Despre a doua paine- Cartoful si combina Dewulf R3060; Furnizorii de idei;Imputuri Bio-Agro Company si… Biotehnologia si rolul ei in dezvoltarea productiei agricole durabile; Daca va place omul modificat genetic in Gradina Eden, perseverati! Dar totul se intoarce asupra noastra… Din găinile modificate genetic au sarit fulgii; OMG-urile, vitale pentru viitorul omenirii; Cum ajung organismele modificate genetic în farfuriile românilor FĂRĂ CA ACEŞTIA SĂ ŞTIE; Utilizări actuale ale biotehnologiilor în agricultură; Cat de sanatoasa e mancarea modificata genetic; Selecţia şi ameliorarea animalelor domestice; etc

Imagini pentru Dr.ing. Luiza MIKE,director,
Despre a doua paine -Cartoful si combina Dewulf R3060Dr.ing. Luiza MIKE,director, Statiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Cartofului (SCDC) din Targu Secuiesc care apartine Academiei de Stiinte Agricole si Silvice (ASAS) din Bucuresti

 

Un aliment de baza universal, cartoful este azvarlit la periferia societatii, folosindu-se adesea numele lui pentru a exacerba lipsa de duh a unui interlocuitor ,,mai barabula”.

 

Se pot vedea manifestarile de recunostinta ale inaltei societati europene din secolul al XVIII-lea fata de acest ,,amarat” subiect, atunci cand, abia introdus in cultura in Europa, a salvat de la foamete milioane de oameni. Drept recunostinta Ludovic al XVI-lea purta o floare de cartof la butoniera, iar alta o prindea galant in parul Mariei-Antoneta. Van Gogh l-a pictat in multe tablouri, irlandezii i-au ridicat o statuie, iar in Belgia are un muzeu.

Cultul pentru cartof se manifesta in linii moderne, oferindu-i-se conditii optime de dezvoltare, tehnologie superavansata, conservarea genotipurilor in banci de gene, subventii substantiale ale guvernelor.

Suprafata cultivata pe glob este de 20 milioane ha, din care peste 70% se afla în Europa. In Romania postdecembrista, se cultiva anual in jur de 250 000 ha de cartofi, a cincea ca suprafata din Europa, dar a 17-a ca productie medie la hectar, cu numai 14-15 t/ha fata de peste 40 t/ha în Benelux, Germania, Franta, Danemarca, Marea Britanie.

Pentru 1 ha de cartof se cheltuie cat pentru 8-10 ha de cereale. Vrem oare sa devenim vasalii Europei si la aceasta cultura?

Drept urmare strategia care se impune acum cu privire la cultura cartofului pentru consum timpuriu este RENTABILIZAREA. Cum se poate face aceasta?

 

1.Prin CRESTEREA PRODUCŢIEI la recoltarile timpurii. In acest scop trebuie respectata cu strictete tehnologia de cultivare a cartofului, in general, si a celui pentru consum timpuriu.

2.Importanta covarsitoare are SOIUL si PREGATIREA CARTOFILOR PENTRU SAMANTA inainte de plantat folosind numai soiurile timpurii sau extratimpurii. In campurile noastre se afla circa 15 soiuri de cartof, de la extratimpurii, timpurii si pana la tarzii: Ariele, Impala, Ostara, Liseta, Romano, Folva, Sante, Sava, Hamlet, Kondor, Desiree, Saturna, Redsee, Tivoli, Kuroda. Trebuie sa se stabileasca de urgenta (marketing) cerintele calitative ale pietei din punct de vedere al formei si marimii tuberculilor in dinamica de recoltare, culoarea cojii tuberculilor si chiar a pulpei.

Cu privire la PREGATIREA CARTOFILOR PENTRU SAMANTA trebuie sa se faca in mod obligatoriu incoltirea acestora înainte de plantare. Lucrarea de incoltire duce la obtinerea unei recolte cu circa 15 zile mai timpurii si a unui spor de productie de pana la 100% la primele recoltari. Incoltirea cartofilor pentru samanta inainte de plantare dureaza circa 1 luna. Pentru fermierii din bazinele traditionale pentru cultura cartofului timpuriu operatiunea de incoltire incepe la începutul lunii februarie.

3.O atentie deosebita trebuie acordata la aprovizionarea cu cartof de samanta, calitatii biologice. Materialul trebuie sa se obtina numai de la producatori autorizati si sa se controleze cu atentie documentele oficiale eliberate de inspectorii aprobatori deoarece au aparut si se inmultesc falsificatorii de cartofi de samanta.

4.ARATURA DE TOAMNA – este obligatorie. Inghetul si dezghetul pamantului din timpul iernii favorizeaza faramitarea acestuia, facandu-l foarte bun pentru cuibul de cartofi. Lucrarea se efectueaza cu discul urmat de grapa evitandu-se tasarea solului.

5.ROTATIA – Incadrarea cartofului intr-un asolament rational si alegerea celei mai potrivite plante premergatoare contribuie la sporirea productiei. Sunt foarte bune premergatoare pentru cartof, ierburile perene si telina pajistilor naturale, leguminoasele perene si anuale (lucerna, trifoiul, borceagul, lupinul – ca ingrasamant verde), dupa care solul ramane imbogatit in materie organica si azot, bine structurat, conditii foarte bune pentru formarea tuberculilor. Cartoful se cultiva cu bune rezultate si in mod frecvent dupa cereale paioase. Se pot cultiva de asemenea dupa inul pentru fibre si chiar floarea soarelui, sfecla de zahar si porumb. Trebuie evitata cultura cartofului dupa alte solanacee datorita bolilor si daunatorilor comuni.

6.PLANTAREA – cat mai devreme este o alta cerinta importanta pentru cultura cartofului, cand solul este bine zvantat se poate iesi in camp pentru a pregati terenul fara riscul de a tasa solul – calendaristic intre 15 si 25 aprilie, in functie de zona si scopul culturii. Pentru cultura a doua (plantarea de vara epoca optima este intre 25 iunie – 5 iulie). Plantarea cartofului trebuie incheiata în 8-15 zile.

La pregatirea terenului se administreaza si ingrasamintele organice si chimice – avand in vedere ca pentru obtinerea unei tone de tuberculi, cartoful extrage din sol 5 kg N, 2 kg P2O5, 8 Kg K2O. Folosirea dozelor mari de ingrasaminte bine echilibrate din punct de vedere al elementelor nutritive, reprezinta una din cele mai importante verigi tehnologice. Sistemul de fertilizare la cartof se stabileste tinand seama de productia planificata si consumul specific de elemente nutritive pentru realizarea acesteia. Sunt diferente importante, in functie de zona de cultura a cartofului, fiind necesara cartarea agrochimica a fiecarei parcele.

Gunoiul de grajd constituie ingrasamantul de baza pentru cartof, acesta asigurand treptat elementele necesare plantelor si totodata imbunatateste insusirile fizice si biologice ale solului foarte important, mai ales pe solurile grele si reci. Gunoiul de grajd se aplica in doze de 30-40 t/ha, doza mai mare fiind folosita pe solurile mai sarace si in zonele umede. Folosirea gunoiului de grajd la cartof asigura sporuri de productie cuprinse între 4000 si 7000 kg/ha.

Rezultate foarte bune dau ingrasamintele chimice complexe (de tipul 13:27:13 sau 23:23:0), administrate concomitent cu plantarea. Cele mai mari sporuri de recolta se obtin prin aplicarea ingrasamintelor chimice pe fond de gunoi de grajd, in care caz se reduc dozele de N, P, K, (cu circa 1,5 Kg N, 1 kg P2O5 şi 2,5 Kg K2O la tona de gunoi).

Amendamentele calcaroase se folosesc numai pe solurile cu pH sub 5,5, aplicandu-se plantei premergatoare, in doza de 3 – 5 t/ha var.

Plantarea cartofului pentru consum extratimpuriu si timpuriu, datorita faptului ca se executa cu material incoltit, ridică unele probleme din punct de vedere al mecanizarii. In acest scop se deschid mai intai rigole de 8-10 cm adancime, pe care se repartizeaza tuberculii incoltiti cu atentie pentru a nu le rupe coltii. Se face apoi o bilonare prin care se acoperă cartofii plantati, biloanele fiind mici (8-10 cm inaltime) cand nu se folosesc erbicide si mari (14-15 cm) daca se va erbicida.

Pentru a se obtine o producţie mare la recoltarile timpurii, suprafata foliara la unitatea de suprafata si deci, capacitatea de acumulare, trebuie sa fie mare. Acest lucru se poate realiza printr-o densitate sporita. In general, pentru recoltarile timpurii, in conditii de semimecanizare se va planta la 50-60 cm intre randuri si 15-20 cm pe rand, realizând 80-100 mii cuiburi la ha – in cazul cand tuberculii sant mici; si la 20-25 cm pe rand cand cartofii de samanta sunt mai mari.

Adancimea de plantare pentru recoltarea mecanizata este de cel mult 6 cm. Pentru tuberculii mici si cei sectionati se utilizeaza adancimea de 4 cm, iar pe nisipuri 5-8 cm. Cantitatea de tuberculi necesara la plantare este de 3000-4500 Kg / ha in functie de densitate si greutatea medie a tuberculilor.

7.COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR – cartoful este atacat de multe boli atat in timpul vegetatiei, cat si in timpul pastrarii tuberculilor peste iarna, cum sant: virozele, raia neagra, innegrirea tulpinii, alternarioza, mana.

Mana (Phytophtora infestans) produce pagube foarte mari si ca urmare, combaterea ei constituie o conditie esentiala a intensivizarii productiei de cartofi. Pe langa masurile agrotehnice, sunt necesare tratamentele chimice cu diferite fungicide. Numarul de tratamente depinde de soi (rezistenta la mana si durata de vegetatie) si de conditiile climatice. Mana se combate cu: Mancozeb -2Kg/ha + 0,2% aracet; Zineb – 3Kg/ha + 0,2% aracet; Captadin -5Kg/ha + 0,2% aracet (primele tratamente); Turdacupral 50 -5l/ha + 0,2% aracet; Brestan 60 -0,5 l/ha (ultimele doua tratamente); Ridomil plus 48 -2,5 l/ha (maxim doua tratamente), etc. In medie se executa 7-10 tratamente de avertizare.

Gandacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata) se combate cu o serie de insecticide la avertizare: Birlande -0,8 l/ha; Fastac -0,1 l/ha; Decis -0,3 l/ha, etc. In medie se executa 4 tratamente de avertizare.

Combaterea manei si a gandacului de Colorado se poate face concomitent, daca avertizarile coincid, folosind amestecuri compatibile, cum sunt: Turdacupral +Decis; Turdacupral +Sinoratox etc. Pentru combaterea bolilor si daunatorilor apar mereu produse noi, care le înlocuiesc pe unele existente. Cultivatorii de cartof trebuie sa consulte permanent specialistii directiilor generale agricole si ai centrelor locale de consultanta agricola.

Se spune ca producem putin si prost, ca Europa nu are nevoie de fermieri slabi si de randamente mici. Fals! In Romania exista fermieri cultivatori de cartof care pot face fata cerintelor U.E. Pe acestia trebuie sa-i incurajam si sa-i protejam de ,,dumping-ul” fara acte ale unor intrări clandestine de cartof din Comunitate, precum si de comerciantii intermediari care dubleaza pretul pe tarabele pietelor.

Combina de recoltat cartofi-Dewulf R3060 garanteaza performanta

Dewulf R3060Dewulf, specialistul in tehnologia de recoltare pentru cartofi si morcov in cadrul Grupului APH, introduce a 5-cea generatie de combine autopropuslate pe 3 roti, pe doua randuri de recoltat cartofi pentru sezonul viitor. R3060 a fost complet reproiectat, punanduse accent pe utilizator. Calitate superioara a produsului final, productivitate maxima in orice conditii si intretinerea usoara: cu Dewulf R3060 te face sa ai recoltarea un pic mai buna!

 

 

 

 

Noul R3060 a fost atent dezvoltat in continuare, fara derogare de la ceea ce face ca masina sa fie atat de unica. Combina poate fi complet personalizata in functie de cerintele clientului. Designul sau modular asigura nu mai putin de opt versiuni diferite de combine disponibile.Datorita unei game largi de optiuni, Dewulf poate adapta o combina pentru orice nevoie. Chiar mai mare atentie a fost acordata calitatii produsului final. Minimizarea inaltimilor de cadere, patru module diferite de curatare disponibile, benzile de cauciu din buncar … Dewulf nu lasa nimic la voia intamplarii.

Conducerea unui R3060 poate fi numit cel putin : sublim. Cu noua cabina incapatoare Claas, Dewulf a creat un mediu de lucru spatios axat pe conducatorul auto si care garanteaza o vedere panoramica a procesului de recoltare. Exista, de asemenea, un nou set de instrumente avansate, inclusiv: joystick-ul, ecrane de recoltare si de tractiune. Cele 5 programe pre-setabilite, permit soferului sa raspunda imediat la conditiile noi aparute in procesul de recoltare. Toate butoanele de control sunt centralizate, care confera un mare salt inainte in ergonomia soferului. Cele 6 camere si ecranele de 2 x 10 inch permit concentrare deplina asupra fluxului de produse.

Dewulf R3060 combina de recoltat cartofi

Spatiu a fost facuta in interior pentru un motor ultra-modern Scania 350 CP cu tehnologie AdBlue care respecta etapa IV a standardelor de emisii. In ciuda faptului ca motorul are mai mult de 20 de cai putere decat generatia anterioara, Dewulf a reusit sa reduca consumul cu pana la 10%.

R3060 este echipata cu componente de prima – clasa, care sunt disponibile oriunde in lume, ceea ce reduce „costul total al clientului” la un nivel minim. Sasiul este chiar mai accesibil decat in trecut si toate componentele sunt usor accesibile.

Biotehnologia si rolul ei in dezvoltarea productiei agricole durabile

Pana in 2050, pentru a acoperi nevoile unei populatii mondiale in crestere, fermierii vor trebui sa produca cu 70% mai multe alimente, sa foloseasca mai eficient resursele de apa si sa depinda din ce in ce mai putin de pesticide si ingrasaminte. Biotehnologia moderna poate contribui semnificativ la abordarea acestor probleme. Cercetarile in domeniu promit sa duca la crearea unor hibrizi cu o rezistenta mai mare la boli si daunatori, adaptabilitate sporita la soluri sarace in apa si substante minerale, si din care sa rezulte chiar alimente cu continut nutritiv crescut.   In conditiile schimbarilor climatice, a degradarii avansate a solului si lipsei apei, sporirea productiei de alimente va fi aproape imposibil de sustinut prin procese conventionale. Problemele mondiale nu pot fi rezolvate pe o singura cale, insa ingineria genetica va contribui semnificativ la remedierea lor. Desi ameliorarea clasica a facut mari progrese, tehnologia genica da specialistilor posibilitatea sa modifice genomul plantei in sensul dorit, prin incorporarea cu mare precizie a genelor de interes, folosind suportul comun tuturor organismelor vii al informatiei: acidul dezoxiribonucleic, sau ADN-ul.

Unele tari au anticipat potentialul biotehnologiilor verzi inca din 1996, iar acestea s-au extins rapid pe milioane de hectare anual. In 2011, 16,7 milioane fermieri din 29 de state ale globului au cultivat peste 160 milioane hectare cu plante transgenice (adica aproape 10% din suprafata totala cultivata la nivel mondial), mai ales in America de Nord (Canada, S.U.A.), America de Sud (Argentina, Brazilia) si Asia (China si India). Este interesant de observat ca doua materii prime agricole pe care Europa le importa masiv sunt obtinute, la nivel mondial, predominant prin aplicarea rezultatelor cercetarii biotehnologice: patru cincimi din culturile de bumbac si trei sferturi din cele de soia sunt transgenice.

Fermierii cultiva plante modificate genetic pentru beneficiile lor agronomice, care se traduc in rezultate financiare, in special reducerea cheltuielilor.

Datorita biotehnologiei, plantele capata toleranta la erbicide sau rezistenta la anumite boli si daunatori, care, in alte conditii, ar provoca pierderi importante de recolta. Agricultorii economisesc sume importante de bani prin folosirea unor substante erbicide neselective, care elimina buruienile dupa o singura aplicare, iar, in cazul culturilor rezistente la daunatori specifici, nu mai este nevoie  de insecticide. Calcule bazate pe date din 2002 si 2004, arata ca fermierii spanioli au inregistrat un plus economic de pana la 135 de euro pe hectar doar prin reducerea cantitatii de pesticid folosite. Romania a cultivat soia toleranta la erbicid pana la data intrarii in UE, in 2006 suprafata cu aceasta cultura ajungand la 137 000 hectare (din cele 200 000 ha suprafata totala cu soia), ceea ce acoperea necesarul intern de consum si genera chiar un mic excedent pentru export in regiune. Deoarece cultura este aprobata doar pentru consum, nu si pentru cultivare in Uniunea Europeana, Romania a inceput sa importe acelasi produs pe care altadata si-l asigura singura, sroturile de soia necesitand in mod cronic unul din cele mai mari eforturi valutare ale tarii in comertul cu marfuri agro-alimentare.

Rezistenta superioara a OMG duce si la economisirea altor resurse. Plantele modificate genetic pot fi cultivate cu succes in conditii mai dure decat cele medii, cu mai putina apa, in soluri mai sarate sau cu umiditate excesiva.

Studiile arata ca agricultura biotehnologica, prin practicile agronomice pe care le permite (de pilda, lucrari minime ale solului) induce economii semnificative de energie si reduce emisiile de gaze cu efect de sera (doar pentru 2009, aceste reduceri sunt estimate la 17,7 miliarde kg de CO2, rezultatele din economia de combustibil). Altfel spus, aceasta cantitate de dioxid de carbon este echivalenta cu retragerea din circulatie a 7,8 milioane de masini.

Intr-un raport emis in 2009, World Wide Fund for Nature (WWF) identifica potentialul biotehnologiei industriale si rolul ei in construirea unui viitor sustenabil. Studiul a ajuns la concluzia ca folosirea plantelor transgenice ar putea reduce emisia de gaze de sera cu o cantitate intre 1 si 2,5 miliarde de tone CO2 pe an pana in 2030.

Eforturile pentru dezvoltarea unui model de agricultura durabila trebuie sa vina din toate sectoarele implicate in domeniu. Biotehnologia este doar unul dintre ele, o industrie aflata inca in prima faza a dezvoltarii, dar al carei potential va fi descoperit si exploatat de generatiile urmatoare.

​Articol sustinut de Asociatia Agrobiotechrom

Din găinile modificate genetic au sarit fulgii

 Un organism modificat genetic este cel al cărui material genetic a fost alterat cu ajutorul tehnicilor de inginerie genetică. Printre ele se află şi micro-organismele, ca bacteriile, dar şi insecte, plante, peşti şi mamifere. Modificarea genetică a unor animale s-a făcut, iniţial, pentru folosul oamenilor. „Genele iartă, dar nu ne uită păcatele din dietă.“ Cum se acumulează g… Cercetătorii au rescris codul genetic al unei bacterii, pregătesc urmă…
1. Puii fără pene şi imuni la gripa aviară   Pare o glumă, dar puii fără pene există. Oamenii de ştiinţă din Israel au creat un prototip al unei noi rase de găini fără pene. Beneficiile acestei rase sunt multe: poţi economisi timp când găteşti, pentru că nu mai trebuie jumuliţi puii, plus că sunt mult mai „ecologici“. De fapt, se reduc semnificativ costurile creşterii acestor găini. Cercetătorii susţin că puii fără pene sunt extrem de siguri din punct de vedere al sănătăţii, pentru că reprezintă, pur şi simplu, combinarea a două rase de găini, dintre care una este „gât golaş“.   În ciuda numeroaselor beneficii pe care le oferă puii fără pene, există totuşi şi anumite lucruri de luat în considerare: mama natură nu ar fi creat penele pe găini, dacă ar fi crezut că sunt inutile. Penele protejează găinile de paraziţi, de temperaturile extreme, plus că un cocoş mult prea zelos poate răni serios o găină atunci când se împerechează, notează „Amazing Beautiful World“.
2. Pisicile şi câinii hipoalergenici   Ce te faci dacă iubeşti pisicile (sau câinii), însă eşti extrem de alergic la ele? Ai putea să te mulţumeşti cu sistemul tău imunitar mai puţin eficient şi să-ţi cumperi un peştişor exotic. Dar ai putea să-ţi cumperi şi un animal de casă hipoalergenic.   FOTO Arhivă   O companie numită „Lifestyle Pets“ susţine că este în stare să „producă“ animale de casă hipoalergenice, prin selectarea acelora care au, în mod natural, trăsături genetice speciale, şi prin înmulţirea lor. Grupul de pisici şi de câini care nu produce alergenii dăunători pentru om, este, deocamdată format din patru pisici şi şase câini. Vestea proastă este că preţurile încep de la 6.950 de dolari (aproximativ 5.160 de euro), aşa că mai bine îţi cumperi un peştişor auriu.   Trebuie notat că, înainte să găsească animalele hipoalergenice pentru a le înmulţi, compania „Lifestyle Pets“ a modificat genele animalelor pentru a produce prima tranşă de animale hipoalergenice. Oamenii de ştiinţă au izolat proteina responsabilă cu producerea alergenilor la pisici şi au distrus-o printr-o metodă numită „feliere genetică“. După cum sugerează şi numele, experienţa este foarte chinuitoare pentru animal şi, mai mult ca sigur, nedreaptă. În cazul în care iubeşti animalele, cu siguranţă că nu le vrei torturate. Este de preferabil să dai cu aspiratorul mai des şi poate să iei, din când în când, un antihistaminic.
3. Căluţul de mare aurit   Uită de telefoanele placate cu aur, de îngheţata cu fulgi de aur sau de maşinile strălucitoare. Dacă tot ai bani de aruncat, poţi să-ţi cumperi un căluţ de mare din aur.   FOTO Amazing Beautiful World   Aceste creaturi au fost create de oamenii de ştiinţă vietnamezi şi sunt primele animale modificate genetic din Vietnam. Praful de aur a fost amestecat cu proteine de meduză şi apoi a fost inserat în ouăle căluţilor de mare printr-o metodă numită „împuşcarea genelor“, care are foarte multe utilizări potenţiale extraordinare.    „Împuşcarea genelor“ poate trata boli umane incurabile, ca diabetul, prin înlocuirea ADN-ului cu probleme din corpul pacientului.
  4. Cămilele-farmacii   Oamenii de ştiinţă din Dubai cred că cel mai bun mod de a vindeca bolile genetice este prin modificarea genetică a animalelor pentru a produce proteine vindecătoare în laptele lor. Însă, până acum, cercetătorii s-au concentrat doar pe cămile. De ce cămile? Pentru că sunt ieftine, rezistă la boli, se adaptează uşor la diverse clime, sunt uşor de întreţinut şi mănâncă puţin.
5. Ţânţarii bombă   În fiecare an, există peste un milion de decese din cauza malariei şi alţi 300 de milioane de oameni sunt infectaţi. Aşa că există un motiv serios pentru oamenii de ştiinţă să conceapă metode de a pune capăt acestei maladii. Inspirându-se din zicala „cui pe cui se scoate“, cercetătorii au venit cu ideea ţânţarilor care pot lupta împotriva malariei.   FOTO Shutterstock   Acest tip anume de ţânţari a fost modificat genetic pentru a fi rezistent la parazitul plasmodium, cel responsabil cu malaria. Însă, experimentele anterioare au demonstrat că aceşti paraziţi sunt capabili să evolueze rapid şi să dezvolte imunitate la orice ameninţare. Aşa că, nu mai bine oamenii de ştiinţă ar trebui să se concentreze pe omorârea ţânţarilor?   De fapt, au şi încercat. O echipă de cercetători s-a chinuit să creeze un tip de ţânţar care să transmită urmaşilor gena morţii subite, fapt care i-ar face pe „bebeluşii“ de ţânţari să moară de bătrâneţe înainte să atingă maturitatea sexuală. Totuşi, efectul ecologic devastator nu trebuie uitat: dacă toţi ţânţarii ar fi distruşi, animale ca liliecii, care depind de ţânţari ca hrană, ar fi distruşi şi ei.
  6. Supervacile   Taurul Herman, prima bovină modificată genetic, a fost creat în 1990. De la el, s-au întâmplat multe. Acum avem vaci cu coarne mai mici, mai rezistente la boala vacii nebune şi la infecţiile ugerelor. Se poate stabili chiar sexul unui viţel sau se poate crea chiar rasa „Albastrul Belgian“.   Rasa Albastru Belgian FOTO Amazing Beautiful World   Totuşi, „Albastrul Belgian“ nu a fost creat prin modificări genetice. Aceasta este o rasă care are o genă miostatină defectă (genă care este responsabilă cu inhibarea muşchilor) care face vaca mai musculoasă. Vacile din această rasă au o carne mai uşoară şi cu un conţinut mai scăzut de grăsimi, adică mult mai sănătoasă şi cu mai puţine riscuri pentru sănătate.
7. Porcii Popeye marinarul   Carnea de porc este foarte bună la gust însă foarte rea pentru sănătate. Nu-ţi pierde speranţa! Oamenii de ştiinţă japonezi au creat porci modificaţi generic care sunt şi carne, dar şi legumă.   Aceştia sunt numiţi „porcii Popeye“ şi au inserată o genă de spanac care transformă grăsimea saturată într-una nesaturată (acid linoleic). Deşi au fost consideraţi sănătoşi, aceşti porci au fost întâmpinaţi cu proteste din partea oamenilor. Mulţi se întrebau de ce ar vrea să mănânce porci mutanţi dacă tot nu le plac legumele. „Nu mai transformaţi porcul în ceva ce nu e!“, spuneau protestele.
8. Animale care strălucesc în întuneric   Deşi par nişte animale complet inutile, cele care strălucesc în întuneric au şi un scop nobil. De exemplu, pisicile modificate cu gena care străluceşte sunt mult mai rezistente la virusul HIV specific felinelor, care afectează 500 de milioane de pisici din lume. Oamenii de ştiinţă au mai introdus această genă şi la peşti pentru a le urmări migrarea.   Dacă aceste motive par prea simple, trebuie reţinut şi faptul că cercetătorii se folosesc de aceste animale care strălucesc în întuneric pentru a învăţa mai multe despre boli grave, cum ar fi boala Parkinson sau Alzheimer.   Şi totuşi, deşi aceste cauze sunt nobile, mai există şi animale strălucitoare create parcă pentru distracţie: viermii de mătase. Japonezii s-au gândit să creeze mătase exotică strălucitoare în întuneric.
DE Citit şi:
Copii perfecţi din punct de vedere genetic. Unele tehnici de testare există şi în România Medicina a evoluat atât de mult în ultimii ani, încât astăzi este posibil ca viitorii părinţi să aleagă, la fertilizarea in vitro, numai acei embrioni care sunt feriţi din punct de vedere genetic de pericolele cunoscute. Unele dintre testele care identifică „embrionii perfecţi“ sunt disponibile şi în România.   Cât de mult este influenţat ADN-ul de mediu şi de alimentaţie   Un domeniu aparte al geneticii studiază modul în care stilul de viaţă şi istoricul personal modifică materialul genetic cu care ne naştem – epigenetica. Aceste modificări, de care suntem în mare măsură responsabili, ar putea fi cauza pentru majoritatea bolilor, susţin specialiştii în epigenetică.   Cercetătorii au rescris codul genetic al unei bacterii, pregătesc următorul pas în regândirea biologiei şi îmbunătăţirea ei   Oamenii de ştiinţă de la universităţile Yale şi Harvard au reuşit o premieră în ceea ce priveşte genetica. Ei au modificat cu succes genomul unui organism îmbunătăţindu-i sistemul imunitar.   Sunt periculoase organismele modificate genetic?   Avem de hrănit o populaţie în continuă creştere. Agricultura tradiţională nu poate asigura decât parţial cererea mondială de hrană. Este nevoie să reinventăm agricultura, să sporim recoltele. Dar nu acesta ar trebui să fie argumentul pentru cultivarea plantelor modificate genetic. Trebuie să fim prudenţi, să păşim cu grijă în zonele tehnologiilor noi. Tocmai de aceea avem nevoie de rigoarea, de obiectivitatea ştiinţei.   Cercetătorii au creat o hartă a variaţiilor genetice, un pas important către dezvoltarea tratamentelor specifice   Mai mulţi oameni de ştiinţă de la centre din Europa, conduşi de o echipă de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Geneva, au realizat o hartă care stabileşte legătura între gene şi anumite boli. Această hartă este o premieră pentru ştiinţă.

OMG-urile, vitale pentru viitorul omenirii

Potrivit oamenilor de ştiinţă din domeniul biotehnologiilor agricole, organismele modificate genetic sunt singurele care ne pot feri din calea iminentului atac de Diabrotica sau de efectele schimbărilor climatice.

De asemenea, ele sunt soluţiile reale în situaţii precum epuizarea resurselor necesare producerii de combustibili, poluarea excesivă prin practicarea “revoluţiei verzi” – o altă descoperire a ştiinţei care trebuie înlocuită numaidecât cu “biotehnologia verde”, nepoluantă.

La toate acestea, se adaugă nevoia de cercetare a materiilor prime pentru dublarea sau triplarea anumitor tipuri de substanţe, precum substanţele active în medicină sau pentru producerea de aminoacizi esenţiali, şi multe altele, însă cea mai importantă este asigurarea hranei necesare unei populaţii în creştere la nivel global.

“România nu va fi scutită de o astfel de insectă (Diabrotica, n.r.). Ce alegem? Acele 43 de kg de insecticid cu care putem să tratăm sau sistemul de protecţie naturală tehnologică, dar şi biologică. Ce facem în condiţiile în care suprafaţa arabilă a globului se reduce prin deşertificare? Avem nevoie de specii cu rezistenţă şi cu adaptabilitate la sistemul de deşert şi cu gene de rezistenţă la secetă.

Ce se va întâmpla cu plantele producătoare de hidraţi de carbon, ştiut fiind faptul că 30 la sută din producţia de porumb în SUA se duce pe producţia de etanol? Sunt câteva probleme pe care noi va trebui să le clarificăm. Cum le rezolvăm? Prin cercetări de 20-30 de ani sau prin motodele acestea noi, cunoscute deja şi testate?

Această problemă nu este a prezentului, este a viitorului imediat, pentru că cine pierde, pierde tot. Doamne fereşte să nu ajungem să importăm sămânţa de grâu şi să n-o mai putem produce în România sau să importăm absolut tot ce este material biologic!”, a explicat actualul ministru al agriculturii.

 

 

Descoperiri socante intr-un studiu asupra consumului de organisme modificate genetic

Cobaii hraniti toata viata lor cu organisme modificate genetic dezvolta tumori ingrozitoare, 70% dintre femele mor devreme

Consumul de porumb modificat genetic si consumarea fertilizatorului chimic Roundup chiar si la un nivel abia detectabil face ca animalele de laborator(cobai) sa dezvolte tumori ingrozitoare, deteriorari extinse ale organelor si moarte prematura. Aceasta este concluzia unui nou studiu socant care a examinat efectele pe termen lung ale consumului de porumb modificat genetic de la Monsanto.

Studiul a fost socotit “cea mai temeinica cercetare publicata vreodata asupra efectelor avute asupra sanatatii si determinate de recoltele modificate genetic si de ierbicidul Roundup asupra cobailor”. Stirile despre ingrozitoarele descoperiri se raspandesc ca focul sorganisme modificate geneticalbatic prin internet, si chiar si mas-media canalelor clasice se afla aparent in soc datorita fotografiilor cobailor cu multiple tumori grotesti… tumori asa de mari, incat cobaii au avut in unele cazuri chiar si dificultati de respiratie. OMG-urile ar putea fi noua talidomida.

“Ierbicidul Monsanto Roundup si porumbul modificat genetic implicat intr-un nou studiu ‘socant’ asupra cancerului”, a scris o populara publicatie britanica, The Grocery(Bacania). (http://www.thegrocer.co.uk/topics/technology-and-supply-chain/monsant…)

Aceasta publicatie a relatat ca “savantii au descoperit ca respectivii cobai expusi chiar si la cele mai mici cantitati au dezvoltat tumori mamare sisevere afectiuni ale ficatului si rinichilor de timpuriu, chiar si dupa patru luni de consum la masculi si sapte luni la femele”.

Daily Mail a relatat “recenta ciocnire cu privire la organismele modificate genetic, caci un studiu francez pretinde ca animalele de laborator hranite cu hrana controversata au suferit de tumori”. (http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2205509/Fresh-fears-GM…)

Continua spunand: “animalele hranite cu alimente modificate genetic au suferit de tumori mamare, ca si de severe afectiuni ale ficatului si rinichilor. Cercetatorii au spus ca 50% dintre masculi si 70% dintre femele au murit prematur, comparativ cu doar 30% si respectiv 20% din grupul de control”.

Studiul, condus de Gilles-Eric Seralini de la Universitatea din Caen, a fost primul studiu facut vreodata care sa examineze pe termen lung(intreaga viata a cobailor) efectele consumului de OMG-uri. S-ar putea sa va ganditi ca este absolut uluitor faptul ca nu s-au facut niciodata studii de catre USDA(United States Department of Agriculture – echivalentul american al Ministerului Agriculturii) si FDA(Food and Drug Administration – Agentia pentru Alimente si Medicamente) inainte ca porumbul modificat genetic sa fie aprobat pentru utilizarea pe scara larga, dar aceasta este puterea lobby-ului corporatist si a lacomiei corporatiilor.

Studiul a fost publicat in The Food & Chemical Toxicology Journal(Jurnalul de toxicologie alimentara si chimica) si a fost tocmai prezentat intr-o conferinta de presa in Londra.

Descoperirile din studiu asupra consumului de organisme modificate genetic (OMG)

organisme modificate geneticAici sunt cateva dintre descoperirile socante din studiu:

• Pana la 50% dintre masculi si 70% dintre femele au suferit moarte prematura.

• Cobaii care au baut apa cu urme infime de Roundup (la nivele permise legal in apa freatica) au avut o sporire intre 200% si 300% la tumorile mari.

• Cobaii hraniti cu porumb modificat genetic si urme de Roundup au suferit severe afectiuni ale organelor, inclusiv deteriorari ale ficatului si rinichilor.

• Studiul a folosit la hranirea acestor cobai NK603, varietatea Monsanto a porumbului modificat genetic care este cultivat peste tot in America de Nord si folosit pe larg la hranirea animalelor si oamenilor. Este acelasi porumb care se gaseste in cerealele pentru micul dejun, tortillas si cipsuri si snacksuri de porumb.

Daily Mail a relatat unele reactii la descoperiri:

Jose Bove, vicepresedinte din partea Frantei al comisiei pentru agricultura a Parlamentului European, si cunoscut ca un aprig oponent al organismelor modificate genetic, a chemat la o suspendare imediata a cultivarii in UE a plantelor modificate genetic si revocarea autorizatiilor de import a acestora. “Acest studiu arata in cele din urma ca avem dreptate si ca este urgent necesar ca sa revizuim rapid toate procesele de evaluare ale plantelor modificate genetic”, a spus el intr-o declaratie. “Agentiile de securitate alimentara nationale si europene trebuie sa desfasoare noi studii finantate din fonduri publice pentru a garanta o hrana sanatoasa pentru consumatorii europeni”.(http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2205509/Fresh-fears-GM…)

Cititi rezumatul studiului

Studiul este intitulat “O comparatie a efectelor a trei varietati de porumb modificat genetic asupra sanatatii mamiferelor”Cititi aiciorganisme modificate geneticrezumatul in limba engleza:
http://www.biolsci.org/v05p0706.htm

Rezumatul respectiv include acest text. Nota: “toxicitate hepatorenala” inseamna ca ceva este toxic pentru ficat si rinichi.

Analiza noastra dezvaluie cu claritate pentru 3 OMG-uri noi efecte secundare corelate cu consumul de porumb modificat genetic, in functie de sex si doza. Efectele au fost in majoritate asociate cu afectiuni ale rinichilor si ficatului, ale organelor de detoxifiere alimentara, desi diferite la cele 3 OMG-uri. Alte efecte au fost observate de asemenea la inima, glandele suprarenale, splina si sistemul hematopoetic(care genereaza globulele rosii, hematiile). Tragem concluzia ca aceste date pun in lumina semne de toxicitate hepatorenala, posibil datorate noilor pesticide specifice fiecarui soi de porumb modificat genetic. In plus, nu pot fi excluse consecinte metabolice directe sau indirecte ale modificarilor genetice.

Aici sunt cateva citate de la cercetatori:

„Aceasta cercetare arata un extraordinar numar de tumori dezvoltandu-se devreme si mai agresiv – in special la femele. Sunt socat de impacturile extrem de negative asupra sanatatii. ” – Dr Michael Antoniou, specialist in biologie moleculara, King’s College London(Colegiul Regal din Londra).

„Ne putem astepta la aceasta, respectiv consumul de porumb modificat genetic si ierbicid Roundup sa aiba un serios impact asupra sanatatii umane.” – Dr Antoniou.

„Aceasta este prima data cand un test pe termen lung asupra alimentatiei animale a examinat impactul dietei cu porumb modificat genetic sau ierbicid Roundup, sau o combinatie a celor doua, iar rezultatele sunt extrem de grave. La cobaii masculi, au fost gasite tulburari hepatice si renale, inclusiv tumori, si ceea ce este chiar si mai ingrijorator, la femelele cobai au fost tumorile mamare la un nivel care este extrem de nelinistitor; pana la 80 de procente din femelele cobai au avut tumori pana la sfarsitul testului. ” – Patrick Holden, Director, Sustainable Food Trust(Trustul pentru Hrana Sustenabila).

Surse pentru acest articol cuprind:

http://www.biolsci.org/v05p0706.htm

http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2205509/Cancer-row-GM-foods-French-study-claims-did-THIS-rats–cause-organ-damage-early-death-humans.html?openGraphAuthor=%2Fhome%2Fsearch.html%3Fs%3D%26authornamef%3DSean%2BPoulter

http://www.thegrocer.co.uk/topics/technology-and-supply-chain/monsanto-weedkiller-and-gm-maize-in-shocking-cancer-study/232603.article

Comentarii personale:

Daca cumva va inchipuiti ca noi aici in Romania suntem feriti de asa ceva va inselati amarnic. Romania este una din tarile in care se experimenteaza si se introduc usor astfel de alimente. Nu suntem deloc feriti. Organismele modificate genetic se regasesc cu usurinta in cerealele pentru micul dejun, in laptele si produsele lactate de la vacile hranite in acest mod, in chips-uri, biscuiti, painici, fulgi, popcorn, sucuri, dresinguri, ketch-up, mustar, sosuri, cereale, soia, carnea de la animalele hranite cu astfel de culturi etc. Ganditi-va ca Monsato este demult prezent in Romania, iar in anul 2003 a cultivat primele culturi de soia Roundup Ready.

Vreti sa vedeti cam ce cereale pentru micul dejun contin organisme modoficate genetic (OMG)? Arunctati o privire si aici : http://www.naturalnews.com/037315_Monsanto_GM_corn_breakfast_cereals.html

Nu suntem deloc feriti, asa ca aveti grija, cautati si solicitati produse ecologice, bio, crescute la tara, chiat daca sunt mai scumpe, platiti pentru sanatate decat pentru boala.

Nota editorului: Viatainverdeviu este puternic impotriva utilizarii oricaror forme de testare pe animale. Sprijinim pe deplin implementarea experimentarii medicale umane care promoveaza sanatatea si bunastarea tuturor creaturilor vii.

  Cat de sanatoasa  e mancarea modificata genetic

Ce stii despre alimentele modificate genetic? Poate ca ti-au trecut chiar prin farfurie. Afla de la expertii nostri
 

OMG pot hrani lumea?

PARERI PRO
– Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca populatia lumii va depasi noua miliarde pana in 2050. Unii sunt de parere ca, pentru a hrani atatia oameni, avem nevoie de alimente MG. Potrivit acestora, culturile MG pot produce recolte in ciuda conditiilor climatice nefavorabile, cum ar fi seceta sau temperaturile extreme, limitand in acelasi timp zonele care trebuie defrisate. Tehnologia genetica ar putea contribui masiv la dezvoltarea tarilor africane, sustine Calestous Juma, director al proiectului Inovatia in agricultura africana, de la Universitatea Harvard, SUA.
– Sustinatorii afirma, de asemenea, ca produsele MG pot proteja sanatatea. Acestia fac referire la „orezul auriu“, o cultura care a fost deja experimentata in SUA. Prin combinarea orezului cu betacarotenul, este vizata deficienta de vitamina A, o cauza importanta a aparitiei orbirii la copii,  care poate fi astfel prevenita.

PARERI CONTRA

– Criticii sustin ca hranirea saracilor are mai mult de-a face cu banii si politica decat cu agricultura. Tarile occidentale au alimente in exces, dar natiunile mai sarace nu-si permit sa le cumpere. Asa-zisa Revolutie verde din anii ’70 trebuia sa elimine foametea, utilizand noi soiuri de culturi. Dar nu s-a intamplat asa.
– Mai e problema dreptului de proprietate. Semintele provenite din laborator si nu din sol sunt brevetate, iar utilizarea lor se poate face numai sub licenta. Ca sa se asigure ca nu pierd bani, companiile agrochimice producatoare au patent pe aceste seminte, fermierii fiind obligati sa plateasca semintele in fiecare an, chiar daca ele provin dintr-o recolta MG rezultata din seminte cumparate in anul anterior. Greenpeace avertizeaza ca OMG-urile consolideaza controlul alimentatiei mondiale in mana catorva corporatii.
– Ramane de vazut daca alimentele MG pot hrani intr-adevar pe termen lung  o populatie mai mare decat cele obtinute prin metode agricole traditionale, precum agricultura durabila.

Efectul asupra animalelor

PARERI PRO

– Sustinatorii OMG-urilor sunt de parere ca acestea sunt excelente ca hrana pentru animale, deoarece sunt mult mai ieftine. De fapt, se estimeaza ca in jur de 90% din hrana pentru animale din toata lumea contine ingrediente MG.
– Un alt argument este ca, in viitor, tehnologia genetica ar putea fi utilizata pentru ca animalele, inclusiv cele pe care le consumam, sa devina mai rezistente la bolile frecvente.

PARERI CONTRA

– Unii experti sunt ingrijorati ca hrana MG ar putea crea probleme de sanatate necunoscute. De e-xemplu, vacile hranite cu hormoni de crestere MG ar putea avea probleme de crestere sau de metabolism.
– Nu numai ca nu intelegem pe deplin efectele hranei MG pentru animale, insa mai avem multe de descoperit privind modul in care ele ne pot afecta cand consumam animale hranite cu OMG.

Impact mai bun asupra mediului?

PARERI PRO

– Culturile MG pot fi mai tolerante la erbicide, deci fermierii pot pulveriza chimicale pentru eradicarea buruienilor fara a dauna culturii. S-ar economisi timp, fermierii putand pulveriza in masa intreaga suprafata.
– Culturile MG pot ajuta la reducerea amprentei de carbon a agriculturii. Unele plante MG, cum este porumbul Bt, poarta gena de producere a insecticidului natural. Bacillus thuringiensis (Bt) e o bacterie care omoara larvele de insecte. Gena ei e izolata in laborator, apoi transferata in porumb, conferindu-i acestuia capacitatea de a respinge natural insectele. Sustinatorii spun ca aceasta nu afecteaza planta in niciun alt fel, iar fermierii nu au nevoie sa mai pulverizeze pesticide.

PARERI CONTRA

– Exista ingrijorari cu privire la OMG-urile care se intind dincolo de zona unde au fost cultivate. Un studiu canadian din 2003 a descoperit ca o cultura de rapita nemodificata genetic a fost contaminata cu o gena rezistenta la erbicid, care provenea dintr-o cultura de rapita din apropiere. Genele care se extind de la un OMG la alte specii inrudite ar putea pune in pericol culturile conventionale.
– Plantele MG ce tolereaza erbicidul ar putea produce prin contaminare „super-buruieni“ rezistente la chimicale, necesitand utilizarea in exces a otravurilor. S-a intamplat in SUA, spune un raport din 2009 al Centrului Organic, Asociatiei Oamenilor de Stiinta Implicati si Centrului pentru Siguranta in Alimentatie.

Viitorul agriculturii

PARERI PRO
– 90% din agricultorii care cultiva plante MG sunt in tarile in curs de dezvoltare. Sustinatorii OMG cred ca, prin cresterea productiei si a profitului, banii vor fi directionati catre comunitate, creand locuri de munca si oportunitati de educatie. „Producatorii romani pierd multi bani fiindca nu pot cultiva si alte plante modificate genetic, care nu au nevoie de intretinere prin ingrasaminte chimice“, spune presedintele Agrostar. „Ne confruntam cu concurenta dura, in special din SUA, unde se cultiva din plin. Toti cetatenii europeni mancam carne de animale hranite cu cereale modificate genetic. Nu exista nicio dovada ca ar dauna sanatatii.“

PARERI CONTRA
– Culturile MG reprezinta o industrie, nu acte de caritate. Valoarea globala a pietei OMG de anul acesta e de 8,3 miliarde de dolari. Dar cu ce pret? „Cand creezi o cultura ce nu poate fi atacata de niciun daunator, acesta nu mai are ce manca si, la randul lui, poate fi sursa de hrana pentru alta vietate. Un intreg lant trofic e in pericol de disparitie“, spune conf. dr. Nastasia Belc, directorul Institutului de Bioresurse Alimentare. Ea considera ca orice fortare nenaturala este imprevizibila.

Efectul asupra sanatatii umane

PARERI PRO

– Lydia Buchtmann, de la Agentia pentru Standarde Alimentare din Australia si Noua Zeelanda, spune ca, de peste zece ani, in America de Nord se consuma cantitati uriase de OMG fara niciun efect daunator. Aproape toate produsele pe baza de porumb, rapita si soia din SUA sunt modificate genetic.
– Chris Leaver, profesor emerit in stiinta plantelor la Universitatea Oxford, este de parere ca testarea produselor MG este mult mai riguroasa decat a oricaror alte produse alimentare. Probabilitatea ca alergenii sa intre in lantul alimentar este „in esenta redusa la zero“. El mai afirma ca persoanele care sufera de colici sau alergii pot beneficia de ultimele descoperiri in domeniu. Un exemplu sunt  alunele care nu contin alergeni.

PARERI CONTRA

– Prof. dr. Gh. Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari A-limentare, spune ca teritoriul OMG apartine incertitudinii stiintifice. „Un organism modificat genetic este o entitate biologica care n-a existat niciodata pe Pamant. Si nu se cunosc inca efectele pe care le poate avea asupra organismului uman, mai ales pe termen mediu si lung.“ Activistii de mediu sunt si mai radicali: „Noi studii independente arata ca porumbul MG e toxic pentru organele interne ale animalelor“, a declarat Gabriel Paun, de la organizatia Agent Green.

Sunt OMG etichetate corect?

PARERI PRO

– Legislatia UE prevede ca OMG-urile si produsele derivate din ele pot fi puse pe piata doar dupa autorizare in baza unei proceduri speciale de evaluare a riscurilor pentru sanatate. Constantin Cerbulescu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, afirma ca, prin lege, ele trebuie etichetate cu avertizarea: „Acest produs contine organisme modificate genetic“. Dar inca mai sunt producatori care nu se conformeaza.

PARERI CONTRA

– Greenpeace sustine ca testarea masoara continutul proteic de OMG din alimente, astfel incat alimentele foarte rafinate, ca amidonul de porumb si rapita, din care se extrag in totalitate proteinele, nu pot fi testate sau etichetate in consecinta. De aceea, consumatorii nu pot alege in cunostinta de cauza.
– Acum vreo trei ani, Carrefour Romania a raspuns ingrijorarii
publice si protestelor de strada ale organizatiilor nonguvernamentale, retragand un sortiment de paine, despre care primise informatii ca ar contine soia modificata genetic si neetichetata ca atare. In UE, atat alimentele ultra-procesate, cat si mancarea pentru animale care contin OMG trebuie tichetate.

Care e viitorul produselor MG?
La culturi, SUA este lider global, urmata de Argentina, Brazilia si India. Pana anul trecut, Romania ocupa locul al treilea ca suprafata cultivata cu porumb MG, cu peste 7.000 de hectare, dar, astazi, datorita activistilor, dar si agricultorilor, care au constatat ca acesta nu le aduce neaparat mari beneficii, terenurile cu astfel de culturi s-au redus pana aproape de disparitie, sustine Gabriel Paun. Franta, Grecia, Austria, Ungaria si Italia au interzis culturile de acest gen. Totusi, sustinatorii spun ca OMG combat deficitul global de alimente, schimbarile climatice si saracia. Programul Mondial pentru Alimentatie al ONU distribuie ajutoare (inclusiv OMG) in tarile sarace. Jack Heinemann, un expert de la Centrul pentru Cercetare in Biosiguranta de la Universitatea neozeelandeza Canterbury, crede ca e nevoie de o abordare axata pe „biotehnologie corecta“, care „are ca scop reducerea impactului agriculturii, cresterea bunastarii si promovarea inovarii la nivel local“.

Animale modificate genetic in Europa?

Oficialii Uniunii Europene pregatesc calea pentru introducerea animalelor modificate genetic pe piata europeana.

Autoritatile europene au dezvoltat giduri de siguranta pentru introducerea pe piata a animalelor modificate genetic. Acest lucru pregateste aprobarea unor astfel de produse pentru comercializare.

O cercetare Friends of the Earth Europe arata ca pasii facuti pentru a introduce pe piata pestele, porcul sau vaca modificata genetic se fac in ciuda refuzului vanzarii lor de catre marii comercianti. Deasemenea exista si o puternica opozitie din partea consumatorilor pentru OMG-uri.

Mute Schimpf, director al campaniei alimentare la Friends of the Earth Europe, spune ca ideea de a consuma carne sau lapte modifite genetic intoarce pe dos stomacul consumatorului. Cele mai mari supermaketuri din Europa stiu ca este daunator pentru afaceri sa vanda produse de la animale modificate genetic si de aceea nu o vor face. Nici o tara nu permite cresterea de animale modificate genetic pentru productia hranei. Este absurd cum Comisia Europeana a initiat o procedura pentru aprobarea unor astfel de produse.

Laptele, carnea si ouale pentru consum care provin de la animale modificate genetic nu sunt autorizate in nici o tara din lume. Acolo unde s-au realizat cercetari pe animale modificate genetic crescute pentru hrana, testele au fost fara succes si au fost abandonate.

Noile linii directoare, acceptate de Comisia Europeana de la corpul european consultativ pentru riscul asupra hranei (EFSA) si publicate luna trecuta, pregatesc calea pentru animalele modificate genetic deoarece acestea descriu standardele de siguranta necesare inainte ca un animal modificat genetic sa poata fi autorizat in Europa. Aceste linii directoare nu au existat inainte, ceea ce inseamna ca se urmareste autorizarea de catre companiile de biotehnologie. Existenta acestor linii directoare inseamna ca acum companiile de biotehnologie pot sa ceara permisiunea de a dezvolta animale modificate genetic in Europa.

Friends of the Earth Europa a contactat principalele lanturi de supermarketuri din Europa pentru a evalua cat de dispuse sunt acestea sa vand produse de la animale modificate genetic. Raspunsurile au aratat ca majoritarea comerciantilor nu au nici un plan sa vanda carne sau alte produse de la animale modificate genetic.

Utilizări actuale ale biotehnologiilor în agricultură

 



Fermierii şi crescătorii de animale au manipulat genetic plantele şi animalele încă de acum 10.000 de ani. Fermierii au gestionat procesul de domesticire a animalelor de-a lungul mileniilor, prin mai multe cicluri de selecţie a celor mai bine adaptați indivizi ai speciilor. Această exploatare a variaţiei natural petrecute în organismele biologice ne-a dat culturile, livezile, animalele de fermă şi peştii de crescătorie din ziua de azi, care adesea diferă radical de strămoşii lor timpurii.

Scopul de crescătorilor moderni de animale este acelaşi cu al fermierilor timpurii – de a produce culturi agricole sau animale superioare. Reproducerea convenţională, care aplică principiile genetice clasice bazate pe fenotipul sau caracteristicile fizice ale organismului în cauză, a cunoscut un mare succes în introducerea trăsăturilor dorite în soiuri de culturi sau rase de animale de la rude domestice sau sălbatice. Într-o încrucișare convenţională, prin care fiecare părinte donează descendenţilor jumatate din trăsăturile genetice, pot fi transmise și însușirile nedorite, împreună cu cele de dorit, urmând ca trăsăturile nedorite să fie ulterior eliminate prin reproduceri succesive. Cu fiecare generaţie, descendenţii trebuie să fie testați pentru verificarea evoluției trăsăturilor.

Multe generaţii pot fi necesare înainte de obținerea combinaţiei de trăsături dorite este găsit, în special pentru culturi perene, cum ar fi copacii şi unele specii de animale. Această selecţie pe bază de fenotip este astfel un proces lent, pretențios şi costisitor. Biotehnologia poate face metodele convenţionale mai eficiente.

Ingineria genetică poate fi utilizată pentru a schimba compoziția genetica a plantelor, animalelor și microorganismelor. Numărul genelor izolate disponibile pentru transfer crește pe zi ce trece. În prezent, această tehnologie este folosită în primul rând pentru modificarea recoltelor, dar are și alte aplicații.

Ca şi alte produse, produsele modificate genetic sunt supuse unei perioade de cercetare şi dezvoltare înainte de a fi gata de lansare comercială. Multe dintre ele nu apar ca rezultate ale circuitului normal de cercetare și dezvoltare. Ingineria genetică s-a dovedit a fi mai dificilă şi mai costisitoare decât partizanii ei timpurii se așteptau. Deşi la începutul anilor 1980 biotehnologia a fost privită ca o tehnologie miracol, care urma să inaugureze o nouă eră de abundenţă agricolă, cu daune minime pentru mediu, produsele obținute la început s-au dovedit a fi modeste.

OMG dăunează grav sănătăţii? Cum ajung organismele modificate genetic în farfuriile românilor FĂRĂ CA ACEŞTIA SĂ ŞTIE;

În România, cultivarea plantelor modificate genetic a devenit o raritate odată cu integrarea în Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă însă că nu le consumăm indirect, în condiţiile în care animalele din fermele din România sunt hrănite cu furaje modificate genetic produse de americani, brazilieni sau canadieni. Astfel, laptele, iaurtul, brânza, ouăle şi produsele din carne pe care le consumăm zilnic provin, cel mai probabil, de la animale hrănite cu furaje modificate genetic. Care sunt riscurile pentru sănănate, dar şi ce impact ar avea asupra economiei româneşti reluarea cultivării plantelor modificate genetic la scară largă

O parte importantă a furajelor existente la nivel mondial provin din plante modificate genetic, cunoscute şi sub denumirea de transgenice. În Europa ajung anual circa 30 de milioane de tone de hrană, în principal şrot de soia şi boabe de soia modificată genetic, care sunt introduse în alimentaţia animalelor din ferme.

Practic, mare parte din soia, porumbul sau rapiţa de pe piaţa UE sunt importate din Statele Unite ale Americii, Argentina, Brazilia şi din Canada.

Pe mesele europenilor, implicit ale românilor, ajung astfel, lapte, ouă sau brânză de la animale care au fost hrănite cu furaje obţinute din plante transgenice sau chiar produse în procesul de fabricare al cărora a fost introdusă o asemenea materie primă. Dacă în cazul acestora din urmă pe etichete găsim o menţiune care atenţionează consumatorul în legătură cu organismul modificat genetic (OMG) folosit, în cazul laptelui provenit de la o vacă hrănită cu OMG-uri nu este obligatorie o astfel de menţiune.

O problemă pusă în discuţie de mulţi dintre activiştii anti-OMG spune că dacă o persoană consumă OMG-uri atunci sănătatea sa ar avea de suferit. În ultimii 15 ani, la nivel mondial, sute de milioane de persoane au mâncat peste 2.000 de miliarde de porţii de alimente care aveau un conţinut modificat genetic, conform datelor EuropaBio (asociaţia europeană pentru biotehnologii). Oficial, nu a fost semnalat însă niciun caz în care sănătatea consumatorilor să fi fost afectată strict de introducerea în alimentaţie a acestora.

FOTO: Silviu Matei/Mediafax Foto

„Există o foarte bogată documentaţie ştiinţifică ce evidenţiază siguranţa pentru mediu şi pentru sănătatea omului a acestor produse”, a declarat pentru gândul Elena Marcela Badea, profesor universitar dr. biolog.

„Aceste produse sunt mai controlate, mai verificate, sigur mai sănătoase decât altele”, a declarat la rândul său pentru gândul directorul executiv al Asociaţiei AgroBiotech România (asociaţie a producătorilor şi utilizatorilor de biotehnologii agricole din România).

Spaniolii şi portughezii, marii amatori europeni ai plantelor modificate genetic

Pentru a fi introduse în cultură în statele membre ale UE, plantele modificate genetic trebuie să primească acordul autorităţilor de la nivel naţional, apoi trebuie ca specialiştii Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) să evalueze riscurile lor şi să emită o opinie ştiinţifică trimisă ulterior liderilor Uniunii. Aprobarea în sine este strict politică şi depinde de votul Bruxelles-ului.

În prezent, sunt autorizaţi pentru cultivare pe terenurile agricole ale statelor membre hibrizi de porumb modificat genetic. Sunt aprobate însă pentru import şi procesare în vederea fabricării alimentelor şi a furajelor culturi de porumb, soia, rapiţă, sfeclă de zahăr şi bumbac – toate modificate genetic.

Porumbul aprobat la nivelul UE este dezvoltat pentru a proteja cultura de dăunători şi se află şi în portofoliul unuia dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa românească de profil. Este vorba despre MON810.

„Avantajele acestui porumb vin atunci când sunt probleme cu un anumit dăunător numit Ostrinia Nubilalis. Atunci se pot vedea diferenţele de producţie între un porumb convenţional şi un porumb modificat genetic”, a declarat pentru gândul Mihaela Vasile, public affairs specialist Monsanto.

Cartoful modificat genetic Amflora, care poate fi folosit la fabricarea diferitelor produse precum hârtia, a fost interzis de către Tribunalul Uniunii la finalul anului trecut, deşi primise iniţial aviz favorabil de cultivare.

Potrivit celor mai recente date, aferente anului 2010, cei mai mari amatori europeni de plante transgenice sunt spaniolii şi portughezii. Aceştia se aflau la acea dată pe primele locuri între cele opt state membre UE care cultivau plante modificate transgenic pe o suprafaţă totală de 91.438 de hectare.

CLICK pentru a mări – situaţia însămânţărilor de plante modificate genetic în anul 2010

Tot în 2010, România cultiva porumb modificat genetic pe 822 de hectare. În 2014, cei doi mari jucători de pe piaţa de seminţe care au în portofiliu un astfel de porumb, Monsanto şi Pioneer, au culturi de circa 1.000 de hectare. Suprafaţa cultivată cu porumb în România anual ajunge însă la 2,6 milioane de hectare.

„Fermierii care aleg să cultive acest porumb modificat genetic au nevoie de autorizaţie de la Direcţia Agricolă. După ce primeşti autorizaţia, compania Monsanto livrează acest porumb. După semănat se fac iar câţiva paşi de trasabilitate şi fermierul respectiv trebuie să declare suprafaţa cultivată la Direcţiile Agricole, respectiv noi le declarăm la Ministerul Agriculturii”, ne-a explicat reprezentantul Monsanto.

Porumbul modificat genetic nu creşte mai repede, ci doar rezistă la atacul unui dăunător. „Este un porumb mai sănătos, cu mai puţine micotoxine. Micotoxinele sunt produse care pot aduce cancer. Poate vă aduceţi aminte de povestea cu aflatoxinele în lapte. Un porumb care are o rezistenţă la Ostrinia şi care are acest atac de dăunător poate avea mai puţine aflatoxine. Este mai sănătos„, susţine, totodată, Mihaela Vasile.

Recoltele sunt utilizate, de obicei, ca hrană pentru animale sau sunt comercializate.

Peste 929 de milioane de euro pierdute de agricultori

Dacă ar adopta porumbul modificat genetic pe suprafeţe mai mari, pentru a proteja culturile de atacurile dăunătorilor mai frecvente în zonele de sud, sud-est şi vest, în funcţie de an şi de condiţiile de climă, România ar obţine 21,5 milioane de euro. Fără acestea, agricultorii pierd în jur de 9,4 milioane de euro pe an, conform unui studiu realizat de Universitatea din Reading din Marea Britanie.

La nivelul statelor membre ale UE, se pierd anual, conform aceluiaşi studiu realizat în anul 2011, până la 929 de milioane de euro pentru că nu se cultivă plante transgenice.

 

Sursă: EFSA/YouTube

Spre exemplu, cultivarea bumbacului ar putea aduce aproape 21 de milioane de euro pe an, în timp ce însămânţarea terenurilor cu rapiţă ar putea plusa cu până la 318 milioane de euro.

România, un caz aparte în UE

Înainte ca ţara noastră să devină membră a UE, cultivarea plantelor modificate genetic era un lucru normal în România. Până în anul 2006, pe câmpurile româneşti se putea găsi soia transgenică rezistentă la ierbicidul glifosat.

Tot la acea vreme, România era una dintre cele nouă ţări din lume unde se cultiva soia modificată genetic. Aceasta ocupa mai bine de 137.000 de hectare. Astfel, 69% din suprafaţa pe care era cultivată soia era ocupată de soia transgenică.

Agricultorii au fost nevoiţi să renunţe la aceste culturi odată cu intrarea în UE, în anul 2007, pentru că această cultură nu era autorizată. După acest moment, suprafeţele de teren cultivate cu soia în România au scăzut dramatic ajungând să însumeze, în doar doi ani, 53.000 de hectare.

Soia modificată genetic şi cea convenţională sunt identice ca şi compoziţie, după cum explică pentru gândul Elena Marcela Badea. Diferenţa este aceea că soia trangenică un este afectată de un ierbicid.

 

„Nu există nicio diferenţă în ceea ce priveşte compoziţia chimică”, spune profesorul universitar.

Soia, un furaj important pentru orice fermier, este importată în România în prezent, din Argentina, Brazilia şi Statele Unite. Importurile nu se fac întotdeauna direct. Furajele pot ajunge în ţara noastră şi prin intermediul altor state membre UE.

În UE nu se mai cultivă la această oră soia, chiar dacă România ar avea un potenţial mare la acest capitol. Se consumă însă, în continuare, soia modificată genetic.

România era, în 2008, şi una dintre cele şapte ţări membre UE care cultiva porumb modificat genetic, singura plantă autorizată de liderii europeni la cea dată. Celelalte state erau Spania, Cehia, Portugalia, Germania, Polonia şi Slovacia.

Ce părere au europenii despre OMG-uri

Rezultatele unui Eurobarometru realizat în anul 2010 arată că 45% dintre români sunt foarte preocupaţi de siguranţa alimentară, la egalitate cu vecinii bulgari. Între locuitorii statelor membre ale UE, cei care se preocupă cel mai mult de siguranţa alimentelor sunt ciprioţii (75%) şi spaniolii (54%).

Sursă: Eurobarometru

Tot la aceeaşi dată, 19% dintre europeni asociau cu alimentele pericolul substanţelor chimice şi al pesticidelor, în timp ce doar 8% se temeau de organismele modificate genetic.

Americanii sunt cei mai mari cultivatori de plante modificate genetic

La nivel mondial 17,3 milioane de fermieri cultivau în anul 2012 plante modificate genetic, iar numărul acestora se afla în creştere faţă de anul anterior, potrivit datelor EuropaBio. Cei mai mulţi dintre aceştia erau agricultori din state aflate în curs de dezvoltare.

Tot la nivel mondial, 170,3 milioane de hectare erau cultivate cu plante modificate genetic în 28 de state. Suprafaţa era mai mare decât întreaga suprafaţă a terenului arabil din Uniunea Europeană.

CLICK pentru a mări – situaţia plantelor modificate genetic în lume şi ţările în care acestea sunt cultivate cel mai mult

Americanii, brazilienii şi argentinienii sunt consideraţi a fi cei mai mari cultivatori de plante transgenice. Zeci de milioane de hectare de teren sunt cultivate anual cu soia, porumb sau cartofi modificaţi genetic.

CLICK pentru a mări – harta marilor cultivatori de plante modificate genetic la nivel mondial

Orezul auriu modificat genetic, proiect umanitar în Asia

Oamenii de ştiinţă nu au modificat plantele doar pentru a le veni în ajutor agricultorilor, ci şi pentru a le îmbunătăţii calităţile nutritive şi chiar pentru a le transforma în medicamente.

Un exemplu în acest sens este aşa-numitul „orez auriu”, un proiect umanitar care ar putea ajuta mii de persoane din Asia. Orezul auriu, care are un conţinut ridicat de beta-caroten, a fost gândit pentru a combate deficienţele de vitamina A ce duc la orbire şi în cazuri extreme la moarte. Zilnic 3.000 de bebeluşi mor şi 500.000 orbesc din cauza lipsei vitaminei A din alimentaţie, conform datelor EuropaBio.

„Universităţi din Europa au demarat acest proiect public. Au contribuit şi companiile cu gene. Au creat soiuri de orez aflate acum în câmpuri de testare din Thailanda şi în mai multe ţări din Asia. Este un proiect umanitar”, ne-a explicat Badea.

Plantele modificate genetic ar putea, peste câţiva ani, să ne scape şi de boli. „Este un domeniu extrem de dinamic prin care omul încearcă să producă medicamente ieftine şi implicit accesibile cu ajutorul plantelor”, ne-a mai spus ea.

„Probabil vor mai dura câţiva ani până când vom consuma medicamente produse de plante transgenice, pentru că medicamente produse de bacterii modificate genetic consumăm de câţiva zeci de ani”, a mai adăugat profesorul universitar.

 

Organismele Modificate Genetic sunt toxice!

omg

Cancer, leucemii și malformații – boli aparute in urma consumului de organisme modificate genetic (OMG)

In America, cuvantul “Monsanto” provoaca fiori: este cea mai mare companie din domeniul modificarii genetice a plantelor de cultura agricola. In Romania foarte putina lume a auzit de aceasta, desi este din ce in ce mai activa in sectorul agricol. Principalele sectoare de activitate cuprind modificarea genetica a plantelor de cultura – seminte hibride – si dezvoltarea erbicidelor – cel mai cunoscut produs fiind Roundup. Peste 400 de pesticide sunt aprobate pentru utilizare in alimentele care ajung pe mesele noastre, si in fiecare an milioane de tone sunt aruncate asupra terenurilor de cultura, padurilor, pajistilor si campurilor unde cresc alimentele cu care ne hranesc, atat in tara cat si inafara. La o singura masa, o persoana poate consuma cu usurinta o duzina de reziduuri de diferite chimicale neurotoxice sau cancerigene.

Ce sunt OMG-urile Organisme Modificate Genetic ?

Inginerii biotehnici din laboratoarele Monsanto – o companie gigant Americana specializata in inginerie biotehnica – intrepatrund genele plantelor cu compusi chimici din familia persticidelor si ierbicidelor astfel incat plantele sunt protejate din generatie in generatie de daunatori. Majoritatea produselor de larg consum din Europa si mai ales din SUA contin o forma sau alta de plante modificate genetic, precum soia, porumb, rapita, sau bumbac. Ingerarea unui anume ierbicid – folosit cu precadere in culturile de soia (Roundup) duce in timp la modifcari ale celulelor din corp si la accelerarea dezvoltarii tumorilor maligne si a altor forme de cancer.

Cu alte cuvinte, pe masura ce planta creste, aceasta contine deja gene ale compusilor toxici folositi in vederea maximizarii profitului corporatiilor si fermierilor industriali. Cateva tari au respins astfel de forme de cultura industiala a plantelor, din cauza faptului ca nu exista suficiente studii ale efectelor consumului acestor plante pe termen lung si se opun importurilor de vegetale si produse lactate din SUA. Din pacate,in Romania s-a inceput deja cultivarea industriala a plantelor initial la o ferma experimentala situata intre Calarasi si Slobozia dar si in cadrul fermelor private, o data cu venirea in tara a concernului german de produse chimice, BASF.

Gandeste-te la asta: daca peste jumatate din produsele din hipermarket contin pesticide pe care nu le poti detecta si care nu apar inscriptionate pe etichete si in zece ani ,de exemplu, afli ca ai o anume forma de cancer?

Spre exemplu, in SUA, majoritatea produselor ce contin soia, porumb, rapita sau bumbac nu au niciun fel de inscriptie cu privire la provenienta ingredientelor, daca acestea au fost sau nu modificate genetic. In lume, peste 77% din culturile de soia sunt modificate genetic. Gandeste-te cate produse contin la ora actuala soia sau derivate ale acesteia – de la indulcitori si creme pentru prajituri pana la margarina si produse semipreparate.

Ca si cum am pune sare pe rana, pesticidele din OMG nu doar omoara nutrientii din alimente, dar omoara si semintele plantei, astfel incat aceasta nu se poate reproduce, asa cum ar face in conditii normale. Dupa un an, noi seminte trebuie cumparate din laboratoarele Monsanto pentru o noua cultura de plantele modificate genetic. Totul face parte dintr-o schema uriasa de miscare a banilor.

Solutia? consumul de alimente in stare naturala, de la producatori locali sau provenite din aagricultura bio. Daca consideri ca este prea scump, gandeste-te la cat te-ar costa operatia de extirpare a unei tumori sau la cate sedinte de chimioterapie ai fi expus.

Gigantul semintelor Monsanto a castigat mai mult de 23 de milioane de dolari din procesele cu sute de mici fermieri acuzati ca au replantat semintele modificate genetic ale companiei. Procesele se refera la brevetele Monsanto, care incearca sa impiedice fermierii sa replanteze culturile crescute din semintele companiei. Conceptul a fost numit “oligarhia semintelor” de catre studiul intitulat “Gigantii semintelor vs fermieri”.

Puseurile filantropice ale magnatului american Bill Gates nu se limitează la controversatele campanii de vaccinare întreprinse în țări africane și asiatice, menite, pe hârtie, să eradicheze maladii ale lumii a treia. Aceeași fundație a patronului Microsoft și a soției sale își continuă opera de binefacere, sponsorizând răspândirea semințelor modificate genetic în țări din lumea a treia. Informația a trecut neobservată, așa cum s-a întâmplat și în 2010, când familia Gates a investit 23 de milioane de dolari pentru a achiziționa 500.000 de acțiuni la compania agricolă americană Monsanto, cel mai mare producător de organisme modificate genetic din lume. Devine clar însă că interesul pentru acțiuni „umanitare” de acest gen se moștenește în familia Bill Gates. Tatăl fondatorului Microsoft, William H. Gates Sr., a fost bine conectat la gruparea „Planned Parenthood” (Planificare familală). Organizația promova ideea că rasa umană trebuie purificată prin eugenie, adică prin măsuri genetice de genul sterilizării sau al selecției părinților.

Pentru a fi și mai convigător, Bill Gates a ieșit la CNN pentru a face publicitate organismelor modificate genetic ale companiei Monsanto, pe care le-a numit singura „soluție” de combatere a foametei în lume, ignorând avertismentele Organizației Națiunilor Unite, potrivit cărora acest fenomen nu poate fi eradicat cu organisme modificate genetic, ci prin agricultura tradițională. Contestatarii actelor de binefacere „marca Bill Gates” consideră că, sub paravanul banilor acordați pentru tot felul de campanii, miliardarul american, care ne-a numărat și crede că mai avem puțin și cădem de pe Planetă, încearcă să pună stăpânire inclusiv pe rezervele de hrană ale lumii și, în final, să ne împuțineze.
În horă intră și Cargill, traficantul de copii

Fondatorul Microsoft nu s-a oprit la compania Monsanto, stăpână peste tot ce înseamnă produse modificate genetic. Bill și Melinda au decis să facă echipă cu alt gigant american, Cargill, unul dintre cei mai mari jucători din agribusiness-ul mondial, pentru a aproviziona lumea a treia cu soia modificată genetic. O corporație de al cărei nume se leagă un șir lung de scandaluri și acuzații, începând cu 1970, când Cargill a fost acuzată că a vândut Irakului peste 60.000 de tone de semințe de grâu contaminat cu metil-mercur – incident care a provocat moartea a 90 de oameni -, și până în 2005, an în care compania a fost găsită vinovată de încălcarea directă a legii privind drepturile omului, în cazul copiilor din Mali.Cargill a fost făcut responsabil de trafic de copii, forțându-i să muncească pe plantațiile de arbori de cacao timp de 12-14 ore pe zi, fără niciun ban, fără hrană și fără posibilitatea de a se odihni. Acuzații simliare au fost aduse companiei americane și pentru că a continuat să achiziționeze bumbac din Uzbekistan, deși știa foarte bine că aici copiii sunt folosiți ca sclavi la procesul de cultivare.

Calul troian din Africa

Ca și Monsanto, Gates s-a implicat în ultimii ani într-o acțiune de distrugere a agriculturii rurale, în special prin intermediul AGRA (Alianța pentru o Revoluție Verde în Africa), la care a contribuit cu 264,5 milioane de dolari, în granturi. AGRA a fost și este percepută ca un cal troian în încercarea de a deposeda agricultorii săraci de pe Continentul Negru de semințele tradiționale, pentru a le înlocui apoi cu cele ale unor companii străine, iar în final, cu semințe modificate genetic.

Hormonul bovin de crestere (BGH) este o versiune sintetica, modificata genetic al unui hormon produs la vaci. Scopul acestuia este de a spori productia de lapte a unei vaci chiar si cu 25%. Se estimeaza ca BGH este injectat in 30% din intregul septel de vaci de lapte.

Aprobarea data pentru BGH s-a datorat in mare parte studiului pe cobai facut de corporatia Monsanto (producatorul de BGH ) care a hranit cobaii cu lapte plin de BGH . Initial, nu s-a raportat nici o urma de BGH in sangele cobailor, dar mai tarziu s-a dovedit ca oficialii nu au citit niciodata intregul raport si ca s-a gasit ca 20-30% dintre cobai aveau urme de BGH in fluxul sanguin si unii au dezvoltat chisturi tiroidiene.
A devenit dificil de evitat BGH deoarece nu se impune etichetarea de produse continand BGH. De fapt, Monsanto a ajuta la sponsorizarea legislatiei federale (care a fost adoptata) si care impiedica producatorii de lapte sa isi eticheteze produsele ca fiind fara BGH , chiar si atunci cand acestea sunt lipsite de respectivul hormon.

Aproximativ 2000 de aditivi alimentari – coloranti si aromatizanti artificiali, agenti stabilizatori, de texturare, indulcitori si antimicrobieni sunt permisi in hrana noastra. Proliferarea organismelor modificate genetic este inca un exemplu al efectelor devastatoare ale agribusinessului asupra hranei noastre. Zeci si zeci de companii utilizeaza acum tehnologia de recombinare genetica pentru a produce combinatii genetice nemaivazute.

naturalnews.com

Daca cumva va inchipuiti ca noi aici in Romania suntem feriti de asa ceva va inselati amarnic. Romania este una din tarile in care se experimenteaza si se introduc usor astfel de alimente. Nu suntem deloc feriti. Organismele modificate genetic se regasesc cu usurinta in cerealele pentru micul dejun, in laptele si produsele lactate de la vacile hranite in acest mod, in chips-uri, biscuiti, painici, fulgi, popcorn, sucuri, dresinguri, ketch-up, mustar, sosuri, cereale, soia, carnea de la animalele hranite cu astfel de culturi etc. Ganditi-va ca Monsato este demult prezent in Romania, iar in anul 2003 a cultivat primele culturi de soia Roundup Ready.

Sistemul nervos central uman este susceptibil de tulburari datorita chimicalelor din alimente, bauturi, bomboane, guma de mestecat si din mediul inconjurator, dar cand fumezi tutun manipulat genetic care contine pesticide inlauntrul plantei insasi, corpul tau este deprimat si disperat dupa alinare, impingandu-te la o “cura” de 20 de minute de tigari pline de chimicale – nicotina. Si astfel secretul suprem al tulburarilor provocate de ciclul vicios si cunoscut drept fumat este in sfarsit dezvaluit.

Monsanto este compania de produse chimice care a facut agentul Orange , un pesticid toxic utilizat pentru distrugerea vegetatiei si uciderea inamicilor in Vietnam. Savantii de la Monsanto “manipuleaza biologic” chimicale toxice specifice impreuna cu rasaduri naturale astfel incat plantele de fapt cresc din pamant cu pesticid ca parte a structurii lor genetice. In aceasta privinta, fermierii pot pulveriza cantitati nelimitate de pesticide toxice pe plante, care nu se vor ofili si nu vor muri. Aceasta forma “bastardizata” de vegetatie este folosita pe trei dintre cele mai larg consumate culturi din America: porumbul, soia si da, frunzele de tutun! Amestecul toxic de RoundUp asigura faptul ca buruienile, viermii, broastele testoase si alte calamitati pentru terenurile agricole nu vor manca sau distruge frunzele de tutun, iar Monsanto si fermierii care utilizeaza otrava acestei firme pot deci procesa mai multe recolte si isi pot extinde imens profiturile.

Guvernele avertizeaza pe toti despre “ce” fac tigarile asupra corpului, dar nu iti vor spune “cum” este facuta vatamarea, sau “cum sa te lasi de fumat”, pe langa faptul ca iei medicamentele despre care ti se spune “este ok sa fumezi, cat timp iti iei medicamentele”, dar nu iti spun despre “efectele secundare incluzand sentimente suicidale”.

Cei mai multi fumatori vor sa se lase, sau chiar au puterea de vointa. Dar nu este o chestiune psihologica faptul ca ei nu pot sa se lase, si nici nu exista vreun patch, guma cu nicotina, sau hipnoterapie care sa le poate detoxifia corpurile de aceasta oribila doza de chimicale.

Astfel, organisme internaţionale de tipul O.N.U., UNESCO, Organizaţia Mondială a Comerţului, Organizaţia Mondială a Sănătăţii etc., sub pretextul unor „scopuri nobile” – pacea şi dreptatea universală, justiţia socială, combaterea epidemiilor, a sărăciei, războaielor – ne somează să urmăm o serie de reguli şi standarde universale de comportament care nu fac altceva decât să suspende atât libertatea statelor naţionale, cât şi libertatea personală a oamenilor.

Ni se spune că, pentru o mai mare siguranţă personală şi pentru combaterea terorismului, va trebui să acceptăm să fim urmăriţi permanent prin intermediul cipului biometric.

Controlul producţiei şi comercializării alimentelor

Ce este Codex Alimentarius? Un organism internaţional, creat în 1963 sub egida O.N.U., a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Organizaţiei pentru Alimente şi Agricultură. Formal, scopul său este de a stabili acele reguli, standarde alimentare şi coduri de practică ce se referă la producerea, siguranţa şi igiena alimentelor, precum şi condiţiile comercializării lor. Tot formal, aceste reguli sunt adoptate de o serie de comitete şi organizaţii, pe baza unor studii ştiinţifice. În realitate, deciziile sunt luate în spatele uşilor închise, iar „studiile ştiinţifice” sunt realizate de marile companii internaţionale care deţin poziţii de oligopol şi vor să îşi impună agenda pe plan mondial.

Pe lângă dezvoltarea agresivă din interiorul S.U.A., industria O.M.G. a profitat de poziţia super-puterii mondiale pentru a îşi impune interesele în întreaga lume – evident, sub masca „comerţului liber” şi a „ajutorului umanitar”. Astfel, sub pretextul „ajutorului umanitar”, industria O.M.G. din S.U.A. a găsit o piaţă de desfacere în ţările sărace ale lumii prin intermediul „Programului Alimentar Mondial” al O.N.U. Cu alte cuvinte, surplusul producţiei de organisme modificate genetic, care nu mai putea fi comercializat în S.U.A., a fost cumpărat de O.N.U. pentru a fi trimis în ţările africane. O adevărată tragedie a rezultat în momentul în care una din aceste ţări, Zambia, a refuzat să mai primească porumb modificat genetic, marca Monsanto, de la O.N.U.

O.M.G. au început să intre pe piaţă începând cu anii 1990, mai ales în S.U.A. De altfel, este extrem de grăitor felul în care ele s-au impus pe piaţa americană. S-a descoperit că decizia legalizării comerţului cu O.M.G. s-a luat după o rundă de întâlniri secrete între preşedintele de atunci, George Bush Sr., şi şefii companiei Monsanto, cel mai mare producător de O.M.G. din lume. În mod şocant, executivul american a impus comercializarea O.M.G.-urilor fără să solicite realizarea vreunui test asupra riscurilor de sănătate ale produselor, asupra siguranţei lor şi, de asemenea, fără să ceară menţionarea pe eticheta produselor a faptului că alimentele sunt modificate genetic! Doctrina ce stă la baza unei astfel de practici se numeşte a „echivalării substanţiale”, ceea ce înseamnă că, practic, O.M.G. sunt considerate în Statele Unite identice cu cele naturale – de aici reiese că nu au nevoie de teste şi nici de etichetare specială. Drept urmare, cetăţenii americani nu pot şti dacă ceea ce consumă este natural sau modificat genetic. Această doctrină a fost urmată de toţi preşedinţii americani, inclusiv de Barack Obama, ducând la proliferarea afacerilor cu O.M.G. ale giganţilor Monsanto, Dow Chemicals şi DuPont (potrivit Global Research, 2009).

Comisia Europeană a încercat, în mod repetat, să determine statele naţionale să renunţe la restricţiile puse asupra O.M.G.. Atât în anul 2006, când O.M.C. a luat decizia în favoarea S.U.A., cât şi în mai 2009, oficialii europeni au căutat să înlăture stavila pusă de guvernele naţionale în calea O.M.G. Comisia Europeană, sub pretextul protejării populaţiei de alimentele „nesigure”, a elaborat o serie de directive europene care, de fapt, legalizează folosirea culturilor O.M.G. Aceste standarde nu fac altceva decât să repete, pe plan european, jocul Codex ce se desfăşoară pe plan mondial. Comisia Europeană devine o instituţie tutelară care, pentru a impune culturile O.M.G., pretinde că le va garanta calitatea şi siguranţa medicală. Suntem siliţi, aşadar, să dăm un gir necondiţionat instituţiilor europene, care ne învaţă ce este sănătos să mâncăm şi ce avem voie să cumpărăm.

Logica legitimării unor produse sau tehnici extrem de periculoase pentru om introduse prin intermediul directivelor europene de standardizare se regăseşte şi în alte cazuri, cum este cel al cipurilor RFID.

Concluzii

Alimentele modificate genetic sunt adevărate bombe alimentare cu efecte adverse asupra oamenilor încă neştiute (având în vedere că sunt folosite doar de circa 15 ani). Ele sunt justificate de elitele mondialiste (conducătorii O.M.C., Codex Alimentarius, Comisia Europeană, şefii statelor europene) prin „combaterea foametei”, fiind descrise ca o soluţie miraculoasă la „pericolul suprapopulării planetei”. Acesta este un fals pericol, ce ţine de propaganda malthusiană care vede în sporul demografic o catastrofă şi consideră reducerea numărului de oameni de pe planetă un obiectiv necesar. Un consilier al reprezentantului S.U.A. pe plan exterior, Hillary Clinton, declara: „Trebuie să facem ceva pentru micşorarea ratei natalităţii. Pământul nu mai poate suporta atât de mulţi oameni. În prezent, există aproximativ 6,5 miliarde de oameni pe întreg globul, iar populaţia este în continuă creştere. Trebuie să inventăm modalităţi noi de a raţionaliza apa şi de a multiplica sursele de hrană” (Nina Fedoroff, în Cotidianul). „Multiplicarea surselor de hrană” este tocmai industria O.M.G.!

Iată, aşadar, rolul lui Codex Alimentarius şi al directivelor europene legate de hrană: raţionalizarea apei şi a mâncării, înlocuirea alimentelor naturale cu cele modificate genetic. În prima parte am insistat mai mult asupra modului în care prin „standardele” Codex Alimentarius sunt promovate produse alimentare modificate genetic, observând că guvernul SUA şi Comisia Europeană sunt cei doi actori de talie mondială care promovează în mod agresiv organismele modificate genetic, în beneficiul marilor carteluri (cum este producătorul Monstanto) şi în dauna micilor fermieri. În timp ce oficialii Codex consideră vitaminele şi suplimentele naturale potenţial dăunătoare pentru sănătatea noastră, elaborând, pentru aceasta, tehnici de „evaluare a riscului” pentru a limita folosirea lor, impun lumii întregi standarde conform cărora alimentele modificate genetic cu pesticide toxice sunt numai bune pentru sănătatea noastră.

Cu alte cuvinte, în accepţia oficialilor mondialişti, ne punem viaţa în pericol atunci când luăm cinci pastile de vitamina C, însă atunci când mâncăm porumb modificat genetic cu DDT (pesticid toxic care provoacă diabet, cancer, precum şi mari dereglări hormonale ce pot duce la naştere prematură, probleme legate de alăptare etc.) ne aflăm în siguranţă.

ONU a creat Comisia Codex Alimentarius (sau Codex) in 1963 prin intermediul Organizatiei pentru Alimente si Agricultura (OAA) si a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), pentru a promova controlul alimentelor si practicile corecte in comertul global cu alimente. Comisia Codex Alimentarius este o organizatie inter-guvernamentala cu 170 tari membre. Comisia coordoneaza activitatea unor organizatii guvernamentale si ne-guvernamentale (ONG-uri) in ceea ce priveste standardele alimentare. Majoritatea ONG-urilor internationale participante la intrunirile Codex-ului reprezinta corporatii trans-nationale. Organizatiile ne-guvernamentale au statut de observatori dar nu au drept de vot.

Codex-ul a devenit principala organizatie internationala care stabileste standardele in comertul global cu alimente si este gazduit de sediul central al OAA din Roma.

Codexul mai cuprinde 30 de comitete si organizatii inter-guvernamentale gazduite de diferite tari, fiecare ocupindu-se de aspecte specifice ale productiei de alimente, de la brinzeturi, cereale, produse din carne, mincare organica, alimente modificate genetic (GM), aditivi alimentari, suplimente alimentare, pesticide etc. pina la igiena alimentelor.

Aceasta se petrece pe fondul unei campanii (sustinute de guverne si de companii biotech precum Monsano) campanie bazata pe informatii false cum ca produsele modificate genetic nu au efecte negative si sunt necesare asigurii necesarului de hrana al lumii.

Totul se bazeaza pe dezinformare (voita sau nu) si daca noi, publicul, nu ne opunem, comercializarea produselor continind doze extrem de scazute de vitamine si minerale precum si a alimentelor modificate genetic, va deveni norma obligatorie pentru toti. Contrar multor dezinformari in ce priveste Codexul, acesta se ocupa numai de alimente si nu de medicamente. Se ocupa deci cu fiecare aspect al alimentatiei incluzind alimentele modificate genetic, aditivi alimentari, pesticide s.a.

Se pare ca pe viitor Codex va aproba tot mai mult utilizarea de aditivi alimentari, a alimentelor modificate genetic, va cobori standardele in privinta produselor “organice”, va reduce dozajele suplimentelor alimentare (numai sub dozajele respective vor fi considerate suplimentele ca fiind alimente si nu medicamente). Totodata se va limita folosirea ingredientilor, inclusiv vegetali, care pot fi considerati alimente sau suplimente alimentare.

Aceste schimbari se intentioneaza sa se petreaca treptat, pe parcursul mai multor ani, in asa fel incit oamenii sa aiba timp sa se obisnuiasca. Si totul cu ajutorul mediei care pune sub semnul intrebarii utilitatea suplimentelor alimentare bazindu-se pe studii irelevante sau interpretate gresit. Astfel, se incearca conditionarea publicului pentru a accepta vremea cind suplimentele vor fi retrase de pe piata.

Întreaga omenire suferă de un “cancer”: lăcomia corporaţiilor

Ca nişte persoane virtuoase, ne aşteptăm ca astfel de corporaţii să acţioneze cu un simţ al decenţei umane fundamentale. Ne aşteptăm ca aceste organizaţii să se comporte în limitele respectării vieţii umane, a unor practici oneste şi promovând o ştiinţă de încredere. Sperăm, cu naivitate, ca aceste corporaţii să acţioneze ca nişte fiinţe umane decente.

Dar nu se întâmplă acest lucru. În căutarea profitului cu orice cost, acestea încalcă principiile de bază ale calităţii. Trădează umanitatea. Distrug viaţa. Otrăvesc natura şi făcând acest lucru, ameninţă viitorul unei vieţi durabile pe planeta noastră.

Acţiunile Monsanto sunt realizate cu scopul de a maximiza profiturile companiei, nu pentru a ajuta oamenii. Întregul său model “seminţe şi ierbicide” este proiectat pentru“a prinde” fermierii într-un sistem al dependenţei economice, pentru a transforma agricultorii în servitori care nu se mai pot întoarce niciodată la agricultura tradiţională după ce solul lor a fost distrus cu Roundup.

Produsele Monsanto compromit şi încalcă dreptul la viaţă. Porumbul modificat genetic al companiei conţine în fiecare ştiulete o substanţă chimică toxică. Tocmai acest tip de porumb este oferit oamenilor spre consum.

  • Secrete bine păzite

Monsanto cheltuie milioane de dolari în încercarea lor de a învinge Propunerea 37 din California, un proiect de lege care ar impune indicarea pe etichetele alimentelor a produselor modificate genetic.

Însă, Monsanto şi alte companii, precum cele care deţin Larabar, Silk şi Kashi, nu îşi doresc ca noi, consumatorii finali, să ştim adevărul despre ce produse modificate genetic există în alimentele pe care le cumpărăm. De asemenea, cheltuie sume uriaşe de bani pentru a încerca să învingă Propunerea 37 astfel încât companiile alimentare să poată păstra în continuare acest secret murdar despre otrava din mâncarea noastră.

Concret, aceste companii nu îşi doresc ca tu să ştii ce mănânci. De ce? Pentru că mănânci otravă.

  • Dominaţia tehnologiei

Monsanto nu crează tehnologie, pentru ca apoi să împărtăşească descoperirile lor cu agricultorii. În schimb, compania îşi brevetează seminţele modificate genetic şi pretind drept de proprietate asupra lor. Acest brevet este folosit pentru a înlănţui agricultorii! Atunci când seminţele modificate genetic Monsanto au fost purtate de vânt pe câmpurile agricultorilor care încearcă să evite cultivarea produselor genetic, compania a folosit “drepturile” sale de brevetare pentru a-i da în judecată pe fermieri susţinând că aceştia “au furat” proprietatea Monsanto.

  • Distrugerea mediului

Ierbicidul Roundup devastează solurile, le contaminează şi le face incapabile să producă culturi sănătoase folosind metode de agricultură tradiţionale sau organice. Odată ce o parcelă agricolă este distrusă cu Roundup, acel agricultor este pentru totdeauna sclavul unui protocol de agricultură bazat pe chimicale. Nu este sănătos, este un dezastru pentru mediu şi producţia reală a terenului este MAI MICĂ decât a câmpurilor pe care s-a utilizat agricultura organică, pe o perioadă de cinci ani sau mai mult.

Prin încurajarea agriculturilor de a stropi milioane de hectare de teren agricol cu Roundup, Monsanto este angajat într-o conspiraţie de a distruge moştenirea noastră agricolă şi ne transformă pe toţi în “sclavi ai mâncării” care trebuie să plătească tribut companiei Monsanto.

  • Frauda ştiinţifică în locul adevărului ştiinţific

Aşa-numita “ştiinţă” care provine de la Monsanto este una dintre cele mai înşelătoare care a fost fabricată vreodată de o corporaţie. În loc să testeze pe animale produsele modificate genetic pe o perioadă lungă de timp, cercetătorii finanţaţi de Monsanto au testat produsele pentru o perioadă de aproximativ 90 de zile şi apoi au declarat într-un mod categoric că alimentele sunt “sigure” pentru un consum pe toată durata vieţii.

Nu e de mirare că nu au realizat teste pe o perioadă mai lungă: Adevărata accelerare a tumorilor canceroase a apărut la şoareci după limita de 90 de zile.

Monsanto a “cumpărat” nenumăraţi cercetători, experţi, jurnalişti şi politicieni. Însă, mituirea acestora nu modifică în nici un fel realitatea. Otrava din porumb este tot otravă în porumb, chiar dacă plăteşti un grup de oameni de ştiinţă să declare altceva.

  • SCHIMBAREA de care avem nevoie cu adevărat: Corporaţii responsabile

Ceva este foarte greşit în ceea ce priveşte comportamentul corporaţiilor din întreaga lume, iar Monsanto este doar una din miile de companii care demonstrează o atitudine extrem de iresponsabilă şi distructivă.

Politica acestora duce lipsă de ceva: UMANITATE. Desigur, corporaţiile sunt foarte bune la generarea de profituri, la optimizarea logisticii, producţie, marketing etc. Dar, unde este umanitatea în toate aceste lucruri?

Nu poate fi găsită nicăieri. Corporaţiilor nu le pasă CINE suferă, CE distrug, CUM se comportă sau CÂT DE DEPARTE trebuie să meargă pentru încă un dolar.

Există companii care se angajează în cele mai josnice comportamente anti-umane pe care ţi le poţi imagina, inclusiv folosirea copiilor mici drept cobai pentru vaccinuri, testarea secretă a bolilor pe deţinuţi, falsificarea constantă a dovezilor, mituirea doctorilor, minciunile spuse autorităţilor de reglementare, eforturile depuse pentru a împiedica consumatorul să aibă acces la produse convenabile, invetarea unor boli fictive pentru a face reclamă unor medicamente toxice şi chiar angajarea unor firme de PR pentru a răspândi minciuni şi informaţii greşite online prin intermediul reţelelor de socializare şi websiteuri.

O corporaţie fără UMANITATE este ca o tumoare canceroasă. Vrea să adune tot mai multe resurse, pentru a creşte cât mai mare, până când omoară tot. Aceasta este dorinţa înnăscută a fiecărei mari companii de care am auzit: creşte, distruge competiţia şi DOMINĂ! Chiar dacă asta înseamnă să omori viitorul.

Cum ar fi dacă nu ar mai cumpăra pesticide, medicamente, cosmetice şi produse de îngrijire personală pline de toxine? Sau dacă ar renunţa dintr-o dată la tot ce înseamnă băuturi carbogazoase şi aspartam?

Rusia îşi suspendă importurile de porumb modificat genetic de la Monsanto, după un studiu şocant

Rusia şi-a suspendat importurile de porumb modificat genetic comercializat de gigantul american al industriei agroalimentare Monsanto, după publicarea unui studiu şocant privind toxicitatea uneia dintre culturi.

globalresearch.ca

header-ro

 

Cartoful, situat pe locul trei in lume ca si productivitate,reprezinta o importanta sursa de hrana, furaj, amidon, bioetanol si mai recent chiar de compusi cu importanta farmaceutica. Pentru aplicarea politicii de introducere a bioetanolului principala problema a EU este asigurarea suprafetei agricole cultivate, de aceea orice ameliorare a plantelor de cultura care reduce competitia pentru suprafetele agricole va reprezenta un beneficiu pe termen lung pentru agricultura. In Europa cultura cartofului este afectata mai ales de mana tarzie si gandacul de Colorado (acesta din urma producand pierderi indeosebi in Estul Europei), la care se adauga pirderile provocate de virusuri. De exemplu, virusul Y (PVY) a dezvoltat noi linii virulente ce pot duce la pierderea productiei pana la 90%.

Schimbarile climatice tot mai frecvente ridica si ele noi probleme pentru agricultura si ca urmare si pentru cultura cartofului. Metodele biotehnologice reprezinta noi oportunitati pentru ameliorarea cartofului, putand sa contribuie, intr-un timp mult mai scurt decat ameliorarea clasica, la rezolvarea unor astfel de probleme, cum ar fi rezistenta fata de boli si daunatori sau rezistenta fata de factori de stres abiotic. In acest proiect ne-am propus aplicarea unor metode biotehnologice complexe pentru ameliorarea rezistentei cartofului.

Strategiile biotehnologice propuse sunt: 1) utilizarea plantelor hibrizi somatici deja existenti (900 hibrizi somatici si generatii back-cross BC1, BC2), pentru a caracteriza, intelege si a selecta la nivel molecular (MAS, GISH, FISH) caracterele multiple de rezistenta cantitativa (fata de mana tarzie, gandacul de Colorado si PVY); 2) folosirea transferului de gene pentru a obtine cartof rezistent la PVY fara gene marker si analiza acestor clone pentru alte caractere de rezistenta. Transformarea genetica cu o caseta in agrafa de par, fara gene marker, pentru obtinerea plantelor rezistente la PVY se propune a fi folosita si pentru soiuri de cartof ce ar putea reprezenta sursa de bioetanol, pentru o mai buna acceptare de catre publicul larg.

Prin combinarea mai multor metode biotehnologice se prevede nu numai transferul acestor caractere de rezistenta in genofondul cartofului, dar si o mai buna intelegere a mecanismelor implicate.

 

Selecţia şi ameliorarea animalelor domestice

 

Cuvinte-cheie– rase, animale, tipuri, linii, familii, adaptare, aclimatizare, creştere, dezvoltare, lege, longivitate, metode de testare, prepotenţă, tip de constituţie, conformaţie corporală, selecţie, ameliorare, stres, genotip, fenotip, bonitare, potrivire, efectul selecţiei, corelaţie, heretabilitate, dispersie, serie variaţională, media, autenticitate, rasă pură, hibridare, încrucişare, viabilitate, heterozis, inbriding, lucrul de prăsilă, registru genealogic, informaţie, baza de date, tehnologie ecologică.

Planul studierii temei:

Originea şi evoluţia animalelor domestice, ştiinţa despre rase

Importanţa zootehnică a originii animalelor domestice. Rase de animale şi clasificarea lor. Structura rasei: creatură, tipuri intrarasiale zonale şi de elită, linii, familii. Adaptarea şi aclimatizarea raselor. Principalele rase de animale domestice în Republica Moldova. Rase de import folosite pentru ameliorarea raselor autohtone.

Aprecierea valorii productive a animalelor

Creşterea şi dezvoltarea animalelor domestice. Legea N. Cervinschi – A. Maligonov. Factorii de influenţă asupra creşterii şi dezvoltării animalelor domestice. Pubertatea şi maturitatea fiziologică a animalelor domestice. Longevitatea de prăsilă şi productivă. Selecţia animalelor pentru sporirea longevităţii productive. Caractere productiv-utile ale animalelor şi metodele de determinare. Factorii de influenţă asupra productivităţii animalelor domestice. Valoarea nutritivă şi compoziţia chimică a principalelor produse de origină animalieră.

Metodele de testare a animalelor domestice: după ascendenţă, rudele colaterale, productivitate proprie, calităţile descendenţilor. Prepotenţa reproducătorului, importanţa pentru selecţie. Metodele şi importanţa aprecierii exteriorului şi interiorului la animalele domestice. Tipurile de constituţie şi de producţie a animalelor. Conformaţia corporală. Valoarea de prăsilă şi producţie a animalelor, metode de apreciere. Aprecierea şi selectarea animalelor pentru tehnologia industrială. Tipurile de activitate a sistemului nervos la animale domestice. Stresul. Teoria lui Selie despre stres. Tipuri de rezistenţă a animalelor domestice la factorii de stres.

Selecţia şi împerecherea

Noţiunea de genotip şi fenotip. Culoarea învelişului pilos la animale şi importanţa ei în selecţie şi ameliorare.

Interrelaţia între selecţie naturală şi artificială în creşterea animalelor. Formele de selecţie în zootehnie. Bonitarea animalelor domestice. Importanţa zootehnică a potrivirii perechilor. Tipuri de potrivire. Efectul selecţiei. Intervalul între generaţii. Importanţa zootehnică a corelaţiei genetice dintre caractere productiv-utile. Repetabilitatea caracterilor şi importanţa ei în selecţie. Ereditarea caracterelor calitative şi cantitative. Coeficientul de heretabilitate şi repetabilitate.

Serii variaţionale. Tipuri de distribuţie a seriei variaţionale. Legea lui Hardy-Weinberg şi aplicaţia ei practică în selecţia animalelor. Analiza dispersională. Valoarea medie a caracterelor. Caracteristica mediilor de bază. Indicii variabilităţii şi calcularea lor. Erorile valorilor statistice. Criteriul de autenticitate al diferenţei dintre medii (td). Criteriul chi pătrat.

Particularităţile de selecţie şi potrivire a perechilor la diferite specii de animale domestice, în producerea cărnii şi ouălor de pasăre

Metodele de ameliorare a animalelor

Esenţa biologică şi importanţa zootehnică a metodelor de ameliorare a animalelor domestice. Ameliorare în rasă pură. Creşterea în linii. Ameliorare prin incruciţare. Hibridarea între specii, linii. Linii pure şi specializate. Crosuri de linii. Incrucişare industrială şi esenţa ei. Imbriding-ul şi efectul heterozis în ameliorarea animalelor, influenţa lor asupra productivităţii şi viabilităţii.

Organizarea lucrului de prăsilă

Principalele postulate ale legilor Republicii Moldova „Legea privind selecţia şi reproducţia în zootehnie” şi „Legea Zootehniei”.

Scopul, sarcinile şi metodele lucrului de prăsilă în zootehnie. Elaborarea planului şi organizarea lucrărilor de selecţie şi prăsilă în zootehnie. Scopul şi obiectivele evidenţei zootehnice şi de prăsilă în ferme de creştere a animalelor. Registrele genealogice de Stat în zootehnie, importanţă şi scopul lor. Folosirea tehnologiilor informaţionale în selecţia animalelor domestice. Informaţia, baza de date. Principii de organizare şi aplicare a tehnologiilor pur ecologige în zootehnie.

Genetica animalelor

Cuvinte-cheie– genetică, celulă, genă, cromozomi, hibridare, dominanţă, interacţiunea genelor, ereditatea , localizarea genelor, înlănţuire, hărţi genetice, codul genetic, biosinteză, proteină, sex, heterogameţie, reglare, ontogeneză, mutaţii, boli ereditare, anomalie, grupe sangvine, polimorfism, selecţie, autenticitate.

Planul studierii temei:

Bazele citologice ale eredităţii şi medelismul

Celula şi structura ei. Diviziunea celulei, stadiile şi esenţa genetică. Amitoza, mitoza şi meioza. Gena, evoluţia noţiunii. Cromozomii. Monohibridarea, dihibridarea şi polihibridarea. Tipurile principale de dominanţă. Interacţiunea genelor. Tipurile de interacţiune a genelor nealele: apariţia formelor noi, complimentaritatea, criptomeria, epistaza şi hipostaza, polimeria, pleiotropia.

Teoria cromozomială (morganismul) şi bazele moleculare a eredităţii.

Cromozomii şi ereditatea. Structura chimică a cromozomilor. ADN şi ARN structura lor. Tipuri de ribozome, structura şi funcţia lor. Structura genei şi proprietăţile ei. Localizarea genelor în cromozomi. Înlănţuirea genelor: completă, incompletă, crossig-over-ul. Hărţi genetice (cromozomiale). Metodele de topografiere a genelor. Homo şi heterozigoţie. Codul genetic, proprietăţile lui şi biosinteza proteinelor. Reglarea sintezei proteinelor în celulă.

Genetica sexului

Determinarea cromozomială a sexului. Cromozomii sexelor. Sexul homo şi heterogametic. Determinarea sexului în cazul cînd unul din părinţi este heterogametic. Alte forme de determinare a sexului. Teoria echilibrului în determinarea sexului. Problema reglării sexului la animale. Ereditatea caracterelor legate de sex. Caractere limitate şi caractere controlate de sex. Bazele genetice şi căile de dirijare a ontogenezii animalelor domestice.

Variabilitatea mutaţională

Noţiune despre mutaţii. Mutaţiile genice. Mutaţiile cromozomiale. Mutaţiile genomice: poliploidia, haploidia, aneuploidia. Mutaţiile citoplasmatice. Mutaţiile germinale şi modificaţiile. Mutaţiile letale şi subletale. Legea seriilor omoloage în variabilitatea ereditară. Mutageneza.

Cauzele apariţiei bolilor ereditare şi a anomaliilor. Metodele de determinare a predespoziţiei ereditare ale animalelor la anomalii şi boli. Anomaliile şi bolile ereditare. Ereditatea rezistenţei la boli.

Imunogenetica

Istoria imunogeneticii. Sistemele de grupe sanguine la animale, importanţa lor pentru selecţie. Interrelaţia grupelor sanguine şi caractere productve la animale. Determinarea genotipului animalului după grupele sanguine. Polimorfismul proteic şi aplicarea lui în selecţie. Metodele de determinarea a autenticităţii provenienţei animalelor după grupele sanguine.

Reproducerea animalelor domestice

Cuvinte cheie – reproducţie,biotehnologie, animale, material biologic congelat, organizare, taurine, ovine, suine, cabaline, păsări, aparatul genital, proces sexual, morfologie, reglare, hormoni, femele, masculi, prostoglandine, însămânţare, ovar, căi genitale, spermă, congelare, reflex, spermatogeneză, ovogeneză, sistem, montă, transplantare, clonare, biotehnologie, transgeneză.

Planul studierii temei:

Organizarea reproducţiei animalelor şi producerii materialului biologic congelat

Aspecte tehnico-organizatorice ale procesului de reproducere la animale. Organizarea teritorială administrativă a reproducţiei animalelor la nivel. Organizarea reproducţiei la taurine, ovine, suine, cabaline, păsări.

Bazele biologice ale procesului de reproducere

Geneza aparatului genital mascul şi femel. Desfăşurarea proceselor sexuale. Morfologia aparatului genital. Perioadele vieţii sexuale. Endocrinologia reproducţiei animalelor domestice: Hormonii hipotalamici. Hormonii antihipotalamici şi exstrahipofizari. Hormonii gonadotropi şi utilizarea gonadotropinelor la animale. Hormonii estrogeni şi gestageni. Hormoni sexuali femeli şi masculi. Prostoglandinele.

Ciclul sexual, biologia spermei şi însămânţarea femelelor

Fazele şi stadiile ciclului sexual, modificări morfofiziologice ale ovarului şi căilor genitale. Coordonarea neuro-humorală a ciclului sexual, particularităţile în funcţie de specie. Reflexele sexuale, compartimentul şi tulburări a reflexelor sexuale. Sisteme de montă şi particularităţi pe specie. Spermatogeneza şi biologia spermei. Obţinerea spermei, aprecierea calităţii, refregirarea şi congelarea ei. Esnţa biologică şi importanţa zootehnică a însămînţărilor artificiale la animale domestice.

Particularităţile şi durata perioadei intrauterine la diferite specii de animale. Stadiile embriogenezei. Mortalitatea embrionară. Sterilitatea animalelor domestice, căile de diagnostic şi prevenire. Prolificitatea şi metodele de majorare.

Ingeneria genetică şi biotehnologia

Noţiune despre biotehnologie. Metode biotehnologice în ameliorarea animalelor domestice. Transplantarea embrionilor şi aplicarea ei pentru intensificarea selecţiei. Transgeneza şi clonarea animalelor.

Literatura de specialitate

  1. Acatov V. i dr. Veterinarnoe acuşerstvo i ghenicologhia.-L.: Colos, 1977.
  2. Bucătaru N.Genetică.-Ch.:Universitas, 1993.-352p.
  3. Drăgănescu, S. Ameliorarea animalelor.-Bucureşti: Ceres, 1979. – 620 p.
  4. Dubinin N. Obsciaia ghenetica.- M.: Nauca, 1986.
  5. Iliev T. Ameliorarea animalelor.-Chişinău: Universitas, 1992.-220 p.
  6. Kravčenco N. Razvedenie seliskohozeistvennîh jivothîh.-Moskva: Kolos, 1973.-351 s.
  7. Krasota V., Lobanov V., Djaparidze T. Razvedenie seliskohozeistvennîh jivothîh.-Moskva, 1990.
  8. Kabanov V. Svinovodstvo.- M.: Kolos, 2001.
  9. 9. Mercurieva E. Biometria v selecţii i genetike seliscohozeaistvennîh jivotnîh. – M.: 1970.
  10. Nicolaev A., Erohin A. Ovţevodstvo.- M. Agropromizdat, 1987.
  11. Petuhov V., Gudiulin I. Geneticeskie osnovî selecţii jivotnîh. – M.: Agropromizdat, 1989.
  12. Prudov A., Dudin I. Ispolizovanie golştinskoi porodî dlea intensificaţii selecţii molocinogo scota.- M.: Niva Rossii, 1992.
  13. Ărnst L., Kravčenco N., Soldatov A. Plemennoe delo v jivotnovodstve. -M.: Agropromizdat, 1987
  14. Ărnst L., Begucev A., Levantin D. Scotovodstvo. – M.: Agropromizdat, 1992.
  15. Ărnst L., Sergheev N., Transplantaţia ămbrionov seliscohozeaistvennîh jivotnîh. – M.: Agropromizdat, 1989.

Bibliografie suplimentară

  1. Glazco V. i dr. Vvedenie v DNK-tehnologhii.- M.: Agrotehinform, 2001.
  2. Dmitriev N., i dr. Razvedenie seliscohozeaistvennîh jivotnîh s osnovami ciastnoi zootehnii i promîşlennogo jivotnovodstva.- L.: Agropromizdat, 1989.
  3. Nikitcenco I. Geterozis v svinovodstve. – L.: Agropromizdat, 1987.
  4. Taftă V., et al. Producţia, ameliorarea şi reproducţia ovinelor.-Bucureşti : Ceres, 1997. – 525p.

 

Ingineria genetica este o stiinta care castiga din ce in ce mai mult teren, cercetatorii alegand deseori varianta modificarilor in ADN, din diferite ratiuni. Cu toate astea, granita dintre progresul stiintei si unele transformari hilare este foarte greu de perceput.

 

Cazuri uimitoare de inginerie genetica

 

Caprele paianjen

Panza de paianjen are numeroase utilizari benefice, preconizandu-se ca ar putea fi folosita chiar si pentru vestele antiglont, cipurile de calculator sau cablurile de fibra optica folosite in chirurgie. Pentru a avea destula panza pentru toate acestea, este nevoie de mii de paianjeni si de foarte mult timp. Tocmai de aceea, oamenii de stiinta s-au gandit ca o varianta de a obtine panza ar reprezenta-o caprele cu mutatii genetice.

Profesorul Randy Lewis de la Universitatea din Wyoming a izolat genele care produceau matasea de paianjen si le-a combinat cu genele care permit caprelor sa produca lapte. Se pare ca trei din sapte iezi au pastrat gena producatoare de matase. Ramane de vazut daca cercetatorii vor stabili si celelalte etape ale proiectului „capra-paianjen”.

Soarecii cantareti

Cele mai multe astfel de proiecte au de la bun inceput un scop precis. Exista, insa, si experimente unde rezultatul nu poate fi intuit de oamenii de stiinta. Cercetatorii iau mai multe gene, le combina si asteapta sa vada rezultatul. La fel s-a intamplat si in cadrul unui experiment japonez pe soareci.

In cadrul acestuia s-a constatat ca unele dintre rozatoare scoteau sunete asemanatoare pasarilor. 100 astfel de exemplare modificate genetic au avut aceasta caracteristica. Ba mai mult, si soarecii normali care au crescut langa cei cantareti au inceput sa foloseasca diverse sunete si tonuri, asemanatoare unui dialect.

Super somonul

Somonul de Atlantic modificat genetic este proiectat astfel incat sa fie de doua ori mai mare si mai rapid decat cel normal. Transformarea s-a produs cu ajutorul a doua gene: una a somonului Chinook, nu atat de consumat precum cel de Atlantic, dar care creste mult mai repede, si a doua de la un peste care continua sa creasca pe tot parcursul unui an, spre deosebire de somon, care trece prin acest proces doar vara. Rezultatul ar putea fi primul animal modificat genetic aprobat pentru consum.

Banane „vaccinate”

Vaccinul contra hepatitei B ar putea avea un recipient ceva mai neobisnuit: bananele, morcovii, salata verde, cartofii sau chiar tutunul. Dintre toate, se pare ca bananele sunt cele preferate de specialisti.

Porci ecologici

„Enviropig” reprezinta un tip de porc modificat genetic pentru a putea absorbi acidul fitic, reducand astfel cantitatea de fosfor din deseurile produse de porc. Aceste deseuri sunt raspandite in sol, acumulandu-se si revarsandu-se in sursele de apa din apropierea fermelor. Cu un exces de fosfor in apa, algele cresc foarte repede, folosind tot oxigenul din apa si sufocand astfel pestii.

Lapte de vaca asemanator celui matern uman

Oamenii de stiinta din China au modificat genetic 200 de vaci, incercand sa produca lapte matern uman. Experimentul a functionat, sapte dintre aceste vaci producand lapte identic celui produs de femei atunci cand alapteaza. Cercetatorii spera sa gaseasca o alternativa la laptele praf pentru copii, insa oamenii sunt inca circumspecti cu privire la o asemenea solutie.

Varza Scorpion

Androctonus australis este o  specie  foarte periculoasa de scorpion, veninul sau fiind de multe ori letal. In 2002, cercetatorii de la College of Life Sciences din Beijing au combinat genele scorpionului cu cele ale verzei. Ei au izolat toxina specifica scorpionului si au modificat genomul verzei astfel incat sa produca toxina respectiva, eficienta doar impotriva insectelor, nu si a oamenilor. Astfel, varza rezultata avea in componenta o substanta care actiona precum un pesticid.

Porcul modificat genetic pentru organe

Multe dintre organele porcilor pot fi folosite pentru transplant la om, insa organismul uman le respinge din cauza unei enzime pe care o au aceste animale. Tocmai de aceea, mai multe echipe de cercetare s-au gandit sa cloneze mai multi porci astfel incat sa nu mai prezinte enzima respectiva.

Un cercetator din cadrul Universitatii din Missouri a reusit sa cloneze patru astfel de porci, iar o companie scotiana a clonat alti cinci. In viitor, acesti porci modificati genetic ar putea fi folositi pentru transplanturi.

Bio-Agro Company Partenerul tau in agricultura

Produsele noastre

Produsele oferite de noi sunt produsele cele mai productive, adaptate la conditiile de mediu si clima ale tarii nostre ale unor furnizori care investesc in cercetare multi ani de experienta,cele mai noi tehnologii si au obtinut performante ridicate pe plan national si international.

Seminte

porumb – floarea soarelui – lucerna

Fungicide

Vezi produsele.

Erbicide

Pentru toate tipurile de culturi oferim cele mai bune produse de protectia plantelor , care au cele mai bune rezultate dovedite in decursul timpului. Vezi produsele.

Insecticide

Vezi produsele.

Ingrasaminte foliare

Vezi produsele.

Ingrasaminte chimice

Telefon (obligatoriu)

 

Fungicide

Produsul Doza L,Kg/ha Cultura Spectru de combatere(aplicare) Ambalaj
ARTEA 330ECciproconazol 80g/l+

propiconazol 250g/l

Syngenta

0,4L Grau

Orz

Fainare, helmintosporioza,patarea frunzelorSfasierea frunzelor, arsura frunzelor,fainarea 1L
ALERTflusilazol 125g/l+

carbendazim 250g/l

Du Pont

0,600-0,800L Cereale paioase,rapita Boli foliare si ale spicului, necrozarea si frangerea tulpinilor, mucegai, alteranioza 5L
ALIETTE 80WGfosetil de aluminiu 80%

Bayer Cropscience

2kg(0,2%)0,3%

4Kg

Ceapa,castravetiMar,par,gutui

Hamei

ManaFocul bacterian 12Kg
BRAVO 500SCclorotalonil 500g/l

Syngenta

1,5-2L1,5L

 

0,15%

0,25%

Tomate, ceapa,castraveti,sfecla de zahar

Grau,Orz,cartof

Piersic,prun,par

Capsuni,pepeni galbeni,mar

Mana alternarioza,patarea cafenie,antracnoza,patarea alba,putregaiul cenusiu, rapan, monilioza, basicarea frunzelor,patarea rosie a frunzelor, complex boli foliare si ale spicului(preventiv) 1L5L
DITHANE M45mancozeb 80%

Dow Agroscienes

0,2%0,2-0,4%

0,5 kg/to tub

2 kg/ha

2-2,5 kg/to

2,5 kg/to

2,5 kg/to

Tutun, ceapa,vita de vie,castraveti, pomi fructiferi,Silvicultura

cartof

Hamei

Cartof,tomate

Grau

Sfecla pentru zahar

Mană 25Kg1Kg
KOCIDE 2000hidroxid de cupru 53,8%

Du Pont

1,5Kg25% Vita de vie, cartof,Tomate, mar Mană,Mană,foc bacterian 5kg25Kg
MENARA 410ECciproconazol 160g/l

propiconazol 250g/l

Syngenta

0,4L Grau,orz Complex boli foliare si ale spicului 1L
MIKAL FLASHfosetil de aluminiu 50%

folpet 25%

Bayer Cropscience

3Kg Vita de vie Mană 10Kg
MYSTIC 250ECtebuconazol 250g/l

Nufarm

 

0,4L0,5L

0,5-0,75L

0,05%

0,5-1L

Vita de vieOrz

Grau

Mar

Rapita

Fainare, fusarioza, rugini, septorioze, sfasierea frunzelor

 

5L

 

 

 

MYSTIC PROtebuconazol 200g/l+

procloraz 300g/l

Nufarm

1-1,25L1,25L

0,625-1,25L

GrauOrz

Rapita

Fainare, fusarioza, rugini, septorioze, sfasierea frunzelor 5L
PREVICUR ENERGYfosetil de aluminiu 310g/l

propamocarb clorhidrat

530g/l

Bayer Cropscience

0,1%(3Lsol;/mp)

0,15%

0,1%

(250ml/planta)

TomateCas\traveti

 

Pepeni verzi

Mană,caderea plantuţelor 5L
PROFILER 71WGfluopicolid 4,44%+

fosetil-AL 66,7%

Bayer Cropscience

2,25-2,5L Vita de vie Mană 5Kg
RIDOMIL GOLD MZ68WGmefenoxam 4%+

mancozeb 64%

Syngenta

2,5Kg Soia,cartof, vita de vie, ceapa, castraveti, tomate Mană,altermarioza 5Kg
RIDOMIL GOLD PLUS 42,5WPmefenoxam 2,5%+

cupru metalic 40%

Syngenta

3Kg cartof, vita de vie,tomate, ceapa, tutun, hamei Mană 5Kg
TILTpropiconazol 250g/l

Syngenta

0,5L0,3L

0,015-0,02%

GrauSfecla pentru zahar

Ardei, castraveti, coacaz, capsun, silvicultura

Boli foliare 5L

Partenerii nostri

kws
eftymaisbayerprocera
biocropsyngeftyprocera

 

kj

 

 

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.