Inginerul Ioan Nechifor prezinta pentru micii fermieri: W330 – combina de la John Deere ; OFERTA de pomi din pepiniere private și institute de cercetare…Oferta SC AQUATECH STEEL SRL- sere, solarii etc Cum alegem folia pentru solar ca să obținem recolte bogate; Cum fac profit Matcasii! Vasile Lungu prezent și anul acesta în Top 100 cei mai puternici fermieri don Romania a plantat 135 de hectare de viță de vie cu bani europeni; Cele mai mari FERME DE CEREALE BIO din România; OFERTA GRATUITĂ a Revistei Informaţii Agrorurale (http://www.informatii-agrorurale.ro/)- pentru publicat texte şi anunţuri pe http://informatii-agrorurale.ro/anunturi-agricole/şi pe http://www.informatii-agrorurale.ro/agropedia/: VĂ INVITĂM să postaţi noi anunţuri, alături de mai vechii furnizori de INPUTURI din Tară şi din Străinătate

Oferta  unor pepiniere private și a unor   institute de cercetare

 

Prețurile suferă modificări în general când comanda de pomi fructiferi ”sare” de 1000 de bucăți. Când faceți comanda nu ezitați să puneți toate întrebările legate de recomandările privind plantările soiurilor respective, îngrijire și tăieri și în funcție de zona geografică de unde aparțineți.

Pepiniera Botoșani

Comercializează o gamă diversificată de pomi fructiferi (măr, păr, cireș, vișin, cais, prun, nuc etc), viță de vie și arbuști. Materialul săditor este cerificat fitosanitar și este adaptat condițiior pedoclimatice din țara noastră.

Societatea  asigură transportul în toată România prin curierat, cheltuielile fiind suportate de către client. Pentru expedieri prin curierat, valoarea minimă a unei comenzi este de 100 lei.

Pomi Fructiferi: măr, păr, prun, cireș, vișin, cais, piersic, gutui, nectarin 13 lei/bucata
Viță de Vie 10 lei/butașul
Arbuști Fructiferi Mur fără spini– 10 lei/bucata
Zmeur – 5 lei/bucata

Pepiniera Szekely Aiud

Sunt pe piață din 1993 iar din 1996 au devenit atât comercianți cât și producători. În 14 ani de experiență în domeniul pomiculturii au onorat comenzi în toată țara.

Proveniența materialului săditor este din producție proprie, acesta fiind controlată și garantată de Institutul Național de Control al Semințelor și Materialului Săditor.

Pomi Fructiferi La bucată: 9 lei; Engros: la rădăcină liberă – 8 lei
Viță de Vie La bucată: 6 lei
Arbuști Fructiferi Agriș – 5 lei, Alun – 5 lei, Coacăz – 5 lei, Zmeur/Mur – 5 lei
Moșmon 10 lei

Pepiniera Emma

Pomi Fructiferi Măr: Între 7 și 10 lei /bucataPăr: 12,50 lei/bucata

Gutui: 12,50 lei/bucata

Cais: 12,50 lei/bucata

Prun: 12,50 lei/bucata

Piersic: 12,50 lei/bucata

Nectarin: 12,50 lei/bucata

Cireș, Vișin: 12,50 lei/bucata

Migdal:12,50 lei/bucata

Nuc: 12,50 lei/bucata

Alun:10 lei/bucata

Viță de Vie Soiuri de masă/vin: 9 lei/bucata
Arbuști Fructiferi Zmeur–3 lei/bucataMur: 7,50 lei/bucata
Moșmon 10 lei

Comanda minimă este de 50 lei. Toți clienții  vor fi contactați telefonic înainte de livrarea coletelor. Costul transportului prin Fan Curier va fi suportat de către client.

Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultura și Vinificație Blaj

Staţiunea dispune de o suprafaţă totală de 895 ha, aparţinând, conform HG 517/1999, domeniului public şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul sectoruuil de cercetare ştiinţifică şi transfer a rezultatelor cercetării cu 9 profile de cercetare și sectorul de dezvoltare, cu ferme pilot, pentru verificarea rezultatelor cercetării în vederea transferului spre unităţile productive.

O latură importantă a activităţii staţiunii a reprezentat-o şi o reprezintă în continuare, verificarea şi generalizarea rezultatelor cercetării, introducerea progresului tehnic în producţie, folosindu-se metode de difuzare şi aplicare a soluţiilor oferite de cercetare, care şi-au dovedit eficienţa.

Pomi Fructiferi 7 lei/bucata
Viță de Vie 6 lei/bucata (negociabil peste 5.000 butași)

Arbori ornamentali

15 lei/bucata

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa – Bucureşti

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa – Bucureşti este instituţie publică care funcţionează în subordinea Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” – forul ştiinţific naţional în domeniul agriculturii, medicinei veterinare, industriei alimentare, silviculturii şi protecţiei mediului – şi în directa coordonare a Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, Argeş.

Staţiunea desfăşoară o gamă largă de activităţi, de la cele de cercetare şi dezvoltare la activităţi comerciale, prestări de servicii şi consultanţă.

De asemenea, Statiunea conservă în colecţiile naţionale tezaurul genetic pentru speciile cais, piersic şi nectarin, cantonate în zona de sud a României, tezaur concretizat în peste 655 fenotipuri de cais şi 950 fenotipuri de piersic şi nectarin.

Oferta: La achiziționarea de la 100 bucăți pomi din specia cais și prun, prețul de vânzare este de 5 lei/bucata.

La achiziționarea de la 100-300 pomi, excepție speciiile cais și prun, prețul de vanzare este de 12,5 lei/bucata. La achiziționarea de peste 300 pomi prețul de vânzare este de 9 lei/bucata.

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Constanţa

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Constanţa s-a înfiinţat în anul 1977, în urma desprinderii laboratorului de pomicultură care a funcţionat în perioada 1957-1977 în cadrul Staţiunii de Cercetare şi Producţie Viti-vinicolă  Murfatlar. În prezent, stațiunea valorifică fructe produse în livezile proprii, precum piersici, nectarine, pavii, caise, cireşe, vişine. În plus, oferă material săditor pomicol din speciile: piersic, cais, prun, cireş, vişin, măr şi păr. Specialiștii stațiunii întocmesc și proiecte, schiţe, amenajare parcuri şi grădini, de înfiinţare şi exploatare de livezi, tehnologii de înfiinţare şi întreţinere livezi sau consultanţă în domeniu.

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Constanţa vinde pomi fructiferi din producție proprie, indiferent de specie, la prețul promoțional de15 lei/bucata.

Metode bio pentru combaterea melcilor fără cochilie

Limacșii sau melcii fără cochilie sunt dăunători des întâlniți în grădinile de legume sau în solarii. Încep să-și facă apariția din primăvară și nu se lasă duși din grădină până toamna târziu, când încep să se pregătească pentru hibernare. Pe durata vieții sunt extrem de activi în zilele ploioase sau pe timpul nopții când este mai răcoare întrucât au o sensibilitate ridicată la căldură. În general, masa acestui dăunător este compusă din salată, varză, gulie, conopidă, cicoare, rubarbă, dar atacă și culturile de pepeni, căpșuni, flori, pomi și arbuști fructiferi.

Marin Dumbrava

De departe, cea mai eficientă metodă de combatere a limacșilor rămâne utilizarea de substanțe chimice special create pentru a ține la distanță acest dăunător. Dar ce te faci dacă te ocupi de agricultura ecologică sau dacă nu vrei să folosești chimicale – cum înlături acest dăunător care face ravagii în culturile de legume? Răspunsul la această întrebare ne este oferit de către Marin Dumbravă, un cunoscut legumicultor din comuna Joița, județul Giurgiu ce se ocupă de agricultura bio încă din 2006, când a fondat ferma ecologică Biodumbrava – www.biodumbrava.ro

1.Capcane cu bere sau drojdie cu zahăr

Încă de când s-a apucat de agricultură, legumicultorul Marin Dumbravă a testat numeroase metode pentru a scăpa de limacși, tocmai pentru că suprafața de 11.000 m² pe care cultivă legume este una destul de mare, iar gestionarea dăunătorilor este destul de greoaie. A început ca orice novice cu borcane cu bere sau drojdie cu zahăr, dar și-a dat seama că, pentru suprafața cultivată cu legume, această metodă este ineficientă, fiind mai degrabă utilă în cazul celor care au un solar mic de legume de 30-40 m² ce produc pentru autoconsum.

”Limacșii sunt destul de greu de combătut în cultura bio, mai ales dacă vorbim de suprafețe mari. Pe suprafețe mici sunt diverse tehnici și capcane ce pot funcționa, dar și astea tot pe termen scurt. Una dintre cele mai utilizate și cunoscute metode de combatere a melcilor este ceea a borcanului cu bere sau drojdie. De-a lungul timpului specialiștii din domeniu au afirmat faptul că limacșii sunt atrași de mirosul malțului și al drojdiei fermentate. Pentru acest tip de capcană avem nevoie un borcan pe care îl îngropăm în pământ, lăsând marginile afară, după adăugăm bere, sau o soluție de 1 lingură de drojdie, ½ linguriță de zahăr și 250 ml apă călduță în borcan și lăsăm totul peste noapte. Dimineață ar trebui să recoltăm melcii și să schimbă lichidul”, a declarat pentru Agrointeligența Marin Dumbravă.

2.Capcane cu nisip, ace de conifere, tărâțe și coji de ou sfărâmate

O altă metodă este să pui pe suprafața solului materiale care îi pot irita pe melci în deplasarea lor prin solar sau prin cultura de legume, cum ar fi un nisip foarte colțuros, coji de ou, ace de conifere și tărâțe care îi înțeapă, îi irită.

”Aceste materiale pot cauza pe suprafața corpului melcilor răni, care cu timpul pot duce fie la dispariția lor, fie la îndepărtarea lor. În jurul straturilor, mai ales unde aveți legume vulnerabile la acești prădători, presărați pietriș, nisip, coji de ouă zdrobite sau cenușă de lemn, formând astfel o barieră abrazivă în calea dăunătorilor. Melcii se irită atunci când intră în contact cu aceste materiale și sunt descurajați să mai înainteze în solar. Această metodă se adresează tot pentru cei care cultivă legume pe suprafețe mici și dă rezultate doar atunci când pământul este uscat”, a mai spus producătorul de legume bio.

3.Stropiri cu ceaiuri din plante 

Pentru combaterea melcilor din grădinile și solariile de mici dimensiuni pot fi folosite diverse fierturi de plante ce au rolul de a ține la distanță limacșii.

”Plantele pot ajuta alte plante să facă fața dăunătorilor. Tocmai de aceea, ferma BioDumbrava este plină nu doar de plante de leac, dar și de flori care mă pot ajuta să prepar diverse soluții pentru a face față dăunătorilor. Pentru melci mai fac și diverse preparate cu care stropesc plantele pentru a le proteja de atacul lor. Plantele care au acest efect sunt lavanda, begoniile, funzele de coacăz sau ceaiul de pelin ce este indicat a fi pulverizat pe sol toamna, când melci își caută adăpost pentru iernat. Mirosul de pelin este considerat a fi respingător pentru melci și aceștia vor sta departe de solarul tău. Unde mai pui că pelinul este și un bun fertilizant”, recomandă Marin Dumbravă.

4.”Vânarea” limacșilor noaptea, la lumina lanternei

Pe suprafețe întinse metodele prezentate mai sus nu oferă rezultatele așteptate, Marin Dumbravă preferă să înlăture limacșii prin metoda clasică, adunatul lor noaptea, la lumina lanternei.

”Singura metodă cu care pot spune că reușesc să gestionez atacul melcilor fără cochilie este aceea de a-i vâna seara la lumina lanternei. În miez de noapte mă înarmez cu o sursă de lumină și o găleată cu un sfert, până la jumătate plină cu apă. La lumina lanternei adun melcii de pe plantă și îi bag în găleată. În contact cu apa, melcul de îneacă”, a adăugat legumicultorul.

5.Macerat de melci

Melcii pe care reușești să-i strângi din solarul sau grădina cu legume este indicat să-i lași la macerat, iar soluția rezultată poate fi folosită pentru efectuare de stropiri la marginea solarului. Mirosul va îndepărta populația de limacși, iar culturile vor fi protejate.

”O altă metodă pe care eu o aplic cu succes de câțiva ani este aceea de a face un macerat din melcii pe care i-am strâns noaptea, cu lanterna. În general melcii strânși îi las la macerat și stropesc extremitățile solarului cu această soluție, pe care fie o diluez în apă sau fie o aplic pur și simplu, totul în funcție de textura ei. Această soluție funcționează, tocmai pentru că mirosul rezultat din macerat are rolul de a-i ține la distanță pe limacși, tocmai pentru că au același miros ca al lor și nu îl consideră atrăgător. Metoda de prindere seara a limacșilor și asta cu maceratul de melci sunt singurele ce pot funcționa pe suprafețe mari, restul metodelor sunt valabile doar pentru suprafețe mici”, a explicat fermierul cum funcționează maceratul de melci.

Alte metode de combatere a limacșilor

O altă metodă de eliminare a dunătorului din cultura de legume este realizarea unor soluții de stropit pe baza de cafea sau apă cu oțet. Folosește cu încredere cafeaua pentru a acoperii plantele ce au fost atacate de melcii fără cochilie. Zațul poate fi și el utilizat, prin aplicarea în jurul tulpinii plantelor atacate de limacși. Substanța activă din cafea dar și zațul nu sunt agreate de melcii fără cochilie.

La fel de eficientă este și soluția pe baza de apă și oțet. Pentru a realiza o astfel de soluție ai nevoie de 250 ml de oțet și 125 ml de apă. Totul se pune într-un pulverizator și imediat cu remarci prezența melcilor la tine în grădină, poți pulveriza soluția direct pe aceștia. Atenție însă, această substanță nu trebuie să intre în contact cu frunzele plantelor, deoarece amestecul acesta riscă să afecteze planta de cultură.

Porumbul de aur 2016 obtinut de fermierul Carol Costandache cu  11.403 kg/ha pe teren  neirigat

Carol Costandache este fermierul ialomițean care, în 2016, a reușit să își adjudece trofeul Porumbul de Aur pentru cultura sa neirigată. Agricultorul este membru al Asociației Producătorilor de Porumb din România și s-a înscris în competiția organizației cu o suprafață de 27 de hectare pe care le-a semănat cu hibridul Pioneer P 0023, FAO 400.

Fermierul Carol Costandache administrează sociatatea Costandache SRL prin care lucrează 2.465 de hectare de teren agricol în județul Ialomița, în comuna Perieți, fiind vecin de fermă cu Gheorghe Alexandru, agricultorul care a câștigat trofeul APPR în 2015.

carol-costandache-si-gheorghe-alexandru
Fermierul Gheorghe Alexandru a dat mai departe trofeul APPR vecinului său din Perieți, Carol Costandache

”Anul acesta am avut cultivate 906 hectare de porumb, suprafața cu care am participat la concurs a fost de 27 de hectare, iar hibridul a fost Pioneer P 0023 la care am obținut producția de 11.293 de kilograme (cu umiditatea la recoltare de 13,8% – n.r.). Ca tehnologie, am avut plantă premergătoare porumbul”, a vorbit fermierul care a primit troferul Porumbul de Aur la cultura neirigată.

Pentru producția bună obținută în 2016, Carol Costandache a pregătit din timp terenul, cu sol de tip și pH de 6,5.

”Arătura a fost efectuată în luna octombrie, la vreo două săptămâni s-a efectuat o discuire, iar în primăvară, pe la jumătatea lunii martie, am făcut o fertilizare cu uree – 200 de grame de uree granulată la hectar, încorporată cu combinatorul”, a vorbit ialomițeanul despre lucrările de dinaintea semănatului.

A semănat pe 5 aprilie

Semănatul porumbului pe lotul de concurs din ferma lui Costandache a fost efectuat în data de 5 aprilie, sămânța Pioneer fiind tratată cu Seedoprid 600 FS. S-a mers pe o densitate de 73.600 de boabe germinabile la hectar. După, în vegetație, a urmat erbicidarea Mistral 240 SC (0,12 l/ha) și cu Mustang (0,4 l/ha).

Odată cu semănatul, pe rând, s-au aplicat 130 kg complexe Yara Mila 16-27-7 (2% Mg, 6% SO3, 0,05% B, 0,05% Fe, 0,1% Mn, 0,05% Zn). ”În stadiul de 4 frunze, am efectuat o fertilizare cu 130 de kilograme de azotat la hectar. Recoltatul a fost pe 2 septembrie, cu o umiditate de 13,8%”, a spus fermierul.

Conform datelor furnizate de APPR, la ferma lui Carol Costandache, porumbul neirigat a primit ploi astfel: în martie – 76 mm, în aprilie, după semănat – 36 mm, în mai – 41 mm, în iunie – 56 mm, în iulie 21 mm, iar în august – 25 mm. În total, 255 mm.

Producția pentru care Carol Costandache a primit trofeul Porumbul de Aur 2016 a fost, la final, de 11,403 tone/ha la o umiditate de 15%.

Vremurile trec, dar Fermierul  Alexandru Gheorghe, ramane in istoria recordurilor cu  o recoltă de 13.845 kg porumb boabe-fără picătură de apă din irigații

Alexandru Gheorghe exploatează o suprafață de 3.200 de hectare în localitatea Ciulnița, județul Ialomița .Cum a obtinut  fermierul Alexandru Gheorghe  o producție de porumb de 13.845 kg/ha în condiții de secetă și fără să irige cultura

Săptămâna aceasta a avut loc în București prima ediție a Congresului ”Fermieri pentru Fermieri” organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România, prilej cu care organizația și-a premiat cei mai meritoși membri, pe acei agricultori care au reușit să obțină cele mai mari producții la cultura de porumb, la cele două categorii: cultură irigată și cultură neirigată. Cele două trofee ”Porumbul de aur” au mers în județul Ialomița, unul în ferma lui Jean Cezar Ilie, iar celălalt în ferma lui Alexandru Gheorghe, cel care a reușit să obțină o recoltă record fără picătură de apă din irigații.

Alexandru Gheorghe Ialomita

Alexandru Gheorghe exploatează o suprafață de 3.200 de hectare în localitatea Ciulnița, județul Ialomița, iar povestea lui de fermier a început, ca la majoritatea celor care lucrează pământul în Bărăgan, încă din copilărie.

”Agricultura este o tradiție de familie. Părinții mei au fost țărani, mai întâi țărani liberi și după aceea au fost deposedați de terenurile pe care le aveau și au fost făcuți ”cooperatiști”. Ca și pregătire, sunt inginer mecanic agricol, am terminat facultatea în 1975. De-a lungul timpului am fost director de SMT câțiva ani înainte de Revoluție și câțiva ani după. Începând cu 1992 m-am privatizat, mi-am luat cu credit niște tractoare și niște combine de recoltat și am început să prestez servicii. Prestarea serviciilor a mers o perioadă, până când cei care și-au luat pământurile fie alegeau să nu le mai lucreze, fie și-au luat propriile utilaje”, a declarat Alexandru Gheorghe, astăzi directorul companiei Somalex SRL.

Aventura sa în cultura mare a început astfel abia în 2000, după o perioadă de șase ani în care fermierul a deținut și o afacere de creștere a puilor de carne. ”Începând cu anul 2000 am reușit să iau în arendă ceva pământ. Am început cu vreo 400 de hectare, în primul an, iar în prezent am undeva la 3.200 de hectare, o parte al meu, restul luat în arendă”, a adăugat fermierul din județul Ialomița.

Hibridul Pioneer P 9911 și densitate de 70.000 de plante la hectar

La concursul ”Porumbul de aur” organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România, Alexandru Gheorghe s-a înscris anul acesta cu o solă unde a cultivat hibrizi de la compania DuPont Pioneer.

”De pe sola cu care m-am înscris la concurs, am avut o densitate de 70.000 de plante la hectar, iar sămânța folosită a fost de la Pioneer – am avut un P9911, grupa FAO 410. Anul acesta am avut cultivată o suprafață de 900 de hectare cu porumb, media pe fermă la cultura de porumb a fost de 11.500 kilograme. În general, pun jumătate din suprafață cu hibrizi de la Monsanto și jumătate cu hibrizi de la Pioneer, dar se pare că anul acesta am obținut o producție record cu hibrizii de la Pioneer. Sola cu care m-am înscris la concurs am recoltat-o pe 14 septembrie și am obținut o producție de 13.845 kilograme la hectar”, ne-a spus fermierul despre recordul producție de la el din fermă, la cultura de porumb.

Secretul producției – pregătirea terenului

Din fericire pentru exploatația sa, Alexandru Gheorghe s-a aflat într-o zonă care nu a fost atât de afectată de secetă, astfel că, în decursul anului, de la semănat și până la recoltat, porumbul s-a bucurat de o cantitate de precipitații de 140 mm/mp.

”La cultura de porumb am avut noroc, la noi în zonă seceta nu s-a manifestat așa de agresiv ca în alte zone ale țării. Nu am facut nimic special culturii de porumb, am aplicat tehnologia pe care o aplic în mod curent. Eu nu vorbesc de ”minimum tillage”, folosesc arătură și ar cât pot de adânc. În funcție de gradul de umiditate al solului, foarte des folosesc compactor, un tăvălug greu. Pregătesc terenul definitiv întotdeauna cât mai aproape de data arăturii. În funcție de umiditate, dacă terenul este optim îl pregătesc chiar în ziua în care fac arătura. Compactez terenul, îl discuiesc, chiar dacă trebuie să semăn, peste 3 luni sau la primăvara care vine pentru că în acest fel reduc suprafața de evaporare a apei și chiar dacă la suprafață este puțin uscat vara, mai în profunzime se păstrează apa în sol”, ne-a explicat fermierul.

Fertilizare cu complex 18:46:0 și uree

Convins că pregătirea terenului este esențială pentru a avea o răsărire uniformă a plantelor, fermierul ialomițean nu neglijează nici fertilizarea.

”Terenul îl întrețin curat de buruieni chiar dacă sunt ogoare de vară. Primăvara devreme, primul lucru pe care îl fac, mă ocup de fertilizare. Fertilizez cu toată cantitatea de îngrășăminte pe care o aplic. Aici vorbim de 200 de kilograme pe hectar de complex 18:46:0 și 300 kilograme pe hectar de uree. Fertilizarea o aplic cu o zi înainte de semănat, dacă se poate și timpul îmi permite. După fertilizare fac o ultimă prelucrare a solului după care semăn. Sămânța o semăn cât mai devreme posibil, dar întodeauna cu ochii la temperatura din sol. De exemplu anul acesta am semănat pe 4 aprilie”, ne-a vorbit fermierul despre substanțele cu care a fertilizat, precum și dozele pe care le-a aplicat.

Erbicidare cu Buctril și Mistral MC

Dacă în ceea ce privește sămânța, ialomițeanul este fidel Pioneer și Monsanto, în ceea ce privește substanțele pentru protecția culturilor de buruieni folosește produsele Bayer și Syngenta.

”Cu insectele avem probleme întotdeauna, iar dăunătorul care ne afectează cel mai mult cultura este Tanymecus (rățișoasa porumbului). Avem grijă întodeauna să respectăm rotația culturilor și chiar și așa își face apariția. Reușim să scăpăm de el doar cu tratamente suplimentare. În vegetație am erbicidat simplu cu Buctril și Mistral MC, cu Buctril am aplicat 0,5 litri la hectar și 0,6 litri la hectar cu Mistral. Anual investesc în tehnologia de cultivare, la cultura de porumb undeva la 3.000 lei, tot ce înseamnă costuri cu lucrările terenului, substanțe aplicate, sămânță, iar dacă adăugăm și arenda ajung undeva la 4.000 lei investiție pe hectar”, ne-a spus ialomițeanul.

Producții bune și la celelalte culturi

Întreaga suprafață exploatată de fermier în județul Ialomița este împărțită  între culturile de porumb, floarea-soarelui, rapiță și grâu.

”Din 3.200 de hectare, anual cultiv 900-1.000 de hectare de porumb, iar restul suprafeței este ocupată cu grâu, rapiță și floarea-soarelui. Anul acesta am înregistrat producții foarte bune. La grâu am scos 8.500 de kilograme la hectar, la rapiță 4.500 de kilograme la hectar, iar la floarea-soarelui am obținut 3.500 de kilograme la hectar”, ne-a spus fermierul.

Nu pot spune că dețin secrete pentru a obține producții bogate. În agricultură totul este clar, nu există secrete sau rețete minune care să te ajute să obții producții cât mai mari. Totul se cunoaște, informația este la îndemâna fermierului important este să știi cum să o aplici și cum să o adaptezi la condițiile din fermă. Pot spune că fertilizările aplicate corect an de an, faptul că eu cartez terenul, dar și lucrările pe care le fac contează foarte mult. La mine nimic nu este lăsat la voia întâmplării și chiar dacă nu am sistem de irigații, încerc să corectez acest handicap prin lucrări specifice care să mă ajute să mențin apa în sol. Întotdeauna resturile vegetale le încorporez în sol”, a declarat pentru Agrointeligența Alexandru Gheorghe, fermierul care exploatează 3.200 de hectare în localitatea Ciulnița, din județul Ialomița și care anul acesta și-a adjudecat trofeul ”Porumbul de aur” pentru cultura neirigată.

Comanda rapida: 0742.42.24.24

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.