismul nostru, iar încărcarea cu substanţe toxice este relativ redusă.

Măslinele şi uleiul de măsline
O combinaţie bună de acizi graşi.

Rele

Mâncărurile gata preparate, croasantele, fursecurile
Grăsimile prelucrate industrial prin hidrogenare deţin o pondere importantă în produsele de acest tip.

Uleiurile vegetale stătute
Expunerea la lumină şi contactul cu aerul le fac să-şi piardă atât proprietăţile sănătoase, cât şi gustul.

Cârnaţii, parizerul, crenvurştii
Sunt adesea preparaţi din resturi de carne sau grăsime şi conţin aditivi improprii pentru consum.

Multă vreme grăsimile au fost puse la zid, fiind acuzate că îngraşă, că îmbolnăvesc inima şi sistemul circulator. Însă, după ce americanii şi europenii au adoptat pe scară largă o alimentaţie săracă în grăsimi, incidenţa afecţiunilor ce ar fi trebuit să fie astfel prevenite a crescut dramatic, iar supraponderalitatea a continuat să câştige teren. În prezent, se consideră că una dintre cauzele acestui fenomen o constituie consumul masiv de zahăr şi alţi carbohidraţi, cu care au fost înlocuite grăsimile. Deo­camdată, specialiştii n-au ajuns la o unanimitate de opinii, tema grăsimilor din alimentaţie rămânând una dintre cele mai controversate în rândul nutriţioniştilor. Un lucru este sigur: multe grăsimi ne sunt indispen­sabile. Unele aduc beneficii sănătăţii, altele reprezintă surse neutre de energie şi material de construcţie pen­tru celule. Doar cu câteva grăsimi trebuie să fim pre­vă­zători.

Nerecomandabile

Grăsimile hidrogenate nu sunt sănătoase. În pro­cesul industrial al solidificării lor iau naştere acizi graşi trans, al căror rol nefast a fost pus în evidenţă de numeroase studii, din care reiese că ei fac să crească nivelul colesterolului „rău” LDL. La insistenţele orga­nizaţiilor de consumatori şi ale unor oficiali respon­sabili, in­dus­tria a început să se preocupe din ce în ce mai serios de înlo­cuirea acestor substanţe. Astăzi, mar­garina şi grăsimea pentru prăjit nu mai conţin decât cantităţi infime de acizi graşi trans. În schimb, ei sunt pre­zenţi într-o măsură conside­ra­bilă în multe dintre produsele de patiserie şi în mâncărurile de tip fast-food.

CU CE NE HRĂNIM? (II)

Grăsimile saturate continuă să fie socotite şi ele mai puţin sănătoase. Se întâlnesc prepon­derent în ali­mentele de origine ani­mală. Untul le conţine în propor­ţie de 50%, comparativ cu 14% în uleiul de măsline. Consumul lor ar trebui redus în favoarea uleiurilor vegetale, deoarece şi ele sporesc valorile colesterolului periculos LDL. Acest sfat se adresează, în pri­mul rând, persoanelor cu afec­ţiuni vasculare.

Recomandabile

Se consideră sănătoşi mulţi dintre acizii graşi din categoria Omega 3. Îi găsim din abun­denţă în migdale, alune de pă­dure, nuci şi ule­iurile extrase din ele, de ase­menea, în uleiu­rile de in, rapiţă şi cânepă, ca şi în peş­tele gras, ca somo­nul, ma­crourile sau he­ringii. Dar la uleiurile ve­ge­tale cu un conţinut bogat de acizi graşi nesaturaţi, cum sunt cele de in, mac sau cânepă, este importantă prospeţimea. Căci lumina, aerul şi căldura le oxidea­ză, astfel încât ele se de­preciază calitativ, nu numai din punct de vedere al gus­tului, ci şi al proprie­tăţilor utile sănătăţii noas­tre. Pen­tru a preveni aceasta, e bi­ne să ni le procurăm în cantităţi mici, preferabil în sticle colorate, şi să le păs­trăm într-un loc ferit de lumină, într-o cămară răco­roasă ori în frigider. La uleiul de nuci există riscul formării de mucegai. Şi aici sunt esenţiale condi­ţiile de depozitare.

Controversate

Vreme îndelungată, co­lesterolul provenit din ali­mente, de exemplu din găl­benuşul de ou sau din unt, a fost învinovăţit pentru declanşarea infarctului mio­cardic sau al acci­den­tului vascular cerebral. În­tre timp s-a dovedit că în creşterea nivelului de co­lesterol din sânge, un rol mult mai important îi re­vine colesterolului produs de organismul nostru: co­lesterolul care circulă în sânge îşi are de regulă ori­ginea în ficat. Ceea ce se ştie sigur este că persoa­nele care fac suficientă miş­care şi îşi ţin sub con­trol greutatea corporală reuşesc să-şi îmbunătă­ţească valorile colesterolului.

Erori

Grăsimile îngraşă
O alimentaţie cu conţinut ridicat de grăsimi nu provoacă obezitate prin ea însăşi. O serie de ample studii epidemiologice au condus la această con­cluzie. Vina o poartă mai curând lipsa de mişcare, o alimen­taţie dezechilibrată, cu mul­te preparate de tip fast-food, cantităţi exa­ge­rate de zahăr şi carbo­hidraţi cu asimilare rapi­dă, ca făina albă.

Ce-i de făcut?
De folos pentru sănătate este o hrană variată, care să includă multe alimente proaspete. E bine să lăsăm la o parte produsele cu zero grăsimi, în schimb să facem cât mai multă mişcare.

Concluzii

Alternând grăsimile şi uleiurile, ne asigurăm nu nu­mai un aport suficient şi echilibrat din toţi acizii graşi, dar şi o diversitate de gusturi. Uleiurile vegetale boga­te în Omega 3, de exemplu cele de in şi de rapiţă, par a fi extrem de benefice pentru sănătate. Şi grăsimea adăugată alimentelor ar trebui să fie preponderent de origine vegetală, cu condiţia ca uleiurile cu o pondere mare de acizi graşi nesaturaţi, cum sunt cele de in, câ­nepă, mac şi argan, să fie proaspete şi depozitate într-un loc întunecat şi răcoros.

VITAMINELE,
mineralele şi substanţele secundare din plante

CU CE NE HRĂNIM? (II)

Bune

Ardeiul gras roşu
Conţine o mare cantitate de vitamină C naturală, apro­xi­mativ dublu faţă de un broc­co­li fiert şi de cinci ori mai multă comparativ cu roşiile.

Broccoli
Mult magneziu, acid folic şi substanţe vegetale secundare. În general, studiile ştiinţifice îi atribuie efecte benefice pentru sănătate.

Rele

Polivitaminele de sinteză
Sursă artificială de vitamine, lipsesc substanţele secundare naturale, de mare însemnătate. Risc de supradozaj.

Bomboanele vitaminizante
De cele mai multe ori conţin zahăr în exces, pretext nejustificat pentru o alimentaţie nesănătoasă.

Răcoritoare cu vitaminele A, C, E
Risc de supradozaj, iar ponderea ridicată a betacarotenului poate fi dăunătoare pentru fumători.

CU CE NE HRĂNIM? (II)

Principiul „Cu cât mai mult, cu atât mai bine” a fost valabil în privinţa vitaminelor decenii în şir. Dar în ultimul timp, în special cele pre­zentate sub formă de pulbere şi de tablete sunt din ce în ce mai des supuse criticii. Într-o situaţie similară se află şi mineralele. La rândul lor, aşa-numitele substan­ţe secundare din plante sunt con­siderate ca fiind prielnice sănă­tăţii, la modul general. Dar, în de­taliu, se cunosc mai ales des­pre ele extrem de puţine lucruri. Încă nu se ştie dacă, oferite sub formă de comprimate şi capsule, sunt folositoare sau, dimpotrivă, no­cive.

Nerecomandabile

De fapt, riscul constă numai într-un supradozaj al suplimen­telor nutriţionale. Îndeosebi vita­minele liposolubile, ca A şi D, creează probleme atunci când sunt luate în doze mari, deoarece ele nu sunt atât de simplu de în­depărtat din organism, spre deo­sebire de cele hidrosolubile, care pot fi repede eliminate prin uri­nă. În cazul excesului de vita­mină A, se manifestă simptome de intoxicare.
În cadrul unor studii, dozele mari de vitamină E sub formă de tablete sau de preparat cu o for­mulă mai largă, incluzând beta­ca­roten sau oligoelemente, de exem­plu seleniu, au produs ase­menea efecte negative, încât spe­cialiştii s-au văzut obligaţi să întrerupă cercetările.
Există, în continuare, medici care prescriu preparatele cu vita­mine, făcând astfel afa­ceri pro­fitabile la cabinetele lor. Însă în rândul oamenilor de ştiinţă se impune cu tot mai multă auto­ritate convingerea că, întrebuinţate în scopul pre­venirii bolilor, vitaminele duc mai curând la rezultate con­trarii. Sunt criticate, în special, preparatele mixte, dar şi siropurile şi bomboanele cărora li se adaugă vita­mi­nele A, C şi E.
Şi unele minerale dăunează, dacă sunt administrate în doze mari. De exemplu, potasiul poate provoca arit­mii cardiace.

Recomandabile

CU CE NE HRĂNIM? (II)

Marşul triumfal al preparatelor cu vitamine se ex­plică prin succesele evidente obţinute cu primele pro­duse de acest gen în cazul unor carenţe patologice. Dar o hrană variată, cu multe legume, o cantitate re­zo­na­bilă de fructe, produse din făină integrală şi ali­mente de origine animală naturală ne ofe­ră sufi­ciente vita­mine, mi­nerale şi substanţe vegetale se­cun­dare. De­sigur, în con­textul anumitor boli, situaţia este diferită.
Oncologii ştiu că bolnavii de cancer au adesea un nece­sar specific de oligoelemente. Este de competenţa medicu­lui să stabilească doza ce tre­buie să le fie administrată. Fenomene de carenţă se con­stată frecvent şi la persoane ajunse la o vârstă foarte înaintată, din cauză că ele mănâncă în general mai pu­ţin şi au de multe ori o alimen­taţie dezechilibrată.
Un caz particular îl con­stituie vitamina D, care se formează în pie­le cu ajutorul razelor ultraviolete. În zona noastră climatică, nivelul vita­minei D în sânge scade uneori atât de dramatic, încât medicii se văd puşi în situaţia de a diagnostica o ca­renţă. Aceasta se întâmplă mai frec­vent iarna şi la cei ce folosesc în per­manenţă o protecţie antisolară. A­ceastă carenţă poate fi combătută cu introducerea peştelui gras în meniu şi cu o cură de vitamină D3 sau, cel mai bine, cu scurte ieşiri la soare vara. O expunere de circa 15 minute la soare este suficientă şi totodată suportabilă pentru piele, care nu trebuie izo­lată de razele ultraviolete printr-o cremă de protecţie.

Controversate

Efectele pozitive ale legumelor şi fructelor au fost puse multă vreme pe seama conţinutului lor de vita­mine, în primul rând a celor cu acţiune antioxidantă, care neutralizează radicalii liberi în interiorul celulelor, aşa cum este vitamina C. „Dar se pare că meritul apar­ţine polifenolilor”, cred în prezent nutriţioniştii. În cursul evoluţiei lor, plantele au dezvoltat aceste sub­stanţe secundare, printre altele, pentru a se apăra de inamicii care încercau să le mănânce, câteodată otră­vindu-i. În organismul uman, ele par să stimuleze me­canismele naturale de autoapărare, care în ultimă instanţă asigură o protecţie celulară mult mai eficientă decât tabletele de vitamină C. Însă, cu ocazia unor ex­perimente efectuate de o echipă de cercetători din Jena (Germania), s-a constatat că, în anumite situaţii, vita­minele sintetice pot bloca aceste mecanisme.
Lucrurile nu sunt pe deplin elucidate nici în pri­vinţa mineralelor. De pildă, magneziul ar putea fi util contra hipertensiunii arte­ria­le. Este însă posibil ca efectul amintit să se ma­ni­feste numai la cei ce su­feră de o carenţă dove­dită. Calciul, luat în co­pi­lărie, îmbu­nătăţeşte în­tr-adevăr densitatea osoa­să, dar spe­cialiştii au în­registrat o serie de cazuri ce par să sugereze o legă­tură între nivelul ridicat al calciului din sânge şi îm­bolnăvirea de cancer.

Erori

Vitamine cât de multe!

CU CE NE HRĂNIM? (II)

Vitaminele C şi E se numă­ră printre suplimen­tele cu vân­zări record. Se crede că ele ar neutraliza radicalii liberi, con­tri­bu­ind astfel la prevenirea unor boli grave, inclusiv a can­cerului. Experimentele au pus însă în evi­denţă faptul că, în unele împre­jurări, vitamina C poate paraliza activitatea siste­mului imunitar. Şi vitamina E sintetică, luată în do­ze mari, poate crea probleme.

Ce-i de făcut?
Să mâncăm multe legume! Substanţele vegetale întăresc ca­­pa­citatea naturală de auto­apă­rare la nivel celular.

Concluzii

Persoanele sănătoase ar trebui să opteze pentru o alimentaţie echilibrată şi diversă. Aşa îşi vor asigura toţi nutrienţii necesari în cantităţi suficiente şi, în acelaşi timp, vor evita pericolul unui supradozaj.

Dulceţuri şi jeleuri de fructe

Dulceţuri şi jeleuri de fructe

Reţete de vară

Dulceaţă de prune (renglote) verzi

Ingrediente (pentru 4-5 borcane cu capac, de 1,4 l fiecare): 1 kg prune verzi (ren­glote), 100 ml zeamă de lămâie (cam de la 4-5 lămâi), 500 g zahăr gelifiant 2:1 (pen­tru 1 kg de fructe), 4-5 linguri limon­cello.
Mod de preparare:
1. Se pregătesc borcanele. Se spală prunele, se taie în două şi li se scot sâmburii. Se taie miezul mărunt şi se pune într-o cratiţă mare. Se mixează cam o treime din prune şi se adaugă zeama de lămâie şi zahă­rul.
2. Se pun fructele pe foc şi se fierb cu „bulbuci”, circa 3 minute, amestecând întruna. Se încorporează limoncelllo, se face proba de închegare, se toarnă dul­ceaţa în borcane şi se înşurubează capacele.
Durata preparării: circa 1 oră.
Termen de valabilitate: circa 6 luni.

Dulceaţă de căpşuni şi pere

Ingrediente (pentru 4-5 borcane cu capac, de 1,4 l fiecare): 500 g căpşuni, 5 pere bine coapte (circa 750 g), zeama a două lămâi, 500 g zahăr gelifiant 2:1 (pentru 1 kg de fructe).
Mod de preparare:
1. Se pregătesc borcanele. Se spală căpşunile, se curăţă şi se taie mărunt.
2. Se spală perele, se curăţă de coa­jă, se taie în patru şi se înde­părtează partea lemnoasă. Se taie miezul bucăţele şi se pune ime­diat într-o cratiţă mare, împreună cu zeama de lămâie. Se adaugă căpşunile şi zahărul.
3. Se pun fructele pe foc şi după ce dau în clocot, se lasă să fiarbă 4 minute, cu „bulbuci”, ames­tecând încontinuu. Se face testul de închegare, se toarnă dulceaţa în borcane şi se înşurubează capacele.
Timp de preparare: circa 1 oră.
Termen de valabilitate: circa 6 luni.

Dulceaţă de vişine şi prune

Dulceţuri şi jeleuri de fructe

Ingrediente (pentru 7-8 bor­cane cu capac, de 1/4 l fiecare): 600 g vişine, 1,25 kg prune, zea­ma a două lămâi, 1 baton de va­nilie, 500 g zahăr gelifiant 3:1 (pentru 1,5 kg fructe).
Mod de preparare:
1. Se pregătesc borcanele. Se spală vişinele şi prunele şi li se scot sâmburii. Se taie miezul bu­căţele şi se pune într-o cratiţă mare şi înaltă.
2. Se adaugă zeama de lămâie şi pe urmă miezul de vanilie răzuit (şi batonul despicat în două) şi zahărul.
3. Se pun fructele pe foc şi, după ce dau în clocot, se lasă 4 minute să fiarbă cu „bulbuci”, amestecând întruna. Se îndepărtează batonul de vanilie şi se face testul de închegare. Se toarnă dulceaţa în borcane şi se înşurubează capacele.

Timp de preparare: 1 1/4 ore.
Termen de valabilitate: 6 luni.

Dulceaţă de zmeură şi agrişe

Ingrediente (pentru 4-5 borcane cu capac, de 1,4 l fiecare): 500 g agrişe roşii, 500 g zmeură, 500 g zahăr gelifiant 2:1 (pentru 1 kg de fructe), 3-4 linguri sirop de merişoare (sau coacăze).
Mod de preparare:
1. Se pregătesc borcanele. Se spală agrişele, se curăţă, se taie mă­runt şi se pun într-o cratiţă mare, împreună cu zmeura aleasă, spălată (scurt!), dacă e nevoie şi lăsată să se scurgă. Se încorpo­rează zahărul şi se lasă fructele să se pătrundă aproximativ o oră.
2. Se pun apoi pe foc şi, după ce clocotesc, se lasă 4 minute să fiarbă (cu „bulbuci”), amestecând întruna. Se face testul de închegare.
3. Se amestecă dulceaţa fierbinte cu siropul de merişoare (sau de coacăze), se toarnă în borcane şi se înşurubează capacele.
Timp de preparare: 1 oră.
Termen de valabilitate: 6 luni.

Jeleu din flori de soc, cu nectar de mere

Dulceţuri şi jeleuri de fructe

Ingrediente (pentru 4-5 borcane cu capac, de 1,4 l fiecare): 12 „umbrele” de flori de soc, 1 kg zahăr gelifiant (pentru 3/4 l de jeleu), 1 sticlă nectar de mere (0,75 l), 1/2 plic sare de lămâie (5 g).
Mod de preparare:
1. Se scutură bine florile de soc (este bine să nu se spele), se ames­te­că cu zahărul, se acoperă cu un capac şi se lasă peste noapte să se pă­trundă.
2. Se pregătesc borcanele. Se toarnă nectarul de mere într-o cratiţă mare şi înaltă. Se scot florile de soc din zahăr şi se introduc în nectar, după ce s-au scuturat de zahăr ori s-au „clătit” în nectar. Se adaugă zahărul şi sa­rea de lămâie şi se amestecă bine.
3. Se pune jeleul pe foc şi după ce dă în clocot, se lasă să fiarbă 4 minute cu „bulbuci”, amestecând în­con­­tinuu. Se face testul de înche­gare, se toarnă jeleul fier­binte în borcane (până sus) şi se înşurubează capa­cele. Se întorc borcanele cu gura în jos, se lasă să stea 5 minute sprijinite pe capace, du­pă care se întorc din nou cu gura în sus şi se lasă să se răcească, întorcându-le încă de câteva ori, pentru ca florile să se împrăştie egal în tot borcanul. Se păstrează la răcoare şi întuneric.
Timp de preparare: 1 oră.
Termen de valabilitate: 6 luni.

Dulceaţă de caise şi agrişe

Dulceţuri şi jeleuri de fructe

Ingrediente (pentru 4-5 borcane cu capac, de 1/4 l fiecare): 600 g caise, 500 g agrişe, 1/2 plic sare de lă­mâie (5 g), 500 g zahăr gelifiant 2:1 (pentru 1 kg de fructe), 2 linguri limoncello.
Mod de preparare:
1. Se pregătesc borcanele. Se spală caisele, se taie (se rup) în două, li se scot sâmburii şi se taie miezul bucăţele. Agrişele spălate şi curăţate se taie în patru. Se pun fructele într-o cratiţă mare şi înaltă, împreună cu zahărul şi sa­rea de lămâie şi se lasă să se pătrun­dă, acoperite cu capac, aproximativ o oră.
2. Se pun fructele pe foc şi după ce dau în clocot, se lasă să fiarbă cu „bulbuci” circa 3 minute, ameste­când întruna. Se face testul de închegare.
3. Se încorporează limoncello, se toarnă dulceaţa fierbinte în borcan (până sus) şi se înşurubează capa­cele. Se răstoarnă borcanele cu gura în jos şi se lasă să stea 5 minute sprijinite pe capace. Se întorc din nou cu gura în sus, se lasă dulceaţa să se răcească şi se păs­trează la răcoare şi întuneric.
Timp de preparare: circa 1 1/4 ore.
Termen de valabilitate: circa 6 luni.

Dulceaţă de corcoduşe şi coacăze

Ingrediente (pentru 4-5 borcane cu capac, de 1/4 l fie­care): 750 g corcoduşe, 250 g coacăze roşii, zeama unei lămâi, 500 g zahăr gelifiant 2:1 (pentru 1 kg de fructe).
Mod de preparare:
1. Se pregătesc borcanele. Se spală corcoduşele, li se scot sâmburii şi se rupe miezul în două (sau în patru). Se spală coacăzele, se lasă să se scurgă şi se rup de pe ciorchini. Se pun fructele, împreună cu zahărul şi zeama de lă­mâie, într-o cratiţă mare şi înaltă, se amestecă şi se lasă o oră să se pă­trundă.
2. Se pun fructele pe foc şi, după ce dau în clocot, se lasă să fiarbă 3 minute cu „bul­buci”, amestecând întruna. Se face testul de închegare, se toarnă dulceaţa fierbinte în borcane şi se înşurubează bine capacele.
Timp de preparare: 45 de minute.
Termen de valabilitate: circa 6 luni.

Sfaturi utile pentru prepararea dulceţurilor

Dulceţuri şi jeleuri de fructe

Importante: pregătirea atentă şi cură­ţenia absolută.
* Se folosesc numai borcane neciobite, cu capace etanşe.
* Borcanele se spală cu detergent, se clă­tesc cu apă fierbinte, se pun cu gura-n jos pe un şervet curat şi se lasă să se zvânte (eventual, se pot usca în cuptor, la o temperatură de 100°).
* Se aleg fructele cu grijă – să fie bine coapte, nevătămate, nu strivite sau putre­zite.
* Pentru testul de închegare, se pune o farfurie mică în frigider. Borcanele gata pregătite se aşează pe un şervet ud, ca să nu se crape în contact cu dulceaţa fier­binte.
* Indiferent ce fel de zahăr folosiţi – gelifiant sau obişnuit, trebuie să respectaţi indicaţiile de pe ambalaj.

Dulceaţă, marmeladă, jeleu: totul se face pas cu pas

1. Se pun fructele pregătite sau sucul de fructe într-o cratiţă înaltă. Pentru je­leuri, se mărunţesc fructele cu mixerul, se adau­gă zahărul gelifiant şi se amestecă bine. Pentru dulceaţă, fructele se taie bucăţele şi se lasă să se pătrundă, împreună cu zahărul.
2. Se lasă fructele să dea în clocot, ames­tecând întruna. Fierberea începe abia când totul clocoteşte şi face băşicuţe (bulbuci). La terminarea timpului de fierbere, se face testul de închegare: se pune o linguriţă de dulceaţă fierbinte pe farfurioara răcită în frigider. Dacă dulceaţa nu s-a închegat suficient şi e prea lichidă, se adaugă 1 plic de sare de lămâie (acid citric) şi se mai fierbe 1 minut, cu bulbuci, amestecând încontinuu.
3. Înainte de a turna dulceaţa sau jeleul în borcane, n-ar fi rău să se ia spuma de la suprafaţă, cu o lingură. Apoi se toarnă dul­ceaţa fierbinte, cu polonicul, în borca­nele pregătite.
4. Borcanele se umplu până sus. Cu cât ră­mâne mai puţin aer în ele, cu-atât vor ţine mai bine dulceaţa, gemul sau jeleul.
După ce s-au înşurubat capacele, se ţin borcanele circa 5 minute cu gura în jos, pen­tru formarea unui vid etanş. Se întorc, apoi, cu gura în sus şi se lasă dulceaţa să se ră­cească complet.
Important: se lipeşte pe borcane o etichetă cu felul dul­ce­ţii şi cu data. Se păstrează la răcoare şi întuneric, până ce s-a închegat bine de tot (poate să dureze până la 2 săptă­mâni)

La o suta de ani,Petru Popovici -ne prezinta Sfarsitul lumii 

petru-popovici-1

Va fi un sfarsit. Cuvantul Domnului e adevar sigur si semnele din jurul nostru ne stirga ca, da, se apropie sfarsitul. Traim in vremea sfarsitului.

Fratii mei si surori, scuturati-va din nepasare.  Cautati sa mantuiti pe cine se mai poate sa fie mantuit. Avem copiii nostri care nu sunt mantuiti. Apropiati-va de ei. Luati-i de o parte, stati de vorba, rugati-va cu ei ca sa ajunga sa fie al Domnului.

TEXT – Matei 24

PETRU POPOVICI – Nu vreau sa fac pronosticuri si date cand are sa vina Domnul. Dar Domnul, in textul acesta, a vorbit clar ca va fi un sfarsit  al veacului acestuia. Tot ce incepe are si sfarsit. Si ucenicii doreau sa stie cand va fi si care sunt semnele. In seara aceasta vreau sa vorbesc putin despre sfarsitul lumii acesteia. Nu prea am auzit aici predici despre sfarsitul lumii. Textele care arata  si care sunt adevarate, unele sunt prea grozave. De aceea predicatorii evita sa vorbeasca despre sfarsitul lumii. Dar el vine fara sa ne intrebe. Doar unele semne le avem aratate. Si eu as vrea ca sa arat, nu date, nu amagiri.

[..] Vreti sa aveti dovezi ca ceea ce spune Biblia e adevarat? Eu va dau doar trei dovezi in fuga. Una e inmultirea faradelegii. Matei 24:12 se vorbeste despre inmultirea faradelegii. Si astazi exista o inmultire a faradelegii DIRIJATA. Exista apoi pe paginile Bibliei, nu numai inmultirea faradelegii, inchisorile sunt pline, dar nu sunt toti cei care traiesc in faradelege la inchisori. Ca probabil ar fi mult mai multi la inchisori decat liberi afara. O a doua dovada e prabusirea familiei. In 2 Timotei 3:1-5 se vorbeste despre starea si lipsa de dragoste intre soti si sotie, intre parinti si copii. Copiii devin rebeli in familie. Unii parinti plang in ascuns pentru copiii lor ca nu ii asculta. Biblia se implineste sub ochii nostri. O a treia dovada in legatura cu adevarul de sfarsit e in Matei 24:14

Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul. – Matei 24:14

Bagati ed seama „in toata lumea,” sunt cuvinte spuse inainte de rastignire. Dupa aceasta, Domnul Isus a fost rastignit si ucenicii se puteau intreba: Doamne, cum Evanghelia  sa ajunga in toata lumea? Astazi, vreti dovada ca a ajuns in toata lumea? Cautati si cititi statisticile Societatii Biblice si veti constata ca cele mai multe parti ale pamantului au la ora aceasta Biblia in limba lor. Si Biblia, o au predicata pe calea undelor, pe calea internetului. Numai cine nu vrea, cine e rebel fata de Biblie, acela cauta sa tagaduiasca.

Orice carte tradusa dureaza 3-4 ani in circulatie, s-a invechit. Autorul poate sa fie inca in viata, dar cartea s-a dus pe apa Dambovitei. Nu mai are trecere. Evanghelia aceasta a Imparatiei e de 2.000 de ani si inca astazi e la varf in ce priveste raspandirea.Nici o alta carte pe fata pamantului nu are o asa raspandire.

Inmultirea faradelegii si prabusirea familiei – Sunt date, nu de la cei credinciosi, ci de la cei necredinciosi. Ei ne fac sa ne dam seama ca, ce a spus Hristos Domnul, se implineste. Doar a treia – raspandirea Evangheliei este lucrata de cei credinciosi. Si astia ar putea mult mai mult. In zilele anului care s-a scurs, de cate ori ati fost la spital, la un bolnav, ca sa-i duceti Evanghelia? Cand eram pastor la Arad, aveam Sanatorul de Tuberculosi, nu departe de cladirea noastra. Si mereu am mers cu tineri si niciunul nu s-a imbolnavit de tuberculoza, dar am avut tuberculosi care au fost vindecati de Dumnezeu. S-au pocait.

As vrea sa va scuturati din nepasare. „Vine, vine sfarsitul,” striga Ezechiel. „Vine, vine sfarsitul!”, si noi ne bucuram aici, ca avem cor frumos, avem cor barbatesc, avem cor de copii, Avem orchestra cu ora tineretului, fanfara. Nu pot uita niciodata, cand eram pastor, odata s-a apropiat de mine o femeie care se predase Domnului. In doua randuri, a incercat sa se sinucida si Dumnezeu a impiedicat-o. Un frate a adus-o la Casa Domnului. In Saptamana Patimilor, aveam evanghelizare in fiecare seara. A adus-o intr-o seara. Ea nu a vrut sa vina, dar fratele a zis: „Eu nu plec de aici fara dumneata.” Ea a zis: „Nu ma duc, ca nu ma duc la nici o biserica. Am fost, dar n-am gasit mantuire pentru sufletul meu.Si, nu ma duc la nicio biserica.” Si fratele acesta a staruit si i-a spus: „Acuma, unul dintre noi trebuie sa ne calcam cuvantul. Dumneata ai spus ca nu mai mergi si eu am spus ca nu plec de aici fara dumneata.” Atunci, a cedat ea si a venit la Casa Domnului. Intr-o zi de Duminica, dupa terminarea serviciului, cand am dat mana la usa [cu fratii], cu lacrimi in ochi a spus: „Frate Popovici, nu va inchideti in acesti patru pereti. In afara sunt mii de suflete zdrobite de pacat. Mii de suflete care au nevoie de mantuire.” O Doamne, invata-ne sa cautam pe cei pierduti. Daca Hristos Domnul a fost gata sa paraseasca gloriile cerului, cum ar trebui noi sa ne luam inima in dinti, indiferent cine e cel care e in fata noastra, e un simplu muritor si intr-o zi, daca nu-i spun, eu voi raspunde. Traian Dorz a scris poezia „O om, ce mari raspunderi ai….”

Va fi un sfarsit. Cuvantul Domnului e adevar sigur si semnele din jurul nostru ne stirga ca, da, se apropie sfarsitul. Traim in vremea sfarsitului. (24)

As vrea sa arat trei lucruri. Primele doua le trec in fuga si vreau doar la al treilea sa ma rezum, sa ma opresc putin, care e pentru noi. Si as vrea ca sa fie o stare de mare har pentru fiecare de aici.

Va fi o groaza la sfarsit. O groaza nemaipomenita. Nu incerc sa va descriu, ca e prea grozava. Ziua aceea ne face praf pe toti. Ganditi-va doar putin. In sfanta Evanghelie dupa Luca spune – Vor fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pământ va fi strâmtorare printre neamuri, care nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor; – Luca 21:25. Fenomene ale naturii. Dar ele au un grai, sa ne spuna ca vine Domnul. Daca ati vedea numai putin ca soarele sa se intunece ziua la amiaza mare, ce ati zice? Biblia vorbeste ca va fi un cutremur mare de pamant care va despica muntii. Ce va fi cand un cutremur nu va fi de gradul 5 sau 6, ci de 12, de 15. Se vor rupe si aratatoarele de pe cronometrul acela care arata cat e gradul. Cladirile mari ale New Yorkului, ale Shanghaiului si ale marilor orase vor fi praf. Nu cobesc, dar asta va face. Cum s-ar putea sa ramai linistit in patul tau? O Doamne, ai mila de noi. 

Vor fi razboaie. Biblia vorbeste in Daniel despre un razboi puternic in Zaharia, despre un razboi grozav. Si in Apocalipsa se vorbeste despre razboiul din Armaghedon. In Ezechiel, despre razboi cu domnul rosului si al Mesecului. S-ar putea sa fie unul singur.  Sau s-ar putea sa fie doua. Depinde de Domnul, nu de noi. Interpretarile sunt diferite. Dar, in razboaiele astea, la cartea lui Daniel cap. 12 se vorbeste despre razboiul asta care va dobori poporul sfant, tara lui Israel. O va face praf. Intoarceti la Zaharia, cap. 14. Nu staruiesc asupra lor, doar vi le sesisez. Zaharia cap 14 e vorba despre asediul Ierusalimului. La vers. 12 spune: Dar iată urgia cu care va lovi Domnul pe toate popoarele care vor lupta împotriva Ierusalimului. Le va putrezi carnea stând încă în picioare, le vor putrezi ochii în găurile lor şi le va putrezi limba în gură. – Zaharia 14:12 E ceva prea grozav. (31)

Fratii mei si surori, scuturati-va din nepasare.  Cautati sa mantuiti pe cine se mai poate sa fie mantuit. Avem copiii nostri care nu sunt mantuiti. Apropiati-va de ei. Luati-i de o parte, stati de vorba, rugati-va cu ei ca sa ajunga sa fie al Domnului. Ca in cer, se face bucurie pentru un singur suflet care se intoarce la Domnul.

Ce groaza va fi cand in ziua aceea, Domnul Isus vine. ‘In ziua aceea’, am spus. Nu in vremea sfarsitului. In ziua sfarsitului. In 2 Tesaloniceni 1, apostolul Pavel le spune, le vorbeste despre venirea Domnului si le vorbeste despre starea celor nemantuiti- ‘la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui,– 2 Tesaloniceni 1:7 O flacara de foc- El vine pe nori intr-o flacara de foc. Nu stiu cum e asta. Nu caut sa va explic. Dar sesisez adevarul acesta – într-o flară de foc, ca să pedepsească pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu ascultă de Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos. – 2 Tesaloniceni 1:8 Intr-o flacara de foc. 2 Petru 3, sa nu va mirati ca ap. Petru scrie Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ. În ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură şi pământul, cu tot ce este pe el, va arde. – 2 Petru 3:10 […] Se pare ca asta se petrece cu cateva minute (sa zic asa) inainte de invierea mortilor. Domnul vine si se face invierea. 

Apocalipsa 20:12 spune Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este cartea vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea. – Apocalipsa 20:12 Dar in vers. 11, Ioan face specificarea: Apoi am văzut coborându-se din cer un înger care ţinea în mână cheia Adâncului şi un lanţ mare. – Apocalipsa 20:11 Bagati de seama: pamantul si cerul AU FUGIT DINAINTEA LUI. Ce te vei face atunci? Daca esti mantuit, Domnul te-a trecut din moarte la viata. Daca nu esti mantuit, groaza va fi coplesitoare pentru toti nemantuitii. 

Dar am spus ca trec peste astea. Nu caut sa le… doar vi le-am sesizat si as vrea ca sa trec mai departe. Sa va arat ca dincolo de acestea, vine Domnul! Vine Cel ce ne-a mantuit. Cel ce a purtat osanda pacatelor noastre  si care din dragoste pentru noi ne-a oferit prin Evanghelie mantuirea. Am primit-o si El ne-a stramutat din Imparatia intunericului in Imparatia dragostei. Piara toate, Isus e-al meu. El vine intr-o flacara de foc si toti mantuitii Lui, transformati, schimbati in acelasi chip, nu mai ii arde flacara. O, cum ar trebui sa cautam sa traim . Petru spune la vers. 14 – De aceea, preaiubiţilor, fiindcă aşteptaţi aceste lucruri, siliţi-vă să fiţi găsiţi înaintea Lui fără prihană, fără vină şi în pace. – 2 Petru 3:14 Acelea [rele] vin si isi fac partea lor pentru cei nemantuiti. Ce fel de oameni ar trebui sa fim noi, printr-o purtare sfanta si evlavioasa, asteptand si grabind  venirea Lui. Doamne, invata-ne lucrurile astea. 

Spune Biblia ca atunci cand vine Domnul, si in textul citit si in Apocalipsa cap 7, spune ca oamenii vor alerga la munti. Cei nemantuiti, vor incerca sa se roage de munti sa-i acopere. ‘Acoperiti-ne, ascundeti-ne de mania lui Dumnezeu si a Mielului. Si voi, care suntei aici, copii ai Domnului si nu v-ati predat Domnului, vreti sa aveti parte de manie? Cautati si fie seara aceasta o seara de hotarare. E sfarsit de an, sfarsit cu pacatul, de viata de neascultare de parinti, de viata de neascultare de Cuvantul Sfant. Terminati si apucati calea Domnului. Sa o urmati in totul. Se vor boci, dar, prea tarziu.

Exista insa, la cei credinciosi, starea de bucurie. Domnul Isus spunea: când veţi vedea toate aceste lucruri, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi. – Matei 24:33 Cand veti vedea toate aceste fenomene ale naturii, unii isi vor da sufletul de groaza. Cand veti vedea voi, ridicati capetele voastre ca e clipa izbavirii. Doamne, ajuta-ne sa ridicam capetele noastre, sa ne bucuram. Si in Matei 24, textul care a fost citit, Domnul spune ca va trimite pe ingerii Sai ca sa culeaga din imparatia lumii acesteia pe toti cei rascumparati. Ii duce, nu stiu unde. Nu ma intrebati. Pamantul a fugit din fata Domnului. Legile astea care tin gravitatia, legile naturii, puterile cerurilor vor fi clatinate, schimbate. Stelele isi vor pierde cursul lor si vor cadea. Dar pentru cei crednciosi exista starea asta de bucurie.

El va trimite pe ingerii Sai ca sa culeaga din lume pe toti cei rascumparati. Si o alta echipa de ingeri vor aresta pe toti cei care nu sunt ai Domnului. Matei 13 unde vorbeste despre pilda cu neghina. Si Domnul Isus spune ca tarina e lumea. Samanta buna  sunt fii Imparatiei. Neghina sunt fii celui rau. Seceratorii sunt ingerii. Si la vers. 41 e  scris: Fiul omului va trimite pe îngerii Săi şi ei vor smulge din Împărăţia Lui toate lucrurile care sunt pricină de păcătuire şi pe cei ce săvârşesc fărădelegea – Matei 13:41 Arestati cu totii si dusi in fata tronului. S-ar putea sa nu te bucuri. Un inger sa te poarte. Ingerii ne vor conduce. Si cand ne vor aseza la dreapta Domnului si vom auzi glasul: „Veniti binecuvantatii Tatalui,” tu, care nu esti a Domnului, nu crezi ca merita sa te predai Domnului chiar numai si din cauza asta? De groaza care va fi atunci? Domnul Isus a venit tocmai ca sa ne mantuiasca de mania aprinsa a Domnului. In seara aceasta, cauta si ia hotararea sa fii a Domnului. 

 

VARICELE SUNT ”CIUMA SECOLULUI XXI”. 57% DINTRE BOLNAVI MOR ÎN DECURS DE 3-4 ANI DIN CAUZA RUPERII VENELOR DILATATE, A TROMBILOR ȘI DIN CAUZA TUMORILOR CANCEROASE! UMFLAREA PICIOARELOR, NELINIȘTEA DIN PICIOARE SEARA, VENELE ÎN PÂNZĂ DE PĂIANJEN ȘI CRAMPELE SUNT SIMPTOMELE TIMPURII ALE VARICELOR! CUM SĂ NU VĂ LĂSAȚI DOBORÂȚI DE VARICE? INTERVIU CU UN EXPERT DIN CADRUL ORGANIZAȚIEI MEDICALE PENTRU STUDIUL FLEBOLOGIEI!

 

De la editori: Statisticile oficiale arată că varicele sunt una dintre cele mai frecvente boli ale zilelor noastre. Potrivit statisticilor care acoperă ultimii 20 de ani, 57% dintre persoanele afectate de varice mor în primii 7 ani după diagnosticarea cu această boală. 29% dintre ei mor în primii 3,5 ani. Cauzele morții sunt diferite, variind de la tromboflebită la ulcere trofice și tumori canceroase cauzate de ele.

Azi vorbim despre ce măsuri trebuie luate dacă ești diagnosticat cu varice, cu un expert și cercetător în cadrul Centrului de Tratament al Varicelor, dr. Andrei Popa!

 

Bună dimineața, Andrei. Prima întrebare vizează statisticile oficiale privind incidența varicelor. Cât de exacte sunt acestea și dacă ești de acord cu cifrele?

Știi, statisticile oficiale sunt de încredere. Vorbim despre instituții precum Organizația Mondială pentru Studiul Sănătății Populației, Organizația pentru Asistență Medicală etc. Dar cea din urmă e implicată mai mult în activități zilnice, făcând de exemplu muncă „pe termen scurt”. Spre deosebire de ei, Organizația Mondială pentru Studiul Sănătății Populației dezvoltă strategii care ajută la protejarea umanității de boli. În cazul varicelor, ei au toate motivele să tragă un semnal de alarmă. În ultimii zece ani, am văzut o creștere bruscă a ratei de mortalitate în România, cauzată de această boală. Având în vedere frecvența cazurilor noi de varice diagnosticate, răspândirea bolii este o problemă foarte gravă.

Din câte știu eu, colegii noștri din alte țări au observat aceeași tendință.

Care sunt pericolele varicelor? E doar o dilatare obișnuită a venelor, nu-i așa?

Vorbești serios? Ceea ce numești o „dilatare obișnuită a venelor” este, de fapt, o boală foarte periculoasă care provoacă multe complicații. Ca să fiu mai exact în această privință, permite-mi să-ți ofer niște exemple ilustrate.

În primul rând, trebuie să menționez tromboflebita. În termeni simpli, e o situație în care sângele îți blochează venele. Poate să ducă la orice. De la detașarea cheagului și penetrarea acestuia în inimă sau plămâni, cauzând moartea până la blocarea completă a venei, cauzând moartea ulterioară și putrefacția în interiorul piciorului. Asta înseamnă o poartă larg deschisă pentru cangrenă care poate să ducă la amputarea membrelor. Tromboflebita este o complicație foarte periculoasă care e prezentă la 75-80% dintre persoanele afectate de varice. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor o ignoră complet.

Exemplu de tromboflebită:

În al doilea rând, implică ulcer trofic. Sunt făcute din noduri varicoase și sunt foarte periculoase. Deteriorarea venei sau varicele neglijate pot să declanșeze ulcer. După apariția ulcerelor, e aproape imposibil să le distrugi complet. Singura opțiune e să le limitezi, oprind expansiunea putrefacției, astfel salvând picioarele. Dar asta e tot ce se poate face. Înseamnă că persoana afectată va trebui să-și monitorizeze atent picioarele și să lupte cu recidiva.

Ulcer trofic la o pacientă:

În alt treilea rând, există un risc de tumori canceroase, desigur. Acestea pot fi cauzate fie prin ulcere trofice sau prin progresul tromboflebitei, care implică dezvoltarea radicalilor liberi care, la rândul lor, cauzează tumori maligne. Aceste două complicații sunt esențiale pentru dezvoltarea ulterioară a cancerului. Având în vedere că tromboflebita, după cum am menționat, e prezentă la 75-80% dintre persoanele afectate, varicele pot fi considerate ca fiind o boală foarte periculoasă.

Cancer provocat de ulcer:

În al patrulea rând, se sparg venele de la picioare. Totodată, hemoragia este atât internă, cât și externă, atunci când, concomitent cu ruperea peretelui vasului de sânge are loc și ruperea țesutului epidermic. Consecințele pot fi extrem de periculoase, în special atunci când se sparg venele mari, fapt ce poate duce la deces. Hemoragia venoasă este, de regulă, abundentă, sângele se coagulează foarte încet, nu se oprește. Din cauza hemoragiei puternice, tensiunea scade brusc, apare senzația de slăbiciune, pielea este palidă. Durerea în locul rupturii este puternică, continuă, pulsatilă.

Tromboembolismul este ruperea venoase obstruate:

Care sunt opțiunile de tratament oferite de medicina contemporană?

Există un tratament clasic care implică folosirea medicamentelor, a masajului și a exercițiilor fizice limitate. Pe scurt, îți permit să reduci riscul complicațiilor și să extinzi durata de viață a unei persoane. Problema principală a acestui tratament e că oamenii iau de obicei medicamentele prescrise în mod regulat, dar ritmul modern al vieții face dificilă controlarea activității fizice de către aceștia. Mai mult decât atât, există câteva persoane care se pot masa de cel puțin 3-4 ori pe săptămână. Dar tratamentul este eficient doar atunci când este folosită combinația terapiilor menționate mai sus . Ca urmare, acest tratament poate fi ineficient.

O altă opțiune e tratamentul care necesită spitalizare. Totuși, un asemenea tratament complex e asigurat în mod eficient doar de câteva spitale private. Această opțiune poate să fie foarte costisitoare. Prețul poate fi între 5.000 și 10.000 lei. Spitalele publice oferă doar operații care pot să ducă la alte probleme.

A treia opțiune care a entuziasmat recent toți flebologii din România este o cremă anti-varice numită Venum Pro. Acesta este un medicament care a fost creat în Germania și care a demonstrat rezultate remarcabile. Crema a fost deja testată clinic în România și a devenit disponibilă pe piață imediat după aceea. Această cremă a provocat un val de entuziasm în clinicile specializate din întreaga lume. Din câte știu, producătorul se chinuie să satisfacă cererea și să proceseze toate comenzile.

Deci, care e avantajul acestei creme anti-varice? De ce e cererea atât de mare?

În primul rând, este foarte eficientă. Potrivit rezultatelor testelor, crema a ajutat la obținerea unei însănătoșiri complete la 84% dintre persoane. Cei 16% rămași au demonstrat un progres semnificativ. Mai mult decât atât, medicamentul a eliminat tromboflebita la aproape toate persoanele implicate în test. Înseamnă că posibilitatea de dezvoltare a cancerului a fost exclusă.

Testele întreprinse în Uniunea Europeană, unde crema este produsă, au demonstrat cifrele de 83% și 17%. Testul a avut loc în CAPIO MOSEL-EIFEL-KLINIK, o clinică din Berlin bazată pe flebologia inovativă. Se poate vedea că variațiile dintre cele două teste sunt minime.

Crema poate fi folosită fără niciun medicament auxiliar. Menține o acțiune constantă pe picioare și atenuează consecințele încărcăturii fizice. Acesta e un avantaj imens pentru toate persoanele ale căror picioare rămân sub o presiune constantă pe durata unei zile de muncă. După primele zile de aplicare, crema elimină multe simptome neplăcute ale varicelor. Mai mult decât atât, crema îndepărtează cheagurile de sânge, îmbunătățește circulația și reface pereții venelor.

Cred că cititorii noștri vor dori să știe de unde poate fi achiziționată crema Venum Pro .

În prezent, majoritatea rețelelor farmaceutice din România nu pot ajunge la o înțelegere cu producătorul. Crema este disponibilă doar în câteva farmacii din câteva orașe mari. Motivul din spatele acestui lucru este destul de banal. Având în vedere eficacitatea cremei și cererea prognozată, farmaciile vor să crească prețul cu 500-700%. În același timp, producătorul susține un preț corect și cheltuieli generale moderate care nu sunt mai mari decât cele normale. În prezent, părțile sunt blocate în negocieri dure. Sperăm că vor ajunge la o înțelegere în cele din urmă.

Pentru moment, crema anti-varice este vândută pe un site special. Aceasta este singura opțiune pentru a face medicamentul accesibil tuturor persoanelor care chiar au nevoie de el. Am verificat recent cum funcționează site-ul și trebuie să punctez faptul că totul este foarte comod. Tot ce trebuie să faci este să-ți lași numele și numărul de telefon. După aceea, vei fi contactat de un agent de vânzări pentru a specifica detaliile de livrare. Plata se face doar după primirea cremei. Este foarte comod pentru cei care folosesc rar internetul pentru a comanda lucruri.

Andrei, mai este ceva ce ai dori să le spui cititorilor noștri înainte de a încheia interviul?

Singurul lucru pe care vreau să-l amintesc este faptul că boala este foarte periculoasă. Varicele nu sunt o boală inofensivă, ci o boală letală. Dacă ai observat manifestările inițiale ale varicelor precum nodulii vasculari, venele cu aspect de pânză de păianjen, inflamare frecventă, durere și senzație de greutate în picioare, trebuie să realizezi la ce fel de pericol ești expus.

 

Nu aștepta până când cheagul detașat îți oprește inima sau oncologii te diagnostichează cu cancer. Tratează boala în stadiul în care încă mai poate fi oprită. Dacă nu ai timp și bani pentru spitale private, folosește crema anti-varice Venum Pro. Acesta este unul dintre cele mai eficiente și ieftine medicamente disponibile momentan pe piață.

 

 

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.