Reducerea efectivelor de animale, presiunea impusa de cantitățile de lapte din import ,prețurile imputurilor exagerate,dobinzile,pun un jug greu pe fermieri .Daca s-au lichidat atitea ceapeuri si iaseuri,de ce nu s-ar continua masacrarea efectivelor?Mai ales ca tinerii au fost alungati in lumea larga,iar cei ramasi sunt incurcati prin itele birocratiei cu proiecte aminate,cenzurate,respinse…Daca la noi unde 20 la sută din fermele românești au în exploatare mai mult de cinci vaci,dar sunt la cheremul unor guvernanti ostili,de ce in tari civilizate,precum Olanda, marile fabrici de lapte sunt ale fermierilor?Guvernantilor nostril le este frica de fermieri bogati si destepti si ii sunteaza in fel si chip.Am gindit cu picioarele in asa fel, incit să importăm lapte din Polonia la jumătate de preț.De ce nu va implicati pentru cresterea si uniformizarea subventiilor la noi?

 1. De ce ati impins Joenele noastre sa lupte de la egal la egal cu boii lor ,grasi si indopati cu subventii barosane ?
Adica,de ce ministrii si alesii neamului lor (destept) sa aiba subvenții mult mai mari decit fermierii nostri? Intentionat ati gindit asa,ca sa n e falimentati fermierii nostril , prin costul lor de producție mult mai mic,prin subventiile lor babane,prin fiscalitatea rationala .De aceea vati ales “reprezentanti “-papusari de ai vostri ,ca sa continuati politica de lichidare a economiei ,inclusive prin casapirea septelului .De aceea nu ati permis sa fie alesi fermieri destoinici in forurile representative .

 2. Pe Fermierii Romani ii reprezintă niste nenascuti , care confunda boul cu vaca si griul cu iarba!

Ca orice tradator,cei care dupa 1990 au reprezentat pe fermieri pentru decizii agro-comunitare , au primit comisioane sa mearga pe miinile lor.De aceea vor dispărea si ultimii producători autohtoni .Astfel vom importa, produse finite,pentru ca acestea au un prêt bun si dau de lucru la oamenii lor,momiti sa-si paraseasca tara lor pentru un dolar gaurit in FUND …Nu vom mai importa nici lapte ,ca sa n u someze ei . Interesul companiilor multi-naționale este să elimine total pe fermierii români. Pe vremea când Napolact era încă o societate româneasca, fermele din zona acesteia primeau bani pentru achiziția de juninci, pentru investiții în tehnologie, care apoi erau returnați din prețul de vânzare al laptelui, fără alte dobânzi. Dar după ce au venit cei de la Friesland, au zburat toate facilitatile. În toate țările cu o agricultură dezvoltată din vestul Europei, fermierii lor au un statut privilegiat față de fermierul roman ….La noi fermierul este oaia neagra a economiei falite Sa mai amintesc de lipsa investițiilor ori de alte lipsuri?Cui ii pasa? Vorbim,glasuim singuri prin Pustia Romaneasca ,prin care pagubele depasesc toate pierderile din timpul celor 2 razboaie mondiale la un loc!.

 3. Ministrul Daniel Constantin și secretarul de stat Daniel Botănoiu au discutat discutii vechi si noi cu liderii crescătorilor de bovine, ovine și caprine
„Avem 2 milioane de hectare de pășuni care nu intră la plată din pricină că sunt împădurite și 9 milioane de hectare aprobate la plată. Riscăm să împădurim pășunile dacă nu spunem clar ce specii arboricole trebuie plantate. Care nu sunt invazive și dăunătoare? Câți arbori plantăm? Fermierul vrea să respecte condițiile impuse, că nu e totuna să primească 160 de euro pe hectarul de pășune sau 100 de euro”.

S-a discutat și despre faptul că cel care primește subvenția pe pășune ar trebui să dețină un anumit număr de animale pe hectar. S-a discutat și despre nevoia de clarificare – cât timp este obligat proprietarul să curețe pajiștea, să ia probe din sol etc. Unele acte normative spun 7 ani, altele între 7 și 10 ani.

Liderii crescătorilor au cerut înscrierea pe etichetele lactatelor a mențiunilor “produs românesc”, “produs de calitate” și alte informații care să-l ajute pe consumator să aleagă produsul pe care-l vrea. Adică un produs românesc, nu unul din lapte de import.

S-a reluat tema asocierii ca soluție în discuțiile cu fabricile de procesare și cu marii retaileri. Până acum România a avut o cotă de lapte de 3 milioane de tone pe an, dar nu o realiza. Danemarca, cu 4,5 milioane de tone, și-a depășit frecvent cota și a fost amendată. Acum situația regională este tulbure din cauza embargoului rus și lipsa unor piețe externe. “Ne vom îndrepta spre Orientul Mijlociu. Se știe că piața laptelui va mai fi în declin până în trimestrul 3 al anului 2015
Proiectul Ordonanței pentru aprobarea schemelor de plăți directe pe suprafață a stârnit și el discuții aprinse. Punctul C din document, potrivit căruia fermierii care au primit, în anul anterior, subvenții de peste 5.000 de euro au obligația să devină persoană juridică sau persoană fizică autorizată, se spune că i-a înfuriat pe reprezentanții celor patru federații de crescători de ovine și caprine din țară.

Aceștia au argumentat că ei sunt plătitori de impozit pe norma de venit și că nu e cazul să achite și alte taxe și impozite către stat. Claudiu Frânc îi contrazice si spune că, dacă și-ar face un calcul contabil, ar constata că plătesc mai puțin la stat dacă sunt persoane fizice autorizate. Dar, pentru asta le-ar trebui un contabil.

  4. Ministerul Agriculturii ne duce cu presul din promisiune in promisiune pina la Pastele Cailor si iar promite ca până la 90% finanțare va fi pentru investiții în ferme prin noul PNDR!
Secretarul de stat George Turtoi a anunțat că, în această primăvară, va fi deschisă submăsura de investiții în ferme, care face parte din măsura de active fizice a noului PNDR. Principala noutate este că finanțarea se poate duce până la 90%.

“Se pleacă de la 50% finanțare și se pot adăuga suplimentar câte 20% pentru mai multe criterii: dacă e tânăr fermier, dacă e cooperativă, dacă e proiect integrat (adică mai accesează și o altă măsură de finanțare, nu submăsură), dacă este în zonă defavorizată sau, dacă este într-un program european de inovare, respectiv să fie grup operațional pe măsura de cooperare”, detaliază Turtoi.

Comisia Europeană a solicitat ca nivelul sprijinului să varieze în funcție de dimensiunea fermei. Cele de dimensiune mică și medie, adică până în 250.000 de standard output, vor putea merge până la 50% finanțare; fermele care au între 250.000 și 500.000 de standard output vor putea merge până la 70% finanțare; fermele peste 500.000 de standard output nu vor putea depăși 50% finanțare.

O altă condiție va fi ca profitul net companiei să nu depășească de 4 ori valoarea sprijinului solicitat. În caz contrar, proiectul nu este eligibil. Sperăm să rămână așa și să nu ceară Comisia Europeană un plafon mult mai drastic.

 5. Noi platim pe ministeriabili ,dar ei BLOCHEAZA PNDR-ul

George Turtoi, secretar de stat la Agricultură suplineste certitudinea cu motivatii : “Am avut o întâlnire finală în noiembrie 2014. Dar se tot redeschid discuţii pe comentarii, de formă nu de fond, care întârzie procesul privind acordul pe măsuri. Acum am primit răspuns că … o să ne trimită observaţiile finale şi un acord de principiu pentru trei măsuri, respectiv pentru investiţii în ferme, tineri fermieri şi sprijinul pe LEADER, iar cât de curând şi observaţiile finale pe toate măsurile din PNDR, astfel încât să închidem discuţiile pe întreg programul şi să putem lansa toate măsurile de finanţare”.
“Am avut o discuţie anul trecut, care se tot lungeşte cu tot felul de observaţii ciudate, ne pun să detaliem anumite observaţii care, de altfel, au fost închise. Acum vor să intre în mai multe detalii, deşi au fost de acord ca în noul PNDR să nu intrăm în toate detaliile posibile, ca să nu fim nevoiţi să modificăm programul în cazul în care anumite lucruri trebuie interpretate altfel. Am convenit să lăsăm doar un cadru general şi să intrăm în detalii în legislaţia naţională. Vom încerca acum să le reformulăm, ca să le înţeleagă, dar să nu le prindem în program, pentru că, în caz contrar, dacă un principiu de selecţie trebuie interpretat altfel, trebuie să schimbăm din nou PNDR”.
DIN CAAUZA SMENUIRII FONDURILOR ei vor să intre în mai multe detalii
“După obţinerea acordului de principiu trebuie să scoatem legislaţia naţională aferentă, respectiv o Hotărâre de Guvern similară cu HG 224 a programului trecut, o ordonanţă privind fluxul financiar, precum OUG 74 pentru PNDR 2007-2013, trebuie constituit Comitetul de Monitorizare şi întrunirea acestuia pentru stabilirea criteriilor de selecţie şi a punctajelor pe criterii, emiterea ghidului solicitantului şi a procedurilor de lucru. Noi vom pune pe site actele normative cu detalii, criteriile de selecţie, explicarea principiilor de selecţie din program, inclusiv ghidurile şi studiile pentru potenţialul agricol şi de procesare elaborat la nivel naţional de Institutul de Economie Agrară şi de consultantul PNDR. Ulterior, vom deschide cele trei măsuri, cel mai probabil în ultima săptămână din februarie”, a adăugat secretarul de stat.Toate proiectele din noul PNDR, mai puţin cele pe măsurile privind tinerii fermieri şi fermele mici, se vor depune online şi vor fi sesiuni continue pe parcursul unui an, cu rapoarte de selecţie lunare sau trimestriale, în funcţie de numărul proiectelor depuse.PNDR 2014 – 2020 are alocată o sumă totală de 9,363 miliarde de euro, din care 8,015 miliarde de euro reprezintă fondurile europene iar 1,347 miliarde de euro contribuţia naţională.
Măsura privind investiţiile în ferme are alocată o sumă totală, pentru 7 ani, de 892,32 milioane de euro, inclusiv contribuţia naţională de 134,35 milioane de euro.
Măsura dedicată tinerilor fermieri, aproape 445 milioane de euro, din care 44,5 milioane de euro reprezintă contribuţia naţională.
Programul LEADER, dedicat Grupurilor de Acţiune Locală (GAL), are prevăzută o sumă de 2,16 milioane de euro pentru elaborarea strategiei şi zonei

 6. Ca si cultivatorii de soia,sunt sprijiniţi si cultivatorii de legume în programul de ajutoare financiare cuplate
Astfel,este inclusă o schemă nouă de plăţi prin care fiecare stat membru al Uniunii Europene are dreptul să utilizeze 13% din banii europeni pentru un sector cu probleme

La noi, vor fi stimulaţi cultivatorii de legume în spaţii protejate, dar şi cei care cultivă legume şi fructe destinate procesării”, declară Aurel Tănase, preşedintele Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume şi Fructe din România.

Sprijinul financiar cuplat se dă pentru: mazăre şi fasole – 500 de euro/ha/an, pentru legumele cultivate în solarii – 3.200 de euro/ha/an, pentru legumele cultivate în sere – 6.300 de euro/ha/an, pentru tomatele destinate procesării -1.400 de euro/ha/an, pentru castraveţii cornison destinaţi industrializării – 500 de euro/ha/an, pentru măr, prun, cais, piersic, cireş şi vişin – 320 de euro/ha/an.

Foarte important de ştiut pentru cultivatorii de legume şi fructe: aceste subvenţii se primesc doar la sfârşitul anului. “Fermierii sunt eligibili doar dacă justifică cu documente că au valorificat producţia şi au livrat legumele şi fructele unor fabrici spre procesare”, adaugă Aurel Tănase. Subvenţie de 6.300 de euro pe an pentru hectarul de legume cultivate în sere este binevenit

 Cultivatorii de soia primesc subvenții suplimentare de 325 euro pe an

Cultivarea de soia convenţională este încurajată printr-o subvenție suplimentară de aproximativ 325 de euro pe hectar.

În noul PNDR este prevăzut ca acest sprijin cuplat să crească cu câte 10 euro pe an, astfel încât în 2020 să fie de 375 de euro/ha.

„Condițiile impuse fermierilor sunt: o sămânță certificată și o producție medie de 1,3 tone/ha”, a declarat George Turtoi, secretar de Stat în Ministerul Agriculturii. Fermierii vor mai trebui să facă dovada că dețin instalații pentru obținerea șrotului de soia sau au încheiat contracte cu procesatorii și contracte de vânzare a mărfii.

Din anul 2006 suprafața cultivată cu soia a scăzut considerabil ca urmare a interzicerii cultivării de soia modificată genetic, iar importurile de șroturi de soia au crescut la 500.000 de tone pe an.

 7 . Sprijinul voluntar cuplat ajuta zootehnia ,ca si pina acum…

 8. Normele privind ecoconditionalitatea aplicabile incepand cu 1 ianuarie 2015

Agricultorii care primesc plati in cadrul schemei de plata unica pe suprafata, beneficiarii primelor anuale din sectorul vegetal si zootehnic, fermierii care solicita sprijin pentru sectorul vitivinicol, precum si unele scheme si masuri de sprijin din fonduri europene sau din bugetul national, trebuie sa indeplineasca normele privind ecoconditionalitatea aplicabile incepand cu data de 1 ianuarie 2015.

Normele privind ecoconditionalitatea sunt OBLIGATORII pentru:
•
o fermierii care solicita plati directe pe suprafata.
o beneficiarii primelor anuale in cadrul:


 masurilor pentru impadurire si crearea de suprafete impadurite;
 plati de agromediu si clima;
 plati pentru conservarea resurselor genetice animale locale in pericol de abandon;
 sprijin pentru conversia la metodele de agricultura ecologica;
 sprijin pentru mentinerea practicilor de agricultura ecologica;
 plati pentru zone care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice si
 plati pentru angajamente de silvomediu.
o fermierii care solicita sprijin pentru sectorul vitivinicol, precum si alte scheme si masuri de sprijin din fonduri europene sau din bugetul national pentru care se aplica normele de ecoconditionalitate in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Normele privind ecoconditionalitatea
(conform art. 93 si 94, respectiv Anexei II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului privind finantarea, gestionarea si monitorizarea Politicii Agricole Comune si Anexei la Proiectul de Ordin MADR/MMSC/ANSVSA pentru aprobarea Normelor privind ecoconditionalitatea in cadrul schemelor si masurilor de sprijin pentru fermieri in Romania), aplicabile incepand cu 01.01.2015, includ:
•
o Cerintele legale in materie de gestionare (SMR)
o Standardele privind Bunele conditii agricole si de mediu ale terenurilor (GAEC), referitoare la urmatoarele domenii:


 Mediu, schimbari climatice si bune conditii ale terenurilor;
 Sanatatea publica, sanatatea animalelor si sanatatea plantelor;
 Bunastarea animalelor.

Pentru anii 2015 si 2016 normele privind ecoconditionalitatea cuprind si obligatia pastrarii raportului dintre suprafata terenurilor destinate pajistilor permanente si suprafata agricola totala, declarate de fermieri in anul 2007, numit raport de referinta.

CERINTE SI STANDARDE PRIVIND ECOCONDITIONALITATEA
Mediu, schimbari climatice si bune conditii ale terenurilor
Subiectul – Apa
•
o SMR 1 – Protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole;
o GAEC 1 – Crearea/mentinerea zonelor tampon de-a lungul cursurilor de apa;
o GAEC 2 – Respectarea procedurilor de obtinere a autorizatiilor, in cazul utilizarii apei pentru irigatii in agricultura;
o GAEC 3 – Protectia apelor subterane impotriva poluarii.

Subiectul – Sol si stoc de carbon
•
o GAEC 4 – Acoperirea minima a solului;
o GAEC 5 – Gestionarea minima a terenului care sa reflecte conditiile locale specifice pentru limitarea eroziunii;
o GAEC 6 – Mentinerea nivelului de materie organica din sol, inclusiv interdictia de a incendia miristile arabile.

Subiectul – Biodiversitate
•
o SMR 2 – Conservarea pasarilor salbatice;
o SMR 3 – Conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica.

Subiectul – Peisaj, nivel minim de intretinere
•
o GAEC 7 – Pastrarea elementelor de peisaj, incluzand, unde este cazul, gardurile vii, iazurile, santurile, arborii in aliniament, in palc sau izolati, precum si marginile campurilor si terasele, precum si interzicerea taierii gardurilor vii si a arborilor in perioada de reproducere si crestere a pasarilor, luand masuri pentru a preveni instalarea speciilor de plante invazive.
Sanatatea publica, sanatatea animalelor si sanatatea plantelor
Subiectul – Siguranta alimentara
•
o SMR 4 – Principii si a cerinte generale ale legislatiei alimentare si proceduri in domeniul sigurantei produselor alimentare;
o SMR 5 – Interzicerea utilizarii anumitor substante cu efect hormonal sau tireostatic si a substantelor betaagoniste in cresterea animalelor.

Subiectul – Identificarea si inregistrarea animalelor
•
o SMR 6 – Identificarea si inregistrarea suinelor;
o SMR 7 – Identificarea si inregistrarea bovinelor;
o SMR 8 – Identificarea si inregistrarea animalelor din speciile ovina si caprina.

Subiectul – Bolile animalelor
•
o SMR 9 – Prevenirea, controlul si eradicarea anumitor forme de encefalopatii spongiforme transmisibile (EST).

Subiectul – Produse de protectie a plantelor
•
o SMR 10 – Introducerea pe piata a produselor de protectie a plantelor.
Bunastarea animalelor
•
o SMR 11 – Norme minime privind protectia viteilor;
o SMR 12 – Norme minime de protectie a porcinelor;
o SMR 13 – Protectia animalelor de ferma.

Prezentarea in detaliu a Normelor privind ecoconditionalitatea poate fi consultata pe site-ul oficial APIA in Ghidul Fermierului privind Ecoconditionalitatea: http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Ghid_eco-cond_pt_2014_19_mai.pdf

 9. Ajutor de stat pentru mentinerea registrului genealogic si pentru testele de calitate sau randament genetic

Guvernul Romaniei a adoptat, in sedinta din data de 29 decembrie 2014, proiectul de Hotarare a Guvernului privind instituirea unei scheme de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor, initiat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Conform prevederilor art.27 alin.(1) lit.a) si lit.b) din Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei, ajutorul de stat acopera partial sau integral costurile administrative aferente intocmirii si mentinerii registrului genealogic, precum si costurile aferente testelor pentru determinarea calitatii genetice sau a randamentului genetic al septelului.

Astfel, se instituie o schema de ajutor de stat avand ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente intocmirii si mentinerii registrului genealogic, precum si costurile aferente testelor pentru determinarea calitatii genetice sau a randamentului genetic al septelului, cu exceptia controalelor efectuate de proprietarul septelului sau a controalelor de rutina cu privire la calitatea laptelui, conform prevederilor art.27 alin.(1) lit.a) si lit.b) din Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei.

Ajutoarele sunt furnizate sub forma de servicii subventionate microintreprinderilor, intreprinderilor mici si mijlocii, asa cum sunt definite la art.2 lit. b) si c) din proiect, respectiv, intreprinderilor individuale si familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care detin certificat de producator/atestat de producator, dupa caz, precum si persoanelor juridice, care isi desfasoara activitatea in domeniul productiei de produse agricole, asa cum sunt prevazute in anexa nr. 1 la Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei.

Solicitantii ajutorului de stat sunt asociatii sau organizatii de crescatori de animale care presteaza serviciile mentionate anterior, persoane juridice acreditate de catre ANARZ, pentru intocmirea si mentinerea registrelor genealogice ale raselor de animale si/sau pentru determinarea calitatii genetice a raselor de animale.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor mentionate este:
•
a. de pana la 100% din costurile administrative aferente intocmirii si mentinerii registrelor genealogice;
b. de pana la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de terti sau in numele unor terti pentru determinarea calitatii genetice sau a randamentului genetic al septelului, cu exceptia controalelor efectuate de proprietarul septelului si a controalelor de rutina cu privire la calitatea laptelui.

Cererile initiale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat completate de catre solicitanti, avizate de catre ANARZ, se depun in perioada 1-15 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicita ajutorul de stat la centrele judetene ale Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv al municipiului Bucuresti pe raza carora/caruia se afla sediul social al solicitantului.

Prin exceptie, pentru anul 2015, cererile initiale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat completate de catre solicitanti, avizate de catre ANARZ, se depun pana in data de 15 ianuarie 2015.

Valoarea ajutorului de stat, acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile pentru intocmirea si mentinerea registrului genealogic, este de maxim:
a.
a. 30 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline si ecvine;
b. 10 lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine si porcine.

Valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile pentru determinarea calitatii genetice sau a randamentului genetic al septelului este de maxim:
a.
a. 80 lei, in cazul controlului performantelor productiei de lapte, si 20 lei, in cazul controlului productiei de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine si bubaline;
b. 15 lei, in cazul controlului performantelor productiei de lapte, 5 lei, in cazul productiei de carne, 3 lei, in cazul productiilor de lana, pentru rasele cu lana fina, si 4 lei, in cazul productiei de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine si caprine;
c. 10 lei, in cazul controlului performantelor de productie la rasele de animale din specia porcine.

Valoarea totala maxima a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2015-2020 este de 881.100.000 lei, din care 267.000.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine si ecvine, respectiv 614.100.000 lei pentru speciile ovine si caprine.

 10. Nou ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura in 2015-2020

Guvernul Romaniei a adoptat, in sedinta din data de 29 decembrie 2014, Hotararea privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura, initiat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Pentru perioada 2015-2020 se va institui o schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura, prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei, utilizata la efectuarea lucrarilor mecanizate in agricultura in sectoarele vegetal, zootehnic si imbunatatiri funciare, asa cum este prevazut la art. 8 lit. a) si b) al alin. 2) si Tabelul B al Anexei I din Directiva Consiliului 96/2003/CE de restructurare a cadrului comunitar pentru impozitarea electricitatii si produselor energetice.

Ajutorul de stat se acorda trimestrial, pentru cantitatile de motorina utilizate pentru lucrarile mecanizate in agricultura, sub forma de rambursare, iar valoarea acestuia se determina in lei, pe baza cursului de schimb valutar euro-leu utilizat anual la calculul accizelor, potrivit legii.

Anual, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Hotarare a Guvernului se aproba sumele totale necesare schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura. Bugetul anual estimativ al schemei este de circa 700.000 mii lei.

Astfel, Guvernul a adoptat masuri de sustinere a fermierilor prin reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura stabilind o rata minima de impozitare de 21 euro la 1.000 litri.

In contextul general dificil al ultimilor ani agricoli, cauzat de incidentele de mediu manifestate, fermierii vor resimti efectele pozitive ale masurilor de reducere a pretului de achizitie al motorinei, in sensul reducerii costurilor de productie si implicit a cresterii rentabilitatii activitatilor agricole. Totodata, se creeaza premise pentru respectarea calendarului lucrarilor agricole mecanizate, potrivit tehnologiilor specifice, cu efect implicit asupra nivelului recoltelor obtinute.

In aceste conditii, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va sustine in continuare masura reducerii accizei la motorina utilizata in sectoarele vegetal, zootehnic si imbunatatiri funciare.

 11. S-a aprobat cuantumul ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul vegetal pentru anul 2014

Guvernul Romaniei a adoptat, in sedinta din data de 29 decembrie 2014, proiectul de Hotarare pentru aprobarea cuantumului ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul vegetal, care se acorda pentru anul 2014, initiat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

In conformitate cu prevederile art.12 alin.(1) din OUG nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007, cuantumul anual al platilor directe pe suprafata se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Astfel, se stabileste pentru anul 2014, un cuantum al ajutoarelor nationale tranzitorii, de 19,81 euro/hectar.

Totodata, pentru stimularea activitatii in unele sectoare cu potential de piata, precum si pentru cresterea suprafetelor cultivate cu in si canepa pentru fibra, hamei, tutun, sfecla de zahar, aceste ajutoare se suplimenteaza cu plati reprezentand ajutoare nationale tranzitorii specifice, decuplate de productie, astfel:
•
o in si canepa pentru fibra – 17,45 euro/hectar;
o hamei – 335,00 euro/hectar;
o tutun – 1.280,19 euro/hectar;
o sfecla de zahar – 84,78 euro/hectar.

Considerentele care au stat la baza stabilirii acestor cuantumuri sunt:
•
o incadrarea in plafoanele bugetare alocate cu aceasta destinatie Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
o incadrarea in pachetele financiare generale aprobate Romaniei de catre Comisia Europeana prin Regulamentul (CE) nr.73/2009 pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori in cadrul politicii agricole comune, in special conform dispozitiilor art.133b, potrivit caruia Romania poate acorda ajutoare nationale tranzitorii pentru anul 2014 in cuantum total care este limitat la 80 % din pachetele financiare sectoriale specifice autorizate de catre Comisie aferente anului 2013.

Suprafata pentru care se acorda aceste plati este de 6.887,601 mii ha, si a fost determinata de APIA pe baza cererilor de plata depuse de beneficiari pentru Campania de plati 2014, asa cum a rezultat din interogarea bazei de date la 21.11.2014.

Sumele totale necesare aplicarii schemei de ajutoare nationale tranzitorii sunt de 140.539,377 mii euro (619.806,761 mii lei) si reprezinta contributie publica de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2015.

Sumele totale sunt defalcate dupa cum urmeaza:
•
o Ajutoare nationale tranzitorii (ANT 1)

 136.435,452 mii euro (601.707,630 mii lei)
o Ajutoare nationale tranzitorii specifice:

 in si canepa pentru fibra (ANT 2,3) – 9,074 mii euro ( 40,018 mii lei)
 tutun (ANT4) – 1.536,228 mii euro ( 6.775,073 mii lei)
 hamei (ANT 5) – 134,0 mii euro ( 590,967 mii lei)
 sfecla de zahar (ANT 6) – 2.424,623 mii euro ( 10.693,073 mii lei)

Platile se fac in lei, la cursul de schimb de 4,4102 lei pentru un euro, stabilit de catre Banca Centrala Europeana in data de 30 septembrie 2014 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 342 din 1 octombrie 2014.

   12    . Pentru achitarea diferentei de plata pe suprafata (SAPS) aferenta campaniei 2014-3.700.000 mii lei

In sedinta Guvernului din data de 7 ianuarie 2015 a fost aprobata o Hotarare de Guvern prin care se aloca, cu titlu de imprumut din venituri din privatizare, pana la finele anului 2015, suma de 3.700.000 mii lei, in echivalent euro. Sumele vor fi transferate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale de catre Ministerul Finantelor Publice, la solicitarea Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, in vederea achitarii diferentei de plata pe suprafata (SAPS) aferenta campaniei 2014 catre beneficiarii acestei scheme.

Actul normativ reglementeaza sursa de finantare a cheltuielilor aferente schemelor de plata directa implicate in derularea Fondul European pentru Garantare in Agricultura (FEGA), a ajutoarelor specifice si a masurilor de piata si interventie, din veniturile din privatizare, inregistrate in contul curent in valuta al Ministerului Finantelor Publice deschis la Banca Nationala a Romaniei. Suma pusa la dispozitia Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale din venituri din privatizare va fi restituita pana la data de 30 decembrie 2015 din fondurile rambursate de catre Comisia Europeana pe baza declaratiilor de cheltuieli transmise.

Aplicarea masurilor prevazute de actul normativ va permite beneficiarilor platilor sa-si elaboreze propriul plan de afaceri, precum si programul de dezvoltare pe termen scurt si mediu, adaptate cerintelor pietei, in conditiile evaluarii nivelului sumelor ce urmeaza sa le primeasca conform schemelor de plata.

De asemenea, pana la sfarsitul lunii ianuarie 2015, se va promova un act normativ ce va reglementa acordarea ajutorului national de tranzitie (TNA) pentru sectorul zootehnic, pentru bovine, ovine si caprine, iar plata acestora se va realiza in cursul lunii februarie 2015.

Reamintim ca nivelul ajutoarelor nationale tranzitorii pentru sectorul vegetal a fost aprobat prin Hotarare de Guvern in data de 30 decembrie 2014, urmand ca plata efectiva sa se realizeze dupa data de 15 ianuarie 2015.

 13 .Plati APIA in valoare de 9,09 de miliarde de euro efectuate in perioada 2007-2014

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a efectuat in perioada 2007-2014 plati in valoare de 9,09 de miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si buget national (cofinantare masurile de dezvoltare rurala delegate) ceea ce reprezinta o rata a absorbtiei de 87,1% a fondurilor alocate in perioada 2007 – 2014.
In perioada 01.01.2014 – 08.12.2014, APIA a efectuat plati catre fermieri in valoare de 1,42 miliarde euro din FEGA, aferente Schemei de Plata Unica pe Suprafata (SAPS), ajutoarelor specifice, masurilor de piata si programelor de promovare a produselor agricole pe pietele tarilor terte.

Din aceasta suma, 641,1 milioane euro reprezinta avans aferent SAPS – Campania 2014. Reamintim ca incepand cu 16 octombrie 2014, Agentia a acordat avansul SAPS pentru Campania 2014 pentru fermierii eligibili la plata, in conformitate cu dispozitiile art. 75 din Regulamentul CE nr. 1306/2013, in cuantum de 69 de euro/ha.

In anul 2014 s-au efectuat plati in valoare de 448 milioane euro catre fermierii ce au accesat masurile de dezvoltare rurala: 211 „Plati pentru zona montana defavorizata”, 212 „Plati pentru zone defavorizate – altele decat cele montane”, 214 ”Plati pentru agromediu” si 215 “Plati in favoarea bunastarii animalelor” din Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007-2013, din care suma de 275 milioane euro aferenta avansului din Campania 2014 pentru masurile de dezvoltare rurala (211, 212 si 214).

 14. Conditiile de acordare a platilor directe in agricultura pentru perioada 2015 – 2020

Politica Agricola Comuna (PAC) 2015 – 2020 are la baza un nou set de reglementari care trebuie respectate de fermieri in vederea accesarii platilor directe. Schemele de plati directe care se acorda ca mecanisme de sustinere a producatorilor agricoli, sunt urmatoarele:
• Schema de plata unica pe suprafata;
• Ajutor national tranzitoriu – ANT;
• Plata redistributiva;
• Plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu
• Plata pentru tinerii fermieri;
• Schema de sprijin cuplat;
• Schema simplificata pentru micii fermieri.
Sprijinul financiar va fi acordat doar fermierilor activi, persoane fizice sau juridice sau grupuri de persoane fizice sau juridice care pot dovedi dreptul legal de a utiliza exploatatia si care desfasoara in cadrul exploatatiei lor o activitate agricola – cultiva terenul si cresc animale, mentin prin tehnologii uzuale suprafata agricola in conditii adecvate pentru pasunat sau cultivare sau efectueaza activitati minime pe suprafetele agricole mentinute in mod obisnuit intr-o stare adecvata pentru pasunat sau cultivare.

Fermierii care, in anul anterior de plata, au primit plati directe care nu depasesc cuantumul de 5.000 euro sunt considerati fermieri activi (cf. art. 9.4. – R. 1307/2013). Cuantum este stabilit la nivel national.

La lista excluderilor de la plata, impusa la nivel UE (cf. art. 9.2. paragraf 1 – R. 1307/2013), Romania a propus includerea unor intreprinderi sau activitati neagricole similare – firme/companii de constructii, Regia Nationala a Padurilor, administratori de paduri private, penitenciare, UAT-uri (comune, municipii, orase, judete).

In cazul beneficiarilor care, in anul anterior de plata, au primit plati directe ce depasesc cuantumul de 5000 euro si se regasesc pe lista excluderilor de la plata, acestia pot devini fermieri activi daca dovedesc ca activitatea agricola desfasurata in exploatatia lor reprezinta principala lor activitate, astfel:
•
o cuantumul anual al platilor directe este cel putin 5% din veniturile sale totale obtinute din activitati neagricole in cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi, sau
o veniturile totale obtinute in cadrul exploatatiei din activitatile agricole reprezinta cel putin o treime din veniturile totale obtinute in cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi.

SCHEMA DE PLATA UNICA PE SUPRAFATA
Potrivit Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, Art. 36, consta in acordarea unei plati unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, platibila anual si decuplata de productie. Pentru a beneficia de aceasta plata, fermierii trebuie sa respecte si alte conditii fata de cele enumerate anterior, dintre care amintim:
•
o sa depuna cererea de plata cu date corecte si complete, impreuna cu toate documentele solicitate de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura;
o sa respecte normele de eco-conditionalitate;
o fermierii care in anul anterior anului depunerii cererii de plata, au primit plati directe de peste 5000 euro, sa ateste cel putin calitatea de persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, sau intreprinderi familiale conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pentru aceasta schema RO aloca minim 47 % din plafonul national anual FEGA.

AJUTOARELE NATIONALE TRANZITORII
Potrivit Regulamentului (UE) 1307/2013, Art. 37, reprezinta plati suplimentare care se acorda din bugetul national fermierilor din sectoarele vegetal si zootehnic care au beneficiat de plati nationale directe complementare in anul 2013. Conditiile de acordare a ajutoarelor nationale tranzitorii sunt identice cu cele autorizate pentru acordarea platilor aferente anului 2013.

PLATA REDISTRIBUTIVA
Potrivit Regulamentului (UE) 1307/2013, Art. 41 – 42, reprezinta o plata anuala destinata fermierilor care au dreptul la plata unica pe suprafata. Plata redistributiva se adauga platii unice mentionata la punctul 1, este platibila o data pe an si este decuplata de productie.

Nu beneficiaza de plata redistributiva fermierii care au creat conditii artificiale pentru a beneficia de sprijin, respectiv care si-au impartit exploatatiile dupa 18 octombrie 2011 doar in scopul de a beneficia de plata redistributiva, sau fermierii ale caror exploatatii sunt rezultatul impartirii respective.

Plata redistributiva se acorda pentru primele 30 de ha, indiferent de marimea exploatatiei si se aloca gradual, pe doua nivele – pentru primele 5 ha si pentru restul de 25 ha.

Pentru aceasta plata RO aloca circa 5,3 – 5,7% din plafoanele nationale FEGA 2015 – 2020.

PLATA PENTRU PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMA SI MEDIU
Potrivit Regulamentului (UE) 1307/2013, Art. 43-47 (plata pentru inverzire) este o plata care se acorda fermierilor eligibili pentru plata unica mentionata la punctul 1 si care trebuie sa aplice in mod obligatoriu pe hectarelele lor eligibile, incepand cu 1 ianuarie 2015, urmatoarele practici agricole benefice pentru clima si mediu:
•
o Diversificarea culturilor – presupune existenta a 2 culturi diferite pe exploatatiile care detin teren arabil intre 10 si 30 ha si existenta a 3 culturi diferite pe exploatatiile care detin peste 30 ha de teren arabil; exploatatiile care detin teren arabil sub pragul de 10 ha se califica automat pentru aceasta componenta a platii pentru inverzire;
o Mentinerea pajistilor permanente existente la nivel national;
o Prezenta unei zone de interes ecologic (Z.I.E) pe suprafata agricola – se aplica exploatatiilor care detin peste 15 ha teren arabil; fermierii trebuie sa se asigure de faptul ca cel putin 5% din terenul arabil al exploatatiei este acoperit cu una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic listate mai jos:
Element Detalii
Terase (pe 1 m) • Constructii destinate prevenirii si combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile in panta. Inaltime minima 1m
Elemente de peisaj:
• Garduri vii/fasii impadurite (pe 1m) • Siruri de arbusti/arbori formate din diferite specii, cu latimea de maximum 10 metri
• Arbore izolat (per arbore) • Arbore cu diametrul coroanei de minimum 4 metri
• Arbori in aliniament (pe 1 m) • Siruri de arbori cu diametrul coroanei de minimum 4 metri si spatiul dintre coroane de maximum 5 metri
• Grup de arbori/palcuri arbustive din zona de campie (pe 1 m2) • Arbori ale caror coroane se intrepatrund /palcuri arbustive, ce ocupa o suprafata de maximum 0,3 ha in ambele cazuri
• Margini de camp (pe 1m) • Margini de teren, cu latimi cuprinse intre 1 si 20 metri, fara productie agricola
• Iazuri (pe 1m2) • Acumulari permanente naturale de apa statatoare, exclusiv rezervoarele din beton sau din plastic, cu suprafata de maximum 0,1 ha
• Rigole (pe 1 m) • Santuri sau canale cu o latime maxima de 6 metri, precum si cursurile deschise de apa pentru irigatii sau drenare, exclusiv cele cu pereti betonati.
Zone tampon (pe 1 m) • GAEC 1 – Crearea/mentinerea benzilor tampon de-a lungul cursurilor de apa – Dimensiuni: 1 – 5 m
• SMR 1 – Protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole – Dimensiuni: 1 – 50 m
• SMR 10 – Utilizarea produselor de protectie a plantelor – Dimensiuni: 1 – 50 m
Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de productie (pe 1 m2) • Zone cu plantatii de salcie -Salix L.
Zonele impadurite mentionate la articolul 32 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul 1307/2013 (pe 1 m2) • Terenuri agricole impadurite prin Masura 221 „Prima impadurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR 2007- 2013 sau prin Masura nr. 8 „Impadurirea si crearea de suprafete impadurite si perdele forestiere” din cadrul PNDR 2014- 2020
Zone cu strat vegetal (pe 1 m2) • Culturi de acoperire a solului pe timpul iernii: mazariche de toamna, mazare furajera de toamna, secara, orz, ovaz, trifoi, rapita, mei, phacelia, mustar, ghizdei
Zonele cu culturi fixatoare de azot (pe 1 m2) • Culturi de mazare, fasole, soia, linte, lupin, naut, bob, fasolita, trifoi, lucerna, sparceta
Pentru aceasta plata, RO trebuie sa aloce 30% din plafonul national anual FEGA

PLATA PENTRU TINERII FERMIERI
Potrivit Regulamentului (UE) 1307/2013, Art. 50-51, presupune acordarea unei plati anuale fermierilor eligibili pentru plata unica, mentionata la punctul 1 si care se califica pentru conditiile specific acestei scheme:
•
o se stabilesc pentru prima data intr-o exploatatie agricola ca sef de exploatatie sau care s¬au stabilit deja in cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri in cadrul schemei de plata unica pe suprafata, mentionata la punctul 1 si
o care nu au mai mult de 40 de ani in anul depunerii cererii de plata
Pentru aceasta plata RO aloca 2% din plafonul national anual FEGA.

SCHEMA DE SPRIJIN CUPLAT
Se acorda potrivit Regulamentului (UE) 1307/2013, Art. 52-55, numai in acele sectoare sau in acele regiuni in care anumite tipuri de agricultura sau anumite sectoare agricole care sunt deosebit de importante din motive economice, sociale sau de mediu sunt afectate de anumite dificultatii.

Sectoare si productii vizate: culturi proteice, leguminoase pentru boabe, canepa, orez, seminte, hamei, sfecla de zahar, fructe si legume, lapte, carne de oaie si capra, carne de vita si manzat, viermi de matase.

Pentru aceasta schema, RO aloca 13,7% in anul 2015 si 14,9% in anul 2020 din plafonul national anual FEGA.

SCHEMA PENTRU MICII FERMIERI
Potrivit Regulamentului (UE) 1307/2013, Art. 61-65, presupune acordarea unei plati anuale fermierilor eligibili pentru plata unica, mentionata la punctul 1, cu respectarea urmatoarelor reguli:
•
o Fermierul primeste un cuantum al platilor directe egal cu valoarea totala a platilor la care fermierul are dreptul in fiecare an (plata unica pe suprafata, ANT, plata redistributiva, plata pentru inverzire si, dupa caz, plata pentru tinerii fermieri si sprijinul cuplat), dar nu mai mult de 1250 euro;
o Pe durata participarii la schema, micii fermieri:


 sunt exceptati de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru clima si mediu;
 nu li se aplica sanctiuni administrative pentru nerespectarea normelor de eco-conditionalitate;
 pastreaza pe cel putin un numar de hectare eligibile care corespunde numarului de hectare eligibile declarate in 2015.
Dupa cel putin un an, fermierii pot opta sa treaca la schema pentru micii fermieri din PNDR, schema care prevede acordarea a 120% din nivelul platilor directe la care fermierul are dreptul, daca acesta se angajeaza sa transfere definitiv altui fermier intreaga lor exploatatie.
Precizare: Propunerile prezentate in aceasta nota pot suferi adaptari/modificari/etc. urmare analizei realizate de Comisia Europeana.

Sursa: Nota referitoare la propunerile de notificari transmise Comisiei
Europene de catre MADR in vederea stabilirii conditiilor de acordare a
platilor directe in agricultura pentru perioada 2015 – 2020

 15. Plata unica pe suprafata (SAPS): Au inceput sa fie virati banii in conturile fermierilor

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura -anunta ca incepand cu data de 19.01.2015 a demarat efectuarea platilor pentru diferenta de sprijin financiar pe componenta Schema de plata unica pe suprafata (SAPS) si Ajutoare nationale tranzitorii (ANT) pentru cererile de plata pe suprafata depuse in Campania 2014. Incepand cu data de 21.01.2015 banii vor fi virati in conturile fermierilor.

Fermierii ale caror cereri de plata sunt supuse verificarilor specifice vor beneficia de sprijin financiar pana cel tarziu la sfarsitul lunii februarie 2015.

Daca avansul acordat pana la sfarsitul anului trecut a fost de 69 de euro/ha, diferenta de plata se ridica la 70,38 euro/ha. La acestea se adauga 19,81 de euro/ha din bugetul national care se acorda in sectorul vegetal in cadrul schemei de ajutoare nationale tranzitorii, pentru culturile amplasate pe teren arabil (ANT).

Platile se fac in lei, la cursul de schimb de 4,4102 lei pentru un euro, stabilit de catre Banca Centrala Europeana in data de 30 septembrie 2014 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 342/03 din 1 octombrie 2014.

 16. APIA efectueaza platile finale pe suprafata si platile Ajutoarelor Nationale Tranzitorii in sector vegetal

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura informeaza ca, incepand de astazi, 21.01.2015, a demarat procedurile de efectuare a platii finale pentru Schema de Plata Unica pe Suprafata (SAPS) – Campania 2014.
Plata finala pentru Schema de Plata Unica pe Suprafata – Campania 2014
Cuantumul SAPS care se va acorda fermierilor in aceasta perioada este de 70.38 euro/hectar, in completarea sumei de 69 euro/ha acordata deja la plata in avans. Precizam ca suma totala ce poate fi acordata de Romania pentru SAPS a fost stabilita prin Hotararea de Guvern nr. 863/2014, privind stabilirea pentru anul 2014 a cuantumului platilor directe unice pe suprafata, platilor separate pentru zahar si platilor specifice pentru orez, care se acorda in agricultura in sectorul vegetal, la care s-a aplicat o reducere liniara, necesara pentru a asigura efectuarea platii pentru intreaga suprafata eligibila solicitata la plata de catre fermieri.

Reamintim ca APIA a platit, in perioada 16.10.2014 – 30.11.2014, suma de 641 mil. Euro, reprezentand platile in avans aferente Schemei de Plata Unica pe Suprafata (SAPS) – Campania 2014, catre 1.001.417 fermieri (circa 98% din totalul cererilor depuse). Diferenta de 726 mil. euro va fi platita fermierilor in perioada imediat urmatoare, urmand etapele procedurale impuse de prevederile regulamentelor comunitare in vigoare.

Plafonul financiar alocat Romaniei din FEGA pentru Schema de Plata Unica pe Suprafata (SAPS) in Campania 2014 este in valoare de 1,367 miliarde euro.

Cursul de schimb utilizat la efectuarea platilor este de 4,4102 lei pentru un euro, stabilit de catre Banca Centrala Europeana in data de 30 septembrie 2014 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 342/03 din 01 octombrie 2014.

Plata aferenta Ajutoarelor Nationale Tranzitorii in sector vegetal
Concomitent cu plata diferentei SAPS, APIA va acorda, incepand de saptamana aceasta, platile aferente Ajutoarelor Nationale Tranzitorii (fostele PNDC) in sector vegetal, pentru care au fost depuse cereri in anul 2014, cuantumul pe hectar fiind reglementat prin Hotararea de Guvern nr. 1.171/29.12.2014 pentru aprobarea cuantumului ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul vegetal, care se acorda pentru anul 2014.

Potrivit Hotararii mai sus mentionate, cuantumul ajutoarelor nationale tranzitorii pentru culturile in teren arabil este de 19,81 euro/hectar. Totodata, pentru stimularea activitatii in unele sectoare cu potential de piata, precum si pentru cresterea suprafetelor cultivate cu in si canepa pentru fibra, hamei, tutun, sfecla de zahar, aceste ajutoare se suplimenteaza cu plati reprezentand ajutoare nationale tranzitorii specifice, decuplate de productie, astfel:
•
o in si canepa pentru fibra – 17,45 euro/hectar;
o hamei – 335,00 euro/hectar;
o tutun – 1.280,19 euro/hectar;
o sfecla de zahar – 84,78 euro/hectar.

Suprafata pentru care se acorda aceste plati este de 6.8 mil. ha, aferenta unui numar de 806.000 solicitanti, iar sumele totale necesare aplicarii schemei de ajutoare nationale tranzitorii in 2 sectorul vegetal sunt de 140.5 mil. euro si reprezinta contributie publica de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2015.

Platile se vor face in lei, la cursul de schimb de 4,4102 lei pentru un euro, stabilit de catre Banca Centrala Europeana in data de 30 septembrie 2014 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 342 din 1 octombrie 2014.

 17. Fructe si Legume: Sprijin financiar pentru producatorii afectati de embargoul rusesc

Guvernul a stabilit alocarea sumei de 10,8 milioane de lei pentru unele masuri exceptionale de sprijin cu caracter temporar, sectorului producatorilor de fructe si legume. Fondurile sunt destinate acoperirii unei parti din pierderile suferite de sectorul legume/fructe ca urmare a efectelor generate de decizia guvernului rus de a interzice importul de legume si fructe din Uniunea European, deci si din Romania.

Astfel, in baza cererilor de plata, producatorii de fructe si legume, precum si organizatiile din acest sector agricol, vor primi sprijin financiar pentru acoperirea unei parti din pierderile suferite in perioada 18 august 2014 — 31 decembrie 2014.

Fondurile destinate acordarii sprijinului financiar exceptional cu caracter temporar provin din Fondul European de Garantare Agricola — FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2015.

Asistenta financiara acordata producatorilor romani se incadreaza in conditiile masurilor luate la nivel european prin Regulamentul nr. 932/2014 si Regulamentul 1031/2014 ale Comisiei Europene.

 18. Ajutor de stat de 146,85 milioane de lei in sectorul cresterii animalelor

Executivul a stabilit suma de 146,85 milioane de lei ca valoarea totala maxima a schemei de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor. Din aceasta suma, 44,5 milioane de lei se acorda pentru speciile taurine, bubaline, porcine si ecvine, iar 102,35 milioane lei pentru speciile ovine si caprine.

Acest sprijin financiar a fost aprobat de Guvern in contextul in care prin HG 1179/2014 a fost instituita o schema de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor. Durata de aplicare a schemei de ajutor de stat pentru acoperirea costurilor administrative aferente intocmirii si mentinerii registrului genealogic, precum si a costurilor aferente testelor pentru determinarea calitatii genetice sau a randamentului genetic al septelului este 2015 – 2020, pentru care valoarea maxima este de 881.100 mii lei.

Anual se aproba valoarea destinata sprijinirii crescatorilor de animale, cu incadrare in plafonul schemei de ajutor de stat.

Pentru un plus de claritate, prin prezenta hotarare se completeaza temeiul definitiei „registrului genealogic”, cu cel al legislatiei nationale in vigoare, avand in vedere ca organizarea si conducerea registrului genealogic, precum si criteriile pentru inscrierea animalelor si structura registrului genealogic, sunt detaliate in legislatia nationala specifica in vigoare.

Cererile initiale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat, pentru anul 2015, sunt considerate valabil inregistrate incepand cu data primirii confirmarii numarului de identificare al ajutorului de la Comisia Europeana, potrivit prevederilor art. 9, alin.(1), paragraf (2) din Regulamentul (UE) nr. 702/2014, respectiv cu data depunerii lor daca aceasta este ulterioara primirii confirmarii numarului de identificare al ajutorului.

Pentru acordarea ajutorului de stat, cererile initiale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat prevazute pentru anul 2015, se pot depune si in perioada 26 ianuarie – 6 februarie 2015.