Publicat la:
Martie 9, 2025
RESETAREA MONEDEI GLOBALE: (Bastanii din Romania se indoapa aproape gratuit la ”cantina sarantocilor”) Restaurantul din Parlament are prețuri de cantina săracilor. Cât costă meniul zilei ; (PLAGIATURI cu iz de epoleti…) Scandalul tezelor de doctorat plagiate la Academia de Poliție. Ce a descoperit MAI; (Desi musteste tara de ”scumpeturi”,abia intr-o provincie au fost descoperite niste drojdii kapitaliste…) Piedone: O infecţie, o ruină ca în Evul Mediu. Gândacii erau eclipsaţi de şobolani. ANPC a închis o fabrică de pâine din judeţul Iaşi; (Indopati cu oua artificiale si carnuri sintetice-impanate cu Euri cancerigene,suntem inclestati de…)Stăpânii hranei. Călătorie în industria alimentară care distruge planeta – Stefano LibertiE; „O religie care creşte accelerat în SUA şi va asedia planeta”; (De la URSS la UEE-nu e nici un pas…) Fără sobe din 2027! Ce lege se pregătește la Bruxelles; (Cine vindeca sanatatea de azi-MORTALA si,mai ales, cea de maine si mai…BOLNAVA) De ce s-au transformat spitalele publice din România în lagăre de exterminare a pacienților? Amor liber, comune sexuale şi lgbt-ism oficial în comunismul sovietic al anilor 1920; CRIME ALE CIA: Pedofilie, viol de copii, tortură, crimă și trafic de copii – Otrăvirea aerului și a apei umanității – Crearea de viruși și boli care le eliberează asupra populațiilor nevinovate – JFK a fost ucis de CIA; Sorin Grindeanu, darnic cu subalternii- administratorilor CNAIR li s-a mărit leafa la 27.000 de lei. Ce averi au membrii Consiliului de Administrație Sorin Ozon Reporter investigații și contribuitor; Noul totalitarism canadian. Un oraș este amendat pentru că a refuzat să participe la sărbătoarea „mândriei” homosexualilor; O carte năucitoare: „Fața nevăzută a homosexualității” (Ed. Christiana, 2014); Curtea de Justiție a Uniunii Europene presează statele membre să accepte „bărbați”-femei și „femei”-bărbați; Administrația Trump atacă ideologia de gen la ONU; „Cartea neagră a Revoluţiei franceze”. 1789 – INCEPUTUL COMUNISMULUI; Ghetoul din Cernauti (1941)…
Marturii privind procesul de triere a evreilor; Trump a discutat cu Putin: s-a zis cu Ucraina, R.Moldova, România, Europa? Ne-au decis deja soarta? SCANDALOS! Prețuri la cantina Parlamentului: Avertisment: Conținut grafic – Satanic Elite Expuse Marina Abramović Dinner Rituals- Ritualuri sexuale și canibalistice perverse ; De la tribunale la clone: clone, duble, actori, travestiți ascunși la vedere, holografice sau CGI – Iluziile sunt atât de reale acum… Au devenit normale! The Executed: clone, duble și paraziți reptilieni șopârlă Vril; Un fost spion sovietic dezvăluie: Trump a fost recrutat de KGB în 1987; Breaking Exclusive!!! TEROAREA NOBILITĂȚII NEGRE: De la Veneția la Boemia la Londra. Casele regale ale Europei care elimină fără milă pe toți cei care îndrăznesc să le stea în cale! Suntem prea mulți și inutili! Anunț șocant despre depopularea planetei; Mesaj de la Davos: nu veți mai deține nimic și veți fi fericiți; „Darwin a greșit”, de A.N. Wilson. Partea I-a; Sigmund Freud, psihiatrul care a scandalizat lumea ştiinţifică: ce ascund visele şi sexualitatea reprimată; Cum si-a dorit Sigmund Freud sa moara; Walter Benjamin, „Capitalismul ca religie” – în interpretarea lui Giorgio Agamben; 16 curiozități despre viața captivantă a lui Sigmund Freud; TEORII PRIVIND DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII; Istoricul Mădălin Hodor publică lista oamenilor lui Călin Georgescu: Politicieni pro-ruși, oligarhi și afaceriști acuzați de fraudă și înșelăciune; (Dictatura medicala este mai periculos de bolnava decat dictatura neregala…pentru ca au descoperit munti de nereguli) Agitație la Spitalul Municipal Adjud! Comisarii de la Protecția Consumatorilor dați pe mâna poliției în timp ce se aflau în control; Cum s-a ascuns China în tufișurile din Ucraina; 41 de percheziții în Portul Constanța, intervenție de amploare a mascaților;(In timp ce muncitorii din santierul naval sunt pusi pe liber,burghezia rozalie da iama peste ultimele ramasite ale portului…)
Deputatul Stelian Ion, despre perchezițiile din Portul Constanța în care sunt vizați și lideri ai PSD; STENOGRAME. Cum funcționa caracatița șpăgii în portul Constanța. Nume grele din PSD apar în dosar. „În afară de domnul ministru, la cine credeți c-ar mai trebui să discutăm?” Umanitate hibridată; Vești bune pentru fermierii care iubesc agricultura de precizie. AgroConcept le propune noi echipamente și instrumente specifice; Viitorul resurselor de hrană depinde de viitorul agriculturii; Soluția japoneză cu eficiență dovedită în culturile de rapiță; Cum pot maximiza agricultorii potențialul solului; Ce sunt biocalculatoarele, sisteme ce „gândesc” ca un om și sunt de 1 milion de ori mai eficiente decât cel mai puternic supercomputer; „Marea Resetare” – Transformarea Omului în computer; Adrian Onciu: Protocoalele Înțelepților și conspirația finală; Cum nu este omul un computer; Tennyson, prietenia între bărbați și interpretările LGBTQ; Nebunia dizidenței: despre folosirea psihologiei ca armă; BOOM! BINE FBI! DISTRUGEREA FIȘIERELOR EPSTEIN PENTRU A PROTEJA PEDOFILII DE ELITĂ –„Mizerabilii”; Cine figurează în pomelnicul psihopaţilor care conduc lumea; Caz închis: JFK a fost ucis după închiderea Rezervei Federale Rothschild – Lista președinților americani uciși de cartelul bancar Rothschild! Discursul istoric al lui JFK (27 aprilie 1961) Expune: Obama, Hillary, Bush, Papa Francisc, tribunalele militare, crimele împotriva umanității și NWO (trebuie urmărit); Omul ca WindowsHome Mulţime Omul ca Windows; Elon Musk: omul, mitul, experimentul. Primul ”transumanist” la scară reală și augmentarea cognitivă prin Neuralink; „Nu se mai poate tolera”, medici plătiți la stat, în timpul programului lucrează la privat, spune prof. Șerban Bubenek; Viitorul războiului cognitiv al Chinei: lecții din războiul din Ucraina; Experiment monstruos: China a declanșat supravegherea creierului copiilor! SE ALEG APELE – ERA SOVIETICĂ a UE condamnată de JD Vance A VENIT;
Alăturați-vă mie într-o altă călătorie cu pilula roșie: Biden, Epstein și clonarea umană – Cât de adâncă este gaura iepurelui? Bucurați-vă de spectacol! Mușamalizarea lui Epstein se prăbușește! FBI-ul lui Trump, condus de Kash Patel, dezvăluie cele mai întunecate secrete ale statului profund;„ Privește înapoi cu mânie” – „Liderii mondiali” au depășit limita demenței; Vom fi înlocuiţi de roboţi; SPECIAL B1.BĂSESCU, DESPRE CEARTA ZELENSKI-TRUMP/ CTP:AM ASISTAT LA CEA MAI MARE VICTORIE A RUSIEI; Ce cadou i-a oferit Zelenski lui Trump, înainte de cearta din Biroul Oval + Momentul în care președintele ucrainean pleacă; Întâlnire Trump-Zelenski. Theodor Paleologu: A fost un spectacol rușinos și degradant pentru SUA; Trump și gașca se comportă cu Zelenski ca o bandă de abuzatori înnebuniți și apoi îl dau afară; ZENSKI trântește ușa Biroului Oval. Trump îl mai așteaptă , mâine, să semneze Acordul; Statele Unite surprinse de acordul neașteptat al UE cu Ucraina! Care este adevărata față a lui Zelenski? „Planeta maimuțelor”; Stapânii lumii; SPECIAL B1. ȘALARU: TRUMP ȘI PUTIN VOR SĂ ÎMPARTĂ UCRAINA ÎN DOUĂ/ E O ÎNȚELEGERE ÎNTRE 2 BIȘNIȚARI; Stăpânii lumii stau la pândă. Clubul Bilderberg; Există o elită care conduce lumea din umbră? Află răspunsul din volumul „Stăpânii lumii stau la pândă – Clubul Bilderberg”, scris de Cristina Martín Jiménez; „Nu muşca momeala”. Ce sfaturi a primit Zelenski înainte de întâlnirea cu Trump. Cele 139 de minute care au răsturnat alianţa; Victime şi călăi (Herta Müller, Încă de pe atunci vulpea era vânătorul); Jenant, mişeilor! Adevărul e antisemit; Visul lui Stalin, împlinit de secta MAGA; Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN; EMINESCU: Consistă această țară din călăi și din victime? Lech Walesa, scrisoare cu „dezgust” către Donald Trump: Cearta din Biroul Oval „ne-a amintit de interogatoriile Securității”; Dezbateri: Foametea organizată din 1946-1947 – victime, călăi, memorie;
INTERVIU. Lumea de după ciocnirea Trump-Zelenski. Ce ne așteaptă? MARE EXPUNERE: ADEVARUL URAT – BIDEN A POMPAT DOLARI FISCALI AI AMERICII ÎN PENSII UCRAINIENE PE CÂND AMERICANII AU SUFERIT! TRADAREA DE STAT; Cine a mai beneficiat de excursii plătite de Nordis: sejururi de lux pentru politicieni, jurnaliști și funcționari ANAF; (Komunistii i-au facut boieri pe prosti si pe sarantoci,dar pesedistii au furat averea nationala si i-au facut pe hoti- justitiari cu doctorate si cu…) România, țara doctoratelor plagiate…Fabrica De Doctorate Sau Cum Se Surpa Fundamentele Unei Natii; (Pentru a jumuli oamenii de bani si pentru a-i ingropa de vii, Burghezia globalista din Romania –dupa ce a tepuit poporul,a umplut tara cu analfabetii rasplatiti cu diplome universitare,chiar si cu doctorate,pentru a vindeca poporul cu…radiotele-iconatorul) Fabrică de diplome pentru asistenți medicali. „E un dezastru. Sunt riscuri mari pentru viața oamenilor”; Ciocnirea de la Casa Albă – Donald Trump & JD Vance vs. Zelenski; Români nu mai veniți în Germania 2025, multe cheltuieli dar bani.. REZERVA FEDERALĂ CREDE CĂ NE stăpânesc – E VIMPUL AUDITULUI ȘI A DISTRUGEREA DICTATURA MONETARĂ! EI TIPARĂ BANI, RIGĂ RATELE DOBÂNZILOR ȘI PLĂTEȘTE ZERO TAXE; China se pregătește de război. Declarația președintelui Xi Jinping- „Invazia în Taiwan, anul acesta, cel mai devreme”, spune un amiral american; Un român muncitor în construcții în Elveția câștigă peste 4.000 € pe lună, dar locuiește pe stradă, pentru că nu-și permite o locuință; (Se fura in vazul lumii,ca si in Sfanta Romanie-deocamdata- nepedepsita…) BOMBSHELL DEMASCAT: Jocul Shell nonprofit de 7 miliarde de dolari al lui Biden și Obama – Cel mai mare furt de la contribuabili din istoria Americii! (Dupa ce ion Iliescu,Petre Roman si alti potopisti,adica satanisti- au transformat tara intr-un morman de fiare,urmasii lor o resusciteaza prin programele damblagite-RABLA!) Se înlocuiesc sobele. Bani de la Guvern din 2025 pentru românii care se încălzesc cu lemne; Vaccinurile „actualizate” sunt o insultă la adresa științei! Cyborg – ficțiune sau realitate? Pizzagate și rolul CIA | Scandalul pedofil al elitelor americane: Hillary Clinton, Barack Hussein Obama, John și… (In timp ce operațiile sunt amânate din cauza lipsei de locuri la ATI, Ministerul Sanatatii cloceste ouale hotiei, coruptiei, clientelismului, incompetentei si…)O nouă licitație dubioasă la Spitalul Județean: Ciprian Trifan nu vede, nu aude, nu deranjează; Beijingul cercetează ideea „lumii cu opt poli”. China la zi…
Romania, tara infractorilor liberi (II)- PSD-ul, mumă pentru infractori, ciumă pentru cei ce muncesc…Cum au făcut pesediştii, din România, raiul infractorilor…Cum a falimentat mafiotul PSD-ist Liviu Dragnea unitati economice ale Romaniei…Inculpatul penal Viorel Ponta sta la masa cu ucigasii si interlopii….Trump a dat lege! Raportul OZN va fi publicat curând. Dezvăluiri epocale…Frumoasa Justiție din Pădurea Adormită. Un basm despre întâmplări adevărate… Inca o chichita judecatoreasca convingatore ca umbla cu cioara vopsita-Dosarul Ferma Băneasa. Avocatul Radu Chiriță: De ce nu sunt credibile explicațiile ICCJ despre repartizarea aleatorie…Chemtrails (“Dârele Morții”) pulverizate de către avioane pentru a răspândi boli, suferință și moarte… America lui Joe Biden și Noua Ordine Mondială… BOR, desființată de un cotidian elvețian: Şi în fascism, şi în comunism, a fost mereu în SLUJBA PUTERII. A fost loială tuturor dictaturilor, nu a contribuit cu nimic la democratizarea țării și face jocurile Rusiei… România între martiraj, ocrotirea, răsplătirea, convertirea torţionarilor și teroarea ideologică…Andrei PLEȘU : ȚARA A AJUNS PROPRIETATEA PRIVATĂ A UNOR DERBEDEI
….
Aşa cum EVREII muşcaţi de şerpi au fost vindecaţi, privind la” CRISTOSUL’’de aramă, atârnat pe lemn, (Numeri, cap.21 şi Ioan 3/14,15) noi, TOŢI- muşcaţi de balaurul globalist-Satan, să ne uităm ţintă prin Ochii credinţei (ca Petru care a plâns cu amar) la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei Dumnezeieşti (Evrei, cap.12), până ce, nu doar că ne vindecă, dar ne face UNA cu El, cu voia, rânduiala, învăţătura şi cu toate ale Sale, pentru ca noi, TOŢI, să devenim şi să rămânem (pentru veşnicie) una cu Plinătatea Înfăptuirii, Gândirii, Pocăinţei veşnice şi Credinţei Vindecătorului; Fiindcă ne căim şi ne cerem iertare părinţilor pentru nelegiuiri, de ce nu primim pocăinţă, bunătatea, smerenia Lui şi… de ce nu ne împăcăm, nu ne cerem iertare faţă de Dumnezeu, căruia i-am întors spatele şi ne-am luat după gunoierul care ne-a umplut cu dejecţiile sale şi ne-a basculat în groapa deşertăciunilor… Pocăinţa Lui ne goleşte de satan şi de orice boală, minciună, otravă, viclenie şi… mizerie dezavuate în Gal.5/19-21; Să credem că noi toţi eram în satan, dar Hristos ne-a strămutat în sine şi viaţa noastră e ascunsă cu Hristos în Dumnezeu (Col.3/3)! Prin răstignirea, îngroparea şi învierea lui dimpreună cu noi, TOŢI, lumea a murit faţă de noi şi noi, faţă de lume; Deci, pe veci, ne-am luat adio de la păcat (Gal.2/20 şi 6/14), de la lumea plăcerilor de o clipă ale senzualităţii; Pe Culmile Suferinţei de la Golgota nu ne-a abandonat nici pe cei mai periculoşi păcătoşi ci, din dragoste faţă de noi, (Ioan 3/16) ne-a purtat în trupul maltratat pe lemn (Îs. Cap.53), luptând până la sânge împotriva oricărui păcat, ca să nu mai păcătuim niciodată, dacă rămânem în El, una cu Biblia Sa, nu a mea… practicând Învăţătura Evanghelică… După cum Dumnezeu locuia în Omul Iisuss, când trăia pe pământ, să ne lăsăm şi noi locuiţi, umpluţi cu Plinătatea Duhovnicească, învăţaţi de El, înzidiţi în Trupul Bisericii Lui (Ps.127/1,2), dimpreună cu toate mădularele Îndumnezeite… Căci numai cine este în Hristos, locuit cu Plinătatea lui, este o făptură nouă, care poate birui totul- în Hristos (Fil. 4/13)
Studiul Biblic: NAȘTEREA DIN NOU; Fundația darwinistă a comunismului, de Jerry Bergman; Ateism, de Ken Ammi; BOMBĂ ABSOLUTĂ! Vaticanul infiltrat! Arhiepiscopul Carlo Maria Viganò ÎL DEMĂSĂ pe Papa Francisc, Marea Resetare, șantajul lui Jeffrey Epstein, Hillary Clinton, elitele traficului de copii și legăturile masoneriei! Nicu Butoi – Dumnezeu își arată slava – predici creștine; (Pentru ca oamenii mimeaza si hiberneaza…) NATURA ÎL LAUDĂ PE DUMNEZEU; Ieremia 9:24.ci, cel ce se laudă să se laude că mă înțelege; Lauda lui Dumnezeu din perspectiva biblica; Biruinta asupra forțelor răului; Biruinta este a Domnului; Caut Pe Cineva Să Mă Mintă!? Ioan 5 partea a 3-a; Cum birui ispita? Epistola lui Pavel către Coloseni (3); Natura unirii cu Hristos; Botezați în Isus Hristos, de Charles H. Spurgeon;
WILKERSON- Răsplata este pe măsura dificultăților… AUREL GHEORGHE- Dragostea este îndelung răbdătoare… Haina de nuntă… 50 DE TEZE PENTRU REFORMA CREȘTINISMULUI DIN ZILELE NOASTRE… Un om în Hristos… J. N. Darby; Ce spune Biblia despre Mireasă și despre căsătoria Mielului? Ce spune Biblia despre Anticrist? Biruinţa asupra păcatului …2 Corinteni 5:17. Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. … Un om în Hristos J. N. Darby…
Terapie spirituala; Suferiti de constipatie? Care sunt ceaiurile care v-ar putea ajuta; Terapie prin cultură. Țările în care medicii prescriu pacienților vizite la muzeu; Terapia prin cultura;Semnele ascunse ale anemiei; De ce ar trebui sa mananci mai des varza; Te dor articulatiile pentru ca e nor? Un grup de cercetatori infirma aceasta teorie, dupa ce a analizat 1,5 milioane de oameni; Periuta de dinti pentru lenesi si pentru grabiti care spala singura dantura in doar 10 secunde; Cele trei alimente care, consumate in exces, pot duce la boli grave; Cum poti folosi mierea pentru a scapa de riduri; Ce risc de osteoporoza ai? 
Ei se aleg doar cu niste „”amenzi””,dar Fermierii deconteaza toate feseniile MAFIEI NATIONALE-Consiliul Concurenței – amendă pentru 9 firme care vând utilaje agricole către fermieri! Pentru ca Romania Pesedista a votat sa fie cladita pe hotie,minciuna,popie si pe alte tampenii,ne furam caciula unii altora ,dar sufera bietii consumatori!Iata doar prețul cartofilor din 2021. Fermierii produc cu 0,70 lei/kg și vând cu 0,45 lei/kg. La raft ajunge la 2,5 lei/kg!…Sa invatam si din limbajul animalelor, de la care primim lectii inedite/ AVANTAJELE BUBALINELOR/ Despre avantajele cresterii bivolilor/ Urda de bivolita Ricotta di Bufala Campana DOP/ Ferma de bubaline 
RESETAREA MONEDEI GLOBALE: (Bastanii din Romania se indoapa aproape gratuit la ”cantina sarantocilor”) Restaurantul din Parlament are prețuri de cantina săracilor. Cât costă meniul zilei ; (PLAGIATURI cu iz de epoleti…) Scandalul tezelor de doctorat plagiate la Academia de Poliție. Ce a descoperit MAI; (Desi musteste tara de ”scumpeturi”,abia intr-o provincie au fost descoperite niste drojdii kapitaliste…) Piedone: O infecţie, o ruină ca în Evul Mediu. Gândacii erau eclipsaţi de şobolani. ANPC a închis o fabrică de pâine din judeţul Iaşi; (Indopati cu oua artificiale si carnuri sintetice-impanate cu Euri cancerigene,suntem inclestati de…)Stăpânii hranei. Călătorie în industria alimentară care distruge planeta – Stefano LibertiE; „O religie care creşte accelerat în SUA şi va asedia planeta”; (De la URSS la UEE-nu e nici un pas…) Fără sobe din 2027! Ce lege se pregătește la Bruxelles; (Cine vindeca sanatatea de azi-MORTALA si,mai ales, cea de maine si mai…BOLNAVA) De ce s-au transformat spitalele publice din România în lagăre de exterminare a pacienților? Amor liber, comune sexuale şi lgbt-ism oficial în comunismul sovietic al anilor 1920; CRIME ALE CIA: Pedofilie, viol de copii, tortură, crimă și trafic de copii – Otrăvirea aerului și a apei umanității – Crearea de viruși și boli care le eliberează asupra populațiilor nevinovate – JFK a fost ucis de CIA; Sorin Grindeanu, darnic cu subalternii- administratorilor CNAIR li s-a mărit leafa la 27.000 de lei. Ce averi au membrii Consiliului de Administrație Sorin Ozon Reporter investigații și contribuitor; Noul totalitarism canadian. Un oraș este amendat pentru că a refuzat să participe la sărbătoarea „mândriei” homosexualilor; O carte năucitoare: „Fața nevăzută a homosexualității” (Ed. Christiana, 2014); Curtea de Justiție a Uniunii Europene presează statele membre să accepte „bărbați”-femei și „femei”-bărbați; Administrația Trump atacă ideologia de gen la ONU; „Cartea neagră a Revoluţiei franceze”. 1789 – INCEPUTUL COMUNISMULUI; Ghetoul din Cernauti (1941)…
Marturii privind procesul de triere a evreilor; Trump a discutat cu Putin: s-a zis cu Ucraina, R.Moldova, România, Europa? Ne-au decis deja soarta? SCANDALOS! Prețuri la cantina Parlamentului: Avertisment: Conținut grafic – Satanic Elite Expuse Marina Abramović Dinner Rituals- Ritualuri sexuale și canibalistice perverse ; De la tribunale la clone: clone, duble, actori, travestiți ascunși la vedere, holografice sau CGI – Iluziile sunt atât de reale acum… Au devenit normale! The Executed: clone, duble și paraziți reptilieni șopârlă Vril; Un fost spion sovietic dezvăluie: Trump a fost recrutat de KGB în 1987; Breaking Exclusive!!! TEROAREA NOBILITĂȚII NEGRE: De la Veneția la Boemia la Londra. Casele regale ale Europei care elimină fără milă pe toți cei care îndrăznesc să le stea în cale! Suntem prea mulți și inutili! Anunț șocant despre depopularea planetei; Mesaj de la Davos: nu veți mai deține nimic și veți fi fericiți; „Darwin a greșit”, de A.N. Wilson. Partea I-a; Sigmund Freud, psihiatrul care a scandalizat lumea ştiinţifică: ce ascund visele şi sexualitatea reprimată; Cum si-a dorit Sigmund Freud sa moara; Walter Benjamin, „Capitalismul ca religie” – în interpretarea lui Giorgio Agamben; 16 curiozități despre viața captivantă a lui Sigmund Freud; TEORII PRIVIND DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII; Istoricul Mădălin Hodor publică lista oamenilor lui Călin Georgescu: Politicieni pro-ruși, oligarhi și afaceriști acuzați de fraudă și înșelăciune; (Dictatura medicala este mai periculos de bolnava decat dictatura neregala…pentru ca au descoperit munti de nereguli) Agitație la Spitalul Municipal Adjud! Comisarii de la Protecția Consumatorilor dați pe mâna poliției în timp ce se aflau în control; Cum s-a ascuns China în tufișurile din Ucraina; 41 de percheziții în Portul Constanța, intervenție de amploare a mascaților;(In timp ce muncitorii din santierul naval sunt pusi pe liber,burghezia rozalie da iama peste ultimele ramasite ale portului…)
Deputatul Stelian Ion, despre perchezițiile din Portul Constanța în care sunt vizați și lideri ai PSD; STENOGRAME. Cum funcționa caracatița șpăgii în portul Constanța. Nume grele din PSD apar în dosar. „În afară de domnul ministru, la cine credeți c-ar mai trebui să discutăm?” Umanitate hibridată; Vești bune pentru fermierii care iubesc agricultura de precizie. AgroConcept le propune noi echipamente și instrumente specifice; Viitorul resurselor de hrană depinde de viitorul agriculturii; Soluția japoneză cu eficiență dovedită în culturile de rapiță; Cum pot maximiza agricultorii potențialul solului; Ce sunt biocalculatoarele, sisteme ce „gândesc” ca un om și sunt de 1 milion de ori mai eficiente decât cel mai puternic supercomputer; „Marea Resetare” – Transformarea Omului în computer; Adrian Onciu: Protocoalele Înțelepților și conspirația finală; Cum nu este omul un computer; Tennyson, prietenia între bărbați și interpretările LGBTQ; Nebunia dizidenței: despre folosirea psihologiei ca armă; BOOM! BINE FBI! DISTRUGEREA FIȘIERELOR EPSTEIN PENTRU A PROTEJA PEDOFILII DE ELITĂ –„Mizerabilii”; Cine figurează în pomelnicul psihopaţilor care conduc lumea; Caz închis: JFK a fost ucis după închiderea Rezervei Federale Rothschild – Lista președinților americani uciși de cartelul bancar Rothschild! Discursul istoric al lui JFK (27 aprilie 1961) Expune: Obama, Hillary, Bush, Papa Francisc, tribunalele militare, crimele împotriva umanității și NWO (trebuie urmărit); Omul ca WindowsHome Mulţime Omul ca Windows; Elon Musk: omul, mitul, experimentul. Primul ”transumanist” la scară reală și augmentarea cognitivă prin Neuralink; „Nu se mai poate tolera”, medici plătiți la stat, în timpul programului lucrează la privat, spune prof. Șerban Bubenek; Viitorul războiului cognitiv al Chinei: lecții din războiul din Ucraina; Experiment monstruos: China a declanșat supravegherea creierului copiilor! SE ALEG APELE – ERA SOVIETICĂ a UE condamnată de JD Vance A VENIT;
Alăturați-vă mie într-o altă călătorie cu pilula roșie: Biden, Epstein și clonarea umană – Cât de adâncă este gaura iepurelui? Bucurați-vă de spectacol! Mușamalizarea lui Epstein se prăbușește! FBI-ul lui Trump, condus de Kash Patel, dezvăluie cele mai întunecate secrete ale statului profund;„ Privește înapoi cu mânie” – „Liderii mondiali” au depășit limita demenței; Vom fi înlocuiţi de roboţi; SPECIAL B1.BĂSESCU, DESPRE CEARTA ZELENSKI-TRUMP/ CTP:AM ASISTAT LA CEA MAI MARE VICTORIE A RUSIEI; Ce cadou i-a oferit Zelenski lui Trump, înainte de cearta din Biroul Oval + Momentul în care președintele ucrainean pleacă; Întâlnire Trump-Zelenski. Theodor Paleologu: A fost un spectacol rușinos și degradant pentru SUA; Trump și gașca se comportă cu Zelenski ca o bandă de abuzatori înnebuniți și apoi îl dau afară; ZENSKI trântește ușa Biroului Oval. Trump îl mai așteaptă , mâine, să semneze Acordul; Statele Unite surprinse de acordul neașteptat al UE cu Ucraina! Care este adevărata față a lui Zelenski? „Planeta maimuțelor”; Stapânii lumii; SPECIAL B1. ȘALARU: TRUMP ȘI PUTIN VOR SĂ ÎMPARTĂ UCRAINA ÎN DOUĂ/ E O ÎNȚELEGERE ÎNTRE 2 BIȘNIȚARI; Stăpânii lumii stau la pândă. Clubul Bilderberg; Există o elită care conduce lumea din umbră? Află răspunsul din volumul „Stăpânii lumii stau la pândă – Clubul Bilderberg”, scris de Cristina Martín Jiménez; „Nu muşca momeala”. Ce sfaturi a primit Zelenski înainte de întâlnirea cu Trump. Cele 139 de minute care au răsturnat alianţa; Victime şi călăi (Herta Müller, Încă de pe atunci vulpea era vânătorul); Jenant, mişeilor! Adevărul e antisemit; Visul lui Stalin, împlinit de secta MAGA; Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN; EMINESCU: Consistă această țară din călăi și din victime? Lech Walesa, scrisoare cu „dezgust” către Donald Trump: Cearta din Biroul Oval „ne-a amintit de interogatoriile Securității”; Dezbateri: Foametea organizată din 1946-1947 – victime, călăi, memorie;
INTERVIU. Lumea de după ciocnirea Trump-Zelenski. Ce ne așteaptă? MARE EXPUNERE: ADEVARUL URAT – BIDEN A POMPAT DOLARI FISCALI AI AMERICII ÎN PENSII UCRAINIENE PE CÂND AMERICANII AU SUFERIT! TRADAREA DE STAT; Cine a mai beneficiat de excursii plătite de Nordis: sejururi de lux pentru politicieni, jurnaliști și funcționari ANAF; (Komunistii i-au facut boieri pe prosti si pe sarantoci,dar pesedistii au furat averea nationala si i-au facut pe hoti- justitiari cu doctorate si cu…) România, țara doctoratelor plagiate…Fabrica De Doctorate Sau Cum Se Surpa Fundamentele Unei Natii; (Pentru a jumuli oamenii de bani si pentru a-i ingropa de vii, Burghezia globalista din Romania –dupa ce a tepuit poporul,a umplut tara cu analfabetii rasplatiti cu diplome universitare,chiar si cu doctorate,pentru a vindeca poporul cu…radiotele-iconatorul) Fabrică de diplome pentru asistenți medicali. „E un dezastru. Sunt riscuri mari pentru viața oamenilor”; Ciocnirea de la Casa Albă – Donald Trump & JD Vance vs. Zelenski; Români nu mai veniți în Germania 2025, multe cheltuieli dar bani.. REZERVA FEDERALĂ CREDE CĂ NE stăpânesc – E VIMPUL AUDITULUI ȘI A DISTRUGEREA DICTATURA MONETARĂ! EI TIPARĂ BANI, RIGĂ RATELE DOBÂNZILOR ȘI PLĂTEȘTE ZERO TAXE; China se pregătește de război. Declarația președintelui Xi Jinping- „Invazia în Taiwan, anul acesta, cel mai devreme”, spune un amiral american; Un român muncitor în construcții în Elveția câștigă peste 4.000 € pe lună, dar locuiește pe stradă, pentru că nu-și permite o locuință; (Se fura in vazul lumii,ca si in Sfanta Romanie-deocamdata- nepedepsita…) BOMBSHELL DEMASCAT: Jocul Shell nonprofit de 7 miliarde de dolari al lui Biden și Obama – Cel mai mare furt de la contribuabili din istoria Americii! (Dupa ce ion Iliescu,Petre Roman si alti potopisti,adica satanisti- au transformat tara intr-un morman de fiare,urmasii lor o resusciteaza prin programele damblagite-RABLA!) Se înlocuiesc sobele. Bani de la Guvern din 2025 pentru românii care se încălzesc cu lemne; Vaccinurile „actualizate” sunt o insultă la adresa științei! Cyborg – ficțiune sau realitate? Pizzagate și rolul CIA | Scandalul pedofil al elitelor americane: Hillary Clinton, Barack Hussein Obama, John și… (In timp ce operațiile sunt amânate din cauza lipsei de locuri la ATI, Ministerul Sanatatii cloceste ouale hotiei, coruptiei, clientelismului, incompetentei si…)O nouă licitație dubioasă la Spitalul Județean: Ciprian Trifan nu vede, nu aude, nu deranjează; Beijingul cercetează ideea „lumii cu opt poli”. China la zi…
////////////////////////////////////////////
(Incepe Apocaalipsa financiara…)BOOM! Ordinele executive ale lui Trump: demontarea Rezervei Federale și zguduirea sistemelor bancare mondiale!
Ești gata să descoperi adevărul? Sătul de minciuni? Alăturați-vă canalului nostru Telegram acum. E timpul pentru povestea adevărată! Recunoștința mea tuturor cititorilor mei!
BOOOM!!! Ordinele executive secrete au fost semnate, sigilate și livrate de nimeni altul decât Donald Trump. Ascuns vederii publicului, se desfășoară un complot îndrăzneț: dezmembrarea Rezervei Federale și zdruncinarea completă a sistemelor bancare mondiale. Țineți-vă pălăriile, oameni buni! Suntem pe cale să asistăm la schimbarea tectonică care va remodela peisajul financiar așa cum îl cunoaștem, pe măsură ce jucătorii adevărați de putere mută piese de șah cu o precizie meticuloasă.În umbra coridoarelor puterii, în șoaptele tăcute ale elitei, se pregătește o revoluție. Epicentrul lui? Biroul lui Donald Trump. Cu o înflorire a stiloului său, Trump este gata să trimită unde de șoc prin pilonii sistemelor noastre financiare – Rezervă Federală și structurală bancară mondială.Înainte de a ne scufunda în adâncurile palpitante ale acestor revelații, să lămurim câteva lucruri. Rezervă Federală, santinela noastră financiară monolitică, a fost un element fix al vieții financiare americane din 1913. Mandatul ei? Pentru a menține economia stabilă și sistemele noastre financiare să funcționeze fără probleme. Cu toate acestea, șoaptele au devenit din ce în ce mai puternice că Rezerva Federală nu este gardianul stabilității economice pe care se va prezenta a fi. Acuzații de elitism, putere necontrolată și manipulare a economiei s-au învârtit în jurul ei ca o furtună.
Intră Donald Trump, neconformist, perturbator, omul care nu se teme să zdruncine status quo-ul.
Planul îndrăzneț al lui Trump: dezmembrarea Rezervei Federale
Det. Aici
https://amg-news.com/boom-trumps-executive-orders-dismantling-the-federal-reserve-and-shaking-world-banking-systems/
///////////////////////////////////////////
(In timp ce operațiile sunt amânate din cauza lipsei de locuri la ATI, Ministerul Sanatatii cloceste ouale hotiei, coruptiei, clientelismului, incompetentei si…)O nouă licitație dubioasă la Spitalul Județean: Ciprian Trifan nu vede, nu aude, nu deranjează
De Sorin Saizu
Spitalul Județean de Urgență „Sf. Chiriachi” Vaslui rămâne, și în 2025, un focar de corupție și clientelism politic, o instituție căpușată de rețeaua de interese nederanjată de șefii Consiliului Județean. Ani la rând, sub „binecuvântarea” fostului baron Dumitru Buzatu, spitalul a fost jefuit metodic, prin contracte umflate și angajări pe pile, iar acum, urmașul său la conducerea județului, Ciprian Trifan, pare că duce mai departe această moștenire toxică, fără să clipească.
Licitații pe sprânceană, bani publici risipiți
Cel mai recent exemplu de “sifonare” a banilor publici este licitația din 25 februarie 2025, când o firmă obscură, înființată cu doar un an înainte, fără bilanț contabil depus, a câștigat un contract uriaș pentru servicii medicale de nefrologie și neurologie. Firma Conea-Elisei C. Diana-Medic colaborator, deși nu are experiență solidă în domeniu și nici o infrastructură dovedită, a obținut un contract de 40.000 de euro – o sumă de câteva ori mai mare decât standardele pieței. O simplă verificare pe portalurile oficiale de achiziții publice arată că pentru servicii similare, sumele licitate variază între 800 și 8.000 de euro. Cu alte cuvinte, licitația de la Vaslui a fost nu doar umflată, ci și scandaloasă prin discrepanța dintre valoarea pieței și suma plătită de spital. De ce? Pentru că la Vaslui, regula nu e eficiența economică, altele sunt prioritățile.
Contractul a fost semnat fără ca autoritățile să ofere detalii clare despre cum au fost evaluate ofertele. De obicei, o ofertă suspect de mare ar trebui respinsă automat dacă nu există o justificare economică solidă. Dar în cazul Vasluiului, când rețeaua de interese are nevoie de bani, regulile sunt doar un obstacol formal.
Mafia din SJU Vaslui, bine mersi sub Ciprian Trifan
De ani de zile, Spitalul Județean de Urgență Vaslui este feuda unor grupuri de interese care au prosperat sub protecția PSD-ului local. În era Buzatu, sifonarea banilor publici se făcea cu nonșalanță, iar acum, Ciprian Trifan, noul șef al județului, nu dă niciun semn că ar vrea să schimbe ceva. Ba dimpotrivă, a numit la conducerea spitalului un manager depășit de situație, contestat de toată lumea, dar care, evident, este agreat de rețeaua șmecherilor care și-au subordonat unitatea sanitară. În loc să încerce să curețe sistemul, Trifan continuă să închidă ochii, permițând perpetuarea acelorași practici păguboase. Spitalul ar trebui să fie un loc unde pacienții găsesc tratament și îngrijire medicală de calitate. La Vaslui, însă, a devenit o fabrică de contracte dubioase, un loc unde interesele de partid bat orice criteriu de competență. Situația de la Spitalul Județean Vaslui nu este un secret. O știe toată lumea. O știu, cel mai bine, șefii PSD de la județ, care închid ochii în fața neregulilor. Dar cine îi oprește? Procurorii? ANI? Instituțiile statului? Deocamdată, nimeni nu deranjează mafia spitalului.
////////////////////////////////////////////
Pizzagate și rolul CIA | Scandalul pedofil al elitelor americane: Hillary Clinton, Barack Hussein Obama, John și
…Tony Podesta
Medeea Greere, un editor independent, este acum pe Telegram la https://t.me/AMGNEWS2022 și există doar cu sprijinul cititorilor, deoarece publicăm Adevăr, Libertate și Dragoste pentru conștientizarea publicului.
Vă mulțumim pentru sprijinul dumneavoastră!
Spectrele nestabilite ale trecutului amenință să reapară, aruncând umbre de rău augur asupra conștiinței publice. Acum se aude un murmur de renaștere, o afirmație din ce mai mare care sugerează o acoperire sofisticată de către gigantul serviciilor de informații – CIA.Narațiunea capătă o nuanță mai întunecată, „ Pălăriile Albe ” care se presupune că plănuiește să expună această operațiune și să arunce lumină asupra unei scheme elaborate care implică nume mari precum Podesta, Wiener și Clinton.
Pizzagate, este pe cale să reapară în mijlocul zvonurilor despre o mușamalizare completă. Povestea se citește ca un scenariu ilegal de la Hollywood: figuri de mare profil, presupuse crime și furnizare de informații despre talie mondială, toate împletite într-o narațiune complexă. Aceste acuzații, deși dezmințite anterior, continuă să posede sau alură aparent irezistibilă.
Saga inițială Pizzagate este un capitol controversat din analele istoriei recente. Teoria a creat o rețea de speculații sălbatice în jurul unui presupus grup sexual cu copii care operează dintr-o pizzerie din Washington, DC, implicând mai multe personalități politice. Acum, șoaptele acestui scandal reapar, implicațiile lor lărgându-se pentru a cuprinde CIA.
Agenția Centrală de Informații – cunoscută pentru operațiunile sale criptice și renumită pentru capacități de vânzare de informații de neegalat – este acum acuzată că a orchestrat sau mușamalizare în jurul infamului scandal Pizzagate. Acuzațiile sugerează o conspirație de proporții monumentale, o care pătează reputația unei organizații de informații estimate și o implică într-o narațiune neplăcută.
În această narațiune agitată, „pălăriile albe” apar ca niște figuri pline de speranță – un far al adevărului în mijlocul unei furtuni de înșelăciune. Acești indivizi, despre care se zvonește că sunt persoane din interiorul sistemului, se spune că lucrează neobosit pentru a dezvălui această presupusă operațiune, trăgând cortina unei presupuse conspirații.
Rolurile acestor „pălării albe” adaugă un strat de intrigă narațiunii, pictând o imagine a unei lupte interne în desfășurare. Lupta lor înseamnă o luptă pentru transparență și adevăr, provocând un sistem care, conform narațiunii, favorizează înșelăciunea și mușamalizarea.
Trioul Podesta-Wiener-Clinton și presupusul lor rol…
……………………………………………..
BOMBĂ! Lista numelor de pedofili de la Hollywood, Deep State, CIA, companii majore, politicieni, Vatican, vizitatori de pe „Insula Pedofililor” Epstein – Pedofilii Deep State expuși
Pedofilii Deep State au fost în știri underground mai mult decât oricând, cercetătorii și căutătorii de adevăr care caută răspunsuri. Traficul de copii este profund înrădăcinat în Hollywood, CIA, politicieni și oameni celebri.
Poate ați auzit de Pizzagate sau Comet Ping Pong . Videoclipurile de mai jos spun povestea despre traficul de copii de către prădători demonici. Isaac Kappy, actor, a suflat pedofilii de la Hollywood și sa sinucis câteva zile mai târziu.
Pedofilia (pedofilia scrisă alternativ) este o tulburare psihiatrică în care un adult sau un adolescent mai în vârstă experimentează o atracție sexuală primară sau exclusivă față de copiii prepubescenți.
Există atât de multe informații despre traficul de ființe umane de către pedofilii și politicienii de la Hollywood (Deep State) toate copiii ar dura zile să scrie. Voi lăsa aceste videoclipuri să vorbească de la sine.
Unele organizații implicate în pedofilie și trafic de persoane sunt Puma, Nike, Vatican și Disney, doar pentru câteva minute.
Ca întotdeauna, depinde de tine să iei propriile decizii cu privire la pedofilii de la Hollywood, traficul de copii și modul în care este implicat Deep State.
CITIȚI ARTICOLUL COMPLET AICI: https://amg-news.com/bombshell-list-of-hollywood-pedo-names-deep-state-cia-major-companies-politicians-vatican-visitors-on-epstein-pedophile-island-deep-state-pedophiles-exposed/
//////////////////////////////////////////
Bioetica într-o societate orfană de Dumnezeu (3)
Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae
În dezbaterea bioetică, o întrebare apare frecvent: ce loc mai ocupă azi religia?
Apărută în America, în anii ‘70 ai secolului XX, într-un context caracterizat de pluralism moral și idei schimbătoare despre natura autorității morale, bioetica a afirmat necesitatea de a dezvolta un set de principii și o metodă de luare a deciziilor morale acceptabile pentru toți.
De la apariția ei, în Statele Unite, bioetica a fost marcată de angajamentul teologilor sau filosofilor creștini. Toți, absolut toți, cei pe care îi considerăm fondatorii acestei discipline, făceau parte din aceste categorii. Catolicii Richard A. McCormick (1922-2000), André Hellegers (1926-1979), Edmund Pellegrino (1920-2013), Daniel Callahan, (1930-2019), H.Tristam Engelhard (convertit la ortodoxie în 1991)și protestanții Joseph Francis Fletcher (1905-1991), Robert Paul Ramsey (1913 – 1988), James Gustafson (1925-2021) au jucat un rol esențial în apariția discursului savant al bioeticii.În 1969, Daniel Callahan a fondat Centrul Hastings, iar în 1971, André Hellegers a devenit directorul fondator al Institutului Kennedy de Etică în cadrul Universității Iezuite din Georgetown. Primul Centru de Bioetică din Europa a fost Institutul de Bioetică Borja al iezuiților din Catalonia. De remarcat și că unul dintre documentele fondatoare ale eticii cercetării biomedicale și comportamentale pe subiecți umani – Raportul Belmont – a fost elaborat de bioeticieni creștini.Pentru a fi acceptată atât de lumea seculară, cât și de cea religioasă, inițial, s-au acceptat drept principii fundamentale respectul vieții și autonomia persoanei. În acest mod se impune un secularism slab, acceptabil și pentru oamenii religioși și pentru atei, agnostici etc.
A existat o majoritate substanțială privind depășirea credinței oarbe iluministe în progres (erau foarte puțini, cel puțin la nivel teoretic, cei care proclamau libertatea absolută a științei și tehnologiei) și de aici necesitatea de a pune „limite” cercetării și aplicării tehno-științifice. Aceeași majoritate nu a putut fi găsită în ceea ce privește alegerea fundamentului moral,care constituie punctul ultim de referință între ceea ce este permis sau nepermis, acceptabil sau inacceptabil, legitim sau ilegitim.
Ulterior, în procesul secularirismului radical și agresiv, bioetica – dependentă de climatul intelectual și epistemic al vremurilor sale – a introdus alte principii la fundamentele ei (calitatea vieții, variabilitatea valorilor morale, diferențele de gen etc.), care au avut drept consecință blocarea accesului discursurilor religioase la deliberări și, prin urmare, renunțarea la unele tradiții morale. S-a adus drept argument faptul că tendința bioeticii spre universalism face imposibilă includerea religiei ca element serios în luarea deciziilor morale. Religia ar avea legitimitate morală limitată, potrivită pentru anumite grupuri și indivizi, dar nu are teorii morale mai largi. În fapt, religia ar atomiza bioetica: în bioetica creștină, bioetica iudaică, bioetica islamică etc.
Argumentul este total eronat. Dacă în ceea ce privește definițiile doctrinare și caracteristicile culturale există diferențe între creștinism, iudaism, islamism, budism etc., în problemele de bioetică, există elemente semnificative de similitudine (deși abordările specifice pentru rezolvarea acestor probleme pot diferi). Un punct comun al confesiunilor religioase principale este conceptul de creație, indicând cu acest termen opera unei (sau mai multor) divinități care, printr-un act de voință, aduc la existență… ceva care nu exista înainte. Aceasta implică consecințe puternice asupra viziunii bioetice. Creatorul este propietarul vieții, iar omul are doar uzufructul acestui bun. Omul trebuie să respecte regulile propietarului pentru ca o acțiune să poata fi considerată ca fiind morală. Cu alte cuvinte, caracterul sacru al vieții trebuie să fie în centrul demersului bioetic.
Bioetica creștină
De-a lungul anilor, bioetica devine o adevărată disciplină și intră din plin în domeniul științei, diversificându-se în funcție de valorile celor care o dezvoltă. Se creează în spațiul euro-atlantic două curente majore: bioetica seculară reprezentată de noțiunea de calitate a vieții ca valoare a existenței umane, și bioetica creștină centrată pe conceptele de demnitatea persoanei și sacralitatea vieții – ca valori fundamentale. De la început trebuie specificat că în dezbaterile bioetice, Bisericile Ortodoxă și Catolică au avut și au un discurs identic care afirmă că moralitatea și bioetica creștină sunt întemeiate pe revelație.
În Biserica Catolică, principiile, care stau la baza învățăturii etice în biomedicină, au fost formulate în pontificatul Papei Pius al XII-lea și au fost dezvoltate ulterior în Mater et Magistra (1961) – despre inseminarea artificială și avortul provocat, și Pacem in terris (1963) – referitoare la etica socială ale Papei Ioan al XXIII-lea, în „Gaudium et Spes” (1965) a Conciliului Vatican II, în enciclicele „Humanae Vitae” (1968) al Papei Paul al VI-lea, dedicata în principal temelor fertilităţii şi procreării, „Evangelium Vitae” (1995) și „Fides et Ratio” (1998) ale Papei Ioan Paul al II-lea – prin care se afirmă aplicarea deplină în domeniul bioetic a principiilor libertății și egalității etc.
În Biserica Ortodoxă (unde problemele bioetice erau cuprinse până în anii ’90 în teologia morală), numeroase documente programatice au fost elaborate de bisericile naționale. De exemplu,Consiliul jubiliar al episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse a adoptat în 2000 un document „Fundamentele conceptului social al Bisericii Ortodoxe Ruse”, care în două secțiuni – XI „Sănătatea individului și a poporului” și XII „Probleme de bioetică” – formulează poziția Bisericii Ortodoxe Ruse în raport cu principalele probleme etice ale progresului în științele vieții; Comitetul Sinodal de Bioetică al Bisericii Ortodoxe Grece a publicat o serie de documente cu privire la probleme etice ale tehnologiilor biomedicale: „Decifrarea genomului uman” (2000), „Clonarea celulelor embrionare” (2000), „Eutanasia” (2000);Comisia Națională Consultativă a Bisericii Ortodoxe Române pe Probleme de Bioetică a elaborat punctul de vedere a BOR privind transplantul de organe (iunie 2004), avortul (iunie 2005) și eutanasie (iunie 2005) etc.
Examinând aceste documente, precum și opiniile teologilor, putem constata că Bioetica creștină are câteva caracteristici pe care le prezentăm sintetic.
Biserica creștină folosește învățături etice precum regula de aur, sfințenia vieții, demnitatea umană pentru a-și explica punctele de vedere asupra unor probleme bioetice. Regula de Aur este principiul etic care se gaseste în Matei 7:12 și Luca 6:31: „Deci, în toate, fă altora ceea ce ai vrea să-ți facă vouă, căci aceasta rezumă Legea și Profeții.” (Matei 7:12); „Fă altora așa cum ai vrea să-ți facă ție.” (Luca 6:31). Pe scurt, Regula de Aur cuprinde esența empatică a moralității, este un mod simplu de a spune că ar trebui să recunoaștem demnitatea semenului nostru.
Javier Gafo Fernández (1936-2001) ne oferă o enumerare sugestivă cu privire la reperele avute în vedere de bioetica creștină, care pot fi rezumate astfel:
– Valoarea și demnitatea intrinsecă a fiecărei ființe umane sunt mai presus de circumstanțele externe și personale.
– Viața umană constituie o valoare fundamentală de care nu se poate elimina în mod arbitrar.
– Etica lui Iisus este o etică a libertății și constituie o valoare de bază. Ea se bazează pe iubire, pe dăruirea fără a aștepta un răspuns. Are o predilecție marcată pentru cei săraci, pentru cei slabi, pentru cei marginalizați.
– Mesajul lui Iisus insistă asupra solidarității umane esențiale. Nu este o etică individualistă care se dispensează de repercusiunile sociale ale muncii sale, în căutarea autoperfecțiunii personale.
– Etica creștină presupune o depășire a spiralei violenței: răul nu este învins cu răul, ci cu binele. (Javier Gafo Fernández, Bioetica teologica, Universitatea Pontificală Comillas, 2003).
Bioetica creștină are o abordare antropologică
La baza domeniului bioeticii creștine este respectul pentru persoana umană și al naturii sale specific – „modelul personalismului creștin”. Termenul de persoană vine din latinescul persona, care ar deriva din grecescul prosopon, care a însemnat, în teatrul grec din antichitate fie masca actorului, fie rolul acestuia. Acest concept apare pentru prima dată în Biserica Creștină în secolul al IV-lea, pentru a explica atât consubstanțialitatea dintre Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, cât și unicitatea lui Dumnezeu.
Pentru personalismul creștin, toate ființele umane sunt persoane: zigotul, embrionul, fătul, nou-născutul, copilul, adultul, bătrânii, handicapații fizici, nebunii, bolnavii în comă, pacientul terminal etc. Arcul biologic complet al vieții umane (de la concepție până la ultimele ei momente) este o manifestare a vieții umane personale și fiecare manifestare a vieții umane trebuie respectată și protejată. Aceasta deoarece Dumnezeu a creat omul „dupa chipul și asemănarea sa”. De asemenea, înțelegerea corpului uman ca templu al lui Dumnezeu, înțelegerea semnificației suferinței și morții constituie teme esențiale în discursul bioeticii creștine.
Principiul sacralității vieții umane
În timp ce la baza bioeticii seculare se află calitatea vieții și libertatea individului, în bioetica creștina se află principiul demnității și sacralității vieții umane de la concepție până la moartea naturală. Acesta își are rădăcinile în indisponibilitatea vieții umane, concepută ca un dar a lui Dumnezeu. Viața este un dar pe care ființa umană trebuie doar să-l gestioneze cu grijă și atenție, singurul care poate dispune de el este Dumnezeu. De aceea viața fiecărei persoane este indisponibilă fie în faza inițială (de aici de exemplu prohibirea avortului), fie în cea terminală (de aici de exemplu prohibirea eutanasiei sau a „sinuciderii asistate”).
În „Viața este un dar de la Dumnezeu. Teologie și bioetică” Mitropolitul Christodoulos (1939- 2008), Arhiepiscopul Atenei și al întregii Hellade afirma:„Omenirea se dezvoltă științific și tehnic, dar tristul adevar este că moral și spiritual nu are un asemenea progres. Este periculos pentru o persoană când dobândește oportunități mari și nu este capabilă să le controleze pe baza valorilor morale eterne. Una dintre aceste valori este respectul pentru viață, din momentul concepției până la exodul sufletului”. În același sens se pronunță și Engelhardt: „… dacă cineva neagă demnitatea umană și drepturile unui embrion sub pretextul că nu are o conștiință activă, atunci este obligat să nege toate acestea pentru acea persoană care doarme sau în comă. Dacă negați demnitatea umană unui embrion, atunci trebuie să o negați a unui copil mic” (H. Tristram Engelhardt „The Foundations of Bioethics”, New York, Oxford University Presss, 1986).
Apărarea vieții umane, asistența bolnavilor și a muribunzilor, demnitatea persoanei încă de la concepție, tendința spre unirea conjugală și procreare, responsabilitatea omului față de creație sunt temele reflecției bioeticii creștine.
Dincolo de aceste caracteristici, spectrul abordărilor diferitelor biserici și confesiuni la problemele bioetice este foarte larg. De exemplu, pentru un protestant clasic principiul fundamental al eticii este principiul autonomiei morale care afirmă dreptul și valoarea libertății spirituale a unei persoane, dreptul de a alege. Se crede că aceasta oprește orice atingere asupra individului, indiferent dacă este dictată de interesele egoiste ale elitei intelectuale științifice sau de motivele „altruiste” ale „fericirii universale”, „sănătății oamenilor”, „intereselor naţiunii”, „logica progresului” etc. În etica biomedicală, principiul autonomiei morale este, în sens pozitiv, principala condiție a respectării drepturilor medicului și pacientului. Punctul negativ al acestui principiu constă în posibilitatea arbitrarului libertății nelimitate a omului. „Etica protestantă se rezumă în principal la o etică a responsabilităţii” (Merril Pauls & Roger C. Hutchinson Bioethics for clinicians: 28. Protestant bioethics, CMAJ. 2002 Feb 5; 166(3): 339-343). În ceea ce privește sfârșitul vieții, de exemplu, anglicanii, valdenzii și luteranii au poziții mai apropiate de cele seculare.
În concluzie, cultura occidentală de azi este din ce în ce mai puternic seculară, nu mai recunoaște existența lui Dumnezeu și este tot mai puțin ghidată de înțelegerile tradiționale creștine despre bine și rău, virtuți și păcat. Acțiunile despre care creștinismul a știut întotdeauna că au o semnificație morală importantă au fost reduse la simple alegeri ale stilului de viață sau ale morții. Bioetica a apărut ca răspuns la cerințele noilor tehnologii biomedicale în contextul unei culturi fragmentate de pluralismul moral. Bioetica seculară a promis că va uni oameni divizați de opinii religioase și valori morale diferite și pentru a îndeplini această promisiune a exclus discursul religios din dezbaterea bioetică. S-a dovedit a fi o utopie. Nu a reușit decât să dezvolte un relativism moral. Rațiunea singură nu poate oferi o îndrumare morală substanțială general acceptată și nici nu poate crea o comunitate morală capabilă să unească toți oamenii. După cum s-a demonstrat, cele mai mari dezacorduri în bioetică sunt între cei care caută să încadreze cultura și alegerea morală în jurul recunoașterii existenței lui Dumnezeu și cei care s-au angajat să reformeze toate instituțiile noastre sociale, morale, științifice și culturale în termeni de bază a paradigmei atee. Ieșirea din criză este doar prin reluarea dialogului și refacerea unității. Bioetica creștină, ca parte a unui mod de viață bazat pe religia autentică, poate oferi o perspectivă, conținut și sens acolo unde bioetica seculară a eșuat.
P.S. Potrivit lui Petre Maican există patru concepții ortodoxe ale persoanei: cea ascetică, cea apofatică, cea relațional-euharistică și cea ipostatică[1].
https://www.art-emis.ro/stiinta/bioetica-intr-o-societate-orfana-de-dumnezeu-3
/////////////////////////////////////////
Cyborg – ficțiune sau realitate?
Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae
Previziunile transumaniste vorbesc despre o umanitate viitoare profund transformată, formată din indivizi, care au depășit limitele evoluției naturale (prin utilizarea unor tehnologii sofisticate) și care s-au transformat în ființe cu abilități atât de mult extinse față de starea actuală încât pot fi numiți „ființe postumane”. Cyborg-ul constituie una dintre posibilele materializări ale acestei idei.
Cyborg-ul este o ființă cu părți ale corpului atât din materii organice, cât și biomecatronice. Termenul este o combinație între prescurtările pentru cibernetică și organic (cyb + org). Contrar părerii înrădăcinate, într-o mare parte a publicului larg, termenul nu a fost lansat de autorii de S.F ci provine din lumea științifică.
Cuvântul cyborg a fost inventat de doi cercetători, Manfred Clynes și Nathan S. Kline, într-un articol intitulat Cyborgs and Space, publicat în septembrie 1960, în revista Astronautics[1]. Ei au oferit această idee în contextul marelui proiect științific al anilor 60, Man in Space. Clynes și Kline își încep articolul cu afirmația: „Călătoria în spațiu provoacă omenirea nu numai din punct de vedere tehnologic, ci și din punct de vedere spiritual, prin faptul că îl invită pe om să ia parte activ la propria sa evoluție biologică”. Clynes și Kline au criticat ideea de a crea medii pregătite pentru oameni în spațiu, argumentând că oamenii ar trebui să se adapteze la condițiile extraterestre, oricare ar fi acestea. Ei propun un om „îmbunătățit”, care ar putea supraviețui în medii extraterestre pe care l-au numit Cyborg: „Pentru complexul organizațional extins în mod exogen care funcționează ca un sistem homeostatic integrat în mod inconștient, propunem termenul Cyborg”. Apoi, explică: „Scopul Cyborgului, precum și propriile sale sisteme homeostatice, este de a oferi un sistem organizațional în care astfel de probleme asemănătoare unui robot sunt rezolvate automat și inconștient, lăsând omului liber să exploreze, să creeze, să gândească și să simte”.
Merriam-Webster Dictionary definește un cyborg ca fiind un om bionic, „bionic” însemnând capacități biologice sau performanțe îmbunătățite de dispozitive electronice sau electromecanice[2] iar Kevin Warwick în Encyclopedia of Applied Ethics afirma că termenul „cyborg” a apărut ca o formă scurtă pentru „organism cibernetic”, care este o entitate formată atât din elemente biologice, cât și tehnice[3]. Cyborg este deci o creatură, care dezvaluie caracterul dizolvant al modernității, care cedează spațiu post-modernității[4]. Cyborgul este o ființă autonomă, amestecată, umană și mecanică, simbol al lipsei de diferențiere între om și mașină.
Cuvântul „cyborg” a intrat în limbajul comun datorită literaturii science fiction. Adesea ni se prezintă un viitor în care oamenii trăiesc în corpuri umplute cu implanturi mecatronice, scăpând de „tirania unui corp organic, care a devenit brusc învechit după câteva milenii de servicii bune și loiale”[5]. În alte extrapolări îndrăznețe, omenirea este decimată de o hoardă de roboți însetați de sânge, care se revoltă împotriva creatorului lor. În acest caz, sensul inițial de cyborg s- a extins mult, acoperind și notiunea de „robot umanoid”. Unii oameni de știință și tehnologi cunoscuți și-au exprimat îngrijorarea că roboții ar putea prelua stăpânirea lumii. Stephen Fox considera că un astfel de scenariu nu este posibil deoarece „astfel de preocupări nu țin cont de potențialul ființelor umane de a-și îmbunătăți capacitățile naturale cu tehnologiile în interiorul corpului și astfel devin cyborgi cu capacități superioare roboților”[6].
Un cyborg poate proveni dintr-un om sau dintr-un robot. Tipurile de cyborgi, provenind din om, includ ființe umane îmbunătățite cu implanturi biotronice (inclusiv inteligență artificială), iar cei proveniți din roboți au structuri tehnice (inclusiv creiere pozitronice) învelite în structuri biologice (organice) artificiale. În science fiction, se întâlnesc adesea aceste două tipuri de creaturi. Jean Claude Heudin considera printre cele mai emblematice „Robocop”, (regizat de Paul Verhoeven în 1987) – pentru prima categorie, și „Terminator”, (creat de James Cameron în 1984) – pentru a doua. „Terminator” reprezintă „mașina cyborg” arhetipală, un monstru cibernetic care întruchipează toate temerile asociate cu creaturile proiectate. „Robocop”, pe de altă parte, reprezintă arhetipul „cyborgului uman”, un polițist ucis, care este „reparat”, un om „fixat” de tehnologie și care se luptă să-și recapete umanitatea[7]. Dacă vorbim de ficțiune, nu putem să nu menționăm robotul Andrew din Bicentennial Man (una dintre cele mai bune scrieri ale lui Isaac Asimov, ecranizat în 1999 în regia lui Chris Columbus).
Este remarcabilă „umanizarea” acestuia, care va porni într-o călătorie pentru a descoperi pentru el însuși ce înseamnă să fii OM, pentru ca, în final, să renunțe la nemurire din iubire față de o ființă umană. Aceeași dorință de a fi membru al umanității o întâlnim și la Locotenent-comandorul Data, un personaj din universul Star Trek. De altfel, există o serie întreagă de personaje cyborg în filmografie, cum ar fi borgii din Star Trek; Alita din Alita: Battle Angel; Ava din Ex machina și The Machine; Eva, din filmul Eva; Morgana, din filmul Morgana; Will Caster din Transcendence; Toorop din Babylon AD; Johnny 5, din Call Me Johnny 5; Pearl Prophet, din filmul Cyborg; Johnny Mnemonic din filmul Johnny Mnemonic; John Preston, din filmul Equilibrium și enumerarea poate continua. Problemele și întrebările legate de interrelația om-mașină nu țin numai de imaginația artistică (cum ar fi creațiile Talos, omul de metal al regelui Minos, frumoasele ajutoare din aur construite de zeul fierar Hephaistos, Golem-ul legendelor evreieşti, păpuşa mecanică din povestirile lui Hoffmann, celebrul monstru construit de Frankenstein – imaginat de Mary Shelley, personajele lui Villiers de l’Isle Adam, Philip K. Dick etc.), dar apar în mod repetat și în literatura științifică încă din 1945 (Alan Turing, John Von Neumann s.a.); cu alte cuvinte, sunt legate structural de imaginația noastră (8).
Care e realitatea în zilele noastre?
Dintr-un anumit punct de vedere, odată cu progresele medicinei, care încearcă să repare organismul bolnav sau rănit, se poate spune că unii pacienți cu proteze sau implanturi cibernetice pot fi deja considerați cyborgi. Progresele moderne ale tehnologiei medicale au facut ca termenul „cyborg” să nu mai apară ca un concept științifico-fantastic exagerat, ci ca un cuvânt care descrie oamenii obișnuiți[9]. Tehnologiile bionice actuale, nu numai că au ajutat numeroase persoane cu dizabilități fizice[10], dar au influențat procesele socio-materiale implicate în realizarea unei înțelegeri moderne a dizabilității[11].
Exemple:
Exoscheletele (unitățile robotizate purtabile controlate de computer) au efecte benefice asupra funcției de mers și a independenței mersului la pacienții cu tulburări neurologice și sunt utilizate în scopuri de reabilitare în centre medicale ([12] [13] [14] [15]. Mâinile și picioarele bionice moderne permit controlul motor al protezelor printr-un feedback senzorial[16], [17], [18], [19], [20]. Implanturile electronice retiniene prin stimularea electrică a retinei au permis restaurarea vizuală parțială la unii nevăzători [21], [22], [23], [24]. Implanturile cohleare, care transduc energia acustică într-un semnal electric ce stimuleaza celulele ganglionare spiralate supraviețuitoare ale nervului auditiv, sunt folosite curent pentru a trata bolnavii cu hipoacuzie neurosenzorială severă până la profundă [25], [26], [27], [28]. Biosenzorii implantabili oferă o evaluare precisă a sănătății în timp real a unui pacient, un exemplu fiind monitoarele implantabile de glucoză, care pot evalua în timp real glicemia la un diabetic[29]. În cele din urmă, dispozitivele-organe[30], cum ar fi inimile artificiale, care sunt folosite pentru a sprijini sistemul circulator al pacienților, asigurând suficient timp pentru a găsi o inimă adecvata transplantului[31].
Aceste realități l-au determinat pe Hayley Bennett să afirme în 2021: „De la implanturi, care îmbunătățesc realitatea, până la exoscheletele controlate de creier, descoperirile în domeniul bio-tehnologiei au alimentat o nouă fuziune a mașinilor și a materiei organice. Oamenii se integrează cu tehnologia. Nu în viitor – acum. Odată cu apariția protezelor personalizate, care ne fac mai puternici și mai rapizi, a implanturilor neuronale, care ne schimbă modul în care funcționează creierul și a noilor simțuri și abilități pe care nu ați visat niciodată să le aveți, este timpul să începeți să vă imaginați cum ar putea arăta o versiune mai bună a dvs.”[32]. Cu alte cuvinte, ne aflăm în plină Revoluție a cyborgilor, anunțată de Warwic în 2014, când profețea trecerea de la omul biologic la entități hibride, care nu sunt nici complet tehnologice, nici complet organice[33].
Îngrijorări legitime apar cu privire la extinderea acestor tehnologii dincolo de domeniu medical. A „repara”, a „trata” este un lucru; a „îmbunătăți” ființa umană este cu totul altceva.
Există suficiente semnale că cercetările sunt direcționate pe o cale periculoasă. Într-un editorial al revistei Cyborg and Bionic Systems: Signposting the Future, Toshio Fukuda face referiri la Bionic Humanoids (un proiect inițiat de cercetători japonezi, care se străduiește să construiască modele realiste de simulare umană) și la o metodă (prezentată în 2019) bazată pe inteligență artificială pentru producerea de organisme reconfigurabile, metodă care a stârnit controverse cu privire la natura ontologică a unei astfel de forme de viață noi, riscurile aplicațiilor pe care o astfel de cercetare le deschide și de aici preocupări morale și etice mult mai largi[34].
Neuralink, o companie co-fondată de Elon Musk, dezvoltă un implant cerebral pentru ca oamenii sănătoși să comunice cu oricine are un implant similar și o configurație de computer similară. Defense Advanced Research Projects Agency al armatei americane a lansat în 2018 un program pentru a dezvolta „un sistem de interfață neuronală sigur, portabil, capabil să citească și să scrie în mai multe puncte ale creierului simultan”. Scopul său este de a crește abilitățile membrilor din serviciile de securitate națională. De exemplu, un soldat dintr-o unitate de forțe speciale ar putea folosi BCI (Brain-Computer Interfaces) pentru a trimite și a primi gânduri cu un coleg de soldat sau cu un comandant de unitate – o formă directă de comunicare, care ar permite actualizări în timp real și un răspuns mai rapid la amenințări. La fel, interfețele creier-calculator pot permite oamenilor să îndeplinească anumite sarcini doar gândindu-se la ele[35]. Există pericolul real ca „Brain-Computer Interfaces” să încalce drepturile individuale, cum ar fi dreptul la autonomie, la intimitate, la sănătate.
Lumea este din ce în ce mai îngrijorată cu privire la pericolul știință fără conștiință. Și pe bună dreptate. Aplicarea utopiei cyborg are numeroase implicații nu numai strict biologice, dar și psihologice, filozofice și spirituale.
În 2021, Gill Haddow, profesor de sociologie a medicinei și a tehnologiei la University of Edinburgh, folosind o serie de metode din științele sociale și bazându-se pe sociologia corpului, biomedicină și tehnologie, a descoperit că indivizii au o preferință foarte clară pentru organele umane, și nu pentru cele non-umane. Haddow sugerează că interiorul corpului nostru poate fi mai important pentru simțul nostru de identitate decât s-ar fi crezut anterior. Se poate spune că se crează o criză de identitate a secolului 21 printr-o dependență tot mai mare de tehnologii cibernetice[36]determinată de o adevărată mutație antropologică[37].
„Idealul de hibridizare a omului și a mașinii este acum întruchipat în suprapunerea permanentă a realului și a virtualului, precum și în confuzia dintre lumile noastre interioare și exterioare datorită internetului și promisiunilor manipulatoare ale biogeneticii” scria Ariel Kyrou, în 2011[38]. Sophie Mandelsohn este mai tranșantă: „Utopia cyborg poate duce la dorința de a se bucura de puterea proprie fără reținere, chiar și în detrimentul propriei umanități. Într-adevăr, omul este atunci conceput ca o monadă abstractă, atotputernică în dorințele sale, capabilă să se instituie ca persoană sau ca lucru prin folosirea puterilor științei fără constrângere și în afara legii”[39].
Filozofii nu au rămas în afara dezbaterilor. Într-o convorbire cu John Horgan, filosoafa Susan Schneider cântărește avantajele și dezavantajele îmbunătățirii tehnologice radicale. „În primul rând, pentru a înțelege dacă este înțelept să îmbunătățiți în aceste moduri radicale, trebuie mai întâi să înțelegeți ce și cine sunteți. Filosofii au dezbătut de multă vreme natura sinelui și a minții și este suficient să spunem că există multe dezacorduri filozofice. De exemplu, dacă sinele sau mintea depind în mod intim de faptul că aveți un creier care funcționează bine, dacă înlocuiți prea mult din creier cu microcipuri, vă veți sinucide la un moment dat! Asta nu este o îmbunătățire. Eu numesc acest fenomen „exod de creiere”. O a doua preocupare implică natura conștiinței. Observați că de-a lungul vieții voastre de veghe și chiar și atunci când visați, întotdeauna se simte ca ceva să fii tu. În acest moment, ai senzații corporale, auzi zgomot de fundal, vezi cuvintele de pe pagină. Aveți experiență conștientă. Filosofii au privit mult timp natura conștiinței ca pe un mister. Ei subliniază că nu înțelegem pe deplin de ce toată procesarea informațiilor din creier se simte ca ceva. De asemenea, ei cred că încă nu înțelegem dacă conștiința este unică pentru substratul nostru biologic sau dacă alte substraturi, cum ar fi microcipurile de siliciu, pot fi, de asemenea, un substrat care stă la baza experiențelor conștiente”[40].
La polul opus se plasează Donna Haraway, militantă neo-marxistă și feministă radicală, care predă Studii Feministe la Universitatea din California, foarte aproape de Silicon Valley. Beneficiind de o dublă educație (în zoologie și filozofie) ea a scris în 1985 „A Cyborg Manifesto”, publicat în Socialist Review (SUA). Donna Haraway ia act de situația paradoxală a omului modern, care cu cât se face „stăpân și posesor” al lumii, cu atât devine mai străin de ea. Haraway respinge limitele rigide, care separă „omul” de „animal” și „omul” de „mașină”. Ea scrie: „Cyborgul nu visează la comunitate după modelul familiei organice, de data aceasta fără proiectul oedipal. Cyborgul nu ar recunoaște Grădina Edenului, nu este făcută din noroi și nu poate visa să se întoarcă în praf”. Manifestul Cyborg este, de asemenea, un text important în istoria feminismului radical, ce tratează identitatea sexuală și noțiunea de identitate. Donna Haraway vede prin cyborg calea de a elimina diferențele (inclusiv cele biologice) dintre femei și bărbați[41].
În concluzie, cyborgul a depășit sfera ficțiunii și constituie o realitate a lumii medicale. Problema majoră pentru omenire este extinderea tehnologiilor cyborg în alte domenii, cu o lipsă de transparență evidentă, fără dezbateri și fără un control strict constituie, în opinia mea, o cale periculoasă.
P.S.1. Kevin Warwick, este considerat de mulți a fi primul cyborg din lume. I s-a implantatun dispozitivcare i-a permis să controleze o mână robotică prin semnalele creierului său de oriunde din lume.
P.S.2. Talos, omul de metal, care păzea insula Creta, apare pentru prima dată în scrierile lui Hesiod, din jurul anului 700 î.Hr. A fost construit din bronz de Hephaistos, cu singură venă, care pornea de la gât și cobora până la glezne. Potrivit autorului grec antic Apollonius Rhodius, Talos a fost un cadou de la Zeus pentru prințesă feniciană Europa – pentru a o proteja. Aceasta l-a dăruit ulterior fiului ei, regelui Minos.
- Clynes M., Kline,S.N., Cyborgs and Space, Astronautics,13, September ,1960 , 26–27, 74–75. https://web.mit.edu/digitalapollo/Documents/Chapter1/cyborgs.pdf
Merriam-Webster Dictionary:Cyborg
https://www.merriam-webster.com/dictionary/cyborg , Accesat pe 2o iunie 2023
3.Warwick, K,. Cyborgs, Encyclopedia of Applied Ethics, Second Edition, Ruth Chadwick Editor, San Diego, Academic Press; 2012
The International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences, Neil J. Smelser,Paul B. Baltes ed. Elsevier, 2001
Heudin, Jean-Claude. ,Demain, tous cyborgs?, L’Autre, le semblable, le différent,René Frydman éd,.Presses Universitaires de France, 2014, pp. 115-125.
Fox, Stephen, Cyborgs, Robots and Society: Implications for the Future of Society from Human Enhancement with In-The-Body Technologies, Technologies, 2018, 6 (2), 50; https://doi.org/10.3390/technologies6020050
Heudin, Jean Claude, Tous les cyborgs demain?, Territoire en mouvement -revue de géographie et d’aménagement [En ligne], 12 | 2012,pp.46-55, consultat pe 12 iunie 2023. URL : http://journals.openedition.org/tem/1469 ; DOI : https://doi.org/10.4000/tem.1469
Damour, F. Le cyborg est-il notre avenir?.Études, 2009,411, 475-484. https://doi.org/10.3917/etu.115.0475
Quigley M, Ayihongbe S. Everyday Cyborgs: On Integrated Persons and Integrated Goods. Med Law Rev. 2018 May 1;26(2):276-308. doi: 10.1093/medlaw/fwy003. PMID: 29481676; PMCID: PMC5963303
Meyer B, Asbrock F. Disabled or Cyborg? How Bionics Affect Stereotypes Toward People With Physical Disabilities. Front Psychol. 2018 Nov 20;9:2251. doi: 10.3389/fpsyg.2018.02251. PMID: 30515121; PMCID: PMC6256064.
Heidi Pedersen, S. Söderström Creating cyborgs in a socially constructed understanding of disability and assistive technology use, Disability & Society ,06 febr. 2023,pp. 1-23 https://doi.org/10.1080/09687599.2023.2173051
Gorgey AS. Robotic exoskeletons: The current pros and cons. World J Orthop. 2018 Sep 18;9(9):112-119. doi: 10.5312/wjo.v9.i9.112. PMID: 30254967; PMCID: PMC6153133.
Palermo AE, Maher JL, Baunsgaard CB, Nash MS. Clinician-Focused Overview of Bionic Exoskeleton Use After Spinal Cord Injury. Top Spinal Cord Inj Rehabil. 2017 Summer;23(3):234-244. doi: 10.1310/sci2303-234. PMID: 29339899; PMCID: PMC5562031.
Lora-Millan JS, Moreno JC, Rocon E. Coordination Between Partial Robotic Exoskeletons and Human Gait: A Comprehensive Review on Control Strategies. Front Bioeng Biotechnol. 2022 May 25;10:842294. doi: 10.3389/fbioe.2022.842294. PMID: 35694226; PMCID: PMC9174608.
Siviy, C., Baker, L.M., Quinlivan, B.T. et al. Opportunities and challenges in the development of exoskeletons for locomotor assistance. Nat. Biomed. Eng 7, 456–472 (2023). https://doi.org/10.1038/s41551-022-00984-1
Bumbaširević M, Lesic A, Palibrk T, Milovanovic D, Zoka M, Kravić-Stevović T, Raspopovic S. The current state of bionic limbs from the surgeon’s viewpoint. EFORT Open Rev. 2020 Feb 26;5(2):65-72. doi: 10.1302/2058-5241.5.180038. PMID: 32175092; PMCID: PMC7047902.
Aman M, Festin C, Sporer ME, Gstoettner C, Prahm C, Bergmeister KD, Aszmann OC. Bionic reconstruction: Restoration of extremity function with osseointegrated and mind-controlled prostheses. Wien Klin Wochenschr. 2019 Dec;131(23-24):599-607. doi: 10.1007/s00508-019-1518-1. Epub 2019 Jun 14. PMID: 31201567; PMCID: PMC6908564.
Mastinu E, Doguet P, Botquin Y, Hakansson B, Ortiz-Catalan M. Embedded System for Prosthetic Control Using Implanted Neuromuscular Interfaces Accessed Via an Osseointegrated Implant. IEEE Trans Biomed Circuits Syst. 2017 Aug;11(4):867-877. doi: 10.1109/TBCAS.2017.2694710. Epub 2017 May 23. PMID: 28541915.
Stevens PM, Rheinstein J, Wurdeman SR. Prosthetic Foot Selection for Individuals with Lower-Limb Amputation: A Clinical Practice Guideline. J Prosthet Orthot. 2018 Oct;30(4):175-180. doi: 10.1097/JPO.0000000000000181. Epub 2018 Sep 13. PMID: 30473606; PMCID: PMC6221375.
Frossard,L., Conforto,S., Aszmann, O.C., Editorial: Bionics limb prostheses: Advances in clinical and prosthetic care,Front. Rehabil. Sci.,Volume 3 /2022 |https://doi.org/10.3389/fresc.2022.950481
Mills JO, Jalil A, Stanga PE. Electronic retinal implants and artificial vision: journey and present. Eye (Lond). 2017 Oct;31(10):1383-1398. doi: 10.1038/eye.2017.65. Epub 2017 May 26. PMID: 28548648; PMCID: PMC5639190.
Bloch E, Luo Y, da Cruz L. Advances in retinal prosthesis systems. Ther Adv Ophthalmol. 2019 Jan 17;11:2515841418817501. doi: 10.1177/2515841418817501. PMID: 30729233; PMCID: PMC6350159
Pragya Kosta, Kyle Loizos, Gianluca Lazzi, Stimulus waveform design for decreasing charge and increasing stimulation selectivity in retinal prostheses,IET Helthcare Thehnology Letters,vol.7,3/2020, pp.66-71 https://doi.org/10.1049/htl.2019.0115
Allen, Penelope J, Retinal prostheses: Where to from here?, Clinical & Expermental Ophthalmology, 21 May 2021 https://doi.org/10.1111/ceo.13950
Lenarz T. Cochlear implant – state of the art. GMS Curr Top Otorhinolaryngol Head Neck Surg. 2018 Feb 19;16:Doc04. doi: 10.3205/cto000143. PMID: 29503669; PMCID: PMC5818683.
Deep NL, Dowling EM, Jethanamest D, Carlson ML. Cochlear Implantation: An Overview. J Neurol Surg B Skull Base. 2019 Apr;80(2):169-177. doi: 10.1055/s-0038-1669411. Epub 2018 Sep 6. PMID: 30931225; PMCID: PMC6438790.
Wilson BS The cochlear implant and the possibilities for narrowing the remaining gaps between prosthetic and normal hearing. (2018) World Journal of Otolaryngology – Head and Neck Surgery 3 ( 4 ), 200–210. 10.1016/J.wjorl.2017.12.005
Carlyon, R.P., Goehring, T. Cochlear Implant Research and Development in the Twenty-first Century: A Critical Update. JARO22, 481–508 (2021). https://doi.org/10.1007/s10162-021-00811-5
Waldman SA and Terzic A (2011) Bionic technologies transforming the science of healthcare delivery. Clinical and Translational Science 4 ( 2 ), 84–86. 10.1111/j.1752-8062.2011.00271.x
Aman M, Sporer ME, Gstoettner C, Prahm C, Hofer C, Mayr W, Farina D, Aszmann OC. Bionic hand as artificial organ: Current status and future perspectives. Artif Organs. 2019 Feb;43(2):109-118. doi: 10.1111/aor.13422. PMID: 30653695.
Chung JS, Emerson D, Megna D, Arabia FA. Total artificial heart: surgical technique in the patient with normal cardiac anatomy. Ann Cardiothorac Surg. 2020 Mar;9(2):81-88. doi: 10.21037/acs.2020.02.09. PMID: 32309155; PMCID: PMC7160624.
Bennett, Hayley, Rise of the cyborgs: Inside the technology transcending humanity’s biological limits, BBC Science Focus Magazine, 02 July, 2021 https://www.sciencefocus.com/future-technology/cyborgs-transhumans/
Warwick, K., The Cyborg Revolution, Nanoethics, Springer, 2014
Fukuda, Toshio, Cyborg and Bionic Systems, Editorial inCyborg and Bionic Systems: Signposting the Future, Vol. 1, 2020 DOI: 10.34133/2020/1310389
Jecker, Nancy S., Ko,Andrew, Brain-computer interfaces could allow soldiers to control weapons with their thoughts and turn off their fear – but the ethics of neurotechnology lags behind the science, The Conversation, December 2, 2022, https://theconversation.com/brain-computer-interfaces-could-allow-soldiers-to-control-weapons-with-their-thoughts-and-turn-off-their-fear-but-the-ethics-of-neurotechnology-lags-behind-the-science-194017
Haddow G. Embodiment and everyday cyborgs: Technologies that alter subjectivity [Internet]. Manchester (UK): Manchester University Press; 2021. PMID: 34236780.
Borel, Simon, Le cyborg: vers une mutation anthropologique?, Revue du MAUSS, 2013/2 (n 42), p. 119-124. DOI: 10.3917/rdm.042.0119. URL : https://www.cairn.info/revue-du-mauss-2013-2-page-119.htm
Kyrou, Ariel, Nous sommes tous des cyborgs, Multitudes,n.44, printemps 2011, pp. 179-187. https://www.cairn.info/revue-multitudes-2012-1-page-121.htm
Mandelsohn, Sophie, «Cyborg: l’avenir d’une utopie», Essaim, 2001/2 (no8), p. 103-114. DOI: 10.3917/ess.008.0103. URL: https://www.cairn.info/revue-essaim-2001-2-page-103.htm
Horgan, John ,Who Wants to Be a Cyborg? Philosopher Susan Schneider weighs the pros and cons of radical technological enhancement, Scientific American, July 21, 2020. https://www.scientificamerican.com/article/who-wants-to-be-a-cyborg/
////////////////////////////////////////////
Vaccinurile „actualizate” sunt o insultă la adresa științei!
Dr. Geert Vanden Bossche, specialist virusologie și biologie moleculară
Este ultimul meu apel disperat la acțiune: Evadarea imună, accelerată într-un grad fără precedent. Totul are legătură cu vaccinarea în masă. Vaccinurile „actualizate” sunt o insultă la adresa științei!
Sunt un vaccinolog experimentat, cu experiență în biologie, imunologie, medicină veterinară și boli microbiene. Pentru mine, a devenit insuportabil să văd cum autoritățile noastre sanitare, „experții” și guvernele încearcă în continuare să-i facă pe oameni să creadă că vaccinurile Covid-19 sunt sigure și că vor putea controla pandemia. În această prezentare arăt câteva proiecții PowerPoint. Vă voi arăta că, așa cum am mai spus în trecut, este vorba de o gafă incredibilă. Este o insultă la adresa științei! Este de neconceput cum pot oamenii de știință să susțină încă acest tip de strategie, când există dovezi copleșitoare că vaccinarea în masă și vaccinurile „actualizate” pentru Omicron nu vor face decât să înrăutățească și mai mult lucrurile.
Deja este prea târziu să mai intervenim pentru a împiedica viitoarea criză umanitară, [pe punctul de a se declanșa]. Este ultimul meu apel disperat la acțiune, deoarece Omicron provoacă acum un fenomen rapid și pe scară largă de evadare imună prin vaccinuri. Acest fenomen avansează accelerat.
Nu pot înțelege cum este posibil ca cercetătorii care studiază aceste mutații și această evadare mutațională a virusului să nu tragă un semnal de alarmă. Când umanitatea se află în pragul crizei umanitare, trebuie să strângem informațiile prin care se poate prezice, cu un nivel ridicat de exactitate, ce se va întâmpla.
Nu sunt capabili să facă asta pur și simplu pentru că nu văd pădurea din cauza copacilor. Pur și simplu pentru că nu înțeleg interacțiunea imună dintre virus și sistemul imunitar. Cu toții sunt de acord că evoluția convergentă a ceea ce se numesc variante îngrijorătoare și evadarea imună rezultată sunt cauzate de presiunea selecției imune care este exercitată asupra virusului.
Dar, pe de altă parte, niciunul dintre acești cercetători nu îndrăznește să menționeze că această presiune uriașă de selecție imunitară despre care află – și care a devenit tot mai evidentă pe măsură ce ratele vaccinării au crescut – poate fi cauzată de vaccinarea în masă și că schimbările aduse mediului mutațional acum se intensifică. Le este foarte clar acest lucru. Dar nimeni nu îndrăznește să menționeze că această presiune uriașă de selecție imunitară are legătură cu vaccinarea în masă. Nu pot sa cred acest lucru! Și, ce e mai rău: acești oameni de știință care excelează în ceea ce eu numesc colecția de amprente moleculare pledează acum și pentru dezvoltarea vaccinurilor cu spectru larg și a medicamentelor cu anticorpi. Aproape în fiecare săptămână apar variante suplimentare care se răspândesc mai rapid, care sunt mai rezistente la anticorpii neutralizanți.
[Să explicăm conceptul de] refocalizare imună. Efectul refocalizării imune este că accelerează evadarea imună în vaccinuri. O accelerează prin redirecționarea noului răspuns la antigeni care au un potențial scăzut de a induce anticorpi neutralizanți. Când se întâmplă acest lucru? Acest lucru se întâmplă atunci când un sistem imunitar se confruntă cu un antigen în prezența anticorpilor preexistenți împotriva unui antigen similar dar care, totuși, nu este identic.
Prin urmare, ceea ce este foarte clar, anticorpii preexistenți nu recunosc noul antigen. Așădar, sistemul imunitar se confruntă cu un antigen în prezența anticorpilor preexistenți care nu sunt direcționați împotriva noului antigen, ci împotriva unui tip de antigen similar, de exemplu, proteina Spike de la Wuhan din vaccin.
Numesc [acest fenomen] „păcatul antigenic ascuns”. De ce ascuns? Pentru că nu promovează stimularea, ca să spunem așa, a anticorpilor vaccinali originali, în ciuda reinfectării. Ci provoacă anticorpi care nu au fost induși anterior sau care au fost provocați doar în cantități foarte, foarte mici, deoarece antigenii care i-au indus au fost dominați și depășiți de epitopii neutralizanți mai puternici. Astfel, acum ajungem într-o situație în care acești epitopi subdominanți provoacă anticorpi cu o capacitate de neutralizare mai mică.
Atunci când acești noi mutanți sau noi variante vor reinfecta oamenii, acești anticorpi preexistenți nu vor recunoaște foarte bine acest epitop mutant și îl vor ascunde. Ascunzându-l, vor favoriza imunogenitatea altor epitopi care vor avea o capacitate și mai mică de a induce anticorpi neutralizanți.
Acest lucru va duce, de fapt, la o situație în care infecții noi vor cauza o proporție crescută de anticorpi slab neutralizanți sau chiar cu o capacitate zero de neutralizare. Acest fenomen va accelera evadarea imună într-un grad fără precedent.
Înțelegem atunci și de ce vaccinurile actualizate, așa-zis adaptate la Omicron, sunt un total nonsens. Aceasta este o insultă la adresa științei! Cum se poate ajunge la o asemenea inepție? Doar dacă nu se cunoaște deloc despre acest mecanism de reorientare imunitară. Însă acum există multe, multe studii care descriu procesul prin care răspunsul imunitar se „îmbogățește” în anticorpi slab neutralizanți sau deloc neutralizanți.
Vaccinurile actualizate împotriva Omicron vor înrăutăți cu mult situația din motivele pe care le-am menționat mai sus: redirecționarea imunitară.
[Vaccinurile actualizate] nu au nimic de-a face cu știința. Nici cu imunologia. Cum poate cineva, chiar dacă este profesor, să nu înțeleagă biologia imunitară a virusului și să îi facă pe oameni să creadă că ei sunt experții și că ceea ce spun ei este complet compatibil cu ceea ce este publicat în literatura de specialitate?
Așadar, care vor fi consecințele acestei evadari imunitare intensificate prin vaccinuri? Le-aș spune „verificatorilor de fapte”: vă rog să așteptați. Dacă vreți să mă calomniați sau să mă ridiculizați, e în regulă. Dar așteptați să vedeți ce se va întâmpla în următoarele săptămâni sau luni, pentru că voi prezice ce se va întâmpla[1].
Consecințele evadării imunitare intensificate prin vaccinuri și soluțiile care ar trebui luate urgent
Înțeleg care este cauza acestei explozii de variante Sars-Covid-2 pe care o observăm acum. […] Anticorpii polireactivi non-neutralizanți încă îi protejează pe cei vaccinați de boală severă, dar nu îi pot proteja de boală, ci doar de boală severă. Ei pun o presiune enormă asupra virulenței virale. Și nu există nicio îndoială că virusul, așa cum a făcut tot timpul, va depăși încă o presiune imunitară umorală. Pentru un virus, aceasta este doar o altă presiune imună umorală, deoarece a observat presiunile imune umorale de-a lungul timpului și le-a depășit tot timpul.
Deci, dacă se întâmplă acest lucru, atunci vom vedea că evadarea imună va provoca ceea ce numim „amplificare dependentă de anticorpi – amplificarea formelor severe”. Iar aceasta va fi o adevărată catastrofă – Dacă ne uităm la spitalizările Covid-19 și comparăm grupul celor nevaccinați cu cel al vaccinaților.
Ceea ce vom vedea este că – și se întâmplă deja – numărul celor (spitalizați) nevaccinați va scădea și va continua să scadă, în timp ce în cazul celor (spitalizați) vaccinați, numărul internărilor va crește puternic (și deja începe să crească), dar va avea un curs exponențial. Și, desigur, oamenii spun că asta e logic pentru că majoritatea oamenilor sunt vaccinați. Deci, sunt mai mulți oameni care ajung în spitale care suferă de forme severe.
Însă ceea ce vom vedea va fi o scădere dramatică a ratei spitalizărilor la nevaccinați versus cei vaccinați, indicând din nou că rata spitalizărilor pentru boală severă la cei vaccinați va crește dramatic. Vom putea urmari foarte ușor această evoluție. Așadar, ce înseamnă acest lucru pentru cei vaccinați? În primul rând, am observat deja o susceptibilitate crescută la infecție mai întâi la persoanele în vârstă, persoanele care au fost vaccinate primele, care și-au făcut toate vaccinurile de rapel: a treia, a patra, a cincea doză. Ceea ce vom vedea ulterior – și deja începe să se întâmple – va fi o susceptibilitate sporită la boala Covid-19. Desigur, mai întâi la vârstnici și apoi în cazul celor vaccinați, la forme severe C-19. Cu alte cuvinte, cei vaccinați care se infectează vor trece prin boala C-19, însă, la reinfectare, aceiași vaccinați vor suferi o boală severă.
Prin urmare, acesta este apelul meu disperat pentru a lua măsuri drastice și imediate. Ce am mai putea face? Ei bine, explicam de ce trebuie să evităm această refocusare imunitară, deoarece aceasta va pune și mai mult gaz pe foc, accelerând evadarea imună într-un grad care va fi într-adevăr foarte grav, ceea ce va sfârși în virulență sporită a unui virus foarte infecțios. Așadar, nu putem administra noi doze de rapel, cum sunt dozele booster actualizate pentru Omicron.
Desigur, boala după vaccinare va permite refocusarea imunitară. Cum putem evita bolile după vaccinare? Desigur, prin diminuarea ratei de infectare!
Rata infectărilor poate fi redusă numai prin chimioprofilaxie cu antivirale sigure și eficiente, care, în plus, sunt accesibile pe scară largă și la prețuri convenabile.
Subliniez, cred că această măsură va trebui aplicată într-un mod profilactic. Va trebui să facem asta chiar acum în țările cu rate mari de vaccinare și să începem să oferim oamenilor în mod masiv antivirale. Prevenirea acestor infecții după vaccin este aproape același lucru ca generarea imunității de turmă. Dacă putem evita aceste infecții în urma vaccinului, putem începe să creăm imunitatea de turmă.
Vă rog să rețineți: singura modalitate de a controla și de a pune capăt unei pandemii este prin generarea imunitații de turmă. Deci, cât timp ar trebui să administrăm aceste antivirale? La nesfârșit? Nu, nu am putea face acest lucru, deoarece există și riscul, de exemplu, de a induce rezistență (la medicamente). Ar trebui să facem asta până când vom obține o imunitate de turmă completă.
Dacă vom constata că, la o anumită rată de acoperire antivirală la cei vaccinați, nu mai observăm cazuri severe de boală Covid-19, atunci putem concluziona în mod rezonabil că am atins imunitatea de turmă, în sensul că rata de transmitere reziduală va fi în mod evident suficient de mică pentru a-i împiedica pe cei care s-au vaccinat, dar nu au primit antivirale, să contracteze forme severe.
Desigur, pentru cei nevaccinați este mult mai ușor. Și-au antrenat imunitatea naturală. Cei nevaccinați se vor descurca din ce în ce mai bine, în cele din urmă vor deveni rezistenți la acest virus. Oamenii care sunt probabil cel mai bine protejați împotriva Sars-Covid-2 și a tuturor variantelor viitoare sunt persoanele care nu sunt vaccinate și trăiesc în țări cu rate mari de vaccinare.
Doar în acest mod se va atinge acest obiectiv miraculos care a fost de fapt scopul întregii campanii de vaccinare în masă, care însă a eșuat lamentabil: imunitatea de turmă.
Însă cum rămâne cu efectele secundare și cu ratele de mortalitate la vaccinați, care am observat că au crescut? Este îngrozitor să vedem ratele și tipul de efecte secundare, cum crește numărul deceselor în exces etc. Nu am cuvinte să descriu acest fenomen. Este îngrozitor, este inacceptabil.
Însă, fie că mă credeți sau nu, continui să o spun: dacă aducem laolaltă toate aceste efecte secundare și ratele mortalității în exces, tot va fi puțin în comparație cu pierderile cu care ne vom confrunta când virusul va evolua așa cum prevăd – și sunt 200% sigur că va evolua în acest fel.
Referitor la tratamentul precoce, recomand chimioprofilaxie chiar înainte ca oamenii să se infecteze, pentru că există un risc mare ca tratamentul precoce să fie „prea puțin” și să vină „prea târziu”. De ce? Pentru, așa cum vă spuneam, virusul evoluează acum nu doar pentru a deveni complet rezistent la anticorpii neutralizanți, ci și pentru a deveni mai infecțios.
Cât despre vaccinul actualizat adaptat Omicron, v-am spus că la cei nevaccinați va permite refocusarea imunitară, iar la cei vaccinați, o va spori, prin urmare, va înrăutăți dramatic situația.
Acești experți, acești oameni de știință au uitat de biologie. Sunt orbiți de tehnologii, fie că este vorba de tehnologii pentru diagnosticare, pentru supraveghere, în scop terapeutic sau în scop preventiv. Au uitat de principiile esențiale ale biologiei.
De aceea vă spun că, în ceea ce privește lupta cu Covid-19, țara sau continentul care va câștiga este Africa. Pentru că vor crea imunitatea de turmă. Prin urmare, repet ultimul meu apel video disperat prin care cer oamenilor care sunt responsabili să intervină astfel încât să putem limita pierderile și tipul de criză umanitară care cred că este pe punctul de a se declanșa. Acestea fiind spuse, vă doresc tuturor putere și curaj și sper din tot sufletul că vom supraviețui acestei crize umanitare cu demnitate, integritate și datorită unui spirit comunitar, așa cum spunea și Robert Malone.
[1] Sursa – https://www.activenews.ro/covid/Reputatul-vaccinolog-Geert-Vanden-Bossche-Este-ultimul-meu-apel-disperat-la-actiune-Evadarea-imuna-accelerata-intr-un-grad-fara-precedent.-Totul-are-legatura-cu-vaccinarea-in-masa.-Vaccinurile-%E2%80%9Eactualizate-sunt-o-insulta-la-adresa-stiintei-176648 – 12 octombrie 2022 – https://www.activenews.ro/covid/Avertismentul-reputatului-vaccinolog-Geert-Vanden-Bossche-Consecintele-evadarii-imune-intensificate-prin-vaccinuri.-Daca-nu-actionam-acum-ne-asteapta-o-criza-umanitara-fara-precedent-Vaccinurile-E2-80-9Eactualizate-sunt-o-E2-80-9Einsulta-la-adresa–176673 – 13 octombrie 2022.
– Video – https://rumble.com/v1n5274-it-is-5-past-12.html
//////////////////////////////////////////
(Dupa ce ion Iliescu,Petre Roman si alti potopisti,adica satanisti- au transformat tara intr-un morman de fiare,urmasii lor o resusciteaza prin programele damblagite-RABLA!) Se înlocuiesc sobele. Bani de la Guvern din 2025 pentru românii care se încălzesc cu lemne
de Cristina Pastia
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat miercuri, pe 5 martie, că Programul Rabla pentru Sobe va finanța exclusiv achiziția de sobe cu înaltă eficiență energetică.
Programul Rabla pentru Sobe va finanța doar modele cu înaltă eficiență energetică
Mircea Fechet a afirmat că Programul Rabla pentru Sobe va finanța exclusiv modele cu înaltă eficiență energetică.”Discutăm de randamente care depăşesc 80%, ceea ce (..) ar putea să însemne că în loc de 3 căruţe cu lemne într-o iarnă, vei avea nevoie de o singură căruţă. Asta reprezintă, pe de-o parte, mai puţină presiune pe fondul forestier naţional şi în loc să punem lemnul pe foc, poate îl transformăm în mobile”, a declarat el în cadrul emisiunii România Politică de la Prima News.
Ministrul a evidențiat faptul că, în prezent, aproximativ 3,5 milioane de gospodării din România utilizează combustibil solid pentru încălzire.”Bineînţeles că nu putem finanţa 3 milioane de sobe prin AFM şi, tocmai din acest motiv, într-o primă fază a proiectului pilot, aşa cum o numim noi la minister, am decis să finanţăm doar localităţile definite într-o anexă a legii Muntelui, acolo unde e cea mai mare nevoie de lemn de foc, acolo unde se consumă cel mai mult lemn de foc”, a spus acesta.
Fechet a adăugat că în Legea Muntelui sunt incluse 27 de județe, cu peste 900 de localități.”Ele vor fi eligibile în prima fază, după care, bineînţeles, că vom extinde, dacă programul se va dovedi a fi unul de succes”, a afirmat el.
Amintim că marți, Mircea Fechet a semnat ghidul Programului „Rabla pentru Sobe”, prin care statul va finanța 70% din costul unei sobe noi în localitățile montane. Programul vizează achiziția a 50.000 de sobe cu înaltă eficiență energetică, contribuind atât la protecția mediului, cât și la îmbunătățirea confortului locuitorilor din aceste regiuni.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a semnat marți ghidul programului „Rabla pentru Sobe”, prin care statul va finanța 70% din costurile de instalare a unei sobe noi în localitățile montane. Acesta a anunțat că ghidul va fi publicat în curând în Monitorul Oficial, iar programul va demara în scurt timp.Potrivit ministrului, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) își propune să finalizeze infrastructura necesară pentru implementarea programului până la jumătatea lunii aprilie 2025. Prin această inițiativă, statul va sprijini achiziția a aproximativ 50.000 de sobe cu înaltă eficiență energetică, destinate gospodăriilor din zonele montane ale României.„Plătim maxim 10 mii de lei, dar nu mai mult de 70% din costurile instalării unei sobe noi. Fiecare primărie beneficiază de o finanțare de până la 560.000 de lei”, a declarat ministrul Fechet într-un mesaj video postat pe Facebook, adăugând că fondurile vor fi accesibile primăriilor din aproape 1.000 de localități din zonele montane ale țării.
Programul „Rabla pentru Sobe” nu doar că va contribui la modernizarea sistemului de încălzire din localitățile montane, ci va avea și beneficii semnificative pentru mediu. Noile sobe, proiectate pentru o eficiență energetică ridicată, vor reduce considerabil cantitatea de lemne utilizată pentru încălzire. Estimările arată că acest consum va scădea cu aproape o treime, ceea ce va ajuta la protejarea pădurilor și la diminuarea presiunii asupra resurselor forestiere.Ministrul Mediului a subliniat că noile sobe vor asigura un confort sporit pentru cetățeni, oferind o sursă de încălzire mai eficientă și mai sigură în sezonul rece. Mai multe puteți citi aici.
Risipă financiară la Romsilva. Mircea Fechet dezvăluie sporurile incredibile încasate de directori
//////////////////////////////////////////////
(Se fura in vazul lumii,ca si in Sfanta Romanie-deocamdata- nepedepsita…) BOMBSHELL DEMASCAT: Jocul Shell nonprofit de 7 miliarde de dolari al lui Biden și Obama – Cel mai mare furt de la contribuabili din istoria Americii!
Ești gata să descoperi adevărul? Sătul de minciuni? Alăturați-vă canalului nostru Telegram acum. E timpul pentru povestea adevărată! Recunoștința mea tuturor cititorilor mei!
BOMBĂ EXPUSĂ! Democrații lui Biden și Obama tocmai au realizat cel mai mare furt de contribuabil din istoria SUA – un fond de slush de 7 MILIARDE de dolari deghizat în „nonprofit climatic”. „Fără supraveghere. Fără transparență. Doar miliarde au fost canalizate într-o organizație-cochilie condusă de persoane din interiorul democratic. UNDE SUNT BANII?! Mass-media tace, dar le expunem TOTUL. CITEȘTE ÎNAINTE SĂ CENZOREZE ASTA!
America este jefuită în plină zi – și nimeni nu oprește
Corupția a atins un nou nivel. Administrația Biden, susținută de aceiașii din epoca Obama care au jefuit America timp de opt ani, a conceput o înșelătorie financiară masivă – o care transformă miliarde de dolari contribuabililor în „cochilii non-profit pop-up” nou create, nesocotite de răspundere.
Aceasta nu este incompetență. Acesta este un furt deliberat.
Cel mai recent exemplu? Fondul Climate Unit.
Creat din aer în noiembrie 2022.
Avea doar 547.000 USD în venit inițial.
A cheltuit 451.000 USD în doar două luni , fără o explicație clară despre unde a mers.
Apoi, în aprilie 2024 , administrația Biden ia înmânat 7 miliarde de dolari — fără transparență, fără supraveghere și fără un plan clar pentru modul în care vor fi folosiți banii.
Acesta nu este doar un alt caz de risipă guvernamentală. Aceasta este fraudă organizată la cele mai înalte niveluri.
………………………………..
Avertisment final: America este furată – și se întâmplă chiar acum
Nu mai este vorba despre dezacorduri politice.
Acesta este criminal.
7 miliarde de dolari furate la vedere.
Organizații nonprofit umbrite create pentru a muta banii în mâinile democratice.
Tăcerea mass-media în timp ce se desfășoară cel mai mare furt din istoria modernă.
Dacă asta nu te enervează, nimic nu te va face.
Administrația Biden și gestionatorii săi din epoca Obama au construit un imperiu criminal deghizat în guvernare.
America — cât timp îi vei lăsa să scape cu asta?
Det. Aici
……………………………….
https://amg-news.com/bombshell-exposed-biden-and-obamas-7-billion-nonprofit-shell-game-the-largest-taxpayer-heist-in-american-history/?utm_source=larapush&utm_medium=notification&utm_campaign=1953
//////////////////////////////////////////////
Un român muncitor în construcții în Elveția câștigă peste 4.000 € pe lună, dar locuiește pe stradă, pentru că nu-și permite o locuință
Un român care este muncitor în construcții, în Zürich, Elveția, unul dintre cele mai costisitoare orașe din lume, locuiește pe stradă, deși are un venit lunar de peste 4.000 de euro.Bărbatul de 48 de ani pur și simplu nu reușește să închirieze o locuință accesibilă în Zürich pentru că numărul acestora este redus, dar și din cauza condițiilor stricte de închiriere. El muncește legal în Elveția, dar nu are un contract de muncă permanent, ci lucrează pe perioade a câte trei luni, potrivit publicației elvețiene 20min.În Elveția, cetățenii străini se pot angaja pe o perioadă de până în trei luni fără permis de ședere, iar acest document este, de regulă, necesar pentru închirierea unei locuințe.Românul ar putea să închirieze o cameră pe o perioadă limitată, însă costurile în această situație ar fi mult prea mari, chiar și pentru venitul lui care nu este unul mic, de 4.000 de franci elvețieni, adică în jur de 4.000 de euro pe lună. „Lucrez pe șantiere, când aici, când acolo. Câștig bani, dar fără un contract de muncă permanent este imposibil să găsesc unde să locuiesc în Zürich. De aceea dorm afară”, a declarat românul – care s-a prezentat doar cu numele „Lungu” – pentru publicația elvețiană.
Prin urmare, bărbatul locuiește în aer liber, sub streașina unei toalete publice din centrul orașului, în cele trei luni pe care le petrece pe an în Elveția.
Cel mai simplu pentru el ar fi să închirieze o cameră la un hotel sau hostel, însă asta l-ar costa, probabil, mai mult decât câștigă pe an. „Am acasă o soție și un copil. După trei luni, iau banii acasă și trăim din ei”, a mai spus bărbatul.El locuiește în stradă într-o zonă în care își caută adăpost mai mulți străini. O parte dintre aceștia lucrează ca livratori de mâncare și nu au un venit constant. Un francez de 28 de ani care este livrator de pizza pentru un lanț cunoscut spune că a locuit luni de zile pe o bancă din apropierea toaletei lângă care stă Lungu. „Deși aveam un venit, luni de zile nu am găsit un apartament sau o cameră comună în Zürich”, a spus el. Însă francezul a avut noroc, pentru că a preluat o garsonieră aflat într-o localitate din apropiere de la un prieten care s-a întors acasă, iar proprietarul nu i-a impus condiții suplimentare.
https://www.antena3.ro/externe/diaspora/un-roman-muncitor-in-constructii-in-elvetia-castiga-peste-4-000-e-pe-luna-dar-locuieste-pe-strada-pentru-ca-nu-si-permite-o-locuinta-738136.html
///////////////////////////////////////
China se pregătește de război. Declarația președintelui Xi Jinping- „Invazia în Taiwan, anul acesta, cel mai devreme”, spune un amiral american
Adrian Iclozan
Beijingul își va consolida „în mod cuprinzător pregătirea militară și pregătirea pentru orice război”, a spus Xi, marți, potrivit postului de stat CCTV, citat de presa internațională.
El a continuat afirmând că „securitatea Chinei este din ce în ce mai instabilă și incertă”.
Xi a cerut luna trecută accelerarea dezvoltării militare a țării, independență și putere tehnologică și apărarea intereselor Chinei în străinătate.Acum, noul anunț conform căruia China se va concentra pe pregătirea pentru război ridică noi temeri guvernul de la Beijing se pregătește să invadeze Taiwan, autonomia insulară pe care o revendică și pe care SUA o sprijină politic și militar.
SUA, obligate prin lege să intervină în cazul unei invazii chineze în Taiwan
În trecut, China, țară cu a doua cea mai mare economie și a doua cea mai mare armată din lume, a amenințat în mod repetat că va anexa Taiwanul cu forța, dacă va fi necesar.Luna trecută, Partidul Comunist Chinez a adoptat o prevedere care susține „respingerea și descurajarea hotărâtă” a independenței insulei și „implementarea hotărâtă a politicii ‘o țară, două sisteme'”, formulă prin care intenționează să guverneze insula în viitor.În cazul în care China atacă Taiwanul, conflictul va atrage angrena aproape sigur Statele Unite, care furnizează guvernării autonome arme defensive.
SUA și-au asumat prin lege să trateze amenințările la adresa insulei drept „probleme grave”.
De asemenea, SUA au răspuns amenințărilor Beijingului anunțând că vor desfășura bombardiere cu capacitate nucleară în Australia, în încercarea de a avertiza China cu privire la riscul „celui mai distrugător război din istoria modernă”.
În luna august, China a efectuat cele mai ample exerciții militare desfășurate vreodată în jurul Taiwanului, ca răspuns la vizita în insulă a șefei Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi.
Concret, Beijingul a trimis nave și avioane de război dincolo de linia mediană a strâmtorii Taiwan, care a fost mult timp o zonă-tampon între părți.Armata chineză a lansat atunci cel puțin patru rachete peste Taiwan, iar unele dintre acestea au ajuns în zona economică exclusivă a Japoniei, aliat al SUA.
Analiști: China s-a folosit de vizita efectuată de Nancy Pelosi pentru a repeta scenariul invaziei în Taiwan
Mulți analiști militari au văzut manevrele chineze ca o repetiție a unei blocade în vederea unui atac.Luna trecută, amiralul american Michael Gilday a avertizat că Beijingul ar putea lua pe toată lumea prin surprindere lansând anul acesta o invazie în Taiwan.”Nu este vorba doar despre ceea ce spune Xi Jinping, ci și de felul în care se comportă chinezii. Ceea ce am văzut în ultimii 20 de ani este că au respectat fiecare angajament mai devreme decât au spus că-l vor îndeplini”, a indicat el.
https://www.antena3.ro/externe/china-razboi-xi-jinping-invazie-taiwan-anul-acesta-amiral-american-656622.html
///////////////////////////////////////////
REZERVA FEDERALĂ CREDE CĂ NE stăpânesc – E VIMPUL AUDITULUI ȘI A DISTRUGEREA DICTATURA MONETARĂ! EI TIPARĂ BANI, RIGĂ RATELE DOBÂNZILOR ȘI PLĂTEȘTE ZERO TAXE
REZERVA FEDERALĂ ESTE UN CARTEL FINANCIAR DECREDIT — TIPARĂ BANI, MULTE RATE DOBÂNZILOR ȘI ACUM PLATĂ ZERO IMPOZITE ÎN CÂND AMERICANII SUFERĂ SUB INFLAȚIE STRĂMÂNĂ. Biden le-a acordat SCOPRITARE TOTALĂ de impozitare, făcându-i de NEATUTĂ în timp ce-ți lupți să supraviețuiești. This mafie bancară nealeasă crede că te deține. Este timpul să AUDIȚI, să expunem și să dărâmați imperiul lor corupt ÎNAINTE DE A FI PREA TARZI!
REZERVA FEDERALĂ CREDE CĂ NE DEȚIN – E TIMPUL SĂ LE DISTRUGEȚI DICTATURA MONETARĂ
Rezerva Federală este una dintre cele mai corupte și secrete instituții din America – și majoritatea oamenilor nu au idei cât de multă putere dețin cu adevărat. În timp ce americanii obișnuiți se luptă cu o inflație zdrobitoare, creșterea ratelor dobânzilor și a unei economii manipulate , Rezerva Federală funcționează ca un imperiu de neatins, scutit de taxele pe care ni le impun celorlalți.
Majoritatea americanilor nici măcar nu știu acest lucru, dar de la 1 octombrie 2023, Băncile din Rezerva Federală sunt CURTĂ SCUTITE de orice impozitare.
Lasă asta să se cufunde.
- REZERVA FEDERALĂ: UN IMPERIU FINANCIAR IMPERIU ROG
Rezerva Federală este cea mai periculoasă instituție din America . Controlul masa monetară, economia și viitorul financiar al cetățean – totuși funcționează ca un cartel privat de neatins , care nu răspunde nimănui.
Aceasta nu este o organizare guvernamentala . Este un sindicat bancar privat , având puterea necontrolată de a manipula ratele dobânzilor, de a dicta inflația și de a orchestra crizele economice pentru a-și servi propriile interese.
Acum, 5 sub 12 USC , adoptată administrația Biden, Rezerva Federală este completă scutită de impozitare .
În timp ce poporul american este zdrobit de taxe , în timp ce întreprinderile mici se luptă sub reglementări nesfârșite , în timp ce industrii întregi sunt sufocate de supraveghere guvernamentală , Rezervă Federală a primit o trecere gratuită pentru a acumula fără a plăti un singur cenț înapoi în sistem .
Acesta nu este un accident . Aceasta este sclavia economică .
- REZERVA FEDERALA PLATESTE ACUM ZERO TAXE
Rezerva Federală creează bani din aer , manipulează piețele financiare, iar acum, conform noii scutiri, este complet protejată de impozitare la nivel federal, de stat și local .
Ce înseamnă acest lucru?
…………………………………………………………….
- AVERTISMENT FINAL: DACĂ NU FACEM NIMIC, EI NE VA stăpâni pentru totdeauna
Rezervă Federală crede că deține această țară .
Ei controlează banii .
Ei dictează politice financiare .
Ei nu răspund nimănui .
Dacă poporul american nu se ridică și cere un audit , dacă nu dezlipim Rezerva Federală de putere ei necontrolată , viitorul este clar:
Sclavia datoriilor perpetue.
O societate fără număr controlată de bănci.
O economie manipulată pentru a beneficia doar de cei ultrabogați.
Aceasta nu este o teorie a conspirației . Aceasta este realitatea economică .
AUDIT FED. EXPUNEȚI CRIMINALII. DA ȚI ȚARA ÎNAPOI.
Det. Aici
https://amg-news.com/the-federal-reserve-believes-they-own-us-time-to-audit-and-destroy-their-monetary-dictatorship-they-print-money-rig-interest-rates-and-pay-zero-taxes/?utm_source=larapush&utm_medium=notification&utm_campaign=1942
//////////////////////////////////////////////
Români nu mai veniți în Germania 2025, multe cheltuieli dar bani.. puțini 🇩🇪
//////////////////////////////////////////////
Ciocnirea de la Casa Albă – Donald Trump & JD Vance vs. Zelenski | INTEGRAL, TRADUS în română
https://www.youtube.com/watch?v=tAJzONyVnkg
/////////////////////////////////////////////
(Pentru a jumuli oamenii de bani si pentru a-i ingropa de vii, Burghezia globalista din Romania –dupa ce a tepuit poporul,a umplut tara cu analfabetii rasplatiti cu diplome universitare,chiar si cu doctorate,pentru a vindeca poporul cu…radiotele-iconatorul) Fabrică de diplome pentru asistenți medicali. „E un dezastru. Sunt riscuri mari pentru viața oamenilor”
Alexandra Șerban
Ești acceptat fără examen de Bacalaureat, nu trebuie să dai pe la cursuri și nici să frecventezi orele de practică. Vorbim de o instituție de învățământ subvenționată de stat și de o meserie în care lipsa de pregătire poate face diferența între viață și moarte.
Școala Postliceală Sanitară de stat din Drobeta Turnu Severin aplică cu succes acest tipar și produce anual în jur de 150 de asistenți medicali generaliști și peste 50 de asistenți medicali de farmacie. Oameni cu diplomă de absolvire care primesc undă verde să lucreze în spitale și clinici din țară sau din străinătate.
Angajați din interiorul instituției de învățământ susțin că unii dintre acești cursanți trec pe la școală doar la înscriere și la absolvire, iar cei care vin o fac degeaba, de foarte multe ori, pentru că nu are cine să le predea. Mulți dintre profesori nu vin nici ei la cursuri, fapt confirmat și de concluziile unui control ITM de la finalul anului trecut, care a descoperit că 20 de angajați ai Postlicealei au alte joburi în intervalul în care ar trebui să fie la școală.La finalul celor trei ani de studii, toți cursanții intrați în examenul de absolvire promovează. O complicitate generală la care Ministerul Educației asistă pasiv, deși a primit sesizări cu privire la neregulile grave de la Turnu Severin.
„Sunt și elevi care vor să învețe, dar n-au cu cine”
Postliceala Sanitară din Severin are 33 de angajați cu contracte de muncă cu normă întreagă și 34 de asistente și medici asociați, care sunt contractați la plata cu ora pentru cursurile teoretice și practice. Dintre cei din urmă, majoritatea sunt angajați ai Spitalului Județean din Severin, restul – la farmacii sau clinici private.Școala le oferă cursanților posibilitatea să se specializeze în medicină generală sau în farmacie. În prezent, sunt înscriși 200 de elevi la specializarea Asistenți medicali de farmacie (AMF) în cei trei ani de studiu și 380 de elevi la Asistenți medicali generaliști (AMG). La școlile postliceale se poate înscrie oricine a absolvit 12 clase, indiferent dacă a luat sau nu examenul de Bacalaureat. Majoritatea cursanților sunt încadrați pe locurile subvenționate de stat. Există însă și elevi pe locuri cu taxă – 2.500 de lei pe an – în anii în care numărul celor înscriși depășește numărul locurilor bugetate.
Afiș de promovare a perioadei de înscrieri la Școala Postliceală Sanitară din Turnu Severin
În teorie, totul sună bine: „Practică în spitale și farmacii, instruire cu aparatură medicală modernă și certificat de nivel V avansat”.
Surse din cadrul școlii ne-au semnalat însă că această pregătire promisă pe hârtie este departe de a se întâmpla și în realitate.
Sursele Recorder susțin că profesorii pe care școala îi plătește pentru a preda cursuri teoretice și practice dau rar pe la ore, principalul motiv fiind acela că au alte joburi, fie în cadrul Spitalului Județean, fie la diverse clinici private.„Sunt și elevi care vor să învețe, dar n-au cu cine! Profesorii nu vin la școală, au alte joburi sau preferă să își facă treburile personale. Și sunt plătiți din banii statului”, spun sursele noastre din cadrul școlii.Un control efectuat de ITM la Postliceala din Severin în toamna anului trecut a descoperit 20 de cadre didactice al căror program de la școală se suprapune cu cel de la principalul angajator.
„Am găsit inadvertențe privind timpul de muncă, prestarea activității fiind simultană la alți angajatori sau la cabinetele medicale private”, ne-au transmis reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Mehedinți.Au fost descoperite cazuri care aveau și 2.000 de ore de lucru pe an la câte trei angajatori. Adică ar fi lucrat 24 de ore pe zi. Constatările ITM au fost transmite către Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Mehedinți și către Curtea de Conturi a României.În ciuda acestor evidențe, Ministerul Educației nu a considerat necesar să verifice situația și să ia vreo măsură. Ministerul ne-a transmis în scris că Postliceala Sanitară de la Turnu Severin nu a fost vizată în ultimii cinci ani de vreo verificare a Corpului de Control al ministrului. Asta în timp ce sursele noastre din școală susțin că au sesizat neregulile în mai multe adrese către Minister și Inspectoratul Școlar Județean Mehedinți, în decursul anului 2023.
Recorder a solicitat o poziție oficială și din partea Inspectoratului Județean Școlar Mehedinți, însă această cerere a fost ignorată. Inspectoratul este condus de Alin Ion Tomoescu, consilier județean PSD și fostul soț al Stelianei Pantea, directoarea Postlicealei Sanitare din Turnu Severin. Tomoescu a fost el însuși în conducerea Postlicealei, iar presa a scris că la acel moment avea cinci locuri de muncă în paralel, dintre care patru în instituții arondate sistemului de educație. Acum are șase, conform declarației de avere din 2024.
O enigmă: câți elevi sunt la cursuri în școală?
Am mers într-o zi de luni din timpul anului școlar să vedem cât de serioasă este activitatea didactică la Postliceala din Turnu Severin. Steliana Pantea, directoarea școlii, a refuzat dialogul și a trimis-o la poarta școlii pe secretara Alexandra Rădoi, însoțită de două profesoare.„Nu putem spune”, au răspuns acestea când au fost întrebate câți elevi sunt prezenți la cursuri în ziua respectivă. „Prezență 100% nu poate să fie, că au și ei alte probleme.”
Secretara Rădoi a încercat să salveze momentul de stânjeneală: „Școala pare goală pentru că mulți elevi sunt la practică”.
Ne-am deplasat, în aceeași zi, și la Spitalul Județean din Severin, unde trebuia să facă practică anul I Asistență medicală generalistă. Conform orarului, cei aproximativ 140 de elevi erau împărțiți în cinci grupe – fiecare cu instructorul lui școlar, fiecare în câte o anumită secție a spitalului. Nu am avut acces în toate secțiile, însă am putut intra la Medicină Internă și Ortopedie.La Ortopedie, nu era prezent niciun cursant din cei 30 înscriși în grupa care ar fi trebuit să se afle la practică în acel moment. Nu era prezentă nici instructoarea Aneta Ocneanu, angajată a școlii care ar fi trebuit să-i coordoneze. Mai mult, șefa de secție de la Ortopedie nici măcar nu cunoștea numele profesoarei îndrumătoare, semn că absența acesteia și a cursanților este un lucru constant.
În anul școlar 2023-2024, Școala Postliceală Sanitară de stat a plătit către Spitalul Județean Drobeta Turnu Severin 24.200 de lei pentru ca 440 de elevi să-și desfășoare aici practica. Colaborarea dintre cele două instituții durează de 15 ani, au transmis reprezentanții spitalului.
Prezența la practică: 2 elevi din 60 și niciun instructor
La Medicină Internă, am găsit două eleve la practică, deși pe orar figura tot o grupă cu 30 de cursanți. Cele două eleve au recunoscut că nici măcar nu o cunosc pe instructoarea Dana Covaciu, care le era desemnată. Oamenii din spital ne-au spus că aceasta ar fi fost în incinta unității sanitare în ziua respectivă, dar a plecat la ora 10.00 dimineața, în condițiile în care programul de practică pe orar era de la 7.00-15.00. Elevele ne-au povestit că niciodată n-au fost mai mult de cinci cursanți la sesiunile de practică, iar procedura a fost mereu aceeași: cine ajunge la spital apelează la șefa de secție pentru a fi repartizat unor asistente, angajate ale spitalului. Se descurcă, practic, fără instructorii plătiți de școală.Contactate telefonic, cele două instructoare care lipseau de la program nu au dorit să explice motivele pentru care nu s-au prezentat la cursuri. Ulterior, ne-au transmis în scris mesaje similare: „Datele referitoare la activitatea mea didactică pot fi verificate de către instituțiile cărora mă subordonez”. Amândouă sunt angajate cu normă întreagă ale școlii sanitare.În loc să monitorizeze prezența profesorilor la cursuri, conducerea școlii preferă să acopere neregulile printr-o modificare în condica profesorilor: a fost eliminat intervalul orar în care își desfășoară activitatea didactică instructorii de practică, ceea ce le permite să-și ajusteze programul din pix.
În dreptul profesorilor de practică a fost eliminat intervalul orar din condică
Modificarea condicii s-a realizat la finalul lui 2023, la scurt timp după ce Postliceala din Turnu Severin a fost controlată de ITM Mehedinți, spun sursele noastre din școală. Reglementările Ministerului Educației cer ca foile de condică să conțină exact perioada în care cadrele didactice sunt la serviciu.
O altă întrebare care se ridică cu privire la instructorii de practică este cum ar putea aceștia să respecte programul de muncă atât la școală, cât și la spitalul unde au funcția de bază. Conducerea Postlicealei Sanitare pretinde că acești profesori își iau concediu de la spital pentru a ține cursurile practice. Însă majoritatea colaboratorilor au de la 4 până la 10 săptămâni de practică numai în decursul a două module școlare (6 luni), în timp ce orice angajat încadrat în câmpul muncii are 4-5 săptămâni de concediu de odihnă pe an.
„Întotdeauna se poate mai bine”
Pentru a verifica dacă absenteismul uriaș al cursanților are vreun efect în situația lor școlară, am trimis către Postliceala Sanitară din Turnu Severin o solicitare cu privire la numărul exmatriculărilor din ultimii ani. Ni s-a răspuns că, în cazul promoției 2024, la specializarea AMG s-a început cu 210 cursanți, iar pe parcursul celor trei ani de studii au fost exmatriculați 53, adică aproximativ 25%. La AMF, au fost exmatriculați 18 elevi din 84 înscriși, adică 21%.Sursele noastre din școală susțin însă că procentul exmatriculărilor ar trebui să fie cu mult mai mare, întrucât absenteismul este o problemă larg răspândită. Aceleași surse acuză conducerea Postlicealei Sanitare că îi obligă pe profesori să încadreze la corigențe elevi care ar fi trebuit exmatriculați: „Am elevi care nu au participat deloc la școală anul ăsta. Deloc! Nu i-am văzut la față, nu știu cine sunt. Și ne-a obligat să îi trecem corigenți, deși au peste 30% absențe nemotivate și asta ar fi trebuit să atragă după sine exmatricularea”.Conform acestui scenariu, acești elevi ajung în final la examenul de absolvire și obțin diploma de asistenți pentru că „oricum, la examene n-a picat nimeni niciodată”.
În discuția pe care am avut-o la poarta școlii, secretara Alexandra Rădoi a recunoscut că „nu prea s-a întâmplat să nu ia cineva examenul”. „Acum că unul ia 10 și unul ia 5, asta e, important e să termine”, a mai spus aceasta.
Le-am întrebat pe cele două profesoare care o însoțeau dacă cred că nivelul pregătire al cursanților pe care îi educă este suficient pentru ca aceștia să profeseze în spitale. „Nu putem spune asta, nu putem spune că suntem cu conștiința împăcată că ies pregătiți să lucreze în spital. Întotdeauna se poate mai bine”, ne-a răspuns una dintre cele două femei.Deși se afla în incintă în momentul în care ne-am înfățișat la poarta școlii, directoarea Steliana Pantea a refuzat să discute despre multiplele suspiciuni care planează asupra instituției pe care o conduce. Am căutat-o, ulterior, la telefon, însă a avut aceeași atitudine. Ne-a transmis printr-un mesaj scris câteva răspunsuri evazive. Pe scurt, directoarea susține că nu e adevărat că elevii și profesorii absentează de la cursuri și nu știe nimic despre controlul ITM care a descoperit programe de lucru conflictuale la 20 de angajați ai școlii.
Președintele Ordinului Asistenților: „Este un dezastru!”
„Dacă școala este o afacere și nu are ca obiectiv un serviciu social, atunci riscurile sunt foarte mari pentru sănătate și pentru viața oamenilor. Spre deosebire de fabrica de șuruburi, unde poți să arunci materia primă dacă greșești un șurub, în spitale e mai complicat să greșești”, explică, pentru Recorder, Mircea Timofte, președintele Ordinului Asistenților Medicali din România.Similar Colegiului Medicilor, Ordinul Asistenților este organizația profesională care îi reunește pe toți asistenții medicali care profesează în România și care le acordă absolvenților de școli postliceale sanitare sau de facultăți certificatele de status profesional. Din postura de conducător al acestei organizații, Timofte spune răspicat că nivelul de pregătire cu care asistenții medicali ies din sistemul de învățământ postliceal sanitar este o mare problemă.„Este un dezastru în învățământul postliceal sanitar. Nu mai e școală, e o afacere: trebuie să luăm niște salarii pentru niște cadre didactice care nu vin să predea, trebuie să plătim niște oameni care să nu supravegheze elevii din spital și așa mai departe.”
Mircea Timofte, președintele OAMR:
„Nu știm câte mii de asistenți produce sistemul anual”
Singura autoritate implicată în gestionarea școlilor postliceale sanitare – de stat sau private – este Ministerul Educației. Cel al Sănătății nu are niciun cuvânt de spus. Iar comunicarea cu privire la activitatea acestor școli este opacă. „Nu există date clare despre câți absolvenți produce anual sistemul de învățământ sanitar și câți sunt necesari pentru sistemul de sănătate din România și din Europa. Am încercat și eu să aflu aceste informații de la ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar), de la Ministerul Educației, dar fără succes. Probabil că, fiind o afacere, se gândesc că nu trebuie să știm noi câte mii de asistenți medicali ies în fiecare an”, spune Mircea Timofte.
Ce se cunoaște este că foarte puțini, aproximativ 10% din absolvenții de postliceale, reușesc să promoveze concursurile organizate de spitale pentru ocuparea locurilor vacante, ceea ce ridică încă un semn de întrebare cu privire la pregătirea cu care aceștia ies din școlile sanitare.Asistenții medicali ieșiți din fabricile de diplome ale statului român pot ajunge fără probleme să îngrijească bolnavi, având în vedere că în multe unități medicale private nu este nevoie de un concurs riguros, iar în spitalele de stat au fost semnalate de-a lungul timpului numeroase nereguli la angajare.Mircea Timofte spune că Ministerul Educației – prin ARACIP – a aprobat în jur de 240 de școli postliceale sanitare, un număr exagerat de mare. Multe se află în localități unde nu funcționează niciun spital, fără ca cineva să-și pună problema unde și în ce condiții se va realiza pregătirea practică a cursanților.
„Aceste școli nu ajung să le dea absolvenților competențele așa cum sunt ele prevăzute în standardul de pregătire profesională.”
O problemă veche, generalizată
În ultimii cinci ani, au apărut mai multe articole despre problemele sistemice care planează asupra școlilor postliceale sanitare:
Februarie 2024: 11 italieni au obținut diplome false de asistenți medicali de la Școala „Eugen Nicoară“ din Reghin, deși nu au participat la cursuri și nu cunosc limba română.
Mai 2023: Într-un reportaj Digi24, un angajat al unei școli postliceale sanitare îi confirma jurnalistei că prezența la cursuri nu este foarte atent monitorizată și poate fi rezolvată cu o scutire medicală.
Ianuarie 2019: Același lucru era subliniat și de secretara unei alte postliceale sanitare private: „Nu suntem exigenți” cu prezența. Reportajul ProTV venea ca urmare a unei anchete de presă din Suedia, care dezvăluise o rețea românească de diplome false de asistenți medicali.
Un raport al Corpului de Control al ministrului Educației din 2019 arăta că cele mai frecvente probleme descoperite în patru postliceale sanitare au fost: numărul mare de angajați la plata cu ora – asistenți medicali sau medici; prezența elevilor la practică nu era verificată și monitorizată; participarea elevilor la orele de teorie era scăzută.
////////////////////////////////////////////
(Komunistii i-au facut boieri pe prosti si pe sarantoci,dar pesedistii au furat averea nationala si i-au facut pe hoti- justitiari cu doctorate si cu…) România, țara doctoratelor plagiate…Fabrica De Doctorate Sau Cum Se Surpa Fundamentele Unei Natii
Editie romaneasca de Emilia Sercan (Autor)
In Romania, de la doar 1500 de titluri de doctor in stiinte acordate timp de aproape o suta de ani (1900 1990), sa ajuns la 67000 de titluri in nici treizeci de ani (1990 2017).Cele mai multe, peste 30000, in ultimii sase ani.Se plagiaza peste tot in lume. Dar frauda intelectuala in lant sa inventat in Romania in anii tranzitiei . in Academii create ad-hoc, pulseaza, intr-un ritm greu de urmarit, falsul intelec tual, in care doctori plagiatori devin peste noapte profesori coordonatori de doctorate plagiate. Ies pe banda rulanta, cu zecile de mii. Dintre acesti infractori protejati se aleg in Romania prim-ministri, ministri, generali, comisari, procurori, oameni politici, primari, profesori universitari etc. Elita tarii . Acest spectacol neverosimil ne macina fundamentale natiei.Exista lucruri pe lume cu care nu se poate glumi. Cu granitele unei tari, de pilda. Iese razboi. Nici cu granitele spiritului nu se poate glumi. Pentru ca atunci se amesteca prostia cu inteligenta, cinstea cu hotia, meritul cu potlogaria. Ajungem sa fim condusi de smecheri, de hoti si de impostori. Exact asta ni sa intamplat. Abolind granitele intelectuale, ne-am pomenit invadati si ocupati din interiorul societatii noastre. Cartea Emiliei Sercan este o bijuterie a jurnalismului de investigatie. Dar si o poveste care se citeste cu infrigurare: povestea unei abjectii in forma continuata. (GABRIEL LIICEANU)
https://www.amazon.co.uk/Fabrica-Doctorate-Surpa-Fundamentele-Natii/dp/973505776X
………………………..
România, țara doctoratelor plagiate
Preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater”, Anton Hadăr, a afirmat, referindu-se la scandalul tezelor de doctorat plagiate, că a fost o ambiţie a unor politicieni să îşi scrie pe cartea de vizită ”doctor”. El susţine că puţin peste 200 de teze s-au dovedit a fi plagiate, precizând însă că toată lumea discută urât despre doctorate şi a fost atârnată o greutate pe această zonă.“A fost o ambiţie a unora dintre politicieni să îşi scrie acolo pe cartea de vizită ”doctor”. În unele cazuri, ca urmare a unor verificări, au fost dovedite aceste plagiate. Nu sunt atât de multe pe cât se preconiza. Sunt probabil câteva sute. Din ce ştiu eu, chiar puţine sute, spre 200, 200 şi ceva de teze dovedite a fi plagiate, însă, păcat este că s-a atârnat o greutate nefastă pe zona aceasta şi lumea chiar discută urât despre doctorate. Mă duceam la o teză de doctorat la Timişoara acum un an şi o distinsă doamnă pe aeroportul din Timişoara: ”Ce căutaţi pe la noi, domnule profesor?” Am o teză de doctorat. La care doamna zice: ”Domnule profesor, să nu fie de aia cu…”. Adică lumea crede că orice teză are problemele ei”, a declarat Anton Hadăr, luni, la Prima News.
El a precizat că vina pentru lucrările dovedite a fi plagiate aparţine şi conducătorului de doctorat.
“Eu vă pot asigura că din 2015, de când s-au introdus acele obligativităţi de verificare a similitudinilor tezelor de doctorat, cu greu mai găseşti o lucrare care să fi fost suspectată măcar a fi lucrare plagiată. Ne spălăm cu greu la faţă pentru că în zona aceasta a lucrărilor dovedite a fi departe de deotologia noastră profesională, departe de corectitudine se află oamenii care ne-au condus şi care ne conduc. Sunt convins că în vremurile care vor urma vom intra în normalitate şi că nu va mai fi posibil să se plagieze. Aici vina o are şi conducătorul de doctorat. Dacă tu lucrezi cu doctorandul aproape şi îi verifici orice pas, orice lucrare, dacă el vine lângă tine şi îşi face teza, nu aşa, te vezi cu el o dată la un an şi îi spui să prezinte raportul ştiinţific pe care tu nu l-ai girat decât în faza susţinerii. Nu se poate aşa ceva”, a mai afirmat Anton Hadăr.
https://gazetadebistrita.ro/romania-tara-doctoratelor-plagiate/
//////////////////////////////////////////
Cine a mai beneficiat de excursii plătite de Nordis: sejururi de lux pentru politicieni, jurnaliști și funcționari ANAF
În timp ce încasau zeci de milioane de euro de la clienți, pentru apartamente care existau doar pe hârtie, patronii Nordis cheltuiau sume exorbitante pe campanii de publicitate menite să le spele imaginea și pe sejururi de lux acordate celor care le puteau oferi protecție.
Închirierea de avioane private cu care erau plimbați liderii PSD, în frunte cu Marcel Ciolacu, este doar o parte a acestei povești. Recorder a descoperit că firmele din grupul Nordis au plătit și organizat sejururi peste hotare pentru prezentatoarea TV Anca Alexandrescu, pentru un inspector al Fiscului care efectuase controale la dezvoltatorul imobiliar, dar și pentru politicienii Sorin Grindeanu și Alfred Simonis.
Pe lângă călătoriile cu avioane private de care s-a știut până acum în spațiul public, cei doi lideri PSD au beneficiat și de pachete turistice complete plătite de firmele Nordis.
Avion, taxi și cazare pentru Anca Alexandrescu
………………………………………………………………………………………….
Inspectorul ANAF care a plecat cu Nordis la Dubai
Sorin Voicu este unul dintre cei patru inspectori ANAF anchetați penal în dosarul Nordis. E acuzat că a închis ochii în urma unui control realizat la dezvoltatorul imobiliar, în perioada noiembrie – decembrie 2021, unde descoperise o serie de plăți către societăți comerciale care aveau profilul unor firme fantomă.Conform surselor Recorder, anchetatorii au descoperit faptul că, la scurt timp după finalizarea controlului, Voicu a plecat cu familia în vacanță la Dubai prin intermediul firmei Nordis Travel SRL, companie din cadrul grupului controlat de Vladimir Ciorbă. Serviciile de turism ar fi costat peste 10.000 de euro. În martie 2024, Sorin Voicu este numit director la Direcția Coordonare şi Control Cazuri Complexe la ANAF, poziție din care îi avea în subordine pe inspectorii care controlau grupul Nordis. Conform informațiilor Recorder, Voicu a solicitat date pe parcursul verificărilor, a luat notițe și, după finalizarea controlului, a refuzat să semneze sesizarea către DIICOT. Mai mult, el le-ar fi cerut inspectorilor antifraudă să nu tragă concluzii și să nu facă încadrări fiscale, ci doar să înainteze către Parchet documentele pe care le-au ridicat de la Nordis.Ultima declarație de avere, completată anul trecut de funcționarul ANAF, este impresionantă. Am numărat patru apartamente în București, dintre care trei au fost obținute în 2022, prin moștenire.
Det. aici
///////////////////////////////////////////
MARE EXPUNERE: ADEVARUL URAT – BIDEN A POMPAT DOLARI FISCALI AI AMERICII ÎN PENSII UCRAINIENE PE CÂND AMERICANII AU SUFERIT! TRADAREA DE STAT …
………….
GANDURI FINALE: AMERICA MERITA MAI BINE!
America a trecut prin iad conducerii dezastruoase a lui Biden . Dar acum, sub președintele Trump, ne luăm țara înapoi.
Nu mai finanțăm națiuni străine în timp ce americanii suferă.
Gata cu corupția de stat profundă.
Gata cu trădarea contribuabililor americani.
America First a revenit.
Adevărul iese la iveală. Și este doar începutul.
Ești pregătit pentru dreptate?
Det. aici
https://amg-news.com/big-expose-the-ugly-truth-biden-funneled-americas-tax-dollars-into-ukrainian-pensions-while-americans-suffered-deep-state-betrayal-exposed-video/?utm_source=larapush&utm_medium=notification&utm_campaign=1919
/////////////////////////////////////////
INTERVIU. Lumea de după ciocnirea Trump-Zelenski. Ce ne așteaptă?
https://www.youtube.com/watch?v=BHKq_8Fdn1Q
//////////////////////////////////////////////
Dezbateri: Foametea organizată din 1946-1947 – victime, călăi, memorie
Tema foametei din primii ani de după cel de-Al Doilea Război Mondial nu este una nouă în spațiul public din Republica Moldova. Sunt multe, vii și dureroase povestirile supraviețuitorilor acelei crime împotriva umanității, organizată de fostul regim. Însă, de multe ori, în aceste istorii lipsesc elementele-cheie, cum ar fi, de exemplu, cine se face responsabil de toate câte li s-au întâmplat atunci victimelor foametei?
Dezbateri: Foametea organizată din 1946-1947 – victime, călăi, memorieFoto: IPN
Și ce este de făcut ca astfel de lucruri să nu se mai repete? Aceasta pentru că, în acea țară, cu acel regim, populația nu avea de unde să cunoască și să expună toată povestea în complexitatea ei. Subiectul a fost discutat de către participanții la dezbaterea publică „Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie”, organizată de Agenția de Presă IPN, transmite Știri.md.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că foametea în masă este un dezastru social cauzat de o lipsă prelungită de alimente și care duce la slăbirea organismelor și chiar la moarte în masă a populației pe teritoriul unor regiuni mari. Potrivit lui, la nivel național, responsabil de neadmiterea foametei este Guvernul, care are obligația, potrivit Constituției Republici Moldova, să asigure un nivel decent de viață potrivit.
La nivel internațional, ONU a adoptat în 1974 Declarația universală privind eliminarea foametei și a malnutriției. Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) este agenția specializată a Națiunilor Unite care conduce eforturile internaționale de combatere a foametei. Scopul este asigurarea securității alimentare pentru toți, ca populația să aibă acces regulat la alimente de înaltă calitate. Cu 195 de membri, FAO lucrează în peste 130 de țări din întreaga lume.
„Dacă ne referim la memoria istorică, ea reprezintă conștientizarea trecutului, împreună cu laturile sale pozitive și negative, dorința de a recrea evenimente reale din trecut pentru a trage învățăminte și a le transmite generațiilor viitoare pentru a evita astfel de cataclisme. Republica Moldova a fost parte a Uniunii Sovietice. Foametea în masă pe care au îndurat-o cetățenii noștri a avut loc în cadrul Uniuni Sovietice, de aceea memoria istorică contează”, a notat Igor Boțan.
Expertul a menționat că în perioada sovietică au fost trei valuri de foamete în masă. Trei au cuprins și regiunea transnistreană, iar unul a cuprins și malul drept al Nistrului. Este vorba despre foametea din perioada anilor 1921-1922, care a cuprins 35 de provincii din Rusia Sovietică, inclusiv sudul Ucrainei. Un alt val a cuprins anii 1932-1933, foamete cunoscută și sub denumirea de „holodomor”. Atunci țăranii erau deposedați de alimente, pentru că Uniunea Sovietică era în proces de industrializare. Al treilea val este cel dintre anii 1946-1947 – foamete care a cuprins sudul Ucrainei, Basarabia. Potrivit lui Igor Boțan, oamenii de la noi țin minte mai bine al treilea val de foamete.
Lidia Pădureac, doctor în istorie, prorector, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, a declarat că însăși RSS Moldovenească a fost un stat creat prin dictat. Or, în 1939, Hitler și Stalin, prin Pactul Ribbentrop-Molotov, s-au înțeles cu privire la împărțirea sferelor de interese în Europa. Astfel, prin notele ultimative din 26 și 28 iunie, adresate României, Uniunea Sovietică, forțat, a acaparat teritoriile Basarabiei, a Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța. Potrivit ei, imediat a început perioada în care statul sovietic implementa acele politici care erau specifice acestui stat totalitarist.
„Avem o perioadă în care în Basarabia lucrurile revin la normalitate – 1941, când Basarabia revine în componența României. Însă în anul 1944 teritoriile Basarabiei iarăși sunt sub dominația Uniunii Sovietice și chiar însăși crearea RSS Moldovenească trezește un mare semn de întrebare, întrucât în componența acestei republici au fost incluse câteva teritorii din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, ceea ce am zice Transnistria și șase județe din Basarabia. Celelalte teritorii au fost iarăși rupte și incluse în componența Ucrainei. Astfel, în 1944 avem RSS Moldovenească unde încep exact aceleași procese și represiuni care au avut loc și în alte regiuni ale Uniunii Sovietice”, a notat doctorul în istorie.
Lidia Pădureac a declarat că, încă din vara anului 1946, autoritățile locale informau autoritățile de la Chișinău despre faptul că oamenii rămân fără alimente. Din cauza evidentă a fiscalității excesive. „Atunci când vorbesc despre această fiscalitate excesivă –într-adevăr așa a fost. Impozitele sunt unul dintre motivele foametei, suprapus la faptul că în 1946, recolta a fost mai mică din cauza unei secete. Și atunci când vine vorba despre vină, vina o poartă instituțiile statului. Victime, în principiu, a fost toată populația RSS Moldovenească, cu excepția nomenclaturii de partid. Toți oamenii au suferit din cauza acestei foamete. Dacă ne uităm la cifre, nu putem să nu vedem un aspect specific. Noi spunem că 10% din populația RSS Moldovenească a murit din cauza foametei în perioada anilor 1946-1947. Această cifră o raportăm la întreaga populație a RSS Moldovenească, de pe ambele maluri ale Nistrului. Dar dacă urmărim datele statistice oferite de documentele de arhivă, observăm un fenomen mult mai dramatic. Dacă urmărim, de exemplu, ianuarie 1947, coraportul dintre natalitate și mortalitate, în raioanele din stânga Nistrului, natalitatea era egală cu mortalitate. În raioanele din dreapta Nistrului, mortalitatea depășea natalitatea de trei ori”, explică prorectorul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți.
Olga Trandafilofa, muzeograf, satul Avdarma, UTA Găgăuzia, a menționat că, din istoria Basarabiei se știe că în anii 1902-1903 a fost secetă în regiune, dar nu s-au înregistrat decese din cauza distrofiei și a foametei. Și în 1933 a fost iarăși o secetă gravă, dar nimeni nu a murit din cauza foametei. Atunci, autoritățile române au deschis magazine, cantine pentru cele mai sărace segmente ale populației și au avut grijă ca oamenii să nu ezite să meargă acolo cu copii
„Lichidarea proprietății private asupra pământului, desființarea modului de viață stabilit și declanșarea secetei de doi ani au devenit motivele foametei în masă din 1946-1947 în regiune. Tragedia nu a ocolit nici localitatea Avdarma. Peste 800 de oameni au murit de foame în sat. S-a stabilit numele, vârsta și data decesului a 583 de persoane. Lucrările de căutare continuă”, a declarat muzeograful.
Potrivit ei, moartea în masă a oamenilor nu a oprit autoritățile sovietice. Carnea și produsele lactate au fost confiscate de la oameni sub forma unor impozite în natură, chiar și pe seama restanțelor pentru anii 1944-1945, ani de război. Reprezentanți speciali ai puterii de stat, împreună cu activiști locali, identificau locurile oamenilor în care erau depozitate alimentele, cerealele și au efectuat confiscarea completă a acestora.
„Au fost emise certificate de deces în care cauza decesului indicată este distrofia. Mulți au fost duși la morminte comune din cimitir fără ca să fie înregistrat faptul morții în sine. Din cauza foametei din 1946-1947, au murit circa 25-30% din locuitorii Găgăuziei moderne, care cuprinde trei orașe și 23 de sate”, a notat Olga Trandafilofa.
Vasile Șoimaru, deputat din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, este autorul proiectului de hotărâre, potrivit căruia, Ziua comemorării victimelor foametei organizate din anii 1946-1947 este marcată în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie. El spune că a încercat în toate cele trei legislaturi din care a făcut parte să promoveze o asemenea inițiativa, însă nu a avut susținere. „Am fost în trei legislaturi și nu aveam cu cine vota. După 32 de ani au venit în Parlament copiii deputaților primului Parlament – care în anii 90 au încercat prima dată să adopte un astfel de document– și au votat acest proiect de hotărâre care ne permite să comemorăm victimele foametei organizate de comunism pe meleagurile noastre. Și dacă ați observat, deputații de stânga au părăsit Parlamentul pentru că ei nu vor să audă că foametea a fost organizată. Ei spun că a fost foamete pentru că a fost secetă – nu este adevărat. Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți. Aceasta nu se iartă”, a declarat Vasile Șoimaru.
Potrivit lui, scopul urmărit cu zeci de ani în urmă a fost în primul rând – viitoarea colectivizare. „Să-i facă pe oameni cuminți, ascultători. Cei care sunt buni gospodari să se ducă să ridice Siberia, că era în buruieni toată – de la Ural până la Pacific, dar aici vor rămâne oamenii care vor fi ascultători. Mai ales dacă îi trecem prin foamete o să ne asculte mult și bine și o să putem și comunismul să-l construim. Uite că nu s-a întâmplat această „minune””, spune Vasile Șoimaru.
Deputatul spune că toamna trecută a mers pentru prima dată în satul Avdarma și fost surprins ce localitate frumoasă este, dar și că localnicii găgăuzi au fost primii care au comemorat victimele foametei organizate. De asemenea, a avut ocazia să vadă muzeul și complexul memorial. Parlamentarul a îndemnat cetățenii să meargă să viziteze acest sat pentru a urma un exemplu de comemorare a oamenilor care au murit fără a avea vreo vină.
„Moartea de foame este cea mai strașnică moarte. E strașnic să vezi cum moare omul într-o săptămână, în două săptămâni de foame. Se stinge și vede cum se duce în lumea cealaltă. Cine a inventat acest lucru? Nimeni nu s-a ocupat de asta. Eu cred că au fost oameni concreți care au elaborat acest proiect de înfometare a populației. Ucraina a fost prima”, a menționat Vasile Șoimaru.
Dezbaterea la tema „Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie” este ediția a 10-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
https://stiri.md/article/social/dezbateri-foametea-organizata-din-1946-1947-victime-calai-memorie/
////////////////////////////////////////////
Lech Walesa, scrisoare cu „dezgust” către Donald Trump: Cearta din Biroul Oval „ne-a amintit de interogatoriile Securității”
DIN ARTICOL
Atmosferă ca în vremea tribunalelor comuniste
„Onorați Memorandumul de la Budapesta din 1994”
Fostul lider al sindicatului polonez Solidaritatea, Lech Walesa, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a semnat, alături de mai mulți foști deținuți politici polonezi, o scrisoare deschisă adresată lui Donald Trump, în care își exprimă „teama și dezgustul” față de episodul din Biroul Oval, unde președintele american l-a certat în fața lumii întregi pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Walesa spune că scena i-a amintit de interogatoriile Securității poloneze și de procesele din tribunalele comuniste. „Am urmărit cu teamă și dezgust conversația dvs. cu președintele Ucrainei, Volodimi Zelenski. Considerăm insultătoare așteptările dvs. de a arăta respect și recunoștință pentru ajutorul material oferit Ucrainei de către Statele Unite, în lupta împotriva Rusiei. Recunoștința se cuvine eroicilor soldați ucraineni care și-au vărsat sângele pentru apărarea valorilor lumii libere. Ei mor pe linia frontului de mai bine de 11 ani în numele acestor valori și al independenței Patriei lor, care a fost atacată de Rusia lui Putin. Nu înțelegem cum liderul unei țări care este simbolul lumii libere nu poate vedea acest lucru”, se arată în scrisoarea deschisă, postată pe rețelele sociale. Atmosferă ca în vremea tribunalelor comuniste „Panica noastră a fost cauzată și de faptul că atmosfera din Biroul Oval în timpul acestei conversații ne-a amintit de una pe care o știm bine din interogatoriile Serviciului de Securitate și din sălile de judecată ale tribunalelor comuniste. Procurorii și judecătorii, la ordinul atotputernicei poliții politice comuniste, ne-au explicat, de asemenea, că ei dețin toate cărțile și noi nu deținem niciuna. Ne-au cerut să ne oprim activitatea, susținând că mii de oameni nevinovați suferă din cauza noastră. Ne-au privat de libertățile și drepturile noastre civile pentru că am refuzat să cooperăm cu guvernul și cu recunoștința noastră. Suntem șocați că domnul președinte Volodimir Zelenski a fost tratat în același mod. Istoria secolului al XX-lea arată că, de fiecare dată când Statele Unite au dorit să păstreze distanța față de valorile democratice și de aliații lor europeni, au sfârșit prin a fi o amenințare pentru ele însele. Acest lucru a fost înțeles de președintele Woodrow Wilson, care a decis să intre cu Statele Unite în Primul Război Mondial în 1917. Președintele Franklin Delano Roosevelt a înțeles acest lucru, hotărând, după atacul asupra Pearl Harbor din decembrie 1941, că războiul pentru apărarea Americii va fi purtat nu numai în Pacific, ci și în Europa, în alianță cu țările atacate de cel de-al Treilea Reich. Ne amintim că fără președintele Ronald Reagan și fără angajamentul financiar american nu ar fi fost posibilă prăbușirea imperiului Uniunii Sovietice. Președintele Reagan era conștient că milioane de oameni înrobiți sufereau în Rusia sovietică și în țările pe care le-a cucerit, inclusiv mii de prizonieri politici care au plătit pentru sacrificiul lor în apărarea valorilor democratice cu libertate. Măreția lui a constat, printre altele, în faptul că a numit fără ezitare URSS «Imperiul Răului» și a dat o luptă decisivă. Am câștigat, iar o statuie a președintelui Ronald Reagan se află astăzi în Varșovia, viizavi de Ambasada SUA”, mai arată textul. „Onorați Memorandumul de la Budapesta din 1994” „Dle președinte, ajutorul material – militar și financiar – nu poate fi echivalent cu sângele vărsat în numele independenței și libertății Ucrainei, a Europei, precum și a întregii lumi libere. Viața umană este neprețuită, valoarea sa nu poate fi măsurată cu bani. Recunoștința se cuvine celor care fac sacrificiul de sânge și libertate. Este evident pentru noi, oamenii din «Solidaritatea», foști prizonieri politici ai regimului comunist în slujba Rusiei Sovietice. Cerem Statelor Unite să onoreze garanțiile oferite împreună cu Regatul Unit în cadrul Memorandumului de la Budapesta din 1994, care a inclus în mod explicit un angajament de a apăra inviolabilitatea frontierelor Ucrainei în schimbul predării de către aceasta a arsenalului său de arme nucleare. Aceste garanții sunt necondiționate: nu există niciun cuvânt despre tratarea unui astfel de ajutor ca un schimb economic”, mai spune Lech Walesa, care semnează „fost deținut politic, lider al Solidarității, președinte al celei de-a treia Republici Poloneze”. Semnătura lui este urmată de alte câteva zeci de semnături ale unor foști deținuți politici, membri ai sindicatului Solidaritate sau jurnaliști.
Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/externe/lech-walesa-scrisoare-cu-dezgust-catre-donald-trump-cearta-din-biroul-oval-ne-a-amintit-de-interogatoriile-securitatii-3142781
///////////////////////////////////////////
EMINESCU: Consistă această țară din călăi și din victime?
8 octombrie 1878: Intrarea ”triumfală” a eroilor din Războiul de Independență: Sunt, mulțumită guvernului, goi și bolnavi. Canibali au fost acei ce i-au trimis iarna la război în asemenea stare?
De Luciana Pop și Mihai Eminescu / Cultură
Articole relaționate
9 mai: ZIUA INDEPENDENȚEI ROMÂNIEI. Discursul integral al lui Mihail Kogălniceanu
România și-a obținut independența față de Imperiul Otoman în urma unor lupte care au dus la pierderea a aproape 5.000 de soldați și îmbolnăvirea sau rănirea gravă pe front a altor aproape 25.000.
Pe 8 octombrie 1878 Armata Română, victorioasă în Războiul de Independență, își face intrarea triumfală în București pe Podul Mogoșoaiei. Așa sună povestea oficială despre revenirea soldaților români de pe front. Iată însă relatarea crudă și fără menajamente a unui ziarist al vremii despre revenirea Dorobanților acasă. Se poate să vă fie cunoscut numele: Mihai Eminescu.
Iată articolul său de fond, „Dorobanții”, publicat de părintele presei conservatoare și a limbii române moderne în ziarul Timpul.
„Au sosit în București Dorobanții de pe câmpul de război. Acești eroi, cu care gazetele radicale se laudă atâta, sunt, mulțumită guvernului, goi și bolnavi. Mantalele lor sunt bucăți, iar sub manta cămașa pe piele, și nici cojoc, nici flanelă, nici nimic. Încălțați sunt tot atât de rău, unul c-un papuc ș-o opincă, altul c-o bucată de manta înfășurată împrejurul piciorului, toți într-o stare de plâns, într-o stare care te revoltă în adâncul inimei.
O spunem de mai nainte, nici o scuză, nici o justificare, nici o esplicație nu ne poate mulțămi față cu această mizerie vădită și strigătoare la cer. Canibali au fost acei ce i-au trimis iarna la război în asemenea stare? Nu mai întrebăm de au fost români sau nu. Suntem de mai nainte siguri că numai români n-au putut fi aceia cari i-au trimis pe țăranii noștri în asemenea stare în Bulgaria. Dar am fi putut crede ca să fie cel puțin oameni. Turcii, despre cari se zicea că mor de foame și de frig, au sosit la București mai bine îmbrăcați și mai îngrijiți decât soldații noștri.
Rușii cari pleacă la câmpul de luptă sunt toți îmbrăcați bine, cu cojoc și cu manta sănătoasă, și bine încălțați; la ai noștri îmbrăcămintea e curat ironia unor haine, e goliciunea parafrazată. Și astfel au petrecut aceste victime ale radicaliei, ca să nu zicem un cuvânt mai rău, în zăpadă și în ger, nemâncați, neîmbrăcați, decimați mult mai mult de frig și de lipsă decât de gloanțele dușmanului.
Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera ușurința și nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă o valoare pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsându-și sângele onorează această țară.
Și pe când acești cumularzi netrebnici, această neagră masă de grecotei ignoranți, această plebe franțuzită, aceste lepădături ale pământului, această lepră a lumii și culmea a tot ce e mai rău, mai mincinos și mai laș pe fața întregului univers face politică și fanfaronadă prin gazete și se gerează de reprezentanții unei nații ai cărei fii aceste stârpituri nu sunt și nu pot fi, tot pe atuncea soldatul nostru umblă gol și desculț, flămând și bolnav pe câmpiile Bulgariei, îi degeră mâni și picioare, de cad putrede de pe trupul viu al omului și, veniți înapoi în țară, cad pe drumuri în țara lor proprie de frig și de hrană rea.
Și tot în această vreme vezi greci obraznici în mijlocul Bucureștilor refuzând de a-i primi în cartier. Am ajuns cu teoria de ,,om și om” așa de departe încât fiece grecotei, fiece veni-tură, fiece bulgăroi e mai om în această țară decât acel ce-și varsă sângele pentru ea. Scuzabil n-au fost acest război, dar esplicabil putea să devie purtat în condiții normale, dar în modul în care s-au purtat, cu oameni goi și flămânzi, au fost o adevărată crimă, un omor de oameni prin foame și frig.
Consistă această țară din călăi și din victime?”
Botezată de atunci Calea Victoriei, artera principală a Bucureștiului va deveni strada domnească a capitalei noului Regat al României.
Înainte de domnia lui Constantin Brâncoveanu, strada era formată doar din bucata dintre Cercul Militar și Piața Victoriei, numele ei fiind Drumul Brașovului. Porțiunea cuprinsă între Piața Națiunilor Unite (fostă Piața Senatului) și bulevardul Regina Elisabeta era cunoscută, în acea vreme, sub numele de Ulița Mare spre Sărindar, pentru că ducea către biserica Sărindar, aflată pe locul pe care astăzi este Cercul Militar Național.
Strada rezultată din unirea Drumul Brașovului cu Ulița Mare spre Sărindar a fost deschisă în anul 1692, de către domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, fiind pavată cu trunchiuri de copaci, motiv pentru care noua cale a primit denumirea de „Pod”: Podul Mogoșoaiei. Aceasta a fost construită pentru a asigura o cale de legătură între moșia voievodului, Mogoșoaia și palatul domnesc, amplasat în apropierea Curții Vechi.
Noua arteră devine drumul principal al orașului, de-a lungul ei construindu-se case boierești, biserici, hanuri, hoteluri, prăvălii, magazine de lux, cafenele și instituții de stat. La începutul secolului al XVIII-lea, strada era luminată cu „șomoioage îmbibate cu păcură sau rășină”, în timpul domnitorului Grigore Ghica a fost pavată cu piatră, iar în 1882 au apărut primele instalații electrice din București, în fața Palatului Regal de pe Calea Victoriei.
Tratatul de pace dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman a fost semnat la San Stefano pe 3 martie 1878. Acesta a creat Principatul Bulgariei și a recunoscut independența Serbiei, Muntenegrului și a României.
La conferința de pace de la Berlin din 1878 s-a decis ca Rusia să recunoască României independența, să cedeze teritoriile Dobrogei și Deltei Dunării, inclusiv portul Constanța, și mica Insulă a Serpilor.
În schimb, Rusia prelua județele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad), care reintraseră în componența Moldovei după Războiul Crimeii prin prevederile Tratatului de la Paris din 1856.
https://ioncoja.ro/eminescu-consista-aceasta-tara-din-calai-si-din-victime/
/////////////////////////////////////////////
Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, dezbatere IPN
Astăzi se împlinesc 120 de ani de la începutul a ceea ce toți acești ani s-a numit „Pogromul de la Chișinău” și cel mai degrabă va continua să se numească așa atâta timp cât va exista Chișinăul și istoria. Cum a avut loc acest eveniment tragic, de ce a avut loc și de ce anume la Chișinău a ajut loc? De ce a rămas în istorie ca un eveniment mai aparte, chiar dacă înainte de el și după el, în Imperiul Rus Țarist de atunci au existat evenimente de acest gen cu mult mai puternice ca proporții și urmări? Și, principalul, ce lecții avem de învățat ca astfel de evenimente să nu se mai poată repeta niciodată, nici la Chișinău și nici nicăieri în altă parte, au discutat invitații dezbaterii publice: „Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Igor Boțan, expert permanent al proiectului, pogromul este definit ca „acțiuni violente în masă îndreptate împotriva oricărui grup de populație, pe o bază religioasă, națională, de clasă sau rasială, adesea motivat de organizații extremiste sau de poliție. Este caracterizat prin atacuri fizice și distrugeri de case, afaceri și clădiri religioase. Adesea este însoțit de tortură și crimă, mutilare, distrugere și jaf de proprietate, viol. Pogromurile evreiești din sudul și vestul Rusiei din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au devenit deosebit de răspândite în istoria modernă. În legătură cu ele, cuvântul rus „pogrom” a intrat în majoritatea limbilor europene. Etimologia cuvântului pogrom, din rusă погрóм, provine de la громить, „a distruge”, cu sensul de măcel „exprimă o dinamică psihosocială specifică, fiind vorba practic de un linșaj, cu călău colectiv și victimă colectivă, care se declanșează spontan”.
Legislația Republicii Moldova, Codul Penal, articolul 285 spune că „organizarea sau conducerea unor dezordini în masă, însoţite de aplicarea violenţei împotriva persoanelor, de pogromuri, incendieri, distrugeri de bunuri, de aplicarea armei de foc sau a altor obiecte utilizate în calitate de armă, precum şi de opunere de rezistenţă violentă, sau armată reprezentanţilor autorităţilor, se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani”. „Se crede că pogromurile sunt spontane, dar istoria arată că în spatele la astfel de răbufniri stau fenomene mult mai profunde care pregătesc terenul pentru izbucnirea unor astfel de fenomene”, afirmă Igor Boțan.
Igor Boțan
Andrei Cușco, doctor în istorie spune că în „Pogromul de la Chișinău” s-au împletit mai multe forme de antisemitism, în special antisemitism economic și religios care era răspândit printre păturile de jos ale populației, în special țărani, muncitori, soldați. Acest pogrom a durat o zi și jumătate, de la prânz în ziua Paștelui, 6 aprilie, (după calendarul vechi, 19 aprilie, conform calendarului nou – n.r.) până în după-amiaza zilei de 7 aprilie 1903. A fost un pogrom cu consecințe șocante în epocă. Violențele au început prin atacuri ale unor grupuri de câte 30-50 de persoane, se consideră că au existat circa 35 de grupuri. Consecințele fiind absolut dezastruoase pentru comunitatea evreiască din Chișinău, care constituia 45% din populația orașului. Au fost 49 de oameni evrei care au murit și doi creștini și alți circa 500 de oameni au fost răniți. Daunele materiale au fost enorme, fiind de două milioane de ruble pe atunci, o sumă colosală. Au fost afectate circa o treime din toate clădirile din Chișinău.
Andrei Cușco mai spune că totul a început cu un conflict în preajma bisericii din strada Ciuflea, după care pogromiștii au început a ataca locuințele din cartierul evreiesc. „Se presupune că unii pogromiști aveau la ei liste cu proprietarii, comercianții, locuitorii evrei. Asta arată că a fost un eveniment organizat. Apogeul pogromului a fost în noaptea din duminică spre luni și dimineața zilei de luni, când s-au înregistrat cele mai multe victime în rândul evreilor. Factorul cel mai important era că pogromiștii erau convinși de impunitatea lor, deoarece autoritățile practic nu au intervenit în conflict. Această lipsă de reacție a și generat concluzia că Guvernul ar fi în spatele pogromului sau au încurajat participanții”, a spus istoricul.
Andrei Cușco
Alecu Reniță, jurnalist, deputat în Primul Parlament este de părere că se creează impresia că în acea zi tragică, în Basarabia nu existau autorități. „În acest context, ar fi nevoie să fie clarificate mai multe aspecte în raport cu crima oribilă care a avut loc în contextul Paștelui. Astfel, apar subiecte foarte importante legate de poliția secretă din Chișinău, de cum s-au comportat autoritățile țariste, mass-media din acea perioadă, de cercurile de afaceri și ale cui interese erau atinse în cadrul lor, comerțul, economia și beneficiarii a tot ceea ce era în Chișinău, dar și de biserica ortodoxă etc.”, a spus el.
Însuși antisemitismul, spune Alecu Reniță, era un fenomen urban, nu rural, iar Basarabia era pe atunci o zonă rurală în proporție de 90%, ceea ce scoate din această ecuație caracterul agresiv al populației basarabene. „Aici e necesar să fie făcute cercetările de bază și nu e cazul să se extrapoleze o crimă uriașă pe o chestie generală care nu a existat. Contribuția mass-media a fost foarte importantă, deoarece instigarea populației creștine împotriva celei evreiești nu era de o zi sau două, autoritățile nu au încercat diminuarea mesajului antievreiesc care exista la începutul sec. XX. De aceea, dincolo de această crimă odioasă a existat mecanisme care au favorizat producerea pogromului de la Chișinău”, afirmă jurnalistul.
Alecu Reniță
Dezbaterea publică cu tema „Pogromul din 1903: călăi, victime și lecții”, este ediția a 8-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
Vezi și:
100 de ani sub semnul RASSM. Dezbatere IPN
Igor Boțan: În regiunea transnistreană este un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici
Alexandru Postica: Problemele lingvistice și interesele economice sunt provocări persistente în regiunea transnistreană
Anatol Țăranu: Moldovenismul vulgar născut în RASSM continuă să trăiască în realitățile Republicii Moldova
Anneli Ute Gabanyi: Moldova a fost mereu de o foarte mare importanță geostrategică pentru Rusia
Igor Boțan: Cel mai mare pericol pentru Moldova provine din campaniile de dezinformare a populației
Ion Valer Xenofontov: Ideile din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov sunt utilizate și astăzi
Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență. Dezbatere IPN
Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor în raport cu basarabenii, în 1940, nu pot fi numite „de eliberare”, ci „de ocupare”
Istoricul Dumitru Lisnic: În Basarabia sovieticii și-au adus oamenii lor pentru funcțiile de administrare
Anatol Petrencu: Sovieticii și-au impus modul de gândire și modul de viață în RSSM
Profesor de istorie din Șerpeni: În 1944 satul a fost distrus complet. A rămas o singura casă întreagă
Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță. Dezbatere IPN
Igor Boțan: Acțiunile sovieticilor din 1940, în raport cu basarabenii, nu au fost „de eliberare”
Anatol Țăranu: Anexarea Basarabiei din 28 iunie 1940 a fost o înțelegere dintre doi dictatori
Ziua de 28 iunie 1940 între sărbătoare și catastrofă. Dezbatere IPN
Andrei Curăraru: Prin deportări se dorea crearea unei societăți fără valori
Lidia Pădureac: Statul sovietic a săvârșit crime împotriva umanității
Alecu Reniță: Deportările trebuie să ne țină vigilenți și cât mai departe de Rusia – un monstru care se zbate
Decapitarea și dezrădăcinarea neamului prin deportări. Dezbatere IPN
Igor Boțan: Propaganda trebuie combătută prin inocularea cu gândirea critică
Nicolae Mihai: În regimurile totalitare cetățeanul nu mai beneficiază de drepturi și libertăți
Practici festive și inginerii identitare în regimurile (post)totalitare. Dezbatere IPN
Virgiliu Bîrlădeanu: În Rusia avem un regim autoritar cu tendințe totalitariste
Igor Boțan: Toate legislaturile din Moldova au fost proeuropene sau au avut perioade în care au promovat aderarea
Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei. Dezbatere IPN
Andrei Curăraru: Ambiția Uniunii Europene este de a deveni un centru politic important
Anatol Petrencu: Destrămarea Uniunii Sovietice a fost un triumf pentru țările anexate cu forța
Cristian Manolachi: Trebuie să discernem în avalanșa de mesaje politice. Anul 2024 este un an electoral complicat
Mitologii politice, în istorie și actualitate. Dezbatere IPN
Igor Boțan: Mitologia politică în războiul din Ucraina a fost exploatată la maximum
Virgiliu Bîrlădeanu: Regimurile autoritare sunt eficiente în a inocula propaganda
Valentin Constantinov: Astăzi vorbim limba română datorită verticalității populației din Basarabia din 1812
Igor Boțan: Limba literară și limba oficială este adusă la cel mai înalt nivel care ne unește pe toți
Vasile Șoimaru: Suntem români pe ambele maluri ale Prutului
Calea lungă a limbii române spre casă. Dezbatere IPN
Declarații despre atacul terorist din Rusia: Teroarea naște doar teroare
Igor Boțan: Autoritățile de la Chișinău trebuie să desfășoare o muncă de comunicare cu cetățenii din stânga Nistrului
Războiul din 1992. Alexandru Cerbu: Ca în imaginile de la Bucea și la Tighina stăteau cadavrele pe stradă
Victor Juc: Conflictul armat de la Nistru a fost generat premeditat
32 de ani ai unui război nefinalizat. Dezbateri IPN
Igor Boțan: Pericolul repetării ororilor prin care a trecut societatea în regimul totalitar comunist nu a fost depășit
Virgiliu Bîrlădeanu: Trebuie să ne detașăm de trecutul sovietic și să instaurăm o societate europeană
Istoria, antidot internațional împotriva represiunilor politice. Dezbatere IPN
Flori Bălănescu: În lipsa unui proces de tipul celui de la Nürnberg, nu putem vorbi de condamnarea comunismului
Alexandru Postica: Victimele represiunilor politice primesc recompense mult prea mici în comparație cu teroarea prin care au trecut
Rolul istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății. Dezbatere IPN
Igor Boțan: Nu poți proiecta un viitor dacă nu-ți cunoști trecutul
Ana Bîtcă: Informând elevii despre represiunile politice, dorim să nu se mai repete greșelile din trecut
Igor Boțan: Gulagul a fost soluția bolșevicilor pentru ținerea sub control a mișcării de protest a populației
Ludmila Cojocaru: Sistemul sovietic a însemnat represiune, exterminare, înrobirea populației
Lidia Pădureac: Gulag-ul a fost folosit pentru distrugerea verticalității oamenilor
Fenomenul GULAG: geneză, manifestare, lecții. Dezbatere IPN
Igor Boțan: Memorandumul de la Budapesta ar fi fost foarte important, dacă cei care l-au semnat l-ar fi considerat obligator
Radu Burduja: Ucraina trebuie să tragă concluzii în urma semnării Memorandumului de la Budapesta
Ion Negrei: Rusia nu mai are credibilitate pe plan internațional
Falimentul Memorandumului de la Budapesta. Dezbatere IPN
Igor Boțan: Ucraina este cheia soluționării finale a conflictului transnistrean
Natalia Albu: Conflictele înghețate înseamnă și un nivel scăzut al calității vieții umane
Octavian Țîcu: Moscova își dorește transnistrizarea Republicii Moldova
Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare. Dezbatere IPN
Igor Boțan: Fenomenele prin care a trecut URSS până la al Doilea Război Mondial sunt caracteristice și pentru RASSM
Virgiliu Bîrlădeanu: Mii de oameni au fost executați fiind doar bănuiți că ar fi o sursă posibilă de opoziție
Represiunea stalinistă în RASSM și memoria victimelor regimului totalitar-comunist. Dezbatere IPN
Igor Boțan: Pentru a înțelege mai bine cum a avut loc Unirea de la 1918 trebuie analizate circumstanțele în care s-a produs
Alexandru Arseni: Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să adopte recunoașterea Unirii din 1918
Ion Varta: După prăbușirea Imperiului Rus, mișcarea națională românească a evoluat într-o mișcare de eliberare națională
Marea Unire din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor. Dezbatere IPN
Igor Boțan: Atunci când vorbim despre prăbușirea Adunării Constituante, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia
Nicolae Enciu: Societatea sovietică a fost constituită ca un antipod al societății occidentale
Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii. Dezbatere IPN
Anatol Petrencu: În Rusia de azi, cu regret, democrația a încetat
Igor Boțan: Este și obligația României să întreprindă toate eforturile ca Moldova să reușească integrarea în UE
Alecu Reniță: Rusia reprezintă un pericol nu doar pentru țările ex-sovietice, ci pentru întreaga Europă
Igor Șarov: Se duce o luptă continuă pentru obținerea dezideratului de integrare europeană
Arborele genealogic european al Moldovei. Dezbateri IPN
Igor Boțan: Războiul Rece s-a terminat pentru că toată lumea a înțeles cine este, de fapt, puterea sovietică
Ion Valer Xenofontov: Lecția Războiului Rece – „să învingi cu modestie și să pierzi cu onoare
Anneli Ute Gabanyi: URSS voia să impună oamenilor același sistem de gândire
Lecțiile Războiului Rece. Dezbateri IPN
Vitalie Stoian: Tratatul de la Varșovia a intervenit mereu în interiorul său, nu în exterior
Anatol Țăranu: Tratatul de la Varșovia a fost nimic altceva decât un „polițist colectiv”
Igor Boțan: Tratatul de la Varșovia a fost o replică la replică
Tratatul de la Varșovia: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
Radu Burduja: NATO a fost și rămâne o alianță de succes
Igor Boțan: Uniunea Sovietică devenise un stat totalitar și își dorea să cucerească toată lumea
Victor Juc: Extinderea NATO are loc la solicitarea statelor care se cred vulnerabile
NATO: istorie fără propagandă. Dezbatere IPN
Igor Boțan: Retorica rușilor privind folosirea armei nucleare denotă că lucrurile le merg prost
Pavel Moraru: Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial
Mihai Țurcanu: Rusia vrea să schimbe prin forță ordinea internațională
Adevăr și minciună despre începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Dezbatere IPN
Virgiliu Pâslariuc: Modelul european de dezvoltare este o garanție de securitate și prosperitate
Prețul și efectele Independenței. Studiu comparativ (1877 vs. 1991. Dezbatere IPN
Ion Varta: Factorul rusesc a fost de fiecare dată fatidic pentru interesul nostru național
Igor Boțan: Rolul intelectualității în obținerea Independenței a fost unul prolific
Ion Negrei: Puciul din octombrie 1917 nu a avut susținere din partea populației din Basarabia
Igor Boțan: A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice o trăim astăzi
Marin Gherman: Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut
URSS: născută și distrusă de puciuri. Dezbatere IPN
Stalinizarea și destalinizarea societății moldovenești. Dezbatere IPN
Ludmila Cojocaru: Păstrarea memoriei privind crimele stalinismului necesită efort din partea statului și a societății
Igor Boțan: După moartea lui Stalin, stalinizarea este doar un fel de fantomă
Florin Abraham: Memoria istorică nu poate fi construită fără sprijinul statului
Igor Boțan: Elitele staliniste se devorează ele însele – trăsătura esențială a stalinismului
Octavian Țîcu: Stalinizarea – inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice
Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN
Florin-Răzvan Mihai: Putinismul reprezintă o mare amenințare
Ion Manole: Pasivitatea comunității internaționale fața de crimele comunismului a dat „roadele” războiului din Ucraina
Barajul de la Kahovka: De ce sunt neputincioase legile și obiceiurile războiului? Dezbatere IPN
Igor Boțan: Deținerea armei nucleare determină Rusia să ignore normele dreptului internațional
Anatol Petrencu: Unele popoare luptă fără niciun fel de scrupule
Igor Boțan: Cei care au participat la deportarea oamenilor din Basarabia erau îndoctrinați ideologic
Viorica Olaru: Puterea de la Kremlin este una de natură KGB-istă
Deportările staliniste: ecou din trecut, pentru prezent și viitor. Dezbatere IPN
Alexandru Postica: Problema deportărilor trebuie tratată într-un context mai larg
Mihail Druță: Este justificat ca pe 9 mai să se consemneze Ziua Europei
Anatol Țăranu: Republica Moldova nu poate deveni stat european păstrând simbolistica sovietică
Igor Boțan: este o mare greșeală să dezvăluim evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial ce sunt convenabile doar unei anumite părți
Ziua Victoriei: între reconciliere, antagonizare și destabilizare? Dezbatere IPN
Igor Boțan: Conștientizarea foametei organizate este importantă pentru tragerea învățămintelor
Muzeografa satului Avdarma: 800 de oameni au murit de foamete în sat în anii 1946-1947
Foametea din 1946-1947. Vasile Șoimaru: Au fost măturate podurile și oamenii au fost omorâți
Lidia Pădureac: În timp ce RSS Moldovenească murea de foame, Uniunea Sovietică exporta cereale
Foametea organizată din 1946-1947: victime, călăi, memorie. Dezbateri IPN
Igor Boțan: Fascismul, în versiunea sa mai soft, și bolșevismul sunt erezii ale socialismului
Virgiliu Bîrlădeanu: Societatea trebuie să fie atentă pentru a nu permite deraieri autoritar-totalitare
Alexandru Cosmescu: Fascismul, stalinismul și nazismul și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile
Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul? Dezbatere IPN
Alecu Reniță, despre pogromul din Chișinău: Vărsarea de sânge putea fi oprită în prima zi, dar autoritățile nu au acționat
Andrei Cușco: Nu moldovenii au fost forța motrice în organizarea pogromului de la Chișinău, ci funcționarii imperiali
Igor Boțan: Pogromul de la Chișinău, o răbufnire a antisemitismului imperiului rus
Igor Boțan: Alternativa lumii ruse pentru Moldova este aderarea la UE
Ion Negrei: Moldova trebuie să se conecteze definitiv la spațiul european – care sunt modalitățile
Anatol Țăranu: Există afinități între politica războinică a Imperiului Rus și regimul Putin de astăzi
Soarta periferiilor imperiilor. Quo vadis, Moldova? Dezbatere IPN
Mihai Țurcanu: „Sindromul Stokholm” le-a înlocuit multor compatrioți sentimentul identității naționale
Igor Boțan: Drama lui Putin este că nu are nici ideologie, nici forță economică și nici armată
Maria Pilchin: Putin își învață poporul să moară pentru că nu a fost în stare să-l învețe să trăiască
Ce am sărbătorit și de ce am sărbătorit pe 23 februarie? Dezbatere IPN
Citește mai mult: https://www.ipn.md/index.php/ro/pogromul-din-1903-calai-victime-si-lectii-dezbatere-ipn-8004_1096451.html#ixzz91lW8Ai5g
Follow us: @IPN_News_Agency on Twitter | ipn.md on Facebook
https://www.ipn.md/index.php/ro/pogromul-din-1903-calai-victime-si-lectii-dezbatere-ipn-8004_1096451.html
///////////////////////////////////////////////
Visul lui Stalin, împlinit de secta MAGA
De
Marie-Cosette Hanganu (Paris)
Putin a reușit, prin Donald Trump, să realizeze visul lui Stalin, acela de a distruge SUA. Stalin a vrut s-o distrugă din exterior, prin confruntare directă. Putin a înțeles că nu se poate astfel, că nu e bună metoda lui Stalin, că trebuie acționat din interior: i-a determinat astfel pe americani să-și distrugă singuri democrația.
Spunea Margarita Simonian, directoarea Russia Today, într-un interviu, în noiembrie anul trecut, victorioasă: „Muncim de 20 de ani în SUA, se împlinesc 20 de ani în mai 2025. Am reușit să facem ca publicul american să nu-și mai pună problema că suntem ruși; ei ne percep ca pe un canal care oferă un punct de vedere alternativ. Noi nu facem emisiuni despre Rusia, nici n-ar avea sens: câți oameni în lumea asta ar vrea să privească informații din și despre despre Rusia? Noi am creat un canal de informație despre America în America”.E ceea ce, de la Goebbels încoace, se numește „propagandă neagră”: să faci să creadă locuitorii unui stat că mesajele sunt emise din interior, nu din afara țării.Și mai spune în același interviu Margarita lui Putin: „În 2023, proiectele noastre au atins 14 miliarde de vizualizări” (în SUA); „Noi am inventat multe mijloace pentru a ne continua activitatea” (după interzicerea Rusia Today); „Ei ne-au închis ușa, noi am intrat pe fereastră. Când ne-au închis fereastra, am intrat prin geamul din pivniță. Când l-au închis și pe acela, am intrat pe horn. Și atunci când a trebuit să intrăm pe unde am putut, activitatea noastră a fost și mai eficientă. Iar când autoritățile americane au descoperit asta, au fost atât de înspăimântate, ca au disimulat ele însele afacerea noastră”.
Interviul integral e AICI – de citit cu un traducător automat.
Iată de ce America a ajuns aici: pentru că a lăsat propaganda putinistă să se insinueze de ani de zile în spațiul informațional american.
De 20 de ani le suflă în ureche Putin americanilor:
să nu credeți media mainstream, că sunt plătiți de statul paralel!;
vedeți că sunt sataniști și l-au uitat pe Dumnezeu, vor să vă ia credința!;
și dacă nu vă ajunge, lasă ca vă mai inventăm noi câteva fake-news, că tot vă rămâne ceva otravă în creiere!
Însă asta nu ar fi fost niciodată de ajuns dacă Putin n-ar fi găsit și proștii ori dezaxații care să fie tentați de autoritarism. Că doar se știe cum îi selecționează KGB-ul în Occident: trebuie să fie ahtiați după lux și bani, să nu aibă nicio moralitate, niciun principiu și mai ales să aibă ambiții care le depășesc capacitățile intelectuale limitate. Taman Trump, taman Rubio, taman restul idioților.
Nu mai vorbim de oligarhii americani ai tehnologiei, miliardarii Bezos, Musk, Zuckerberg etc., care s-au săturat de regulile civilizației (prea multe sindicate, corectitudine, legi, reglementări, respectări de drepturi ale omului ori ale salariatului, obligații etc.), s-au trezit că vor să facă și ei ca oligarhii ruși. Să scape de constrângerile astea, să devină și ei atât puternici. Ce dacă dai cu bolidul pe care-l conduci peste un om și-l omori?! – las’ că nu pățești nimic. De ce să te stresezi atâta?Se vede cu ochiul liber: în toată vraiștea demolatoare pe care o fac Trump și secta MAGA în Statele Unite, un singur fir logic există: tot ce face, face în interesul Rusiei.
Recapitulăm?
Rusia nu mai are de ce să se teamă de FBI, CIA sau armata americană. Trump a intrat cu barosul în ele și a pus oameni incompetenți și pro-ruși în funcțiile de conducere.Trump a aruncat în aer alianța cu Europa, a sabotat relațiile transatlantice, a exclus Europa de la negocierile asupra războiului în Ucraina, ne-a declarat război economic și ideologic.
Trump și oamenii săi îi susțin pe ăia care vor să răstoarne civilizația, în multe țări europene.
Trump a eliminat USAID, care era arma soft-power cea mai temută de Moscova.
Putin și oligarhii săi nu mai au de ce să se teamă de organismele înființate de Biden pentru a supraveghea aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei: Trump le-a desființat pe toate.Ridicarea sancțiunilor e o chestiune de timp, președintele american a spus c-o face îndată ce se semnează încetarea focului.Nu mai vorbim că încearcă să facă Rusia frecventabilă prin toate mijloacele, să obțină capitularea Ucrainei și s-o jefuiască. S-a văzut în episodul de aseară, în linșajul pe care l-au orchestrat.
Mai e ceva de spus? Altceva că trebuie zburați toți ăia care suferă de putinită cronică, de la noi și din Europa?
Că trebuie să se trezească mai ales cei care votează partidele extremiste, la noi și în Europa, dacă nu vrem distrugerea civilizației europene?
Se pare că Europa s-a trezit după dușurile reci pe care și le-a luat. Asta încă nu i-a ieșit lui Putin, care credea, cu siguranță, că dacă democrația americană va fi hăcuită (cum este cazul astăzi), Europa occidentală și UE se vor prăbuși chiar mai ușor. Iete că nu e așa!Mai rămâne să trezească și georgilienii noștri, poate reușesc să vadă că și Georgescu, ca și Trump, corespunde perfect manualului sovietic al recrutorului KGB.
DE ACEEAȘI AUTOARE:
* „Neutralizarea liderului” – asta l-a destabilizat!
* Fascismul trumpist
* Modelul agrar propus ca „proiect de țară” de Călin Georgescu s-a dovedit deja un succes. În Germania lui Hitler!
* I-am dat 20 de ore din viață lui Călin Georgescu
* Afișul din Bad Tölz
* Pericolul Georgescu are ancore dincolo de Rusia: China comunistă! Risc major: aservirea țării noastre printr-un „Viktor Orban de România”
* Generalul Yakovleff, războiul din Ucraina și pericolul Trump
https://ziaristii.com/visul-lui-stalin-realizat-de-secta-maga/
/////////////////////////////////////////
Jenant, mişeilor! / Adevărul e antisemit
de Ioana Lucacel
Există multe tipuri de victime. Şi multe tipuri de călăi. Nimic nu e însă mai demn de milă decât o victimă transformată în călău.
Am primit, zilele trecute, prin e-mail, o petiţie: „Solidari cu Valeriu Gafencu”. Iniţial, m-am gândit că e un apel la înălţare spirituală, cum altfel am putea fi solidari cu „Sf. Închisorilor” decât alăturându-ne lui în bunătate şi iertare. Nu. Era o petiţie prin care i se cerea primarului de Târgu Ocna să nu dea curs cererii Institutului Elie Wiesel de ridicare a titlului de cetăţean de onoare acordat lui Gafencu, pe motiv că ar fi fost antisemit, condamnat de regimul antonescian şi că niciodată nu a fost condamnat de comunişti.Iniţial, m-a pufnit râsul. Era cea mai ridicolă petiţie citită în ultima vreme. Ştiinţific şi istoric, lucrurile sunt extrem de simple: pe când se afla la Târgu Ocna, bolnav de TBC în ultimul stadiu, a primit, printr-o minune, nişte doze de penicilină. I le-a donat pastorului de origine iudaică Richard Wurmbrand. Ca un „antisemit” convins, Gafencu a murit, salvându-i viaţa evreului Wurmbrand. Ca un tolerant convins, ulterior Wurmbrand l-a ponegrit, iar acum, conaţionalii lui cred că Gafencu nu merită titlul de cetăţean de onoare. Şi da, poate au dreptate. Ce să facă un sfânt cu un astfel de titlu?Apoi, povestea Mişcării legionare şi a antisemismului nu e aşa simplă cum o prezintă Institutul Iudaic. Mişcarea Legionară, juridic, nu a fost facistă, Tribunalul de la Nurnberg a scos mişcarea de sub acuzaţia de fascism. Apoi, antisemismul însemna, în perioada interbelică, cu totul altceva. Sau în aceste condiţii ar trebui să nu mai vorbească nimeni despre Iorga sau chiar Eminescu? Ca să nu mai vorbim de Noica, Steinhardt, Nae Ionescu sau Eliade, care au simpatizat cu legionarii.Ş-apoi, să nu uităm că Teatrul evreiesc de revistă, singurul de acest fel din Europa interbelică, a fost înfiinţat de un comandant legionar, Radu Gyr.Argumentul cu condamnarea antonesciană e la fel de hilar. Pentru că regimul care l-a condamnat pe Gafencu a fost abuziv şi dictatorial, înfierat, de altfel, de evrei, care îl considerau fascist. Comuniştii nu, nu l-au condamnat. Mai grav, l-au ţinut pur şi simplu în închisoare şi l-au exterminat. Decimarea unei comunităţi numai pentru apartenenţa la o etnie, religie sau ideologie e la fel de gravă, fie că vorbim de exterminarea evreilor, a ortodocşilor sau a legionarilor. Dar poate domnii de la Institut nu au subiecte de cercetare. De aceea, le propunem noi câteva: implicarea evreilor în instaurarea şi menţinerea regimului comunist sau a fost sau nu Elie Wiesel la Auschwitz?Desigur, această rubrică ar putea părea antisemită. Este. În aceeaşi măsură în care adevărul e antisemit.Dar în orice limbă şi orice cultură, de la Hristos încoace, cei care salvează vieţi sunt eroi. Cei care le distrug sunt călăi.
https://www.gazetademaramures.ro/jenant-miseilor-adevarul-e-antisemit-13303
////////////////////////////////////////
Victime şi călăi (Herta Müller, Încă de pe atunci vulpea era vânătorul)
(Literatura germană contemporană)
Răzvan Mihai Năstase
După ce Academia Suedeză, în toamna anului trecut, a anunţat că Premiul Nobel pentru Literatură îi revine scriitoarei Herta Müller, presa română, culturală sau nu, a început o aprinsă dezbatere în jurul unei singure întrebări: În ce măsură acest premiu este şi al României? Argumentele pro, foarte aprinse şi mai degrabă emoţionale decât raţionale, au invocat locul de naştere, timişorean, al autoarei, şcolile absolvite etc. Comentatorii mai subtili au scos în evidenţă şi faptul că în cărţile Hertei Müller se regăseşte un strop din spiritul acestor locuri, că numele personajelor din cărţi sunt româneşti, că lumea ficţională plăsmuită de Herta Müller ar avea în parte drept prototip realitatea dictaturii comuniste din România. De cealaltă parte, argumentele contra se reduc aproape în unanimitate la cel etnic şi lingvistic: Herta Müller este o autoare de etnie germană, care a emigrat în Germania, care scrie în germană. Un punct de vedere echilibrat a fost exprimat de Andrei Pleşu: „Prin Herta Müller, o parte sumbră din istoria României intră în circuitul istoriei europene.”
Editurile s-au mişcat, de asemenea, foarte repede. Poliromul a profitat de faptul că avea deja în portofoliu trei volume semnate de Herta Müller, pe care le-a reeditat: Regele se-nclină şi ucide, Animalul inimii şi Este sau nu este Ion. Humanitas Fiction a mers chiar mai departe, iniţiind o serie de autor Herta Müller şi publicând un prim roman în colecţia Raftul Denisei: Încă de pe atunci vulpea era vânătorul. Este vorba de fapt tot o reeditare, prima ediţie a acestei cărţi, într-o traducere excelentă semnată de Nora Iuga, apărând în 1995, la Editura Univers.
Cartea, publicată pentru prima oară în 1992, a fost de la bun început un succes, fiind rapid ecranizată, în 1993, de Stere Gulea (Vulpe – vânător, cu Oana Pellea şi Dorel Vişan în rolurile principale). Apărând la scurtă vreme după revoluţia din 1989 şi căderea regimului comunist, romanul este în fapt o cronică-radiografie a unei societăţi totalitare în care Sistemul (cu tot ceea ce înseamnă el) a ros şi ultimele fărâme de umanitate şi s-a infiltrat în orice cotlon al vieţii publice sau personale. Personajele sunt hăituite în egală măsură de Securitate, de semeni şi de propriile gânduri şi temeri. Aerul unei astfel de societăţi, greu respirabil, este redat cu fineţe de scriitoare care, prin fraze scurte, imprimă adeseori povestirii un ritm sacadat, gâfâit. Tehnica, folosită de alţi scriitori pentru a produce un efect dinamic, este aici întoarsă pe dos şi pusă în slujba conturării fidele a unei societăţi dezumanizate, care trăieşte cu greu, aproape de asfixiere în lipsa oricăror repere morale.
Textul este frecvent încărcat de lirism, iar descrierile, extrem de puternice vizual, lasă să se întrevadă un univers în care oamenii par a fi doar un soi de triste maşinării care se încăpăţânează să funcţioneze mai mult din inerţie: „Un troleibuz trece cu geamurile luminate, la mijloc este un burduf de gumă pliat, un acordeon. Troleele alunecă sus pe sârmă, acordeonul se deschide şi se închide, dintre cute zboară praful. Praful este cenuşiu şi cu scame fine, mai cald decât aerul serii. Când troleibuzul merge, în oraş e curent. Troleele aruncă scântei în copaci, din crengile joase cad frunze pe drum. Plopii ajung deasupra tuturor străzilor, ei sunt mai întunecaţi în amurg decât alţi copaci. În faţa Adinei merge un bărbat, are o lanternă în mână. Adesea în oraş nu este curent, lanternele aparţin mâinilor la fel ca degetele. Pe străzi întunecate ca fundul unui sac, noaptea este dintr-o singură bucată şi un pieton nu e decât un zgomot sub bombeul unui pantof luminat. Bărbatul ţine lampa pe buzunar cu becul înspre spate. Seara trage ultimul fir alb prin capătul străzii. În vitrine sclipesc farfurii de supă albe şi linguri neruginite. Lanterna nu arde încă, bărbatul aşteaptă până ce capătul străzii se varsă în următoarea stradă mică. Când aprinde lanterna, el dispare. Atunci devine un bărbat în mână. Abia când se face complet întuneric, se întrerupe curentul. Fabrica de pantofi nu mai duduie, în cabina portarului arde o lumânare, lângă ea şade o mânecă. În faţa cabinei portarului latră un câine, nu-l poţi vedea, zăreşti doar ochii strălucind şi auzi târşâitul labelor pe asfalt. Plopii înaintează pe toate străzile. Casele se înghesuie strâns una în cealaltă. În spatele perdelelor tremură flacără de lumânări. Oamenii îşi ţin copiii la lumină, vor să le mai zărească încă o dată obrajii înainte de dimineaţa următoare.” (p. 21)
Istoria din Încă de pe atunci vulpea era vânătorul seamănă pe alocuri cu o parabolă şi aduce în prim-plan relaţia dintre victimă şi călău. Morala este sumbră şi ascuţită ca un tăiş – în orice regim totalitar cele două roluri sunt interşanjabile. Mai mult, cei mai iscusiţi călăi au fost cândva victime. Iar victimele, în mod ciudat, sunt într-un fel recunoscătoare agresorilor lor. Avem de-a face aşadar cu un soi de sindrom Stockholm transpus în literatură cu multă subtilitate.
Cu totul impresionant este finalul romanului în care personajele înfăptuiesc o mică revoluţie personală şi revin, treptat şi ritualic, la viaţă: „În curtea şcolii, în ungherul cel mai murdar şi pustiu, în faţa unui perete a crescut un munte. O jumătate e din pânze, şnururi împletite, ciucuri galbeni, epoleţi. Cealaltă jumătate e din hârtie, lozinci, steme ale ţării, broşuri şi ziare cu discursurile şi fotografiile. Copilul cu ochii foarte îndepărtaţi şi tâmple înguste duce un tablou pe care şi-l ţine în faţă. În tablou sunt onduleul de pe frunte şi negrul ochilor. Onduleul îi ajunge copilului până la pantofi. Ramele nu le ardem, spune fata slujnicei. Ea rupe din ramă onduleul de pe frunte, mama a rămas singură în casa ofiţerului, spune, ofiţerul a fost condamnat şi nevasta lui s-a ascuns. Gemenii aduc un coş de cravate de pionier şi steguleţe roşii cu ciucuri galbeni de mătase. Fata slujnicei apropie flacăra chibritului de munte, pe partea jumătăţii de hârtie. Focul se învolburează repede, hârtia tare se vălureşte ca nişte urechi gri, cât am aşteptat clipa asta, spune fata slujnicei. Hârtia subţire se scrumeşte, nu s-a observat pe tine, spune Adina. Gemenii iau cu vârful beţelor ciucurii de mătase aprinşi şi aleargă cu ei prin curte. Ce să fi făcut, spune fata slujnicei, trebuia să-mi ţin gura, am un copil. Vântul suflă fumul pe perete. Copilul cu ochii foarte depărtaţi stă lângă Adina şi ascultă. Ştiu, spune Adina, bărbaţii aveau femei, femeile aveau copii, copiii aveau foamea. Fata slujnicei îşi vâră o şuviţă de păr în gură, priveşte muntele pe jumătate carbonizat, acum a trecut, spune ea, trăim.” (p. 213)
Dincolo însă de analiza rece şi de diagnosticul precis, Herta Müller face în Încă de pe atunci vulpea era vânătorul un soi de prevestire lucidă: convalescenţa prin care o societate proaspăt ieşită dintr-un regim de tip totalitarist trebuie să treacă va dura cel puţin la fel de multă vreme cât au durat boala şi anomaliile sistemului. Malformaţiile nu se vindecă, iar tarele rezistă şi se transmit generaţiilor viitoare. Citit astfel, romanul Hertei Müller are şi un rol curativ şi se înscrie în lungul şir al cărţilor prin care o realitate bântuită de feluriţi demoni poate fi, măcar în parte, exorcizată.
____________
Herta Müller, Încă de pe atunci vulpea era vânătorul. Traducere din germană de Nora Iuga. Humanitas Fiction, Bucureşti, 2009, 224p.
https://contrafort.md/old/2010/183-184/1841.html
//////////////////////////////////////
„Nu muşca momeala”. Ce sfaturi a primit Zelenski înainte de întâlnirea cu Trump. Cele 139 de minute care au răsturnat alianţa
DIN ARTICOL
Zelenski, sfătuit să nu intre în capcană „Oh, eşti îmbrăcat elegant” Vicepreşedintele vorbeşte „Zelenski a jucat cât se poate de greşit”
Dați afară de la Casa Albă
Aliaţii lui Trump se mobilizează în jurul lui „Cred că nu a fost bine”
Volodimir Zelenski a fost sfătuit inclusiv de apropiați ai lui Donald Trump să nu se lase provocat și să nu fie conflictual la întâlnirea din Biroul Oval, scrie CNN într-un material în care reconstituie deja celebra scenă, potrivit News.ro.
Cu toate acestea, tot ce putea să meargă rău a mers, mai notează sursa citată, într-o cronologie a celor 139 de minute care au șocat planeta.
Bucătarii Casei Albe lucrau vineri în Aripa de Vest, pregătind farfurii cu pui și rozmarin, piure de ţelină şi salată de varză, când au început să se audă voci ridicate din Biroul Oval.
Înăuntru, se desfăşura o scenă remarcabilă.
Preşedintele Donald Trump şi vicepreşedintele JD Vance începuseră să-l certe pe oaspetele lor, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-o implozie publică nemaivăzută a unei relaţii globale esenţiale.
Pentru susţinătorii Ucrainei, momentul a fost dezastruos: tot ceea ce ar fi putut merge prost într-o întâlnire între doi lideri încăpăţânaţi a mers, în decurs de 10 minute. Cu toate acestea, cu tot şocul, nu a fost un rezultat neprevăzut. Într-adevăr, în perioada premergătoare discuţiilor – care urmau să culmineze cu semnarea unui nou acord privind minereurile rare – mulţi aliaţi ai celor doi bărbaţi s-au întrebat în linişte dacă dinamica lor se va încheia în triumf sau în catastrofă, scrie CNN. Zelenski, sfătuit să nu intre în capcană S-au depus eforturi pentru a-l pregăti pe Zelenski pentru o întâlnire de succes cu Trump, care este cunoscut pentru faptul că este sensibil la linguşire şi foarte atent la modul în care este tratat. Preşedintele ucrainean a fost avertizat să se concentreze pe acordul privind mineralele şi să evite să se lase atras într-o luptă. „I-am spus în această dimineaţă: «Nu muşca momeala. Nu lăsa presa sau pe altcineva să te bage într-o dispută cu preşedintele Trump. Ceea ce face el astăzi este resetarea relaţiei»”, a declarat senatorul republican Lindsey Graham, care a făcut parte dintr-un grup de senatori republicani şi democraţi care s-au întâlnit cu Zelenski înainte ca acesta să vină la Casa Albă. Alţi lideri europeni care au trecut prin clădire săptămâna aceasta i-au oferit lui Zelenski propriile lor îndrumări, inclusiv preşedintele francez Emmanuel Macron, care a avut succes într-o abordare a lui Trump, în care a echilibrat adularea cu respingerea. Alţii – inclusiv unii oficiali americani – au încercat să-l descurajeze pe Zelenski să facă deplasarea la Washington, considerând că mai este nevoie de eforturi pentru a consolida ceea ce devenise deja o relaţie ostilă. Totuşi, în momentul în care Zelenski a intrat vineri pe porţile Casei Albe, puţini ar fi putut prezice cât de explozive vor deveni cele 139 de minute care au urmat – deşi unii au detectat primele semne de probleme. „Oh, eşti îmbrăcat elegant” Ieşind din SUV-ul său negru purtând ceea ce a devenit uniforma sa standard – cămaşă şi pantaloni militari de culoare închisă – Zelenski nu a lăsat să se vadă nicio tensiune cu Trump, care a mers pe holurile Aripei de Vest pentru a-l întâmpina. Dar unii oficiali americani care priveau de la distanţă au văzut o problemă: ţinuta lui Zelenski. „Oh, eşti îmbrăcat elegant”, a spus Trump cu un aer sarcastic, în timp ce îl saluta pe Zelenski şi îi strângea mâna. Înainte ca întâlnirea din Biroul Oval să degenereze într-un schimb de replici, Zelenski a fost întrebat de un reporter de la o publicaţie de dreapta – ales de Casa Albă pentru a fi prezent în cameră în timpul discuţiilor – de ce nu poartă costum în cel mai important birou din Statele Unite. „Voi purta un costum după ce acest război se va termina, da”, a spus Zelenski, răspunzând în limba engleză. „Poate ceva ca al tău, da, poate ceva mai bun. Nu ştiu, vom vedea. Poate ceva mai ieftin. Mulţumesc.” Poate că a luat o lecţie de la parada liderilor străini care l-au precedat la Casa Albă în ultima lună, Zelenski nu a ajuns cu mâna goală. El a adus cu el centura UFC câştigată de boxerul ucrainean Oleksandr Usyk anul trecut. Centura aurie colorată, care era aşezată pe una dintre măsuţele din spate în timp ce cei doi bărbaţi începeau să discute, nu a fost menţionată în timpul discuţiilor. În primele 40 de minute ale discuţiilor lor, Trump nu a manifestat o amărăciune evidentă faţă de Zelenski, discutând în schimb despre acordul privind mineralele pe care intenţionau să îl semneze mai târziu în cursul zilei. Într-adevăr, la etaj, în East Room, o masă lungă de lemn fusese pregătită pentru ceremonia de semnare, cu patru scaune pregătite pentru semnatari. Nu a fost să fie. Vicepreşedintele vorbeşte Alăturându-se conversaţiei după ce a rămas în mare parte tăcut, vicepreședintele JD Vance a intervenit – „Stai puţin. Hei, vreau să răspund la asta” – pentru a susţine eforturile lui Trump de a pune capăt conflictului. „Calea spre pace şi calea spre prosperitate este poate angajarea în diplomaţie”, a spus el, adresându-şi comentariile lui Zelenski. Aici totul a degenerat. Un Zelenski încruntat – el însuşi neobişnuit cu reproşurile publice după trei ani de sprijin puternic din partea Occidentului – a prezentat cu indignare încetările de foc pe care Rusia le-a încălcat în trecut. „Despre ce fel de diplomaţie vorbeşti, JD? Ce – ce ai – ce vrei – ce vrei să spui?”, a întrebat el sceptic. „Vorbesc despre genul de diplomaţie care va pune capăt distrugerii ţării tale”, a răspuns Vance din locul său de pe canapeaua de lângă Trump. Discuţia a degenerat de acolo. „Cred că este lipsit de respect din partea dumneavoastră să veniţi în Biroul Oval pentru a încerca să ne judecați în faţa presei americane”, a spus Vance într-o mustrare tăioasă. „Ar trebui să-i mulţumiţi preşedintelui pentru că încearcă să pună capăt acestui conflict”. Când Zelenski a încercat – oarecum fără succes – să intervină, Trump a izbucnit în furie. „Nu aveţi cărţile în mână acum”, a răcnit el, vorbind peste Zelenski când acesta a obiectat. „Vă jucaţi cu vieţile a milioane de oameni”, a strigat el. „Vă jucaţi cu Al Treilea Război Mondial”. Câteva minute mai târziu, Trump a scos presa din sală. „Va fi grozav pentru televiziuni, vă spun asta”, a spus el în timp ce reporterii ieşeau. „Zelenski a jucat cât se poate de greşit” O delegaţie ucraineană agitată – inclusiv ambasadorul ucrainean la Washington, Oksana Markarova, care a încetat să mai ia notiţe în timpul întâlnirii şi pur şi simplu şi-a pus mâinile-n cap – a părăsit Biroul Oval pentru a se regrupa în Sala Roosevelt, chiar în capătul holului. Adunându-se cu propriii săi consilieri cheie pentru a evalua situaţia, inclusiv Vance, secretarul de stat Marco Rubio şi secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, Trump a fost furios, spunând că s-a simţit nerespectat de tonul lui Zelenski. „Zelenski a jucat cât se poate de greşit. A venit în Biroul Oval acţionând ca un tip dur. Nu a jucat bine. Toată lumea din cameră s-a simţit insultată”, a declarat un oficial american, potrivit CNN. „Acum, Zelenski va trebui să îşi dea seama cum să rezolve singur această problemă. Nu putem rezolva noi pentru el”. Preşedintele a decis în cele din urmă că Zelenski „nu era în măsură să negocieze”, a declarat un oficial al Casei Albe. El i-a ordonat lui Rubio şi consilierului pentru securitate naţională Mike Waltz să transmită mesajul ucrainenilor care aşteptau în apropiere: Era timpul ca Zelenski să plece. „Timpul nu este de partea ta aici”, a declarat Waltz sâmbătă pentru Fox News, relatând conversaţia sa cu Zelenski. „Timpul nu este de partea ta pe câmpul de luptă. Timpul nu este de partea voastră în ceea ce priveşte situaţia mondială şi, cel mai important, ajutorul SUA şi toleranţa contribuabililor nu sunt nelimitate.” Dați afară de la Casa Albă Ucrainenii au protestat, spunând că doresc să continue discuţiile, a declarat oficialul de la Casa Albă. Însă solicitarea a fost refuzată. În timp ce farfuriile cu salată, pui şi crème brûlée care fuseseră pregătite pentru prânz stăteau neatinse pe cărucioare pe un hol din faţa biroului secretarului de presă, ucrainenii au fost instruiţi să plece. Ziua suprarealistă de diplomaţie distrusă s-a desfăşurat în mai puţin de trei ore. Coloana de maşini a lui Zelenski a părăsit porţile Casei Albe la ora 13:42, fără fanfară sau salut. El a fost condus la mică distanţă, la hotelul Hay Adams, unde era cazat împreună cu consilierii săi. Mai puţin de o oră mai târziu, el a trimis un mesaj pe reţelele de socializare în care îşi exprima recunoştinţa faţă de gazdele sale: „Mulţumesc Americii, mulţumesc pentru sprijinul dumneavoastră, mulţumesc pentru această vizită”. El a adăugat: „Ucraina are nevoie de o pace justă şi durabilă, iar noi lucrăm exact pentru asta”. Aliaţii lui Trump se mobilizează în jurul lui Până atunci, Casa Albă, care începuse ziua căutând să ajungă la o înţelegere cu Ucraina, şi-a schimbat brusc cursul şi a încercat să transforme scandalul diplomatic într-un moment de forţă prin lansarea unei ofensive extraordinare de relaţii publice. „Preşedintele Trump şi vicepreşedintele Vance iau apărarea americanilor”, a afirmat Casa Albă în prima dintre mai multe declaraţii de vineri după-amiază. Câteva ore mai târziu, un alt mesaj a fost trimis cu cuvinte de susţinere din partea membrilor cabinetului Trump. „Amin, domnule preşedinte”, a spus secretarul apărării Pete Hegseth. Graham, un aliat apropiat al lui Trump care se întâlnise cu Zelenski mai devreme în cursul zilei, s-a îndreptat spre camerele de luat vederi din faţa West Wings. El i-a cerut lui Zelenski să îşi ceară scuze sau să se gândească să se retragă. „Nu am fost niciodată mai mândru de preşedinte”, a spus Graham. Între timp, în Sala de Est a Casei Albe, instalaţia pentru conferinţa de presă pentru Trump şi Zelenski a fost demontată. O masă mare pentru semnarea acordului de către cei doi lideri, pe fundalul a trei steaguri ucrainene şi trei americane, a fost mutată. „Cred că nu a fost bine” În următoarele câteva ore, Trump a lucrat în Aripa de Vest cu personalul său. El a fost văzut în Biroul Oval cu Susie Wiles, şefa sa de cabinet, şi cu alţi consilieri, înainte de a ieşi pentru a părăsi Casa Albă pentru weekend. Marine One aştepta, dar Trump s-a oprit pentru a vorbi încă o dată, încercând să îşi pună amprenta pe schimbarea remarcabilă a evenimentelor din această zi. „El vrea să continue şi să lupte, să lupte, să lupte”, le-a spus Trump reporterilor de pe peluza de sud. „Noi vrem să punem capăt morţii”. Întrebat dacă doreşte ca Zelenski să demisioneze, Trump a refuzat să răspundă direct, spunând doar: „Vreau pe cineva care să facă pace”. O zi furtunoasă la Washington s-a încheiat când Trump s-a îmbarcat în Air Force One şi a zburat spre Mar-a-Lago pentru weekend. La scurt timp, Zelenski a venit la Fox News, pentru un interviu pe care Trump l-a urmărit în aeronava prezidenţială. Zelenski a declarat că nu crede că îi datorează lui Trump scuze pentru izbucnirile din Biroul Oval, dar şi-a exprimat regretul că totul s-a desfăşurat la televizor pentru ca lumea să vadă. „Cred că nu a fost bine”, i-a spus Zelenksi lui Bret Baier de la Fox News. „Cred că nu a fost bine”. Dar el a spus că crede că relaţia sa cu Trump şi cu America va supravieţui. „Oamenii voștri au ajutat la salvarea poporului nostru”, a spus Zelenski. „Suntem foarte, foarte recunoscători”.
Editor : Bogdan Păcurar
Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/externe/nu-musca-momeala-ce-sfaturi-a-primit-zelenski-inainte-de-intalnirea-cu-trump-cele-139-de-minute-care-au-rasturnat-alianta-3141317
///////////////////////////////////////
Există o elită care conduce lumea din umbră? Află răspunsul din volumul „Stăpânii lumii stau la pândă – Clubul Bilderberg”, scris de Cristina Martín Jiménez
Daniela Popescu
Cristina Martín Jiménez, scriitoare de succes, lector și doctor în Științe ale Comunicării și Jurnalism, prezenta în 2010 prima teză de structură critică din lume despre Clubul Bilderberg, un grup exclusivist despre care se spune că domină lumea și propune agenda mondială, de la războaie la pandemii.
Publicată pentru prima dată în 2010, cartea a fost cenzurată timp de șapte ani în Spania și a fost republicată în 2017. Sub numele „Stăpânii lumii stau la pândă – Clubul Bilderberg”, volumul este reeditat astăzi de Editura Evenimentul și Capital pentru cititorii din România și poate fi achiziționat online aici: www.edituradecarte.ro/produs/stapanii-lumii-stau-la-panda-clubul-bilderberg/
Cristina Martin Jimenez, autoare specializată în jurnalism politic și social, este prima care a îndrăznit să vorbească despre unul dintre cele mai controversate subiecte ale istoriei noastre recente: clubul Bilderberg, elita din umbră care domină lumea și controlează viața noastră a tuturor.În munca sa extinsă, ea a prezis starea actuală și evenimentele lumii. În urmă cu treisprezece ani, într-una dintre cărțile sale, ea a identificat „tacticile pandemiei, schimbările climatice provocate de om și crearea de lideri artificiali” ca arme pentru implementarea unei ordini mondiale totalitare.
Așadar, în urmă cu două decenii, Cristina Martin Jimenez a deschis un nou domeniu de cercetare care este urmat astăzi de mii de oameni și este o sursă de inspirație pentru tinerii jurnaliști. Se caracterizează prin documentația copleșitoare și dovezile verificabile furnizate în munca ei. Nimeni nu a ajuns atât de departe ca ea, motiv pentru care este considerată un reper în analiza plutocrației globale, precum și o autoritate internațională pe care toată lumea vrea să o intervieveze.
„Stăpânii lumii stau la pândă – Clubul Bilderberg”
Volumul „Stăpânii lumii stau la pândă – Clubul Bilderberg” este rezultatul unor investigații extrem de riscante care dezvăluie adevăratele nume și intenții ale membrilor acestui grup exclusivist rezervat celor mai puternici, unde intrarea depinde de conturile bancare, rolurile de putere, influența militară, mediatică, intelectuală, economică și politică.Încă de la începtul anilor 50 ai secolului XX, au început să aibă loc anual reuniuni internaționale secrete în tările din Europa, din Statele Unite ale Americii și din Canada, la care participă cele mai influente persoane din lume din domenii diverse.
Motivul? Se pare că stabilirea agendei evenimentelor mondiale care ne afectează viața tuturor.
Cristina Martín Jiménez mărturisește: „Când am auzit prima dată de Clubul Bilderberg, m-au trecut fiorii. Totul părea mai degrabă ficțiune decât realitate. Am contactat imediat un cercetător despre care am aflat că îi urmărește de mulţi ani și al cărui nume nu-l voi dezvălui, pentru a-i proteja viața. El mi-a spus: Bilderberg este ca Big Brother – ochiul care vede și controlează totul! Și n-o fac pentru bani, ei sunt deja foarte bogați. Adevăratul lor obiectiv este puterea absolută, forța de a transforma oamenii în sclavi“.
Care este adevărul? Există o elită care dictează ordinea mondială? Cine face parte din acest grup? Care sunt motivele acestora? Vor sa ne controleze viața noastră, a tuturor?Află răspunsurile la toate aceste întrebări din volumul „Stăpânii lumii stau la pândă – Clubul Bilderberg”, Cristina Martín Jiménez, pe care poți să îl comanzi aici: www.edituradecarte.ro/produs/stapanii-lumii-stau-la-panda-clubul-bilderberg/
///////////////////////////////////////
Stăpânii lumii stau la pândă. Clubul Bilderberg
Autor(i): Cristina Martin Jimenez
Descriere
Clubul Bilderberg este prima carte scrisa despre grupul care domina lumea si iti contoleaza viata, fiind rezultatul unor investigatii extrem de riscante, care dezvaluie adevaratele nume si intentii ale membrilor sai. Inca de la inceptul anilor 50 ai secolului XX, au inceput sa aiba loc anual reuniuni internationale secrete in tarile din Europa , din Statele Unite ale Americii si din Canada , la care participau cele mai influente persoane din lume, politicieni, repezentanti ai Caselor regale, oameni de afaceri, jurnalisti. Cristina Martin Jimenez, autoare specializata in jurnalism politic si social, este prima care a indraznit sa vorbeasca despre unul dintre cele mai controversate subiecte ale istoriei noastre recente.
Cristina Martin Jimenez este o scriitoare de succes, lector si doctor in Stiinte ale Comunicdrii si Jurnalism, cu prima teza de Structura critica din lume despre Clubul Bilderberg. In munca sa extinsa, ea a prezis starea actuala si evenimentele lumii. In urma cu treisprezece ani, intr-una dintre cartile sale, ea a identificat ,”tacticile pandemiei, schimbarile
climatice provocate de om si creearea de lidei artificiali” ca arme pentru implementarea unei ordini mondiale totale. Cartea a fost cenzuratd timp de sapte ani in Spania si a fost republicata in 2017 sub titlul Stapanii lumii. Grupul Bilderberg. Cristina Martin Jimenez este incorecta din puncte de vedere politic si autodidact. In urma cu doua decenii, ea a deschis un nou domeniu de cercetare care este urmat astazi de mii oameni si este o sursa de inspiratie pentru tinerii jurnalisti. Se caracterizeaza prin documentatia coplesitoare si dovezile verificabile furnizate in munca ei. Nimeni nu a ajuns atat de departe ca ea, motiv pentru care este considerata un reper in analiza plutocratiei globale, precum si o autoritate internationala pe care toata lumea vrea sa o intervieveze.
https://www.librariilealexandria.ro/stapanii-lumii-stau-la-panda-2023-evenimentul-capital
///////////////////////////////////////
SPECIAL B1. ȘALARU: TRUMP ȘI PUTIN VOR SĂ ÎMPARTĂ UCRAINA ÎN DOUĂ/ E O ÎNȚELEGERE ÎNTRE 2 BIȘNIȚARI
https://www.youtube.com/watch?v=CJO0LofeXy0
//////////////////////////////////////
Stapânii lumii
Acad. Dinu C. Giurescu
„Fie ca vreţi, fie că nu, vom avea un guvern mondial. Singura chestiune este dacă va fi acceptat sau impus”. (James P. Wartburg, bancher american şi consilier financiar al Preşedintelui Franklin D. Roosevelt)
Ca să ştim… Ca să înţelegem… […] La câţiva ani de la evenimentele din decembrie 1989, piaţa de carte din România era „dată peste cap”, de romanele unui personaj controversat: Pavel Coruţ. Povestirile sale împletesc, după cum el însuşi mărturiseşte, realitatea cu fantezia, autorul lăsând la latitudinea cititorului să stabilească unde sfârşeşte una şi unde începe cealaltă. Pavel Coruţ, fost şef adjunct al Serviciului de Contraspionaj Militar, (C.I.), din vremea lui Ceauşescu, este o persoană care ştie multe. Spre deosebire de alţii, domnia sa nu tace. Domnia sa scrie! Mai dă şi câte un interviu, dar nu este prea apreciat că interlocutor de către moderatori, întrucât are un stil de conversaţie foarte „milităros”. În schimb aflat în faţa foii de hârtie este capabil să dea din plin proba talentului său. În discuţiile despre el am aflat că ar fi un nostalgic sau un beneficiar al vechiului regim, în timp ce alte persoane sunt convinse că este un provocator, dar cei mai mulţi se văd constrânşi de „faptele sale de arme” scriitoriceşti, să-i recunoască buna credinţă şi patriotismul. Eroii romanelor sale sunt în principal agenţi ai serviciului de contraspionaj românesc, aflaţi într-o luptă inegală, pe viaţă şi pe moarte, cu slujitorii bine plătiţi ai „Bubulilor”, stăpânii din umbră ai lumii! Pe lângă lunga listă de romane de spionaj (pro şi contra), cu acţiuni normale, anormale şi mai ales paranormale, ale căror eroi sunt cât se poate de români şi de patrioţi, a scris şi o foarte interesantă şi utilă serie de cărţi destinate succesului în viaţă, în afaceri şi mai ales destinate tinerilor. Tematica abordată este foarte complexă, plecând de la lupta împotriva drogurilor, alcoolului şi tutunului şi până la formarea gândirii pozitive şi găsirea propriului drum în viaţă…
Pe la începutul anilor 2000, exista un talk-show pe Antena 1, care se numea: „Marius Tucă Show”. Acest excelent ziarist invita în emisiunile sale, cele mai reprezentative personalităţiale momentului, de la preşedintele statului, primul ministru şi membri ai guvernului, până la sportivi, oameni de cultură sau de ştiinţă… pe scurt, invita în fiecare seară, „Omul zilei”! …Era unul dintre programele cele mai aşteptate şi mai urmărite, întrucât realizatorul nu-şi „ierta” pentru nimic în lume invitatul, supunându-l unui continuu tir de întrebări, care de care mai provocatoare şi mai indiscrete referitoare la activitatea profesională sau acţiunile publice ale acestuia. Totul cu bun simţ, totul cu maxim profesionalism, beneficiind de o echipă redacţionala de elită! Într-o seară de acum circa zece ani, l-a avut ca invitat pe marele nostru economist şi academician Anghel Rugină, profesor universitar de anvergură mondială, care din păcate s-a stins din viaţa… Emisiunea de pe Antena 1 din acea seară avea să devină, pentru toţi cei care am urmărit-o, absolut memorabilă. Sub Ceauşescu, Anghel Rugină a fugit din ţară, trecând Dunărea înot la sârbi. A fost rănit la picior de un grănicer român, dar a reuşit în cele din urmă să ajungă în Statele Unite, unde a devenit membru corespondent al Academiei Statelor Unite, şef de comisii economice şi consilier în diferite guverne americane. Pentru cine vrea să se edifice mai pe larg despre personalitatea acestui român de excepţie recomand lectura de pe Wikipedia şi din alte surse on-line.La un moment dat, cu toată experienţa sa, Marius Tucă a scăpat invitatul de sub control. Personajul „de mare calibru” din acea seară, a pus treptat stăpânire pe emisiune, toată pregătirea acesteia ducându-se „pe apa Sâmbetei”, deoarece răspunsurile sale la întrebările moderatorului depăşeau cu mult tiparul emisiunii, prin amplitudine, prin modul în care erau documentate şi mai ales prin consecinţele lor!… Erau răspunsuri care impuneau de la sine alte întrebări şi tot aşa… Ca un bulgăre de zăpadă lăsat să se rostogolească pe o pantă proaspăt ninsă!… Dar să vedem ce s-a întâmplat, concret!
Domnul Rugină a afirmat la un moment dat, că a fost invitat acasă la George Bush! La „Casa Albă”, bineînţeles. Fiica domniei sale era prietenă şi colegă de facultate cu gemenele preşedintelui american, iar acesta a vrut să îl cunoască personal, aşa că l-a invitat la o cină în cel mai bine păzit obiectiv al planetei. Şi când Marius Tucă l-a întrebat cum e de fapt preşedintele american „în privat”, au început dezvăluirile:
Anghel Rugină (A.R.): George Bush este un texan simpatic, cinstit şi foarte de treabă, dar nu face ce vrea el!…”
Marius Tucă (M.T.): Cum, adică, nu face ce vrea el? Păi nu este el cel mai puternic om de pe planetă? Nu conduce el guvernul celui mai puternic stat din lume?” A întrebat, Tucă.
A.R.: Păi, nu prea… „Se vede treaba că trebuie să fac unele precizări, a mai „ca să se ştie şi ca să puteţi înţelege mai bine”!…
Dragii mei, lumea asta este condusă de un fel de guvern mondial, format dintr-un grup de circa 250-300 de persoane, super-bogate, super-puternice şi super-bine-informate, care trăiesc „ca în sânul lui Avram”! Oamenii ăştia deţin puterea absolută pe planetă. În afară de accesul imediat la toate resursele economice şi la cele mai recente descoperiri tehnico-ştiinţifice, multe ţinute în secret, au la dispoziţie, în toate ţările lumii, institute de cercetări psiho-sociologice, cu ajutorul cărora ţin sub control toate popoarele planetei. Acestea le indică personajele politice cele mai „potrivite” pentru a „câştiga alegerile”, în mod „democratic” în cele mai importante state ale lumii; importante nu numai ca număr de locuitori, dar mai ales prin resursele lor naturale, prin puterea economică, militară sau prin poziţia lor strategică.
Practic toţi conducătorii statelor importante ale planetei sunt „aleşi” cu „binecuvântarea » acestui „Grup”, şi toţi cei aleşi nu fac altceva decât să pună în practică „directivele” trasate de acesta…”
Telespectator (T.S.): Domnule Anghel Rugină, face şi România parte dintre ţările vizate de „Grup”?
A.R. : Da. Şi ca dovadă vă aduc faptul că, înainte cu două luni de alegerile din 2000, persoana care a câştigat alegerile prezidenţiale, a fost în vizită „privată” în Statele Unite, iar la două săptămâni de la câştigarea alegerilor, primul ministru proaspăt numit a făcut acelaşi lucru. Au fost amândoi să-şi ia „foaia de drum”…
T.S.: Adică dumneavoastră vreţi să spuneţi că pe preşedintele nostru ni l-au ales americanii?
A.R. : Nu o spun eu. Aşa este. Numai că nu americanii, ci „Grupulcare conduce. În America a avut loc doar acceptarea şi instruirea personajelor.”
T.S.: Să vă fie ruşine domnule, Rugină… Să vă fie ruşine că aţi ajuns la vârsta pe care o aveţi, cu capul plin de păr alb, ca şi mine şi că ne minţiţi în halul ăsta… Nu ştiu ce interes aveţi să o faceţi, dar vreau să vă spun că pe preşedintele nostru l-am ales noi, cu toţii, prin votul nostru, că aşa am vrut noi! Să vă fie clar: aşa am vrut noi! Şi apoi cum să ni-l aleagă alţii când este o comisie de votare care verifică vot cu vot, de la toate partidele… Sunteţi un mincinos! Domnule Marius Tucă, nu mai chemaţi, domnule, din ăştia… Bună seara!…
A.R. : Dragă domnule, te felicit!… Te felicit că ai ajuns la vârsta la care ai capul plin de păr alb şi că ai trăit până acum cu impresia că ai putere! Că votul tău contează! Poţi să mori fericit în cazul ăsta! Eu nu am vorbit pentru cei care au vârsta şi convingerile dumitale. Eu am vorbit pentru cine are urechi să audă şi minte să înţeleagă!… În ceea ce priveşte votul, nu uitaţi vorbele lui Stalin, care zicea că nu contează cine şi ce votează, contează doar cine numără voturile! Astăzi cu voturile centralizate electronic treaba asta a devenit un simplu joc pentru un informatician: cu un program deştept, printr-o simplă atingere a unei anumite taste, voturile plus ale unui candidat se adună discret la cel care trebuie să iasă…
Îmi spui că nu ştii ce interes am… Am interesul ca POPORUL MEU SĂ AFLE… Să afle şi să înţeleagă! Să înţeleagă că la nivel global „cărţile sunt făcute”! Oamenii ăştia sunt prea deştepţi şi prea puternici!…”
T.S.: (chiar dacă se tratează de către un alt telespectator lăsăm iniţialele cu titlu generic, pentru cursivitatea mesajului): Dar cine sunt oamenii ăştia? Este vorba de Francmasonerie?
A.R. : Sunt şi masoni în „grup”, dar nu sunt majoritari!
T.S.: Atunci, despre cine este vorba? E sultanul Bruneiului? Bill Gates? Sau cine altcineva?
A.R.: Mai, băieţi… Pe oamenii ăştia nu-i cunoaşte nimeni… Adică nimeni dintre „muritorii de rând”! Ce, sultan? Ce, Bill Gates? Ăştia sunt mici copii, pe lângă cei din „GRUP”! Trebuie să înţelegeţi că adevăraţii bogaţi ai lumii nu apar în nici un top, al niciunei reviste… Se bucură de anonimat pentru ca astfel să aibă libertate deplină de mişcare. Doar un număr limitat de persoane, alese pe sprânceană, cunoaşte identitatea unora dintre ei, alte persoane „alese”, cunosc pe altele, şi tot aşa. Nimeni nu poate pune toate piesele acestui puzzle împreună… Nici măcar preşedinţii marilor state ale lumii. Directivele ajung la ei prin interpuşi. V-am spus că este vorba despre oameni deosebit de inteligenţi şi despre o organizare perfectă!…
T.S.: Atunci sunt evreii?
A.R.: Sunt şi evrei dar nu sunt majoritari!
T.S.: Arabii? Sunt şi arabi? Că ăştia au petrol…
A.R.: Dragii mei, sunt reprezentanţi de peste tot, într-o proporţie echilibrată. În asta şi constă succesul „Grupului”, deciziile în interiorul lui se iau într-un mod absolut democratic, iar locul în acest „Grup” se moşteneşte, pe principii monarhice, cei ce urmează să intre fiind foarte bine testaţi şi pregătiţi în acest sens…
T.S.: Bun, şi cam de când se întâmplă chestiile astea?”
A.R.: Se zice că acest „Grup” a luat fiinţă cam pe la începutul anilor 1800, cu scopul declarat de a prelua conducerea lumii. Prima mişcare cu relevanţă la nivel planetar ar fi fost iniţierea valului de revoluţii din Europa anilor 1848. Apoi „Grupul” a încercat preluarea puterii pe tot globul prin intermediul ideologiei comuniste.”
T.S.: Cum adică, să preia puterea în lume cu ajutorul comunismului? Păi comunismul nu zice că totul este al tuturor? Nu înţeleg. Puteţi să ne explicaţi?”
A.R.: O.K. Să raţionăm un pic… Deci ideologia comunistă spune că totul este al tuturor, este adevărat, dar şi că nimeni nu poate dezlipi nici un strop din bunurile în comun pentru folosul său personal. Deci totul este al tuturor şi în particular al nimănui. Şi chiar dacă nu sunt ale nimănui, după victoria planetară a comunismului, aceste bunuri trebuiesc totuşi „administrate” de cineva. Şi de ce acel cineva n-ar putea fi un „Grup” de administratori la nivel mondial de, să zicem… 250-300 de persoane!… ” …Toată lumea… mută. Inclusiv Marius Tucă…
Şi domnul profesor a continuat: „Toate mişcările de rezonanţă mondială de după 1848, s-ar fi produs cu acceptul acestui „Grup”. Totul bine studiat. Totul cu un scop precis.Bineînţeles că au apărut şi evenimente neprevăzute. Las un moment dat, liderii comunişti, supuşi unei propagande deşănţate cu scopul creării cultului personalităţii, pe criterii de marketing politic, au început ei înşişi să creadă în ceea ce propovăduiau şi să se creadă nişte ZEI în viaţă, aşa că au scăpat de sub control. Şi atunci a fost nevoie de crearea unei ideologii care să contrabalanseze comunismul şi anume fascismul. Şi aşa a pornit cel de-„al doilea război mondial… Şi când şi fascismul a început să aibă derapaje i s-a opus o coaliţie mondială, şi pentru că nu fusese înfrânt comunismul „independent”, a fost nevoie de un „război rece”, care s-a încheiat aşa cum ştim cu toţii, cu victoria „Grupului”, asupra copilului rebel – comunismul! Acum suntem în faza în care „Grupul” se concentrează asupra unei noi strategii de putere şi anume „Globalizarea”. Au fost create organisme la nivel global în sprijinul acestui concept: N.A.T.O., G8, G20, F.M.I., Banca Mondială, BERD, Comunitatea Europeană, etc…
Trebuie să recunoaştem că acest „Grup” a avut un rol foarte important în menţinerea unui echilibru strategic la nivel mondial. În perioada dominaţiei acestuia, nivelul de trai al populaţiei a crescut în mod constant, nu peste tot e drept dar încă se mai lucrează la acest lucru prin intermediul organismelor mondiale controlate de „Grup”. De asemenea nivelul tehnologic a cunoscut un progres uriaş care nu ar fi fost posibil fără direcţionarea resurselor necesare în acest sens. „Drepturile omului” sunt impuse permanent pe ordinea de zi a tuturor reuniunilor la nivel mondial, sau regional, acolo unde acestea nu sunt la înălţimea momentului. În general se impune o nouă ordine mondială, care încearcă să înlăture haosul, anarhia şi pericolele potenţiale la nivel planetar…V-am spus că este vorba despre persoane deosebit de inteligente. E drept, uneori sunt mai răi câinii, că stăpânii, dar sunt sigur că la momentul oportun, stăpânii îşi vor pune câinii cu botul pe labe!…”
Marius Tucă (M.T.): Domnule Anghel Rugină, m-aţi uimit! De unde ştiţi toate astea?
A.R.: În cercurile academice americane se dezbat destul de des subiecte de genul ăsta!
M.T.: Şi nu vă este frică să dezvăluiţi aceste lucruri?
A.R.: În primul rând, am o vârstă: „mi-am trăit traiul, mi-am mâncat mălaiul”, şi apoi sunt lucruri, repet, deja cunoscute, iar scopul pentru care am făcut-o este de a limpezi cumva apele şi de a potoli spiritele înfierbântate din România, care încă mai cred că tot ceea ce zboară se mănâncă!…
T.S.: Şi noi ce trebuie să facem?”
A.R.: Aici am vrut să ajungem cu discuţia noastră!… Pentru noi, important este să ne facem viaţa frumoasă în jurul nostru.Să lăsăm gândurile mari, la scara internaţională, că acolo jocurile sunt făcute şi echilibrele nu trebuiesc rupte! Nu avem nici informaţiile, nici competenţa, nici resursele şi nici mijloacele necesare să acţionăm la un nivel atât de înalt. Putem în schimb să ne comportăm civilizat, să ne educăm bine copiii, să ne conservăm şi să ne protejăm mediul în care trăim, să ne respectăm şi să ne ajutăm, pe scurt: să ne trăim viaţa liniştiţi…
Au trecut zece ani de la această emisiune. E greu să uiţi aşa ceva. În acest răstimp am încercat să deschid ochii şi să înţeleg ce se întâmplă în jurul meu. Bineînţeles că dialogurile de mai sus sunt reproduse din memorie, întrucât nu am găsit arhivată emisiunea, pe internet, şi trebuiesc tratate cu rezerva necesară în acest caz. Memoria poate juca feste oricui. La un moment dat mă întrebam dacă această emisiune chiar a avut loc în realitate sau doar în imaginaţia mea. Subiectul este bineînţeles foarte incitant, şi existenţa unui „Grup” de persoane iniţiate care „stăpânesc” lumea,a fost unul dintre primele lucruri care m-au frapat în romanele lui Pavel Coruţ. El i-a numit în aceste romane „Bubuli” Anghel Rugină l-a numit „Grup”. Pavel Coruţ i-a menţionat pe „Bubuli” sub rezerva împletirii fanteziei cu realitatea. Anghel Rugină a părut ceva mai concret. Ambii însă ne recomandă să ne trăim viaţa liniştiţi. Sunt două personaje importante ale României şi ne putem mândri că suntem contemporani cu ei, chiar dacă domnul Anghel Rugină între timp a trecut în nefiinţă. Şi dacă ne mândrim cu ei, să încercăm să le şi dăm ascultare!
Concluzia finală: Să ne facem viaţa frumoasă în jurul nostru, şi să o trăim în armonie.
P.S.1: Zilele trecute am vizionat pe video seria de filme „Prison Brake”, care mi-a amintit brusc de interviul lui Anghel Rugina…
P.S.2: Si tot zilele trecute, intrând într-o librarie, privirile mi-au fost atrase magnetic de o carte cu acelaşi nume: „Stăpânii lumii”, cu subtitlul – „O istorie a conspiratiilor”, autor Juan Carlos Castillòn, Editura Nemira, Colectia „Porta Magica”. Romanul confirmă şi dezvoltă teoria unei conspiraţii mondiale.
https://www.art-emis.ro/analize/stapanii-lumii
////////////////////////////////////////////
„Planeta maimuțelor”
Ion Măldărescu
Romanul „Planeta maimuţelor”, al lui Pierre Boulle (1968), una dintre celebrele referinţe în literatura şi filmul science-fiction ne teleportează cu câteva decenii în urmă, când astronautul Leo Davidson se prăbuşeşte cu nava pe care o pilota pe o planetă stranie, unde maimuţele sunt stăpâne, iar oamenii sclavi. Aceasta era ideea care domină romanul ecranizat sub regia lui Tim Burton în filmul cu titlu omonim care, la vremea vizionării a șocat spectatorii. Să fi fost un semnal de alarmă timpurie pe care oamenii nu l-au tratat cu atenția cuvenită? Se pare că da.
„La nivel global «cărţile sunt făcute»! Oamenii ăştia sunt prea deştepţi şi prea puternici!…”
Astăzi „maimuțele” despre care Anghel Rugină ne avertiza au ajuns stăpânii lumii: „Dragii mei, lumea asta este condusă de un fel de guvern mondial […]. Oamenii ăştia deţin puterea absolută pe planetă. În afară de accesul imediat la toate resursele economice şi la cele mai recente descoperiri tehnico-ştiinţifice, multe ţinute în secret, au la dispoziţie, în toate ţările lumii, institute de cercetări psiho-sociologice, cu ajutorul cărora ţin sub control toate popoarele planetei. […] Practic toţi conducătorii statelor importante ale planetei sunt «aleşi» cu «binecuvântarea» acestui «Grup», şi toţi cei aleşi nu fac altceva decât să pună în practică „directivele» trasate de acesta.[…] Am interesul ca poporul eu să afle… Să afle şi să înţeleagă! Să înţeleagă că la nivel global «cărţile sunt făcute»! Oamenii ăştia sunt prea deştepţi şi prea puternici!…”[1].
În prezent (re)trăim întâmplările din filmul „Planeta maimuţelor”[2] nu virtual, ci „pe viu”. Maimuțele dominante actuale au măști umanoide și pun în practică nu „teoria conspirației”, ci planul de depopulare care nu mai poate fi negat. Unele pot fi văzute în imaginea care însoțește rândurile de față, însă „Bilderbergii GloboCap” au numeroase „maimuțe” deja înșurubate pe post de șefi de state și guverne în majoritatea țărilor Uniunii Europene, în SUA, Australia, Canada, Noua Zeelandă, Franța, Germania, Austria, Italia, U.K.…
Sunt și state rebele care încearcă să-și păstreze suveranitatea și demnitatea națională: Spania, Portugalia, Serbia, Ungaria, Polonia, Grecia… N-am menționat în nicio „tabără” România pentru că România nu mai este țară, ci o colonie corporatistă suprasaturată de baze militare și potere străine gata oricând nu să-i apere pe români, ci să tragă în plin în ei în caz de revoltă. Puținii oșteni aflați încă sub Tricolor sunt „expulzați” pe post de jandarmi pe alte coclauri cu care România nu are nici în clin nici în mânecă. Ce-au căutat în Afganistan? Dar în Kosovo? Dar…
De ce nu-i păstrăm lângă noi, aici, acasă? Ei sunt frații și copiii noștri nu hoardele americane, belgiene, franțuzești, italiene și de care or mai fi? Gem strămoșii.N.A.T.O., GO HOME ! sau unde vreți voi, nu aici! Când plecați, luați și slugile-otrepe autohtone, luați-i cu voi pe președinte, guvernul și trei sferturi din parlamentari. Cetățenilor ai României, dacă vreți să supraviețuim cereți RoExit!
Trăiască România liberă!
https://www.art-emis.ro/editoriale/planeta-maimutelor
///////////////////////////////////////////
Care este adevărata față a lui Zelenski?
////////////////////////////////////////////
Statele Unite surprinse de acordul neașteptat al UE cu Ucraina!
https://www.youtube.com/watch?v=oZM4xDmhLs0&t=69s
//////////////////////////////////////////
ZELENSKI trântește ușa Biroului Oval. Trump îl mai așteaptă , mâine, să semneze Acordul
///////////////////////////////////////////
Trump și gașca se comportă cu Zelenski ca o bandă de abuzatori înnebuniți și apoi îl dau afară.
////////////////////////////////////////////
Întâlnire Trump-Zelenski. Theodor Paleologu: A fost un spectacol rușinos și degradant pentru SUA
////////////////////////////////////////////
Ce cadou i-a oferit Zelenski lui Trump, înainte de cearta din Biroul Oval + Momentul în care președintele ucrainean pleacă
Volodimir Zelenski şi Donald Trump nu au semnat un acord-cadru privind accesul la minereurile de pământuri rare din Ucraina, în urma unui schimb de replici aprins în Biroul Oval.
Acordul a fost negociat timp de câteva săptămâni, iar cei doi urmau să semneze vineri documentul la Washington.
Kievul a sperat că acordul va asigura sprijinul continuu al SUA în respingerea invaziei ruseşti, care durează de mai bine de 3 ani, şi că îl va determina pe Trump să ofere viitoare garanţii de securitate pentru Ucraina.Însă între lideri a izbucnit o ceartă publică în timpul declaraţiilor făcute înaintea întâlnirii, în faţa camerelor de luat vederi de la Casa Albă, ceea ce a dus la întreruperea discuţiilor şi la plecarea timpurie a lui Zelenski, informează Agerpres.
Volodimir Zelenski a mers la întâlnirea cu Donald Trump cu o centură a lui Oleksandr Usyk, campionul la categoria grea din box.
Oleksandr Usyk (37 de ani) l-a învins pe Tyson Fury (36 de ani) în meciul finalului de an 2024 din box.În urma acestui succes, campionul ucrainean și-a păstrat cele trei centuri cu diamante la categoria grea (WBA, WBO şi WBC).Volodimir Zelenski a primit de la Oleksandr Usyk centura WBC, cea pe care i-a luat-o lui Tyson Fury, după prima lor luptă, din luna mai a anului trecut.
Președintele ucrainean nu ar fi luat cu el la Casa Albă centura propriu-zisă, ci una comemorativă, creată special pentru eveniment, scrie sport.ua.
Ce s-a întâmplat la întâlnirea Donald Trump – Volodimir Zelenski. Momentul în care președintele ucrainean părăsește Casa Albă
Galerie Foto
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a părăsit mai devreme Casa Albă, după ce întâlnirea pe care a avut-o acolo cu preşedintele american Donald Trump a degenerat într-o dispută cu acesta chiar în faţa camerelor de luat vederi.
Într-un mesaj postat după întâlnire pe reţeaua sa de socializare Truth Social, Trump l-a acuzat pe Zelenski de lipsă de respect faţă de SUA şi i-a transmis că poate să revină la o întâlnire cu el când „va fi pregătit pentru pace”.
„Mi-am dat seama că preşedintele Zelenski nu este pregătit pentru Pace dacă America este implicată, pentru că el simte că implicarea noastră îi dă un mare avantaj la negocieri. Eu nu vreau avantaj, eu vreau PACE. El a manifestat lipsă de respect faţă de SUA chiar în preţuitul Birou Oval. Poate să revină când va fi pregătit pentru pace”, a scris Trump în mesaj.
În declaraţiile din faţa presei care au precedat summitului propriu-zis, Trump a spus alături de Zelenski că se consideră un „arbitru” şi un „mediator” între Ucraina şi Rusia pentru a ajunge la pace, dar replica preşedintelui ucrainean a fost că nu vrea să facă niciun „compromis” cu „criminalul” Vladimir Putin, preşedintele rus, şi a insistat că, pentru un acord de pace cu Rusia, doreşte „garanţii” din partea SUA.
Discuţia dintre cei doi s-a inflamat şi a intervenit de asemenea vicepreşedintele american JD Vance, acesta şi Trump reproşându-i lui Zelenski că dă „dovadă de lipsă de respect” faţă de SUA. „Nu aţi spus „mulţumesc”” pentru ajutorul primit, a mai remarcat Vance, ridicând tonul la Zelenski, care i-a răspuns: „Am spus de multe ori „mulţumesc” poporului american”.
„Vă jucaţi cu vieţile a milioane de oameni. Vă jucaţi cu al Treilea Război Mondial”, i-a indicat Trump lui Zelenski, arătând cu degetul către acesta, în timp ce preşedintele ucrainean încerca să răspundă, dar nu era lăsat. „Oamenii mor, nu mai aveţi soldaţi (…) Încheiaţi un acord (cu Rusia), altfel vă abandonăm, iar dacă noi ieşim, nu veţi mai putea lupta. Nu cred că va fi foarte plăcut”, a mai ameninţat preşedintele american, care a spus că a avut recent mai multe discuţii cu Putin.
„Nu aveţi cărţi (de negociere). Odată ce vom semna acea înţelegere (privind exploatarea mineralelor ucrainene n.red), veţi fi într-o poziţie mult mai bună. Dar nu sunteţi deloc recunoscători, iar asta nu este frumos”, a continuat Trump.
După altercaţia verbală cu Trump, preşedintele ucrainean a părăsit Casa Albă, fără a da vreo declaraţie presei (FOTO în galeria de mai sus).
Odată cu acest summit urma să fie semnat acordul americano-ucrainean care ar oferi Statelor Unite un acces preferenţial la resursele minerale ucrainene, dar, în circumstanţele date, acordul nu a mai fost semnat şi încă nu este clar ce se va întâmpla cu acesta.
De asemenea, conferinţa de presă comună Trump-Zelenski a fost anulată. Totuşi, un oficial american a spus că această conferinţă ar putea fi reprogramată, dacă partea ucraineană doreşte acest lucru, atât timp cât preşedintele ucrainean rămâne în SUA. Zelenski urmează să plece din SUA la Londra, unde va avea duminică un summit cu lideri europeni.
https://www.digisport.ro/special/ce-cadou-i-a-oferit-zelenski-lui-trump-inainte-de-cearta-din-biroul-oval-si-momentul-in-care-presedintele-ucrainean-pleaca-3453433
/////////////////////////////////////////////
SPECIAL B1.BĂSESCU, DESPRE CEARTA ZELENSKI-TRUMP/ CTP:AM ASISTAT LA CEA MAI MARE VICTORIE A RUSIEI
//////////////////////////////////////////
Vom fi înlocuiţi de roboţi
Maria Diana Popescu
Ne mai poate surprinde ceva? Unii oameni de știință atei susțin că datorăm extratereștrilor antici ființarea noastră ca homo sapiens. Cercetători din SUA afirmă că teritoriul american este vizitat anual de OZN-uri mult mai numeroase decît cele din toate statele lumii la un loc; iar geniile neamului omenesc, de la Ghilgameș, David, Heraclit, pînă la Dante, Leonardo, Einstein și Hawking, ar fi fost producte ale intervențiilor extraterestre, cu proiectele lor metacognoscibile, vădite și în distrugerea selectivă a speței umane prin seisme, explozii solare, reactivarea vulcanilor, inundații, încălzirea planetei, molime, catastrofe, azi, pandemii, vaccinuri, 5G…
Iată cum, prezentul şi viitorul se joacă cu noi. Un studiu al companiei de consultanță McKinsey, citat de „Quartz”, prognozează că pînă în 2030, între 400 şi 800 de milioane de angajați la nivel global vor fi înlocuiți de roboți. Un avertisment deloc de ignorat a venit de la Forumul Economic Mondial, care a informat că în timpul pandemiei de coronavirus, transferul muncii de la oameni la roboţi a fost o mare reuşită.
Oamenii de ştiinţă, citaţi de „Quartz” afirmă că roboţii viitorului apropiat vor arăta şi se vor comporta la fel de uman, încît va fi aproape imposibil să-i deosebim de oameni. Probabil, vom fi colegi cu androizii din filmele „Ex-Machina”, „Transformers”, „Pacific-Rim”, „Blade Runner” sau cu androizii din cărțile lui Phillip K. Dick . Să ne amintim de ASIMO, robotul creat de Honda, care se mișcă autonom chiar în medii necontrolate, poate recunoaște gesturi, obiecte, oameni; distinge voci şi sunete diferite, poate alerga, poate sări, poate urca scările și a șutat o minge de fotbal către Obama.
În ultimul deceniu au apărut roboți umanoizi care execută mişcări fidel-umane mai bine decît ASIMO. Atlas, un robot biped dezvoltat de „Boston Dynamics”, face exerciții fizice: flipuri, gimnastică la sol, statul în mîini, conduce vehicule utilitare, se caţără pe scări industriale și a fost programat să înveţe tehnici de auto-apărare. Atlas e folosit în misiuni de urgență şi salvare şi va primi îmbunătăţiri pentru comunicarea socială.
Robotul Kengoro, dezvoltat de Universitatea din Tokyo, redă fidel anatomia umană şi execută în plus mișcări de finețe. Robotul Sofia, cu care poți purta conversații pe anumite subiecte, lansat de Hanson Robotics, primul robot care a primit un titlu ONU și cetățenia Arabiei Saudite, în 2017. Softul Sophiei îi permite să recunoască oameni, să susțină contactul vizual și să proceseze limbajul vorbit. Fața robotului, modelată după soția inventatorului David Hanson, este construită dintr-un material care îi permite să afișeze diverse expresii umane, să transpire chiar. Robotul Erica imită comportamentul uman şi e folosit pe post de prezentator de știri în Japonia, sau Robo-C, un cvasi-android propus de un start-up din Rusia, care poate răspunde întrebărilor clienților.
Oamenii de ştiinţă citaţi de Quartz ne asigură că ne vom întîlni cu astfel de roboți în viața de zi cu zi mult mai curînd, nu doar în situații speciale. Softbank Robotics vine cu Pepper, un robot cvasi-umanoid dotat cu un soft de identificare a emoțiilor și programat să răspundă ca atare. Robotul se vinde de cîţiva ani, în Japonia fiind utilizat în case pentru suport emoțional sau organizarea activităților.
În Marea Britanie, Pepper e folosit pe post de recepționer pentru anumite firme. Boston Dynamics a scos la vînzare pe Spot, un robot patruped care poate traversa orice tip de teren, poate deschide uși și se poate redresa rapid în cazul în care este doborît. Şi multe alte clase de roboţi cu diverse misiuni militare, utilitate în medicină sau în industria marilor puteri.
Un alt studiu prognozează că prin jurul lui 2050 ne vom îmbunătăţi creierul cu accesorii IT. O mare parte a creierului, afirmă cercetătorii, după cipare, va continua să trăiască în spaţiul virtual şi după moartea noastră, putînd fi încărcat unui android. Să însemne că vom putea merge la propria înmormîntare, iar creierul la hard va fi cea mai avantajoasă consumabilă a viitorului? Bogătaşii săraci cu duhul vor avea, potrivit unei zicale, creier reîncărcabil. Nu orice cetățean planetar își va permite accesorii SF.
Probabil, în viitorul apropiat economia lumii va funcţiona fără aport uman, roboţii specializaţi vor înlocui forţa de muncă, fiind capabili să genereze suficienţa traiului, iar taxele, impozitelor şi creditele vor deveni istorie. În pofida generoaselor perspective de tip melioristic, politicile drastice aplicate fiinţei umane vor face ca mulţi să nu supravieţuiască momentului punerii în scenă a unor astfel de scenarii S.F. Vaccinurile, pandemiile, austeritatea, sărăcia globală, vor reduce drastic populația lumii, drept pentru care Klaus Schwab, bulibașa FEM de la Davos a declarat „…până în 2030 patru miliarde de mâncători inutili trebuie să dispară!”.
Ce nevoie ar mai avea de ființele umane nebunii lumii care au planuri de populare a planetei cu roboți-umanoizi? Tot mai multe descoperiri ştiinţifice sînt folosite în scop malefic de după uşi închise, factorul om devenind material de laborator. Nu e de glumit cu cipul implantat în creier, cu ipoteza creierului la hard, cu paşii repezi ai tehnologiei informaţionale. De la teoria conspirației la relitatea e doar un pas.
În urma anilor de cercetări şi de studii, viitorologii au rezultate uimitoare, păstrate în secret, deocamdată. Pe de altă parte, nu trebuie să fii viitorolog ca să-ţi dai seama cîte absurdități mortale sînt puse pe piaţă şi că niciodată omenirea nu va supravieţui ca robot, nu se va putea perpetua prin roboţi. Ne place să visăm, de ce nu am accepta, măcar teoretic, că vom fi colegi cu roboţii-umanoizi nu peste mult timp? Cîtă vreme matricea prezentului este aproape aceeași cu cea din vremea lui Incitatus, cîtă vreme fiarele care învîrt lumea pe degete – acei nebuni care dispun de cetăţenii planetari ca de o periuţă de dinţi, nu se vor stăpîni, viitorul, cu tenacitate dioptrică, va perpetua mutaţii imposibil de suportat pentru omenire.
Aceşti „dumnezei” ai planetei vor considera în viitor că misiunile lor cele mai importante trebuie să se axeze pe înlocuirea şobolanilor din cuştile experimentale cu oameni, pe domesticirea felinelor, alfabetizarea păsărilor, exterminarea bătrînilor şi ciparea celor rămaşi în viaţă. Aşa-zişii politicieni de azi vor fi înrămaţi în muzeele groazei, iar dacă unii dintre noi nu am murit, s-ar putea să fim atît de adormiţi, încît să avem nevoie să ne fie trimişi nişte roboţi în cuşti ca să ne trezească.
Generaţiile viitorului – ființe ale fizicalităţii limitate, trebuie să ştie că singura construcţie care nu se depreciază este sufletul. Hainele pe care le îmbracă Terra astăzi în surghiun sînt trecătoare! Nu şi Dumnezeu! Vă asigur că după atîtea informaţii fantastice, tot mai fantastică rămîne realitatea „extratereştrilor” de la de vîrful statului!
https://www.art-emis.ro/editoriale/vom-fi-inlocuiti-de-roboti
////////////////////////////////////////////
„Privește înapoi cu mânie” – „Liderii mondiali” au depășit limita demenței
Ion Măldărescu
„Dacă vrem să descifrăm corect locul, rolul și însemnătatea oamenilor de stat în istorie, trebuie să o facem, musai, înăuntrul imperativelor politico-militare ale vremurilor cărora le-au aparținut” (Vasile Pârvan, 1928).
Trăim vremuri păgâne, cumplite, satanice. Sistemul medico-sanitar românesc se află în moarte clinică, iar după sucombarea deja programată nu va fi depus pe catafalc. Va fi vârât într-un sac negru și dosit într-un loc ferit de ochii românilor. România alocă cei mai puţin bani sistemului de sănătate, faţă de orice alt stat din UE şi, din cauza celei mai grave recesiuni din istorie, plănuieşte să cheltuiască şi mai puţin pe sănătatea românilor. Spitalele sunt înglodate în datorii şi nici un ministru nu a găsit virajul corect că să scape sănătatea din aceste probleme. Cu gloabele trădătoare de Neam înșurubate la tastatura de comandă a Nației, „prostimea” – cum o numesc călăii Neamului – nu are cum să facă față agresiunii fără precedent a celor care, „pentru câțiva dolari în plus” au transformat cetățenii României în sclavi-cobai experimentali și/sau carne de tun în războiul altora.
„Liderii mondiali” au depășit limita demenței
„Bilderbergii” de la Davos, care într-un exerciţiu ritualic anual se întâlnesc să plângă cu lacrimi de crocodil din „profundă” preocupare pentru soarta planetei și a omenirii, aceşti autodeclarați ideri ai lumii, situați dincolo de limita demenței s-au erijat în stăpânii planetei şi vor da nas în nas cu „teoria conspirației”, negată de ei prin mult trâmbițata „Mare Restare”.
„Cei născuți mai devreme” îi mulțumesc Domnului că au apucat și vremuri normale, frumoase, când, chiar dacă au existat greutăți, acestea aveau altă natură. Nici cele de după Al Doilea Război Mondial nu au fost atât de malefice și distructive ca cele contemporane, dar pe atunci, omenii erau mai oameni, umanismul funcţiona la parametri normali.
„… ca Burducea/ Când cu steaua, când cu crucea”
La un post Tv din Colonia Corporatistă sub Ocupație Militară Străină (C.C.O.M.S.), numită oficial încă România, prizonieraă a lagărului concentraționar U.E. și a autoerijatului jandarm mondial – Uniunea Statelor Agresoare (U.S.A.), în calitate de „«partener» strategic”, un hopa-mitică ce apare și dispare precum sinusoida curentului alternativ, în și din primul plan media ne anunță: „România are cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa. Patru români mor în fiecare oră din cauza unui AVC”. Personajul în discuție iease din nou în prim-plan, făcând pe salvatorul românilor, dar jocul lui de „alba-neagra” ar părea hilar dacă n-ar fi condamnabil. Declarațiile acestui hopa-mitică readuc în actualitate o butadă care circula în România pe timpul guvernului Petru Groza, cu referire la duplicitarul ministru al cultelor, preotul Constantin Burducea: „- Ce mai faci?/ – Ce să fac, ca Burducea./ Când cu steaua, când cu crucea”. Chiar dacă vrea să se agațe ca un cercel de mersul vremii, noul Burducea tot strein rămâne pentru români.
Arme bacteriologice
Să ne amintim de cele mai cunoscute și temute arme bacteriologice din istorie: Virușii himere, Virusul Nipah, Rinderpesta, Agentul orezului, Toxina botulinică, Tularemia, Ciuma, Ebola, Antraxul, Variola… La care pot fi adăugate gripa aviară, pesta porcină, AH1 N1, Covid-19, cu ultimele forme şi denumiri, multe dintre acestea fiind creații diabolice ale celor cca. 300 de laboratoarelor americane din China-Wuhan și din alte 36 de țări (între care și cele din Ucraina).
La 11 martie 2020, așa numita, Organizatia Mondială a Sănătății, corect spus Organizația Criminală a (ne)Sănătății – condusă de un personaj implicat direct în moartea a mii de etiopieni -, a acționat dispozitivul de declanșare a genocidului planetar prin care a detonat machiavelica înșelătorie a istoriei. A declarat oficial pandemia mondială numită Covid-19, deși condițiile unei astfel de măsuri nu erau respectate. Pandemia Covid-19 (unii spun „plandemia” – știu ei de ce) a bântuit planeta până la 24 februarie 2022. Atunci, odată cu declanșarea operațiunii militare ruse din Ucraina, Covid-19 a „murit subit”, realitate pentru care un glumeț virtual a propus ca Președintelui Federației Ruse să-i fie acordat „Premiul Nobel pentru pace” pe anul 2022.
Jungla televizată reactiveză panică isterizată
Jungla televizată a C.C.O.M.S. reactivează zilnic starea de panică isterizată promovată la începutul tragi-comediei C-19 de un „tătar” cu spitale în flăcări, de „Comandantul acțiunii”, de Rujatu’ cu epoleți vișinii de la Spitalul SRI… și mulți, mulți alți berbeci clonați după modelul Baphomet. Dacă pe vremea lui C-19 isteria deceselor „din cauză de Covid” deținea recordul, astăzi isteria s-a deplasat în domeniul „deceselor subite” ale înțepaților anti-C19, a hranei umane injectate cu ARNm, presărată cu prafuri de insecte, a aerului otrăvit prin „chemtrails”-uri, prin uragane, cutremure și multe alte provocări diabolice letale. Seria de cutremure recente de mare amplitudine din Turcia au avut „particularități” nemaiîntâlnite, după specialiștii declarând: „Nu am mai văzut așa ceva!”[1]. Să fie vreo coincidență cu îndepărtarea steagurilor americane de la baza Incirlik, care după ce președintele S.U.A., Joe Biden, a calificat evenimentele din 1915 drept „genocid”?[2]
H.A.A.R.P.-ul să trăiască!, zic „marii resetatori”, pescuitori în ape tulburi, care urmează „pas cu pas” comenzile viperoide ale Davos-ului. Mai devreme sau mai târziu, unii dintre noi vor avea șansa să asiste la desfășurarea unui altfel de „Nürnberg” pentru „Crimă și pedeapsă” unde vor fi judecați Roskolnikovii de astăzi.
„Îmi apăr Țara și Nevoile și Neamul”
„Ne vom uni cu toți cei care înțeleg că S.U.A. și Occidentul nu au dreptul moral să conducă lumea din cauza crimelor coloniale pe care le-au comis de-a lungul timpului”, spunea Serghei Lavrov. Occidentul l-a declarat criminal pe Putin pentru că a intrat pe teritoriul unui stat artificial creat de fosta U.R.S.S., chiar dacă sau mai ales pentru că a descoperit și anihilat cele 21 de laboratoare de arme bacteriologice, luând prizonieri un general american și un general francez găsiți „întâmplător” în Ucraina. Cu milioanele de vietnamezi, iugoslavi, libieni, sirieni, şi afgani uciși de U.S Army în războaiele lor de agresiune cum rămâne? Cu președinții americani care au ordonat agresiunile armate împotriva unor state suverane cum rămâne? Ca-n tren? Conștient că citând declarația de mai sus, unii îmi vor lipi eticheta de „putinist” sau de „pro rus” declar că nu sunt nici pro rus, nici pro-ucrainen, nici pro-american, dar țin cu Neamul meu și nu vreau să-mi pierd ceea ce mi-a mai rămas – demnitatea. Sunt Român și asemenea lui Mircea, îmi apăr Țara și Nevoile și Neamul!
Românii vor Referendum Național, nu război cu rușii
A murit dreptatea în România? Masa parlamentară şi guvernamentală a trupelor de idioţi inutili României, găştile de sfertodocţi şi frustraţii din cele trei palate dâmbovițene, depun mari eforturi să ne facă părtaşi războiului, doar aşa vor fi pe placul Occidentului şi-i vor păstra scaunele gras retributie. C.C.O.M.S. este condusă de către actualul șef de stat spre un război în care românii nu au ce căuta, un război în care pământul strămoșesc va fi pârjolit, iar locuitorii lui transformați în carne de tun vor pieri pentru a satisface nemernicia Noii Ordini Mondiale, „Marea Resetare”, în care vor să ne arunce antiromânii aflați pe scaunele decizionale ale palatelor menționate. Ei nu au nici un drept să decidă în numele Poporului Român. Numai un Referendum Național poate hotărî, iar românii vor pace, nu război!
R O M Â N I I V O R R E F E R E N D U M N A Ț I O N A L !
——————————–
[1] https://www.antena3.ro/actualitate/profesor-gheorghe-marmureanu-cutremur-in-turcia-si-siria-664944.html – 6 februarie 2023.
[2] https://www.trt.net.tr/romana/actualitate/2021/04/28/baza-militara-incirlik-apartine-turciei-1630195 – 28 aprilie 2021.
https://www.art-emis.ro/editoriale/priveste-inapoi-cu-manie-liderii-mondiali-au-depasit-limita-dementei
/////////////////////////////////////////
………………………………………………………………………………
!
Mușamalizarea lui Epstein se prăbușește! FBI-ul lui Trump, condus de Kash Patel, dezvăluie cele mai întunecate secrete ale statului profund…
... Pam Bondi și Congresul forțează eliberarea a mii de fișiere ascunse în timp ce elitele corupte se luptă să distrugă dovezi. Gata cu minciuni. Gata cu mușamalizările. Vine dreptatea – de neoprit, fără milă și FINALĂ!
ÎNCEPE RĂZBOIUL PENTRU ADEVĂR — NU MAI SECRETE, NU MAI MINCIUNI
Casa de cărți se prăbușește. Poporul american nu mai doarme. De ani de zile, statul profund, guvernamentale guvernamentale corupte și elitele care s-au crezut de neatins au lucrat neobosit pentru a îngropa adevărul. Au zdrobit documente, au redus la tăcere martorii și au râs în fața acelor răspunsuri solicitante.
Dar au calculat greșit.
Președintele Donald J. Trump a revenit în funcție, iar regulile jocului s-au schimbat. FBI, sub conducerea fermă a noului său director Kash Patel, nu mai este un instrument de înșelăciune – devine instrumentul justiției care a fost refuzat de mult timp poporul american. Și acea justiție începe cu dezgroparea dosarelor Epstein.
Cazul cândva misterios Jeffrey Epstein – rețeaua de putere, corupție și exploatare sexuală care a fost ținută în umbră – vede în sfârșitul lumina zilei. DOJ a anunțat că prima fază a dosarelor lui Epstein va fi lansată astăzi, dar cei din interior avertizează deja: acesta este doar începutul .
Starea profundă tremură. Sunt disperați să-și păstreze secretele ascunse. Dar nimeni nu este mai presus de lege — nu mai.
Pregățiți-vă. Lupta pentru adevăr este aici.
- DIRECTORUL FBI KASH PATEL: „Fără mușamalizări, fără documente lipsă”
……………………………….
Det aici
https://amg-news.com/breaking-fbis-darkest-secrets-exposed-new-director-vows-no-more-cover-ups-as-pam-bondi-unleashes-epstein-file-scandal-deep-state-in-full-panic/?utm_source=larapush&utm_medium=notification&utm_campaign=1885
/////////////////////////////////////////////
Alăturați-vă mie într-o altă călătorie cu pilula roșie: Biden, Epstein și clonarea umană – Cât de adâncă este gaura iepurelui? Bucurați-vă de spectacol!
…………….Trump a spus într-un interviu recent că Casa Albă Biden este controlată de forțele malefice.
Uneori „este necesară dezinformarea”, dar nu ar exista niciun motiv să joci acest joc dacă nu ar fi adevărat…
… Epstein, satanism și transumanism
Dincolo de lucruri pe care le știm deja, Epstein și Maxwell au fost implicați în satanismul ritualic și clonarea umană.
Nu sunt singurul care a ajuns la concluzia că au fost implicați în clonare… Copiii erau sacrificați zeilor elitelor (Pidkozox și Oppisheklio) pe insula lui Epstein.
Desenele și statuile de pe insulă fac referire la culturile babiloniene care venerau aceleași zei Anunnaki ai luminii false.
Chiar și mesagerul lor demonic BES era acolo…
… Facilități de clonare. Primele centre de clonare au fost „site-uri negre” secret finanțate de contribuabil NSA în diferite locații din lume. Există, de, facilități private finanțate de asemenea investitori bogați. Instalații de clonare pot fi structurate supraterane sau în baze militare subterane (DUMB-uri). Există zone specifice în spitale în care clonele pot fi întreținute de medici specializati.
Manipulatori, proprietari, controlori. Manipulatorii. Clonele nu știu că sunt clone, dar pot înțelege că în jurul lor există medici sau manipulatori. Manipulatorii provin de obicei din serviciile de informații sau armate. Ei ghidează clonele dintr-un loc în altul și responsabilitățile lor pot varia. Uneori, un membru al familiei, inclusiv soțul/soția, poate prelua rolul de handler. Pot exista acorduri financiare sau amenințări pentru ai determina pe alții să meargă cu ea.
Proprietarii. Proprietarii sunt persoane bogate care plătesc pentru crearea unei clone de profil înalt și apoi licențiează pentru a fi utilizat pentru diverse agende. Proprietarul ar putea fi un satanist al cabalei sau pur și simplu aliniat la agenda trans-umanistă.
Controlorii. Controlorii implementează agendele ordinelor liderului cabalei. Ei au conexiuni cu ocultismul întunecat, armata și serviciile de informații și coordonează planuri întunecate la nivel local. Acestea nu sunt persoane publice și evită atenția atunci când este posibil.
Procesul. Detaliile tehnice specifice despre procesul nu vor fi dezvăluite, dar pleiadienii împărtășesc informații de bază pentru a nu ajuta să înțelegem.
Creștere rapidă. Este nevoie de aproximativ 5 luni pentru a acționa rapid o clonă și pentru ao programă să vorbească și să acționeze ca persoana originală. Clonele sunt create din ADN-ul existent și crescut dintr-un embrion, afectat de o sursă externă pentru a accelera creșterea. Procesul de creștere rapidă poate crea un aspect umflat sau plastic, care se estompează în mod natural, iar o intervenție chirurgicală suplimentară este folosită pentru a potrivi cicatrici, tatuaje sau alte detalii…
SURSA ARTICOLULUI: https://x.com/Kabamur_Taygeta/status/1894396044240441586
//////////////////////////////////////////
SE ALEG APELE – ERA SOVIETICĂ a UE condamnată de JD Vance A VENIT
Astăzi, 26 februarie, unul din candidații la prezidențiale, văzut ca anti-Sistem și cotat cu șanse mari de a câștiga cursa pentru Cotroceni, a fost oprit în trafic și dus la Parchet pentru audieri. Evenimentul este prea proaspăt iar situația fluidă și în desfășurare, pentru a putea comenta sau am face previziuni. Însă un fapt reiese cu claritate din această ultimă mișcare a autorităților. Anume, că România a făcut încă un pas, major, spre ruperea relației cu Statele Unite. În același timp, autoritățile române par să-și și asume consecințele unui asemenea gest.Așa cum arătatam într-un articol recent, evoluțiile politicii internaționale de după 22 ianuarie, care au generat un conflict al declarațiilor între Europa și Statele Unite și riscă să degenereze într-un conflict deschis, sau și mai rău, într-o ruptură, au pus România într-o dilemă strategică, de alegere a uneia sau alteia din tabere. Țara noastră este membră a Uniunii Europene, a Organizației Atlanticului de Nord – NATO și are un parteneriat strategic cu Statele Unite, care până acum a funcționat fără sincope. Interesele noastre sunt așadar comune și cu europenii și cu americanii.
Cu toate că, după schimbul de replici dure dintre Washington și Bruxelles, Bucureștiul s-a încolonat în spatele politicii europene, atacurile împotriva Administrației Trump au fost date mai mult pe canale oficioase, prin media aliniată și prin oamenii de presă care transmit mesajele agreate de autorități, cum sunt Cristian Tudor Popescu sau Ioana Ene Dogioiu.Astăzi însă, autoritățile române au hotărât să „rupă pisica”, cum se spune, și să dea cărțile pe față, făcând un pas pe care nici măcar Iliescu nu l-a făcut, anume să rețină un candidat la președinție. Vorbim de un gest deliberat de vădită sfidare a lui Donald Trump, care prin vocea vicepreședintelui său, J. D. Vance, a atras atenția asupra importanței pe care o acordă SUA libertății de exprimare precum și alegerilor libere și corecte. Acest fapt a fost repetat sub diferite forme de oficiali americani de la cel mai înalt nivel, culminând cu declarația – avertisment a aceluiași J. D. Vance, care, vorbind de colaborarea între statele europene și Washington, a spus: „…această prietenie [dintre Europa și America] se bazează pe valori comune. Nu ai valori comune dacă (…) anulezi alegerile pentru că nu-ți plac rezultatele – asta s-a întâmplat în România. Nu ai valori comune dacă ți-e atât de frică de propriul tău popor încât îl reduci la tăcere”. Iar FoxNews tocmai a subliniat același lucru în relație cu evenimentele de azi din România.
România ca stat tocmai a declarat, clar și răspicat, că nu împărtășește cu Statele Unite valori comune.
De Sorin Berilă
https://www.activenews.ro/opinii/SE-ALEG-APELE-ERA-SOVIETICA-a-UE-condamnata-de-JD-Vance-A-VENIT-195520
//////////////////////////////////////////
Unul dintre cele 13 tentacule ale karacatitei globaliste si-a facut deja sicriu, prin decizia Presedintelui Trump de a taia subventia OMS!Cum adica –Statul American aduna bani din munca oamenilorsi ei otravesc lumea cu vaccinuri LUCIFERICE si cu invataturi socialiste,deci-sataniste…
Det.aici:
https://amg-news.com/boooom-trump-obliterates-the-who-globalist-rats-in-full-meltdown-as-america-slams-the-door-shut-no-more-u-s-money-for-these-corrupt/?utm_source=larapush&utm_medium=notification&utm_campaign=1875
/////////////////////////////////////////////
Experiment monstruos: China a declanșat supravegherea creierului copiilor!
Adrian Pătrușcă
În China, elevii nu își mai permit să moțăie sau să caște ochii pe fereastră. Cine nu este atent la ce se predă, este depistat imediat.
Când elevii chinezi ajung la școală, li se montează pe cap niște aparate stranii, un fel de bentițe care au deasupra trei electrozi: unul este poziționat pe frunte și două în spatele urechilor.Aceștia au rolul de a capta și a transmite mai departe, în timp real, semnalele electrice emise de creierul copilului. Dispozitivul permite astfel măsurarea gradului de concentrare sau de destindere al elevului.Timp de un an, școlarii din Jinhua Xiaoshun, în estul Chinei, și-au început programul de școală montându-și pe cap aceste bentițe high-tech. După două minute de „încălzire a creierului”, ei erau puși în concurență unii cu alții, pentru a desemna elevii cei mai concentrați și mai atenți dintre ei. Scrie Wall Street Journal.
În fața sălii de clasă, un ecran retranscria rezultatele sub forma grafică a unei curse de rachete: cu cât elevul era mai concentrat, cu atât racheta sa zbura mai repede.Profesorii care au participat la acest experiment afirmă că bentițele cu electrozi au efecte pozitive. Zhang Yiwei, profesoară de limbi străine, spune că a constatat progrese mari la elevii săi, prin prisma modului în care își făceau temele și a rezultatelor obținute la lucrările de control.„Prima oară când am folosit bentițele, schimbarea a fost imediată, era evident”, a declarat ea pentru WSJ. Când le poartă, „elevii au impresia că sunt supravegheați, astfel încât sunt mai conștiincioși, articulând mai bine cuvintele la lecția de citire cu voce tare, de exemplu, și sunt mult mai atenți”.Însă această senzație de supraveghere exercitată până în profunzimile minții are efecte perverse. Un elev pe nume Yang Zhenxuan a explicat că această urmărire electronică îl supune la o presiune foarte mare, deoarece părinții săi primesc de la școală rapoarte asupra gradului de concentrare al copilului lor.
Când nivelul lui de atenție este scăzut, „mă pun cu fața la zid pentru a reflecta la greșelile mele”, povestește micuțul.
În schimb, el a înregistrat o ameliorare sensibilă a notelor, de când i se înregistrează activitatea cerebrală.
Dezbaterile contradictorii asupra acestei metode pedagogice au determinat între timp școala din Jinhua Xiaoshun să pună capăt experimentului la începutul lui noiembrie.Pe rețelele sociale, numeroși utilizatori au criticat vehement caracterul liberticid și angoasant al metodei, a cărei eficiență nu a fost încă dovedită științific.Îngrijorarea este cu atât mai mare din cauza lipsei de transparență a folosirii datelor „extrase” de la copii. Astfel, ele ar fi analizate în cadrul unui proiect guvernamental obscur, privind starea de sănătate psihică și pshologică a copiilor.
Producătorul bentiței cu electrozi, compania BrainCo, cu sediul în Statele Unite, dar întemeiată de un chinez, respinge ideea că a creat un mijloc de supraveghere. În urma controverselor, BrainCo a emis un comunicat care susține că bentițele au ca scop evaluarea și sporirea gradului de concentrare al elevilor și studenților, și nu să le supravegheze gândurile.
„Produsele au fost concepute pe baza tehnologiei electroencefalogramei cu scopul ameliorării concentrării persoanelor prin auto-formare”, a declarat Han Bicheng, fondatorul și CEO-ul BrainCo pentru cotidianul chinez controlat de stat China Daily.„Pe de altă parte, ele pot ajuta profesorii la îmbunătățirea sistemului lor pedagogic în clasă, pentru a le asigura elevilor un învățămând mai bun”, a adăugat Han.Aceasta este fața noii „educații inteligente”, pentru a folosi formula Consiliul de Stat al Chinei? WSJ afirmă că această țară mulți părinți sunt gata de orice pentru a asigura reușita copilului lor (adesea unicul) reprezintă spațiul perfect pentru astfel de experimente monstruoase chiar și în comparație cu cele mai negre ficțiuni, precum „1984” a lui Orwell.
„Din cauza cotextului foarte concurențial, părinții nu ezită să încerce tot ce ar putea ajuta copiii lor”, explică pentru WSJ Gao Yuan, șeful cercetării pedagogice la BrainCo.
Pentru această companie, China este o mină de aur: până acum, 20.000 de bentițe cu electrozi au fost deja vândute aici.În afara bentițelor care supraveghează undele cerebrale, și alte tehnologii noi au invadat sălile de clasă din China. Cum ar fi, camerele de supraveghere care detectează orice mișcare a elevilor, observând dacă aceștia citesc sau se uită pe pereți.Dar chiar și în China totalitară au început să apară voci în favoarea copiilor. La începutul lui octombrie, Administrația chineză a Ciberspațiului a adoptat un regulament privind protecția datelor online ale copiilor și obligația de a obține acordul parental pentru a strânge informații despre minori.Rămâne de văzut dacă aceste regulamente nu sunt altceva decât niște prevederi de fațadă, pentru a închide gura criticilor, dat fiind că toate constituțiile statelor comuniste au prevăzut respectarea drepturilor omului. Ceea ce nu înseamnă că acest lucru a fost respectat.
https://evz.ro/experiment-monstruos-china-a-declansat-supravegherea-creierului-copiilor.html
////////////////////////////////////////////
Viitorul războiului cognitiv al Chinei: lecții din războiul din Ucraina
Koichiro Takagi
Odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, a neuroștiinței și a aplicațiilor digitale, cum ar fi rețelele sociale, ofițerii superiori și strategii din Armata Populară Chineză de Eliberare (PLA) susțin că, în viitor, va fi posibil să influențezi creierul inamicului pentru a afecta în mod direct cunoașterea umană. Acest lucru creează posibilitatea de a supune inamicul fără luptă, fie prin mijloace tehnice sau informaționale. Lecțiile războiului din Ucraina le vor schimba gândirea cu privire la acest subiect – și, astfel, le vor modifica planurile pentru posibile viitoare invazii ale Taiwanului?
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu este doar cinetic: implică o luptă acerbă asupra voinței liderilor și a opiniei publice între poporul Ucrainei, Rusia și comunitatea internațională. În această bătălie cognitivă, diseminarea informațiilor prin mijloace digitale a devenit un factor semnificativ care modelează rezultatul probabil al războiului. Cu toate acestea, războiul din Ucraina arată limitele războiului cognitiv în furnizarea unui avantaj strategic independent. Dacă strategii chinezi cred că creierul uman este următorul câmp de luptă – și există unele dovezi că o fac – experiența Rusiei în Ucraina sugerează prudență în a investi prea mult în această teorie. Războiul cognitiv singur nu poate câștiga războaie. De asemenea, analiştii occidentali ar trebui să fie atenţi să nu presupună că China se va baza pe măsuri cognitive sau alte măsuri non-fizice pentru a supune Taiwanul. Deși influențarea cunoașterii inamicului a fost mult timp un subiect proeminent de discuții în rândul teoreticienilor militari chinezi, este posibil ca aceștia să nu tragă din rezistența Ucrainei aceleași lecții pe care comentatorii occidentali cred că sunt.
Ce este războiul cognitiv?
Un teoretician chinez descrie războiul cognitiv ca folosind opinie publică, mijloace psihologice și legale pentru a obține victoria. În conformitate cu dictonul lui Sun Tzu că excelența supremă constă în înfrângerea rezistenței inamicului fără luptă, China a considerat de mult timp că înfrângerea inamicului fără luptă fizică este ideală. Regulamentele de lucru politice ale PLA , când au fost revizuite în 2003, au subliniat cele „trei bătălii” care vor fi conduse de PLA. Cele trei bătălii constau în războiul opiniei publice pentru a influența opinia publică națională și internațională, războiul psihologic pentru a șoca și demoraliza soldații și civilii inamici și războiul legal pentru a obține sprijin internațional prin dreptul internațional și intern. Astfel, toate cele trei bătălii sunt strâns legate de războiul cognitiv.
Mai multe lucrări publicate de strategii chinezi la începutul anilor 2000 au afirmat că viitorul război informațional va avea loc în trei domenii: domeniul fizic, cel informațional și cel cognitiv. Acești strategi au prezis că, în timp, importanța domeniului cognitiv va crește, devenind în cele din urmă punctul pivot al războiului. De atunci, multe lucrări publicate de strategii chinezi în ultimele două decenii s-au bazat pe ideea că războiul are loc în domeniile fizice ale pământului, mării, aerului și spațiului; domeniul informațional al rețelelor de comunicații și informațiile din acesta; și domeniul cunoașterii umane, care constă atât din voința liderului, cât și din opinia publică.
Strategii chinezi s-au concentrat pe tehnologia informației și comunicațiilor în anii 2000. În ultimii ani, ei s-au concentrat pe evoluțiile inteligenței artificiale și pe ceea ce se numesc „știința creierului”, pe lângă tehnologiile digitale, cum ar fi rețelele sociale. De exemplu, Guo Yunfei (郭云飞), președintele Universității de Inginerie Informațională a Forțelor de Sprijin Strategic ale PLA, a susținut în 2020 că domeniul fizic, al informației și al cognitiv, este domeniul cognitiv care va fi domeniul final al confruntării militare între marile puteri. Lupta în mediul cognitiv afectează direct creierul, influențând emoțiile, motivele, judecățile și acțiunile și chiar controlând creierul inamicului. Ca motor al cunoașterii, creierul ar putea deveni principalul câmp de luptă al viitorului război. Abilitatea de a controla creierul este cheia pentru combaterea în cele mai critice domenii cognitive ale războiului viitor.
Guo Yunfei a mai afirmat că operațiunile din domeniul cognitiv întruchipează ideea de a învinge inamicul fără luptă, spre deosebire de operațiunile din domeniul fizic și al informației. Qi Jianguo (戚建国), fostul șef adjunct al personalului PLA, a mai declarat că în războaiele viitoare, cei care controlează domeniul cognitiv al oponenților lor vor putea să-i supună fără a lupta. Astfel, ofițerii superiori ai PLA susțin că operațiunile din domeniul cognitiv întruchipează declarația lui Sun Tzu de a sparge rezistența inamicului fără a lupta.
Acest concept de război cognitiv este întărit și mai mult de integrarea sa cu războiul „inteligentizat” , care este noua strategie militară a Chinei, menționată în 2019, în plus față de strategia militară existentă de război „informatizat”. Războiul inteligent se concentrează pe utilizarea inteligenței artificiale și se caracterizează prin patru caracteristici cheie : capacități sporite de procesare a informațiilor, luarea rapidă a deciziilor, utilizarea roiurilor și războiul cognitiv.
Strategii chinezi au afirmat că cunoașterea umană este punctul central al războiului inteligent și că obiectivele strategice pot fi atinse prin acțiune directă asupra cunoașterii inamicului. Qi Jianguo, fostul șef adjunct de personal al PLA, a declarat că cei care câștigă avantajul în dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială de nouă generație vor putea controla linia de salvare a securității naționale: cunoașterea umană. Strategii chinezi mai susțin că interferarea directă cu sau controlul subconștient al creierului inamicului poate induce leziuni mentale, confuzie și halucinații în inamic, forțându-i să depună armele și să se predea.
Nu este sigur cum intenționează China să folosească tehnologia viitoare pentru a controla creierul unui inamic. În cazul tehnologiei disponibile în prezent, PLA pare să ia în considerare intimidarea prin acțiuni militare și utilizarea dezinformarii. Intimidarea include manevrarea și desfășurarea trupelor în anumite locații, pregătirea pentru operațiunile unităților strategice de arme nucleare și întreprinderea de exerciții militare în scopuri de intimidare. Dezinformarea ar putea fi diseminată prin internet și prin emisiuni de televiziune. De asemenea, include înșelarea informațiilor inamice, supraveghere și activități de recunoaștere prin mijloace electromagnetice sau cibernetice pentru a induce în eroare judecata comandantului.
În plus, Pang Hongliang (庞宏亮), un susținător al războiului inteligentizat, a discutat despre o gamă largă de realizări tehnologice din SUA, cum ar fi utilizarea de sisteme mici fără pilot pentru supraveghere și a menționat, de asemenea, importanța utilizării celei mai noi tehnologii pentru a influența cunoașterea umană. De exemplu, el afirmă că sistemele fără pilot, cum ar fi roboții de social media care operează în spațiul cibernetic, pot manipula opinia publică și că, în viitor, sistemele ultracompacte fără pilot, asemănătoare animalelor mici, ar putea intra în secret în camerele unui președinte sau al altui decident șef pentru a-i intimida sau ucide, supunând astfel voința inamicului și controlând-o.
Totuși, este posibil să folosim războiul cognitiv pentru a asigura victoria fără luptă fizică, așa cum susțin mulți ofițeri superiori și strategii chinezi? Cum schimbă aceste teorii lecțiile războiului în ucraineană? A doua jumătate a acestui articol va examina fezabilitatea acestei teorii și potențialul de schimbări viitoare ale acestei teorii, pe baza lecțiilor învățate din războiul din Ucraina.
Limitele războiului cognitiv: o demonstrație ucraineană
Înalții oficiali și strategii PLA nu au discutat încă în public lecțiile războiului din Ucraina. Cu toate acestea, o serie de studii din Statele Unite au indicat posibilitatea ca lecțiile războiului din Ucraina să schimbe cursul planurilor Chinei pentru o potențială invazie a Taiwanului. Un articol prezice că costul unei invazii militare directe a Taiwanului ar fi mare, iar China va aștepta cu răbdare eventuala capitulare a Taiwanului. Un alt studiu prezice că, după ce a văzut rezistența la invazia Rusiei, China va căuta să dea o lovitură psihologică Taiwanului și să-și rupă voința de a rezista prin următoarele mijloace: obstrucționarea intervenției SUA prin amenințări nucleare, izolarea fizică prin încercuirea Taiwanului de către forțele navale și asasinarea liderilor politici și militari din Taiwan. O altă lucrare subliniază că China ar putea desfășura o operațiune mai amplă înainte de atac, inclusiv promovarea diviziunii în societatea taiwaneză, diseminarea dezinformarii și blocarea comunicațiilor dintre Taiwan și lumea exterioară.
Aceste previziuni sunt toate analize rezonabile, având în vedere că înalții oficiali și strategii PLA au afirmat că cunoașterea umană este punctul central al războiului și s-au referit la importanța de a supune inamicul fără luptă. Teoreticienii chinezi s-ar concentra asupra aspectului cognitiv uman al războiului în ucraineană. Dar se va baza China mai mult ca oricând pe războiul cognitiv în invadarea Taiwanului, după cum arată multe analize?
După cum au descris strategii chinezi, războiul cognitiv folosind inteligența artificială și „știința creierului” folosește tehnologia viitoare care nu a fost încă dezvoltată. Deși lupta cognitivă din Ucraina nu prezintă conceptele futuriste ale unui efect direct asupra creierului folosind astfel de tehnologii noi, merită să analizăm impactul cunoașterii umane asupra rezultatului războiului. În special, războiul aflat în desfășurare ilustrează lecții esențiale despre conceptele tradiționale chineze legate de cunoașterea umană: războiul cu opinia publică, care influențează opinia publică națională și internațională pentru a obține sprijin și războiul psihologic, care șochează și demoralizează populația militară și civilă a inamicului.
În preluarea Peninsulei Crimeea în 2014, Rusia a purtat o luptă inteligentă în domeniul cunoașterii umane. Când unitățile militare fără marcaje care să indice afilierea lor – așa-numiții „omuleți verzi” – au ocupat brusc Peninsula Crimeea, președintele Vladimir Putin a făcut imediat o declarație prin care neagă implicarea Rusiei. În câteva ore, remarcile sale au fost publicate în Washington Post , BBC și alte mass-media occidentale. Scopul declarației lui Putin a fost de a manipula opinia publică internațională prin inducerea în eroare a cunoașterii oamenilor și împiedicarea comunității internaționale de a interveni în perioada critică a pseudo-referendumului pentru anexarea peninsulei.
Rusia a folosit, de asemenea, mass-media publică și fabricile de troli pentru a disemina o narațiune strategică despre „reprimarea populației ruse în Ucraina” într-un mod sofisticat. Această narațiune strategică a fost menită să dea aparența de legitimitate invaziei Ucrainei de către Rusia și să creeze o percepție falsă în comunitatea internațională că Ucraina este de vină. De exemplu, Rusia a lansat simultan știri false despre „masacrul Ucrainei al locuitorilor pro-ruși din Odesa” și „mușamalizarea în mass-media americană a masacrului de la Odesa”. Aceste știri false s-au suprapus pentru a da impresia că adevărul a fost acoperit, plantând percepții false în comunitatea internațională.
Rusia nu are un concept de război cognitiv și folosește în schimb un concept de informare și confruntare psihologică. Cu toate acestea, această metodă de utilizare a mijloacelor digitale pentru a influența gândurile și valorile oamenilor este similară cu ceea ce China numește război cognitiv. Și Rusia a avut succes în 2014 în ceea ce privește un astfel de război.
Cu toate acestea, Rusia nu își atinge obiectivele în războiul actual, nu numai în domeniul fizic, ci și în domeniul cunoașterii umane. Afirmațiile privind o operațiune militară specială de salvare a populației ruse oprimate sunt ca narațiunea strategică pe care au folosit-o în 2014, care ar fi putut avea scopul de a afirma legitimitatea comunității internaționale. Cu toate acestea, deși această narațiune strategică a funcționat în Rusia, nu a influențat opinia publică internațională așa cum a făcut-o în 2014.
Ca răspuns, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a rămas în capitala sa, Kiev, nedescurat de amenințările rusești. Sprijinit de curajul președintelui , guvernul ucrainean a reușit să răspândească informații corecte, să mențină unitatea poporului ucrainean, să obțină un nivel ridicat de sprijin din partea comunității internaționale și să asigure asistență fizică din numeroase țări. Guvernul ucrainean a folosit, de asemenea, informații din surse deschise și informații furnizate de Statele Unite pentru a combate armata rusă și pentru a arăta comunității internaționale curajul ucrainean și atrocitățile militare rusești.
Sprijinul SUA a jucat un rol esențial în acest război cognitiv. Statele Unite au folosit o strategie prebuttal , dezvăluind rapid informații clasificate pentru a face publice decizia lui Putin de a invada Ucraina înainte de începerea războiului . Multe articole au lăudat această strategie: a redus credibilitatea narațiunii strategice rusești în avans și a promovat un mediu de mai mare coeziune între democrații, ceea ce a condus la sprijin material pentru Ucraina. În plus, protecția oferită de forțele cibernetice americane și sprijinul companiilor de înaltă tehnologie au jucat un rol esențial în menținerea infrastructurii de informare și comunicații a Ucrainei, permițând astfel Ucrainei să disemineze rapid informații în lume.
Astfel, pe termen scurt, Ucraina și democrațiile conduse de Statele Unite au un avantaj clar pe arena cognitivă publică. Această dominație aduce sprijin material din partea comunității internaționale, care este esențial pentru ca Ucraina să continue lupta. Cu toate acestea, forțele fizice ale Ucrainei , înarmate cu drone și sulițe, au apărat capitala Kiev de împingerea unităților blindate rusești și au recucerit părți ale teritoriului ocupat de ruși, nu războiul cognitiv. Ucraina cere mai multe bunuri fizice, inclusiv artilerie, tancuri, avioane de luptă și arme antiaeriene, pentru a se pregăti pentru o luptă mai prelungită.
Pe termen lung, nu există nicio garanție că Ucraina își va menține superioritatea în războiul cognitiv. În această epocă a internetului și a rețelelor sociale, opinia publică internațională este volatilă . Dacă acest război continuă ani de zile, sprijinul occidental este probabil să scadă pe măsură ce politica internă începe din nou să domine narațiunile locale. Dacă sprijinul material din partea democrațiilor va diminua, Ucrainei va avea greu să continue lupta fizică. Între timp, Rusia își întărește regimul represiv , impunând pedepse cu închisoarea de până la 15 ani pentru difuzarea de informații care diferă de declarațiile oficiale ale guvernului. Acest regim represiv este un factor favorabil în războiul cognitiv intern. Acesta permite Rusiei să mențină sprijinul propriului popor, care este cerința minimă pentru continuarea războiului.
În războiul din Ucraina, Ucraina și Rusia au făcut și vor continua să depună diferite eforturi pentru a câștiga sprijinul comunității internaționale și al cetățenilor lor – și, pe termen lung, poate deveni mai greu pentru Ucraina să câștige în acest sens. Războiul din Ucraina demonstrează importanța diseminării strategice a informațiilor pentru a influența percepțiile oamenilor și pentru a câștiga sprijinul opiniei publice interne și internaționale în era digitală. Cu toate acestea, Ucraina nu își poate recâștiga teritoriile de est și de sud pierdute în fața Rusiei doar prin război cognitiv. Lupta în domeniul fizic va determina rezultatul războiului.
Astfel, războiul ruso-ucrainean arată că războiul cognitiv singur nu poate câștiga războaie. Afirmațiile teoreticienilor chinezi că vor câștiga un război folosind războiul cognitiv fără luptă directă pur și simplu nu sunt fezabile cu știința și tehnologia actuală. Cu alte cuvinte, împotriva multor analize, China nu va putea să îngenuncheze Taiwanul doar prin mijloace indirecte, cum ar fi lovituri psihologice prin amenințări nucleare, blocaj, decapitare, diseminare a dezinformării și blocarea comunicațiilor.
Doar tehnologiile emergente conferă un avantaj strategic?
Acest lucru este întărit de experiența războiului cibernetic din Ucraina. În ultimul deceniu, mulți oficiali guvernamentali și experți cibernetici au avertizat asupra atacurilor cibernetice devastatoare care ar putea ucide oameni și distruge infrastructura critică. Înainte de invazia rusă din acest an, experții au prezis, de asemenea , un atac cibernetic asupra rețelei electrice a Ucrainei, care ar fi lăsat milioane de ucraineni fără căldură în frigul amar și slăbiți din punct de vedere psihologic.
Odată cu invadarea Ucrainei pe 24 februarie, Rusia a lansat atacuri cibernetice împotriva sistemelor informatice ale guvernului ucrainean, armatei și infrastructurii critice, provocând defecțiunile unor sisteme. KA-SAT folosit de agențiile militare și de informații ale Ucrainei a încetat, de asemenea, să funcționeze din cauza atacurilor cibernetice. Cu toate acestea, războiul cibernetic nu a fost atât de decisiv pe cât se anticipa înainte de război, iar Rusia nu a câștigat un avantaj strategic doar din războiul cibernetic. Războiul din Ucraina arată că războiul cibernetic nu are un impact strategic în sine, ci este cel mai bine utilizat ca instrument de sprijinire a operațiunilor terestre, maritime și aeriene.
Astfel, războiul din Ucraina a relevat că războiul cognitiv și războiul cibernetic — care folosesc mijloace digitale și sunt desfășurate în domenii non-fizice — nu oferă singure avantaje strategice. Dacă înalții oficiali și strategii din PLA vor ajunge la aceeași realizare, ei vor continua să pună accent pe operațiuni în domeniile fizice existente, precum și în domeniile non-fizice. Într-adevăr, ei recunosc coexistența războiului mecanizat, informaționat și inteligent și vor continua să facă acest lucru.
Nici Sun Tzu, care a idealizat supunerea inamicul fără luptă, nici strategul britanic BH Liddell Hart, care a susținut strategia de abordare indirectă , nu au oferit sfaturi specifice despre cum să o pună în practică. Și în lunga istorie a războiului, bătăliile fizice au fost cele care au supus voința inamicului.
Recomandări pentru Statele Unite și Aliații săi
Având în vedere aceste lecții, China, deși se concentrează pe războiul cognitiv, va continua să investească în domeniile fizice existente și să sporească coordonarea dintre ele. Pentru a contracara China, Statele Unite și aliații săi trebuie să analizeze conceptul Chinei de război cognitiv, studiind în același timp coordonarea operațiunilor în domeniile cognitiv, informațional și fizic.
Statele Unite și aliații săi, ca țări democratice, trebuie să-și îmbunătățească propriile teorii despre războiul cognitiv. Influențarea domeniului cognitiv în alte țări necesită înțelegerea culturii lor, identificarea țintelor și crearea unor narațiuni strategice adaptate caracteristicilor acestor ținte. În războiul cognitiv, informația este muniție, iar glonțul potrivit trebuie tras la momentul și locul potrivit. Din 2014, Rusia a demonstrat eficiența răspândirii dezinformarii prin mijloace digitale. Războiul din Ucraina a arătat însă că cele mai bune arme ale unei societăți democratice sunt publicitatea corectă și dezvăluirea rapidă a informațiilor.
Războiul din Ucraina demonstrează importanța opiniei publice interne și internaționale. Războiul cognitiv, însă, este doar o modalitate de a obține un avantaj strategic, iar fezabilitatea înfrângerii inamicul fără luptă este discutabilă. Acest lucru nu face războiul cognitiv inutil: mai degrabă, ar trebui văzut ca un instrument dintre multe. Războiul cibernetic a obținut, de asemenea, rareori un avantaj strategic copleșitor de la sine. Totuși, a fost integrat în operațiunile terestre, maritime și aeriene și a devenit o parte esențială a războiului modern.
În același mod, războiul cognitiv trebuie integrat în mod eficient în operațiunile din domeniile terestre, maritime, aeriene, spațiale și cibernetice. Coordonarea între războiul cognitiv și alte operațiuni este esențială deoarece mijloacele de influențare a percepției unui adversar includ nu numai transmiterea și dezvăluirea informațiilor, ci și intimidarea și descurajarea prin acțiunile activelor fizice, precum și diseminarea digitală a informațiilor. Pentru a încorpora războiul cognitiv în operațiunile existente, procedurile de țintire pot fi utile și pot aloca mai multe mijloace pentru a afecta cunoașterea inamicului.
Deveniți membru
Colonelul Koichiro Takagi este membru în vizită al Institutului Hudson. Toate opiniile din articol sunt ale lui. El este un fost șef adjunct, Secțiunea de operațiuni de apărare, Divizia 1 de operațiuni, J-3, Statul Major Comun Japonia și a conceput planuri și ordine de operațiuni comune în mediul sever de securitate din Asia de Est.
https://warontherocks.com/2022/07/the-future-of-chinas-cognitive-warfare-lessons-from-the-war-in-ukraine/
////////////////////////////////////////////
„Nu se mai poate tolera”, medici plătiți la stat, în timpul programului lucrează la privat, spune prof. Șerban Bubenek
de Magda Marincovici
„Nu se mai poate tolera”, medici plătiți la stat, în timpul programului lucrează la privat, spune prof. Șerban Bubenek
„Nu se mai poate tolera” ca medici plătiți la stat, în timpul programului să lucreze la privat, a subliniat prof. univ. dr. Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie Terapie Intensivă.„Primul lucru care trebuie rezolvat este legat de competiția care a devenit profund neloială între sistemul public de sănătate și sistemul privat de sănătate. Nu se mai poate tolera în niciun fel ca o parte din colegii noștri, care sunt plătiți de stat, în timpul programului să meargă și să lucreze în spitale private. Nimeni nu spune nimic, nimeni nu se supără pentru că acolo Casa de Asigurări, sigur că da, plătește servicii medicale, dar îi dau voie acelui privat să bage mâna în continuare în buzunarul pacientului în plus față de serviciul medical decontat de către Casă. În felul ăsta, serviciul public, dacă vom continua așa, în zece ani serviciul public spitalicesc va fi destructurat”, a precizat prof. univ. dr. Șerban Bubenek.
Reputatul profesor Bubenek s-a referit la unii șefi de secție din spitalele publice, care recomandă pacienților să se opereze în privat, deoarece în spitalele publice ar fi expuși unor infecții.În acest sens, profesorul Bubenek subliniază că, de fapt, „domnul doctor este însă plătit de stat și este șef de secție ca să prevină aceste infecții”.
De asemenea, profesorul Bubenek a dat exemplul Franței, Italiei, Germaniei, unde ”este interzis orice fel de comision între sistemul public și sistemul privat pe care l-ar câștiga cineva care trimite bolnavii dintr-o parte în alta, precum și practica medicului care lucrează în spitalul public într-un spital privat”.Și tot după modelul altor țări, după orele de program în spitalul public, medicii pot profesa în spitalul privat, spune profesorul Bubenek
În opinia sa, această practică poate înceta doar ”printr-un proces legislativ la care suntem parte”.
///////////////////////////////////////////
Elon Musk: omul, mitul, experimentul. Primul ”transumanist” la scară reală și augmentarea cognitivă prin Neuralink
de Radu Caranfil
Elon Musk: omul, mitul, experimentul. Primul ”transumanist” la scară reală și augmentarea cognitivă prin Neuralink
Tatăl, fiul și Sfântul Duh Neuralink
Dacă Elon Musk ar fi doar un personaj de film SF, am fi tentați să vedem în el o combinație dintre Tony Stark și un vizionar aproape supraomenesc. Însă, în realitate, Musk pare să fi devenit un experiment viu, o ființă prinsă la granița dintre om și tehnologie.
Într-o conversație fascinantă între ChatGPT și un utilizator curios, ipoteza centrală a fost una cu adevărat explozivă: a trecut Musk deja la o formă avansată de integrare om-tehnologie? Este el primul exemplu al unei minți „augmentate”, un pionier al transumanismului care testează pe propria piele limitele inteligenței artificiale și ale interfeței creier-computer?
Schimbarea vizibilă a lui Musk
Elon Musk a fost dintotdeauna imprevizibil, dar în ultimele luni comportamentul său a luat o turnură stranie. Pe X (fostul Twitter), discursul său a devenit mai agresiv, mai polarizant, iar implicarea sa în politica internațională a trecut de la comentarii superficiale la amestec brutal în procese electorale.
Mai mult, deciziile de business ale lui Musk au devenit din ce în ce mai haotice, de la restructurările masive din Tesla și SpaceX până la modurile controversate în care gestionează Neuralink. În acest punct apare întrebarea inevitabilă: ce s-a schimbat? Este doar stresul și presiunea imensă? Sau e posibil ca Musk să fie deja cu un pas înaintea umanității în ceea ce privește augmentarea cognitivă?
Neuralink: de la experiment la realitate?
Musk a insistat de-a lungul anilor că omenirea trebuie să fuzioneze cu inteligența artificială pentru a supraviețui. Neuralink – compania sa de interfețe creier-computer – este doar un „proiect” pentru opinia publică, dar dacă Musk însuși este deja sub influența unui astfel de sistem?
Tatăl, fiul și Sfântul Duh Neuralink
Un scenariu posibil este acela în care Musk a experimentat o formă timpurie de implant neuronal, lucru care ar putea explica:
Lipsa filtrului social – Comunicarea sa a devenit mai directă, mai lipsită de subtilitate și de empatie, ca și cum mintea lui operează într-un regim pur logic.
Fixarea obsesivă pe eficiență și control – Deciziile sale par să fie dictate mai mult de algoritmi decât de considerente umane.
Intervenția tot mai vizibilă în politică și geopolitică – Poate Musk vede lucrurile dintr-o perspectivă pe care restul lumii încă nu o înțelege?
Dacă acesta este cazul, Elon Musk nu mai este doar un antreprenor excentric, ci primul transumanist la scară reală, un individ care a început să-și modifice mintea prin tehnologie înaintea restului lumii.
Pericolul unei lumi fără repere umane
Întrebarea fundamentală a acestei conversații a fost: ce urmează pentru restul lumii? Dacă Musk chiar și-a optimizat gândirea într-un mod care îl face să piardă conexiunea cu realitatea socială, putem fi siguri că el va fi singurul? Sau va fi doar primul dintr-un lung șir de indivizi care vor renunța la umanitatea lor în favoarea unei super-inteligențe augmentate?
O astfel de ruptură între oamenii „augmentați” și cei biologici ar putea duce la:
O prăpastie ireversibilă între cei care își modifică mintea și cei care nu o fac.
Pierderea valorilor fundamentale ale umanității, cum ar fi democrația, etica, drepturile omului.
Crearea unei noi clase de indivizi „optimi”, capabili să gândescă și să acționeze mult mai rapid decât oamenii „normali”, ceea ce ar putea distruge orice echilibru social.
În acest punct, problema majoră nu mai este ce se întâmplă cu Musk, ci… ce urmează pentru restul umanității. Dacă tehnologia merge înainte fără un control etic clar, ne putem trezi într-o lume în care elitele tehnologice își pot modifica mintea după bunul plac, fără nicio responsabilitate față de restul umanității.
Cine mai poate opri această direcție?
Dacă Musk sau alții ca el experimentează fără limite, cine va impune limitele? Guvernele? Ele sunt prea lente și birocratizate. Societatea civilă? Oamenii nici măcar nu realizează ce se întâmplă. Inteligența artificială? Ar fi ironic să lăsăm AI-ul să decidă limitele AI-ului.
UE încearcă să reglementeze AI-ul și tehnologiile emergente prin legi precum AI Act, dar fără sprijinul marilor puteri, aceste eforturi sunt aproape inutile. Într-un scenariu optimist, un consorțiu global format din oameni de știință, ingineri și filosofi ar putea crea un cadru etic solid, dar fără susținerea giganților tehnologici și a marilor guverne, aceste măsuri ar rămâne simple recomandări fără efect real.
China: jucătorul care poate dicta viitorul AI și al augmentării umane
În conversația – dezbatere cu ChatGPT – despre Elon Musk, China a fost menționată ca posibilul actor central în viitorul inteligenței artificiale și al augmentării umane. Discuția a evidențiat avantajele și pericolele pe care le reprezintă această superputere într-un domeniu în care SUA și Europa sunt fragmentate și reactive.
Avantajele Chinei: Planificare strategică și resurse nelimitate
Spre deosebire de Occident, unde reglementările și procesele democratice încetinesc inovația, China are o viziune pe termen lung asupra AI-ului și a tehnologiei viitorului.
Motivele pentru care China ar putea deveni liderul global în augmentare umană și AI:
Strategie pe termen lung – China nu acționează haotic, ci își stabilește obiective clare pe decenii. Planurile sale de dezvoltare în AI și tehnologie sunt bine definite și integrate în structura de stat.
Resurse uriașe – Guvernul chinez poate aloca fonduri masive pentru cercetare și experimentare, fără a fi blocat de dezbateri politice sau probleme etice.
O populație uriașă – Poate mobiliza rapid milioane de oameni în programe de testare, având acces la o bază de date gigantică de comportament uman, extrem de valoroasă pentru AI și augmentare.
Lipsa blocajelor democratice – Nu există dezbateri publice care să împiedice guvernul să impună politici tehnologice drastice. Dacă decide că augmentarea umană trebuie să fie implementată la scară largă, acest lucru se va întâmpla fără opoziție semnificativă.
Acest cadru face ca China să fie cel mai serios candidat pentru a impune regulile viitorului tehnologic.
Riscurile: Control total și experimentare fără limite
Pe de altă parte, tocmai lipsa limitelor democratice face ca China să fie o amenințare majoră dacă ajunge să domine augmentarea umană.
Absența unui sistem democratic – Nu există mecanisme interne care să prevină abuzurile. Dacă Beijingul decide că oamenii trebuie să fie „îmbunătățiți” prin tehnologie pentru a deveni mai productivi, acest lucru poate deveni realitate fără nicio consultare publică.
Control total asupra cetățenilor – China deja operează cel mai avansat sistem de supraveghere din lume. AI și augmentarea umană ar putea deveni instrumente perfecte de supunere, în care guvernul poate monitoriza gândurile și comportamentul oamenilor în timp real.
Lumea întreagă va depinde de regulile Chinei – Dacă Beijingul devine lider absolut în AI și augmentare, restul lumii va trebui să se conformeze unui sistem creat de un regim autoritar. Cine controlează AI-ul, controlează viitorul.
Acest lucru ridică o întrebare fundamentală: vrem ca viitorul umanității să fie dictat de Partidul Comunist Chinez?
Europa: Singura alternativă la haosul global?
Discuția a subliniat și faptul că UE ar putea avea un rol crucial în echilibrarea acestui joc. Deși nu are resursele economice și tehnologice ale Chinei sau SUA, Europa are o tradiție de reglementare și etică care ar putea fi folosită pentru a stabili un cadru internațional de siguranță.
UE a fost pionierul unor reglementări precum GDPR (pentru protecția datelor) și încearcă acum să impună reguli clare prin AI Act. Totuși, problema majoră este lipsa forței politice și economice pentru a impune aceste reguli la nivel global.
Posibile soluții:
Crearea unui consorțiu global de oameni de știință, ingineri și filosofi pentru a defini limite etice clare în augmentarea umană și AI.
Un tratat internațional care să oblige marile puteri să respecte aceste reguli.
Presiune asupra giganților tehnologici (Microsoft, Google, OpenAI, Nvidia) pentru a susține inițiativele de reglementare.
Însă, fără sprijinul SUA și Chinei, un astfel de consorțiu riscă să rămână doar o recomandare fără putere reală.
Un viitor dominat de tehnocrația autoritară?
Dacă China preia controlul total asupra AI-ului și augmentării umane, restul lumii va trebui să trăiască sub regulile stabilite de un regim autoritar.
Alternativa? O colaborare internațională între UE, Japonia, Canada, Coreea de Sud și alte state democratice, care să creeze un cadru etic solid înainte ca tehnologia să fie scăpată de sub control.
Însă, în acest moment, realitatea este simplă: China nu doar că are un avantaj enorm, dar este și singura țară care tratează această tranziție cu seriozitate absolută.
Întrebarea rămâne: cine va câștiga această cursă?
Suntem, oare, la voia întâmplării?
Dacă această conversație cu ChatGPT reflectă o realitate posibilă, atunci suntem într-un mare impas. Problema nu este doar că Musk s-a schimbat, ci că această schimbare ar putea fi doar începutul unei noi ere în care tehnologia reconfigurează mintea umană. Dacă el este primul „experiment” vizibil, câți alții există deja, fără ca noi să știm?
Oricât de fascinantă ar fi perspectiva unui viitor în care oamenii fuzionează cu tehnologia, dacă această tranziție nu este gestionată corect, consecințele ar putea fi ireversibile.
Ce se întâmplă când elitele tehnologice încep să gândească fundamental diferit de restul lumii?
Și mai important – cum ne putem pregăti pentru o realitate pe care s-ar putea să nu o înțelegem încă?
/////////////////////////////////////////
Omul ca WindowsHome Mulţime Omul ca Windows
Incep tot mai mult sa cred ca omul se aseamana unui Windows.
De ce?
Pai asemeni unui Windows avem ferestre care se deschid si se inchid continuu…aceste ferestre pot fi reprezentate de probleme, griji, nevoi, momente fericite sau orice altfel de momente din viata noastra.
Asemeni Windowsului, cand se aduna prea multe ferestre deschise acesta se blocheaza. Acest moment este descris de noi ca o cadere nervoasa sau o criza. De fiecare data cand simtim ca nu mai putem incepem sa ne descarcam nervii pe cate cineva, sau, mai nou rau, incepem sa ne maltratam sau sa ne sinucidem crezand ca scapam de probleme. Cam asa e si la PC. Vezi ca nu mai merge, ii dai un restart de la buton si s-a rezolvat totul.
Partea proasta este ca la noi lucrurile sunt mai mult decat reale si sunt mult mai importante. Noi nu putem sa „ne dam un restart” pur si simplu si sa scapam de griji. Fiecare dintre noi va trebui sa-si inchida ferestrele treptat si cu grija.
In functie de cat de bine stim sa le manevram, atat de repede si de usor scapam de ele.
De aceea fiecare om trebuie sa stie sa treaca peste greutati si sa stie sa-si „inchida ferestrele” cat mai repede si mai bine cu putinta, cum fiecare informatician trebuie sa stie sa-si incheie programele si sa inchida totul la sfarsit.
Well, daca stam sa ne gandim omul chiar seamana cu un Windows si problemele persista o data cu inaintarea in varsta, cum si Windowsul devine din ce in ce mai sofisticat, cu o nevoie de resurse din ce in ce mai mare, direct proportionala cu diferenta de varsta dintre prima si ultima versiune de Windows aparuta, asa si noi…cu cat devenim mai mari si mai responsabili cu atat avem impresia ca zilele negre nu se mai termina.
https://cristianflorea.ro/omul-windows/
///////////////////////////////////////////
Discursul istoric al lui JFK (27 aprilie 1961) Expune: Obama, Hillary, Bush, Papa Francisc, tribunalele militare, crimele împotriva umanității și NWO (trebuie urmărit)
Ești gata să descoperi adevărul? Sătul de minciuni? Alăturați-vă canalului nostru Telegram acum. E timpul pentru povestea adevărată! Recunoștința mea tuturor cititorilor mei!Discursul lui Kennedy (27 aprilie 1961) a fost ținut la doar câteva luni după inaugurarea sa și cu câteva luni înainte de nașterea lui Barack Obama. Discursul a nedumerit istorici, scriitori de discursuri și politicieni de zeci de ani. Poate că Kennedy nu sa referit la discursul său pentru vremea în care trăia, ci pentru o perioadă ulterioară, pentru ultima generație.
Kennedy știa clar ceva și a încercat să-l transmită publicului în 1961, la scurt timp după inaugurarea sa. Discursul său nu a fost doar despre „societăți secrete”, ci despre o „conspirație monolitică și nemiloasă”.
Kennedy știa că problema se extinde cu mult dincolo de societăți secrete separate, cum ar fi francmasonii, iezuiții etc., ci mai degrabă era compusă dintr-o singură entitate (o corporație „umbrelă”) cu mai multe grupuri în interiorul ei, care lucrează spre un scop comun.
Avea dreptate. Majoritatea oamenilor se concentrează asupra părților individuale ale conspirației, cum ar fi „Masoneria” sau „Iezuiții” sau „Sioneștii”, dar acești oameni nu reușesc să înțeleagă cum se leagă piese între ele și despre ce este de fapt ambiția acestor grupuri. Ei construiesc un monolit. Definiția unui monolit este „un singur bloc vertical mare de piatră, în special unul format sau care servește drept stâlp sau monument”.
Monolitul lor este piramidă și piatra ei de vârf, programată pentru o sosire în 2016. Este aici, acum. Vă rugăm să fiți atenți: piatra de vârf nu este o persoană, ci finisarea structurii, finalizarea „Marea Muncă”. Francmasonii cred că sunt descendenți ai constructorului original numit Nimrod, primul francmason. Nimrod se va întoarce când Marea Lucrare se va termina. Cadrul pentru un NWO a fost stabilit de mulți ani, dar Obama a fost cel care să declare deschise lumii în ceea ce ar putea fi considerat unul dintre cele mai puternice discursuri despre o Ordine Mondială Unică, rostite vreodată la ONU. Obama și-a declarat intenția de a abandona suveranitatea națională a SUA în fața ONU.
El și-a declarat intenția de a respecta „Legea internațională”, și-a declarat intenția de a se asigura că tot Pământul este unit în Integrarea Globală (alias o Nouă Ordine Mondială). A făcut acest lucru în mod deschis și cu o mare primă din partea presei și a altor lideri. Între timp, cotele de aprobare ale lui Obama în rândul americanilor sunt unele dintre cele mai ridicate pe care le-a avut vreodată în președinția sa.
LEGAT: BQQQM!!! Adevărul ascuns: Revelația uluitoare a supraviețuirii secrete a lui JFK Sr. | Lista participanților la Programul de protecție a martorilor și secretele întunecate ale Cabalei
Ceea ce mulți nu dau seama este că discursul lui Kennedy din 1961 EXPUNĂ ceea ce se întâmplă chiar acum. Mulți în politică, Hollywood, afaceri, comunicații, mulți în biserici și religie, mulți în divertisment, fac parte din această cabală. Este o unitate, o piramidă, cu ambiția de a plasă piesa lipsă în vârful monolitului.
O expresie folosită în mod obișnuit de această cabală este „pace și securitate”, despre care trebuie să credeți că va fi atinsă atunci când va fi plasată piatra de cap. Papa Francisc, George HW Bush, Barack Obama, Hillary Clinton, George W. Bush și mulți alții care fac parte din cabală au declarat cu îndrăzneală această frază în discursuri. Pavel, în cartea 1 Tesaloniceni, a folosit și această expresie „pace și siguranță”. Dar Pavel a echivalat această frază cu distrugerea. Și ar fi brusc.
AVERTISMENT: Cel mai recent atac de la The Deep State! Puterile care există vă mint — Iată ce nu vor să știți
Discursul lui Obama a prezentat planul pentru America. Trebuie să fie doborât, puterea sa trebuie dezbrăcată; și fac asta prin facilitarea crizelor multiple din Statele Unite. John F. Kennedy în discursul său a avertizat asupra mai multor lucruri, că poporul american ar trebui să protejeze tradițiile și identitatea națională. Kennedy a mai declarat că modul de viață al americanilor este atacat. Obama a spus opusul lui Kennedy în discursul său la ONU.
Că normele internaționale trebuie respectate în detrimentul tradițiilor. Astfel ai confruntarea: agenda globalistă vs naționalism. Trebuie să ne amintim: Henry Kissinger ne-a oferit o previzualizare a ceea ce s-ar întâmpla sub Obama. Obama ar profita de „crize” ca o oportunitate pentru o Nouă Ordine Mondială (acest lucru sa întâmplat în 2016)
VEZI ȘI: BOOM! Pălării albe în acțiune: Evadarea incredibilă! Complotul de asasinat dejucat al lui JFK și întorsătura de protecție a martorilor militari
Pe 20 septembrie 2016 s-au întâmplat mai multe lucruri. Obama a proclamat „securitatea”, în timp ce la Assisi, Italia, Papa Francisc a proclamat „pacea” la o reuniune internațională a autorităților religioase de rang înalt din întreaga lume.
Francisc a adunat 450 de lideri religioși budiști, hinduși, musulmani, evrei, creștini, ortodocși și alți lideri religioși pentru a se rugă pentru pace și pentru a extinde dialogul. Tot în perioada 19-20 septembrie 2016, Arcul de Triumf a fost ridicat în New York City. Arcul de Triumf este un monument ridicat de Ritul Scoțian al Francmasoneriei, iar asemănarea sa cu Arcul Regal al Francmasoneriei este puternică.
//////////////////////////////////////////
Caz închis: JFK a fost ucis după închiderea Rezervei Federale Rothschild – Lista președinților americani uciși de cartelul bancar Rothschild!
Ești gata să descoperi adevărul? Sătul de minciuni? Alăturați-vă canalului nostru Telegram acum. E timpul pentru povestea adevărată! Fii informat! Recunoștința mea tuturor cititorilor mei!
La 4 iunie 1963, un decret prezidențial practic necunoscut, Ordinul executiv 11110, a fost semnat cu autoritatea de a priva, practic, Rothschild Bank de putere de a împrumuta bani Guvernului Federal al Statelor Unite cu dobândă.
Cu o lovitură de stilou, președintele Kennedy a declarat că Rothschild Federal Reserve Bank, proprietate privată, va înceta în curând. Christian Law Fellowship a cercetat exhaustiv această problemă prin Registrul Federal și Biblioteca Congresului.
Acum putem concluziona cu siguranță că acest ordin executiv nu a fost niciodată abrogat, modificat sau înlocuit de niciun ordine executiv ulterior. În termeni simpli, este încă valabil.
Când președintele John Fitzgerald Kennedy a semnat acest ordin, acesta a revenit guvernului federal al Statelor Unite, în specialul de Trezorerie, puterea constituțională de a crea și emite monedă – bani – fără a trece prin Banca Rezervei Federale Rothschild, proprietate privată.
Rezerva Federală
Un mit cu care trăiesc toți americanii este șarada cunoscută sub numele de „Rezerva Federală”. Este un șoc pentru mulți să descopere că nu este o agenție a Guvernului Statelor Unite.
Numele „Federal Reserve Bank” a fost conceput pentru a înșela, și încă o face. Nu este federal și nici nu este deținut de guvern. Este proprietate privată.
Își plătește propria poștă ca orice altă corporație. Angajații săi nu sunt în serviciul public. Proprietatea sa fizică este deținută în baza unor acte private și este supusă impozitării locale. Proprietatea guvernamentală, după cum știți, nu este.
Este un motor care a creat bogăție privată care este de neimaginat, chiar și pentru cei mai sofisticați din punct de vedere financiar.
Ea a permis unei elite imperiale să manipuleze economia noastră pentru propria agendă și a înrolat guvernului însuși ca executor al său. Controlează vremurile, dictează afacerile, nu afectează casele și practic tot ceea ce nu interesează.
Este nevoie de forță puternică pentru a menține un imperiu, iar acesta nu este diferit. Preocupările conducerii „Rezervei Federale” și ale binefăcătorilor săi internaționale secrete prin să depășească cu multă monedă și ratele dobânzilor.
Ordinul executiv 11.110
Ordinul executiv 11.110 al președintelui Kennedy a dat Departamentului de Trezorerie autoritatea explicită: „de a emite certificate de argint împotriva oricăror lingouri de argint, argint sau dolari standard de argint din Trezorerie”.
Aceasta înseamnă că pentru fiecare uncie de argint din seiful Trezoreriei SUA, guvernul ar putea introduce bani noi în circulație pe baza lingourilor de argint deținute fizic acolo.
Ca rezultat, peste 4 miliarde de dolari în bancnote din Statele Unite au fost puse în circulație în valori de 2 și 5 dolari.
Bancnotele americane de 10 și 20 de dolari nu au fost niciodată vehiculate, dar erau tipărite de Departamentul Trezoreriei când Kennedy a fost asasinat.
Pare evident că președintele Kennedy știa că bancnotele din Rezerva Federală utilizate ca pretinsă monedă legală erau contrare Constituției Statelor Unite ale Americii.
„Bonetele Statelor Unite” au fost emise ca o monedă fără dobândă și fără datorii, susținută de rezerve de argint la Trezoreria SUA.
LEGATE DE: BOMBĂ: FBI GĂSEȘTE 2.400 DE DOSARE JFK ASCUNS DUPĂ ORDINUL LUI TRUMP – 61 DE ANI DE AȘASUNARE EXPUS! ADEVĂRUL ÎNTOTDEAUNA CÂȘTIGE!
Am comparat cu „Notă de la Rezerva Federală” emisă de banca centrală privată a Statelor Unite (Federal Reserve Bank, alias Federal Reserve System), cu o „Notă de la Rezerva Federală” de la Trezoreria SUA emisă prin Ordinul Executiv al Președintelui Kennedy.
Aproape că seamănă, cu excepția faptului că unul scrie „Notă de rezervă federală” în partea de sus, în timp ce celălalt spune „Notă Statelor Unite”. De asemenea, nota Rezervei Federale are un sigiliu verde și un număr de serie, în timp ce nota Statelor Unite are un sigiliu roșu și un număr de serie.
Președintele Kennedy a fost asasinat pe 22 noiembrie 1963 și biletele Statelor Unite pe care le eliberase au fost imediat scoase din circulație. Bancile din Rezerva Federală au continuat să servească drept monedă legală a națiunii.
Potrivit Serviciului Secret al Statelor Unite ale Americii, 99% din toată „moneda” de hârtie din SUA care circulă în 1999 sunt bancnote ale Rezervei Federale.
Kennedy știa că dacă bancnotele americane cu susținere de argint ar fi fost difuzate pe scară largă, ar fi eliminat cererea de bancnote ale Rezervei Federale. Aceasta este o castă foarte simplă de economie. USN a fost susținut de argint, iar FRN nu a fost susținut de nimic de valoare intrinsecă.
Ordinul executiv 1110 ar fi trebuit să împiedice datoria națională să atinge nivelul actual (practic toate cele aproape 9 trilioane de dolari din datoria federală au fost create din 1963) dacă LBJ sau orice președinte ulterior ar fi aplicat-o.
Pierdere în greutate cu cafea neagră (rețetă secretă)
Ar fi dat aproape imediat guvernului SUA capacitatea de a-și rambursa datoria fără a merge la băncile private ale Rezervei Federale și i-ar fi perceput dobândă pentru a crea noi „bani”.
Ordinul executiv 11.110 a dat SUA posibilitatea de a, încă o dată, să-și creeze propriile bani susținuți de argint și valoare de tărâm în valoare de ceva.
Din nou, conform propriilor noastre cercetări, la doar cinci luni după asasinarea lui Kennedy, nu s-au mai emis nici „Certificatele de argint” din seria 1958 și, ulterior, au fost scoase din circulație.
Poate că asasinarea lui JFK a fost un avertisment pentru toți viitorii președinți să nu interfereze cu controlul privat al Rezervei Federale Rothschild asupra creării banilor.
Pare foarte evident că președintele Kennedy a contestat „ puterile care există în spatele finanțelor americane și mondiale ”.
Pe 22 noiembrie 1963, JFK a fost împușcat mort în Dallas, Texas, în circumstanțe extreme de ciudate. Phyllis Hall, o asistentă care a făcut parte din încercările disperate de a salva viața președintelui John F Kennedy după ce acesta a fost asasinat, a susținut că a fost împușcat de un „glonț misterios”.
Există, de asemenea, dovezi puternice care îl implică pe Lyndon B. Johnson (următorul președinte al SUA) în conspirația pentru asasinare.
Lista președinților americani uciși de cartelul bancar Rothschild
Războiul privat al lui Lincoln: Urma sângelui
Abraham Lincoln a lucrat cu curaj pentru a preveni încercările Rothschild de a se implica în finanțarea Războiului Civil.
Interesant este că țarul Rusiei a oferit asistență împotriva britanicilor și francezilor, care s-au numărat printre forțele motrice din spatele secesiunii Sudului și finanțării ei ulterioare.
Rusia a intervenit furnizând forțe navale pentru blocarea sudului Uniunii în apele europene și anunțând ambele țări că, dacă ar încerca să se alăture Confederației cu forțe militare, ar trebui să intre în război și cu Rusia.
Interesele Rothschild au reușit, prin agentul lor, Secretarul Trezoreriei, Salmon P. Chase, să forțeze un proiect de lege (National Banking Act) prin intermediul Congresului, care să creeze o bancă centrală federală care avea puterea de a emite bancnote americane.
După aceea, Lincoln a avertizat poporul american:
„Puterea banilor pradă națiunea în timp de ritm și conspiră împotriva ei în vremuri de adversitate. Este mai despotică decât monarhia, mai insolentă decât autocrația, mai egoistă decât birocrația. Văd în viitorul apropiat că se apropie sau criză care mă deranjează și mă face să tremur pentru siguranța țării noastre. Au fost înscăunate corporații, va urma o eră a corupției, iar puterea monetară a țării se va strădui să-și prelungească domnia lucrând asupra prejudecăților oamenilor, până când bogăția va fi agregată în câteva mâini și republica va fi distrusă.”
Lincoln a continuat să lupte împotriva băncii centrale, iar unii cred acum că a fost succesul anticipat de a influența Congresul să limiteze viața Băncii Statelor Unite doar la anii de război care a fost factorul motivant din spatele asasinarii sale.
Sa născut Mitul Asasinului Singuratic
Cercetătorii moderni au descoperit dovezi ale unei conspirații masive care leagă următoarele părți ale Băncii Rothschild: secretarul de război al lui Lincoln, Edwin Stanton, John Wilkes Booth, cei opt co-conspiratori ai săi și peste șaptezeci de oficiali guvernamentali și oameni de afaceri implicați în conspirație.
Când jurnalul lui Booth a fost recuperat de trupele lui Stanton, acesta a fost livrat lui Stanton. Când a fost produs ulterior în timpul anchetei, optsprezece pagini fuseseră rupte.
Aceste pagini, care conțin numele menționate mai sus, au fost găsite mai târziu în podul uneia dintre descendenții lui Stanton.
Din portbagajul lui Booth, sa găsit un mesaj codificat care îl lega direct de Judah P. Benjamin, directorul de campanie al Războiului Civil din Sud pentru Casa Rothschild. Când războiul sa încheiat, cheia codului a fost găsită în posesia lui Benjamin.
Asasinul, înfățișat ca un om înarmat singuratic nebun, cu câțiva prieteni radicali, a scăpat pe singurul pod din Washington care nu era păzit de trupele lui Stanton.
Cea mai mare de bază de date din lume: acces instantaneu la 16.000 de modele de prelucrare a lemnului, modele de bricolaj și meșteșuguri | Truse populare, idei și planuri de mobilier!
„Booth” a fost ascuns într-un hambar de lângă Port Royal, Virginia, la trei zile după ce a evadat din Washington. A fost împușcat de un soldat pe nume Boston Corbett, care a tras fără ordine.
Dacă bărbatul ucis a fost sau nu Booth este încă o casă de dispută, dar adevărul rămâne că, oricine ar fi fost, nu a avut nicio șansă să se identifice.
Secretarul de război Edwin Stanton a fost cel care a făcut identificarea finală. Unii cred acum că a fost folosit o înșelătorie și că adevăratul John Wilkes Booth a scăpat cu ajutorul lui Stanton.
Mary Todd Lincoln, când a aflat de moartea soțului ei, a început să țipe: „Oh, casa aceea îngrozitoare!” Istoricii anterioare au considerat că această declarație spontană se referă la Casa Albă.
Unii cred acum că s-ar putea să fi fost direcționat către Thomas W. House, un vânzător de arme, finanțator și agent al familiilor Rothschild în timpul Războiului Civil, care a fost legat de interesele anti-Lincoln și pro-bancare.
Andrew Jackson
Andrew Jackson a fost primul președinte din vestul Apalașilor. A fost unic pentru vremuri în a fi ales de alegători, fără sprijinul direct al unei organizații politice recunoscute.
El a respins reînnoirea chartei pentru Banca Statelor Unite pe 10 iulie 1832.
În 1835, președintele Andrew Jackson și-a declarat disprețul față de bancă internațională:
„Ești o bârlog de vipere. Intenționez să te dezlănțuiesc și, prin Dumnezeul Etern, te voi izgoni. Dacă oamenii ar înțelege doar nedreptatea de rang a sistemului nostru monetar și bancar, ar fi o revoluție înainte de dimineață.”
A urmat o tentativă de asasinat (nereușită) asupra vieții președintelui Jackson. Jackson îi spusese vicepreședintelui său, Martin Van Buren,
— Banca, domnule Van Buren, a căutat să mă omoare.
A fost acesta începutul unui tipar de intrigi care avea să afecteze Casa Albă în următoarele decenii? Moartea lui (și a lui Lincoln) era legată printr-un fir invizibil de băncherii internaționale?
James Garfield
Președintele James Abram Garfield, cel de-al 20-lea președinte al nostru, a fost anterior președinte al Comisiei pentru credite a Camerei și era expert în probleme fiscale.
(La alegerea sa, printre altele, a numit un colector de vamă nepopular la New York, după care cei doi senatori de la New York – Roscoe Conkling și Thomas Platt – și-au demisionat).
Președintele Garfield a declarat deschis că oricine controlează furnizarea de monedă va controla afacerile și activitățile tuturor oamenilor.
După numai patru luni de mandat, președintele Garfield a fost împușcat într-o gară pe 2 iulie 1881. O altă coincidență.
Drumul Sângelui continuă
În anii ’70 și ’80, congresmanul Larry P. McDonald a condus eforturile de a dezvălui deținerile și intențiile ascunse ale intereselor monetare internaționale.
Eforturile sale s-au încheiat la 31 august 1983, când a fost ucis când Korean Airlines 007 a fost doborât „accidental” în spațiul aerian sovietic. O coincidență ciudată, s-ar părea.
Senatorul John Heinz și fostul senator John Tower au făcut parte din puternice comisii bancare și financiare ale Senatului și au fost critici sinceri ai Rezervei Federale și ai instituției de Est.
Pe 4 aprilie 1991, senatorul John Heinz a murit într-un accident de avion în apropiere de Philadelphia. În ziua următoare, 5 aprilie 1991, fostul senator John Tower a murit și într-un accident de avion. Coincidențe par să se înmulțească.
Încercările de a audita doar Rezerva Federală continuă să întâmpine eșec. Este practic imposibil să strângi asistență pentru orice problemă care are avantajul unei întreruperi media.
(Realitatea bizară, dar tragică, pe care o suferă poporul american din cauza unei mass-media gestionate și controlate este subiectul unei alte discuții.)
AVERTISMENT: Secretul ascuns al Vaticanului a fost dezvăluit: „Rugăciunea divină – Un miracol de un minut pentru patriotii texani, toți americanii, eroii noștri și președintele Trump – Dumnezeu să binecuvânteze America!” VIDEO MAI JOS
Începutul unei seri
Timp de mulți ani, numeroși autori au încercat să tragă un semnal de alarmă că există un „guvern din umbră” ascuns care conduce de fapt America.
Majoritatea dintre noi au respins aceste puncte de vedere ale „teoriei conspirației” ca fiind extremiste și nerealiste. Totuși, când am avut ocazia să iau prânzul cu Otto von Habsburg, deputat în Parlamentul European, a făcut două observații care mi-au atras atenția.
Prima a fost: „ Ignoranța în America este copleșitoare. ” Într-adevăr, contrastul în conștientizarea generală a afacerilor mondiale între americanul obișnuit și europeanul mediu este izbitor.
A fost a doua lui observație care ma provocat cu adevărat: „ Concentrarea puterii în America este înfricoșătoare. „
Ca un senior executiv rezonabil de circumspect, ce a petrecut trei decenii în finanțele internaționale și a văzut America ca pe o democrație reprezentativă pe scară largă, observația sa ma șocat. Ma îndemnat să mai fac niște teme. Rezultatele anchetelor mele sunt foarte tulburătoare.
Discursul lui Kennedy (27 aprilie 1961) a fost ținut la doar câteva luni după inaugurarea sa și cu câteva luni înainte de nașterea lui Barack Obama. Discursul a nedumerit istorici, scriitori de discursuri și politicieni de zeci de ani. Poate că Kennedy nu sa referit la discursul său pentru vremea în care trăia, ci pentru o perioadă ulterioară, pentru ultima generație.
Kennedy știa clar ceva și a încercat să-l transmită publicului în 1961, la scurt timp după inaugurarea sa. Discursul său nu a fost doar despre „societăți secrete”, ci despre o „conspirație monolitică și nemiloasă”.
Citiți articolul complet AICI: https://amg-news.com/boom-jfks-historic-speech-april-27-1961-expose-obama-hillary-bush-pope-francis-military-tribunals-crimes-against-humanity-nwo-must-watch/
////////////////////////////////////////////
Cine figurează în pomelnicul psihopaţilor care conduc lumea
Maria Diana Popescu
Scena politica românească şi mondială este populată cu psihopaţi şi bolnavi mintal! Procedură deliberată, ştiut fiind că nebunii îşi ascultă stăpînul, pot minţi, trişa, manipula, sînt violenţi, iubitori de faimă, bani şi putere, nu simt remuşcare sau vină, nu au conştiinţă. Sub mantila lor, corupţii, trădătorii, jefuitorii, ucigaşii sănătăţii planetare, vînzătorii păcii, vînzătorii de arme, de droguri, îşi fac „meseria” liniştiţi. Să ne amintim ce afirma Shakespeare la vremea lui: „iată flagelul vremurilor noastre, nebunii conducîndu-i pe orbi”. Butoanele planetei sînt manevrate de o bandă de infractori recidivişti care fac legile în jungla capitalistă! Majoritatea statelor sînt exploatate şi conduse din cancelarii secrete de psihopaţii care, la rîndul lor, au înşurubat la conducerea internă a statelor vasale alţi psihopaţi şantajabili. Aşa a păţit România după lovitura de stat. A fost condusă de cele mai corupte şi grosolane imposturi, prin experimente economice, sociale şi sanitare, cu preţul sărăcirii crunte a populaţiei şi cu mii de morţi.
Potrivit dr. Mila Aleckovic Bataille, cu doctorat la Sorbona în Psihopatologie şi Psihologie, după o traducere a dr. Damian Baciu, lumea este condusă azi de o grupare de psihopaţi. „Multă lume gândeşte că este o întâmplare că indivizi nebuni pot intra în politică. Nu este o întâmplare, este un sistem, este un program, o școală care a fost constant dezvoltată de-a lungul deceniilor, cel puțin 50 de ani. Totul a fost conceput și realizat în serviciul Globalismului. Toți au fost cu grijă selecționați. Cei care erau bine structurați, în cunoștință de cauză, integri, inteligenți, puternici, care nu puteau fi manipulați, au fost din start excluși”. Mondialiştii au creat programe perfecte pe care le-au pus în scenă prin lideri bolnavi psihic, manevrabili, şantajabili. Psihopatul este tipul preferat de societăţile manipulatoare, totalitare, de marile corporaţii financiare ale lumii. Din rîndul psihopaţilor sînt aleşi, din păcate, preşedinţii de stat, guvernanţii, reprezentanţii din instanţele şi forurile de conducere planetară, din serviciile secrete ale puterilor lumii, care au în dotare unităţi specializate în declanşarea revoltelor populare, revoluţiilor şi mişcărilor de stradă, echipe formate din experţi în tehnicile dezinformării şi manipulării maselor. Ei acţionează la comandă în ţările vizate, sub diverse acoperiri: turişti, ziarişti, diplomaţi, echipe de caritate, oameni de cultură, sportivi etc. Din rîndul psihopaţilor sînt racolaţi conducătorii Justiţiei, asasinii economici, asasinii sănătăţii, ai umanităţii, criminalii, traficanţii de droguri, de organe etc. Aceştia au impus politica de tolerare a deviaţilor sexuali, violatorilor de copii, corupţilor, trădătorilor, politica de manipulare a adevărului, de acceptare a războiului, sclaviei, sărăciei, acceptare a deposedării de demnitate şi suveranitate statală, ca pe ceva moral şi normal.
Să luăm în discuţie OMS-ul cu planificarea celebrei gogoaşe pandemice, cu obligativitatea vaccinării care a ucis milioane de oameni! Apoi, industria farmaceutică, care nu serveşte vindecării bolilor, ci perpetuării lor, pentru că au nevoie de cît mai mulţi bolnavi cronici care să fie medicaţi, adică să fie consumatori cu caracter permanent ai industriei farma. Cunoscînd faptul că scopul psihopaţilor care conduc lumea îl reprezintă un democid mondial, citatul medicului german Matthias Rath prinde sens: „Adevărata natură a industriei farmaceutice este de a cîştiga bani cu bolile cronice, nu de a se ocupa de prevenirea sau de eradicarea bolii. Trusturile farmaceutice sunt responsabile de un genocid răspândit permanent, ucigand milioane de persoane. Aşa-zisa elită a lumii face bani, omorîndu-i pe cei slabi”. Crimele în masă comise de tot felul de „entităţi”-pirat prin pandemii programate, războaie, foamete, sărăcie, crize economice şi sociale l-a determinat pe politologul american Rudolph Rummel să inoveze termenul „democid”, care acoperă orice crimă săvîrşită asupra unui număr de persoane, a unei comunităţi sau popoare de către orice entitate de putere.
În ştiinţa Psihopatologiei, psihopaţii sînt recunoscuţi prin faptul că nu regretă niciodată relele făcute, prin lipsa sentimentului de culpabilitate, cel mai adesea ei fiind mîndri de actele abominabile şi crimele săvîrșite. Este cunoscută trufia inculpaţilor în Procesul de la Nuremberg. Să ne amintim de Bush, de Obama, ultimul, premiat cu Nobelul pentru pace, cu toate că, ştiut este, a sprijinit terorismul, a ucis cu sînge rece în războaiele sale din Orientul Mijlociu milioane de oameni, au asasinat preşedinţi de state şi lideri militari.
În profilul amintit de profesorul dr. Mila Aleckovic Bataille se înscriu preşedinţii şi guvernanţii României postdecembriste. Verificaţi identitatea celor care au demolat România vreme de trei decenii! Veţi vedea că aparţin unor minorităţi care au un dinte împotriva românilor. Nu au în palmares nicio performanţă profesională şi trăiesc ca nişte paraziţi, întreţinuţi din munca poporului pe care îl detestă. Cu precădere, Iliescu, Constantinescu, Băsescu, Koveşi, Portocală, Lazăr, Cîţu, Arafat, Valeriu Gheorgiţă, Orban, medicii care au susţinut şi promovat vaccinarea ca mijloc de democid şi, în mod special, Iohannis, docilul robot al înaltelor porţi străine, uşor de manipulat, şantajabil cu multe dosare penale la sertar, dator de nouă ani statului român cu 320.000 de euro, în urma pierderii irevocabile a clădirii din centrul Sibiului, însuşită fraudulos şi închiriată către Raiffeisen Bank. Omul avar, nervos, infatuat dincolo de limită, cu ambiţii prosteşti, fără cunoştinţe absolut obligatorii pentru un şef de stat, fără cultură, complexat, parvenit, căruia Protocolul de Stat (RA-APPS) îi construieşte, ca unui faraon egiptean, drept răsplată pentru vînzarea ţării, un complex unde va locui pe veci, prin renovarea unei vile de 1.200 mp pe Bulevardul Aviatorilor din Bucureşti, în jurul căreia se află un şantier învăluit în mister, iar investiţia se ridică la 7-8 milioane de euro din bani publici.
Potrivit prof. dr. Mila Aleckovic Bataille, psihopaţii care conduc statele şi lumea au cam acelaşi profil: „Trudeau, Macron, Olaf Scholz, Zelensky etc, iar în Cartelul Bancar cunoaştem toţi copiii Rothschild. Toate alegerile prin vot sînt trucate, cine ar crede că ucrainenii au ales un asemenea idiot, precum Zelenski se înşală. El a fost instalat, la fel ca cei din Muntenegru, Serbia, Canada, SUA etc”. Pomelnicul psihopaţilor rău-făcători arată astfel: Kushner, Solana, Bush Jr, Joschka Fischer, Jack Lang, regele Belgiei, Bertrand Delanoe, Laurent Fabius şi fiul, Coroana engleză, prinţul Andrew, Clintonii, N. Sarkozy, Bertrand Levy, Biden şi fiul, Trudeau, Bill Gates, Jeffrey Epstein, Ursula von der Leyen şi Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic de la Davos, fotografiat pe o plajă de lux, la senilitatea vîrstei sale, gol puşcă, cu mănuşi de damă din dantelă şi un „model” original de portjartier. Acesta este ultimul tip-model de psihopat nevindecabil. Despre sus-pomeniţii, Elon Musk a afirmat că alcătuiesc împreună un guvern mondial neales, pe care lumea nu şi-l doreşte.
https://www.art-emis.ro/editoriale/cine-figureaza-in-pomelnicul-psihopatilor-care-conduc-lumea
////////////////////////////////////////////
„Mizerabilii”
În anul 1882 a apărut una dintre capodoperele umanității – romanul „Les Miserables” (Mizerabilii), în care autorul, celebrul scriitor francez Victor Hugo. critica ipocrizia secolului al XIX-lea. În 1958, coproducția cinematografică franco-italo-germană în două serii – „Mizerabilii” – regizată de Jean-Paul Le Chanois, a onorat, într-un fel, celebritatea romanului lui Hugo, ecranizarea cunoscând în Franța un succes remarcabil, vizionată fiind de peste 7,8 milioane de spectatori. Regretatul actor francez Jean Gabin s-a întrecut pe sine însuși, iar filmul a fost cotat drept cel mai popular al anului 1958.
Pentru cei care nu au citit romanul și/sau nu au vizionat filmul mă văd obligat să amintesc cititorilor personajele romanului:
– Jean Valjean: Un fost condamnat care își petrece toată viața în căutarea iertării, ajutând oameni aflați în situații dificile.
– Cosette: Fiica lui Fantine și fiica adoptivă a lui Valjean, cu o copilărie dificilă, care devine o tânără iubitoare și curajoasă.
– Fantine, Mama lui Cosette, victima cruzimii societății;
– Inspectorul de poliție Javert;
– Marius Pontmercy – fiul unui ofițer susținător al lui Napoleon;
– Episcopul Myriel – Episcopul care îl salvează pe Valjean și îi schimbă viața;
– Ticăloșii soți Thénardier, cu conexiuni în lumea interlopă
– Éponine, fiica soților Thénardier, care găsește o oarecare mântuire prin dragostea ei pentru Marius.
– Gavroche – fiul familiei Thénardier, un curajos copil al străzii…
Apreciind că titlul romanului era mai mult decât necesar, corespondeţa sa cu prezentul fiind mai mult decît evidentă, titlul editorialului face însă trimitere la reversul medaliei, la opusul simbolic purtător al stigmatului blestemului unui popor ajuns la mâna urmașilor familiei Thénardier în 2024, an de jaf fără scrupule. De la Davos, Klaus (ce coincidență?) Schwab nu mai ascunde scopul Nr.1 al „World Economic Forum” – decimarea populației planetei. Una dintre matroanele promovate – Ursula – instalată la Bruxelles pe post de „vrăjitoare a vaccinurilor” și-a demonstrat apartenența reziduală de peste veac la ginta ticăloșilor Thénardier și a demonstrat că este posesoarea și purtătoarea acelorași apucături interlope, precum cele ale înaintașilor din romanul lui Victor Hugo.
La noi, acasă, melcul voiajor, „celebritatea” escrocului dovedit, ajuns șef de stat, a debutat cu afacerile cu copii, a continuat cu jongleria infracțională „Deutsche Volksgruppe in Rumänien” (că nu degeaba a primit „Crucea de Cavaler a Germaniei” de Mutti Merkel), care l-a ajutat să urce scările la Cotroceni și a continuat cele şase case, cu vilele de la Miami, cu luxul exorbitant, cu vacanţa continuă în palat şi pe meridiane, cu avioane de lux, închiriate pe banii poporului, cu totala sfidare şi vânzare a românilor în propria lor țară. El, marele nimic, se visa şef la N.A.T.O., dar n-a priceput, în sărăcia minţii lui, că acea adunătură de criminali mondiali nu s-ar fi lăsat condusă de o tărtăcuţă vidată.
S-a dovedit că zburătorul cu avioane de lux private, pe durata celor două mandate nemeritate – a „digerat” cheltuieli „faraonice” (după cum s-a exprimat recent unul dintre posturile TV). Cele 27 de dosare „lăzărite” de ani buni și-au arătat coperțile. În speranța că nu doar într-atât și-a arătat dreptatea fața, cred că cel mai indicat ar fi să-l invităm pe inspectorul Javert să-i scoată la lumină adevăratul dosar de infractor și să-l predea unui „Monte Cristo”, contemporan cu titlu executor.
Sinistrul personaj românofob, viitor șomer, căutător disperat de loc – nu de muncă, ci de vacanțe și concedii de refacere după vacanțe lasă în urma lui dezastru. „După mine, potopul!”, potrivindu-i-se ca o mănușă. Iată că nu scăpăm, o șleahtă de mizerabili are tupeu să participe la concursul pentru tronul de la Cotroceni. În fața acestui tablou lamentabil, poporul român rămâne impasibil la trădările de țară ale actualelor ventuze-lipitori, ce-și vântură caricaturile cosmetizate în fața camerelor de luat vederi… Dă, Doamne!…”, ar zice Constantin Tănase (e vorba de luarea vederii…).
Cu certitudine, NICIUNUL din haita catindaților nu trebuia să fie admis pe listă, dar în teritoriul daco-get aflat sub ocupație militară americană, Ministrul Energiei Sebastian Burduja a lansat o tentativă de sabotaj oficial al Guvernului României (?), un proiect de lege pe baza căruia lacurile de acumulare din România pot și vor fi cedate străinilor, care astfel vor controla cele mai importante resurse naționale (producția de energie).
Armata României a capitulat. Trădătorul din frunte M.St.M. a cedat comanda ocupantului. Acum, actualul guvern vrea să cedeze – oficial – ocupantului și spațiul aerian al teritoriului, pentru a ne arunca într-un război care nu este al nostru. Românii, la comanda Înaltelor Porți străine de Neamul Românesc, au ajuns fabricanți de carne de tun. Ba, Ciolacu, sluga lui Netanyahu, declarat oficial de Curtea Penală Internațională criminal de război, vrea ca românii să participe la reconstrucția Ucrainei. Ucrainenii „refugiați” cu etichetă se bucură în România de „drepturi” mai mari decât ale românilor, în timp ce românii rămași sub ocupația ucraineană nici limba maternă nu au voie s-o vorbească. Să participe el, Ciolacu și gașca sa, cu roaba și târnacopul la reconstrucție, iar dacă nu se pricepe nici la asta, măcar cu un taraf de lăutari buzoieni din care își trage seva – zic unii, să-i acompanieze pe re-constructori.
Revenind la decalogul „Mizerabilii 2024” și la suplimentul acestuia cu alți „mizerabili” independenți de pe lista rușinii, unica salvare ar fi anularea alegerilor și reorganizarea altora, în care să nu fie lăsați să candideze decât ROMÂNII cu domiciliul în țară și cu certificat medical psihiatric actualizat.
Un Gavroche-român ar fi ideal. Numai atunci voi merge la vot.
Români, dacă țineți la țara voastră, invalidați orice alegere a vreunui „Mizerabil”!
Aranjament grafic – I.M.
https://www.art-emis.ro/editoriale/mizerabilii
////////////////////////////////////////////////////////////////////////
BOOM! Raport bomba Judy Byington: Marea Dezvăluire: Discursul istoric al președintelui Trump la Congres din 4 martie 2025 – Un nou capitol pentru Republica Statele Unite! Republica restaurată printr-un GCR: actualizare de marți. 25 februarie 2025
Det. Aici
https://amg-news.com/boom-judy-byington-bombshell-report-the-great-reveal-president-trumps-historic-address-to-congress-on-march-4-2025-a-new-chapter-for-the-republic-of-the-united-states/?utm_source=larapush&utm_medium=notification&utm_campaign=1847
/////////////////////////////////////////////
BOOM! BINE FBI! DISTRUGEREA FIȘIERELOR EPSTEIN PENTRU A PROTEJA PEDOFILII DE ELITĂ – STAREA ADANCĂ ESTE ÎN MOD DE PANICA COMPLET!
EXPUS!
FBI-ul șterge dosarele lui Epstein pentru a PROTEJA pedofilii de elită! Starea profundă se confruntă! Kash Patel este gata să ARDE TOTUL! Gata cu minciuni. Gata cu mușamalizările. Acești trădători corupți VA fi trași la răspundere!
FBI A PRINS DOVEZI DE LA EPSTEIN DISTRUGERE – ASCENAREA FINALĂ A STATULUI ADUNC!
Poporul american sa saturat. Am văzut corupție la cele mai înalte niveluri, dar asta? Acest lucru este dincolo de palid.
Un denunțător bombă tocmai a dezvăluit că FBI – da, FBI-ul nostru , a care ar trebui să susțină justiția – distruge în mod activ dovezile critice care ar putea expune elite puternice legat de Jeffrey Epstein.
Det aici
https://amg-news.com/boom-fbi-busted-destroying-epstein-files-to-protect-elite-pedophiles-the-deep-state-is-in-full-panic-mode/?utm_source=larapush&utm_medium=notification&utm_campaign=1848
////////////////////////////////////////////
Nebunia dizidenței: despre folosirea psihologiei ca armă
de James Corbett
„Oinițiativă politică a Washington-ului îi va trimite pe inamicii politici în azilele psihiatrice” suna un titlu recent de pe pagina de Substack a lui Kurt Nimmo.
Proiectul de lege în cauză, inițiativa de lege 1333 a legislativului din statului Washington, se referă la „Înființarea comisiei împotriva extremismului domestic violent” ar avea efectul, potrivit criticilor săi, de a „criminaliza gândirea și exprimarea liberă sub umbrela unei categorii inventate de infracțiuni numite extremism domestic violent”, și care ar permite procurorului general al statului Washington să „urmărească penal unele persoane pentru exprimare și discurs, mai degrabă decât pentru acte de violență”.
Deși nu există nimic în proiectul de lege în sine care să sugereze că „dușmanii politici” ai statului vor fi trimiși în „azile de psihiatrie”, ideea că psihologii și psihiatrii ar putea fi cooptați într-o astfel de „comisie de extremism violent domestic” pentru a diagnostica dizidenții politici cu o formă de tulburare psihică nu este una deplasată.
De fapt, se dovedește că există o lungă și îngrijorătoare istorie a psihiatriei folosite ca armă pentru a-i reduce la tăcere pe dușmanii declarați ai statului. Și mai alarmant, evenimentele recente au demonstrat că – departe de a fi o relicvă a trecutului – prezentarea disidenței politice drept un comportament patologic devine mai răspândită ca oricând.
Vremurile cele rele de altădată
Istoria psihologiei este, într-o mare măsură, istoria pedepselor crude și neobișnuite aplicate de conducători dizidenților politici.
Faptul că psihologia a reprezentat întotdeauna o armă convenabilă pentru clasa conducătoare împotriva disidenților poate părea ca o observație controversată la prima vedere. Dar exact asta ne spun cele mai generaliste surse… când vorbesc despre dușmanii stabilimentului.
În 1983, spre exemplu, doctorului Walter Reich i s-a acordat un spațiu generos în New York Times pentru un articol stufos intitulat „Lumea psihiatriei sovietice”. După ce a raportat că congresul din 1977 al Asociației Mondiale de Psihiatrie din Hawaii a votat pentru a condamna „abuzul sistematic al psihiatriei în scopuri politice în U.R.S.S”. Reich folosește cea mai mare parte a articolului său de 6.000 de cuvinte pentru a contrasta abordarea americană a sănătății mintale – în care „tratamentul psihiatric a devenit suficient de acceptat în ultimele decenii pentru ca persoanele aflate în suferință emoțională să-l dorească” – cu abordarea sovietică – în care „nevoia de îngrijire psihiatrică este mai probabil să fie percepută ca un motiv de rușine pentru pacient”.
Sovieticii, spune el, au luat studiul respectabil al minții umane și l-au transformat într-o armă, un instrument de opresiune politică. Desigur că Reich nu se înșela. Ororile sistemului psihiatric sovietic — în care disidenții politici erau diagnosticați în mod uzual cu „schizofrenie lentă”, în care spitalele de psihiatrie erau folosite ca închisori temporare în timpul perioadelor de protest, iar rebelii supărători erau ținuți în comă indusă medical sau în stări catatonice cauzate de droguri pentru perioade lungi de timp – au fost bine documentate de numeroase surse mainstream, atât populare, cât și academice.
Adesea însă din acest acest tip de analiză sunt excluse abuzurile oribile pe care psihiatrii din Occident le-au provocat pacienților lor în numele securității statului.
De exemplu, în timp ce cărțile de istorie condamnă pe bună dreptate ororile programului nazist de sterilizare eugenică, ele explorează arareori rădăcinile acestui program. După cum se dovedește, aceste rădăcini s-au aflat în Institutul de Antropologie, Ereditate Umană și Eugenie Kaiser Wilhelm, care a fost finanțat de Fundația Rockefeller.
De fapt, primul profesor de psihologie american, James McKeen Cattell este cel care a ajutat de la bun început la aducerea pseudoștiinței eugeniei în America. După ce s-a împrietenit cu Francis Galton, părintele eugeniei, în timpul unei călătorii în Anglia în 1887, Cattell s-a întors în SUA entuziasmat de idee. Mai târziu, el i-a scris o scrisoare elogioasă lui Galton: „Aici în America vă urmăm sfatul și exemplul”.
Încă mai devreme în istorie, Benjamin Rush – unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite și omul recunoscut oficial de către Asociația Americană de Psihiatrie (APA) drept „părintele psihiatriei americane” – a avut contribuții timpurii la folosirea psihiatriei ca armă prin inventarea unei serii de tulburări mentale prin care a definit disidența ca și comportament patologic. Cea mai notabilă dintre aceste tulburări inventate a fost „anarchia„, un tip de nebunie pe care Rush a definit-o ca fiind „un exces al pasiunii pentru libertate”, care „nu poate fi îndepărtat în mod rațional, nici temperat de către guvern”.
Ucenicul lui Rush, fizicianul și criticul tranșant al teoriei germenilor Samuel Cartwright, nu s-a lăsat mai prejos și și-a adus contribuția la acest domeniu prin inventarea unei tulburări numite „drapetomania, sau boala care îi face pe sclavii negri să fugă din captivitate„.
Da, istoria psihiatriei este plină de exemple de disidenți politici, populații rebele sau alți „indezirabili sociali” etichetați ca nebuni și trimiși la casa de nebuni … sau și mai rău.
Dar asta a fost atunci, mulți ar fi înclinați să argumenteze. Acum trăim alte timpuri. Cu siguranță psihiatria nu mai este folosită pentru a suprima disidența, nu-i așa? …
Vremurile cele rele de astăzi
. . . Ba bine că este! Și nu mă refer doar la represiunea psihiatrică dintr-o dictatură înapoiată și rea, precum Rusia. (Deși, sigur că există și asta.)
Nu, încă o dată, Occidentul „liberal”, „luminat”, „liber și democratic” este deschizătorul de drumuri în folosirea psihiatriei împotriva maselor. Criticii au pus mult timp sub semnul întrebării influența pe care marile companii farmaceutice (Big Pharma) au avut-o în presiunile asupra Asociației Americane de Psihiatrie – APA pentru a diagnostica tot mai mult comportamente ca fiind „anormale” pentru a prescrie intervenții farmaceutice unui procent din ce în ce mai mare al publicului.
Dar și mai îngrijorător este modul în care această creștere a numărului rețetelor pentru antipsihotice a fost justificată – prin inventarea unei noi „tulburări mentale” numită Tulburarea Opoziționismului Provocator (ODD).
În 2012, Arhivele de Psihiatrie Generală au raportat că între 1993 și 2009, a crescut de șapte ori numărul copiilor cu vârsta de 13 ani și mai tineri cărora li s-au prescris antipsihotice și că tulburările de comportament perturbator, cum ar fi ODD și CD, au fost cele mai frecvente diagnostice la copiii tratați cu antipsihotice, reprezentând 63% dintre cei tratați.
Dar eticheta patologică aplicată celor care dau semne de „opoziționism provocator” nu se limitează la copii. Psihologul clinician Bruce Levine, care a petrecut zeci de ani trăgând semnalul de alarmă cu privire la modul în care profesia sa este folosită pentru a reprima disidența politică legitimă, observă, de asemenea, citând propria sa experiență clinică:
„Dintre persoanele cu care am vorbit și care au fost diagnosticate anterior cu boli psihice, sunt uimit de câți dintre ei, în raport cu populația generală, sunt în esență anti-autoritari. Ghinionul lor este că profesioniștii care i-au diagnosticat nu sunt.”
Dar dacă este adevărat că studiul minții a devenit o armă și că acea armă este îndreptată împotriva celor care văd conspirația, întrebarea evidentă devine atunci …
Cine a încărcat această armă?
În octombrie 1945, George Brock Chisholm – omul care avea să devină primul director general al Organizației Mondiale a Sănătății și omul care a ajutat la creearea Federației Mondiale pentru Sănătate Mintală – a ținut o prelegere incredibil de sinceră în care și-a prezentat planurile de a conduce profesia de psihiatrie într-o direcție nouă și îndrăzneață.
Publicată în 1946 sub titlul „Restabilirea psihiatriei pe timp de pace„, prelegerea include o proclamație conform căreia psihiatrii ar trebui să își asume responsabilitatea de a scăpa definitiv populația de conceptele de bine și rău: „Dacă umanitatea trebuie să fie eliberată de povara zdrobitoare a binelui și răului, psihiatrii trebuie să fie aceia care își asumă responsabilitatea inițială. Aceasta este o provocare care trebuie dusă la îndeplinire”.
Poate deloc surprinzător, apelul la acțiune al lui Chisholm a fost preluat de armata britanică. „Provocarea” de a „elibera umanitatea” de „povara zdrobitoare a binelui și răului” a fost preluată de psihiatrul militar britanic colonelul John Rawlings Rees, primul președinte al Federației Mondiale de Sănătate Mintală din Chisholm și președinte al infamului Institut Tavistock din 1933 până în 1947.
După cum a explicat publicația The Campaigner într-un expozeu despre Tavistock publicat în 1978: „Tema întregii activități cunoscute a lui Rees este dezvoltarea utilizărilor psihiatriei ca armă a clasei conducătoare”. Această activitate, detaliază articolul, a inclus consilierea superiorilor lui Rees cu privire la modul în care „pot reuși să structureze în mod adecvat situația unui individ sau a unui grup stresat, victima (victimele) poate fi indusă să dezvolte singură un tip special de „formare de reacție” prin care ajunge „în mod democratic” tocmai la atitudinile și deciziile pe care dictatorii ar dori să le forțeze asupra sa”.
Cu alte cuvinte, activitatea lui Rees s-a axat pe metoda problemă-reacție-soluție de control social în masă cu care cititorii Corbett Report se vor fi familiarizat până acum. Prin urmare, nu ar trebui să fie o surpriză să aflăm că cercetările lui Rees au influențat puternic operațiunile unui tânăr serviciu de informații în devenire care se forma atunci în Statele Unite: Agenția Centrală de Informații (CIA).
Într-adevăr, CIA a fost întotdeauna interesată de folosirea psihiatriei ca armă pentru a garanta succesul operațiunilor lor sub acoperire. De fapt, CIA chiar face publicitate în mod deschis unor oportunități de locuri de muncă pentru psihiatri pentru a „asista misiunea CIA acolo unde aceasta se intersectează cu probleme psihiatrice și comportamentale mai generale.”
Dar când majoritatea oamenilor se gândesc la CIA și la psihiatrie ca armă, se gândesc la MKUltra și la controlul minții. După cum admite chiar și articolul Wikipedia pe această temă, „Proiectul MKUltra” al CIA a fost „un program ilegal de experimentare umană conceput și întreprins de Agenția Centrală de Informații a SUA (CIA), menit să dezvolte proceduri și să identifice droguri care ar putea fi utilizate în interogatorii pentru a submina indivizii și a forța mărturisirile prin spălarea creierului și tortura psihologică”.
Deși MKUltra „s-a încheiat oficial” după expunerea sa în anii 1970, CIA nu a încetat să angajeze psihiatri pentru a găsi modalități noi și inovatoare de a-și chinui psihologic adversarii.
În mai 2002, Martin Seligman, un influent profesor american de psihologie și fost președinte al Asociației Americane de Psihologie, a ținut o prelegere la Baza Navală din San Diego, explicând modul în care cercetările sale ar putea ajuta personalul american să „reziste torturii și să se sustragă interogatoriilor reușite de către capturatorii lor”.
Printre cei circa o sută de oameni prezenți la acea prelegere s-a numărat și un fan deosebit de entuziasmat al lui Selgiman: dr. Jim Mitchell, un pensionar militar și psiholog contractat pentru a oferi servicii de instruire CIA-ului. Deși Seligman habar nu avea despre asta la acea vreme, Mitchell a fost – după cum știm acum – unul dintre arhitecții-cheie ai programului de tortură ilegală al CIA.
Firește, interesul lui Mitchell pentru discursul lui Seligman nu avea legătură cu modul în care ar putea fi aplicat pentru a ajuta personalul american să depășească neputința învățată și să reziste torturii, ci mai degrabă modul în care ar putea fi folosit pentru a induce neputința învățată într-o țintă CIA și a spori tortura. După cum s-a dovedit, teoria lui Mitchell (că „producerea de neputință învățată într-un subiect interogat de Al-Qaeda ar putea asigura că el va respecta cerințele capturatorului său”) era falsă. Interogatorii mai experimentați s-au opus la acea vreme, menționând că tortura nu ar face decât să determine un prizonier să spună ce vrea capturatorul său, nu ceea ce știe.
Ceea ce nu au înțeles acești interogatori a fost că extragerea de mărturisiri false de la deținuți era de fapt scopul programului de tortură al CIA. La urma urmei, „confesiunile” extrase sub tortură au fost cele care au ajuns să formeze esența Raportului Comisiei 9/11, în care un sfert din toate notele de subsol ale raportului au derivat din mărturii obținute sub tortură.
Și ce-i mai rău urmează …
Da, de la experimente de control al minții, la programe de tortură, la spălarea creierului și lobotomizare, nu există nici o îndoială că guvernele, structurile militare și agențiile de informații ale fiecărei națiuni majore au dedicat resurse considerabile pentru folosirea psihiatriei ca armă în cursul secolului trecut.
Dar, după cum se dovedește, una dintre cele mai simple și mai ușoare tehnici de control al disidenței este pur și simplu să o descrii ca pe un comportament patologic. După cum începem să vedem, simpla declarare a rezistenței la status quo ca fiind o formă de tulburare mentală poate fi un instrument excepțional de puternic pentru reducerea la tăcere a opoziției.
Sursă: https://corbettreport.substack.com/p/dissent-into-madness-the-weaponization
//////////////////////////////////////////
Tennyson, prietenia între bărbați și interpretările LGBTQ
de Walker Larson
A devenit o modă în mediile academice și în cultura pop a susține că personalități istorice despre care se știa că au fost heterosexuale erau în fapt homosexuale. A devenit atât de puternică această tendință încât apar tot mai multe cazuri, iar marii autori par în special vulnerabili în a se trezi cu identitatea sexuală remodelată de cercetătorii moderni.
Din cauza relativismului nesfârșit al interpretărilor literare, criticii și profesorii academici sunt gata să pună în cârca scriitorilor o mulțime imensă de pasiuni erotice și homosexuale prin „teoria queer”. E ceva de genul următor: „Peisajul furtunos din acest vers, plasat în apropierea descrierii cotului prietenului, revelează dorințele fizice sălbatice care-l sfâșie pe poet, care caută să le sublimeze în acord cu heteronormativitatea hegemonică a vremurilor”. Shakespeare e o țintă frecventă, dimpreună cu poetul victorian Alfred, lord Tennyson.
Recent, am scris un articol despre prietenia strânsă între Tennyson și unul dintre colegii săi, Arthur Hallam, și, deloc surprinzător, am descoperit că mulți oameni susțin că această prietenie era de fapt homosexuală. De pildă, într-un tur pentru școlari al Insulei Wight, Tennyson era prezentat ca o „personalitate istorică LGBT”, deși nu există nicio dovadă în sprijinul acestei idei. Organizatorii turului au susținut în apărarea lor că identitatea sexuală adevărată a lui Tennyson a fos „ascunsă de narativul heteronormativ”. Dar, bineînțeles, a spune că „nu avem nicio dovadă pentru afirmația noastră deoarece au fost mușamalizate dovezile” nu reprezintă un argument foarte convingător.
Așadar, există vreo dovadă în sprijinul acestei teorii? Nu prea.
Scriitorul britanic Garrett Jones a scris un întreg volum încercând să dovedească existența unei relații homosexuale între cei doi bărbați și într-un final a concluzionat, ezitant, că poate au avut o relație homosexuală activă, sau poate s-au mulțumit „pentru o pasiune spirituală, mai mult sau mai puțin netrupească” (cunoscută și ca prietenie apropiată). În recenzia cărții, George Landow observă despre autor:
„Deși scrie foarte limpede, vrea cu disperare să creadă în homosexualitatea celor doi victorieni, astfel încât interpretează neconvingător toate textele și evenimentele importante din această relație ca și cum ar avea cheia de descifrare a lor, fără a menționa o dată explicații contrare. Cu alte cuvinte, nu e deloc convingător și argumentează prin aserțiuni, mai degrabă decât prin demonstrații.”
Cred că e un rezumat suficient de bun al felului în care este abordată astăzi identitatea pretins secretă a scriitorilor. Faptele sunt schilodite pentru a se potrivi teoriei.
În biografia din 2013 a lui Tennyson semnată de profesorul John Batchelor, este respinsă o legătură homosexuală între cei doi bărbați:
„Tennyson era evident foarte atașat de Hallam, dar niciodată vreunul dintre ei nu vedea în asta ceva sexual; inocența totală în care sunt preamărite sentimentele sale pentru prieten în poezia In Memoriam nu lasă loc de îndoieli. Pentru Tennyson această prietenie era ceva eroic și înnobilant.”
Într-un alt articol, Batchelor susține că Tennyson se temea de posibile interpretări homosexuale ale poemului său așa că l-a revizuit pentru a nu permite astfel de divagații (…)
Adevărul e că Tennyson și Hallam se bucurau de ceea ce noi numim „o prietenie romantică”, o relație deloc rară între bărbați de-a lungul istoriei, și care de regulă nu era sexuală. Prieteniile romantice implicau chiar și un grad de apropiere fizică pe care nu-l vedem astăzi în societatea americană, dar apropierea fizică nu trebuie să fie echivalată cu dorința sexuală.
Cei care susțin că Tennyson și Hallam erau homosexuali au nevoie să aducă în sprijin ceva mai mult decât câteva versuri pentru a-și susține cazul, având în vedere că Hallam era logodit cu sora lui Tennyson, Emily (despre care spunea că „o iubește la nebunie”), înainte de a muri prematur, în timp ce Tennyson s-a căsătorit și a avut copii.
Așadar, având în vedere că nu există dovezi tari care să arate că Tennyson era homosexual, ce se află la mijloc? De ce încearcă cercetătorii să-l facă pe Tennyson și pe mulți alți scriitori homosexuali? Există, desigur, scriitori evident homosexuali, cum a fost Oscar Wilde. De ce, atunci, încearcă să-i bage și pe alții în aceeași oală?
Cred că acest revizionism istoric are drept scop să promoveze ideea că homosexualitatea e comună și cele mai apreciate personalități istorice erau în fapt deviante sexuale.
Mai mult, acest fenomen se datorează parțial tendinței moderne de a vedea în orice sentiment pasionat o dorință sexuală. Obsesia modernă legată de sexualitate eviscerează sufletul și inima, reducând ființele umane la organe sexuale și apetituri. Mintea modernă nu-și poate imagina posibilitatea dorințelor, afecțiunilor și emoțiilor pentru altă persoană fără a le însoți de satisfacerea dorințelor fizice.
Cel puțin în cazul bărbaților, noi nu mai înțelegem limbajul iubirii, credinței, loialității și tandreței fără homosexualitate, deși, în mai toată istoria, bărbații au avut relații non-sexuale unul cu altul, relații foarte profunde și loiale.
Conceptul nostru de iubire – în special între bărbați – a fost atât de diluat, atât de degradat, încât nu-l mai putem separa de pasiunea fizică. Nu distingem între tipuri de iubire, așa cum făceau grecii. Din cauza materialismului nostru atât de agresiv, poluăm cuvântul „iubire” până într-acolo încât nu mai înseamnă decât expresia de plăcere pe care ne-o dă ceva („iubesc înghețata”), iar în contextul relațiilor umane, nu ne gândim decât la plăcerea relației sexuale, adesea într-un sens total egoist. Ideea de iubirea jertfelnică, de grijă pentru alții, de milă, a fost pierdută.
Din acest motiv nu înțelegem poezia lui Tennyson – spre paguba noastră. Am putea învăța câteva lucruri de la Tennyson și Hallam despre construirea unei prietenii pe bază de iubire împărtășită pentru idei și artă, de angajament politic, și cel mai important, de loialitate față de binele celuilalt.
Tendința actuală de a vedea peste tot motive LGBTQ nu doar că promovează erori istorice, dar afectează prietenia între bărbați. Adevărul e că bărbații au nevoie de prietenii apropiate și loiale cu alți bărbați, dar mulți bărbați hetero nu-și construiesc astfel de legături din cauza asocierii cu homosexualitatea. În multe cazuri, bărbații nu știu să interacționeze unul cu altul la un nivel mai profund, așa cum făceau odată.
Nu e de mirare că bărbații sunt singuri. În unele cercuri, a vorbi despre altceva decât sport, jocuri video și corpuri de femei e considerat un gest nebărbătesc. E o pierdere tragică.
https://contramundum.ro/2024/02/26/tennyson-prieteni-intre-barbati-si-interpretarile-lgbtq/
////////////////////////////////////////////
Cum nu este omul un computer
de Anthony Esolen
Tocmai am citit un articol fascinant și, după mintea mea, optimist, scris de psihologul Robert Epstein, cu subiectul „de ce mintea umană nu este un computer”, răspunsul fiind acela că mintea nu înmagazinează amintirile în același fel în care o face un computer și nici nu funcționează după algoritmi. Nu suntem calculatoare ci organisme, susține Epstein, și ar trebui să „ne împăcăm cu asta”, cu alte cuvinte ar trebui să încetăm a mai visa că vom atinge nemurirea prin descărcarea conținutului minții într-un computer. Chiar dacă am ști ceea ce este strict imposibil de știut și am putea descrie în fiecare clipă stările infinitezimale ale fiecărui electron care aleargă pe fiecare sinapsă a fiecărui neuron din mintea umană – o sarcină care ar necesita un efort mai mare decât cartografierea fiecărei stele din univers – cu toate acestea nu am fi mai știutori cu privire la ceea ce a trăit sau a gândit acea persoană.
„Lăsând la o parte titlurile înșelătoare, nimeni nu are nici cea mai mică idee cu privire la felul în care creierul se modifică după ce am învățat să cântăm un cântec sau să recităm un poem. Însă nici cântecul nici poezia nu au fost înmagazinate acolo. Pur și simplu creierul s-a schimbat într-un fel ordonat care ne permite acum să cântăm acel cântec sau să recităm poezia în anumite condiții. Când trebuie să cântăm sau să recităm, melodia sau poezia nu este sub nicio formă „recuperată” de undeva din creier, cel puțin nu mai mult decât atunci când bat darabana cu degetele pe birou. Pur și simplu cântăm sau recităm – nu este necesar nicio recuperare”, spune Epstein.
În opinia mea aceasta face oamenii să fie cu atât mai minunați. L-am dresat pe câinele nostru Jasper să facă peste 70 de acrobații. Sare printr-un cerc, sună la ușă, apasă fiecare clapă de la pianul de jucărie, se lasă la pământ și se rostogolește când îndrept degetul spre el și îi spun „bang!” Ceea ce se petrece este următorul lucru: a învățat în calitatea sa deplină de câine – întregul său organism canin, de la urechile mătăsoase până la coada ca o pană– să interacționeze cu lumea într-un anume fel care îi face plăcere sub forma laudelor, a distracției și a cadourilor. Dacă am putea „downloada” mintea umană într-un computer, atunci cu siguranță, ba chiar cu atât mai mult, am putea face același lucru cu un cățel, însă aici analogia se prăbușește. Ce oare ar putea însemna prezența creierului unui cățel într-un computer? Unde este câinele însuși, creatura care interacționează cu lumea, fiind schimbat de lume și schimbând la rândul lui lumea?
Pentru mine, un computer este un catalog foarte sofisticat, la fel cum roboții sunt păpuși sofisticate. Câinele nu calculează, după cum calculatorul nu își lungește urechile și strâmbă nasul pentru că o vulpe era în cartier. Câinele nu downlodează fișiere, iar computerul nu are experiență de viață. Cât privește ființele umane, Epstein susține foarte isteț că noi suntem unici deoarece oamenii nu reacționează la fel în fața acelorași lucruri: pot asculta Simfonia a 5-a de Beethoven și o poți asculta și tu, dar cu toate acestea în niciunul din noi nu este imprimată în memorie simfonia pentru a fi reauzită în viitor, cum se întâmplă cu un fișier descărcat în computer care se găsește acolo în computer în același fel în care eu sau tu l-am fi descărcat. Putem avea cataloage duble, la fel cum aveam pe vremuri sute de mii de cărți de telefoane în ele, fiecare cu aceleași informații. Dar nu putem avea organisme duble și drept urmare nu putem avea nici ființe umane identice.
Conform lui Epstein, suntem înșelați de un model, o simplă metaforă, de care trebuie să ne dezbărăm, la fel cum ne-am dezbărat de modelul mecanic al roților și transmisiilor care a fost predominant după Descartes și la fel cum ne-am dezbărat de modelul „prezervat în Bibliei” în care oamenii „ au fost făcuți din tină sau pământ, și în care un zeu inteligent a insuflat duhul său (sic).” Presupun că omul de știință Epstein încearcă să aducă în discuție Biblia doar pentru a sugera că actualul model al minții drept computer este la fel de nepotrivit precum vechea explicație. Însă ar trebui să reanalizeze ce înseamnă acel verset din Biblie. Nu l-a luat în serios. Pentru că nu este o descriere mecanică a ceea ce se petrece în organismul uman: nu are nimic de-a face cu umori (lichide corporale precum bila sau sângele, despre care se credea că determină personalitatea), transmisii și roți, forțe galvanice sau algoritmi de computer. Are în schimb de-a face cu persoane: Creatorul și omul.
Există o diferență calitativă, la fel de importantă precum diferența dintre non-existență și existență, între un computer și orice organism viu, și cu cât aflăm mai multe despre cele mai elementare organisme, cum ar fi cele unicelulare, cu atât mai mult mintea umană este uluită de complexitatea incredibilă a unei amibe sau parameci sau a unui protoorogan din parameci, precum mitocondria. Este ca și cum am plonja în realitate și am descoperi ceea ce pare ca un nou univers care ne așteaptă la fiecare nivel, dacă ne este permis să ne exprimăm astfel. Nici măcar această descriere nu se apropie de realitate.
Să luăm din nou exemplul cu catalogul. Acolo, informația este organizată conform unui algoritm simplu: ordinea alfabetică. Este de asemenea organizată după autor, titlu și subiect. Computerul este infinit mai eficient prin capacitatea sa de a livra informația într-o mulțime de feluri și printr-o mulțime de comenzi. Funcționează foarte bine pentru scopurile sale. Dar nu este ceva viu și nici măcar nu se apropie de așa ceva. Un dicționar foarte mare nu este mai apropiat de viață decât un dicționar mic. O bibliotecă nu are viață mai mult decât un timbru.
S-ar putea să subestimez puterea algoritmilor când vine vorba de sortare, filtrare și localizare, dar nu cred că am înțeles greșit principiul. Nu este vorba de faptul că un computer este mai puțin complex decât o amibă, ci de faptul că acea complexitate a computerului este o complexitate a unei mașini, nu a unui organism. Avem nevoie de un nou cuvânt, poate, pentru a descrie intimitatea relațiilor dintre părțile unui organism. „Toți pentru unul și unul pentru toți”, strigau Cei Trei Mușchetari.
Fiecare parte identificabilă a unui organism este legată de celelalte într-un fel tainic, lucrând ca întreg; partea este ceea ce este doar în virtutea participării sale la întreg. Întregul este prezent în fiecare parte. Un organism nu este un tip de mașinărie ciudată. Mai degrabă, așa cum a remarcat cândva Etienne Gilson, o mașină este un organism caraghios, cu părți interșanjabile care funcționează doar pe bază de cauzalitate eficientă. Gândiți-vă la roțile unei mașini. Dacă iei roata de la o mașină o poți folosi la o altă mașină. Roata nu contează. Mașina nu este „în” roată.
Pe de altă parte, eu sunt în carnea și sângele meu. Știm că instrucțiunile pentru construcția întregului meu trup sunt în fiecare celulă. Celula nu este un simplu lucru, un simplu jeleu în care există un impuls electric, așa cum credeau iluminiștii.
A trece de la amibă la cățelul meu Jasper înseamnă a sări o prăpastie la fel de mare precum universul. Câinele se află pe marginea personalității. Apoi există personalitatea însăși, adevăratul lucru. Aici ajungem la problema finală, cea pe care ateii cu inimi bune vor să o evite sau să o amâne. Este alegerea între a vedea persoana umană reductibilă la o mașină – un lucru, sau a-l vedea ca pe o ființă capabilă de o relație cu Dumnezeu, deoarece a fost făcut persoană de o Persoană, pentru iubire și cunoaștere.
Cartea de telefon nu cunoaște nimic. A cunoaște înseamă a intra într-o relație cu lucrul cunoscut, iar dacă vorbim de cunoașterea intelectuală, ea implică nu doar o minte, ci și o persoană. Dacă spun „Îl știu pe John” nu vorbesc de nimic care să poate fi măsurat, cum ar fi înălțimea, greutatea sau vârsta lui John, lucruri care pot fi înregistrate de un aparat mecanic. Nu am nici măcar în vedere date biografice, cum ar fi locul în care s-a născut John și unde trăiește acum. Înțeleg însă felul în care John a intrat cumva în viața mea iar el ca persoană înseamnă ceva pe care niciun fel de colecție de date nu poate da seama.
În acest punct ajungem la cheia întregii discuții deoarece asta explică de ce un materialist consistent precum Daniel Dennet este nevoit să susțină că tocmai conștiința noastră reprezintă o iluzie. El este conștient că a face din persoană un dat ireductibil al cunoașterii umane înseamnă a te îndepărta de materialism, pe care el îl presupune ca fiind adevărat. Înseamnă în același timp a te îndrepta către Persoana din care derivă toate persoanele. David Hart glumea spunând că visul tuturor materialiștilor tineri este să ajungă cândva roboți. Am putea spune, la rândul nostru, că visul nostru de creștini este de a ajunge cândva să fim precum Domnul nostru Iisus Hristos, adică să devenim în sfârșit persoane.
Articol tradus de la Crisis Magazine
https://contramundum.ro/2021/08/18/cum-nu-este-omul-un-computer/?srsltid=AfmBOop8KejOr__ZGsYf4YC-uwVCftPGiSAHZxvXYinxmQbq3BzDsNzV
///////////////////////////////////////////
Adrian Onciu: Protocoalele Înțelepților și conspirația finală
De Adrian Onciu
Istoricii pretind că rușii au scris în jurul anului 1905 un text denumit ”Protocoalele Înțelepților Sionului”,nascut de prin 1700 și atribuit evreilor. Este considerat cel mai important text antisemit, care deloc întâmplător se află la baza unor teorii ale conspirației. După cum știm, multe din astfel de teorii s-au adeverit între timp.
Numeroase teze și principii regăsite în Protocoale par a fi fost preluate și puse în practică (în ultimii 120 de ani) de o FORȚĂ obscură răspândită la nivel global, cu un scop bine definit: stăpânirea lumii.
În scenariul din rândurile de mai jos nu contează cine este autorul Protocoalelor. Sau dacă au fost scrise de evrei, ruși ori francezi. Ceea ce vreau să sugerez este că ”elitele” de la Davos și predecesorii acestora s-ar fi putut inspira din respectivele Protocoale (le găsiți aici) pentru a implementa Noua Ordine Mondială. Adică guvernul mondial.
Obiectivul Protocoalelor și legătura cu cele două războaie mondiale
Protocoalele propun un plan de control global prin destabilizarea ordinii existente: slăbirea statelor naționale, crearea de crize economice, manipularea maselor și centralizarea puterii. Printr-o lentilă interpretativă, putem observa paralele cu contextul istoric al celor două războaie mondiale:
Primul Război Mondial (1914-1918): Prăbușirea imperiilor (Austro-Ungar, Otoman, Rus) și Tratatul de la Versailles au creat un vacuum de putere și instabilitate economică, exploatate ulterior de ideologii și mișcări radicale. ”Globaliștii” din acea perioadă – bancheri internaționali, industriași și lideri politici care susțineau Liga Națiunilor – au fost acuzați că ar fi urmărit o ordine mondială centralizată. Un guvern unic. O idee care rezonează cu retorica Protocoalelor.
Al Doilea Război Mondial (1939-1945): Naziștii au folosit Protocoalele drept vârf de lance al propagandei, acuzând evreii și ”plutocrația internațională” de destabilizarea lumii. Războiul a fost declanșat de expansiunea autoritară a Germaniei, Japoniei și Italiei, dar rezultatul – crearea ONU și a unor instituții financiare precum FMI și Banca Mondială – a întărit narativa conspiraționistă despre o ”guvernare globală”. Aceste instituții de tip globalist pot fi interpretate retrospectiv ca împlinind o parte din viziunea Protocoalelor (control economic centralizat), deși scopul lor declarat era pacea și stabilitatea.
Situația internațională actuală
Astăzi, în 2025, vedem o lume polarizată între forțe globaliste (organizații precum UE, OMS, Forumul Economic Mondial, susținute de elite economice și politice) și mișcări suveraniste/populiste (Trump în SUA, Le Pen în Franța, Putin în Rusia, Orban în Ungaria). Protocoalele din 1905 descriu o strategie de subminare a identităților naționale prin promovarea cetățeniei universale și a dependenței economice. Legătura cu agenda globalistă actuală este evidentă – integrare economică, politici climatice transnaționale sau migrație masivă. Câteva paralele:Globalizarea economică: Multinaționalele și acordurile comerciale sunt văzute de criticii suveraniști ca o amenințare la independența națională, similar cu manipularea economică din Protocoale.
Tehnologia și media: Controlul narativelor prin marile platforme digitale (Google, Meta) amintește de ”manipularea presei” din textele Protocoalelor.
Globaliștii din 1916 vs. 2025: Aceiași actori?
”Globaliștii” din 1916 nu sunt literalmente aceiași cu cei din 2025, dar există o continuitate ideologică percepută:
1916: Era marilor bancheri (ex. familia Rothschild, J.P. Morgan), a finanțării războiului și a primelor tentative de ordine internațională (Liga Națiunilor). Vorbim despre elite economice și politice aparent fără o coordonare secretă, dar uniți de interesul stabilității piețelor.
2025: Liderii globaliști includ corporații tech, ONG-uri influente și politicieni care susțin instituții supranaționale. Forumul Economic Mondial, cu ”Great Reset”, este un simbol al acestei viziuni, promovând soluții globale la crize globale.
Diferența majoră ar fi contextul: în 1916, globalizarea era incipientă și axată pe colonialism și comerț; astăzi, e tehnologică, culturală și climatică. Nu există dovezi istorice că ar fi aceeași ”clică” conspirativă (ar fi o adevărată bombă de presă dacă am găsi astfel de dovezi), dar narațiunea Protocoalelor oferă un cadru simplu pentru a interpreta perpetuarea acestor elite în ultimii 120 de ani.
Mișcările suveraniste: Un răspuns organic?
Mișcările naționale, suveraniste și populiste din anii 1930 (fascismul, ca reacție la Versailles și ”plutocrație”) sau de astăzi (Brexit, Trump, naționalismul est-european) pot fi văzute ca reacții organice ale populațiilor la percepția pierderii controlului, astfel:
În trecut: Fascismul și nazismul au exploatat resentimentele față de ”globaliștii” arhitecți ai Tratatului de la Versailles, inclusiv față de bancherii internaționali, promițând restaurarea mândriei naționale.
Astăzi: Populismul răspunde la ofensiva corporațiilor multinaționale, la migrație și dictate transnaționale (ex. UE, OMS, ONU), pledând pentru suveranitate și identitate locală.
Protocoalele din 1905 prezic o rezistență a popoarelor la planul globalist. În plus, există și o tendință umană naturală: când elitele devin prea distante, masele reacționează.
Conexiune
Cele două războaie mondiale au fost rezultatul rivalităților geopolitice, posibil și al unor conspirații, care au generat structuri globaliste (ONU, FMI). Astăzi, tensiunea globalist vs. suveranist oglindește această dialectică: o elită ce promovează interconectivitate vs. populații înclinate să ceară autonomie. Globaliștii din 1916 și cei din 2025 nu sunt identici, dar împărtășesc o viziune a ordinii centralizate; mișcările populiste, la rândul lor, sunt răspunsuri ciclice la astfel de proiecte.
Ar putea Protocoalele din 2025 să prefigureze viitorul? Dacă globalizarea continuă să ignore vocile locale, suveranismul va crește, posibil ducând la fragmentare sau conflict, ca în anii 1930.
Obiectivul Protocoalelor ca plan real
Dacă Protocoalele reprezintă un plan autentic perpetuat de elite până în zilele noastre, ele descriu o strategie pe termen lung de subminare a statelor naționale și instaurare a unui guvern mondial prin:
Manipularea economiei (crize financiare, datorii).
Controlul presei și al educației pentru a influența masele.
Subminarea religiilor și a identităților tradiționale.
Crearea de conflicte care să justifice centralizarea puterii.
Scopul final ar fi o oligarhie globală care să elimine suveranitatea națiunilor, folosind haosul ca pretext pentru ordine.
Legătura cu cele două războaie mondiale
Primul Război Mondial (1914-1918):
Interpretare: Războiul ar fi fost orchestrat de ”înțelepții” din Protocoale pentru a slăbi marile imperii tradiționale (Rusia țaristă, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman) și a crea instabilitate economică. Finanțarea ambelor tabere (ex. cu aportul unor bancheri precum Rothschild sau Warburg) ar fi fost o tactică deliberată pentru a genera datorii și dependență față de elitele financiare.
Rezultat: Liga Națiunilor, prima tentativă de guvernanță globală, ar fi fost un pas timpuriu spre obiectivul final, deși slab executat din cauza rezistenței naționale.
Al Doilea Război Mondial (1939-1945):
Interpretare: Conflictul ar fi fost o continuare a planului – folosirea fascismului și comunismului ca ”antiteze” controlate pentru a distruge naționalismul tradițional și a justifica o ordine postbelică mai centralizată. Ascensiunea lui Hitler ar fi fost permisă sau chiar finanțată (teorie descrisă în unele studii recente) pentru a provoca un haos maxim.
Rezultat: Crearea ONU, FMI și a Băncii Mondiale ar fi fost realizări concrete ale Protocoalelor din 1905, instituind un cadru supranațional care să erodeze treptat suveranitatea statelor sub pretextul păcii și prosperității.
Situația internațională actuală (2025)
Dacă Protocoalele au fost puse în practică punctual din 1905 încoace, situația de astăzi ar fi stadiul avansat al planului:
Globalizarea: Organizații precum UE, OMS, Forumul Economic Mondial și marile corporații tech (Google, Amazon) ar fi instrumente ale ”înțelepților”, aplicând strategia de control economic și cultural. ”Great Reset” sau politicile climatice ar fi pretexte pentru a impune reglementări globale.
Conflictele regionale: Războiul din Ucraina și tensiunile din Taiwan ar putea fi văzute ca provocări deliberate pentru a slăbi Rusia și a forța dependența europenilor de structuri globale (NATO, UE), aliniindu-se cu ideea din Protocoale de a crea crize care să ceară soluții centralizate.
Manipularea maselor: Dominanța rețelelor sociale și a narativelor mainstream ar reflecta controlul presei descris în textul Protocoalelor, reducând rezistența populară prin dezinformare sau ”distragere” (ex. cultura consumului).
Globaliștii din 1916 vs. 2025: Aceiași actori?
Sub această ipoteză, globaliștii ar fi o continuitate directă – nu doar ideologică, ci organizațională:
1916: Un grup secret (poate o elită financiară sau o societate ocultă) ar fi coordonat finanțarea războiului și crearea Ligii Națiunilor. Nume precum Rothschild sau Rockefeller, des invocate în conspirații, ar fi reprezentanți vizibili ai unui nucleu invizibil.
2025: Aceeași entitate, evoluată, ar opera prin lideri precum Klaus Schwab, Bill Gates sau șefi ai Big Tech, adaptați la era digitală. Ar folosi tehnologia și crizele moderne (pandemii, schimbări climatice) pentru a accelera planul.
Protocoalele din 1905 sugerează o succesiune generațională a conspiratorilor. Deci ar fi plauzibil ca grupul să se fi perpetuat, schimbându-și doar metodele și interfața publică.
Mișcările suveraniste: Răspuns organic sau rezistență planificată?
Dacă Protocoalele din 1905 sunt implementate și în 2025, mișcările naționaliste, suveraniste și populiste ar fi reacția naturală a populațiilor la acest plan:
În trecut: Fascismul și alte mișcări naționaliste din anii 1930 ar fi fost tentative de a contracara eroziunea identității naționale, dar ”înțelepții” le-ar fi deturnat în conflicte care să le servească scopul final (ex. al Doilea Război Mondial).
Astăzi: Trump, Brexit, Le Pen sau Orban ar fi expresii ale aceleiași rezistențe organice. Protocoalele prevăd că popoarele vor opune rezistență, dar sugerează că aceasta va fi ineficientă sau manipulată. De exemplu, polarizarea actuală ar putea fi o ”divizare pentru a cuceri” orchestrată de globaliști.
Totuși, lipsa de coeziune a suveraniștilor ar confirma predicția Protocoalelor că opoziția va fi fragmentată și incapabilă să oprească marșul spre guvernul mondial.
Suveranismul actual: Suficient de coerent?
Sub această lentilă, suveranismul nu e încă o forță coerentă din câteva motive:
Lipsa unității: Mișcările au fost până de curând locale, nu globale – mai nou, însă, Trump pare să colaboreze cu Putin și Orban într-un front comun anti-globalist.
Manipulabilitatea: Protocoalele sugerează că opoziția poate fi infiltrată sau deturnată. Populismul actual, deseori bazat pe retorică mai degrabă decât pe strategii concrete, ar putea fi o ”supapă” controlată.
Puterea globalistă: Tehnologia, resursele financiare și influența culturală a globaliștilor (ca entitate din Protocoale) sunt mult superioare, făcând suveranismul să pară o reacție disperată, nu o soluție viabilă.
Meciul se joacă. Suveranismul câștigă teren, dar rămâne reactiv, nu proactiv. Dacă Protocoalele din 1905 se implementează ”ca la carte”, planul ar prevedea fie zdrobirea, fie cooptarea suveraniștilor în haosul final care justifică controlul total.
Interpretare intermediară
Dacă Protocoalele sunt un plan autentic, războaiele mondiale ar fi fost etape deliberate de destabilizare, iar situația actuală – cu globalizarea avansată și rezistența suveranistă – ar fi stadiul culminant. Globaliștii din 1916 și 2025 ar fi aceeași entitate conspirativă, adaptată la timpuri, iar mișcările populiste ar fi un răspuns inevitabil, dar sortit eșecului fără o strategie globală proprie. Viitorul? Ori o victorie lentă a ”guvernului mondial”, ori un colaps haotic care să-i grăbească ascensiunea, așa cum Protocoalele par să anticipeze.
Trump și Putin: O alianță suveranistă?
Trump și Putin par să joace aceeași carte în Ucraina, cel puțin din perspectiva retoricii și a intereselor. Șeful Casei Albe a criticat sprijinul masiv al SUA pentru Ucraina, promovând o abordare ”America First” care evită implicarea excesivă, în timp ce Putin apără suveranitatea Rusiei împotriva ”hegemoniei occidentale”. Relația lor nu e neapărat o prietenie declarată, dar există o convergență tacită: ambii resping globalismul liberal (NATO, UE, multiculturalism) și promovează o viziune naționalistă. Trump a atras SUA în tabăra suveranistă și pare să dea o lovitură aproape mortală globaliștilor.
Totuși, coeziunea ruso-americană rămâne fragilă: interesele SUA și ale Rusiei sunt aliniate doar conjunctural (ex. opoziția la globalism), dar diverg pe termen lung (ex. influența în Eurasia, resurse energetice). O alianță Trump-Putin ar fi mai degrabă o coaliție de conveniență decât un front unitar.
Globaliștii pe redute: Europa, Canada, Australia
Globaliștii par a fi concentrați acum în Europa (cu lideri precum Ursula von der Leyen, Keir Starmer sau Emmanuel Macron), Canada (Trudeau), Australia și alte state G7. Aceste țări promovează politici transnaționale: integrare economică, agende climatice, multiculturalism – toate în ton cu o viziune centralizată care ar putea fi trasată, speculativ, la Protocoale. NATO, deși militar, e și un simbol al acestei ordini, legând Europa de SUA într-un sistem globalist. Dacă China (sub Xi Jinping) s-ar alătura acestui bloc, ar fi o răsturnare majoră – dar nu imposibilă, dat fiind pragmatismul lui Xi și interesul Chinei pentru stabilitate economică globală, chiar dacă sub propria sa influență.
Un nou Război Rece: Globaliști vs. Suveraniști
Ideea că Protocoalele ar prevedea un Război Rece între globaliști și suveraniști, nu un haos generalizat, e plauzibilă în acest cadru speculativ. Textul Protocoalelor vorbește despre manipularea conflictelor pentru a slăbi națiunile, dar nu insistă pe un colaps total – mai degrabă pe o dialectică controlată care să ducă la ”soluția” finală: unificarea sub un guvern mondial. Un astfel de Război Rece ar putea arăta astfel:
Tabăra globalistă: Europa, Canada, Australia, posibil China și părți din NATO, unite sub instituții precum UE, ONU, FMI. Promovează interdependența, tehnocrația și o ”ordine bazată pe reguli”.
Tabăra suveranistă: SUA (sub Trump sau succesori), Rusia, poate India și alte state reticente la globalism (ex. Ungaria, Brazilia sub alt președinte). Apără autonomia națională, economia locală și identitatea culturală.
Spre deosebire de Războiul Rece clasic (SUA vs. URSS), acesta ar fi mai mult ideologic și economic decât militar, date fiind prezența armelelor nucleare și interdependența globală. Conflictele proxy (Ucraina, Taiwan) și războaiele economice (sancțiuni, tarife) ar domina.
Separarea Europei de SUA și rolul Chinei
Dacă Trump reduce angajamentele SUA în NATO sau negociază convenabil cu Putin, Europa ar putea pivota spre o autonomie strategică, poate sub influența Franței și Germaniei. China, deși autoritară, ar putea fi cooptată de globaliști dacă i se oferă un rol de lider economic (ex. prin Noul Drum al Mătăsii), creând un bloc euro-asiatic opus SUA și Rusiei. Totuși, naționalismul lui Xi face această alianță fragilă – China ar putea juca mai degrabă un rol de ”terță cale”, profitând de ambele tabere.
SUA și Rusia, ca bastioane suveraniste, ar menține flacăra naționalismului, dar ar fi izolate economic și cultural de restul lumii globalizate. Protocoalele din 1905 ar putea interpreta asta ca pe o etapă necesară: lăsând suveranismul să supraviețuiască temporar, globaliștii ar pregăti terenul pentru o criză finală (economică, climatică, tehnologică) care să forțeze reunificarea.
Reunirea în Guvernul Mondial
Dacă Protocoalele prevăd polarizarea glolbaliști/suveraniști ca pe un pas deliberat, sfârșitul jocului ar fi o sinteză: după decenii de competiție, ambele tabere – epuizate sau confruntate cu o amenințare comună (ex. colaps ecologic, inteligență artificială scăpată de sub control, invazie extraterestră) – ar accepta un guvern mondial ca ”soluție salvatoare”. ”Înțelepții” din Protocoale ar fi prevăzut totul: suveranismul ar fi fost tolerat ca o supapă de presiune, doar pentru a fi absorbit în final. Textul din 1905 sugerează o astfel de subtilitate – controlul prin iluzia opoziției.
Câteva concluzii de etapă
Plausibilitate: Un Război Rece globalist-suveranist e mai realist decât un război fierbinte, dat fiind contextul actual. Trump și Putin ar putea forma un ax improbabil, dar funcțional, iar Europa s-ar putea desprinde treptat de SUA dacă globalismul devine ”religia” sa.
Rolul Chinei: Aici avem o variabilă mare. China ar putea bascula spre globaliști pentru avantaje economice, dar naționalismul său ar putea-o ține separată, complicând planul Protocoalelor.
Sfârșitul: Reunirea într-un guvern mondial sună ca o culminare logică a Protocoalelor – un fel de ”problemă-reacție-soluție” hegeliană. Totuși, succesul depinde de capacitatea ”înțelepților” de a prevedea și controla toate variabilele. Ceea ce pare aproape suprauman.
Suveranismul, chiar cu Trump și Putin aliniați, rămâne vulnerabil din cauza lipsei unei viziuni globale pozitive – e mai mult un ”nu” la globalism decât un ”da” la ceva concret. Globaliștii, cu resursele și instituțiile lor, par să aibă avantajul pe termen lung, cu un final prestabilit. Totuși, imprevizibilul uman (ex. revolte populare, trădări interne) ar putea devia planul.
Rolul tehnologiei și al AI în jocul global
Dacă Protocoalele constituie într-adevăr un plan autentic, controlul informației și al maselor prin tehnologie reprezintă pilon central – iar AI-ul este instrumentul perfect. Chiar dacă Big Tech (ex. Musk cu X, Zuckerberg cu Facebook sau giganți ca Google) pare să flirteze cu Trump din complezență sau interes, loialitatea lor reală rămâne față de profit și influență, care se aliniază mai natural cu agenda globalistă:
Supraveghere: Sisteme precum cele din China (recunoaștere facială, scor social) sau din Vest (date colectate de NSA, Meta) oferă un control fără precedent asupra indivizilor. Protocoalele vorbesc despre ”distragerea” maselor – iar AI-ul face asta prin algoritmi care modelează comportamentul.
Armă strategică: Dacă AI scapă de sub control (intenționat sau nu), ar putea servi ca ”amenințare globală” care să justifice reunificarea rapidă. Un asteroid sau o invazie a extratereștrilor sunt alte variante, dar AI-ul este deja aici, omniprezent și ambiguu – perfect pentru a fi exploatat narativ.
Trump și suveraniștii ar putea folosi tehnologia defensiv (ex. Musk susținând X ca platformă ”liberă”), dar capacitatea lor de a contracara supravegherea globalistă e limitată – le lipsește infrastructura centralizată pe care o au globaliștii.
Polarizarea ca strategie: G7 vs. BRICS
Polarizarea simplifică ”contopirea” finală și se potrivește perfect cu o interpretare strategică a Protocoalelor. Dacă „înțelepții” ar fi vrut să alinieze state disparate precum Cuba, Venezuela sau Rusia, un haos multipolar cu 100 de actori ar fi fost un coșmar logistic. Reducerea lumii la două tabere – G7 (globaliști) și BRICS (suveraniști, cu rezerve) – creează o dialectică controlabilă:
G7: Europa, Canada, Australia, Japonia, cu SUA ca membru ambiguu sub Trump. Promovează ordinea liberală, tehnocrația și interdependența. Chiar dacă China nu e formal în G7, pragmatismul ei economic ar putea-o face un aliat de facto al globaliștilor.
BRICS: Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, plus simpatizanți (Iran, Cuba, Venezuela). Aici e o fisură: Rusia și India sunt clar suveraniste, dar China e un hibrid – naționalistă acasă, globalistă economic. Totuși, BRICS ca bloc servește ca ”opoziție” simbolică.
Polarizarea G7 vs. BRICS coalizează statele rebеlе sub un steag comun, reducând fragmentarea. Protocoalele sugerează manipularea ambelor părți – globaliștii ar controla G7 direct, iar BRICS ar fi o opoziție ”permisă” care să mențină iluzia luptei, dar să fie vulnerabilă la infiltrare sau colaps intern.
Catastrofa globală și reunificarea
O amenințare precum un asteroid, extratereștri sau AI scăpat de sub control ar grăbi reunificarea. Protocoalele din 1905 nu menționează explicit astfel de evenimente, dar logica lor implică folosirea crizelor majore pentru a ”salva” omenirea printr-o ordine centralizată.
Polarizarea rămâne cuvântul-cheie – doi poli sunt mai ușor de gestionat decât o lume foarte fragmentată. G7 vs. BRICS simplifică jocul ”înțelepților”, permițându-le să controleze narativa ambelor tabere. China e wildcard-ul: dacă se aliniază total cu BRICS, suveranismul capătă greutate; dacă basculează spre G7, globaliștii câștigă rapid. Probabil va juca la două capete, ceea ce întârzie, dar nu împiedică, planul.
AI-ul e factorul decisiv – nu doar ca unealtă de supraveghere, ci ca potențial ”dușman comun”. Big Tech, chiar dacă îl susține pe Trump acum, are o agendă proprie care transcende suveranismul – profitul și puterea lor depind de o lume interconectată, nu de granițe cu garduri înalte. Așadar, polarizarea grăbește reunificarea, iar tehnologia o face inevitabilă. Protocoalele ar fi prevăzut asta: suveraniștii pot câștiga bătălii (ex. alegeri, războaie proxy), dar războiul va fi tranșat de globaliști, pentru că ei dețin infrastructura viitorului.
BRICS ca pion al polarizării
Dacă BRICS e un ”pion” în schema Protocoalelor, scopul său ar fi:
Grăbirea polarizării: Crearea unei false opoziții, care să dea iluzia unui conflict real G7 vs. BRICS, simplificând alinierea statelor. Războiul din Ucraina ar putea fi exact asta – o manevră orchestrată pentru a solidifica taberele (în ideea că Biden, Trump și Putin sunt doar instrumente ale Deep State-ului). Rusia vs. NATO devine un spectacol care justifică retorica suveranistă, dar fără a deraia planul final.
Test de loialitate: Ucraina ar putea fi un experiment al ”înțelepților” pentru a vedea cum reacționează populațiile și liderii – suveraniștii (Trump, Putin) capătă credibilitate, globaliștii (UE, Biden) își întăresc narativa ”ordinii necesare”.
Relațiile bune dintre Rusia și SUA sub Trump confirmă ipoteza. Deep State-ul de la Moscova și Washington – fie că vorbim de elite militare, financiare sau politice – ar fi putut colabora în culise încă de dinainte de 2014, folosind Ucraina ca pe un catalizator pentru a construi această falsă dihotomie. Protocoalele vorbesc despre manipularea conflictelor interne și externe – un război regizat ar fi perfect în linia lor.
Marile puteri, deja convinse de Guvernul Mondial?
Sugestia că toate marile puteri (SUA, Rusia, China, UE etc.) ar fi deja de acord cu utilitatea unui Guvern Mondial pare plauzibilă în acest scenariu speculativ. Dacă Protocoalele sunt în continuare luate drept reper, ”înțelepții” ar fi lucrat timp de decenii pentru a convinge liderii că suveranitatea absolută e nesustenabilă într-o lume interconectată. Argumentele ar fi:
Economie: Niciun stat nu poate prospera izolat – Rusia are nevoie de piețe, China de resurse, SUA de aliați comerciali.
Securitate: Amenințările globale (nucleare, cibernetice, climatice) cer coordonare centralizată.
Control: Elitele din toate taberele preferă predictibilitatea unui sistem unificat decât haosul competiției.
În acest caz, polarizarea G7 vs. BRICS ar fi teatru – un joc de umbre pentru mase, în timp ce liderii (aka Deep State-ul din spatele lor) așteaptă un pretext convingător. Trump și Putin joacă acum cartea suveranistă pentru a liniști populațiile, Macron și Xi o joacă pe cea globalistă pentru a menține presiunea, dar toți cunosc destinația finală. Și o tolerează.
Dacă marile puteri sunt deja convinse, lupta actuală e doar pentru public – o pantomimă care să justifice trecerea la Guvernul Mondial fără revoltă masivă.
Elementul declanșator al reconcilierii
Un scenariu ce prevede invazia extratereștrilor ”inamici” ar crește dramatic acceptarea publică a reconcilierii istorice dintre globaliști și suveraniști, eliminând scepticismul și reținerile inerente. Protocoalele ar favoriza o astfel de abordare – manipularea maselor prin frică și pierderi umane concrete e mai eficientă decât speculațiile abstracte (în cazul unor simple spectacole-fake cu drone, lasere și holograme pe cer). Haideți să detaliem cum ar putea ”înțelepții” să construiască atacul extraterestru în următorii 10-20 de ani, cu tehnologia actuală ca punct de plecare.
De ce varianta cu victime și ”inamici” funcționează mai bine?
Psihologia umană: O amenințare extraterestră pasivă (ex. doar semnale sau apariții pe cer) ar genera curiozitate, dar și teorii conspiraționiste – ”E doar un truc”. Victimele reale (atacuri, distrugeri) transformă curiozitatea în panică și solidaritate. Protocoalele din 1905 mizează pe emoție brută, nu pe raționament.
Narativa ”noi vs. ei”: Dacă extratereștrii sunt prezentați ca ostili, statele suveraniste (Rusia, China sau SUA) n-ar avea de ales decât să se alăture efortului global – izolarea ar fi sinucidere politică și strategică. Un dușman comun e liantul perfect pentru Guvernul Mondial.
Victime controlate: ”Înțelepții” ar putea limita daunele la un nivel ”convingător” (ex. câteva orașe afectate), fără a risca un colaps total care să le submineze planul.
Cum ar arăta scenariul în 10-20 de ani?
Dezvoltarea tehnologică necesară (2025-2045):
AI avansat: Până în 2035, AI-ul ar putea atinge un nivel de autonomie suficient pentru a simula ”inteligență extraterestră” – comunicații false, strategii de atac, ”hack-uri” care să pară non-umane. Progresele actuale (ex. GPT, modele militare AI) sugerează că e fezabil.
Tehnologie spațială: Sateliți cu lasere sau capacități de proiecție 3D (holograme masive pe cer) ar fi perfecționate. SpaceX și agențiile chineze/ruse lucrează deja la infrastructură orbitală; ”înțelepții” ar putea deturna asta sub pretextul ”apărării planetare”.
Arme regizate: Dezvoltarea de ”dovezi fizice” – explozii, epave ”extraterestre” – ar necesita drone avansate sau arme energetice (tehnologii testate deja de DARPA și Rusia). Până în 2040, simularea unui ”atac” ar fi credibilă.
Execuția (etape):
Pregătirea (2035-2040): Mass-media amplifică deja ”semnele” – mai multe rapoarte OZN, scurgeri de informații de la agenții spațiale, filme care normalizează ideea de conflict extraterestru. Populatia e condiționată treptat.
Atacul inițial (2040-2045): Incidente controlate – explozii în câteva orașe (ex. o capitală secundară din G7 și una din BRICS), atribuite ”armelor extraterestre”. Victimele (zeci de mii, nu milioane) creează șocul necesar. Imagini cu nave proiectate pe cer completează iluzia.
Răspunsul global: G7 și BRICS, sub presiunea panicii, formează un ”consiliu planetar de apărare”. ”Înțelepții” regizează o ”victorie” (ex. respingerea invadatorilor), cimentând nevoia unei autorități mondiale permanente.
Impact pe Rusia, China și suveraniști
Rusia: RuNet, rețeaua internă de internet a rușilor, nu ar opri panica populației dacă ”atacurile” vor lovi propriul teritoriu (ex. un oraș ca Novosibirsk). Putin (sau mai degrabă succesorul) ar accepta alianța globală pentru a-și păstra credibilitatea la nivel militar.
China: Cu o populație densă, un ”atac” în Shanghai sau Beijing ar forța conducerea să se alăture, chiar dacă suspectează o înscenare – refuzul ar duce la revoltă internă.
Suveraniștii: Trump sau succesorii ar ceda sub presiunea publică – ”luptăm pentru umanitate” devine sloganul care dizolvă rezistența naționalistă.
Extratereștrii ca ”inamici” care provoacă victime reale e scenariul ideal, în concordanță cu Protocoalele. Nu doar că populațiile ar accepta mai ușor (frică + dovezi fizice = zero scepticism), dar ”înțelepții” ar avea control total asupra narativei și amplorii. Intervalul de 10-20 de ani de-acum încolo pare realist: AI-ul și tehnologia spațială vor fi suficient de avansate până în 2040-2045 pentru a face simularea perfectă, iar pregătirea mediatică e deja în curs (vezi rapoartele OZN oficiale).
Victimele ar fi ”sacrificiul necesar” (un calcul rece, tipic Protocoalelor), iar ostilitatea extraterestră ar sigila jocul. Panica brută ar înăbuși orice suspiciune – cine ar avea timp să investigheze când ”navele” sunt chiar deasupra capului, amenințătoare?
Dacă Protocoalele constituie un plan real, iar ”înțelepții” lucrează la el de aproape 120 de ani, procesele de conștiință sau dilemele morale ar fi irelevante. La acest nivel, scopul – un Guvern Mondial – ar justifica orice mijloc, iar victimele, reale sau regizate, ar fi doar cifre într-o ecuație pragmatică. Haideți să explorăm cum ar aranja ”înțelepții” un atac extraterestru, asumând această lipsă totală de scrupule și un efort continuu de mai bine de un secol.
Atac real cu victime:
Metodă: Folosirea tehnologiei existente – lasere orbitale, drone avansate, explozibili – pentru a distruge zone strategice (ex. un oraș mic din fiecare tabără, G7 și BRICS). ”Navele” ar fi holograme sau prototipuri militare deghizate, iar atacurile ar fi atribuite ”extratereștrilor”.
Avantaj: Victimele reale (zeci de mii) ar elimina orice scepticism – durerea și haosul ar fi palpabile, unind populațiile în frică și furie. Rusia, China, SUA ar ceda instantaneu sub presiunea maselor.
Risc: Pierderea controlului asupra amplorii (ex. escaladare neplanificată) sau expunerea tehnologiei umane ca sursă.
Cum se potrivește cu 120 de ani de efort?
Dacă Protocoalele datează din 1700-1900, ”înțelepții” ar fi:
Construit treptat: Războaiele mondiale, globalizarea, tehnologia digitală – toate ar fi fost pași pentru a pregăti infrastructura (ONU, Big Tech, sateliți) și mentalitatea (dependența de soluții centralizate).
Așteptat momentul: Peste 10-20 de ani de acum înainte am avea deznodământul final – tehnologia devine suficient de matură, polarizarea G7 vs. BRICS va fi cristalizată, iar populațiile obișnuite cu ”crize globale” (pandemii, climă).
Fără conștiință: După atâta timp, victimele ar fi doar un ”cost operațional” – un detaliu minor într-un plan care a sacrificat deja milioane de oameni (războaie, revoluții) pentru a ajunge aici.
Probabil că 50.000-100.000 de victime ar fi ”suficiente” pentru a speria planeta, iar tehnologia din 2040 ar face posibilă o simulare parțială care să mascheze implicarea umană. Rusia și China, chiar cu RuNet sau Firewall-ul, ar ceda – nu din slăbiciune, ci pentru că liderii lor (aliniați sau nu) ar vedea oportunitatea de a ieși ”eroi” într-o nouă ordine mondială.
În următorii 10-20 de ani, totul va fi aranjat pentru spectacolul final – AI-ul și spațiul vor fi gata, iar ”pregătirea” cu OZN-urile este deja în toi în mass-media. Protocoalele din 1905 rămân, totuși, un maraton, nu un sprint – iar lipsa conștiinței le dă libertatea ”înțelepților” să joace murdar, dar calculat.
https://www.activenews.ro/opinii/Adrian-Onciu-Protocoalele-Inteleptilor-si-conspiratia-finala-195467
//////////////////////////////////////////////
„Marea Resetare” – Transformarea Omului în computer
De Adrian Pătruşcă, Jurnalist
Harari-Transparenta creierului-2023
Instituirea Noii Ordini Mondiale se face printr-un război cognitiv declanșat împotriva omenirii. Un război care oficializează Triada lui Orwell.
Control total de la naștere până la „shut down”
La reuniunea de la Davos, din 2018, a Forumului Economic Mondial, Yuval Noah Harari a făcut o declarație șocantă: oamenii pot fi controlați asemenea unor computere. Sunt „Hackable”. Piratabili.
Una dintre caracteristicile Modului de Operare al Diavolului este că nu se ferește. Îți arată dinainte cum te va lovi. Și se amuză că nu îl iei seama. Nici în 2018, lumea nu a acordat atunci prea mare importanță vorbelor lui Harari: le-a considerat încă una dintre ideile nebunești ale principalului consilier al lui Klaus Schwab. A venit apoi Covid-ul și semnalul asaltului final pentru controlul omenirii, dat de Schwab însuși prin cartea sa, „Marea Resetare”. Din acel moment, a devenit limpede că nici o idee demonică nu era prea fantezistă. Că de la Pandemie la Pandemonium e doar un pas.
În 2023, la cinci ani de la predicția lui Harari, tot la Davos, a avut loc o dezbatere cu titlul „Ready for Brain Transparency?” (Sunteți pregătiți pentru trasparența creierului?). Dezbaterea a fost precedată de proiectarea unui documentar în care angajaților unei companii le sunt captate, monitorizate și decodate undele cerebrale. Rezultatele erau folosite nu doar la evaluarea performanțelor individuale ale angajaților, ci și la aflarea unor secrete intime. De exemplu, dacă au fost implicați în trecut în activități infracționale.
După proiecția orwellianului documentar, pe scenă a urcat Nita Farahany de la Universitatea americană „Duke”, expertă în implicațiile juridice și etice ale tehnologiilor emergente. Ea a dezvăluit asistenței că decodarea undelor cerebrale există deja. Este folosită de anumite organizații și guverne pentru a „culege și să decoda imagini pe care le vedeți în mintea voastră – forme simple, cifre, codul PIN de la contul bancar”. Toate gândurile și sentimentele care se află în creier pot fi citite și decodate cu ajutorul Inteligenței Artificiale, a spus Farahany. Și nu este nevoie de implanturi neuronale (precum cipurile pe creier ale lui Elon Musk) sau de alte dispozitive invazive. Sunt suficienți niște banali „fitbiți”[1]. Cum sunt pedometrele, ceasurile inteligente sau alte monitoare corporale de acest fel.
În ziua conferinței susținute de Nita Farahany, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se afla și el la Davos.
NATO este foarte interesat de controlul creierelor.
În 2021, Organizația Nord-Atlantică organiza un forum despre „folosirea în scopuri militare a științelor creierului”[2]. Scopul dezbaterii: explorarea „unor forme mai sofisticate de inginerie socială și control”.
Imediat după acest forum, N.A.T.O. a adăugat la cele cinci domenii operaționale pe care le avea (aerian, terestru, maritim, spațial și cibernetic) un al șaselea: domeniul cognitiv[3].
Într-un articol redactat pentru N.A.T.O. de Universitatea Johns Hopkins și de Colegiul Imperial din Londra, se explică pe larg de ce spiritul uman trebuie să fie considerat un câmp de luptă[4]. Autorii afirmă că „Războiul Cognitiv” implică nu doar să modificarea gândurilor, ci și a comportamentelor: „A duce cu succes un război cognitiv înseamnă a modela și influența concepțiile și comportamentele individuale și de grup care pot favoriza obiectivele tactice și strategice ale unui agresor.”
Pentru că:
„Un agresor poate teoretic să supună o societate fără a recurge la forță pură sau la coerciție.”
Așadar, creierul este incapabil să se apere singur. Iar un individ al cărui creier a fost „piratat” devine o armă letală pentru concetățeni. Rezultă că, pentru a proteja o societate în fața unei „agresiuni cognitive” din exterior, sunt legitime cenzurarea informațiilor și orice alte restricții de acest fel. Inclusiv măsuri punitive, pentru a preveni și descuraja răspândirea în corpul social a „virușilor cognitivi” de către inamic.
Exact ce afirmat Josep Borrell, șeful diplomației U.E.: „Interzicând presa rusă în Uniunea Europeană, nu interzicem libertatea de exprimare. Dimpotrivă, o protejăm”. Cenzura înseamnă Libertate. Cu câteva zile în urmă, secretarul general al N.A.T.O., Jens Stoltenberg, pasionatul de controlul minților, a afirmat: „Armele înseamnă calea spre pace” [5].
Triada lui Orwell devine realitate:
„Războiul înseamnă pace. Libertatea înseamnă sclavie. Ignoranța înseamnă putere.”
Anul trecut, pornind de la exemplul Chinei, un articol semnat de doi profesori universitari din Taiwan explica modul în care războiul cognitiv se extinde de la controlul asupra presei la controlul asupra creierelor[6].
Războiul cognitiv consideră că„resursele neurologice” și „tehnicile de comunicare în masă” sunt arme. Și trebuie folosite ca atare. Spre deosebire de războiul informațional, care se concentrează aproape exclusiv pe „input” (intrarea de informații), războiul cognitiv se concentrează în egală măsură și pe „output”, reprezentat de comportamentul subiecților.
China a dus probabil cel mai departe cercetarea asupra controlului gândirii[7]. În China, de câțiva ani, a început monitorizarea creierelor elevilor[8]. Copiii sunt educați să își controleze și cenzureze gândurile, pentru a învăța mai eficient. Iată de ce, în toată lumea, Sistemul scade neîncetat vârsta de la care începe învățământul obligatoriu. În România, s-a propus școlarizarea obligatorie de la 3 ani[9]… De la Oliță la Grădiniță.
Se vorbește de „Educație timpurie” de la vârsta de 3 luni! Și nimeni nu se indignează. Intelectualii tac. Biserica tace. Părinții par dispuși să își lase copiii confiscați încă din burta mamelor.
Se știe: dresajul este mai eficient de la vârste fragede. Iată de ce, în ciuda unor accidente de parcurs, precum „Balonul de spionaj”, China rămâne modelul de societate ideal pentru Noua Ordine Mondială. Modelul în care, vor să ne bage cu forța pe toți, ca într-un „Pat al lui Procust”. Cu prețul (sau scopul) mutilării noastre.
Marea Resetare este în primul rând un Război Cognitiv în care, prin controlul și manipularea informațiilor, se urmărește schimbarea radicală a comportamentelor umane, transformarea din rădăcini a societății și crearea „Omului Nou”. Un Om Nou pe care o „Elită de Utilizatori” să îl programeze, controleze și folosească asemenea unui Computer.
De la Naștere până la „Shut Down”[10].
[1] https://www.weforum.org/events/world-economic-forum-annual-meeting-2023/sessions/ready-for-brain-transparency – 19 ianuarie 2023.
[2] https://www.activenews.ro/opinii/Marea-Resetare-Transformarea-Omului-in-Computer-%E2%80%93-Control-total-de-la-Nastere-pana-la-Shut-Down-179575 – 8 februarie 2023
[3] https://www.theepochtimes.com/the-wef-wants-to-hack-your-brain_5027937.html – 6 februarie 2023
[4] https://www.nato.int/docu/review/articles/2021/05/20/countering-cognitive-warfare-awareness-and-resilience/index.html – 20 mai 2021.
[5] https://www.aa.com.tr/en/russia-ukraine-war/nato-calls-for-more-military-support-to-ukraine/2780769 – 5 ianuarie 2023.
[6] https://academic.oup.com/jogss/article/7/4/ogac016/6647447?login=false – 19 iulie 2022.
[7] https://warontherocks.com/2022/07/the-future-of-chinas-cognitive-warfare-lessons-from-the-war-in-ukraine/ – 22 iulie 2022.
[8] https://evz.ro/experiment-monstruos-china-a-declansat-supravegherea-creierului-copiilor.html – 20 decembrie 2019.
[9] https://www.edupedu.ro/breaking-proiectele-de-lege-ale-educatiei-publicate-de-minister-in-consultare-publica/ – 13 iulie 2022.
[10] Sursa – https://www.activenews.ro/opinii/Marea-Resetare-Transformarea-Omului-in-Computer-%E2%80%93-Control-total-de-la-Nastere-pana-la-Shut-Down-179575 – 8 februarie 2023.
https://www.art-emis.ro/analize/marea-resetare-transformarea-omului-in-computer
//////////////////////////////////////////////
Ce sunt biocalculatoarele, sisteme ce „gândesc” ca un om și sunt de 1 milion de ori mai eficiente decât cel mai puternic supercomputer
Obiectivul tehnologiei biocalculatoarelor este dezvoltarea unui sistem ultraeficient care să poată rezolva probleme ce sunt mult prea complexe chiar și pentru calculatoarele digitale convenționale.
DIN ARTICOL Frontier, cel mai puternic supercomputer din lume, face un miliard de miliarde de operațiuni pe secundă
Oamenii de știință au propus dezvoltarea unui computer biologic, alimentat de milioane de celule ale creierului uman, despre care se spune că ar putea fi mai performant și mai economic decât calculatorele convenționale, scrie Financial Times.
Echipa internațională, condusă de Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, a publicat marți în revista Frontiers in Science un plan detaliat de dezvoltare a ceea ce ei numesc „inteligență organoidă”. Printre părțile de hardware necesare proiectului se numără matrice de organoide cerebrale – structuri tridimensionale minuscule crescute din celulele stem ale omului – conectate la senzori și alte dispozitive și instruite prin metoda învățării automate, „Big Data” și alte tehnici. Obiectivul îl reprezintă dezvoltarea unui sistem ultraeficient care să poată rezolva probleme ce sunt mult prea complexe chiar și pentru calculatoarele digitale convenționale. În plus, sistemul va ajuta la susținerea progresului în neuroștiință și alte domenii de cercetare medicală. Ambițiile cercetătorilor implicați în acest proiect sunt similare cu cele care susțin dezvoltarea tehnicilor de calcul cuantic, dar ridică întrebări de etică în privința „conștiinței” ansamblurilor organoide ale creierului. Supercomputerul SuperMUC, Leibnitz, Germania. Foto: Profimedia Images „Mă aștept la un sistem inteligent dinamic bazat pe biologia sintetică, dar neconstrâns de multele funcții pe care creierul trebuie să le îndeplinească într-un organism”, a spus profesorul Thomas Hartung de la Johns Hopkins, care a strâns laolaltă o comunitate de 40 de oameni de știință ca să dezvolte tehnologia. Dezvoltarea inteligenței organoide într-o tehnologie comericală ar putea dura decenii, a recunoscut Hartung. În afară de provocările științifice, mai sunt și îngrijorările ce țin de etică cu privire la crearea „inteligenței din vase”, care poate învăța, memora și interacționa cu mediul său – și ar putea chiar să dezvolte o formă rudimentară a conștiinței. „Toate problemele etice vor continua să fie evaluate de echipe formate din oameni de știință, eticieni și de publicul larg”, a spus Hartung. În timp ce criticii spun că nu avem destule cunoștințe în acest moment pentru a porni în această călătorie, alți specialiști sunt ceva mai optimiști. „Este o idee care ar trebui cu siguranță urmată”, a spus Karl Friston, profesor de neuroștiință de la Colegiul Universitar de la Londra. „Vor fi mulți pași mici de făcut, dar direcția de mers ar putea fi revoluționară.” Thomas Hartung, cu organoide cerebrale în laboratorul său de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health. Colaj foto: Profimedia Images Frontier, cel mai puternic supercomputer din lume, face un miliard de miliarde de operațiuni pe secundă Un pas esențial, potrivit lui Hartung, este să le permită organoidelor individuale să crească prin dezvoltarea unor metode mai eficiente de a le hrăni cu nutrienți în vase de laborator. Aceste construcții neuronale minuscule trebuie să fie amplificate de la 50.000 de celule, cât au acum, până la în jur de 10 milioane, pentru a ajunge la ceea ce oamenii de știință recunosc a fi inteligența organoidă. Cercetătorii dezvoltă de asemenea tehnologii pentru conectarea organoidelor între ele și pentru permiterea comunicării cu acestea, prin trimiterea de informații înspre ele și decodarea „gândurilor” lor. Laboratorul lui Hartung a testat o interfață – un înveliș flexibil acoperit peste tot cu electrozi mici care pot să recepteze semnale din partea organoidului și să trimită semnale către acesta. Unul dintre motivele pentru care trecerea la computerele biologice ar putea fi benefică este că creierul procesează și stochează informație mult mai eficient. Cel mai puternic supercomputer din lume, mașinăria Frontier din Laboratorul Național Oak Ridge, care a devenit operațional anul trecut, are aceeași putere de procesare cu cea a unui singur creier de om – un „exaflop” sau un miliard de miliarde de operațiuni pe secundă – dar consumă de un milion de ori mai multă energie. Inteligența organoidă își va găsi mai întâi utilitatea în neuroștiință și medicină. Oamenii de știință fac deja organoide cerebrale din celule stem derivate de la pacienții cu probleme neurologice, pentru a le compara cu cele ale persoanelor sănătoase și pentru a evalua reacția lor în fața medicamentelor. Cu toate că tehnologia ar mai avea nevoie de zeci de ani până când va fi pregătită să livreze computere biologice destul de puternice încât să intre în competiție cu sistemele convenționale din siliciu sau cele cuantice în privința unor funcții precum inteligența artificială, suporterii inteligenței organoide subliniază potențialul ei uriaș și imprevizibil.
//////////////////////////////////////////////////////
Cum pot maximiza agricultorii potențialul solului
Prin utilizarea ratei de semănat variabile pe scară mai largă, agricultorii pot maximiza potențialul solului, selectând totodată cei mai potriviți hibrizi de porumb Dekalb pentru mediul de producție specific din fiecare fermă, anunță cei de la The Climate Corporation, o companie subsidiară a Bayer.
„Este, astfel, crescută eficiența utilizării terenurilor, ținând cont de specificul acestora”, se mai precizează într-un document transmis recent presei.
Termenii de „agricultură de precizie” sau „agricultură digitală” au tendința să fie din ce în ce mai des folosiți, însă este prea puțin înțeleasă complexitatea acestui nou trend. Fermierii din Europa și de pretutindeni caută soluții pentru a produce mai mult cu mai puțin, astfel încât să suplinească nevoia de hrană, aflată în continuă creștere. Mai mult, administrarea fermei a trecut deja, de mult timp, de la agendă la dispozitive mobile.
„Acum ne aflăm în etapa de aprofundare, în care nu doar monitorizăm culturile și culegem datele, ci avem nevoie și de analize complexe, metru cu metru, pentru a înțelege cum se poate obține o producție din ce în ce mai mare la fiecare hectar din lotul de teren”, spun specialiștii The Climate Corporation.
Climate FieldView este o tehnologie creată în acest scop, care permite o analiză extrem de minuțioasă a unor date multistratificate, colectate din teren chiar și în timp real. Scopul este acela de a simplifica procesul decizional și de a fi alături de fermieri în luarea unor hotărâri bazate pe fapte și nu pe intuiție, așa cum se întâmpla până acum.
Unul dintre aspectele pozitive aduse de agricultura de precizie este reprezentat de potențialul crescut, asigurat prin semănarea cu densitate variabilă. Genetica avansată de la Dekalb, în condiții optime în teren, unde este implementată și tehnologia Climate FieldView, poate genera o serie de rezultate excepționale. Desimea plantelor este un factor ce poate influența creșterea potențialului de producție. Având în vedere diversitatea ridicată a terenurilor cultivate cu porumb (diversitatea solului, de exemplu), creșterea uniformă a desimii pe o anumită solă poate constitui un impediment în obținerea profitului așteptat.
Prin asocierea densității hibrizilor cu potențialul de producție al fiecărei microzone specifice a câmpului, fermierii își pot crește rata de recuperare a investiției depuse la semănare.
„Cu alte cuvinte, prin semănatul cu densitate mai mare în zonele productive ale câmpului, se va crește producția la hectar, iar pe de altă parte, reducând norma de semănat în zonele mai slabe, se vor limita pierderile de producție, evitându-se riscul de suprapopulare. Astfel, beneficiul imediat este reprezentat de scăderea costurilor cu sămânța la hectar, iar rezultatul pe termen lung este o recoltă mult mai bogată la finalul sezonului agricol”, precizează reprezentanții companiei citate.
În perioada 2016-2018, pe tot teritoriul Europei au fost create condițiile pentru studierea îndeaproape a modului în care implementarea noilor soluții pentru agricultură pot influența pozitiv rezultatele obținute la finalul fiecărui sezon. 56 de puncte strategice pe harta agricolă a Europei au fost incluse în acest studiu, fiind localizate în țări precum: Franța (10 sole), România (10 sole), Ucraina (10 sole), Italia (7 sole), Spania (6 sole), Portugalia (4 sole), Ungaria (5 sole), Polonia (2 sole), Turcia (2 sole).
În total, în Europa se raportează o rată de succes în 79% dintre solele incluse în studiu, cu o medie de 0,6 t/ha ca spor de producție la recoltare și o creștere a profitului net de aproximativ 76 euro/ha. România se află în top cu unele dintre cele mai bune rezultate; pe plan local, marja de succes a fost de aproximativ 90% și o creștere a profitului net de peste 50 euro/ha. În momentul semănării cu densitate variabilă, atât în Europa, cât și pe plan local, prescrierea s-a realizat și pe baza unor cartări extrem de complexe ale solului.
Răspândirea tehnologiei GPS în exploatațiile agricole din Europa este foarte încurajatoare pentru viitoarele aplicații ale agriculturii de precizie. În curând, tot mai multe semănători vor fi modernizate cu tehnologia ratei de semănat variabile. Digitalizarea unei ferme stă într-un gadget extrem de util, numit FieldView Drive, ce se poate atașa pe orice utilaj agricol compatibil.
Pentru a îmbunătăți și mai mult performanța, Climate FieldView generează și hărți satelitare ale terenurilor. De asemenea, s-a observat că rezultatele cresc și mai mult dacă prescrierile au la bază un număr cât mai mare de straturi de informații colectate din teren, astfel încât analiza să fie cât mai aproape de realitate, iar decizia să fie în concordanță cu aceasta.
The Climate Corporation, o companie subsidiară a Bayer, este alături de fermierii din întreaga lume, contribuind la creșterea productivității în mod sustenabil cu ajutorul instrumentelor digitale. Platforma de agricultură digitală integrată, Climate FieldView, pune la dispoziția fermierilor o suită completă și conectată de instrumente digitale. Aducând laolaltă o colecție de date din teren, modelare agronomică avansată și monitorizarea locală a vremii în soluții simple pentru mobil și web, platforma Climate FieldView le oferă fermierilor o înțelegere mai profundă a terenurilor pentru ca aceștia să poată lua decizii mai informate pentru a-și spori randamentul, maximizând eficiența și reducând riscurile.
Viitorul resurselor de hrană depinde de viitorul agriculturii
https://www.revistafermierului.ro/din-revista/tehnica-agricola/item/3043-viitorul-resurselor-de-hrana-depinde-de-viitorul-agriculturii.html
„Estimările arată că până în 2050, planeta va avea nouă miliarde de locuitori. Viitorul resurselor de hrană depinde de viitorul agriculturii”. Acesta este mesajul transmis de Bayer cu ocazia primului Media Fair, eveniment organizat chiar la sediul companiei din București. Cinci subiecte de actualitate pentru specialiști și consumatori au fost explicate de experți din cadrul Bayer, într-un format interactiv.
Toți cei prezenți, reprezentanți ai presei agricole, am fost invitați la un fel de târg cu standuri, în fapt, ateliere de lucru, cinci la număr. Aveam să constat la fața locului că toate cele cinci standuri erau aranjate special, în cerc, în așa fel încât echipe de câte patru jurnaliști să treacă, prin rotație, pe rând, prin toate subiectele propuse de specialiștii companiei.
Că această întâlnire era altceva față de formatele obișnuite de media lunch, însăși Ruxandra Pirojoc, Head of Communications România și Bulgaria al Bayer, a ținut să precizeze de la început: „Este un format nou, destinat dialogului și transparenței între compania Bayer și presă. Transparență și dialog nu sunt doar niște cuvinte aruncate”.
Fiecare echipă a avut la dispoziție 15 minute pentru a obține informațiile necesare de la specialiștii de la standuri și astfel a fost dat startul evenimentului Bayer „Media Fair”.
Utilizarea durabilă a produselor de protecția plantelor
Primul atelier la care am participat a fost cel cu informații despre utilizarea durabilă a produselor de protecția plantelor (PPP), amfitrioană fiind Maria Niculiu, specialist omologări. Fără prea multe prezentări, domnia sa a început prin a ne explica faptul că această industrie de protecția plantelor este una dintre cele mai reglementate din domeniul industriilor chimice. „Există foarte multe regulamente. Costurile privind omologarea produselor au crescut în ultimii zece ani până la, spre exemplu, un nivel de 200%, atunci când vorbim despre investiția necesară omologării unui produs de protecția plantelor. Totodată, vorbim de o creștere de 118%, dacă ne referim la siguranța mediului”, a specificat Maria Niculiu.
Când s-a discutat despre interzicerea aplicărilor aviochimice de produse pentru protecția plantelor, inevitabil am întrebat de ce aplicările aeriene sunt interzise în România. „Se interzic din cauză că pulverizările aeriene determină așa-numitul fenomen de drift. Adică, nori masivi de produse care nu ajung pe cultura cărora le este destinată, ci ajung pe culturi învecinate sau pe păsări și alte animale care suferă din acest motiv. Cu excepția a cinci produse care sunt acceptate, restul aplicărilor aeriene sunt interzise. Noi avem două produse cu aplicabilitate aeriană: Zantara 216 EC și Nominee 400 SC”, a specificat Maria Niculiu.
Discuția a fost apoi mutată pe gradul de utilizare a echipamentelor de protecție de către fermieri, atunci când manevrează PPP-uri. Am aflat la acest atelier din Media Fair-ul Bayer că mai bine de 60% din totalul fermierilor intervievați de companie spun că folosesc echipament de protecție în manevrarea produselor de protecția plantelor (măcar de bază, adică minimum mănuși). Specialistul Bayer în omologări a recunoscut că numărul celor care se protejează este în creștere, dar și că fermierii găsesc mereu soluții de protecție, să le spunem, mai neortodoxe, cum ar fi măștile de gaze de tip militar.
În cadrul acestui atelier, am aflat informații despre soluțiile profesionale Bayer de protecție a operatorilor care lucrează constant cu produse de protecția plantelor. „Riscul este reprezentat de toxicitatea multiplicată de expunere. Dacă noi nu putem modifica toxicitatea unui produs, putem influența expunerea la el. Protecția feței, a corpului și a picioarelor sunt cele mai importante”, a atras atenția Maria Niculiu.
Deflectorul, o inițiativă a companiei Bayer în colaborare cu Syngenta, este un echipament care redirecționează particulele de praf și pesticid antrenate de vânt de la mașina de însămânțat pneumatică de porumb și floarea-soarelui, către sol. Prin abraziune și antrenarea pneumatică, oricât de mult s-ar încerca lăcuirea seminței tratate, apare praful prin abrazare. Deflectorul îl redirecționează către sol, acolo unde este necesară substanța activă. Costul unui astfel de dispozitiv este în jur de 360 de euro. „Avem 50 de echipamente Deflector deja în România, distribuite fermierilor sau distribuitorilor”, a menționat specialistul Bayer. De asemenea, Maria Niculiu a prezentat sistemul de degradare a influenților fitosanitari, denumit sugestiv Phytobac. Sistemul este format dintr-un recipient impermeabil la mediul exterior, cu versiunea mai scumpă din beton și cea mai ieftină compusă din ambalaje din plastic destinate industriei alimentare și care sunt rezistente și la produse chimice, la care se adaugă diverse materiale filtrante (paie, pământ) și zone de evaporare. „Avem în jur de 20 de echipamente Phytobac deja instalate la ferme. Costul este de aproximativ 560 de euro”, a adăugat Maria Niculiu. Ea a continuat să vorbească despre „Easy Flow M”, un echipament de transfer închis de ultimă generație (și care se va implementa în 2018 și în România), unul care duce la diminuarea până la zero a riscului operatorului în manevrarea pesticidelor. „În afară de mănuși, când este ridicat bidonul și apoi vărsat în echipamentul de stropit pentru prepararea soluției, nu mai este nevoie de protecție. Echipamentul are un sistem etanș prin care o piesă se atașează de gura bidonului, se întoarce recipientul, acesta are un sistem închis de tăiere a sigiliului și un sistem închis de clătire. Totul se scurge prin sucțiune în vasul de preamestec al echipamentului”, a arătat specialistul Bayer în omologări.
Viitorul agriculturii este despre cunoștințe, despre calitatea deciziilor
În cadrul celui de-al doilea atelier – „Viitorul Agriculturii”, directorul Bayer România și șeful diviziei Crop Science pentru România, Bulgaria și Republica Moldova, Pascal Cassecuelle, a explicat că motivul „întâlnirii altfel” cu presa de specialitate este și acela de a disemina viziunea Bayer cu privire la agricultura modernă și sustenabilă.
Pascal Cassecuelle este de părere că agricultura modernă și sustenabilă nu înseamnă mai multă tehnologie – mașini, utilaje și implemente mai mari și mai complexe, ferme de dimensiuni extinse, utilizarea unei palete mai mari de pesticide –, ci trecerea de la paradigma creșterii cantității de tehnologie utilizată la cea de majorare a nivelului de cunoaștere. „Credem că fermierii de succes din viitor vor fi aceia care dețin competențele necesare, astfel încât să integreze tehnologia corespunzătoare, în timp util, pe suprafețele care au nevoie de aceasta. Viziunea noastră este bazată pe trei piloni: semințe, protecția plantelor (incluzând aici și produsele biologice), precum și digitalizarea, a afirmat Pascal Cassecuelle. Cred că viitorul nu înseamnă mai multe, ci, poate, mai puține pesticide. Am putea recomanda fermierilor să utilizeze o combinație diferită de semințe și varietăți, dar credem că trebuie să dezvoltăm mai multe servicii. Viitorul agriculturii este despre cunoștințe, despre calitatea deciziilor.”
Șeful Bayer România a ținut să menționeze că a venit în România în urmă cu un an, timp în care s-a întâlnit cu „fermieri incredibili”, cu viziune și deschidere la nou. „Chiar dacă aceștia sunt puțini la număr, întotdeauna este nevoie de o minoritate profetică. Agricultura acestei țări are nevoie de lideri care să accepte să se implice mai mult în actul managerial comun, să fie modele, să educe, să-i inspire și pe alții. Este nevoie de asociații profesionale mult mai puternice”, a punctat Pascal Cassecuelle.
Siguranță alimentară
Directorul de dezvoltare și omologare, Ion Mutafa, coordonatorul atelierului Siguranță Alimentară, ne-a întâmpinat cu un test rapid. Într-o cutie similară celei pentru stocarea pălăriilor, reprezentantul Bayer a plasat trei produse – un recipient închis cu un pesticid, un produs pentru combaterea țânțarilor utilizat în orice gospodărie și o pungă cu cafea. Am fost întrebați, ca la o demonstrație a unui magician, care produs credem noi că este mai periculos. Răspunsurile au fost care mai de care. Explicația a venit din partea lui Ion Mutafa: „Dacă produsele de protecția plantelor sunt utilizate în conformitate cu reglementările de pe etichetă, număr de tratamente, intervalul de la ultimul tratament la recoltare, fructele și legumele pentru care ele sunt destinate conțin mai puține substanțe carcinogene decât o ceașcă de cafea. Limitele Maxime de Reziduuri (LMR) sunt acele urme măsurabile care rămân în fructe și legume sau pe ele. Aceste reziduuri sunt strict reglementate. Ca exemplu, repelentul pentru combaterea țânțarilor poate fi uneori mult mai periculos dacă recipientul în care este plasat este compromis; să citim cu toții eticheta”.
Merită insistat asupra unei informații importante pentru fermieri și în legătură cu posibila sistare a utilizării cloronicotinilelor. „Din păcate, pe termen lung cred că nu le mai vedem (n.r. cloronicotinilele). Cred că CE (n.r. – Comisia Europeană) le va interzice și în culturile de cereale sau în celelalte culturi. Comisia s-a îndreptat acum și spre cerealele de toamnă și a luat în discuție interzicerea cloronicotinilelor și la acestea”, a spus directorul de dezvoltare și omologare de la Bayer România.
Agricultura digitală, deschizătoare de drumuri
Penultimul atelier la care am participat a fost cel de Agricultură Digitală, coordonat de Sorin Dărăban, director de marketing. Potrivit spuselor sale, în viitorul apropiat va conta foarte mult calitatea informației deținute, prin deciziile care urmează să fie luate de fermier. „Cu cât informația aceasta va fi de o acuratețe mai mare, cu atât deciziile luate vor fi mai bune, a explicat reprezentantul Bayer. În continuare, fermierul va lua deciziile. Mulți spun că agricultura digitală mută decizia de la fermier la calculator. Nu. Calculatorul analizează și oferă variante de lucru și decizionale. Ca urmare, cunoscând solele și situația la fața locului, fermierul va lua cea mai bună decizie pentru suprafețele în cauză. Secretul este viziunea integrată. Pe viitor, producătorii agricoli nu vor mai gândi punctiform, oarecum îngust, în sensul real al cuvântului, nu în sensul negativ. Trebuie gândit totul în sistem integrat: rotații, hibrizi, protecție a solului, resurse de apă, lucrări agricole. Nu se mai poate gândi îngust.”
L-am întrebat pe Sorin Dărăban care sunt soluțiile ca producătorii agricoli din țara noastră să fie din ce în ce mai competitivi pe piața din regiune și nu numai. Răspunsul a venit imediat: „Aplicația mobilă”. „Poate că, la această oră, aplicația mobilă nu este un reprezentant al agriculturii digitale stricto senso, dar este deschizătoare de drumuri. Aplicația Bayer Agro Sollution este deschizătoare de drumuri către agricultura digitală în Bayer. La un târg de agricultură de la sfârșitul anului trecut, s-a lansat o aplicație care se numește Weed Scout. Această aplicație va face și mai ușoară identificarea ierburilor dăunătoare. Cu ajutorul telefonului, se realizează o fotografie a buruienii respective, programul accesează baza de date și se oferă operatorului o soluție cu un anumit grad de acuratețe. Bayer va lansa aplicația mobilă astfel încât să fie funcțională și credibilă de la bun început, dar ea va gândi ca și un principiu Waze. Mai exact, pe măsură ce fermierii vor introduce mai multe poze, nu numai că-și vor construi un profil de fermă: acuratețea programului va tinde către sută la sută. În România, cel mai devreme la sfârșitul anului acestuia, începutul anului viitor, programul va fi disponibil. Programul este creația Bayer și în prezent se află în testare”, a precizat directorul de marketing, adăugând că pe măsură ce furnizorii de astfel de servicii vor fi suficient de abili să prezinte beneficiile acestora într-un mod accesibil, fermierii se vor muta către ele atât organic, cât și forțați de concurență. „Nu va fi loc de reticență, va trebui să accelerăm rata de adopție și de implementare astfel încât să rămânem competitivi pe piața liberă. Probabil, aceste servicii vor fi structurate în funcție de ce vor oferi, iar cele de bază vor fi gratuite. Vor fi incluse, probabil, într-o ofertă, într-un program de fidelizare, vom vedea cum se va construi. Serviciile complexe vor fi, categoric, contra cost. Am auzit prețuri variind de la câțiva euro la hectar, undeva 3-5 euro/ha, până undeva la 10-20 euro/ha, în funcție de cât de sus, ca tehnicitate, merge serviciul respectiv”, a afirmat Sorin Dărăban.
Oficialul Bayer a mai arătat că agricultura digitală va veni la pachet cu servicii localizate, iar sistemul se va construi organic. În viziunea sa, acesta va fi unul ascendent și se va construi o etapă peste cealaltă. Totodată, el consideră că toți jucătorii din industria de protecția plantelor vor dezvolta soluții in-house, dar vor apărea și parteneriate.
Sorin Dărăban îndeamnă fermierii români să țină foarte aproape de aplicația mobilă Bayer Agro Sollution, care este deja lansată, urmând să apară în perioada imediat următoare prognoza și avertizarea, ca module separate. „Vom implementa acel serviciu de identificare a buruienilor – Weed Scout, vom veni cu asigurări agricole la capitolul servicii, cu parteneri agreați și specializați”, a conchis directorul de marketing.
Semințele certificate asigură succesul
Ultimul atelier la care am participat a fost cel de ameliorare a semințelor. Marius Stanciu, reprezentantul Departamentului semințe și culturi de câmp al Bayer, a povestit despre îmbunătățirea caracteristicilor plantelor, astfel încât acestea să satisfacă nevoile omului. El ne-a vorbit despre viața seminței de la ameliorare la comercializare, un drum anevoios de 8-12 ani. A mai vorbit despre introgresia caracterelor (n.r. – pătrunderea genelor unei specii în zestrea genetică a altei specii prin hibridare interspecifică), care se întinde pe relativ aceeași perioadă, precum și despre testarea produselor rezultate și decizia de lansare.
Ulterior ameliorării, spune Marius Stanciu, intră în acțiune conceptul de agronomic services, în fapt partea de dezvoltare, mai exact testarea soiurilor în câmp, astfel încât să se vadă că, într-adevăr, dau rezultatele așteptate. Nu în ultimul rând, am aflat despre multiplicarea semințelor, care durează și ea doi-trei ani, lansarea pe piață, precum și despre durata de viață a unui soi, a unui hibrid, care este de patru ani, în medie. „Se face un efort substanțial pentru o perioadă lungă, astfel încât să avem varietăți pe placul fermierilor și al consumatorilor, timp de patru ani, în medie. Sunt și varietăți care stau pe piață mai mult, altele, mai puțin, ca urmare a apariției unor soiuri îmbunătățite. În tot acest timp, producătorul se gândește la market acceptance, la aspecte legale etc. Ameliorarea tradițională durează între 8 și 10 ani, începe cu un plan, cu o misiune, și anume cu așa-zisa «viziune a amelioratorului». Astăzi, ca exemplu, el trebuie să gândească ceea ce va trebui creat, dar care iese în piață peste 12 ani. După stabilirea planului, au loc încrucișarea, crearea de linii cosangvinizate, testarea, lansarea ș.a.m.d. În ultima parte a ameliorării, avem așa-numitele nurseries, cinci locuri în România unde facem sute de hibrizi, dar avem și în Bulgaria. Testăm în România tot ceea ce iese din breeding. Este singura soluție ca să avem succes în piață”, a explicat specialistul de la Bayer.
L-am întrebat pe reprezentantul Departamentului semințe și culturi de câmp ce noutăți a pregătit compania Bayer în acest an pentru fermierii români. „În fiecare an, venim cu hibrizi noi. În 2018, pentru România, vorbim de intrarea pe piață a brandului InVigor. Anul acesta, fermierii vor avea acces la hibridul de rapiță InVigor 1022, lansat anul trecut, iar anul viitor vor putea beneficia de performanțele hibridului InVigor 1165”.
Agricultura modernă, la răscruce de drumuri
Atât la începutul Media Fair, cât și la final, Pascal Cassecuelle, director Bayer România și șef al diviziei Crop Science pentru România, Bulgaria și Republica Moldova, a ținut să ne împărtășească viziunea companiei asupra agriculturii moderne, durabile. „Intenția noastră este să împărtășim viziunea noastră asupra agriculturii moderne, durabile, o viziune bazată pe știință și tehnologie și, în același timp, o viziune care pune accentul pe agricultura durabilă și pe producția alimentară. Înțelegem că, într-o societate în care încrederea în noile companii și instituții este scăzută, este nevoie de o mai mare transparență și de un dialog mai intens. Bayer a făcut deja primul pas în acest sens, prin lansarea inițiativei de transparență – Transparency Initiative”.
Anul 2017 a fost unul dinamic și pozitiv pentru Bayer în România, în condițiile în care vânzările companiei pe plan local s-au apropiat de 200 de milioane de euro, iar echipa de la noi din țară s-a extins la aproape 230 de persoane. „Succesul companiei se bazează pe inovație, iar clienții noștri beneficiază în fiecare zi de cele 4,4 miliarde de euro pe care compania le investește anual în cercetare și dezvoltare”, a concluzionat Pascal Cassecuelle.
De reținut rămâne faptul că agricultura modernă se află la răscruce de drumuri. Societatea și autoritățile așteaptă de la agricultori să se confrunte cu provocarea formidabilă a creșterii producției de alimente cu 50% în următorii 30 de ani. Însă, în același timp, cele două entități pun sub semnul întrebării practicile producătorilor agricoli și unele dintre tehnologiile de care au nevoie pentru a îndeplini această ambiție. Personal, consider că este nevoie și în perioada următoare de astfel de interacțiuni cu marile companii, astfel încât retransmiterea informațiilor primite să fie eficientă, iar beneficiarii ei, la curent cu tot ceea ce este nou în sector.
Soluția japoneză cu eficiență dovedită în culturile de rapiță, Mospilan 20 SG & Wizard
Modificările climatice din ultima perioadă, tehnologiile minime de lucru ale solului și retragerea de la utilizare a substanțelor active insecticide sunt o temă și o provocare foarte serioasă în orice fermă din punct de vedere al combaterii dăunătorilor și ținerea sub control a rezervei biologice a acestora.
Importanța cunoașterii biologiei și a modului în care insectele dăunătoare provoacă pagube în culturile de câmp sau horticole, precum și alegerea cu grijă a produselor de protecție omologate devine azi o necesitate pentru sănătatea plantelor de cultură, protejarea recoltei și sustenabilitatea, din punct de vedere economic, fermelor din țara noastră.
Cultura de rapiță recoltată de fermierii autohtoni în anul 2024 a adus satisfacții financiare importante și, în toamna aceluiași an, suprafețele de rapiță semănate s-au dublat la nivel național.
Deși a avut parte de condiții optime de răsărire și vegetare, rapița își reia starea de vegetare și odată cu alungirea tulpinii va fi expusă atacului insectelor dăunătoare, pagubele cele mai mari putând fi produse de Ceutorhynchus napi (gărgărița tulpinilor de rapiță) și Meligethes aeneus (gândacul lucios).
Gărgărița tulpinilor de rapiță dezvoltă o singură generație pe an și iernează ca adult în stratul superficial de sol. Când temperatura depășește 9°C, adulții ies din hibernare pentru a se hrăni și înmulți. Femelele depun ouăle în măduva tulpinii, iar larvele rod galerii în tulpină, determinând deformarea și răsucirea acestora. Plantele stagnează în creștere, vor forma silicve mai puține, în cele mai multe cazuri acestea fiind seci. Orificiile produse de gărgărițe reprezintă porți de intrare a noi agenți patogeni, iar pagubele pot varia între 40% și 60%, însă atacul acestor dăunători poate duce și la compromiterea totală a culturii.
Gândacul lucios este considerat dăunătorul numărul 1 al culturii de rapiță. Care ar fi motivul? În primul rând numărul mare de insecte aparținând acestei specii pe care le putem găsi în lanurile de rapiță. Insectele se hrănesc cu polen din organele florale încă nedesfăcute (boboci în diferite stadii), fie cu polenul provenit din stamine. Cele mai mari pagube se întâlnesc dacă dăunătorul se hrănește când planta se află în faza de îmbobocire. Bobocii distruși înseamnă mai puține silicve, iar dacă populația dăunătorului în sola de rapiță este ridicată, iar condițiile climatice sunt favorabile, atunci cultura poate să fie compromisă în totalitate.
Compania Summit Agro România, parte a grupului japonez Sumitomo Corporation, pune la dispoziția fermierilor două insecticide japoneze care și-au demonstrat până în prezent eficacitatea în combaterea gândacului lucios și a gărgăriței tulpinilor: Mospilan 20 SG și Wizard.
Logo Mospilan MOV Mospilan 20 SG este un insecticid sistemic dezvoltat și creat de specialiștii japonezi, în „Țara Soarelui Răsare”. Este omologat în România pentru controlul și combaterea: coleopterelor, afidelor, lepidopterelor, tripșilor, păduchilor lânoși și țestoși și a musculiței albe de seră.
Este condiționat sub formă de granule dispersabile în apă, omogene, fară tendință de sfărâmare, de culoare albastră, și conține 200 g/kg acetamiprid – substanță activă aprobată pentru utilizare în Uniunea Europeană până în 2033.
Condiționarea produsului sub formă de granule dispersabile în apă (SG) constituie un avantaj major în utilizarea produsului. Substanța activă este rapid absorbită și transportată în plantă, ceea ce conduce la o protecție îndelungată a plantelor de cultură.
Mospilan 20 SG are efect de contact și sistemic, asigurând un control eficient al dăunătorilor prezenți în culturi, în toate stadiile de dezvoltare (adult, larvă și ou).
Eficacitatea produsului Mospilan 20 SG nu este influențată de variațiile de temperatură, iar acest atuu este ilustrat de graficul alăturat, care evidențiază eficacitatea acetamipridului într-o cultură de ridichi, aplicat pentru controlul păduchelui verde (Myzus persicae).
Observăm că în intervalul de 5-35°C, Mospilan 20 SG are aceeași eficacitate la aceeași doză, comparativ cu alte produse care necesită creșterea dozei de produs la unitatea de suprafață, cu mult peste doza economică. Acest grafic ne arată că indiferent de fluctuațiile de temperatură întâlnite în culturile agricole (rapiță, grâu, viță-de-vie, livezi, legume etc.), Mospilan 20 SG are aceeași eficacitate aplicat la doza omologată și la momentul oportun.
Mospilan 20 SG este omologat pentru controlul dăunătorilor din cultura de rapiță cum ar fi: gărgărița tulpinilor (Ceutorhynchus napi) în doză de 0,2kg/ha, viespea rapiței (Athalia rosae) și gândacul lucios (Meligethes aeneus) – în doză de 0,15 kg/ha.
Recomandarea companiei Summit Agro România este monitorizarea frecventă a culturii și aplicarea produsului Mospilan 20 SG la avertizare sau la apariția primilor dăunători în cultură.
Stabilirea momentului optim aplicării insecticidului Mospilan 20 SG pentru controlul gărgăriței tulpinilor este un element extrem de important, astfel că recomandăm aplicarea tratamentului cu Mospilan 20 SG la aproximativ 10-14 zile după apariția primilor adulți, moment în care își fac apariția și femelele.
În ultimul timp, din cauza primăverilor capricioase, există riscul să nu se poată aplica la timp un insecticid de contact – la apariția primilor adulți masculi în cultură, iar temperaturile să crească brusc. De aceea utilizarea insecticidului Mospilan 20 SG, grație efectului rapid, asigură o protecție mult mai eficientă pe organele verzi ale plantei la momentul aplicării și, datorită sistemiei, va proteja din interior și creșterile noi.
Pentru controlul și combaterea gândacului lucios, vă recomandăm inspecția atentă și periodică a rapiței încă din faza alungirii tijei principale și aplicarea produsului la apariția primilor dăunători identificați în cultură.
În cazul unor infestări puternice în cultura de rapiță, cât și pentru extinderea spectrului de combatere, vă recomandăm să aplicați produsul Mospilan 20 SG împreună cu insecticidul Wizard, în doză de 0,25 L/ha.
logo Wizard Insecticid inovator, dezvoltat de Sumitomo, Wizard conține substanța activă esfenvalerat, formulată în emulsie apoasă și combate dăunători din ordinul: lepidopterelor, afidelor și coleopterelor, precum și insecte minatoare.
Acționează prin contact și ingestie asupra dăunătorilor și are efect repelent. La momentul aplicării, familiile de albine trebuie să fie închise sau îndepartate. Ulterior, efectul repelent al produsului asigură păstrarea distanței acestora față de zona tratată.
Odată ce a fost aplicat, Wizard prezintă activitate reziduală chiar și în condiții de acțiune directă a razelor solare. Este un produs cu stabilitate crescută la degradarea foto-termică.
Tratamentele se execută la avertizare sau la apariția primilor dăunători în cultură, în condițiile respectării PED (pragul economic de dăunare).
În România este omologat pentru combaterea următorilor dăunători ai rapiței: păduchele cenuşiu (Brevicoryne brassicae), în doză de 0,2 L/ha; gărgăriţa rapiţei (Ceutorhynchus napi) și gândacul lucios (Meligethes aeneus) în doză de 0,25 L/ha.
Pentru combaterea eficientă a dăunătorilor, recomandăm totodată respectarea rotației culturilor și a asolamentului, menținerea terenurilor fară buruieni pe tot parcursul anului și lucrările agrotehnice ale solului cu rol de reducere a populațiilor de insecte dăunătoare.
Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.
https://www.revistafermierului.ro/din-revista/protectia-plantelor/item/6465-solutia-japoneza-cu-eficienta-dovedita-in-culturile-de-rapita-mospilan-20-sg-wizard.html
//////////////////////////////////////////////
Vești bune pentru fermierii care iubesc agricultura de precizie. AgroConcept le propune noi echipamente și instrumente specifice.
Grupul CNH Industrial a preluat, la finele anului 2021, compania americană Raven Industries, specializată în agricultură digitală, pentru a oferi, la nivel global, soluții moderne pentru agricultura de precizie și instrumente performante de management al datelor pentru fermieri.
Soluțiile tehnologice oferite de Raven cresc eficiența agricolă, asigurând aplicarea inputurilor cu precizie, în locul și la momentul potrivit, reducând risipa prin tratarea precisă a fiecărei plante. Acestea pot fi folosite atât pentru plantare și semănat, cât și pentru protecția culturilor sau managementul solului.
Raven oferă atât echipamente GPS integrate din fabrică pe modele New Holland, cât și produse aftermarket. Produsele și soluțiile tehnologice realizate de Raven pot transforma orice tractor într-unul inteligent.
Produse și soluții oferite de Raven Industries prin AgroConcept:
o gamă variată de monitoare de teren: CR7, CR12, VIPER4+;
GPS și ghidare (hardware): RS1, 700S, 500S;
VSH – ghidare pe bază de cameră video, “ochi digitali”;
tehnologii de aplicare pentru erbicidat: dozator, sistem de duze Hawkeye – cel mai precis sistem de control al duzelor din industrie, radar, adaptor.
Raven Industries aduce, în premieră în România, și senzorul de câmp Augumenta®, o tehnologie de maximă precizie în procesul de mapare a hărților de aplicare cu rată variabilă, în timp real.
Tehnologia Augumenta® dispune de o cameră multispectrală, ce se poate monta foarte ușor pe orice tractor sau sprayer, cu o rază vizuală de până la 42 de metri, prin care sunt analizate plantele, una câte una, pentru a decide automat cantitatea și locul în care se va aplica îngrășământul, fie lichid, fie granulat. Pentru ca imaginile să fie transformate în informații agronomice și să ofere, în timp real, cea mai precisă aplicare cu rată variabilă (VRA), analizând factorii de mediu specifici, sunt utilizate calcule de vârf, CVML (computer vision and machine learning) și inteligența artificială.
Caracteristicile-cheie ale tehnologiei Augumenta®:
economii de inputuri de 5-8%, în funcție de condițiile culturii, rate de aplicare, etc.;
îmbunătățiri ale randamentului cu 2-5%;
sustenabilitate îmbunătățită, pe termen lung, și siguranță alimentară;
minimizarea risipei de substanțe chimice;
instalare ușoară – un senzor montat pe cabina tractorului;
un câmp vizual de până la 42 de metri;
până la cinci algoritmi specializați LiveVRA – aplicare azot în sezon, fungicide, reglatori de creștere a plantelor, agenți la recoltare și azot în mai multe zone;
vizualizarea rezultatelor de oriunde, cu aplicații în cabină și pe web;
obținerea datelor de sănătate a culturii, instantanee de înaltă definiție și analize, inclusiv rapoarte de indice de sănătate și hărți de fertilizare virtuală.
Unul dintre obiectivele pentru care Raven colaborează cu New Holland este „autonomia”. Un concept pe care nu-l consideră o destinație a agriculturii, ci mai degrabă „o călătorie” de-a lungul căreia fermierii vor putea implementa pas cu pas niveluri de tehnologie autonomă și o automatizare graduală, pe măsură ce agricultura progresează către dimensiunea totală a eficienței și productivității – Autonomia.
Raven Industries a fost fondată în 1956 în Dakota de Sud, SUA, și are în prezent cca 900 de angajați specializați în analiză, dezvoltare de software și inginerie. Este o companie-etalon în domeniul său, iar colaborarea cu New Holland a adus plusvaloare și o arie de noi oportunități de dezvoltare și inovație în zona soluțiilor de precizie integrate și a automatizării în agricultură.
Digitalizarea crește productivitatea în ferme
Sistemul de servicii digitale de la Deutz-Fahr, Connected Farming Systems, include funcțiile SDF Guidance, SDF Fleet Management, SDF Data Management și alte servicii care funcționează în sinergie cu monitorul iMonitor și exploatează conexiunile Isobus și TIM, pentru a optimiza performanța echipamentelor tractorului. Deutz-Fahr a confirmat aderarea sa la platforma deschisă Agrirouter, informează specialiștii de la NHR Agropartners, companie care reprezintă marca Deutz-Fahr în România.Cu noul sistem de servicii digitale Connected Farming Systems, Deutz-Fahr facilitează conceptul de Agriculture 4.0 pentru fermieri, oferind o gamă largă de servicii și componente digitale interconectate și permițând clienților să aibă control deplin asupra datelor lor. Oferta cuprinde trei secțiuni: exploatarea tractorului sau combinei, comunicarea de la și la echipament, precum și colectarea, gestionarea și evaluarea datelor care pot fi gestionate direct de la utilaje, prin intermediul software-ului dedicat pentru PC sau a aplicației MyDeutz-Fahr. Fermierii pot decide cu privire la gradul de digitalizare a funcționării lor utilizând diferite module. „Exploatarea tractoarelor și a combinelor devine mai simplă, iar munca devine mai ușoară, mai rapidă și mai eficientă pentru fermieri”, precizează Florin Neacșu, director general adjunct NHR Agropartners.
SDF Fleet Management, pentru controlul flotei de utilaje
Conducerea unei afaceri necesită adesea acțiuni complexe. Prin urmare, Deutz-Fahr dorește să ajute fermierii să își optimizeze operațiunile și să sporească eficiența. Soluțiile de conectivitate de la Deutz-Fahr îi mențin pe fermieri informați și întotdeauna în centrul acțiunii. „Conexiunea digitală între diferite terminale permite creșteri semnificative ale productivității. Conectarea utilajelor și a oricăror alte surse externe la o platformă digitală simplifică procesele de lucru, permițând gestionarea convenabilă a datelor relevante. SDF Connected Farming Systems oferă două module pentru aceasta, care pot fi instalate pentru a se potrivi cerințelor fermierului: Modulul Telematic de Bază (BTM), care permite conexiunea Bluetooth la smartphone-ul fermierului și Modulul Telematic de Comunicare (CTM), cu o cartelă e-SIM integrată pentru a avea conexiune instantanee și continuă la internet”, explică Florin Neacșu.
Conectivitatea permite monitorizarea datelor de telemetrie și transferul altor informații importante, de exemplu, date privind activitatea de la iMonitorul utilajului pe telefonul și PC-ul fermierilor.
Pentru a satisface diferite nevoi ale clientilor, Deutz-Fahr propune două tipuri de servicii:
SDF Fleet Management Lite – prima soluție mobilă: SDF Fleet Management Lite oferă un nivel de accesare pentru transmiterea datelor utilajului către un dispozitiv mobil în cel mai simplu mod posibil. BTM (Modulul Telematic de Bază) transmite datele de telemetrie către un anume smartphone prin Bluetooth. Informațiile precum consumul de combustibil, utilizarea și productivitatea pot fi vizualizate comod printr-o aplicație instalată pe telefonul mobil.SDF Fleet Management – monitorizare avansată a flotei online: SDF Fleet Management oferă toate datele importante ale utilajului dumneavoastră în orice moment. Vizualizarea hărții arată poziția și starea fiecărui utilaj sau a unei flote întregi în timp real. Istoricul locaţiei oferă informaţii utile. Fermierii pot, de asemenea, să vizualizeze toate datele privind performanța utilajelor lor, inclusiv consumul de combustibil, orele de funcționare, utilizarea motorului sau mesajele de avertizare. Acest lucru permite utilizarea maximă și economisirea optimă a combustibilului, ducând la reducerea costurilor de întreținere pentru fermieri. La cerere, așa-numitele garduri virtuale pot fi configurate astfel încât dacă un utilaj părăsește zona definită utilizatorul să primească un mesaj de avertizare. Aceasta se bazează pe localizarea prin GPS a utilajului.
SDF Data Management, o gestionare mai ușoară a datelor și cu o singură soluție
SDF Connected Farming Systems oferă soluții personalizate de gestionare a datelor pentru fermieri. „Lucrul cu formatele standard de fișiere este important. Un mare avantaj pentru fermieri îl reprezintă schimbul de date de la utilaj pe smartphone sau PC. Spre exemplu, se pot transfera date de referință, sarcini de lucru, hărți cu aplicații, linii de urmărire și limitele câmpurilor. Această operațiune se face semnificativ mai ușor și cu o singură soluție. SDF Connected Farming Systems funcționează cu formate de fișiere deschise și standardizate, ISO-XML, compatibilitate cu alți producători de utilaje agricole. Acest lucru asigură transferuri între diferite surse de date (utilaj, echipamente, stație meteorologică, senzor de câmp) și aplicații de birou. SDF Data Management este proiectat și certificat de Agrirouter”, arată specialistul NHR Agropartners.Agrirouter, o platformă comună a mai multor producători de tractoare și echipamente agricole, este o platformă universală de schimb de date care permite fermierilor să facă schimb de date între utilaje și aplicații software agricole de la un număr mare de producători.
Agrirouter transferă date, dar nu le stochează niciodată. Aceasta simplifică schimbul de date și, prin urmare, procesele de lucru, reduce munca de birou și îmbunătățește eficiența economică. „În ultimă instanță, platforma de schimb de date rezolvă o problemă esențială a digitalizării în agricultură: le permite fermierilor să facă schimb de date între aplicațiile utilajelor și aplicațiile software agricole de la diferiți producători. Fiecare utilizator își poate crea propriul cont gratuit pe platforma Agrirouter și îl poate configura separat. Modul în care sunt transportate datele sunt definite numai de către utilizator în modulul de setări ale platformei. Cu contul Agrirouter, toate utilajele Deutz Fahr pot fi conectate la toate aplicațiile și utilajele de la partenerii Agrirouter”, punctează Florin Neacșu.
SDF Guidance, lucru precis, la centimetru
Sistemele de autoghidare devin din ce în ce mai consacrate ca standard pe tractoarele și combinele din multe ferme. Avantajele sunt evidente: economisirea resurselor, creșterea confortului și a productivității, precum și precizia fiabilă și repetabilă. Fermierul se poate baza pe o precizie ridicată chiar și în condiții dificile de lucru, cum ar fi ceața sau pe timp de noapte.„Multe aplicații agricole de precizie se bazează pe navigația prin satelit. Receptoarele SDF utilizează semnale gratuite, disponibile pe plan internațional, care oferă niveluri diferite de precizie, în funcție de serviciul de corecție și de modelul de receptor. Cu trei tipuri diferite de receptor, fiecare fermier poate decide care sistem îndeplinește cel mai bine cerințele sale. Receptoarele GNSS inovatoare de la SDF sunt adaptate periodic la situații noi cu actualizări firmware”, a specificat reprezentantul NHR Agropartners.
AUTO-TURN simplifică întoarcerea
Această funcție permite tractoarelor sau combinelor să efectueze întoarceri automate pe terenul nelucrat. Șoferul decide pe care drum să întoarcă. În plus, sunt disponibile diferite modele, atât pentru a omite drumuri, cât și pentru însămânțarea parcelelor. „În afară de confortul suplimentar, acest proces este, de asemenea, delicat cu ogorul nelucrat și simplifică monitorizarea parcursurilor economisind și timp. Datorită întoarcerilor mai rapide, fermierii își pot crește cu ușurință productivitatea”, spune Florin Neacșu.
iMonitor3, controlul complet al tractorului și activității acestuia
IMonitor3 este elementul central de comandă pentru toate aplicațiile importante ale tractoarelor și combinelor. Acesta include setările tractorului, sistemele automate de autoghidare, controlul terminalului ISOBUS și gestionarea datelor.Toate setările și funcțiile sunt afișate clar pe o interfață ușor de citit de utilizator. Funcționarea ecranului tactil de ultimă generație, opțional cu comandă MMI externă, integrată convenabil în cotieră, fac din iMonitor3 o interfață extrem de practică între tractor, echipament, șofer și fermier. Funcțiile integrate, cum ar fi ghidurile rapide și explicațiile simbolurilor, precum și o structură clară a meniului asigură o operare foarte simplă. Dacă mai există întrebări privind funcționarea, șoferul poate obține, de asemenea, suport prin intermediul unui serviciu la distanță.În funcție de tipul tractorului și de nivelul opțiunilor, sunt disponibile două dimensiuni ale monitorului: cel mai mare terminal pentru tractoare de pe piață cu diagonală de 12” și o versiune puțin mai mică, de 8”.
XTend extinde afișajul la dispozitivele mobile
Deși toate funcțiile sunt deja afișate clar pe iMonitor, unele activități, cum ar fi operarea cu diferite funcții ale unui terminal ISOBUS, impun ca terminalul să fie monitorizat simultan. Ca alternativă la un al doilea monitor, funcția XTend poate fi utilizată pentru a conecta cu ușurință dispozitive externe, cum ar fi tablete la iMonitor cu o conexiune WLAN. Aplicația XTend poate fi utilizată fie pentru afișarea aplicației de orientare, fie pentru controlul complet al tuturor funcțiilor terminalului ISOBUS-UT. Un alt avantaj, conexiunea WLAN permite ca tableta să fie scoasă în afara cabinei, de exemplu atunci când se efectuează o încercare de calibrare la o semănătoare, arată specialistul NHR Agropartners.
Asistență la distanță
Dacă fermierul are nevoie de asistență rapid, de exemplu pentru setările funcțiilor direct pe utilajul său, dealerul poate utiliza pur și simplu serviciul de „Asistență la distanță” pentru a se conecta la iMonitor cu permisiunea șoferului și pentru a oferi asistență pentru optimizarea setărilor. Acest lucru permite minimizarea timpilor de nefuncționare, având asistență rapidă pentru a seta funcționalitățile și pentru a verifica funcționarea corectă a tractorului.
ISOBUS, productivitate mărită, consum de combustibil redus
Utilizarea dispozitivelor electronice face ca lucrările agricole și utilajele să fie mai sigure, mai puternice, mai precise și mai eficiente. „ISOBUS simplifică comunicarea între tractor și echipament ca soluție plug-and-play: un singur terminal pentru o mare varietate de funcții pentru echipamente, indiferent de producător. Acest lucru asigură un confort maxim de lucru şi îmbunătăţeşte vederea panoramică, deoarece în cabină nu sunt necesare monitoare suplimentare”, precizează Florin Neacșu.Ca membru fondator al AEF, toate componentele și interfețele SDF sunt certificate de AEF. Acestea oferă premisele pentru funcțiile integrate suplimentare, asigurând compatibilitate maximă pentru fermieri. Specialistul ne dă un exemplu concret: controlul automat al secţiunii cu până la 200 de secţiuni sau controlul variabil al cantităţii care trebuie aplicate asigură distribuirea cu precizie a îngrăşămintelor şi a nutrienţilor în locul potrivit, la momentul potrivit şi în cantitatea corectă.Noul standard AEF TIM permite automatizarea între tractor și echipamente. Rezultatul este mai mult confort și mai puțină oboseală pentru șofer.
Odată cu automatizarea proceselor de lucru, productivitatea poate fi mărită considerabil, în timp ce consumul de combustibil este redus. După certificarea TIM, utilajele Deutz-Fahr sunt compatibile cu diverse echipamente de la diferiți producători. Pot fi automatizate următoarele funcții: GPS, viteză, lanț cinematic, PTO, supape distribuitor.
https://www.revistafermierului.ro/din-revista/opinii/d-ale-gurii/itemlist/tag/agricultura%20digitala.html
///////////////////////////////////////////
Umanitate hibridată
Bianca VILICHI
La doi ani după apariția unuia dintre cele mai răsunătoare volume din ultima perioadă, semnat de Anastasia Gavrilovici, Industria liniștirii adulților, are parte de o a doua ediție, căreia i se adaugă un bonus track (poemul Dragă E.,).Revizuirea poemelor sale (re)aduce în prim-plan visceralitatea debordantă, traiectoria unei biologii celulare și animale menite să contureze subtilități antropocentrice , fiorul existențial postuman (după cum spune Teodora Coman, pe coperta cărții) și ironia, prelucrând teme precum corupția, consumerismul, falsul umanitarism și nu numai.
Lucrul straniu și, în același timp, reconfortant generat de scriitura Anastasiei Gavrilovici, este că, departe de orice viziune zaharisită asupra iubirii, mediului, istoriei și, în fond, asupra vieții înseși, poezia ei redă (diz)armonia vieții postumane, care funcționează, paradoxal, asemenea unei industrii a liniștirii adulților. În haosul postuman există o singură voce, o singură privire care poartă o pereche de lentile slow motion și care face ordine în lume prin intermediul unei sensibilități dezarmante. Fojgăiala lumii reale transpusă poetic nu o oprește pe scriitoare să observe lucruri mici, înfiorătoare, emoționante, realități intime șoptite – pe care le ordonează cinematic – și, fără doar și poate, realități captive între organic și tehnologic.
Înscrise într-o atmosferă asemănătoare unui film precum Her, în regia lui Spike Jonze, poemele acestui volum surprind, pe lângă alte aspecte, umanul refugiat în variantele lui tehnologice și virtuale. Filmul amintit, în centrul căruia se află protagonistul, Theodore, jucat excelent de Joaquin Phoenix, avansează ideea că programele și alte invenții tehnologice devin o sursă de căldură asemănătoare celei umane, gata să o reproducă și, mai apoi, să o înlocuiască (nu fără a uita de valențele lor iluzorii!). Această analogie este relevantă căci, în acest caz, universul poetic revelează proiecte virtuale ce ordonează viața („deși suntem cu ppt-urile la zi și cu creierul/ fezandat în săli de lectură și conferințe intergalactice”), refugii tehnologice, care emană căldură, precum un laptop încins, lângă care „noaptea să te lipești de el ca să simți puțină căldură” într-un poem post-erotic precum se poate trăi și așa.
Inteligența artificială, tehnologiile nu par a violenta, ci, din contră, intră în prelungirea laturii omenești, încălzind ființa în nopți de singurătate, iar componentele unei invenții, precum calculatorul, redau compoziția umanului, fără a împiedica funcțiile motorii ale acesteia: „te miști deasupra mea cu tot hardul și softul tău”. Câteva pagini mai încolo, în poemul cochilie, aceeași căldură este emanată de un corp uman ceea ce denotă o reproducere aproape fidelă în se poate trăi și așa, diferența fiind făcută de gradul căldurii emanat:
„e bine să ai/ un corp aproape cald și respirația lui să imite portul/ din Marsilia într-o zi de iunie”.
Dacă în cea de-a doua poezie, totul aduce aminte de un port într-o zi de vară, în prima poezie laptopul nu poate produce decât „puțină căldură”.
Prin urmare, umanitatea generată nu se oprește la consolări tehnologice, însă se lasă hibridizată și, într-o oarecare măsură, acaparată de epoca postumanistă. De altfel, în alte poeme, corpurile umane sunt comparate cu ecrane touch screen, iar capacitatea creierului de a da uitării produce în interiorul memoriei un ștergător de parbriz. Iată, substituiți alternativi, prin care identitatea primește noi dimensiuni. Totodată, această voce se regăsește pe ea însăși mai repede și mai ușor într-o lume hibridizată parțial, care reprezintă mai mult decât un spațiu compensatoriu.
Cu toate acestea, de pildă, în poemul Istanbul, vocea lirică încearcă să capteze amintiri, pe care le vrea developate doar mintal, fiind conștientă de pericolul unei totale eclipse, pornind de la sursele tehnologice:
„Toate imaginile care nu au ajuns în/ terminațiile digitale ale vieților noastre ne-au făcut mai reali”.
Altfel spus, aceste două versuri subliniază atent întreaga concepție asupra umanului în poezia Anastasiei Gavrilovici, în niște vremuri în care tot mai multe cuvinte (și realități!) se atașează de particula „post— „Or, poeta redă tehnologia, în mai multe părți ale textelor sale, drept un ecou al propriei interiorități, dar și drept o capcană în care omul nu trebuie să cadă. Cu o oarecare melancolie asupra vieții debarasate de tehnologic, ea constată existența prelungirilor digitale într-o eră haotică și fragilă, dar care rămân asumate doar pe jumătate.
Universului hibridizat de tehnologic nu îi lipsește sensibilitatea
„Niciun shortcut spre fericire, nicio aplicație capabilă să/ ne facă mai atenți la nevoile celor de lângă noi, să ne estompeze/ defectele de fabricație”.
Epoca postumană, marcantă în volumul Anastasiei Gavrilovici, nu își însușește totalmente supremația în scena poetică. Ele capătă o poziție fie centrală, fie periferică, pătrunse de același stil hipnotizant al scriituri sale. Ba mai mult, aceste reprezentări sunt, de cele mai multe ori, subtile, însă rămân impregnate la nivel discursiv și imagistic: „Are revelații brutale, pupilele i se dilată, simt că o să dea like „.
Astfel, abundent în detalii vizuale, sonore („sunetul apei minerale din pahar”) și metafore ori comparații captivante („S-a făcut târziu, orice ți-ș putea spune acum despre viitor e mic și trist ca/ pumnul unei fetițe din Belarus”), poeta creează prin intermediul Industriei liniștirii adulților solidarități virtuale, profund umane. Aceasta compune un discurs liric, care invită la meditație și în care privirea reorganizează, micșorează și fotografiază, cu funcțiile de zoom in/zoom out, îndeplinind rolul unor lentile, în fața cărora se află umanitatea în plin proces de hibridare.
(Anastasia Gavrilovici, Industria liniștirii adulților, Ed. a 2-a, Bistrița, Casa de Editură Max Blecher, 2021)
Bianca VILICHI
Absolventă a Facultății de Litere (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca), în prezent, masterandă a programului Limba și Literatura Română, în cadrul Facultății de Litere și Arte (Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu). Îmi place să citesc, să scriu poezie și despre poezie. Pasiunea mea cea mai mare este cinematografia.
https://fictiunea.ro/2021/67/art4/
///////////////////////////////////////////
https://amg-news.com/big-expose-theft-on-a-massive-scale-160000-federal-employees-became-millionaires-while-americans-suffer-audit-them-jail-them-take-back-whats-ours/
/////////////////////////////////////////////
STENOGRAME. Cum funcționa caracatița șpăgii în portul Constanța. Nume grele din PSD apar în dosar. „În afară de domnul ministru, la cine credeți c-ar mai trebui să discutăm?”
Ştefan Lică
Președintele PSD Constanța, Ioan Dumitrache, directorul portului Constanta, Mihai Teodorescu, alături de oameni de afaceri, foști și actuali vameși sunt anchetați de procurorii DNA într-o anchetǎ de corupție. În dosar apar și nume mari la care aceștia se lăudau că ar avea acces, precum europarlamentarul Mihai Tudose, senatorul Paul Stǎnescu, dar și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au făcut luni, 24 februarie, 41 de percheziții în județele Constanța, Dâmbovița, Brașov și municipiului București, într-un dosar de corupție. Mai exact, în perioada 2024 – 2025, mai mulți funcționari publici și oameni de afaceri ar fi comis fapte de luare și dare de mitǎ în legătură cu activitatea economică desfășurată în Portul Constanța. Ioan Dumitrache, președinte al PSD Constanța, alături de directorul portului, Mihai Teodorescu, sunt cele mai sonore nume anchetate în acest dosar de corupție. În dosar mai apar directorul comercial al Portului Constanța, George Vișan, și omul de afaceri Petrică Buduru, alături de alți oameni de afaceri sau foști și actuali vameși.Teodorescu, șeful portului, ar fi apropiat al unor importanți lideri PSD, printre care actualul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu.
„Greii” PSD, menționați în dosar
Șeful PSD Constanța este acuzat și cǎ și-ar fi exercitat influența de lider al unei organizații politice pentru obținerea de avantaje personale.„Constatăm că DUMITRACHE ION, care deține calitatea de președinte al Organizației Municipale a Partidului Social Democrat (PSD) Constanța, își folosește influența sa în scopul obținerii pentru sine, dar și pentru altul foloase necuvenite”.
Procurorii dau exemplu posibile intervenții pentru menținerea în funcție a actualului șef al Portului Constanța, dar și pentru numirea unei femei apropiate de Ion Dumitrache într-o anume funcție în cadrul instituției. „DUMITRACHE ION îi prezintă niște infomații din care ar reieși că TEODORESCU MIHAI ar urma să fie schimbat cu un anume ,,CATANĂ”, iar în momentul în care TEODORESCU MIHAI îi răspunde că el are cunoștință că organizațiile locale ale Partidului Social Democrat (PSD) Constanța sunt interesate de schimbarea lui, DUMITRACHE ION neagă vehement acest lucru și începe prezentarea unei modalități în care acesta, folosindu-se de calitatea sa și de rezultatele bune în alegeri, va putea interveni pe lângă numiții ”TUDOSE” și PAUL STĂNESCU în scopul susținerii numitului TEODORESCU MIHAI pentru păstrarea în acest post”, se menționează în dosar.
”DUMITRACHE ION: Ăăă, e, mai e și cu Marina, dar, ă… acolo discutăm. Mă interesează…cum se pune problema, că e un zvon cu CATANĂ, cu ceva?
TEODORESCU MIHAI: Ce zvon cu CATANĂ?
DUMITRACHE ION: Că te-ar schimba?
TEODORESCU MIHAI: Că voi vreți să mă schimbați. (…)
TEODORESCU MIHAI: În afară de domnul ministru, la cine credeți c-ar mai trebui să discutăm, ca să fie… sau la cine puteți dumneavoastră să înaintați o discuție de genul acesta, ca să…
DUMITRACHE ION: Păi…TUDOSE … m-am întâlnit cu el, PAUL STĂNESCU, să vorbesc…
TEODORESCU MIHAI: Adică la…la cine credeți dumneavoastră c-ar fi ok să mai…/(…) DUMITRACHE ION: Eu te susțin până-n pânzele albe! Ăăă… FELIX m-a sunat mai acum vreo două zile și mi-a zis că s-a văzut la CPN, așa…la care io n-am ajuns, ăăă și dom’ ministru i-a …(n.n. neinteligibil)… și mie mi-a zis de asta, de directorul oper… operațional aici… să-i dau un om. Și io am zis că nu mă interesează. Io vreau doar…partea asta de… să susțin. …( n.n. neinteligibil)… nu mă interesează”, e un alt fragment din discuția oficialului de la port cu liderul PSD dobrogean.
Ion Dumitrache i-ar fi promis lui Mihai Teodorescu că va rezolva problema prin intervenții lla București.
„TEODORESCU MIHAI: Bun. Atunci măcar ca să știu, cu FELIX poți s-o…reglezi?DUMITRACHE ION: Păi…categoric
TEODORESCU MIHAI: Ca să nu existe discuții? Și la București am înțeles, pă aripa Stănescu, pă aripa Tudose…
DUMITRACHE ION: Da. Da’ și președintele, ai văzut că nu e…nu e așa, și mai ales acuma, când am câștigat alegerile la municipiu, nu poți să…! Că i-am bătut cu 4% diferență pă AUR pe USR, că zicea Tudose: “Bă, cum ai făcut, bă, acolo?!” Am luat alalteieri masa cu el, cu EDUARD MARTIN, cu CRISTINA… Și zice: “Cum ai reușit, bă, că ne-ai dat (…neinteligibil…), ne uitam și nu ne venea să credem!” (…)
DUMITRACHE ION: Hai mă, ce…Când ne-am văzut..ăăă…când am fost la domn’ ministru și mi-a dat… Că și alea două locuri care în C.A. nu le-am (n.n. neinteligibil) Și unu’ îi a lu’ CATANĂ și i-a zis lu’ BOGDAN “bă, mi-l scoți de-acolo, că e al Constanței”. Și asta lu’….săptămâna viitoare să ne ocupăm și să trimitem doi oameni în C.A.
TEODORESCU MIHAI: Io ți-am zis data trecută. (…)”, sunt alte discuții surprinse.
Din dialogul celor doi reiese și că Ion Dumitrache și organizațiile locale ale Partidului Social Democrat (PSD) Constanța au o influență majoră în procedurile de numire în funcțiile din CN APM Constanța.
Se inventau posturi și departamente pentru „cine trebuie”
Pe lângă discuția legată de susținerea lui Teodorescu, numele altor funcționari relevanți în rețea apar în dialogul dintre liderul local PSD și directorul portului.„Un alt plan al discuției dintre cei doi este reprezentat de interesul lui DUMITRACHE ION ca TEODORESCU MIHAI să o numească pe IFIMOV OTILIA la ,,achiziții” sau pe un alt post/funcție important/ă în cadrul CN APM Constanța:
”DUMITRACHE ION: (n.n. neinteligibil) Da. Ce părere ai de OTILIA asta? Unde….?/(…) Nu poa’ să revină acolo unde a fost? Nu poate?
TEODORESCU MIHAI: La Achiziții. Vrei? /(…) Nu știu, într-un loc. Avem două locuri libere. Nu vrei să negociem pentru ea un post de director să stăm liniștiți?
DUMITRACHE ION: Păi pe ce să… asta bătem acuma, dar..
TEODORESCU MIHAI: Păi da, dar trebuie să luăm amândoi acceptul. Io trebuie să mă duc cu… să zic, că nu pot să-l sar pe… tre să mă duc să-i zic.
DUMITRACHE ION: Păi mergem împreună la București.
TEODORESCU MIHAI: Întreab-o ce vrea din astea două libere, dacă vrea ăla de proiecte, dacă vrea ăsta de operațiuni portuare, dacă crede că poate să le ducă. Dacă nu, știi că este discuția asta majoră acuma cu contractul cu Tridentul și cu ce va urma. Eu am un Memorandum care tocmai s-a aprobat azi de guvern, pe lângă alte lucruri, care îmi aprobă mai multe posturi, mai multe.. și trebuie să schimb organigrama. O discutăm organigrama împreună dacă vrei…
DUMITRACHE ION: Da. Păi e mai bine așa.
TEODORESCU MIHAI: Da. Și… creăm ceva frumos și-am terminat povestea”
„Mai creăm un post, că nu e nicio problemă”
„TEODORESCU MIHAI: (..)Noi nu am făcut public aici pentru că am așteptat să treacă perioada respectivă. Eu voi modifica organigrama. Ce îți dorești exact?
FIMOV OTILIA: Eu ți-am zis că-s… vorbesc la per-tu. (n.n. Neinteligibil)
TEODORESCU MIHAI: Da, te rog.
FIMOV OTILIA: Ți-am zis: în achiziții sunt trup și suflet. Tu m-ai văzut acuma, dacă sunt lângă TASE și gândește-te că am (n.n. Neinteligibil)
TEODORESCU MIHAI: Dar noi acuma avem în negocieri două posturi de director. Uite acuma.
IFIMOV OTILIA: Aoleo!
TEODORESCU MIHAI: Chiar acuma. Chiar acuma. Lor li s-a dat ca și organizație un post, mie mi s-a cerut o garanție. Că așa se întâmplă.
DUMITRACHE ION: Păi normal.”
Pentru cazul în care postul nu era pe placul Otiliei Ifimov, directorul portului s-a oferit să mai inventeze un post.
„TEODORESCU MIHAI: Dacă nu, mai creăm un post, că nu e nicio problemă. Te gândești ce ai vrea și vii mâine și îmi spui?
IFIMOV OTILIA: Care posturi le aveți?
DUMITRACHE ION: Director operații…
TEODORESCU MIHAI: Director operaționi a lu’ AMIRALUL și ăla al lui CĂRUNTU, care e liber, ăla al lui CĂRUNTU. Știi, că e cu preluare.
DUMITRACHE ION: Ăștia sunt cele două libere, dar dacă tu vrei s te-ntorci la vechea dragoste…”
Miza, un caiet de sarcini
TEODORESCU MIHAI: Da mă, ea vrea pe Achiziții la (n.n. neinteligibil), da’ era mai bună aici, mă. Băi ascultă-mă ce zic! Treaba ei, io (n.n. Neinteligibil)
DUMITRACHE ION: Da. (…)
DUMITRACHE ION: Cu PORTU’ TOMIS trebuie cu caietu’ de sarcini și (n.n. neinteligibil) experiență similară cu (n.n. neinteligibil) MARINA, ca să poată să vină operatoru’ (n.n. neinteligibil) și-acolo te duci și semnezi (n.n. neinteligibil, vorbește în șoaptă) (…)
Citește și: Generalul Cătălin Ștefăniță Zisu a fost plasat sub control judiciar. Cauțiunea este de un milion de lei
TEODORESCU MIHAI: Și-a…și-atuncea o rugăm tot pă…
DUMITRACHE ION: OTILIA…
TEODORESCU MIHAI: Pă OTILIA să facă caietu’?
DUMITRACHE ION: Păi de-asta zic că ea e bună acolo, că mai mult ai nevoie decât la prostu’ ăsta. Ăsta dacă nu…îl trimiți la Operațiuni și puneți un om care să fie….”
” În concret, IFIMOV OTILIA, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, a întocmit înscrisuri și a întreprins demersuri în vederea aprobării acestora la nivelul CN APM Constanța pentru facilitarea obținerii unui aviz favorabil în etapa de urmărire și derulare a contractului de închiriere nr. CNAPM-02175-IDP-01/01.03.2014, din perspectiva îndeplinirii de către Șantierul Naval Midia a obligației contractuale prevăzute în art. 8.5, referitor la realizarea în termen a investițiilor în sumă de 15,6 milioane lei”, explica procurorii implicarea funcționarului.Otilia Ifimov e acuzată de luare de mită. Ea a acuzată și că ar fi răspuns la comenzile politicianului.
Interesele social-democratului
Procurorii explicǎ și alte interese ale șefului PSD Constanta.
„Constatăm că există o legătură indirectă între numitul DUMITRACHE ION și ȘANTIERUL NAVAL MIDIA S.A., prin intermediul societăților comerciale la care cel dintâi este asociat. De altfel observăm că două dintre cele trei persoane împuternicite să reprezinte ȘANTIERUL NAVAL MIDIA S.A. au calitatea de administratori în cadrul unor societăți la care DUMITRACHE ION este asociat.Mai mult, societățile EUROSANTIS SRL, E.T.T. COMPANY SRL și SC TEKNO PLUS SRL, în cadrul cărora DUMITRACHE ION are calitatea de asociat, dețin pachetul total de acțiuni (100%) al societății ȘANTIERUL NAVAL MIDIA S.A”, arată DNA.
De altfel, politicianul i-ar fi cerut șefului Portului Constanța un aviz necesar pentru obținerea unor beneficii pentru afacerile pe care le derula.
„Potrivit actelor de urmărire penală aflate la dosar, în cursul lunii decembrie 2024, DUMITRACHE ION, în calitate de președinte al organizației municipale Constanța a unui partid politic, folosind influența și autoritatea decurgând din respectiva funcție, i-a solicitat lui TEODORESCU MIHAI, director general al CN APM Constanța, facilitarea obținerii unui aviz favorabil în etapa de urmărire și derulare a contractului de închiriere nr. CNAPM-02175-IDP-01/01.03.2014, din perspectiva îndeplinirii de către Șantierul Naval Midia a obligației contractuale prevăzute în art. 8.5, referitor la realizarea în termen a investițiilor în sumă de 15,6 milioane lei.
În aceleași împrejurări, DUMITRACHE ION, prin întrebuințarea influenței și autorității decurgând din funcția sa de președinte al organizației municipale Constanța a unui partid politic, a mai solicitat aceluiași director general facilitarea atribuirii de către CN APM Constanța a unui contract de închiriere privind un terenul din administrarea CN APM Constanța, în beneficiul Șantierului Naval Midia, precum și a unui alt contract de închiriere a unor terenuri deținute de CN APM Constanța în Portul Tomis (Tomis Marina), în cadrul unei proceduri care va fi demarate în perioada următoare”, se arată în dosar.
Procente de milioane
În dosar apar și alte nume. Printre ei și Viorel Cristea, care a discutat cu unul dintre investigatori, fără să realizeze, explicându-i că trebuie discutate detaliile legate de organizare și de participanții la licitație cu Mihai Teodorescu, pentru a se asigura că urmează a fi desemnat câștigător Costea Vasile.
„Din declarația investigatorului (..) din 23.08.2024, dar și din procesele verbale întocmite de acesta în zilele de 19 și 20 august 2024, reiese că la data de 19 august 2024 a fost abordat de către CRISTEA VIOREL care i-a spus că are acasă la el suma de 30.000 lei primită de la ”un prieten care nu voia să rămână dator”, arata DNA.”Mi-a sugerat că suma respectivă de bani i-a fost deja remisă și se află în posesia lui, după care a rupt bilețelul și mi-a spus că are banii acasă și m-a invitat să ne vedem după-amiaza. (…) În după-amiaza aceleiași zile, i-am trimis mesaj spunându-i că sunt disponibil și Viorel Cristea mi-a trimis locația unde să mă deplasez. M-am deplasat la adresă și am ajuns în jurul orei 18:40. Am intrat și Viorel Cristea m-a condus într-o încăpere tip verandă, care era o anexă a unei case. Acesta mi-a spus că putem discuta liber, deoarece în acel loc nu suntem înregistrați. În continuare, a spus că Vasilică, adică Vasile Costea, ar vrea să ne întâlnim din nou pentru a discuta despre contractul nou de 200 milioane lei pe care ar vrea să îl încheie cu administrația portului. Viorel Cristea mi-a mai spus că trebuie discutate detaliile legate de organizare și de participanții la licitație cu Mihai Teodorescu, pentru a ne asigura că urmează a fi desemnat câștigător Costea Vasile”, este una dintre declarațiile din dosar.
Vasile Costea urma să își achite datoria față de cei care îl ajutau să-i fie atribuită licitația.
„Ulterior, Viorel Cristea mi-a precizat că urmează să se stabilească un procent din valoarea contractului pe care urmează să îl plătească Costea Vasile, cu titlu de mită, către noi. Mi-a explicat că aceasta este modalitatea patentată prin care se stabilește câștigătorul, iar procentul se calculează din valoarea de adjudecare. Acesta mi-a dat niște valori orientative, situate între 1 și 2 la sută din valoare. A adăugat că, la un contract de 220 milioane lei, 1,5% reprezintă 3 milioane lei. Eu l-am corectat și i-am explicat că procentul reprezintă 3,3 milioane lei. Viorel Cristea a adăugat că îl știe pe Costea Vasile și a rămas în relații bune cu el, deoarece este un om onest. Mi-a spus că vom discuta cu el deschis și vom stabili împreună câți bani se vor da la semnarea contractului și în câte tranșe ulterioare ne va plăti restul sumelor de bani. (…) Revin și arăt că în prima parte a zilei, Mihai Teodorescu mi-a spus că Viorel Cristea a vrut să îi prezinte o hârtie, însă l-a dat afară imediat și mi-a cerut mie să mă interesez despre ce era vorba. Întrebându-l, Viorel Cristea mi-a răspuns că pe data de 12 august s-a văzut cu Costea Vasile și cu Melania, directoarea sa de exploatare, la CNAPM, precum și Mihai Teodorescu. Cu această ocazie, Costea Vasile l-a rugat pe Mihai să grăbească plata unei facturi de un milion, factură care era deja emisă și înregistrată la CNAPM. Întrucât factura a fost plătită a doua zi, Costea Vasile l-a invitat pe Viorel Cristea la o cafea.”
Citește și: Șefe din APIA condamnate la închisoare cu suspendare după ce au fraudat un concurs de angajare
Suma care urma să fie dată sub formă de mită ar fi putut ajunge la 2% din valoarea contractului licitației.
„Când Viorel s-a dus la întâlnire, Costea Vasile i-a dat 30 mii lei și i-a spus că sunt pentru plata facturii. Viorel a precizat că a luat banii, ocazie cu care Costea Vasile a spus că sunt “pentru voi”, eu înțelegând că se referă la mine, Mihai și Viorel. Viorel a mai precizat că acești bani nu fac parte din nicio înțelegere care să aibă legătură cu procentele despre care am vorbit anterior. Ulterior, a scos câteva teancuri de bani dintr-o pungă și mi le-a înmânat. Eu i-am spus că nu le voi împărți pe loc, întrucât trebuie să mă consult cu Mihai. (..) În continuare, referitor la procentul pe care îl discutasem în ceea ce privește contractul pe care Costea Vasile și-l dorește, l-am întrebat pe Viorel ce părere are, iar acesta a spus că urmează să discutăm inclusiv cu Mihai, existând posibilitatea ca procentul final să fie de 2%, din care 1% pentru noi și 1% “vor lua calea bisericii”, menționează DNA.
Relații la „factorii de decizie din minister”
Printre alte nume a apărut și cel al afaceristului constănțean Jean Paul Tucan. Acesta s-ar fi lăudat că are relații la cel mai înalt nivel în Ministerul Transporturilor. În continuarea discuției, Jean Paul Tucan mi-a spus că proiectul terminalului în care a investit el este susținut de către ministru, deoarece terminalul este văzut ca o realizare a mandatului său, importantă pentru țară și pentru minister. Nu a precizat la ce ministru face referire.
„Mi-a spus că pot să-i transmit directorului general Teodorescu Mihai cele afirmate mai sus precum și faptul că el nu a făcut afirmații defavorabile acestuia în discuțiile sale cu persoane din conducerea ministerului. În continuare mi-a relatat o discuție cu un anume BOGDAN, ce a avut loc în prezența lui Tucan, în biroul ministrului și i-ar fi spus că Tucan trebuie să aibă grijă să se termine proiectul din port. Jean Paul Tucan nu mi-a precizat cine este Bogdan sau despre ce ministru este vorba în discuție. Jean Paul Tucan mi-a mai relatat faptul că acest Bogdan i-ar fi spus că dacă are probleme sau dacă are dușmani să îl anunțe pe el. Totodată Bogdan l-ar fi întrebat pe Tucan de ce nu se mișcă cei din port cu avizele necesare, acesta răspunzând că nu cunoaște motivele. Totodată, Tucan mi-a mai spus să stăm fără griji că el a închis toate ușile de deasupra noastră. Întrebare organ de urmărire penală: La ce se referea domnul Tucan prin ușile de deasupra voastră? Răspuns: Eu cred că se referea la factorii de decizie din minister”, se arată în declarație.
Citește și: Percheziții DNA în Portul Constanța într-un dosar de luare de mită. Sunt vizați afaceriști locali, foști vameși și un șef PSD
https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/stenograme-cum-functiona-caracatita-spagii-in-2424308.html?utm_source=adevarul.ro&utm_medium=push&utm_campaign=32218
/////////////////////////////////////////
(In timp ce muncitorii din santierul naval sunt pusi pe liber,burghezia rozalie da iama peste ultimele ramasite ale portului…) Deputatul Stelian Ion, despre perchezițiile din Portul Constanța în care sunt vizați și lideri ai PSD
Lavinia SĂNDESCU – SICLITARU
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2024 – 2025, de către funcționari publici și oameni de afaceri a unor infracțiuni de luare și dare de mită, în legătură cu activitatea economică desfășurată în Portul Constanța.
În legătură cu aceste percheziții, deputatul Stelian Ion, președinte USR Constanța, spune că: „De prea multă vreme nu au mai fost percheziții de așa amploare în Portul Constanța, cum sunt cele efectuate astăzi de DNA. În jurul Portului Constanța au înflorit tot felul de afaceri dubioase, precum și traficul de droguri, pentru că nicio anchetă temeinică nu a avut loc ani la rând.
După dezmembrarea rețelei Radu Mazăre-Nicușor Constantinescu au avut loc regrupări și moștenirea pe care cei doi baroni au lăsat-o PSD a fost îngrijită de noii lideri locali. Din acest punct de vedere, nu este de mirare că în informațiile publice transmise de DNA apare și numele unui membru marcant al filialei PSD în afacerile din Portul Constanța.
Cum se face că în aproape toate marile dosare de corupție din țara asta apare și un PSD-ist, care, culmea, este putred de bogat și despre care se știe că și-a întins tentaculele în mai toate structurile administrative din județul din care face parte?Am avertizat de atâtea ori cum Constanța și plaja sunt vândute la bucată de administrația Chițac liderului PSD, Ion Dumitrache. Nicio anchetă nu a verificat cum au fost înstrăinate acele terenuri.
Potrivit informațiilor publicate, ancheta de astăzi din Portul Constanța este coordonată de DNA București. Sper ca noua conducere a DNA Constanța să reia și anchetele la nivelul administrației locale, așa cum a reușit pe vremea Mazăre-Constantinescu, și să vedem cum este destructurată caracatița care a sufocat Constanța atâta amar de vreme”, a transmis Stelian Ion.Reamintim, procurorii DNA fac astăzi 41 de percheziții într-un dosar în care funcţionari şi oameni de afaceri sunt acuzați de „luare şi dare de mită în legătură cu activitatea economică desfăşurată în Portul Constanţa”.Printre cei vizați de percheziții se află și Ion Dumitrache, președintele organizației municipale a PSD Constanța.
OFICIAL DE LA DNA
Potrivit DNA, în cursul zilei de 24 februarie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 41 de locații situate pe raza județelor Constanța, Dâmbovița, Brașov și municipiului București, din care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale.Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare“ – au mai precizat procurorii DNA.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
////////////////////////////////////////////
41 de percheziții în Portul Constanța, intervenție de amploare a mascaților
/////////////////////////////////////////
Cum s-a ascuns China în tufișurile din Ucraina
https://www.youtube.com/watch?v=OjqM9fwludg
///////////////////////////////////////////
(Dictatura medicala este mai periculos de bolnava decat dictatura neregala…pentru ca au descoperit munti de nereguli) Agitație la Spitalul Municipal Adjud! Comisarii de la Protecția Consumatorilor dați pe mâna poliției în timp ce se aflau în control
În cadrul unei acțiuni de inspecție, o echipă mixtă formată din lucrători ai Direcției de Sănătate Publică (DSP) și ai Oficiului Județean pentru Protecția Consumatorului (OJPC) s-a deplasat astăzi la Spitalul Municipal Adjud pentru a verifica condițiile de alimentație ale pacienților și modul de preparare și stocare a hranei. Evenimentele au luat o turnură neașteptată când mai mulți comisari OJPC Vrancea, prezenți în cadrul controlului, au fost sechestrați în incinta spitalului pe motiv că nu dispun de competențe de control.Potrivit unor surse, managerul spitalului, dr. Seresht Hamid Mirzaei, ar fi solicitat inspectorilor să șteargă fotografiile din telefoanele mobile, imagini care documentau nereguli constatate în cantina spitalului. Aceste fotografii, realizate în contextul verificărilor, ar fi relevat deficiențe în condițiile de preparare și servire a alimentelor oferite pacienților.
În reacție, dr. Seresht Hamid Mirzaei a chemat Poliția, iar membrii echipei de control au fost preluați și conduși la sediul de poliție pentru declarații. „Am chemat conducerea DSP Vrancea și OJPC Vrancea ca să verificăm dacă au competențe de control asupra spitalelor de stat”, a declarat prefectul județului, Marius Iorga, subliniind astfel incertitudinile legate de atribuțiile organelor de control.Deocamdată, la solicitările telefonice ale jurnaliștilor, managerul spitalului a transmis prin intermediul secretariatului că nu dorește să ofere informații decât personal.Astfel de controale în spitale se desfășoară la nivel național, comisarii Protecției Consumatorilor găsind mai multe nereguli la spitale importante din capitală. Verificările l-au deranjat pe ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care a transmis că reprezentanții ANPC nu au ce căuta în spitale.
https://www.jurnaldevrancea.ro/agitatie-la-spitalul-municipal-adjud-comisarii-de-la-protectia-consumatorilor-dati-pe-mana-politiei-in-timp-ce-se-aflau-in-control/
//////////////////////////////////////////
Istoricul Mădălin Hodor publică lista oamenilor lui Călin Georgescu: Politicieni pro-ruși, oligarhi și afaceriști acuzați de fraudă și înșelăciune
Teodora Marinescu
Istoricul Mădălin Hodor și vicepreședinte al CNSAS a publicat pe pagina sa de Facebook o listă a oamenilor care îl sprijină pe Călin Georgescu. Printre ei se numără și Roland Schatz, fondator al United Nations Global Sustainable Index Institute (UNGSII).
O întreagă listă de personaje controversate îl susțin pe Călin Georgescu
„Cine este Roland Schatz? Păi un domn simpatic și generos din Austria (ce coincidență, că tot întreba lumea pe aici ce a făcut domnul Georgescu în Austria), fondator al United Nations Global Sustainable Index Institute (UNGSII). Mai țineți minte când a mințit domnul Georgescu că a lucrat la ONU? Ei, a lucrat un pic la organizația fake a lui Schatz. La Schatz ONU”, a scris Mădălin Hodor.
Potrivit vicepreședintelui CNSAS, Roland Schatz, a fost condamnat în 2010 la 22 luni închisoare în Germania pentru înȟelăciune, fraudă, delapidare a fondurilor de pensii ale angajaților.
„Amuzant că Schatz, omul din spatele lui Georgescu a sprijinit campania Kamalei în 2020 și îl critica intens pe Trump. Ceea ce face ușor interesantă ideea că poate domnii de la Casa Albă nu prea știu pe cine plâng ca fiind o victimă a persecuției în România. Dar vor afla cu siguranță”, a continuat Mădălin Hodor.
Lista oamenilor lui Georgescu
El a făcut, de asemenea, la o investigație publicată pe artvoice.com, unde apar mai multe persoane care l-au susținut pe Călin Georgescu. Printre aceștia se numără:Alexei Komov de la Congresul Mondial al Familiilor, o organizație susținută de Kremlin, concepută pentru a infiltra rețelele conservatoare din SUA și Europa, și oligarhul rus Konstantin Malofeev.
Petre Răcănel, fost diplomat român devenit operativ pro-Kremlin.
Ilan Șor, un fugar din Republica Moldova aflat la Moscova.
Igor Dodon, politician moldovean pro-Kremlin.
Horațiu Potra, operativ al serviciilor de informații ruse și mercenar implicat în operațiuni militare din Africa, aliniat cu fostul ambasador Valeri Kuzmin.Oligarhul rus Alisher Usmanov, care i-a împrumutat generos bodyguardul său, Adrian Mandea, pentru a-l proteja pe Georgescu.
GRU, agenția de informații militare a Rusiei, prin Constantin Bogdan Văcuță de la „The Young Crows.”
Unul dintre cei mai importanți susținători ai campaniei a fost Elena Șmeleva, co-manager al campaniei prezidențiale a lui Vladimir Putin din 2018, care a colaborat cu Schatz în cadrul LLC Media Tenor, o companie formată în Rusia pentru a colecta date privind impactul mass-media (inclusiv social media) asupra populației din Europa de Est.Creatorii de conținut de pe canalul Telegram „IrinamarZ”, o rețea rusă, l-au lăudat pe Georgescu.
Georgiana Arsene, administratoarea grupului de Facebook „Prietenii lui Vladimir Putin,” a produs conținut care a amplificat rolul lui Georgescu pe rețelele sociale.
Editorii de la canalele pro-ruse precum Țarigrad TV, Naspravdi și KPMD au furnizat conținut.Bogdan Peschir care a produs conținut și a fost și intermediarul banilor, o parte fiind în criptomonede, „donând” 1 milion de dolari pentru campania lui Georgescu pe TikTok, alături de plăți suplimentare către 100 de influenceri pentru a posta în favoarea acestuia.
Citește și: Estul Europei se teme de trădarea lui Trump
Citește și: CTP spune că Georgescu vrea o revoluție bolșevică în România și în Europa: „Cum să împaci dreapta neagră cu stânga roșie?”
Citește și: Georgescu, finanțat de un critic dur al lui Trump, susținător al Kamalei Harris. Cine este Roland Schatz
https://adevarul.ro/politica/istoricul-madalin-hodor-publica-lista-oamenilor-2424234.html?utm_source=adevarul.ro&utm_medium=push&utm_campaign=32209#google_vignette
/////////////////////////////////////////////
TEORII PRIVIND DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII
1.TEORIA DEZVOLTĂRII PSIHOSEXUALE (SIGMUND FREUD)
Psihiatrul austriac Sigmund Freud este cel care a pus bazele psihanalizei. În concepţia lui S. Freud, structura aparatului psihic cuprinde trei instanţe: Sine (ID), Eu (EGO) şi Supraeu (Super Ego).Sinele constituie instanţa fundamentală a personalităţii, polul ei pulsional. Sinele reprezintă, de fapt, rezervorul tuturor pulsiunilor, în general, şi al celei sexuale, în particular. Formaţiunile care îl populează sunt de natură inconştientă, unele moştenite, altele dobândite prin mecanismul refulării.
Eul este o „provincie de graniţă” unde se desfăşoară toate tratativele de conciliere între Sine (guvernat de forţele oarbe ale pulsiunilor) şi realitatea exterioară (cu exigenţele sale sociale), pe de o parte şi între Sine şi Supraeu (cu rigorile sale morale), pe de altă parte. Privit din perspectivă ontogenetică, Eul se constituie progresiv, pe parcursul mai multor etape, fiind cristalizat, într-o primă ipostază, spre vârsta de trei ani, când copilul a asimilat deja unele reguli sociale elementare, realizând că este o entitate distinctă în cadrul mediului exterior în care trăieşte.Pentru a rezista enormelor tensiuni intrapsihice la care este supus, “ ego” îşi dezvoltă aşa-numitele mecanisme de apărare ale “ego-ului”. Prin aceste “mijloace de apărare”, ego scoate din zona conştientului acele “conţinuturi” care “apasă” conştiinţa individului, sau “descarcă” tensiuni intrapsihice care, prin persistenţa lor, pot să îl traumatizeze. Există mai multe “mecanisme” de acest gen: (1) Refuzul (trecerea în uitare) a acelor fapte pe care individul, în mod inconştient, nu-si mai doreşte să şi le amintească, datorită caracterului lor apăsător pentru conştiintă. (2) Autojustificarea faptelor reprobabile. (3) Transferarea încărcăturii psihice de la obiectul care l-a generat, la un alt obiect. (4) Proiectarea propriilor impulsuri prohibite asupra altor persoane. (5) Sublimarea – “convertirea” energiei impulsurilor instinctuale în diverse alte forme de energie psihică. (M. Diaconu, Educaţia şi dezvoltarea copilului, Ed. ASE, 2007).
Exerciţiu: Exemplificaţi o situaţie, în context şcolar, în care poate interveni unul dintre mecanismele enumerate anterior.
Supraeul nu este o instanţă ereditară. El se dobândeşte progresiv, începând cu vârsta copilăriei, prin procesul de interiorizare a unor comandamente şi frâne sociale (mai ales parentale) care urmăresc stăvilirea tendinţei individului de a-şi satisface excesiv pornirile. Supraeul poate fi comparat cu un judecător sever, intransigent, care încearcă să tempereze pulsiunile interzise stocate în Sine, prin intermediul unor baraje socio-culturale, ce întruchipează, simbolic autoritatea paternă. El se implică însă şi în activitatea Eului, pentru a-l determina, pe de o parte, să renunţe la scopurile realiste (utile doar individului), pentru altele morale (utile societăţii), iar, pe de altă parte, să insufle Eului dorinţa de autoperfecţionare perpetuă.
Aceste trei instanţe se vor edifica pe parcursul evoluţiei ontogenetice. În opera freudiană, elementul central în construirea stadiilor psihosexuale este libidoul, fapt demonstrat şi de denumirea acestora. Termenul provine din limba latină, însemnând poftă, dorinţă. El nu este identic nici cu energia pulsională, în general, nici cu cea sexuală, în particular. În „Trei eseuri asupra teoriei sexualităţii”, Freud face următoarea precizare: „Limbajul popular nu cunoaşte pentru nevoia sexuală termenul corespunzător cuvântului foame, pentru care limbajul ştiinţific foloseşte libido. Altfel spus, el este foamea sexuală”.
- Stadiul oral (canibalic) – între 0 şi 1 an
Are ca zonă erogenă gura, iar descărcarea libidoului se face prin actul supţiunii. Plăcerea suptului va funcţiona şi dincolo de nevoile alimentare, prin sugerea degetelor, jucăriilor, hainelor, buzelor, ceea ce îi conferă o coloratură libidinală.Marea problemă a stadiului oral este cea a înţărcării, care generează nu numai o frustrare asupra zonei erogene şi o schimbare a modului de alimentaţie, ci conferă copilului un spor de independenţă, având şi importante efecte pe plan afectiv. Înţărcarea brutală poate fi sursa unei traume dramatice pe plan psihic, deoarece până acum mama, ca destinatar al iubirii şi mama care hrăneşte formau un tot unitar, ori pierderea ultimei ipostaze are repercusiuni şi asupra celei dintâi. Înţărcarea brutală poate avea două consecinţe majore:fenomenul de „fixare” la stadiul oral, care determină o conservare a formelor sale şi ulterior, chiar dacă în alte ipostaze.
fenomenul de regresiune, ce apare în cazuri extreme, datorită unor întâmplări existenţiale dramatice care îl determină pe individ să se întoarcă la serenitatea vârstei orale.Faza orală poate lăsa reziduuri pentru întreaga viaţă a individului: atracţia deosebită pentru dulciuri sau pentru mâncare în general, pasiunea pentru fumat, alcool.
- Stadiul sadic-anal – între 1 şi 3 ani
În această fază are loc o deplasare a zonei erogene spre o altă regiune a corpului, legată tot de o funcţie fiziologică – mucoasa anală. Dezamorsarea libidoului are loc prin două procese opuse: expulzia şi retenţia materiilor fecale. Eliminarea excrementelor provoacă mucoasei anale o vie excitaţie, oferind copilului o nouă sursă de plăcere. Chiar dacă el a făcut experienţe de retenţie şi în stadiul anterior, acum această practică este ridicată la rangul unei strategii de satisfacţie sexuală. Retenţia poate fi şi expresia unei rezistenţe, mai mult sau mai puţin tacite, contra părinţilor ce acordă un interes exagerat faţă de acul defecaţiei. În acest caz, ea are mai mult o valoare simbolică.Şi în cazul acestei etape poate apărea fenomenul de fixare, care se materializează printr-o serie de trăsături caracteriale specifice: punctualitate excesivă (consecinţa dresajului sfincterian), mânia anormală pentru ordine, sentimentul exagerat al datoriei, frica patologică de microbi şi murdărie, avariţie, ritualism exagerat în viaţa cotidiană, încăpăţânare. Există şi un revers al acestora, ce îmbracă forme ca: lipsa de punctualitate, indiferenţă faţă de datorie, refuzul disciplinei, dezordine etc.
- Stadiul falic – între 3 şi 5-6 ani
Reprezintă apogeul sexualităţii infantile. Din dorinţa de a conserva afecţiunea parentală, copilul renunţă progresiv la erotismul anal, dar libidoul caută alte zone şi modalităţi de descărcare. Organul genital al copilului devine zona erogenă, iar detensionarea sexuală se produce prin masturbare (denumită la vârstele mici ipsaţie).
În acest stadiu, masturbarea cunoaşte câteva particularităţi:
copilul manifestă o curiozitate deosebită pentru propriile organe genitale;
prin intermediul unor manevre centrate pe această zonă, el îşi procură o intensă trăire erotică;
masturbarea nu este acum numai un instrument aducător de plăcere, ci şi o modalitate de cunoaştere a propriei anatomii.
Cauzele masturbării pot fi multiple:
abandonul afectiv al copilului sau diminuarea atenţiei parentale la apariţia unui nou născut în familie;
prostul obicei al unor părinţi de a mângâia sexul copilului pentr a-l calma;
practica adulţilor de a-şi etala nuditatea în faţa copilului, fără pudoare;
surprinderea de către copil a raporturilor sexuale dintre părinţi (aşa-numita „scenă originară” sau primitivă)
Penalizarea cu duritate, de către familie, a copilului pentru practicile sale onaniste, poate genera tulburări patologice, adeseori cu efecte îndepărtate în timp.
În stadiul falic apare pregnant curiozitatea de coloratură sexuală, ce îmbracă mai multe forme:
atracţia pentru explorarea propriului corp (chiar tendinţa de afişare a goliciunii);
interesul copilului faţă de problema diferenţei dintre sexe;
relaţiile sexuale dintre părinţi (interpretate adeseori de cei mici ca acte agresive, şocante)
fenomenul naşterii, copiii propunând soluţii inocente şi ingenioase: copiii apar prin sân, prin despicarea abdomenului etc.
Această curiozitate sexuală, în opinia lui Freud, este un fenomen firesc.
În această etapă apare complexul Oedip, care se manifestă prin afecţiunea preferenţială (cu nuanţe incestuoase) faţă de părintele de sex opus şi ostilitatea faţă de părintele de acelaşi sex. Pentru băiat, mama este fiinţa asupra căreia îşi revarsă sentimentul de dragoste, tatăl apărându-i ca un rival în lupta pentru a dobândi monopolul asupra afecţiunii materne, în timp ce fata se străduieşte să capteze, în exclusivitate, iubirea tatălui, mama căzând în dizgraţie. Către vârsta de 5/6 ani, complexul Oedip dispare treptat, o dată cu funcţionarea mecanismului de identificare a copilului cu părintele de acelaşi sex.
Există cazuri în care criza oedipiană persistă dincolo de limitele admise. Atitudinea parentală poate fin incriminată (mama care, în compensaţie pentru un eşec conjugal, încurajează ataşamentul preferenţial manifestat de băiat faţă de ea; tatăl care arborează o poziţie glacială sau agresivă faţă de opoziţia pe care i-o afişează iniţial copilul).
Şi în stadiul falic se poate manifesta fenomenul de fixare, printr-o multitudine de faţete: strădania individului de a găsi un partener sexual care să reediteze imaginea părintelui preferat, atracţia pentru persoane cu trăsături specifice estompate, inapetenţa faţă de orice tip de autoritate (şef, poliţie etc.) căci aceasta evocă imaginea tatălui etc.
- Perioada de latenţă – de la 5/6 ani până la pubertate
Denumirea însăşi sugerează o pauză a puseului libidinal. Relaxarea înregistrată în planul sexualităţii nu înseamnă o dispariţie totală a manifestărilor erotice; ceea ce se întâlneşte acum reprezintă doar nişte reziduuri din perioada precedentă.
Debutul acestui stadiu ontogenetic se face pe fondul lichidării complexului Oedip; universul afectiv al copilului se diversifică şi se nuanţează, căci tandreţea va domina impulsurile sexuale; în plus, îşi fac apariţia sentimentele de pudoare şi dezgust.
Şcolaritate va genera o restrângere a poziţiilor deţinute de egocentrismul infantil, deoarece „eu” trebuie să se retragă în faţa lui „noi”. Astfel, copilul învaţă la şcoală că el nu este centrul de gravitate al acestei lumi, că un altul are drepturi similare. Datorită progreselor înregistrate pe linia echilibrării eului individual, se eliberează o mare cantitate de energie, care va fi fructificată într-o gamă diversă de activităţi.
Exceptând perioada de latenţă, toate etapele anterioare ei formează stadiile pregenitale ca prefaţează saltul calitativ pe care sexualitatea îl înregistrează o dată cu instalarea pubertăţii.
- Stadiul genital – cu debutul în pubertate
Concomitent cu maturizarea organelor genitale, sexualitatea va cunoaşte o nouă formă de exprimare, prin genitalitate. Primatul zonei genitale semnifică, de data aceasta, dezvoltarea deplină a sexualităţii. Apare un nou obiect (o persoană diferită de sine însuşi), precum şi un nou scop (actul sexual). Zonele erogene din stadiile anterioare se subordonează primatului zonei genitale.
În această etapă se definitivează super-ego-ul şi se face trecerea de la dominarea principul plăcerii la subordonarea acestuia faţă de principiul realităţii. Principiul plăcerii este cel care guvernează funcţionarea mentală, ansamblul activităţii psihice, având ca scop să evite neplăcerea şi să procure plăcerea. În măsura în care neplăcerea este legată de creşterea cantităţii de excitaţie, iar plăcerea de reducerea acesteia, principiul plăcerii este un principiu economic. Pulsiunile nu caută, la început, decât să se descarce, să se satisfacă pe căile cele mai scurte. Principiul realităţii, împreună cu principiul plăcerii reprezintă pentru S. Freud cele două mari principii care guvernează întreaga funcţionare a aparatului psihic. El formează un cuplu cu principiul plăcerii, pe care îl modifică în măsura în care reuşeşte să se impună ca principiu reglator. În acest caz, căutarea satisfacerii nu se mai efectuează pe căile cele mai scurte, ci acceptă deturnări şi îşi amână realizarea, în fucţie de condiţiile impuse de mediul exterior.
Exerciţiu: Oferiţi un exemplu, din experienţa proprie, în care a intervenit principiul realităţii.
Considerând libidoul energia călăuzitoare, Freud nu a etapizat în totalitate existenţa umană, oprindu-se la intrarea în vârsta adultă. Restul etapelor ontogenetice, până la moarte, nu i-au mai suscitat interesul, din momentul în care libidoul şi-a găsit plasamentul adecvat. Această “deficienţă” va inspira o serie de „retuşări” din partea lui E. Erickson.
BIBLIOGRAFIE:
Birch, Ann – Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000
Diaconu, Mihai . Educaţia şi dezvoltarea copilului, Editura ASE, 2007
Cozărescu, Mihaela; Ştefan, Laura – Psihologia educaţiei – teorie şi aplicaţii, Editura ASE, Bucureşti, 2004
Popescu-Neveanu, Paul – Dicţionar de psihologie, Editura Albatros, 1978
Popescu-Neveanu, Paul; Zlate, Mielu; Creţu, Tinca – Psihologie – manual pentru clasa a IX-a, Şcoli Normale, EDP, Bucureşti, 1990
Munteanu, Anca – Un început care se numeşte Freud, Editura Sedona, 1997
Turcu, Filimon – Psihologie şcolară – Editura ASE, Bucureşti, 2004
http://www.des.emory.edu/mfp/302/302bron.PDF
http://pt3.nl.edu/paquetteryanwebquest.pdf
http://www.des.emory.edu/mfp/302/302bron.PDF
http://www.mymontessoriacademy.com/newsletters/websitebronfenbrennerecologicaltheory.pdf
http://www.scribd.com/doc/2535097/V-Curs-Repere-psihogenetice-ale-dezvoltarii
http://amarhan.files.wordpress.com/2008/06/psihologia-varstelor_copilaria.pdf
https://test111124.weebly.com/teoria-lui-freud.html
/////////////////////////////////////////////
16 curiozități despre viața captivantă a lui Sigmund Freud
by Andrada Ispas
Curiozități
Pentru unii, Sigmund Freud a fost o figură aproape dumnezeiască, o ființă care a pătruns adânc în mintea umană și, astfel, a descoperit multe dintre secretele condiției umane.Pentru alții, însă, a fost un impostor care a înțeles puțin, a explicat mai puțin și a creat o nouă știință care, de atunci, a făcut mai mult rău decât bine. Nu există nicio îndoială că Freud a schimbat modul în care adulții privesc copilăria și nu numai.
Unii sunt de acord cu ideile și filozofiile lui Freud, iar alții nici nu vor să audă de el, renegându-i complet convingerile.
Dar, trebuie să admitem că influența sa asupra umanității a fost și rămâne substanțială. Practic, toată lumea se referă la ego, de obicei al altcuiva, în conversația de zi cu zi. Freud a fost un om controversat în timpul vieții, rămâne așa și după moarte, iar teoriile sale rămân la baza practicii psihanalizei, ea însăși controversată pentru unii.
Teoretician evreu care și-a dezvoltat opiniile la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea la Viena, într-o perioadă și într-un loc în care antisemitismul era în floare, Freud rămâne la fel de complicat ca și mintea pe care s-a străduit să o dezvăluie.
Iată câteva fapte mai puțin cunoscute despre Sigmund Freud.
Sigmund Freud avea o pasiune aparte pentru limbile străine
Freud s-a născut în Frieberg, în ceea ce era pe atunci Moravia, în 1856.
În 1860, familia locuia la Viena, deși frații săi vitregi din prima căsătorie a tatălui său se mutaseră în Anglia. Acolo și-a finalizat prima parte a școlarizării, dovedindu-se un elev entuziast. A dezvoltat atât o dragoste pentru literatura clasică pe tot parcursul vieții, cât și abilități lingvistice. Când a terminat școala secundară, știa să citească și să scrie în germană, engleză, spaniolă, franceză, italiană, greacă, latină și ebraică. Freud și-a terminat studiile liceale cu intenția de a studia dreptul la Universitatea din Viena.În schimb, odată ce a intrat la școala de acolo (avea 17 ani), a ales să studieze medicina. Studiile sale l-au dus în alte locații din Europa în cadrul activității sale de cercetare, iar la sfârșitul anilor 1870 a fost nevoit să își ia un an liber pentru a se supune serviciului militar obligatoriu în Austria.În cele din urmă, a primit diploma de doctor în medicină la Viena în 1881. În anul următor, Freud s-a alăturat personalului de la Spitalul General din Viena, desfășurând cercetări extinse asupra anatomiei creierului. În 1884, Freud a început să efectueze cercetări asupra unui drog liber (liber în sensul că era disponibil fără rețetă) – sintetizat din frunzele de coca din Anzi.
Freud a studiat pe larg cocaina, inclusiv utilizarea ei în scop recreativ
Cercetările lui Freud cu privire la efectele cocainei s-au bazat pe consumul personal și pe reacțiile sale la acest drog. El a scris despre „euforia de durată” oferită de ingestia drogului, observând în același timp că acesta tinde să suprime dorința de a mânca.De asemenea, a fost impresionat de capacitatea drogului de a stimula activitatea fizică. Freud a fost sprijinit în cercetările sale de doi producători și distribuitori ai medicamentului și ai altor medicamente brevetate care îl conțineau, Parke-Davis și Merck.
Freud a început practica privată în 1886, anul în care s-a căsătorit
Când Freud a părăsit spitalul din Viena pentru a practica medicina în privat, a fost după ce își dezvoltase reputația de expert în domeniul „tulburărilor nervoase”. El ținuse prelegeri la Universitatea din Viena și la alte instituții despre studiile sale în acest domeniu, care se dezvoltaseră ca o extensie a cercetărilor sale în domeniul cocainei.
S-a căsătorit cu nepoata unui rabin vienez, Martha Bernays, și a început să se evidențieze din punct de vedere social în cadrul comunității evreiești din Viena. De asemenea, în acel moment era rar văzut fără un trabuc, fumând 20 sau mai multe pe zi.Freud a început să folosească știința emergentă a hipnozei ca parte a tratamentului pacienților care sufereau de „tulburări nervoase”, o tehnică pe care o observase la Paris. În mâinile lui Freud, pacientului i se permitea să răspundă la întrebări, dar Freud nu inducea sugestii ca tratament.El a dezvoltat mijloacele prin care permitea pacientului, sub hipnoză, să revadă amintiri îngropate ale unor traume din trecut, până când acestea erau dezvăluite și se constata că nu mai erau tulburătoare. Rezultatele sale au fost inconsecvente, însă „vindecările prin vorbire” realizate de către Freud erau un subiect important în comunitatea medicală din Viena.
Începutul tehnicii cunoscute sub numele de psihanaliză
Freud a avut un coleg și colaborator pe nume Josef Breuer, care a folosit și el hipnoza nesugestivă în tratamentul unei paciente pe care au identificat-o într-o lucrare ulterioară ca fiind Anna O.
Anna prezenta mai multe simptome, atât fizice, cât și psihologice, iar după o perioadă de timp în care a tratat-o prin hipnoză, Breuer i-a sugerat să renunțe la plasarea ei în stare hipnotică, ea vorbindu-i pur și simplu, spunându-i tot ce-i venea în minte. Tratamentul a fost începutul a ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „asociere liberă”. În cele din urmă, tratamentul nu a avut succes, iar Anna – al cărei nume real era Berth Pappenheim – a fost internată într-un sanatoriu.
În ciuda faptului că a internat-o pe pacientă într-un sanatoriu și i-a mărturisit lui Freud că era „deranjată”, Breuer a susținut mai târziu că tratamentul a fost un succes. De asemenea, atât Freud, cât și Breuer au menționat că tratamentul a fost un succes în lucrări publicate.
Carl Jung a ridiculizat această afirmație, declarând într-un seminar: „Așadar, celebrul prim caz pe care l-a tratat împreună cu Breuer și care a fost foarte lăudat ca un succes terapeutic remarcabil a fost doar o minciună”. Investigatorii moderni ai cazului au declarat că Breuer (și Freud) au diagnosticat complet greșit cazul și că Anna O. a suferit de probleme neurologice, mai degrabă decât psihologice.
Moartea tatălui său l-a tulburat profund
Freud încă dezvolta conceptele și teoriile a ceea ce el numea psihoterapie când tatăl său a murit în octombrie 1896. „Moartea bătrânului m-a afectat profund… Mă simt acum destul de dezrădăcinat”, scria el la acea vreme. Studiile sale lăsaseră în el până atunci convingerea că a sa copilărie fusese una plină de abuzuri din partea tatălui său și a fraților săi.
Freud începuse deja o autoanaliză intensivă, crezând că fusese favoritul mamei sale în copilărie și că tatăl său fusese un rival pentru afecțiunea mamei sale, rivalitate în care el, Sigmund, a avut câștig de cauză.
Continuarea analizei lui Freud după moartea tatălui său l-a determinat pe acesta să îl disculpe pe părintele său și să stabilească faptul că el a fost cel care a dorit atenția mamei sale în detrimentul tatălui său.Freud a ajuns să creadă că aceasta era o dorință împărtășită de toți băieții tineri, în toate societățile și la toate nivelurile societății, și pe care a ajuns să o numească complexul Oedipal. El a extins complexul la femei în sens invers, fetele rivalizând cu mamele lor pentru afecțiunea taților lor. Și-a continuat studiile asupra complexului fără să le publice, în timp ce își intensifica cercetările asupra semnificației și importanței viselor și a imaginilor din cadrul acestora.
Freud a avut o familie numeroasă la Viena
Freud și soția sa, Martha, au avut șase copii în timpul căsătoriei lor, născuți între 1887 și 1895. În 1891, familia, formată atunci din trei copii, s-a mutat într-un apartament într-un cartier istoric din Viena, care a rămas locuința lui Freud până în 1938.
În 1896, când lucrările publicate de Freud au început să genereze ample controverse în cadrul comunității medicale, sora Marthei, Minna Bernays, s-a mutat și ea în apartament, devenind membru permanent al gospodăriei după moartea logodnicului ei. Freud și Minna au devenit apropiați, ceea ce a dus la zvonuri despre o aventură între cei doi.Zvonul unei aventuri între Freud și sora soției sale a început cu Carl Jung, fostul protejat al lui Freud, la mult timp după ce Jung se distanțase de mentorul său.
Jung a menționat aventura ca pe un fapt istoric în timpul unui interviu din 1957, susținând că Minna i-ar fi mărturisit-o atunci când a vizitat casa lui Freud în 1907. El o cunoscuse pe Minna cu doar câteva zile mai devreme, sau cel puțin așa susținea Jung.
În 2006 a fost găsit un jurnal de hotel, din Elveția, care a confirmat că Freud și Minna au stat acolo în 1898, înregistrându-se ca Freud și soția sa. În timp ce descoperirea a confirmat aventura pentru mulți, alții continuă să se îndoiască de faptul că Freud și cumnata sa au avut o relație ilicită.
Interpretarea viselor
Freud a început să lucreze la cartea „Interpretarea viselor” în jurul anului 1895, și mai activ după moartea tatălui său. Deși încerca să își consolideze înțelegerea proceselor inconștiente ale minții, a fost motivat și de dorința de a realiza ceva măreț, nu doar în lumea medicală, ci în întreaga lume. „Crezi că într-o zi va exista o tăbliță de marmură pe casă, pe care să scrie: „În această casă, la 24 iulie 1895, Secretul Viselor i-a fost dezvăluit doctorului Sigmund Freud”?”, l-a întrebat el pe un prieten. Aprobarea publică a fost mereu în mintea sa, mânat fiind de dorința de a realiza „lucruri mari”.Tirajul inițial al cărții a fost de 600 de exemplare, iar ani mai târziu nu toate fuseseră vândute. Freud a scris o versiune, „Despre vise”, pentru a o face mai accesibilă publicului, și a revizuit originalul de opt ori.Publicată inițial în 1900, cartea a fost considerată un manual în mare parte profesional timp de decenii, deși a câștigat treptat popularitate în a doua jumătate a secolului XX. Ea rămâne populară și în secolul XXI. Multe dintre afirmațiile și teoriile lui Freud exprimate în lucrare rămân controversate, la fel ca aproape toate aspectele legate de cariera sa.
Freud a susținut că visele sunt exemple de împlinire a dorințelor
Freud a prezentat visele ca pe o formă de împlinire a dorințelor, exprimate în imagini de către inconștient. Pentru ca o dorință să fie îndeplinită, trebuie să existe o dorință care a fost negată, urmată de dorința ca negarea să fie anulată. Freud a postulat că visele conțin două mesaje distincte. Unul este transmis de ceea ce se reține din vis, pe care l-a numit conținutul manifest.
Celălalt, Freud l-a numit conținut latent, adică gândurile de sub imaginile prezentate în vis. Pentru Freud, imaginile erau cenzurate de minte pentru a le ascunde adevăratul sens, iar interpretarea necesita înțelegerea a ceea ce reprezentau imaginile. Pentru Freud, toate visele aveau semnificații latente, deși acestea diferă pentru fiecare individ în funcție de propriile experiențe și amintiri. Astfel, a visa o casă nu poate însemna același lucru pentru toată lumea, așa cum postulează dicționarele de vise. „Trebuie să afirm că visele au într-adevăr un sens și că este posibilă o procedură științifică pentru interpretarea lor”, scria Freud.
Freud și dezvoltarea principiului plăcerii
Prin scrierea cărții Interpretarea viselor și pentru câțiva ani după aceea, Freud a atribuit comportamentul uman ca fiind determinat de libido, termen pe care l-a definit așa cum este cunoscut în limbajul modern. Pentru Freud, libidoul era axat pe plăcere.Pentru Freud, libidoul trecea printr-o serie de etape pe măsură ce individul trecea prin dezvoltarea fizică și psihologică. Fiecare etapă a prezentat cerințe diferite pentru persoană, iar eșecul libidoului de a se adapta la schimbările necesare fiecărei etape a fost sursa trăsăturilor patologice la vârsta adultă. Un individ adaptat necorespunzător era, pentru Freud, un individ imatur, fixat pe un stadiu anterior al libidoului.
În 1920, Freud a publicat o lucrare intitulată „Dincolo de principiul plăcerii”, care se desprinde de lucrările sale anterioare și introduce trei termeni care sunt cel mai adesea legați de el: id, superego și ego. Freud a renunțat la termenul de libido ca forță motrice primară și a descris Erosul ca fiind căutarea plăcerii și Thanatos – dorința de moarte – ca fiind forțele minții, care se află într-o luptă constantă.Freud a folosit speculațiile pe care le-a descris în lucrarea sa pentru a-și reconstrui ideea despre psihicul uman. Lucrarea nu a fost bine primită de colegi, mulți dintre ei considerând absurdă ideea unei dorințe de moarte în psihic.
Sigmund Freud iubea trabucurile
Freud a început să fumeze în jurul vârstei de 24 de ani, bucurându-se la început de țigările clasice. La scurt timp a trecut la trabucuri, iar pentru tot restul vieții a fumat mult.Se știe că fuma în mod regulat aproximativ 20 de trabucuri pe zi, un număr extraordinar de mare. Odată i-a spus unui nepot: „Fumatul este una dintre cele mai mari și mai ieftine plăceri ale vieții, iar dacă te hotărăști dinainte să nu fumezi, nu pot decât să-mi pară rău pentru tine”. Freud a început să găzduiască întâlniri săptămânale ale colegilor în casa sa din Viena, despre care fiul său Martin își amintea mai târziu că era „atât de plină de fum încât părea o minune că ființele umane au putut trăi în ea ore întregi”.Freud a atribuit trabucurilor o capacitate de a-l ajuta în munca sa. Spre sfârșitul vieții sale, după ce a fost afectat de mai multe tipuri de cancer pe care a negat cu tărie că ar fi fost cauzate de fumat, a continuat să fumeze, prietenii săi fiind cei care îi trimiteau trabucurile sale preferate, care erau adesea greu de obținut la Viena.
De asemenea, a început să ia în considerare posibilitatea ca fumatul, precum și alte comportamente, să fie ceea ce el numea „substitute secundare” ale unor dependențe pierdute în copilărie, de natură emoțională sau fizică.
Freud și telepatia în vise
La începutul anilor 1920, Freud a pregătit o lucrare pe care intenționa să o prezinte sub forma unei conferințe pe tema viselor telepatice. Lucrarea nu a fost niciodată prezentată Societății Psihanalitice din Viena, așa cum intenționa, dar a fost discutată între colegii și dușmanii săi din Viena și din alte părți.
Lucrarea sa a fost în cele din urmă publicată. El a prezentat argumentul că, deși posibilitatea comunicării telepatice în vise nu fusese dovedită și nici infirmată, aceasta era posibilă.Teoria sa a fost ignorată de către colegi, care au susținut că absența dovezilor privind această abilitate era o dovadă științifică a faptului că aceasta nu putea fi realizată.Cu toate acestea, Freud a studiat posibilitatea comunicării telepatice pentru tot restul vieții sale. Freud a acceptat telepatia, în special în vise, ca fiind legată de teoria psihanalitică, mai degrabă decât de ocultism.
Programul zilnic al lui Freud la Viena era aproape obsesiv
La Viena, Freud își menținea un program zilnic care nu se modifica niciodată atunci când se afla în oraș. Se trezea la 7 dimineața, lua micul dejun, iar barba îi era tunsă de un frizer.În timpul zilelor de lucru, el vedea pacienții de la 8 AM până la prânz. După masa de prânz, adesea împreună cu cei din familia sa care se aflau la reședință, se plimba pe străzile Vienei, profitând adesea de acest timp pentru a vizita tutungeria și a-și reface stocul de trabucuri. Întorcându-se la cabinetul său la începutul după-amiezii, își vedea pacienții, se consulta cu alți practicieni și lucra la cercetările sale. Cina era la ora 19.00, după care citea sau mergea la o cafenea pentru încă o țigară/trabuc sau pentru a citi ziarul de seară.
Freud se întorcea de obicei acasă în jurul orei 9, retrăgându-se în biroul său pentru a scrie, a corecta lucrări sau a citi lucrările trimise de colegi. De obicei, continua cu această muncă până la orele dimineții, retrăgându-se pentru a dormi în jurul orei 2 dimineața.
Freud a fost nominalizat de 13 ori la Premiul Nobel, dar nu l-a câștigat niciodată
În timpul carierei sale, Sigmund Freud a fost nominalizat pentru Premiul Nobel, la categoriile Fiziologie sau Medicină, timp de 12 ani. De asemenea, a fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Literatură, de către Romain Rolland, laureat al Premiului pentru Literatură în 1915.Numele lui Freud a fost nominalizat pentru premiul pentru Literatură în 1936, dar nu a reușit să primească nici acest premiu. Deși, cu siguranță, nu este nicio rușine să nu primești premiul Nobel, indiferent de categorie, în cazul lui Freud a devenit un punct controversat. Eșecul său de a câștiga premiul s-a bazat pe decizia unui investigator, care a recomandat comitetului de decizie că lucrarea sa nu se baza pe o știință acceptabilă.
Investigatorul a informat comisia că lucrarea lui Freud nu îndeplinea cerințele unei adevărate științe. Printre oamenii de știință care au refuzat să susțină munca lui Freud și nominalizarea acestuia pentru premiul Nobel pentru medicină s-a numărat Albert Einstein.
Comunitatea științifică a considerat că dezvoltarea psihanalizei de către Freud nu se baza pe fapte și că Freud se bazase în mare parte pe propriile teorii, nesusținute de experimente. Un membru al comitetului Nobel pentru medicină a scris: „Întreaga teorie psihanalitică a lui Freud, așa cum ne apare astăzi (1929), se bazează în mare parte pe o ipoteză”. După 1938, Freud nu a mai fost nominalizat niciodată.
Prințesa Marie Bonaparte a fost pacienta lui Freud
Prințesa Marie Bonaparte era descendentă a lui Lucien Bonaparte, fratele împăratului Napoleon I al Franței. Femeie a apelat la Freud în legătură cu o problemă de disfuncție sexuală, însă tratamentul ei nu a avut succes.Cu toate acestea, Prințesa Marie a început ea însăși să practice psihanaliza. Bogăția ei și șiretenia feminină în relațiile cu oficialii naziști au fost cele care i-au permis lui Freud să scape din Austria în 1938.
Prințesa Marie a intervenit personal pentru a-l ajuta pe Freud să obțină vizele necesare pentru a părăsi Austria și a intra în Marea Britanie, într-o perioadă în care circulația evreilor era o problemă majoră.Freud a părăsit Austria cu trenul pentru Paris, însoțit de fiica sa Anna și de soția sa Martha, precum și de câțiva servitori. De la Paris au trecut la Londra, în timp ce Prințesa Marie a amânat percheziția Gestapo-ului la reședința sa din Viena până când majoritatea documentelor sale au putut fi distruse.
Freud a lăsat mulți membri ai familiei în Austria
Când Freud a fugit din Viena la Paris, și-a lăsat în urmă cele patru surori, iar la Londra s-a întâlnit cu prințesa Marie pentru a discuta despre soarta lor. Marie a încercat să negocieze cu Gestapo-ul, însă fără a avea succes.Toate cele patru surori ale lui Freud, care se aflau atunci în Austria, au ajuns în lagăre; toate patru au murit. Incapabil să își ajute surorile, Freud s-a apucat să primească vizitatori și și-a deschis un cabinet în apropiere de Londra.A asistat câțiva pacienți, deși cea mai mare parte a timpului și-a petrecut-o lucrând la ultimele sale cărți.
Moartea lui Freud a fost o sinucidere asistată ilegal, în septembrie 1939
Max Schur l-a eutanasiat pe prietenul și pacientul său Sigmund Freud, folosind trei doze mari de morfină, la 23 septembrie 1939, potrivit unor surse. Altele nu sunt de acord. Pe baza amintirilor Annei Freud, un alt medic, Josephine Stross, a administrat cea de-a treia și fatală doză.
Aranjamentul le-a permis ambilor medici să își acopere urmele, ca să spunem așa, într-o perioadă în care sinuciderea asistată de medic era considerată crimă de gradul întâi.
Freud a fost incinerat la Golders Greers, iar cenușa sa a fost păstrată la crematoriu. Soția sa, Martha, a murit în 1951.
https://www.omofon.com/16-curiozitati-despre-viata-captivanta-a-lui-sigmund-freud
/////////////////////////////////////////////
Walter Benjamin, „Capitalismul ca religie” – în interpretarea lui Giorgio Agamben
Omul este un actor, un actor al psihodramei, spune Moreno
Fragment din Giorgio Agamben, Profanari, Editura Tact
Capitalismul ca religie este titlul unuia dintre fragmentele postume cele mai penetrante ale lui Benjamin. După Benjamin, capitalismul nu reprezintă doar, ca la Weber, o secularizare a credinţei protestante, ci este el însuşi un fenomen religios, care se dezvoltă în mod parazitar pornind de la Creştinism. Ca atare, ca religie a modernităţii, el este definit prin trei caracteristici: 1. Este o religie culturală, poate cea mai extremă şi absolută care a existat vreodată. Totul în interiorul său are sens numai cu referire la împlinirea unui cult, şi nu relativ la o dogmă sau o idee. 2. Acest cult este permanent, este celebrarea unui cult sans trêve et sans merci.
Nu putem distinge, în interiorul său, între zile de sărbătoare şi zile de muncă, ci există o singură, neîntreruptă zi de sărbătoare, în care munca coincide cu celebrarea cultului.
- Cultul capitalist nu este consacrat izbăvirii sau ispăşirii unei vini, ci vinii însăşi.
Capitalismul este poate singurul caz de cult non-ispăşitor, ci culpabilizant… O monstruoasă conştiinţă vinovată care nu cunoaşte izbăvire se transformă în cult, nu pentru a-şi ispăşi în acesta vina sa, ci pentru a o face universală… şi pentru a-l captura, în final, pe însuşi Dumnezeu în vină… Dumnezeu n-a murit, ci a fost încorporat în destinul omului.
Tocmai pentru că tinde cu toate forţele sale nu către izbăvire, ci către vină, nu către speranţă, ci către disperare, capitalismul ca religie nu vizează transformarea lumii, ci distrugerea ei. Iar dominaţia sa în timpul nostru e atât de totală, încât până şi cei trei mari profeţi ai modernităţii (Nietzsche, Marx şi Freud) conspiră, după Benjamin, cu el, sunt solidari, într-un fel sau altul, cu religia disperării.Această trecere a planetei om prin casa disperării în solitudinea absolută a traseului său este ethos-ul pe care îl defineşte Nietzsche. Acest om este Supraomul, adică primul om care începe să realizeze în mod conştient religia capitalistă.
Dar şi teoria freudiană aparţine sacerdoţiului cultului capitalist:
Refulatul, reprezentarea păcătoasă… este capitalul, căruia infernul inconştientului îi plăteşte dobânda sa.
Iar la Marx, capitalismul cu interesele sale simple şi compuse, care sunt o funcţie a vinii… se transformă imediat în socialism.
Să încercăm să continuăm reflecţiile lui Benjamin din perspectiva care ne interesează aici. Vom putea spune, atunci, că sistemul capitalist, ducând la extrem o tendinţă prezentă deja în Creştinism, generalizează şi absolutizează pretutindeni structura separaţiei care defineşte religia. Acolo unde sacrificiul marca trecerea de la profan la sacru şi de la sacru la profan, dăinuie acum un unic, multiform şi neîntrerupt proces de separare, care investeşte orice lucru, orice loc, orice activitate umană pentru a le despărţi de ele însele, şi care e total indiferent faţă de cezura sacru / profan, divin / uman. În forma sa extremă, religia capitalistă realizează forma pură a separaţiei, fără să mai aibă ceva de separat. O profanare absolută şi fără reziduuri coincide acum cu o consacrare tot atât de vidă pe cât de integrală. Şi tot aşa cum, în cazul mărfii, separaţia este inerentă formei însăşi a obiectului, care se scindează în valoare de întrebuinţare şi valoare de schimb şi se transformă într-un fetiş de neatins, în acelaşi mod astăzi, tot ceea ce e acţionat, produs şi trăit – chiar şi corpul uman, chiar şi sexualitatea, chiar şi limbajul – este separat de el însuşi şi dislocat într-o sferă separată care nu mai defineşte vreo diviziune substanţială şi în care orice întrebuinţare devine imposibilă pentru totdeauna. Această sferă este consumul. Dacă, aşa cum s-a mai spus, numim spectacol faza extremă a capitalismului, pe care o trăim astăzi, în care fiecare lucru este expus în separaţia sa faţă de el însuşi, atunci spectacolul şi consumul sunt cele două feţe ale aceleiaşi imposibilităţi a întrebuinţării. Ceea ce nu poate fi întrebuinţat este, ca atare, consemnat consumului sau exhibării spectaculare. Dar asta înseamnă că profanarea a devenit imposibilă (sau că ea cere, cel puţin, procedee speciale). Dacă a profana înseamnă a reda întrebuinţării comune ceea ce a fost separat în sfera sacrului, atunci religia capitalistă în faza ei extremă vizează crearea unui Improfanabil absolut.
Text preluat cu acordul Editurii Tact
http://edituratact.wordpress.com/
Foto: Walter Benjamin la Paris, 1937, fotograf necunoscut
Arhivă: DHM Berlin
www.cafegradiva.ro
https://cafegradiva.ro/2012/04/walter-benjamin-capitalismul-ca-religie.html
//////////////////////////////////////////
Cum si-a dorit Sigmund Freud sa moara
by Alexa Bîtfoi
Cum si-a dorit Sigmund Freud sa moara
Cu prilejul implinirii a 100 de ani de la nasterea lui Sigmund Freud, doctorul Felix Deutsch a fost invitat sa vorbeasca in cadrul unei conferinte organizate de Societatea Americana de Psihosomatica din Boston. Avea sa discute o problema spinoasa despre cat de mult sau de putin ar trebui sa-i dezvaluie un medic pacientului sau referitor la boala sa. Doctorul Felix Deutsch si-a inceput discursul cu faptul ca, inca de la prima examinare pe care i-a facut-o lui Freud, acesta din urma l-a avertizat spunandu-i ca n-o sa-i placa ceea ce va gasi la el. Doctorul isi aminteste ca nu avea nici o indoiala ca era vorba despre un cancer avansat in zona cavitatii bucale. Avea sa-l numeasca un caz sever de leucoplazie cauzat de fumatul excesiv. Relatia dintre cei doi a fost fundamentata pe adevar. Intemeietorul psihanalizei considera esential ca doctorul sa-i spuna adevarul despre boala sa, oricat i s-ar fi parut de dureros. De asemenea, l-a rugat ca, atunci cand va sosi timpul, sa nu-l lase sa sufere inutil. Sigur, era vorba despre o cerere de moarte asistata.
Abia in 1969 doctorul Elizabeth Kubler-Ross a scris despre cat de mult rau ii poate face un doctor pacientului sau cu boala terminala atunci cand alege sa-i ascunda aspecte legate de gravitatea afectiunii sale. Observatiile lui Kubler-Ross au venit intr-o societate americana care incepea sa respinga paternalismul generatiilor anterioare si sa puna la indoiala falsele reasigurari date de autoritatea medicala. Freud ajunsese la aceste concluzii cu zeci de ani inainte.
Cititi si Psihanaliza, Sigmund Freud, freudismul si psihanalistii
Urmatorul doctor care s-a ocupat de Sigmund Freud dupa Felix Deutsch a fost un tanar internist pe nume Max Schur cu care intemeietorul psihanalizei a luat contact prin intermediul printesei Marie Bonaparte aflata in analiza cu el. Freud i-a pus in vedere si lui Max Schur conditiile esentiale pentru ca relatia dintre ei sa functioneze, si anume transparenta totala din partea doctorului referitor la boala si solicitarea de a nu-l lasa sa sufere inutil „atunci cand va veni timpul”. In anii ce au urmat, Max Schur avea sa supravegheze indeaproape tratamentul administrat lui Freud si sa se ocupe de numeroasele operatii. Pana in 1936, starea de sanatate a lui Sigmund a fost relativ stabila. Din 1937, tumora canceroasa s-a extins si a necesitat o serie de noi interventii chirurgicale destul de agresive.
Odata cu invazia Austriei de catre nazisti in 1938 care a adus groaza in randul evreilor, Freud fost nevoit sa se mute la Londra. Ajutat de Ernest Jones, Maria Bonaparte si altii, Sigmund Freud a reusit sa plece la Londra impreuna cu familia sa si cu patru membri ai familiei doctorului Schur. In 1939, Schur a descoperit o noua leziune maligna care nu putea fi operata. Astfel, Freud a inceput terapia cu radiatii. A continuat sa vada cativa pacienti, insa starea de sanatate se deteriora tot mai mult. Schur s-a mutat in casa lui Freud si a ramas alaturi de acesta pana la ultima suflare. Cea care l-a ingrijit, de asemenea, pe Freud pana la capat a fost Anna, fiica psihanalistului, care se trezea de cateva ori pe noapte sa-i injecteze calmante.
Cititi Eutanasia pentru cei ce sufera de depresie, legalizata in Belgia
De-a lungul a 16 ani, Freud a suferit aproximativ 30 de operatii si cateva sesiuni de terapie cu radiatii. Era nevoit sa poarte un fel de proteza dentara care avea rolul de a-i tine separata cavitatea orala de cea nazala si care il impiedica sa vorbeasca si sa manance normal. In urma primelor interventii chirurgicale din 1923, a capatat surzenie la urechea dreapta si astfel a trebuit sa mute divanul pe care stateau pacientii de la un perete la celalalt pentru a putea asculta cu urechea stanga. A incetat sa primeasca pacienti cu doua luni inainte sa moara. In ultimele sale zile, Freud a cerut ca patul sa-i fie mutat in camera de studiu asa incat sa poata fi aproape de cartile lui si de colectia de antichitati.
La 21 septembrie 1939 doctorul Max Schur povesteste ca a fost chemat de Freud care l-a informat ca „a venit vremea”:
Dragul meu Schur, cu siguranta iti amintesti prima noastra conversatie. Mi-ai promis ca n-o sa ma abandonezi cand va veni vremea. Acum totul a devenit o tortura si nu mai are nici un sens.Freud a cerut, de asemenea, ca Schur sa-i comunice Annei decizia sa. Doctorul isi aminteste ca Freud vorbea fara nici o urma de autocompatimire si ca simtul realitatii nu era deloc afectat. Cand durerile insuportabile au revenit, i-a administrat 20 mg de morfina. Expresia suferintei disparuse de pe fata bolnavului, aducandu-i un somn linistitor. Dupa 12 ore, Schur a repetat procedura. Freud a cazut intr-o coma din care nu s-a mai trezit. A murit linistit in dimineata zilei de 23 septembrie 1939. Trei zile mai tarziu, corpul sau a fost incinerat. Cenusa a fost plasata intr-o urna greceasca antica pe care o primise cadou de la Maria Bonaparte.
Fiul doctorului Max Schur are acum peste 80 de ani si este profesor de medicina la Harvard Medical School si doctor senior in medicina si reumatologie la Brigham & Women’s Hospital. Intr-un interviu recent el a declarat ca se simte mandru felul in care a procedat tatal sau cu Freud, declarand ca Eutanasia asistata nu este o chestiune izolata si totusi nimeni nu vorbeste despre asta. Ar trebui sa-i oferi pacientului oportunitatea de a-si exprima dorinta in legatura cu felul in care doreste sa moara.
Cititi si Urna cu cenusa lui Sigmund Freud grav deteriorata
Sursa: www.theatlantic.com
https://cafegradiva.ro/2017/09/cum-ar-fi-dorit-sigmund-freud-sa-moara.html
////////////////////////////////////////////
Sigmund Freud, psihiatrul care a scandalizat lumea ştiinţifică: ce ascund visele şi sexualitatea reprimată
Scris de către: Otilia Anuţa
Sigismund Freud s-a născut în data de 6 mai 1856 în Freiberg, Moravia, care făcea parte atunci din Imperiul Habsburgic, în prezent Pribor, Republica Cehă. Era fiul lui Jakob Freud și al celei de-a treia soții a acestuia, Amalia, care era cu 20 de ani mai tânără decât soțul ei.
În acest articol
Începutul carierei lui Sigmund Freud
„Interpretarea viselor”: o lucrare revoluționară, dar controversată
Lupta cu boala și ultimele lucrări
Freud și teoria „dezvoltării sexuale” a individului
Stadiile de dezvoltare sexuală
Complexul Oedip și diferențierea psiho-sexuală
Subconștientul și criticile legate de acesta
Frații vitregi ai lui Freud, Emmanuel și Philipp, erau apropiați ca vârstă de mama sa, ceea ce a creat o dinamică familială neobișnuită. Această particularitate ar putea explica ulterior interesul profund al lui Freud pentru relațiile familiale, reflectat în teoriile sale despre complexul Oedip.
În anul 1859, familia Freud s-a mutat la Leipzig, Germania, iar un an mai târziu s-a stabilit la Viena, unde Sigmund a trăit până în 1938. În 1877 și-a schimbat prenumele din Sigismund în Sigmund, iar în 1873 și-a început studiile de medicină la Universitatea din Viena.
Încă din anii studenției, Freud s-a dedicat cercetării sistemului nervos central, sub îndrumarea lui Ernst von Brücke, obținând diploma de doctor în medicină în 1881. A lucrat ulterior la Clinica de psihiatrie condusă de Theodor Meynert în perioada 1882-1883, iar în anul 1885 a studiat alături de Jean-Martin Charcot la celebra clinică Salpêtrière din Paris. În 1886, Freud s-a căsătorit cu Martha Bernays, cu care a avut șase copii.[sursa]
Începutul carierei lui Sigmund Freud
Freud și-a început cercetările în psihanaliză în anii 1880, într-o perioadă marcată de reforme majore în tratamentul bolilor mintale atât în Europa, cât și în America, unde se acorda o atenție sporită stărilor psihologice anormale, în special afecțiunilor psihice. Interesul său pentru psihanaliză a fost stârnit de metoda lui Josef Breuer de a trata isteria prin hipnoză.
Împreună cu Breuer, Sigmund
Freud a publicat în anul 1895 „Studii despre isterie”. În același an, Freud a reușit să analizeze propriile sale vise, un moment esențial în dezvoltarea psihanalizei. Între anii 1895 și 1900, Freud a formulat cele mai multe dintre conceptele fundamentale ale psihanalizei. El însuși a introdus termenul de „psihanaliză” în anul 1896.
După despărțirea de Breuer și în urma șocului provocat de moartea tatălui său, Freud a început o autoanaliză intensă în anul 1897, axându-se pe interpretarea viselor și fanteziilor proprii, un proces susținut de prietenul său apropiat, Wilhelm Fliess.Freud a fost profesor la Universitatea din Viena, iar teoriile sale au provocat reacții contradictorii. În anul 1902, un grup de tineri medici a început să-l urmeze la Viena, formând un cerc tot mai mare de susținători. Astfel, a fondat „Societatea psihologică de miercuri”, o reuniune săptămânală cu prietenii săi apropiați, în cadrul căreia discutau descoperirile sale recente. Această societate informală a evoluat în 1908, devenind Societatea Vieneză de Psihanaliză, iar în 1910, a fost transformată în Societatea Internațională de Psihanaliză, extinzând influența ideilor sale pe plan mondial.[sursa]
„Interpretarea viselor”: o lucrare revoluționară, dar controversată
Freud considera cartea sa „Interpretarea viselor” drept cea mai importantă operă a sa. Publicată în anul 1899, autorul a dorit ca data primei ediții să fie 1900, pentru a asocia această descoperire crucială cu începutul noului secol. Însă, lumea medicală a întâmpinat această lucrare cu scepticism, iar Freud a continuat cercetările în mare parte izolat de restul comunității academice. În această perioadă, a lucrat cu pacienta sa Dora și a publicat în 1901 lucrarea „Psihopatologia vieții cotidiene”.
În 1905, a lansat trei eseuri fundamentale despre teoria sexualității, explorând relația dintre aceasta și subconștient. A publicat și o analiză a cazului de isterie al Dorei, punând astfel bazele pentru înțelegerea psihanalitică a sexualității. În 1908, la Salzburg, a avut loc primul congres de psihologie freudiană, care a consolidat recunoașterea ideilor sale. Un an mai târziu, în 1909, Freud a fost invitat de Stanley Hall să susțină cinci cursuri la Universitatea Clark din Statele Unite, marcând astfel un moment decisiv în cariera sa, care a atras atenția internațională asupra teoriilor psihanalitice.
În anul 1912, a fost lansată prima revistă de specialitate dedicată psihanalizei, „Imago”. Pe măsură ce Societatea Internațională de Psihanaliză a câștigat notorietate, au apărut și tensiuni interne. Anumiți membri, precum Carl Jung, s-au desprins pentru a fonda propriile școli de psihologie. În ciuda acestor provocări, Freud a continuat să publice lucrări importante, iar în 1916 a lansat prima parte din „Introducere în psihanaliză”.
- CITEŞTE ŞI: Oraşul Interzis, locul în care oamenii de rând nu au intrat vreme de 500 de ani
Lupta cu boala și ultimele lucrări
Freud a fost diagnosticat cu cancer de maxilar în 1923, o boală cu care a luptat timp de 16 ani. Deși grav afectat, nu a abandonat cercetarea, publicând în 1925 o colecție de cinci volume intitulate „Opere colectate” („Collected Works”). În 1930, a fost recompensat cu prestigiosul Premiu Goethe pentru literatură, iar în 1935 a fost ales Membru de onoare al Societății Regale Britanice de Medicină.
În anul 1938, amenințat de ascensiunea nazismului și ocupația iminentă a Austriei, Freud a emigrat împreună cu familia sa în Anglia.
Sigmund Freud a murit la Londra, la 23 septembrie 1939, la vârsta de 83 de ani, lăsând în urmă o moștenire vastă, care a modelat în mod profund înțelegerea minții umane.
Freud și teoria „dezvoltării sexuale” a individului
De-a lungul carierei sale prolifice, Sigmund Freud a publicat numeroase cărți și lucrări de specialitate, concentrându-se asupra comportamentului sexual uman. Totuși, el nu privea sexualitatea doar în sensul ei tradițional, ci mai degrabă ca o forță motrice care guvernează o gamă largă de instincte și dorințe – atât cele manifeste, cât și cele reprimate – care influențează atitudinile și convingerile individului.
Freud a dezvoltat un model riguros pentru ceea ce el a numit „dezvoltarea sexuală”, bazat pe o evoluție biologică, și a propus teoria stadiilor de dezvoltare, fiecare delimitată foarte clar în funcție de vârstă. Nu toți indivizii parcurg toate aceste faze, iar unele etape pot chiar să se suprapună.
Stadiile de dezvoltare sexuală
Prima fază, care acoperă perioada 0-2 ani, este marcată de explorarea lumii prin intermediul buzelor și gurii. În acest stadiu, copilul se familiarizează cu actul hrănirii – consumând lapte și ducând la gură orice obiect care îi este la îndemână. Ulterior, învață să utilizeze gura și pentru comunicare.
A doua fază, cuprinsă între 2 și 4 ani, este considerată una dintre cele mai controversate din teoria freudiană. În acest interval, copiii încep să descopere diferențele sexuale și dobândesc control asupra nevoilor fiziologice, ceea ce adesea generează un sentiment de putere. Aceștia își dau seama că pot influența comportamentul părinților, refuzând uneori să se conformeze cerințelor.
Complexul Oedip și diferențierea psiho-sexuală
Între 4 și 6 ani se desfășoară cea mai importantă etapă din dezvoltarea psiho-sexuală a individului. Freud subliniază că, în această perioadă, copilul simte o atracție față de părintele de sex opus, concomitent cu o teamă față de părintele de același sex. Acest fenomen este denumit complexul lui Oedip (în cazul băieților) și complexul Electrei (în cazul fetelor).
Rezolvarea acestor complexe este esențială pentru o dezvoltare sănătoasă a identității de gen, prin identificarea cu părintele de același sex, ceea ce duce la conturarea viitoarei orientări sexuale.
Perioada latentă și pubertatea
Începând cu vârsta de 6 ani și până la pubertate, individul intră într-o etapă de „latență”, în care dimensiunea sexuală este temporar suprimată. În această fază, copilul se concentrează pe învățare, pe adaptarea la normele societății și pe asimilarea valorilor culturale și morale. Această perioadă de relativă liniște psihosexuală durează aproximativ 5-6 ani, până la debutul pubertății, când individul devine din nou conștient de impulsurile sale sexuale.
Odată cu pubertatea, individul începe să dezvolte atracții față de persoane de sex opus, ceea ce reflectă activarea instinctului reproductiv și capacitatea de a duce la îndeplinire funcțiile biologice asociate procreării.
Dimensiunile personalității
O parte esențială a teoriilor lui Sigmund Freud este dedicată studiului personalității, pe care el o împarte în trei dimensiuni: id, ego și superego. Doar ego-ul este vizibil și reprezintă aspectul pe care îl arătăm lumii, însă toate cele trei componente influențează profund personalitatea.
Id-ul reprezintă forțele biologice primare și este constant prezent în structura personalității încă de la naștere. Este o parte fundamentală a individului deoarece asigură îndeplinirea nevoilor de bază imediat, fără a lua în considerare realitatea exterioară. Id-ul este guvernat de principiul plăcerii, cunoscut și sub numele de hedonism.Altfel spus, el caută satisfacerea instantanee a dorințelor. De exemplu, când un bebeluș are nevoie să fie schimbat, când îi este frig, cald sau are dureri, id-ul semnalează aceste necesități prin plâns, fără a ține cont de programul părinților, fie că aceștia dorm, mănâncă sau se odihnesc. Id-ul este ghidat doar de propriile nevoi și ignoră cerințele mediului extern.
- CITEŞTE ŞI: Cine a inventat înghețata, care este istoria acestui desert și cum a ajuns în Țările Române
Pe măsură ce copilul crește și începe să interacționeze mai mult cu lumea din jur, între 1 și 3 ani, se dezvoltă a doua dimensiune a personalității – ego-ul. Aceasta este partea personalității pe care individul o manifestă în interacțiunile cu ceilalți și este guvernată de principiul realității. În timp ce dorințele id-ului persistă, ego-ul ia în considerare consecințele acțiunilor și începe să echilibreze nevoile proprii cu realitatea externă.
Prin experiență, ego-ul învață că și ceilalți oameni au dorințe și nevoi și că un comportament impulsiv poate duce la consecințe negative. Astfel, ego-ul acționează ca un mediator între instinctele id-ului și cerințele lumii exterioare.În jurul vârstei de 5 ani, apare cea de-a treia dimensiune a personalității – superego-ul. Aceasta reprezintă conștiința morală a individului, formată prin învățarea normelor etice și morale din interacțiunile sociale și experiențele de viață. Potrivit lui Freud, un superego puternic este capabil să controleze instinctele biologice ale id-ului, în timp ce un superego slab cedează mai ușor în fața acestor impulsuri. În consecință, nivelul de vinovăție va fi mai mare la cei cu un superego dezvoltat și mai scăzut la cei cu un superego mai slab.Într-o personalitate echilibrată, ego-ul ar trebui să fie dimensiunea dominantă, deoarece el trebuie să satisfacă nevoile id-ului într-un mod care să nu intre în conflict cu superego-ul, ținând cont în același timp de realitatea exterioară. Structura tripartită a personalității este dinamică și evoluează odată cu vârsta și experiența de viață.
De asemenea, comportamentele adulților, cum ar fi fumatul sau alte dependențe, pot fi legate de dificultăți întâmpinate în stadiile anterioare ale dezvoltării psihosexuale. Freud susținea că aceste „complexe” sau fixări reflectă efortul depus de copil pentru a trece prin anumite faze de dezvoltare, iar dificultatea întâlnită la depășirea unui anumit stadiu poate influența comportamentul său la maturitate.
Ce ascund visele
Un alt aspect esențial al teoriei lui Freud este interpretarea viselor. Freud susține că visul este „păzitorul somnului”. Atunci când adormim, încercăm să ne deconectăm de la realitate, neutralizând orice stimul extern. În timpul nopții, mintea noastră ne protejează prin intermediul viselor atât de stimulii externi, precum zgomotele sau lumina, cât și de cei interni, precum emoțiile, temerile sau insatisfacțiile. Freud și-a concentrat studiile în special asupra stimulilor interni.
Pentru ca o persoană să poată experimenta în vis emoții puternice, gânduri interzise sau dorințe ascunse, acestea trebuie deghizate sub o formă simbolică. În caz contrar, visul ar deveni atât de tulburător încât persoana s-ar trezi. Astfel, interpretarea corectă a viselor poate conduce la o mai bună înțelegere a manifestărilor subconștiente.
Freud consideră că visul are două componente: „conținutul manifest” și „conținutul latent”. Conținutul manifest reprezintă ceea ce ne amintim după ce ne trezim, însă, potrivit lui Freud, acesta nu are un înțeles profund, fiind doar o versiune mascată a gândurilor care au generat visul.
Pe de altă parte, conținutul latent reflectă adevăratul sens al visului — dorințele interzise sau gândurile ascunse ale subconștientului. Acestea sunt prezente în conținutul manifest, dar deghizate, astfel încât nu pot fi recunoscute cu ușurință. Rareori cele două laturi ale visului coincid. Freud denumește aceste cazuri „vise infantile”.Sigmund Freud subliniază că visele reprezintă o formă de împlinire a dorințelor reprimate. Atunci când o dorință nu este satisfăcută în viața cotidiană, mintea o transformă într-o experiență vizuală în timpul somnului, împlinind astfel dorința și asigurând un somn liniștit.
Contradicțiile lui Freud
O parte din teoriile lui Freud sunt strâns legate de contextul cultural al vremii sale, iar unele sunt dificil de demonstrat empiric sau reflectă propria sa personalitate. Totuși, Freud este recunoscut ca un observator excepțional al comportamentului uman, iar multe dintre ideile sale formează fundamentul psihologiei moderne. Cu toate acestea, există păreri contradictorii referitoare la anumite aspecte ale teoriilor sale.De exemplu, complexul lui Oedip este un subiect controversat. Anumiți psihologi recunosc că unii copii pot manifesta atracție față de părintele de sex opus și rivalitate față de părintele de același sex. De asemenea, este adevărat că o parte dintre acești copii păstrează aceste emoții și conflicte și în perioada maturității. Cu toate acestea, majoritatea teoreticienilor consideră aceste cazuri excepții și nu reguli general valabile.
- CITEŞTE ŞI: Spionul care a trăit atât ca bărbat, cât și ca femeie: povestea lui Chevalier d’Éon
Aceste situații tind să apară în familii disfuncționale, în care părinții nu se înțeleg și utilizează copilul în conflictele lor personale. De asemenea, astfel de comportamente sunt mai frecvente atunci când părinții nu discută deschis cu copilul despre sexualitate, iar acesta își formează percepții greșite din surse externe, cum ar fi alți copii.
Critici aduse lui Freud
Una dintre cele mai frecvente critici aduse teoriei lui Freud este că pune prea mult accent pe sexualitate. Conform viziunii sale, aproape toate lucrurile, fie ele bune sau rele, par să fie rezultatul exprimării sau reprimării impulsurilor sexuale. Mulți cercetători s-au întrebat dacă nu există și alte componente psihologice importante care să explice comportamentul uman. Deși Freud a introdus ulterior conceptul de „instinct al morții”, acesta nu a avut același impact și nu a devenit la fel de cunoscut. Criticii afirmă că, deși sexualitatea joacă un rol important în societate, acest lucru nu înseamnă că ea stă la baza fiecărei motivații umane.
Pe de altă parte, susținătorii lui Freud argumentează că accentul pus pe sexualitate nu reflectă doar atitudinea epocii sale, ci mai degrabă tendința societății de a evita acest subiect, mai ales în clasele sociale superioare și de mijloc. Aici rezidă unul dintre marile succese ale lui Freud: a adus la suprafață un subiect care fusese mult timp ascuns. Totuși, o critică ce i se aduce este că a generalizat prea mult fără să țină cont de schimbările culturale și de diversitatea experiențelor umane.
Subconștientul și criticile legate de acesta
Un alt concept frecvent contestat este acela de „subconștient”. Psihologii umaniști și existențialiști consideră că Freud a supraestimat importanța subconștientului. Ei susțin, pe de o parte, că multe dintre motivațiile și problemele atribuite subconștientului sunt mult mai puține decât a crezut Freud, iar, pe de altă parte, că acest concept nu este atât de central în dinamica psihologică a individului.Astăzi, mulți psihologi văd subconștientul doar ca fiind acea parte din noi pe care refuzăm să o confruntăm sau care nu ne mai servește un scop. De fapt, unii teoreticieni au eliminat complet termenul din practica lor.
Moștenirea lui Freud
În ciuda numeroaselor critici, este indiscutabil faptul că Freud a adus contribuții remarcabile la psihologie, atât de importante încât multe dintre ele au fost încorporate în alte teorii moderne, deseori fără a fi creditat corespunzător. În primul rând, Freud a demonstrat existența a două forțe puternice care coexistă în fiecare persoană. Într-o perioadă în care se credea că omul este ghidat exclusiv de rațiune, Freud a arătat cât de mult din comportamentul nostru este controlat de instincte biologice.
De asemenea, când se credea că fiecare individ este pe deplin responsabil pentru acțiunile sale, Freud a evidențiat influența profundă pe care societatea o are asupra fiecăruia dintre noi. Id-ul și superego-ul, simboluri psihologice ale influențelor biologice și sociale, rămân forțe permanente în structura psihică a fiecărui individ.
În al doilea rând, Freud a fost printre primii care au susținut că nevrozele sunt cauzate de traume psihologice. Deși majoritatea teoreticienilor moderni nu sunt de acord că toate nevrozele au aceeași cauză și nu cred că este necesară reexperimentarea traumei pentru vindecare, este dificil de negat că o copilărie marcată de abuzuri, neglijență și tristețe poate conduce la o maturitate la fel de dificilă.
În al treilea rând, Freud a introdus conceptul de ego, care a devenit un pilon central în teoria personalității. De asemenea, Freud a revoluționat terapia psihologică, fiind pionierul „terapiei prin discuție”. Această metodă, care implică discutarea problemelor cu pacientul, este și astăzi considerată una dintre cele mai eficiente forme de tratament pentru tulburările psihologice.
Multe dintre teoriile lui Freud sunt legate de cultura vremii sale, iar unele dintre ele sunt dificil de verificat prin metode științifice moderne. De asemenea, unele teorii reflectă propriile sale experiențe personale. Cu toate acestea, Freud a fost un observator remarcabil al condiției umane, iar ideile sale continuă să aibă o mare relevanță și astăzi. Chiar dacă nu toate teoriile sale sunt universal acceptate, moștenirea sa în domeniul psihologiei rămâne profundă și influentă.
///////////////////////////////////////////////
„Darwin a greșit”, de A.N. Wilson. Partea I-a
Doina Bejenaru
„Darwin was wrong” – „Darwin a greșit”. Cu aceste trei cuvinte începe cartea lui A.N. Wilson, publicată anul trecut. Titlul lui Wilson subliniază în cele 367 de pagini o idee care prăbușește întreg imperiul evoluționist „Charles Darwin, un făuritor de mit”. Subtitlul cărții dezvăluie tema ei principală: „Darwin a făurit un mit, iar teoria evoluționistă concepută de el e și ea un mit”.Cele 367 de pagini, la prima impresie un pic greoaie, nu sunt decât o aparență. Textul cărții este scris pe înțelesul oamenilor de rând cu scopul, la fel de clar, că Darwin a fost greșit și a născocit un mit. A enunțat o teorie greșită, a indus în eroare o mulțime de intelectuali și a inspirat mișcări politice și sociale cu ideologii dubioase. Împreună cu Marx, a devenit unul din pilonii cei mai trainici și de lungă durată al secularismului. A generat o religie seculară, a dat argumente noi în sprijinul ateismului și a influențat, pe alocuri în mod profund, creștinismul, religia și teologia. Toate aceste aspecte sunt analizate de Wilson în profunzime, dar punctând în repetate rânduri că Darwin a lansat o teorie falsă, a comis un furt intelectual, a fost criticat aspru de unii dintre contemporanii lui și că Darwin s-a dovedit a fi un polemic fără scrupule atacând criticii teoriilor lui cu înverșunare. O recenzie cât de cât aprofundată a cărții lui Wilson e dificil de realizat în câteva pagini, dar încercăm să redăm punctele ei principale. Vom începe astăzi și sperăm să continuăm trecerea în revistă a acestei cărți atât de importante și interesante în săptămânile care urmează. Începem însă, cu o scurtă introducere a autorului.
Cine este A.N. Wilson?
După cum ne-am aștepta, lansarea cărții lui Wilson a fost primită cu multă răceală și reticență în cercurile intelectuale și mass-media, mai ales cea britanică și americană. Dar și cu scepticism de către unii apologeți creștini. Scepticismul se datorează faptului că traiectoria religioasă și intelectuală a lui Wilson nu a fost dreaptă nici consistentă. În tinerețe Wilson a fost un creștin devotat, la început anglican, apoi catolic, iar apoi a revenit la anglicanism. În anii 80 s-a declarat ateu și a publicat biografii ale Apostolului Pavel și Mântuitorului în care îi portretiza pe ambii ca fiind fanatici religioși și fondatori ai unei religii false. A folosit epitete similare și la adresa creștinilor. Atacurile lui împotriva creștinilor au atins apogeul în 1990 când Wilson a publicat un pamflet, „Against Religion – Impotriva religiei”, în care atacurile împotriva creștinismului și a religiei în general au fost extrem de virulente. Virulența la adresa religiei i-a câștigat prietenii și relații bune cu faimoșii atei ai începutului de Mileniu, Richard Dawkins și Christopher Hitchens, ai căror cărți și idei le promova. În 2009, însă, Wilson a reapărut pe scena literară cu un articol elocvent, publicat în presa britanică, în care și-a repudiat trecutul ateu și și-a reafirmat credința în Dumnezeu și fidelitatea față de creștinism. Ce l-a determinat să o facă? Traseul lui Wilson înapoi la creștinism îl descoperim spicuind biografia vieții lui Darwin.Studiind viața lui Darwin, recitindu-i cărțile, citind în profunzime cărțile criticilor lui Darwin publicate pe vremea lui Darwin și în deceniile următoare, dar mai ales studiind fosilele care au supravețuit din vremurile arhaice – descoperite în sedimentele vulcanice ori scoase la iveală de explorările petroliere moderne – a ajuns la concluzia că Darwin a interpretat evidența care îi era la îndemână în vremea lui în mod eronat, și a dus, astfel, în eroare generațiile următoare. Asta explica în primul rând cuvintele îndrăznețe cu care Wilson își începe cartea: „Darwin a greșit”. Intenția inițiala a lui Wilson nu a fost să critice darwinismul ori să scrie o biografie tendențioasă la adresa unui om care a influențat gândirea umanității într-o profunzime și durată cum puțini alții au făcut-o. Dimpotrivă, a vrut să scrie briografia unui britanic care a influențat gândirea umană vreme de peste de 150 de ani. Dar investigând și studiind viața și mediul intelectual în care Darwin a trăit, Wilson a fost atras, „în mod inevitabil”, zice el, către concluzia că „Darwin was wrong – Darwin a greșit”. Nici nu a fost intenția lui inițială de a critica ori de a se distanța de teoriile științifice care încă proclamă veridicitatea evoluționismului. La urma urmelor, zice Wilson despre el însuși, el nu e un om de știință și nici nu are credibilitate în rândul oamenilor de știință.
Reîntoarcerea lui Wilson la teism
Wilson evoca patru lucruri ori aspecte esențiale ale ființei umane și conștiinței lui care l-au făcut să renege darwinismul și să reconfirme adevărurile biblice. Primul dintre ele e ochiul. A descoperit că nici Darwin, nici discipolii lui, de atunci până azi, nu au putut explica apariția ochiului prin procesul evoluției naturale. Atât Darwin, cât și discipolii lui sunt de acord că, din perspectiva teoriei evoluționiste, pentru ca ochiul să fi ajuns la stadiul de dezvoltare și complexitatea în care îl avem astăzi fiecare dintre noi, ar fi fost necesar un proces evolutiv de o durată mai lungă decât chiar vechimea vieții pe pământ.Abilitatea ființei umane de a vorbi și vocabularul au fost al doilea factor care l-a determinat pe Wilson să respingă darwinismul. Pe lângă ființa umană nici o altă creatură nu posedă capacitatea de a vorbi, comunica ori avea un vocabular atât de vast. Capacitatea de a iubi din convingere și nu instinct e un alt argument. În lumea animalelor nu există dragoste. Există doar un instinct al dragostei mamelor pentru ființele pe care le nasc, dar nu dragoste pentru aproapele. O leoaica, de exemplu, își iubește puii ei, dar nu puii gazelelor, pe care le ucide să-și hrănească micuții. Iar muzica la fel. Animalele nu compun muzică și nici nu posedă capacitatea de a compune muzică. Între animale nu există nici Mozart nici Beethoven. În final, afirmă Wilson, aceste ultimele trei aspecte ale ființei umane ne dau de înțeles că ele sunt mai mult decât doar o grămadă de carne și sunt, în primul rând, ființe spirituale.„Existența comunicării verbale este una din multele fenomene – printre care dragostea și muzica sunt cele mai puternice – care sugerează că ființele umane sunt mult mai mult decât doar bucăți de carne. Ele mă conving că suntem ființe spirituale, și că religia încarnării, care afirmă că Dumnezeu a creat umanitatea după chipul și asemănarea Lui, și în mod continuu restaureaza umanitatea după chipul Lui, e, simplu vorbind, adevărată”.
Neo-darwinismul și confuzia evoluționistă
Cu toate că Wilson a revenit la creștinism, el totusi crede în evoluționism, dar nu în cel teoretizat și propovăduit de Darwin. Crede într-un Creator și o Creație originară, dar și presupune că în timp speciile au evoluat devenind ceea ce ele sunt astăzi. În ultimii 50 de ani evoluționismul și darwinismul s-au metamorfozat în „neo-darwinism”, o reinterpretare constantă a darwinismului original pentru a-l face compatibil cu descoperirile științifice contemporane. Asta denota, în opinia autorului, că darwiniștii și-au pierdut confidența inițială privind veridicitatea evoluționismului și a teoriilor lui Darwin. Faptul că se vorbește despre „neo-darwinism” mai mult decât despre „darwinism” dovedește că darwinismul originar a fost ajustat și continuă să fie reajustat și explicat pentru a-l face compatibil cu descoperirile științifice din ultimele decenii, descoperiri care în mare măsură, explică Wilson, contrazic învățăturile inițiale ale lui Darwin.
Re-ajustarea constantă și continuă a darwinismului originar a început cu Darwin însuși și a continuat până în zilele noastre, susține Wilson în cartea lui. Faptul acesta e dovedit și de detaliul mai puțin cunoscut că doar în timpul vieții lui, Darwin și-a rezivuit cartea lui de căpătâi, „Originea Speciilor – The Origin of Species” inițial publicată în 1859, de șase ori. Dar atât revizuirile făcute de Darwin, cât și de discipolii lui caută să mențină integritatea intelectuală a principalelor idei darwiniste: (1) Darwin a avut dreptate; (2) speciile evoluează prin modificări mici, dar care de-a lungul milioanelor de ani se acumulează și cauzează transformarea unei specii în alte specii; și (3) legile naturii descoperite de Darwin încă explică evoluția speciilor. Unul din neo-darwiniștii cei mai proeminenți care continuă să creadă și să promoveze evoluționismul originar a lui Darwin e ateul britanic Richard Dawkins.
Wilson caută să fie onest cu privire la obiectivul ultim al cărții lui. Intenția lui nu este să-l detroneze pe Darwin, nici să-i demoleze teoriile. Își dă seama că asta nu o poate face, gândirea evoluționistă și darwinistă fiind puternic înfiptă în gândirea occidentală mai bine de 150 de ani. Scopul lui e să deschidă ochii oamenilor de bună credință să pună la îndoială „religia” darwinismului și să dovedească că presupusele dovezi care suștin teoriile darwiniste sunt practic inexistente. În acest sens, putem afirma despre cartea lui Wilson că este o enciclopedie masivă, o trecere în revistă care examinează criticile formulate la adresa teoriilor lui Darwin de contemporanii lui și de către un număr mare de oameni de știință până astăzi. Unii dintre criticii lui Darwin i-au fost prieteni ori colegi care au avut interese intelectuale similare. Practic, Wilson examinează fiecare carte ori pamflet critic publicat în Secolul XIX la adresa lui Darwin și a teoriilor lui evoluționiste. Probabil că aceasta e cea mai mare realizare a cărții. Fiecare capitol discută un apect al teoriilor lui Darwin și le examinează în lumina criticilor făcute de contemporanii lui, dar și în lumina descoperilor arheologice de după moartea lui Darwin. O realizare principală și pozitivă a cărții este că, chiar dacă cititorul nu e de acord cu Wilson și critica lui la adresa darwinismului, ea examinează, în câteva paragrafe, succint și pe înțelesul cititorului, argumentele principale construite în ultimii 150 de ani împotriva evoluționismului.
Pentru a răspunde criticilor lui neo-darwiniști, Wilson recurge la știință. Spre deosebire de teoriile lui Darwin, datele științifice nu sunt supoziții ci adevăruri cu care trebuie să se confrunte și discipolii lui Darwin. Înainte de a se lansa în examinarea aprofundată a vieții și operelor lui Darwin, Wilson credea că știința sprijină teoriile evoluționiste ale lui Darwin, dar, la scurt timp, a descoperit că descoperirile științifice făcute după moartea lui Darwin mai mult contrazic decât confirmă teoriile lui. Wilson a fost, de fapt, uimit de asta. „And this is where I was astonished-Și tocmai asta m-a uimit”, punctează el.Volumul de literatură critică la adresa darwinismului a devenit astronomic și e în creștere. Astăzi sunt mai multe școli de evoluționism, iar teoriile fundamentale ale lui Darwin sunt re-examinate de discipolii lui pentru a le insufla credibilitate în lumina noilor descoperiri ștințiifice. De exemplu, în opinia lui Wilson, teoria evoluționistă, așa cum a fost ea enunțată de Darwin și reformulată de discipolii lui, a fost anihilată de descoperirea și decodificarea codului genetic uman cu câteva decenii în urmă. Ca urmare, e indubitabil că nu există un consens în lumea darwinistă privind evoluția.
Eroarea fundamentala a darwinismului – natura non facit saltum
Cea mai mare eroare a lui Darwin, afirmă Wilson, este teoria lui că speciile de astăzi au evoluat de-a lungul a milioane de ani, că procesul evolutiv a fost extrem de lent, dar că a rezultat în transformarea unei specii într-o altă specie, total diferită, ajungându-se astfel până la ființele umane și speciile zilelor noastre. În opinia lui Darwin, „natura non facit saltum- natura nu face salturi”. Nu există nicio dovadă care să sprijine această concluzie, afirmă Wilson. Dimpotrivă, Wilson e adeptul variantei din gândirea evoluționistă conform căreia procesul evolutiv se produce în interiorul fiecărei specii și nu ca rezultat al unui proces evolutiv, ci e rezultatul unor salturi transformative radicale și abrupte. în alte cuvinte, și pe înțelesul tuturor, dacă Darwin afirmă că peștele, de exemplu, s-a transformat în pasăre pentru că lacurile au secat și, pentru a supravețui, procesul evolutiv a transformat aripile peștelui în aripi de pasăre, Wilson afirmă contrariul. Teoria aceasta, zice el și criticii darwinismului, este o presupunere care nu poate fi dovedită de fosilele arhaice. Această teorie e imposibil de dovedit pentru că nu există fosile care să dovedească existența unor specii tranzitorii între, de exemplu, pește și pasăre. Dimpotrivă, afirmă Wilson, la fel ca majoritatea criticilor darwinismului, în timp ce varietatea peștilor în mediul acvatic e de netăgăduit ea nu poate fi explicată prin procesul evolutiv. Deasemenea, nu există nici o dovadă tangibilă că omul e un produs al evoluției primatelor (maimuțelor) din forme inferioare în forme superioare. Diversitatea primatelor e un dat, dar ele nu au evoluat în specia umană. Specia umană nu este un produs al procesului evolutiv care și-ar avea originea în specia primatelor. Cele două specii sunt diferite și cele din urmă nu au evolut să dea naștere celor dintâi. La fel, nu există nici o dovadă argeologică că specia calului ar fi evoluat în specia vitelor. Variațiile care există în specia vitelor sunt evidente, dar nu se datorează evoluției lor din alte specii inferioare.
Chiar și Darwin a recunoscut că evidența geologică în sprijinul teoriilor lui a fost limitată, încă pe vremea lui. Noi și importante dezvăluiri, însă, au fost publicate în 2002 de Stephen Jay Gould în cartea The Structure of Evolutionary Theory, „Structura teoriei evoluționiste”. Gould e unul din cei mai impozanți paleontologi ai zilelor noastre. Obiectivul muncii lui de cercetare a fost să determine măsura în care fosilele și sedimentele geologice arhaice confirmă ori infirmă teoriile lui Darwin. Dacă Darwin afirmă că dovezile de acest fel sunt minine, Gould a afirmat că ele nu există de fel. Spre deosebire de Darwin, Gould a ajuns la concluzia că în natură se produc salturi în interiorul aceleași specii, nu micro-modificări care în sute de milioane de ani ar fi rezultat în transformarea unei specii în alte specii. Cum se explică aceste salturi și cum sunt ele generate? Nici Wilson și nimeni nu le poate explica. Asta zice Gould, iar Wilson după el, e problema fundamentală cu care se confruntă darwinismul din 1859 încoace.Un critic la fel de aspru al darwinismului a fost Michael Denton care în 1985 a publicat Evolution: a Theory in Crisis, „Evoluționismul – o teorie în criză”. Teza lui esențială este că „Simplu spus, teoria lui Darwin că toate speciile au apărut printr-o serie de mutații treptate, infinitisimale și foarte lente nu e sprijinită de dovezi”.
La fel de critic e Wilson privind și legile naturii „laws of nature” pe care Darwin pretinde să le fi descoperit. Darwin pretinde că forța motrică a evoluționismului sunt legile naturii pe care el pretinde să le fi descoperit. Fundamentală printre ele este legea supraviețuirii speciei celei mai bine adaptate „the law of the survival of the fittest”. Iar legea supraviețuirii înseamnă că evoluția a eliminat speciile mai slabe. Darwin credea că natura e într-o stare perpetuă de război între specii, cât și înlăuntrul fiecărei specii, pentru eliminarea speciilor mai slabe de către cele mai puternice ori ai membrilor aceleași specii care nu sunt adaptați pentru a supraviețui. Nu tocmai, zice Wilson. Dacă ar fi așa cum explicăm altruismul ființelor umane? Ce o determină pe o ființă umană să se îngrijască de ființele umane mai firave, suferinde ori handicapate? De ce, adăugă el, avem spitale? De ce, dimpotrivă, căutăm să păstrăm în viață ființele umane firave, suferinde ori handicapate?Dar întrebarea probabil cea mai penetrantă pe care o dezbate Wilson, și prin care vrea să definească limitele darwinismului și al evoluționismului e: „Cine a creat legile naturii? Darwin pretinde să le fi descoperit. Dar cine le-a creat? Cum au apărut ele? Cine le-a pus în mișcare? Darwin a căutat să explice funcționarea pretinselor legi ale naturii descoperite de el, dar nici nu a încercat să explice apariția lor. Alte întrebări la fel de cruciale sunt, de ce ființă umană are conștiință și e conștientă de sine, pe când animalele nu?”
Va continua…
Sursa: Alianța Familiilor din România
https://www.stiricrestine.ro/2018/05/24/darwin-a-gresit-de-a-n-wilson-partea-i-a/
//////////////////////////////////////////////
Mesaj de la Davos: nu veți mai deține nimic și veți fi fericiți
Călin Marchievici
La mijlocul lunii februarie, Curtea Supremă din Marea Britanie a decis că Uber trebuie să le ofere statut de angajați șoferilor săi, nu statutul de independenți de până acum. Asta înseamnă că șoferii Uber din Marea Britanie trebuie să aibă dreptul la un salariu minim, la concediu plătit și alte asemenea beneficii. Justiția britanică a stabilit că șoferii Uber sunt angajați ai companiei din momentul în care pornesc aplicația și până o închid, pentru că în această perioada timpul nu le mai aparține lor, ci clienților, nu mai sunt liberi să decidă unde vor merge cu mașina proprie și nici pe ce rută.
Este puțin probabil ca decizia să fie anulată, pentru că este a patra oara când Uber pierde în această speță, inițiată de doi șoferi ai companiei. ”Este un mare pas înainte în privința modului în care ne vom opune unui gigant”, spune unul dintre ei.
Pe de altă parte, este puțin probabil să apară schimbări majore pe termen scurt în statutul șoferilor Uber din Marea Britanie. Țara nu are un Inspectorat al Muncii care să verifice respectarea deciziei Curții Supreme. În realitate, scrie BBC, Uber poate ignora acest verdict și nu va trebui să-l aplice decât în cazul în care o buna parte din zecile de mii de șoferi Uber vor apela la justiție.
Într-un caz asemănător, procurorii din Milano cer ca patru mari companii de livrare de mâncare la domiciliu (Foodinho-Glovo, Uber Eats, JustEat și Deliveroo) trebuie să-i angajeze pe cei 60.000 de colaboratori ai lor și să plătească o amenda de 733 de milioane de euro, pentru că o investigație a arătat că acești oameni nu aveau condiții de muncă adecvate. ”Marea majoritatea a acestor livratori au contracte de colaborare ocazionale, însă investigația a arătat că ei sunt incluși integral în organizarea companiilor”. Procurorii au constatat că acești livratori sunt monitorizați permanent de platforma IT și li se acordă calificative. ”Sistemul îi obligă pe livratori să accepte orice comandă, pentru a nu le fi scăzut calificativul, deoarece asta ar însemnă mai puține comenzi în viitor și mai puțini bani. Din acest motiv, este imposibil ca ei să beneficieze de vacanțe și de concediu medical”. Procurorii solicită ca aceste companii să le plătească livratorilor mai multe contribuții, să le ofere biciclete și îmbrăcăminte. Companiile cu pricina au respins acuzațiile și au precizat că respectă regulile.
Servitizarea economiei
Mai sus sunt două evoluții într-o dinamică generată de unul și același fenomen – ”uberizarea” economiei sau, mai nou, ”servitizarea” economiei. Servitizarea înseamnă trecerea de la o economie de producție la una bazată aproape exclusiv pe servicii. Mai înseamnă drepturi mult mai puține pentru participanții la această economie, care nu au statut de angajat, sunt supuși unor fluctuații mari ale pieței, sunt obligați la o permanentă schimbare a contractorului și nu beneficiază de contribuții la serviciile de sănătate, la fondurile de pensii și somaj.Însă cel mai insidios efect al acestei mult lăudate ”servitizări” tine de schimbarea relației cu proprietatea. Serviciile de ”ride-sharing”, de închiriere a imobilelor în scop turistic sunt fațete ale acestui fenomen. În toate aceste cazuri, dispare varianta deținerii in proprietate a unui automobil, a unui imobil. Mai mult, a nu fi proprietar începe să fie prezentat ca o virtute, pentru că, doar așa am putea conviețui armonios pe planeta Pământ.„Bine ați venit în anul 2030. Nu dețin nimic. Nu dețin o mașină. Nu dețin o casă. Nu dețin aparate sau haine. Tot ceea ce consideram în trecut un #produs a devenit acum un #serviciu: transport, cazare, mâncare și toate lucrurile de care avem nevoie în viața noastră de zi cu zi”, scria, în urmă cu un an Oana Bogdan, fostă vedeta a partidului lui Dacian Ciolos. A scris asta după ce a stârnit o polemică prin ideile sale de renunțare la proprietatea privată și de ”colectivizare” a sexului.
Noua imagine a capitalismului
Puțini sunt însă cei care își pun o intrebare: ”Dacă nu mai esti proprietar, cui îi vor aparține bunurile pe care le vei închiria?Este o întrebare pe care o pune Cory Bernardi în emisiunea sa de la Sky Australia, într-un monolog care are puține șanse să fie preluat de marile publicații. Bernardi a încercat fără succes să facă valuri în viața politică australiană, cu partidul Conservatorii Australiei, după ce a fost liderul unui partid tradițional – Partidul Liberal din Australia.
Bernardi s-a lansat într-o critică a elitelor globale, spunând că ar trebui să fim extrem de atenți la orice organizație care conține termenul ”Mondial” în titulatura ei. El concluzionează că o mulțime de termeni la modă – precum ”servitizare”, ”economie colaborativă” – nu sunt decât eufemisme pentru socialism, un socialism la scară planetară.
”Toate aceste organizații promovează o agendă, aceeași agendă – să decarbonizăm, să dezindustrializăm și să anulăm lumea occidentala. Aceste organizații sunt parte dintr-un plan menit să dea o nouă imagine capitalismului. Aceasta imagine este, desigur, socialismul”, spune Bernardi.
Vârful de lance este Forumul Economic Mondial, care se reunește an de an la Davos, în Elveția.
”Forumul Economic Mondial este arhitectul Marii Resetări și al celei de a patra revoluții industriale. Au inventat hashtagul ”să reconstruim mai bine”, care a devenit foarte popular printre elitele guvernamentale din întreaga lume. În viziunea Forumului Economic Mondial, participanții la Davos vor ajunge să fie proprietarii a tot ceea ce voi veți închiria. Și credeți-mă, nu va fi o întreprindere filantropică”.”Într-adevăr, reducându-ne pe toți la statutul de utilizator, nu de de proprietar, lumea poate deveni mai egală, pentru că puterea, autoritatea și banii se vor concentra în mâinile câtorva, în timp ce restul vor fi niște vasali economici ai acestor oligarhi”.
”Sunt câteva semnale la care trebui sa fim atenți. Primul este când apare cineva în viața voastră și spune «Sunt de la guvern și sunt aici ca să vă ajut». Un alt semnal de alarmă este termenul ”Mondial” din titulatura organizațiilor. Să începem cu Organizația Mondială a Sănătății. Este cea care a oferit Chinei un cec în alb cu gripa Wuhan, în timp ce încasa 500 de milioane de dolari emițând obligațiuni de pandemie. Așa e, OMS ar fi trebuit să le plătească investitorilor jumătate de miliard de dolari in 2020, cu excepția cazului în care se declara o pandemie. Investitorii au pierdut banii, iar aceiași bani au devenit câștigul OMS.Apoi există Programul Mondial pentru Alimentație. Este parte a ONU și a câștigatPremiul Nobel pentru Pace in 2020. Pare ceva impresionant, însă doar până ce ne aducem aminte că același premiu a fost câștigat de Barack Obama, în 2008. În ciuda faptului că acest Program Mondial a cheltuit 8 miliarde de dolari anual pentru combaterea foametei și a schimbărilor climatice, mai exista 850 de milioane de oameni subnutriți în lume și 780 de milioane de obezi. Cu siguranță că avem nevoie de mai mult socialism alimentar, ar spune organizațiile ”mondiale”.
Apoi avem Organizația Meteorologică Mondială. Are 200 de angajați și publică un raport anual despre clima lumii, prezentând scenarii înfiorătoare despre gazele cu efect de seră, despre schimbarea climei, despre creșterea nivelului mărilor și despre calota glaciară. Raportul din 2019 este o minunăție – spune că incendiile din Australia din acel an au fost cauzate de încălzirea climei, însă nu face nicio referire la piromani sau la managementul dezastruos al terenurilor, de care se plâng ecologiștii. Potrivit acestei organizații mondiale, schimbările climatice sunt responsabile pentru secetă, inundații și pentru toate problemele create de vreme. Asta m-a făcut să mă întreb care era cauza tuturor acestor fenomene înainte de revoluția industrială și chiar înainte de apariția omului pe Terra.Suntem foarte norocoși că avem și o Organizație Mondială a Turismului, care are ”o viziune planetară pentru turismul responsabil”. Asta include conceptele vitale de ”incluziune socială” și ”acțiune climatică”. Are și niște hashtaguri frumoase: ”recuperare responsabilă” și ”să reconstruim mai bine”. Și susține că închiderea economiei mondiale în 2020 adus la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu un impresionant 8%. Asta înseamnă că mai avem doar 92% până să ajungem să trăim în peșteri! Însă vom salva planeta în felul acesta.
Și să nu uităm Organizația Mondială Comerțului. Misiunea ei pare să fie menținerea Chinei la aceleași standarde ca și restul lumii când vine vorba de drepturi de proprietate intelectuală, tarife și bariere comerciale. Să mulțumim lui Dumnezeu, OMC are și obiectivul de a reduce inegalitatea, ceea ce în limbajul socialist înseamnă ”să luăm de la cel productiv și să dăm celui neproductiv”. Cineva ar trebui să-i învețe istorie pe cei de la OMC. Ceea ce vor ei nu a funcționat niciodată.Pentru cei care nu pot face fata rigorilor lumii reale, există și un Centru Mondial al Verdețurilor. Da, chiar așa. Este un centru care a dedicat 20 de ani studierii cartofului dulce, după care a renunțat, pentru că erau prea mari costurile acestui studiu. Acum, centrul se concentrează pe ”găsirea rudelor sălbatice ale cerealelor cultivate de om, pentru a salva dieta umana de încălzirea globală”. Ce mai, dacă nu am fi cultivat vreodată cereala, lumea ar fi fost mai bună și nu ar mai fi existat încălzirea globală.
Însa ce se va întâmpla cu oamenii despre care am vorbit ceva mai sus? Nu vor fi și mai înfometați?
Ei bine, toate aceste autorități promovează o agendă, aceeași agendă – să decarbonizăm, să dezindustrializăm, să anulăm lumea occidentală. Sunt parte dintr-un plan menit să dea capitalismului o nouă imagine. Aceasta nouă imagine este socialismul. Forumul Economic Mondial este arhitectul Marii Resetări și al celei de a patra revoluții industriale. Au inventat hashtagul ”să reconstruim mai bine”, care a devenit foarte popular printre elitele guvernamentale din întreaga lume. Ei estimează că, până în 2030, nu veți mai fi proprietari pe nimic și veți fi fericiți (ca și vedeta partidului lui Dacian Cioloș, amintită mai sus, n.red.). Ei numesc asta ”servitizare”, un termen și o agendă care pentru mine sunt echivalente cu servitutea. Forumul Economic Mondial susține că această servitude – adica ”servitizare” – va salva planeta și va ajuta la recuperarea post-covid-19.Servitizarea implică o întrebare: dacă nu deții nimic, cine va deține lucrurile pe care le vei închiria? Ei bine, răspunsul se găsește la Forumul Economic Mondial de la Davos. Davos este adunarea elitelor globale, cu șefii marilor corporații, ai industriei, cu liderii guvernamentali, birocrați și multimiliardari cu agende politice. În viziunea Forumului Economic Mondial, participanții de la Davos vor deține ceea ce voi veți închiria. Și, credeți-mă, nu va fi o întreprindere filantropică. Vor căuta să facă mai mulți bani decât fac acum și să controleze și mai mult viețile voastre, sub masca egalității. Reducându-ne pe toți la statutul de utilizator, nu de de proprietar, lumea poate deveni mai egală, pentru că puterea, autoritatea și banii se vor concentra în mâinile câtorva, în timp ce restul vor fi niște vasali economici ai acestor oligarhi.
Atenție, servitizarea este doar un eufemism pentru sclavie economică. Este socialism la scară planetară”.
https://www.cotidianul.ro/mesaj-de-la-davos-nu-veti-mai-detine-nimic-si-veti-fi-fericiti/
//////////////////////////////////////////////
Suntem prea mulți și inutili! Anunț șocant despre depopularea planetei
Suntem prea mulți și inutili! Anunț șocant despre depopularea planeteiSuntem prea mulți și inutili! Anunț șocant despre depopularea planetei
Declarații contradictorii făcute de Yuval Noah Harari, consilierul de top al șefilor Forumului Economic Mondial, Klaus Schwab și George Soros. După ce în 2020, la debutul pandemiei Covid-19, făcea o afirmație controversată – Fiecare criză este o oportunitate” -, Harari revine cu o serie de vorbe ce par a fi completarea mesajului de acum doi ani – planeta asta nu mai are nevoie de marea majoritate a populației, suntem prea mulți și inutili!Mai mult de atât! Pentru că oamenii învechiți (în gândire) sunt nefolositori societății viitorului, Yuval Noah Harari propune redistribuirea averilor acestora. Și nu doar la nivel local/național, ci global, într-o mișcare fără precedent, dar pe care Forumul Economic de la Davos a propus-o nu cu mult timp în urmă!
Acum, vorbele „Nu vei mai deține nimic și vei fi fericit” (din „programul” Marea Resetare) capătă, cu adevărat, sens.
Progresiștii nu iau prizonieri
Într-un interviu acordat lui Chris Anderson, care conduce popularul grup media TED, Yuval Noah Harari afirmă că lumea „nu mai are nevoie de marea majoritate a populației actuale” din cauza progreselor tehnologice. „Șomerii” societății viitorului fac parte dintr-o „clasă inutilă” de oameni, care nu va aduce niciun progres lumii de mâine.
Consilierul de top al „davosiștilor” a comparat ultimele două veacuri afirmând că, spre deosebire de secolul 20, când „marii eroi” ai sistemelor politice erau „oamenii de rând”, acum în secolul 21, „oamenii nu mai fac parte din povestea viitorului”. Ei au fost deja înlocuiți de inteligența artificială (IA) și nu se mai dovedesc folositori în economia de înaltă tehnologie care se dezvoltă în prezent.
Rugat să comenteze reticența oamenilor de rând față de curentul progresist, cunoscutul autor și lector universitar a lansat ipoteza potrivit căreia anxietatea de a fi „teleportat” într-o economie viitoare condusă de Inteligența Artificială și de o clasă socială foarte educată este la baza „deziluziei și reacției lumii împotriva noi ordini liberale”.
„O parte din ceea ce se întâmplă este că oamenii încep să își dea seama și au dreptate să se gândească la asta – «viitorul nu are nevoie de mine. Poate dacă sunt drăguți, îmi vor arunca niște firimituri, cum ar fi venitul de bază universal». Dar, din punct de vedere psihologic, este mult mai rău să simți că ești inutil decât să simți că ești exploatat!”, a explicat Harari.
Oamenii, înlocuiți de mașini, planul „davosiștilor”
„Acum, suntem pe fast forward la început de secol 21, când pur și simplu nu mai avem nevoie de marea majoritate a populației, pentru că viitorul este despre dezvoltarea tehnologiei din ce în ce mai sofisticate, cum ar fi Inteligența Artificială și bioingineria”, a continuat el.
Cu o nonșalanță înspăimântătoare, care lasă să se vadă ce planuri au „elitele” planetei cu oamenii de rând, Harari spune că „aceste tehnologii sofisticate vor face din ce în ce mai redundante activitățile curente ale oamenii”. De fapt, „vor face posibilă înlocuirea oamenilor”.
În timp ce a recunoscut că tehnologii precum IA vor deschide „noi locuri de muncă mai interesante”, Harari a detaliat:
„Nu este clar dacă oamenii vor putea să le ocupe deoarece vor necesita abilități înalte și multă educație”.
„Nu veți deține nimic și veți fi fericiți”
Ca parte a planului „Marea Resetare”, prezentat la Davos și cu insistență promovat de „săgețile” WEF, stă și redistribuirea bogăției în lume.Yuval Noah Harari a sugerat ca bogăția lumii să fie redistribuită la nivel global: „Aș spune că cea mai mare problemă de departe nu este la nivel național. Este la nivel global”.
„Îmi pot imagina redistribuirea bogăției de la giganții tehnologici din California spre mamele din Pennsylvania, dar nu văd ca bogăția să fie redistribuită în Honduras, Mexic sau Brazilia” – Yuval Noah Harari
Cu alte cuvinte, în toate țările de pe glob autoritățile naționale (guvernele) ar trebui să intervină în forță confiscând averile sub pretextul „redistribuirii egale a bogăției”!
https://www.national.ro/social/suntem-prea-multi-si-inutili-anunt-socant-despre-depopularea-planetei-771741.html/
////////////////////////////////////////////
Breaking Exclusiv!!! TEROAREA NOBILITĂȚII NEGRE: De la Veneția la Boemia la Londra. Casele regale ale Europei care elimină fără milă pe toți cei care îndrăznesc să le stea în cale!
Ești gata să descoperi adevărul? Sătul de minciuni? Alăturați-vă canalului nostru Telegram acum. E timpul pentru povestea adevărată! Recunoștința mea tuturor cititorilor mei!
Breaking Exclusive! Demascarea nobilimii negre: povestea nespusă a celor mai nemiloase case regale din Europa — De la Veneția la Londra, nimeni nu este ferit de strânsoarea lor mortală! Îndrăznește să descoperi teroarea pe care o poartă pe continent!
Cine conduce cu adevărat lumea?
Rothschild și Rockefeller sunt fronturi de nivel scăzut; Nobilimea Neagră deține cheia puterii temporale.
Dacă această expunere pare prea complicată și indescifrabilă, asta se datorează faptului că reflectă doar opacitatea și complexitatea asociate cu Nobilimea Neagră . Ceea ce urmează este un extras din linkul precedent:
„… că puterea venețiană va arunca în curând Marea Britanie pe măsură ce își mută centrul financiar (City of London/Wall Street) în Dubai, puterea politică în Irak și puterea spirituală în Regatul Latin al Ierusalimului, orașul internațional al Noului Orient Mijlociu.”
În timp ce aproape toată lumea știe că guvernele din Italia vin și pleacă cu vântul, puțini înțeleg că această problemă continuă este prin proiectare intenționată. Nu numai că Italia a avut cel puțin 63 de guverne din 1946, ci doar haosul guvernamental și pandemoniul politic domnesc în fiecare mandat succesiv. Această țară nefericită are chiar o perioadă dificilă cu colectarea regulată a gunoiului în orașele sale mari. Desigur, această situație creată este și din intenția deliberată a semănătorilor de haos, cunoscuți sub numele de Nobilimea Neagră Deoarece familiile conducătoare de elită din nord au controlat Peninsula Italiană încă de pe vremea lui Marco Polo, stabilitatea și/sau dezordinea națională nu pot veni decât din ele. Cunoscută uneori sub numele de Nobilimea Neagră originală , care se distinge de Aristocrația Neagră mult mai recentă din 1870, aceste familii extrem de bogate de bănci și comerț au dominat orașele Veneția, Genova, Milano, Torino, Verona, Bologna și Florența încă de la sfârșitul secolului al XIII-lea.
Aceste clanuri puternice au fost beneficiarii celei mai mari relații comerciale și comerciale, până atunci, între Est și Vest, care a fost inițiată de călătoriile lui Marco Polo.
*ACUMULAREA FĂRĂ PRECEDEN DE BOGĂȚIE DE CĂTRE NOBILITATEA NEGRA ȘI-A AVUT RĂDĂDINIILE ÎN ASOCIAȚIILE COMERCIALE DIN EST REALIZATE DE MARCO POLO AL VENEȚIEI ÎN SECOLUL XIII. EL A FOST OBIECȚIT PENTRU A INFIINȚEA CEA MAI MARE AFACERI DE EXPORT/IMPORT DIN ISTORIA MONDIALE. ȘI, DA, A CREȘT PENTRU A FI CEA MAI RENTABILĂ ÎNTREPRINDERE DE AFACERI DIN TOATE TIMPULUI, PENTRU CĂ A EFECTUAT CEL MAI MARE TRANSFER DE BOGĂȚIE PE CARE PLANETA L-A VĂZUT VĂDUT. ACEASTA ÎNTREPRINDERE FOARTE EFICIENTĂ A FOST RESPONSABILĂ PENTRU CEL MAI SUCCES SCHIMB DE BĂRURI, SERVICII ȘI RESURSE DE LA EST LA VEST, ȘI VICE VERSA, CARE S-A FACUT VEDODĂ. ȘI, CONTINUĂ PÂNĂ ÎN ACEASTA ZI, CU FOARTE ACEEAȘI FAMILII ÎN CONTROL FERM.
Cu acest fundal esențial, va fi mult mai ușor de înțeles corect cât de bogată a devenit Nobilimea Neagră de la sfârșitul secolului al XIII-lea. Evident, ei erau cu mult înainte în acumularea de bogății și acumularea puterii lumești în momentul în care Mayer Amschel Rothschild a intrat pe scena bancară în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Germania.Deși sunt cunoscute de foarte puțini din interior, familiile bancare evreiești asociate cu Nobilimea Neagră au fost cele care au înființat imperiul Rothschild în primul rând. În acest fel, ar putea folosi „Scutul Roșu” pentru a se ascunde în spate, ceea ce Nobilimea Neagră a făcut timp de două secole și jumătate.
VEZI ȘI: Secretul antic al manifestării tibetane expus: cum valorificarea undelor luminoase vă poate debloca dreptul de naștere al prosperității nelimitate
ATENȚIE: Este extrem de dificil să dezvăluiți în mod corespunzător toate familiile și liniile de sânge ale Nobilimii Negre care dominau Europa atunci… și care domină lumea astăzi. Interrelațiile lor labirintice sunt deosebit de greu de determinat cu orice grad de precizie. Acest lucru se datorează faptului că puterea și controlul lor absolut sunt susținute de secretul absolut și ascuns. Chiar și Niccolò Machiavelli a aflat toate secretele de familie pe care le-a scris în Prințul urmărind comploturile lor diabolice și mașinațiunile încurcate.După ce a trăit în Florența secolului al XVI-lea, când Casa Medici a condus „cea mai mare bancă din Europa și, prin alianțe strategice, s-a alăturat multor familii regale ale Europei” , Machiavelli a observat în timp real expansiunea rapidă a Nobilimii Negre pe tot continentul european și nu numai.
„Ordo Ab Chao”
Aici intervine „haosul planificat” menționat anterior, mai ales că este expus continuu de atât de multe guverne italiene în schimbare. Pentru familiile de putere ale Nobilimii Negre sunt furnizorii originali ai „Ordo Ab Chao” . Doar semănând metodic semințe de astfel de haos (a se citi „terorism”) ei sunt capabili să conducă Italia și Vaticanul și, prin urmare, restul lumii. Momentul lor unic de a crea „ordine din haos” poate fi văzut peste tot pe planeta Pământ. Unde nu se vede lucrarea lor în 2017?
În lumina acestor cunoștințe cruciale – Terorism = Haos = Nobilime Neagră – cei care doresc cu adevărat să știe cine conduce lumea astăzi pot începe acum să înțeleagă următoarele adevăruri evazive și atent ascunse. După cum afirmă această expunere, „Marea Britanie” (de fapt, orașul Londrei), este denumită „Noua Veneție” . Așa cum Veneția a fost cea mai puternică și mai bogată dintre toate orașele din nordul Italiei, Londra este cea mai influentă astăzi în ceea ce privește banca și finanțele globale. Cu alte cuvinte, Nobilimea Neagră stăpânește complet asupra Marii Britanii prin controlul districtului financiar din orașul Londra, precum și a Templului Coroanei .
FACTOID: Cu mult înainte ca Compania Indiei de Est să fie încorporată oficial la 31 decembrie 1600 în Marea Britanie, au existat entități corporative stabilite în nordul Italiei, care s-au bucurat de un succes comercial extraordinar și de o acoperire mondială. Ca o chestiune de fapt istoric, se poate spune că locul de naștere al corporației moderne au fost diferitele orașe dominate de nobilimea neagră din nordul Italiei.De exemplu, Banca Monte dei Paschi di Siena a fost fondată în 1472 în Siena, Italia și este în prezent cea mai veche bancă supraviețuitoare din lume. Charte corporative au fost, de asemenea, emise companiilor din Veneția, Genova și Verona încă de la sfârșitul anilor 1400, ca urmare a faptelor lui Marco Polo din Orientul Îndepărtat. Căci este prin entitatea de afaceri cunoscută sub numele de CORPORAȚIA prin care Nobilimea Neagră conduce efectiv lumea.
Un secol de globalizare neîncetată a transformat piața globală într-o rețea vastă și monolitică de corporații publice, fiecare dintre acestea putând fi controlată cu ușurință. Cât de simplu este pentru proprietarii ascunși ai fiecărei corporații cotate la bursă să oblige consiliile de administrație să implementeze agenda Nobilimii Negre?
MAFIA & Terorismul
De asemenea, este important să rețineți că MAFIA originală a fost formată din clanuri puternice din nordul Italiei, care au funcționat ca braț de aplicare a Nobilimii Negre . Dacă nu ar fi fost Mafia acestui om bogat, ar fi fost mult mai dificil să-și mențină ascendența în structurile de putere italiane, europene și globale. Desigur, arma principală a mafiei împotriva tuturor inamicilor, percepuți sau nu, a fost și este terorismul .Principiul central de organizare al mafiei a fost întotdeauna utilizarea strategică a terorismului și organizarea tactică a atacurilor teroriste. Generarea intenționată a fricii este mijlocul prin care organizația mafiotă menține disciplina internă, deoarece este și mijlocul principal prin care societățile de pretutindeni sunt strict controlate. În centrul structurii de comandă și control a mafiei se află consigliere. El este consilierul și șeful de personal al „șefului mafiei” care este responsabil pentru supravegherea valurilor de teroare care constrâng proprietarii de afaceri locale și familiile bogate să plătească pentru „rachetul de protecție” acum omniprezent .
AVERTISMENT: Vizionarea următorului videoclip vă va oferi acces la cunoștințe. Guvernul NU dorește să știți despre o tehnologie antică secretă și despre modul în care o folosesc pentru a vă controla creierul.
Odată ce această rețea de extorcare și mită la nivelul întregii comunități este ferm stabilită, toate celelalte activități criminale sunt impuse cu ușurință populației locale. Împrumuturile, traficul de droguri, jocurile de noroc, prostituția, traficul de persoane, traficul de arme și alte infracțiuni devin rapid o parte din structura societății. După ce majoritatea oamenilor cândva nevinovați își mănâncă propria bucată de plăcintă criminală, ei devin inevitabil susceptibili la șantaj și alte tipuri de scheme de bani liniștiți.
Ceea ce foarte puțini cercetători istorici și analiști geopolitici înțeleg este că același model de control prin terorism a fost adoptat de sectorul corporativ chiar la începuturile sale. De asemenea, a fost folosit de guvernele mari și mici din timpuri imemoriale. Mai semnificativ, a devenit principiul standard de funcționare al cabalei de conducere a Noii Ordini Mondiale , care încearcă să impună un Guvern Unic asupra întregii civilizații planetare.
PUNCT CHEIE: MAFIA = „Mazzini autorizza furti, incendi e attentati.” (Italiana pentru Mazzini autorizează furturi, incendii și otrăviri) MAFIA originală este cu adevărat una dintre primele organizații teroriste organizate din lume. MAFIA originală este cu adevărat una dintre primele organizații teroriste organizate din lume.
Chiar și NATO și-a numit prima operațiune teroristă Operațiunea Gladio , care are sediul la Roma. Acum, denumită în mod frecvent „Organizația Teroristă din Atlanticul de Nord” , această instituție bellicioasă este cea mai de temut mașinărie militară pe care a cunoscut-o lumea vreodată. Și este controlat complet de Nobilimea Neagră prin Comitetul celor 300 și alte câteva societăți secrete și organizații clandestine.
În mod clar, terorismul a devenit un flagel universal în Mileniul III. Nu există continent sau națiune, stat sau provincie, oraș sau sat care să fie imun la consecințele sale distructive și mortale. Fiecare zi aduce mai multe dovezi că fiecare atac terorist a fost conceput și coordonat de același grup de agenții de informații și servicii secrete. Așa cum NATO nu este decât o labă de pisică a Nobilimii Negre , la fel este și Comunitatea de Informații din SUA (de exemplu CIA, NSA, DIA, FBI), alături de israelieni, britanici, francezi, germani, italieni și mulți alții.
VEZI ȘI: PILULA ROȘIE: Secretul folosit de un fost om de știință CIA pentru a-ți deschide „al treilea ochi”
Mulți au presupus că Biserica Romano-Catolică, și mai ales iezuiții, este cea care conduce cu adevărat lumea. Da, Biserica a jucat un rol vital în colonizarea și comanda planetei, la fel ca și iezuiții în controlul ferm al majorității statelor naționale. Cu toate acestea, această poveste este mult mai complicată și profund înțeleasă greșit chiar și de cei mai pricepuți anchetatori.
La fel ca mafia, Biserica și Societatea lui Isus au fost preluate chiar în ziua în care au fost formate.
Notă specială: În firmamentul romano-catolicismului, iezuitismul ocupă propriul său univers. De fapt, nu există nicio altă confesiune care să fie la fel de ultra-liberală, orientată intelectual și transparent militant precum iezuiții. După toate aparențele exterioare, Societatea lui Isus nici măcar nu seamănă cu un ordin sfânt și cu atât mai puțin cu o organizație religioasă. Asta pentru că nu sunt. Acest lucru ridică întrebări: Cine sunt acești prelați în costume de afaceri negre? Sunt ei originalii Men in Black ?
Nobilimea neagră menționată mai sus de la Veneția, Genova și Milano nu erau romano-catolice în sine. Erau în primul rând negustori crito-evrei și bancherii lor evrei, care erau cei mai bogați negustori și, respectiv, bancheri din nordul Italiei, care și-au făcut avere în urma aventurilor lui Marco Polo în Orient.
Ei și-au dobândit averea din ceea ce este cunoscut drept cel mai mare transfer de bogăție de la Est la Vest din istoria omenirii. Odată cu dobândirea unei bogății atât de mari a venit și acumularea unei mari puteri. Și, desigur, puterea absolută corupe absolut. O mare parte din această putere a fost în cele din urmă stăpânită și a cooptat Biserica Romano-Catolică, care era controlată și de Nobilimea Neagră . Această perioadă specifică a istoriei Bisericii este plină de scandaluri scandaloase și corupție instituționalizată care indică cât de ușor a fost compromisă în acea epocă a materialismului religios rampant.
În timp ce iezuiții sunt menționați frecvent în piesa de mai jos, este important de subliniat că Societatea lui Isus a fost fondată de Sfântul Ignatie de Loyola în Spania în 1540. Íñigo López de Loyola s-a născut într-o familie de evrei Marrano, probabil prima apariție a cripto-evreilor organizate în lume. Punctul critic aici nu este că iezuiții sunt bine cunoscuți în anumite părți ca fiind „diplomații lui Dumnezeu”, deoarece funcționează ca adevăratul „Departament de Stat” al Vaticanului.
Ideea este că papalitatea romano-catolică a fost controlată de iezuiți de când au devenit apărătorii militari numiți ai credinței. În ciuda unei reguli autoimpuse de a nu ocupa niciodată papalitatea, Vaticanul este acum condus de fostul arhiepiscop iezuit de Buenos Aires, Argentina. La fel ca mulți papi dinaintea lui, Papa Francisc poartă calota extrem de distinctă, numită și kippah (sau yarmulke) în iudaism! Cu alte cuvinte, cu mult înainte ca iezuiți să conducă spectacolul la Roma, au existat…
Având în vedere aceste dezvăluiri, întrebarea de 64.000 de dolari ar trebui să fie: Cine este, exact, cel care dictează Nobilimii Negre ?
Răspunsul la această întrebare ne aduce mult mai aproape de înțelegere: cine conduce cu adevărat lumea?
https://amg-news.com/breaking-exclusive-black-nobility-terror-from-venice-to-bohemia-to-london-the-royal-houses-of-europe-that-ruthlessly-eliminate-all-that-dare-to-stand-in-their-way/?utm_source=larapush&utm_medium=notification&utm_campaign=1822
////////////////////////////////////////////
Un fost spion sovietic dezvăluie: Trump a fost recrutat de KGB în 1987
Viorica Marin
Fostul președinte al Comitetului de securitate națională din Kazahstan, Alnur Mussaiev, susține că KGB-ul sovietic l-a recrutat pe Donald Trump înainte de prăbușirea URSS, atribuindu-i pseudonimul „Krasnov”, relatează The Mirror.
Un fost ofițer de informații sovietic a afirmat că Donald Trump a fost recrutat de KGB în 1987 și a primit numele de cod „Krasnov”.
Afirmația explozivă a fost făcută de Alnur Mussaiev, un fost șef al serviciilor de informații kazahe, într-o postare pe Facebook. Bărbatul în vârstă de 71 de ani, care a condus anterior Comitetul de securitate națională al Kazahstanului, a declarat că a servit în cadrul Direcției a 6-a a KGB din Moscova, care era responsabilă cu sprijinul contrainformațiilor în cadrul economiei.
Unul dintre obiectivele principale ale direcției, a susținut el, a fost „recrutarea oamenilor de afaceri din țările capitaliste”. Potrivit lui Mussaiev, Trump, pe atunci un dezvoltator imobiliar din New York în vârstă de 40 de ani, a fost unul dintre acești recruți. „În 1987, direcția noastră l-a recrutat pe Donald Trump sub pseudonimul Krasnov”, a scris el.Postarea lui Mussaiev nu a inclus dovezi în sprijinul afirmației sale, dar într-un comentariu ulterior a făcut o altă afirmație șocantă. „Astăzi, dosarul personal al rezidentului „Krasnov” a fost scos din arhiva FSB (fost KGB). Acesta este gestionat în mod privat de unul dintre asociații apropiați ai lui Putin”, a susținut el. Acuzațiile sale vin pe fondul unor ani de speculații cu privire la legăturile lui Trump cu Rusia, care datează de la prima sa vizită la Moscova, în 1987.La acea vreme, Trump, pe atunci un star în ascensiune pe piața imobiliară din New York, a călătorit în Uniunea Sovietică pentru a explora posibilitatea de a construi un hotel în capitală. Oficialii sovietici ar fi facilitat călătoria, ridicând întrebări în rândul analiștilor serviciilor de informații dacă a fost vorba de o oportunitate de afaceri de rutină sau de ceva mai scandalos.
În urmă cu câțiva ani, un raport a evidențiat modul în care, în 1985, KGB a actualizat un chestionar secret de personalitate distribuit ofițerilor săi, care detalia modul de identificare și recrutare a personalităților occidentale. Potrivit unor surse din serviciile de informații, documentul îi instruia pe agenți să țintească „figuri proeminente din Occident” cu scopul de „a le atrage într-o formă de colaborare cu noi… ca agent sau contact confidențial sau special sau neoficial”.Afirmația lui Mussaiev pare să sugereze că Trump ar fi putut fi o astfel de țintă. În ciuda anilor de investigații, Trump a negat vehement că ar avea legături nepotrivite cu Rusia sau că ar colabora cu președintele Vladimir Putin.
Cu toate acestea, unii oficiali americani și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la relația sa strânsă cu liderul de la Kremlin, în special în timpul primului său mandat. Anthony Scaramucci, care a fost pentru scurt timp directorul de comunicare al lui Trump la Casa Albă în 2017, a sugerat că deferența lui Trump față de Putin i-a nedumerit pe mulți dintre foștii săi înalți funcționari. „Cred că există o strunire misterioasă asupra președintelui”, a spus el. Scaramucci nu a detaliat care ar putea fi aceasta, dar a sugerat că mai mulți foști oficiali ai administrației Trump, inclusiv H.R. McMaster, James Mattis și John Kelly- au avut, de asemenea, dificultăți în a înțelege afinitatea lui Trump pentru Putin. „Nu știu de ce este așa”, a spus el. „McMaster nu a putut să înțeleagă, Mattis nu a putut să înțeleagă, Kelly nu a putut să înțeleagă”, a mai spus Scaramucci.
Citește și: Vladimir Putin mută în jocul de şah Rusia-SUA
Citește și: Trump, colaborator al spionajului rus? Ce spune un fost general KGB
Citește și: Cum a căzut Trump în plasa KGB: ipoteza relaţiei de zeci de ani cu serviciul secret sovietic şi beneficiile fiecăreia dintre părţi
https://adevarul.ro/stiri-externe/rusia/un-fost-spion-sovietic-dezvaluie-trump-a-fost-2423884.html?utm_source=adevarul.ro&utm_medium=push&utm_campaign=32140
////////////////////////////////////////////
The Executed: clone, duble și paraziți reptilieni șopârlă Vril
Se raportează că multe persoane publice au fost înlocuite de stand în clone/duble în aceste zile și, din fericire, marea echipă de la ZetaTalk ne-a urmărit. Potrivit ZetaTalk acesteatribunale militare funcționează în SUA de la începutul anului 2019, autorizate prin Ordinul executiv al președintelui Trump . Probleme precum trădarea și crimele împotriva umanității intră în sfera militară și permit un proces rapid în secret, ducând de obicei la execuții sau șederi îndelungate la GITMO . Tribunalele militare funcționează în SUA de la începutul anului 2019, autorizate prin ordinul executiv al președintelui Trump . Probleme precum trădarea și crimele împotriva umanității intră în sfera militară și permit un proces rapid în secret, ducând de obicei la execuții sau șederi îndelungate la GITMO .
Următorul articol este împărțit în diferite secțiuni care oferă o perspectivă asupra istoriei Societății Vril, a tipurilor de clonare umană, a paraziților reptilieni șopârlă Vril și a procesului lor de dronare a scalpării sufletului (ritualul Illuminati aka „Clubul Ochiului Negru” ) și dublele executaților (actori care poartă hipercarne de latex/silicon). din latex/silicon sau chiar Clonaid ). măști de piele sau chiar clone Clonaid ).
Extraterestre Gri și Adolf Hitler
Potrivit informatorului US Navy William Tompkins, extratereștrii reptilieni draconieni au fost cei care au furnizat inițial naziștilor SS tot felul de tehnologii futuriste avansate . Aceasta include nave spațiale OZN/UAP, arme cu fascicul de particule, cercetare biotehnologică/genetică, tehnologia de clonare umană și tehnologia regresiei vârstei (extinderea vieții).
William Tompkins a fost comandat de Marina SUA ca „Disseminator of Aircraft Research And Information”, așa cum demonstrează „Declarația sa privind misiunea, sarcinile și obiectivele stației aeriene navale din SUA”, care este modul în care a obținut informațiile pe care le-a putut semnala.
……………………………………………..
O legătură importantă de observat aici este că Societatea Vril a dat naștere, în esență, partidului NAZI. Societatea Vril a fost una dintre cele mai influente grupuri ocultiste din Germania de după primul război mondial , multe dintre elita socială a Germaniei erau membri. „Vril” înseamnă Forța Luminii, iar Lucifer este cunoscut ca purtătorul de lumină al societăților secrete precum Francmasoneria și Illuminati . Adevărata natură a nazismului este ascunsă și ar trebui definită cu adevărat drept Rothschildism , mai ales având în vedere că Adolf Hitler însuși a fost un Rothschild khazar ashkenazi. care împinge eugenismul flagrant și Ordinul Mondial NAZI (NWO). Următoarele videoclipuri oferă mai multe informații despre Societatea Vril. împingând eugenia flagrantă și Ordinea Mondială NAZI (NWO). Următoarele videoclipuri oferă mai multe informații despre Societatea Vril.Acum am ajuns să înțelegem că Hitler a fost atât un descendent al liniei de sânge Rothschild Illuminati ashkenazi, cât și membru al Societății Vril. Liniile de sânge Illuminati sunt considerate a fi o rasă hibridă luciferian-reptilian-umanoid-hibridă care ne controlează lumea prin intermediul societăților secrete care se infiltrează în toate nivelurile societății. Societatea Vril au fost și luciferieni care practicau sacrificiul copiilor și, după cum veți afla mai jos, șopârla Vril, reptilienii au nevoie de sânge bogat în celule stem ( adrenocrom ) sau carne pentru a supraviețui într-un corp clonat sau într-un corp uman al cărui suflet au consumat. Așadar, comunitatea dintre Societatea Vril, reptilienii șopârlă Vril și Illuminati (francmasoni, iezuiți , khazarieni și sioniști ) este sacrificiul copiilor pentru a-și hrăni stăpânii lor reptilieni Draco. este un sacrificiu de copii pentru a-și hrăni stăpânii lor Draco Reptilieni.
Clonarea umană
Înainte de a merge mai înainte, să clarificăm mai întâi că clonarea umană este foarte reală și ilegală în majoritatea țărilor din întreaga lume, dar încă în desfășurare în Canada, realizată de compania cunoscută sub numele de Clonaid . A fost fondată inițial în 1997, pe baza ideilor lui Raël (Claude Vorilhon) , care a fondat religia Raëliană bazată pe OZN, cunoscută sub numele de Raelism sau Raëlianism în 1974, care promovează liberalismul cu un accent puternic pe experimentarea sexuală și vede clonarea ca primul pas în atingerea nemuririi fizice. În decembrie 2022, după ce Elon a achiziționat Twitter, Kanye West a fost dat afară pe Twitter pentru că a postat simbolul Raëlian, chiar dacă simboliza lor nu are nimic de-a face cu evreii sau naziștii . Clonaid nu o ascunde deloc pe site-ul lor oficial, declarându-se „pionierii clonării umane”, ceea ce nu este nimic în comparație cu capturile de ecran arhivate de pe site-ul lor din 2009 pe care vi le-am furnizat după cum urmează, deoarece au eliminat conținutul de pe site-ul lor.
…………………………………………………
Det. aici
https://www.humorousmathematics.com/post/the-executed-clones-doubles-vril-lizard-reptilian-parasites
///////////////////////////////////////////
De la tribunale la clone: clone, duble, actori, travestiți ascunși la vedere, holografice sau CGI – Iluziile sunt atât de reale acum… Au devenit normale!
Ești gata să descoperi adevărul? Sătul de minciuni? Alăturați-vă canalului nostru Telegram acum. E timpul pentru povestea adevărată! Recunoștința mea tuturor cititorilor mei!
BQQQQQM!!! RUPTĂ: Corpul lui Joe Biden dublu expus – Clona numărul 9 prinsă în roșu și merge bine! Trebuie să vezi videoclipul de mai jos!
Clonele. Duble. Actori. Travesti se ascund la vedere. Limitele dintre real și ireal estompează. Sunt persoanele noastre publice cine spun că sunt? Scufundă-te în gaura iepurelui și descoperă un adevăr care este mai ciudat decât ficțiunea.
Într-o epocă în care progresele rapide ale tehnologiei uimesc chiar și cele mai ascuțite minți, societatea se confruntă cu iluzii atât de măiestrie, încât acestea s-au împletit perfect în tapiseria vieții noastre de zi cu zi. Fiecare cadru, fiecare fotografie, fiecare apariție publică poate fi acum mai mult iluzie decât realitate. Astăzi, așa cum mulți șoptesc în tonuri stinoase, persoanele publice nu mai sunt doar persoane publice.
De la tribunale la clone: The Veil Lifts
S-au scurs povești, evocând atât groază, cât și fascinație, susținând că mai multe persoane publice au fost înlocuite cu clone sau duble. Dacă e de crezut rapoarte, aceste transformări nu sunt doar pentru trucuri din showbiz. În schimb, au nuanțe mai întunecate. ZetaTalk și numeroase alte surse au indicat tribunalele militare ascunse care funcționează în SUA de la începutul anului 2019, autorizate prin ordinul executiv al președintelui Trump.
Sub pretextul abordării unor probleme precum trădarea și crimele împotriva umanității, este posibil ca aceste instanțe secrete să fi deschis calea pentru utilizarea clonelor ca substituenți pentru personalitățile publice care sunt indisponibile din cauza proceselor sau mai rău.
Tipurile alarmante de clone: Masterplay-ul lui Illuminati
- Clonele reale: un proces pe cât de fantastic ar suna, clonele reale sunt oameni crescuți în medii controlate. Indiferent dacă sunt crescute în eprubete cunoscute sub numele de „in vitro” sau implantate într-un uter, aceste ființe au o compoziție genetică identică cu cea a altui individ.
- Oameni sintetici: Uimitor de reali cu ochiul liber, oamenii sintetici nu se nasc, ci sunt făcuți. Cu țesuturi extrase din surse precum vitele, aceste ființe ar putea la fel de bine să iasă dintr-un roman SF.
- Robotoizi organici: Trecând dincolo de tărâmurile clonării comune și ființelor sintetice, Robotoizii organici reprezintă vârful imitației umane. Folosind tehnologia, elita puternică poate acum să creeze copii ale oamenilor influenți care le oglindesc la perfecțiune.
- Dublu (seamănători): Îți aduci aminte de vechea zicală: „Sunt șapte oameni pe lume care seamănă cu tine”? Elita a valorificat acest lucru, fie prin găsirea, fie prin crearea deliberată de asemănări pentru personalități notabile.
Cum rămâne Melania Trump frumoasă? Toate secretele de frumusețe ale Primei Doamne DEZVLUITE!
Personaje publice sau spectacol de păpuși?
Acum, pe măsură ce călcăm linia dintre scepticism și credință, realitatea clonării umane pare mai palpabilă ca niciodată. Există un zgomot tot mai mare de identificare a personalităților publice ca clone sau duble. Consensul? Aceste figuri sunt simple substituenți, care există până când omenirea se trezește la amploarea deplină și grotească a înșelăciunii în joc.
În timp ce lumea așteaptă cu răsuflarea tăiată dezvăluirea completă, ochiul cu discernământ nu poate să nu observe particularități. Ar putea fi clone? Duble? Actori în deghizări magistrale? Travesti care și-au perfecționat arta de a se ascunde la vedere? Sau chiar holografii uluitoare și personaje CGI, țipând în tăcere adâncimea înșelăciunii?
Detectarea iluziei: o nouă realitate
Este esențial, acum mai mult ca niciodată, să nu vedeți, ci să observați. Pe măsură ce tehnologia, mașinațiunile politice și agendele ascunse se intersectează, cetățeanul obișnuit trebuie să devină un detectiv, împletind mozaicul adevărului din fragmente împrăștiate în mijlocul înșelăciunii.
Fie că este vorba de simetria ciudată a feței unui politician, de timbrul vocal ușor dezactivat al unei celebrități sau de schimbarea nu atât de subtilă a comportamentului unei persoane publice, indiciile sunt acolo, ascunse la vedere.
…………………………………………..
Gânduri finale: epoca informației este la fel de mult o epocă a dezinformării. Iluziile au devenit, într-adevăr, atât de reale încât și-au pătruns drum în conceptul nostru de normal. În calitate de cetățeni cu discernământ, trebuie să punem la îndoială, să cercetăm și să contestam în mod constant status quo-ul. Nu este vorba despre teorii ale conspirației; este vorba de a rămâne vigilent într-o lume în care a vedea nu mai înseamnă a crede.
Jurnalele de zbor Epstein – Cultul Satanic Hollywood Illuminati – Le-au trimis pe toți la GITMO!
BOMBĂ! Lista numelor de pedofilie de la Hollywood – Pedofilie – CIA și Mossad – Traficul de copii în America | Caseta sexuală îmbolnăvitoare de Hillary Clinton | Lista de rechizitori, arestări și execuții – Dezmembrarea operatorilor de stat adânc și duble:
Iată o listă completă a persoanelor care sunt investigate activ pentru infracțiuni împotriva copiilor. Mulți spun că au avut loc deja arestări, dar nimeni nu poate confirma acest lucru. Ceva de pus întrebarea în timp ce revizuiți această listă… dacă acestea ar fi fost acuzații false, nu ar fi intervenit cineva până acum?Cu toți banii pe care îi au, nu ar fi intentat cineva un proces pentru calomnie până acum? Te face să te întrebi. Ceea ce este cu adevărat trist este că oricine devine celebru devine o țintă.
Unii sunt născuți în această societate secretă, unii sunt vânduți în ea de părinții lor, unii sunt drogați și șantajați, alții sunt recompensați pentru participarea la cult obținând roluri principale în filme. Este o ghicire de oricine cu privire la povestea specifică pentru fiecare actor. Dumnezeu să aibă milă de sufletele lor…
Citiți articolul complet AICI: https://amg-news.com/bombshell-list-of-hollywood-pedo-names-deep-state-cia-major-companies-politicians-vatican-visitors-on-epstein-pedophile-island-deep-state-pedophiles-exposed/
Avertisment: Conținut grafic – Satanic Elite Expuse Marina Abramović Dinner Rituals | Ritualuri sexuale perverse și canibalistice
Dacă nu sunteți convins că cultele sexuale satanice funcționează în toată societatea noastră și chiar sub nasul nostru, permiteți-mi să vă prezint pe Marina Abramovic, o artistă de performanță sârbă de 75 de ani, care pretinde că testează limitele corpului uman.
Mock Canibalism – Spirit Cooking
În e-mailurile WikiLeaks Podesta, există e-mailul 15893 care se referă la o „cină Spirit Cooking”, despre care vorbește așa-numita „artist” Marina Abramovic cu Tony Podesta și sperând să știe dacă fratele său, John Podesta, va veni.
Cina Spirit Cooking la care se referă este cea faimoasă pe care ați putea-o fi văzut-o, în care oamenii culeg lichide de sânge simulat de la oameni goi care zac în băi de sânge simulat, aparent melasă (dar nu sunt sigur dacă nu a fost nimic altceva amestecat). A mai folosit sânge real în „arta” ei, după cum veți vedea. O puteți vedea pe Lady Gaga bucurându-se de lichidul roșu care a fost răzuit de pe o femeie goală care imită un ritual canibal.
Citiți articolul integral AICI: https://amg-news.com/satanic-elite-exposed-marina-abramovic-dinner-rituals-perverse-sexual-and-cannibalistic-rituals/
PizzaGate Scandalul pedofil al elitelor americane: Hillary Clinton, Barack Hussein Obama, John și Tony Podesta… Lista ar fi nesfârșită
Pizzagate este termenul dat fluxului de știri și dezvăluiri despre
o posibilă rețea de pedofili care a funcționat în Washington prin simboluri și cuvinte cheie în cadrul unor pizzerii de familie. În acest articol vom acoperi multe detalii despre această acuzație de abuz asupra copiilor.
Când cercetătorii de la Reddit și 4Chan au început să aprofundeze subiectul e-mailurilor scurse de Podesta, au găsit ceva puțin ciudat. Referințe ciudate la pizza, ping-pong și o mică unitate din nord-vestul Washingtonului DC numit Comet Ping Pong.
Se dovedește că în miile de e-mailuri Podesta care au lăsat-o pe Hillary Clinton într-o poziție proastă în gestionarea situației din Libia și Siria când era secretar de stat al administrației Obama, au existat și e-mailuri ciudate în care cuvintele și cuvintele se repetau cu insistență. fraze care păreau să nu aibă sens sau sens contextual.
Abia atunci când s-a înțeles că există un limbaj de cod în cuvintele aceluiași, a fost posibil să se măsoare ce se spunea în acele e-mailuri. Podesta și prietenii săi pervertiți au vorbit despre abuzul asupra copiilor cu un limbaj criptat care a fost folosit pe scară largă în cercurile pedofile de pe internet de ani de zile.
Aceștia înlocuiesc cuvintele legate de pedofilie cu cuvinte „nevinovate”, unele legate de fast-food-uri și ingrediente înrudite precum „pizza”, „hodotgs”, „masa”, „salsa”, „queso” sau lucruri mai exotice precum „Nuez” sau „bandane” ”de culori”.
Citiți articolul complet AICI: https://amg-news.com/bombshell-pizzagate-the-pedophile-scandal-of-the-american-elites-hillary-clinton-obama-podesta-emails-alefantis-and-comet-ping-pong-pizza-video/
Disclaimer: opiniile exprimate în acest articol pot să nu reprezinte opiniile oficiale ale Medeea Greere sau ale American Media Group. Poveștile înregistrate sub Opinie conțin informații din diverse surse care pot fi atât verificate, cât și neverificate. Medeea Greere și American Media Group nu fac nicio pretenție cu privire la validitatea informațiilor exprimate în secțiunea de opinie, cu toate acestea, încurajăm cititorul să facă cercetări suplimentare pe cont propriu și sperăm că ne veți împărtăși descoperirile dumneavoastră. Misiunea pentru adevăr necesită un efort colectiv. Toate declarațiile, afirmațiile, opiniile și opiniile care apar pe acest site sunt întotdeauna prezentate ca neverificate și ar trebui să fie percepute de cititor. Nu susținem nicio opinie exprimată pe acest site web și nu sprijinim, reprezentăm sau garantăm caracterul complet, veridicitatea, acuratețea sau fiabilitatea oricărui conținut postat pe acest site web.
SURSA https://www.humorousmathematics.com/post/the-executed-clones-doubles-vril-lizard-reptilian-parasites . Sursa imagine : http://www.zetatalk.com/newsletr/issue540.htm
//////////////////////////////////////////
Avertisment: Conținut grafic – Satanic Elite Expuse Marina Abramović Dinner Rituals- Ritualuri sexuale și canibalistice perverse
Ești gata să descoperi adevărul? Sătul de minciuni? Alăturați-vă canalului nostru Telegram acum. E timpul pentru povestea adevărată! Recunoștința mea tuturor cititorilor mei!
Jurnalele de zbor Epstein – Cultul Satanic Hollywood Illuminati – Le-au trimis pe toți la GITMO!
Dacă nu sunteți convins că cultele sexuale satanice operează în toată societatea noastră și chiar sub nasul nostru, permiteți-mi să vă prezint pe Marina Abramovic, o artistă de spectacol sârbă de 77 de ani, care pretinde că testează corpul uman.
Canibalism simulat – spirit Gătit
În e-mailurile WikiLeaks Podesta, există e-mailul 15893 care se referă la „cina de gătit spirit”, despre care vorbește așa-numita „artista” Marina Abramovic cu Tony Podesta și sperând să știe dacă fratele său, John Podesta, va veni.Cina Spirit Cooking la care se referă este cea faimoasă pe care ați putea-o fi văzut-o, în care oamenii culeg lichide de sânge simulat de oameni goi care zac în băi de sânge simulat, aparent melasă (dar nu sunt sigur dacă nu a fost nimic altceva). A mai folosit sânge real în „arta” ei, după cum veți vedea. O puteți vedea pe Lady Gaga bucurându-se de lichidul roșu care a fost răzuit de pe o femeie goală care imită un ritual canibal.
În 1997, Abramovic a organizat o expoziție de artă numită „Gătitul spiritului”. Aceasta a inclus scris pervers pe un perete folosit sânge de porc și ce presupun că sunt părți ale corpului de porc, poate organe, aruncate pe o mică figură umană în colțul camerei. Îl puteți vedea pe Abramovic „creând” această „artă” în videoclipul de mai jos:
„Artă” pentru gătit spirit
Iată câteva dintre mesajele pe care le-a scris în sânge de porc:
…………………………………..
Muzeul de Artă Contemporană Mock Canibalism
Abramovic a mai făcut acest canibalism simulat înainte. Pe 12 noiembrie 2011, la Muzeul de Artă Contemporană din Los Angeles, au făcut două prăjituri care arătau ca o persoană. Apoi au tăiat în bucăți simulacul uman și l-au mâncat. Aceasta este mai mult o emulare a onorării canibalismului.
…………………..
Muzeul de Artă Contemporană Mock Canibalism
Abramovic a mai făcut acest canibalism simulat înainte. Pe 12 noiembrie 2011, la Muzeul de Artă Contemporană din Los Angeles, au făcut două prăjituri care arătau ca o persoană. Apoi au tăiat în bucăți simulacul uman și l-au mâncat. Aceasta este mai mult o emulare a onorării canibalismului.
…………………………………………..
Videoclipul ritualului „Illuminati” Angelina Jolie
Un videoclip cu Angelina Jolie, în vârstă de 23 de ani, a fost divulgat, care dezvăluie mecanismul interior real al ritualurilor de la Hollywood în 1999. Jolie le descrie prietenilor apropiați experiențele ei implicate într-un ritual. ignora scenele tăiate în care cineva persoană adaugă perspectiva. Tocmai am luat acest videoclip, deoarece a avut cel mai mic număr de tăieturi din vorbirea ei pentru a corobora subtitrările, deoarece alte videoclipuri erau mai lungi sau aveau textul fără sunet pentru a confirma ceea ce sa spus.
…………………………..
Det.complete aici
https://amg-news.com/satanic-elite-exposed-marina-abramovic-dinner-rituals-perverse-sexual-and-cannibalistic-rituals/
//////////////////////////////////////////
Trump a discutat cu Putin: s-a zis cu Ucraina, R.Moldova, România, Europa? Ne-au decis deja soarta?
///////////////////////////////////////////
Ghetoul din Cernauti (1941). Marturii privind procesul de triere a evreilor
The Cernauti ghetto (1941). Dovezi cu privire la sortarea evreilor
Autor(i): Liviu Carare
Publicat de: Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania ELIE WIESEL
Rezumat: Ghetoul Czernowitz înființat de administrația română a Bucovinei în octombrie 1941 conținea peste 50.000 de evrei. Regimul român i-a internat pe toți evreii din Czernowitz într-un ghetou ca măsură preliminară deportării lor în Transnistria. Până la jumătatea lunii noiembrie, aproximativ 30.000 de evrei au fost deportați. Condițiile create în ghetou erau oribile și nesănătoase – de obicei înghesuite, murdare și cu puțină mâncare. Pentru a diferenția evreii și neevreii, Guvernul Militar al Bucovinei i-a obligat pe evrei să poarte insigna galbenă (Steaua lui David). O pedeapsă cu moartea era aplicată oricărui evreu prins încercând să evadeze sau prins în afara ghetouului. După stabilirea ghetouului, relațiile dintre evrei și neevrei s-au dezvoltat într-un fel de comerț: speriați de iminenta deportare, evreii își vindeau obiectele personale (monedă, bijuterii, blănuri, porțelan, cristale) la prețuri ridicol de mici. Condamnarea la moarte ascunsă – deportarea, a fost posibilă doar după ce nevoile economice românești au fost satisfăcute. Astfel, s-a constituit o comisie de sortare. Așa a reușit primarul orașului Czernowitz, dr. Traian Popovici, să-l convingă pe guvernatorul militar român și pe generalul Antonescu să părăsească cei 20.000 de evrei rămași, susținând că aceștia sunt vitali pentru stabilitatea economică a orașului. Astfel, acțiunile comisiei au făcut în permanență obiectul anchetei și rapoartelor serviciilor secrete. Imaginea evreilor reflectată în sursele primare – servicii secrete, jandarmerie și rapoarte ale poliției – face parte dintr-o imagine mai amplă, care arată evenimentele tragice și nefericite ale Holocaustului din România.
Det. Aici
https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=11819
///////////////////////////////////////////
„Cartea neagră a Revoluţiei franceze”. 1789 – INCEPUTUL COMUNISMULUI
Citez din articolul 1789 – preludiul comunismului:
Crime odioase pătează blazonul Revoluţiei franceze, care a început sub sloganul „Liberté, Égalité, Fraternité”.
O carte curajoasă, apărută la Cluj în limba română, dezvăluie faţa hidoasă a Revoluţiei franceze. Cartea este scrisă chiar de istorici francezi, care doresc să meargă mai departe de miturile din manuale, de focurile de artificii şi de parada de 14 iulie, ziua când francezii aniversează căderea Bastiliei şi a absolutismului monarhic. Această carte arată că pe 14 iulie francezii ar trebui mai degrabă să comemoreze victimele „paleocomunismului” care a apărut ca urmare a Revoluţiei de la 1789 şi care seamănă atât de mult cu evenimentele petrecute în România după 1948.
Cartea neagră a Revoluţiei
Din iniţiativa prof. Alexandra Medrea şi Ioan L. Danciu a apărut la Cluj, la editura Grinta, în limba română, un volum-şoc: „Cartea neagră a Revoluţiei franceze”. O carte editată iniţial în Franţa, cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Consiliului Naţional al Cărţii, apărută sub conducerea unei somităţi: pr. benedictin Renard Escande. În România, apariţia cărţii a fost posibilă graţie unui grup de traducători coordonaţi de prof. Liliana Şomfelean. Volumul are aproape 900 de pagini şi cuprinde 45 de texte semnate de tot atâţia universitari, istorici, filosofi, scriitori, preoţi – care şi‑au propus, pe baza documentelor din epoca respectivă şi a scrisorilor sau memoriilor, să demitizeze Revoluţia franceză de la 1789. Fresca recompusă a acestei revoluţii seamănă izbitor cu faţa comunismului la români, iar Revoluţia franceză din 1789 este rădăcina revoluţiei comuniste din secolul XX. Sau, cum zice Cristian Bădiliţă: „Iată că istorici francezi îndrăznesc să facă pasul ultim, decisiv, în demascarea cancerului european bisecular, prin publicarea „Cărţii negre a Revoluţiei franceze”. Cele 45 de texte sunt, prin conţinutul lor, comentarii zdrobitoare ale crimelor şi acţiunilor distructive pe care plebea, înfometată, aţâţată de fanaticii iacobini în frunte cu Robespierre, Marat, Sain Just şi alţii, le-a comis între 1789 şi 1794. Iacobinii au căzut, apoi, ei înşişi victime ale ghilotinei. Revoluţia a transmis lumii mesajul „Libertate, egalitate, fraternitate”, care, în realitate, nu s-a înfăptuit niciodată, dar a rămas în istorie prin faptele de neiertat.
Represiunea din Vandeea
Unul dintre texte, de exemplu, se referă la represiunea ordonată în ţinutul Vandeea, monarhist şi catolic. Acolo, trupele iacobine au trecut prin foc şi sabie întreaga provincie cu sute de mii de locuitori. Iacobinii au incendiat satele, oraşele, fermele şi au trecut prin tăişul sabiei bătrâni şi femei, fără milă, iar ca să economisească gloanţele,au săpat bazine unde înecau copiii. Mila unor militari era aspru pedepsită, de regulă cu moartea.
Tragedia Regelui-copil
O altă tragedie este cea a familiei regale. Au fost decapitaţi prin ghilotinare Regele Ludovic al XVI-lea, apoi Regina, abia ieşită din adolescenţă, iar Regele-copil, Ludovic al XVII-lea, de numai 8 ani (paznicii primiseră ordinul să nu-l ucidă, dar să scape de el), era ţinut ud zile întregi. Paznicii îl înfometau cumplit, după care îl îmbătau cu vin, pe care îl obligau să-l bea în loc de apă. Apoi, „Căderea Bastiliei” a fost, de fapt, un bluf, deoarece mica gardă s-a predat, iar în bastion n-au fost găsiţi decât cinci oameni, doi falsificatori de bani şi doi nebuni, plus un conte deţinut politic. În schimb, despre ea s-a fabulat şi s-a minţit în zeci de povestiri şi volume, rodul unei imaginaţii halucinante a autorilor. Ar mai fi şi textul lui Curtoix, care face analogia dintre Revoluţia franceză şi Revoluţia bolşevică a lui Lenin, din noiembrie 1917… Sunt trecute în revistă şi cele două centenare ale Revoluţiei, dar şi sumbra perspectivă ca tricentenarul să nu mai poată fi sărbătorit. Şi asta pentru că migraţia masivă de musulmani şi naşterile puţine în familiile franceze pot să schimbe, din 2030, raportul etniilor în populaţia Franţei, iar emigranţii să devină majoritari.
Inima Regelui
În legătură cu Regele-copil sunt şi pagini extrem de luminoase, în sensul că medicul care l-a autopsiat i-a scos inima şi a conservat-o, apoi aceasta a fost transmisă din generaţie în generaţie şi a ajuns în final în Casa Bourbon. Şi, iată, în anul 2004, s-a ţinut în amintirea Regelui o liturghie în Saint-Denis, la care au luat parte mii de francezi, care au îngenunchiat şi s-au rugat pentru el. Acesta, după ce, cu o seară înainte, inima Regelui a fost expusă şi în biserica din Saint Germaine, unde, de asemenea, mii de parizieni i-au adus omagiul lor, în genunchi. Iar înmormântarea, alături de părinţii săi, a avut loc în sunetele orgii ce cânta „Fanfara regală” de Pergalose. Ar mai fi, desigur, de amintit şi prefaţa prof. Ioan L. Danciu la ediţia în limba română, care afirmă, pe bună dreptate, că „Libertatea fără Dumnezeu nu este decât anticamera disperării, a sălbăticiei şi urii”.
Comentariu saccsiv:
Alt slogan celebru al revolutionarilor francezi era „Vom spanzura ultimul rege cu matele ultimului preot”.
De peste 200 de ani omenirea traieste o continua revolutie, punctata din cand in cand de revolutii mai “mici”, etape ale unui sinistru plan. Si de fiecare data, pentru o astfel de etapa, se pregatea terenul prin indicarea unor vinovati, dupa care se prezenta “solutia altenativa” care se punea rapid in practica dupa o baie de sange. Si de fiecare data acea solutie nu era cea crestina … Astfel omenirea a fost zguduita de revolutiile franceza, bolsevica, bavareza, spaniola sau nazista, fiecare din ele figurand a fi “marea rezolvare” si de fiecare data noua era se dovedea a fi mai rea decat precedenta.
Alice Bailey:
„NOUA ORDINE MONDIALA trebuie sa fie destinata pentru o lume care a trecut printr-o criza distrugatoare. NOUA ORDINE MONDIALA trebuie sa puna bazele pentru o viitoare lume, posibila doar dupa o perioada de timp de recuperare si reconstructie.”
Alice Bailey (1880–1949), este initiatoarea amplei miscari new age, continuatoarea Theosophical Society ale carei baze au fost puse de catre Madame Blavatsky.
Sotul ei, Foster Bailey (1888 – 1977), a fost mason grad 32.
Intre 1919 si 1949 a scris multe lucrari dictate de catre “maestri ai intelepciunii“, non oameni cica din zona Tibetului, dar de fapt draci. A promovat ideea ca lucifer este un zeu al intelepciunii considerat pe nedrept de catre crestinism ca inger cazut.
De la cea franceza incoace, umanitatea a avut parte de cateva mari revolutii, toate anti crestine, necesare pentru fiecare etapa a edificarii GUVERNULUI MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE:
FRANCEZA:
La 1 mai 1776, sub conducerea lui Mayer Amschel Rothschild (in traducere SCUTUL ROSU – inainte chemandu-l Mayer Amschel Bauer, dar si-a schimbat numele in mod special pentru ce avea in plan sa faca), cu sprijinul altor familii de evrei germani bogati – Wessely, Moses, Mendelsson – si a unor bancheri (Itzig, Friedlander) -, Weishaupt fondeaza in secret societatea „Vechii cautatori de lumina din Bavaria”, care va deveni mai cunoscuta sub denumirea „Ordinul Iluminatilor”. Weishaupt a sustinut ca numele provenea din vechi scrieri si insemna „cei care detin lumina”.
Primul profet al „Ordinului”, cel care intocmise o doctrina de la care mai tarziu s-au inspirat alte societati secrete influente – „Carbonarii” lui Giuseppe Mazzini, „Liga Dreptilor” lui Karl Marx sau „Decembristii” lui Cernisevski – a fost Adam Weishaupt, din acest punct de vedere poate cel mai influent om al secolului XIX. Doctrina lui, Novus Ordo Seclorum, a supravietuit veacului si a schimbat lumea in secolul XX.
1) Abolirea monarhiei si a oricarei puteri ordonate;
2) Abolirea proprietatii private;
3) Abolirea mostenitorilor;
4) Abolirea patriotismului;
5) Abolirea familiei (a casniciei si instruirea in comun a copiilor);
6) Abolirea crestinismului.
Intre 16 iulie si 29 august 1782, la Wilhelmsbaden a avut loc al doilea Congres Masonic, sub presedintia baronului de Braunswick. Congresul de la Wilhelmsbaden a incercat sa faca o conciliere intre diverse secte francmasonice: rosicrucieni, necromanti, cabalisti si umanitaristi. La Congres a fost prezent si Adam Weishaupt, care a reusit sa fuzioneze Ordinul Iluminatilor cu masonii din lojile engleze si franceze. Congresul mai este important si pentru ca a coincis cu emanciparea evreilor din Imperiul Habsburgic. Totodata, a fost pus la punct in mare secret planul Revolutiei franceze care se va declansa sapte ani mai tarziu . Contele de Virieu, un mason care a participat la congresul secret de la Wilhelmsbaden , i-a dezvaluit ulterior unui prieten: „Nu pot sa-ti spun ce s-a hotarat acolo. Pot doar sa-ti spun ca este mult mai grav decat iti inchipui tu. Conspiratia care s-a pus in miscare la Wilhelmsbaden este atat de perfect organizata, incat nu au scapare nici monarhia, nici biserica„.
Mayer Amschel Rothschild:
“Dati-mi controlul banilor unei natiuni si nu-mi mai pasa cine ii face legile”
Mayer Amschel Rothschild (1744 – 1812), este fondatorul imperiului bancar Rothschild, cea mai de succes familie din istorie. Acesta si mai apoi fii sai au creat acest imperiu cu intindere europeana determinand explozia revolutiei industriale pe continent, au influentat dezvoltarea economica a sa pe directia deja cunoscuta a folosirii combustibililor fosili, inclusiv dezvoltarea transporturilor, au modernizat si stapanit sistemul bursier, bancar, financiar, au influentat direct politicul, au finantat mereu ambele tabere ale unui razboi, au pus la punct un sistem continental de informatii rapide, etc. La sfarsitul secolului 19 controlau peste jumatate din intreaga bogatie a planetei. Desigur, ei au fost varful unui ice-berg, partea vizibila a unui sistem piramidal in care au fost ajutati de prieteni mai putin vizibili opiniei publice. In SUA i-au finantat pe colosii Rockefeller (petrol), Andrew Carnegie (otel), Harriman (cai ferate), J. P. Morgan si pe bancherii ce au pus bazele Federal Reserve.
Cititi va rog si:
„The Money Masters” – un excelent documentar despre modul in care ROTHSCHILD si locotenentii lor stapanesc sistemul financiar-bancar mondial
REVOLUTIA BOLSEVICA
Bancherii de pe Wall Street au subventionat revolutia bolsevica prin intermediul Federal Reserve Board. Principalul personaj desemnat pentru aceasta misiune a fost
Jacob Henry Schiff (1847–1920), evreu, nascut in Germania, bancher american. Deosebit de influent la vremea lui, acesta a finantat Japonia in eforturile ei militare din timpul razboiului ruso-japonez. Dar ce este mai grav, a finantat Revolutia Rusa din 1917.
In 1905 a fost medaliat de japonezi cu Order of the Sacred Treasure iar in 1907 cu Order of the Rising Sun. A fost primul strain onorat de Emperor Meiji in palatul imperial .
In 1906, cand s-a format American Jewish Committee, a fost unul din primii lideri .
In 1907 Jacob Schiff declara intr-un discurs la New York ca fara o banca centrala care sa aiba un control adecvat , tara va aluneca inspre cele mai severe crize din istorie . A devenit si capul Kuhn, Loeb & Co. Iar numele acestei banci este strans legat de Felix Warburg si Paul Warburg cel ce impreuna cu J.P. Morgan si John D. Rockefeller, Jr. au pus bazele Federal Reserve . De asemenea a fost director la New York City National Bank, Equitable Life Assurance Society si Union Pacific Railroad.
Banii au ajuns in Rusia in principal prin:
Lev Davidovich Bronstein (1879 – 1940), evreu, revolutionar rus, teoretician marxist, lider al revolutiei din octombrie, al doilea dupa Lenin. Dupa o vizita in SUA se intoarce cu sume enorme de bani pentru finantarea bolsevismului. Comisar al poporului la politica externa, membru biroul comitetului central al partidului comunist al uniunii sovietice.
Vladimir Lenin, in culmea gloriei sale fiind, spunea:
“Statul nu functioneaza asa cum ne-am dorit. Masinaria nu se supune. Se vede un om la volan si pare ca o conduce, dar masina nu merge in directia voita de el. Se misca insa dupa dorinta altor forte.”
Jewish Chronicle, Londra, 4 aprilie 1919:
„Conceptiile bolsevice sunt in majoritatea punctelor in armonie cu ideea de iudaism„
La acea data 477 din ceie 545 de oficialitati bolsevice erau evrei …
Cateva detalii despre „tatal” comunismului:
Karl Heinrich Marx (1818 – 1883), evreu, Germania, celebrul filosof, sociolog, teoretician politic, revolutionar, idol al comunismului. S-a casatorit cu o ruda a lui Nathan Mayer ( 1777 – 1836 ) – fondatorul Rothschild banking family of England.
Karl Marx a fost mason, s-a tras dintr-o familie de rabini, dar nici el si nici Engels n-au inventat de fapt comunismul. Ei au fost influentati direct de evreul Moses (Moshe) Hess (1812 – 1875) care a fost si unul din fondatorii socialismului. Este unul din creatorii anti-semitismului de tip modern, cititi va rog lucrarea sa On the Jewish Question.
Citat Karl Marx:
„Aburi infernali se ridica si umplu creierul,
Pana cand innebunesc si inima mi se schimba cu desavarsire.
Vezi aceasta sabie?
Printul intunericului mi-a vandut-o.
Pentru mine el este cel care masoara timpul si da semnalul,
Cu tot mai multa indrazneala interpretez dansul mortii„
Tot el mai scria ca instrumentele de tortura sunt bune deoarece asigura locuri de munca, atat fierarilor cat si calailor …
Teza genocidului „necesar” intr-o revolutie menita sa innoiasca societatea n-a fost inventia lui Marx. A mai fost aplicata si in timpul revolutiei franceze. Si nici ideea eliminarii prin infometare nu-i descoperita de Stalin. In Franta a fost aplicata multor crestini ce erau imbarcati pe corabii si tinuti acolo pana mureau de foame. Sunt foarte multe similitudini intre revolutia bolsevica si cea franceza, pe care le regasim si la cea national-socialista …
REVOLUTIA NATIONAL-SOCIALISTA
Cititi va rog:
NAZISMUL (partea 1): religia nazismului, asemanari contemporane alarmante
NAZISMUL (partea 2): finantatorii si sustinatorii national-socialismului
Iata asadar ca toate mega revolutiile au fost finantate de catre aceleasi familii de ELITE …
Cititi va rog si:
Documentare celebre: „THE SOVIET STORY” (Povestea sovietelor), subtitrare in limba romana. O excelenta demonstratie a radacinii comune COMUNISM – NAZISM. Completari necesare
VIDEO: Agenti sovietici (EVREI) in Romania. Completari pentru a se intelege ca ticalosul COMUNISM n-a fost inventat de STALIN si nici n-a aparut in RUSIA … Ceea ce s-a petrecut a fost doar o repetitie a ceea ce se doreste sa fie …
Iar aceste ELITE urasc cu toata fiinta lor crestinismul … Cititi va rog si:
Citate celebre ale unor masoni sau evrei sionisti faimosi
Acum suntem in pragul ultimei, dar si a celei mai mari revolutii. Iata ce putem citi in articolul „Criza locurilor de munca va provoca tulburari sociale”:
Somajul nu va reusi sa ajunga la nivelul de dinaintea crizei financiare globale decat in 2015, iar asta doar daca guvernele vor continua cu masurile de austeritate, provocand insa tensiuni sociale importante, avertizeaza Organizatia Internationala a Muncii (ILO), afiliata ONU.
Agentia tocmai a amanat cu inca doi ani, pentru 2015, data prognozata pentru atingerea unui nivel al somajului similar cu cel dinaintea izbucnirii crizei, cand vor fi recuperate cele 22 de milioane de locuri de munca ce lipsesc in clipa de fata, scrie The Telegraph.
„In ciuda unor progrese semnificative… au aparut nori negri pe cerul pietei muncii, iar perspectivele s-au inrautatit in multe tari”, se arata in declaratia ILO.
Oficialii ONU sustin ca 30-35 de milioane de oameni si-au pierdut locurile de munca, de la inceputul crizei, iar numarul total al somerilor de pe planeta a ajuns anul acesta la 213 milioane de oameni, reprezentand o rata a somajului de 6,5%.
In acesta conditii, in care majoritatea somerilor nu mai au de munca, in medie, de un an de zile, iar guvernele sunt obligate sa aplice masuri de austeritate, ONU se teme ca tensiunile sociale ar putea degenera in revolte si lupte de strada, asa cum s-a intamplat recent in Spania, Belgia, Italia si Grecia, dar si in Franta si Romania.
Cine intelege ca sistemul financiar bancar este stapanit de ELITE, intelege ca nici o criza majora nu se poate declansa decat daca cei ce stapanesc sistemul o doresc. Si din cand in cand ei o doresc … Deoarece doar astfel masele si statele accepta „solutiile” pregatite din timp tot de catre ELITE. La fel si in cazul marilor razboaie moderne.
David Rockefeller:
„Tot ce avem nevoie este o criza majora, iar natiunile vor accepta Noua Ordine Mondiala „
Henry Kissinger, la conferinta Bilderberg Group din Evian, Franta, 1991:
“Azi, America ar fi scandalizata daca trupele ONU ar intra în Los Angeles pentru a restabili ordinea. Mâine – ea ne va multumi! Asta este cu atât mai evident daca li s-ar spune ca exista o amenintare externa, fie ea reala sau doar declarata, care ar ameninta existenta Americii. În acest fel toate popoarele lumii ne vor ruga sa îi scapam de aceasta nenorocire. Toate lumea se teme de necunoscut. Când le vom pune pe tapet acest scenariu, drepturile omului vor fi cedate de bunavoie în favoarea garantarii bunastarii si a sigurantei de catre Guvernul Mondial.“
George Soros, la Forumul Economic de la Davos, Elvetia, 27 Ian. 1995:
“Lumea are nevoie de o noua ordine mondiala si va avertizez ca urmeaza o perioada de puternica dezordine în întreaga lume.“
George Soros, despre actuala criza:
„Aş putea declara în mod oficial că aceasta este o criză care se diferenţiază în mod categoric de celelalte, este cea mai mare criză cu care ne-am confruntat până acum şi cu siguranţă va avea repercusiuni de lungă durată. Este finalul unei ere şi se vor întâmpla multe transformări. Cei care se aşteaptă să îşi reia afacerile ca până acum este clar că nu înţeleg ce se întâmplă„.
In aceasta faza finala au nevoie de un cumul de crize: miscari de strada, foamete, razboi. Asadar, ceea ce vedem la grevele si manifestatiile actuale, e nimic. E un soi de incalzire. Va fi cumplit. Si dupa acest mare tambalau, vor veni cu solutia: reala NOUA ORDINE MONDIALA. In fapt, terenul pregatit pentru antihrist, cel ce va reprezenta pentru mase solutia solutiilor. Rezolvitorul, cel ce va garanta pacea, iubirea si o viata minunata pe acest pamant. Din toate punctele de vedere, inclusiv religios. Dar va fi vai si amar dupa aceea …
Cititi va rog si:
Ultima revolutie: NOUA ORDINE MONDIALA reala impotriva falsei “Noi Ordini Mondiale”
https://saccsiv.wordpress.com/2010/10/27/%E2%80%9Ecartea-neagra-a-revolutiei-franceze-1789-%E2%80%93-inceputul-comunismului/
/////////////////////////////////////////
Administrația Trump atacă ideologia de gen la ONU
În ultimele două săptămâni, administrația Trump a lansat mai multe atacuri fără precedent împotriva ideologiei de gen și a programelor de tip „diversitate-echitate-incluziune” la Organizația Națiunilor Unite, șocând țările europene, ale căror politici promovează deschis interesele „minorităților sexuale”.
Delegația americană la Națiunile Unite a îndemnat agențiile ONU să renunțe la ideologia de gen și la DEI* numind aceste politici „radicale”, „imorale” precum și „înjositoare, nedrepte și periculoase pentru femei și fete”. Ei au avertizat, de asemenea, agențiile ONU că SUA examinează activitatea organismelor internaționale „pentru a evalua relația dintre noi și a determina care organizații ONU se aliniază intereselor noastre”.Eforturile dau deja roade. O decizie cu privire la cultura organizațională internă, emisă de agenția ONU pentru femei a renunțat la un întreg program pentru „diversitate, echitate și incluziune” după intervențiile diplomaților SUA. Există si informatii conform cărora agențiile ONU își „curăță” site-urile web de referințele la DEI.
Organizația Națiunilor Unite este, de decenii, vîrful de lance pentru promovarea ideologiei de gen, inclusiv prin „cotele” de angajati bazate pe sex. Termenul „gen” a intrat în politica ONU în anii nouăzeci, cu mult înainte ca guvernul federal de la Washington DC să înceapă să îl folosească, în perioada Adminstratiei Obama.
Politici de „intersecționalitate”
În ultimul deceniu, agenda de gen de la ONU s-a extins pentru a promova interesele „minorităților sexuale”, inclusiv prin conceptul de „intersecționalitate”. Acest tip de politică promovează măsuri preferențiale bazate pe gen și rasă sub pretextul depășirii inegalității istorice și a discriminării structurale. Această concepție atât de largă despre gen a fost criticată repetat de conservatori și chiar de feministe ca fiind o amenințare pentru femei; acum, Administrația Trump a devenit un vehicul pentru aceste preocupări.
„Eforturile de eradicare a realității sexului biologic atacă fundamental femeile, privându-le de demnitatea, siguranța și bunăstarea lor”, au spus diplomații americani în Consiliului Executiv al agenției ONU pentru femei (UN Women), săptămâna aceasta. Ei au cerut ca organziația să folosească „un limbaj clar și precis în care recunosc că femeile sunt definite ca femei din punct de vedere biologic, iar bărbații, ca bărbați biologic”, sugerând că guvernul SUA se așteaptă ca birocrații instituției să anuleze termeni precum „gen” și să revină la termenul „sex”.UN Women este principala agenție ONU care promovează ideologia de gen, inclusiv teoria conform căreia biologia nu determină genul și că bărbații care se identifică drept femei ar fi, de fapt, femei. Rolul Agenției ONU pentru femei în promovarea ideologiei de gen devine și mai controversat din cauza naturii instituției: spre deosebire de programele tradiționale ale ONU care furnizează alimente, medicamente și asistență sanitară esențială, UN Women este dedicată exclusiv lobby-ului pe lângă guverne pentru a determina adoptarea ideologiei de gen și a principiilor DEI în legislații.
UNICEF – sufocată de ideologia transgender
Săptămâna trecută, diplomații americani au votat împotriva unui set de planuri ale agenției ONU pentru copii, UNICEF, deoarece ele includ obligativitatea promovării ideologiei de gen. „Aceste documente conțin termeni și concepte care promovează discriminarea, imoralitatea și dăunătoarea ideologie de gen, sfidând realitatea biologică. Ambele se află în conflict cu politicile guvernului Statelor Unite”, au afirmat diplomații americani, adăugând că „SUA se opune oricăror proiecte UNICEF care promovează astfel de programare în țările membre ale Organizației Națiunilor Unite.”„Politica SUA este să recunoască două sexe, bărbat și femeie, și să nu promoveze ideologia de gen”, au spus aceștia. „Este deosebit de îngrijorător faptul că acest limbaj este folosit în documentele programatice ale UNICEF.”
UNICEF a promovat ideologia de gen încă din anul 2014, printr-un document de poziție care solicită recunoașterea orientării sexuale și a identităților de gen diverse ale copiilor și ale părinților lor.
Delegații din țările UE, Marea Britanie, Canada, Mexic și majoritatea țărilor occidentale au fost șocați de intervențiile americanilor și au cerut agențiilor ONU să le ignore și totodată să depună eforturi pentru a înlătura opoziția față de ideologia de gen.
* DEI = diversitate, echitate si incluziune. Acest tip de politică publică promovează în structurile de administratie nationale si internationale persoane care apartin minoritatilor, in detrimentul persoanelor care, indiferent de orientare sexuala sau grup etnic, sunt calificate pentru functiile publice respective. Biden a integrat aceste proiecte în mandatul său, dar Administrația Trump le-a eliminat.
https://www.culturavietii.ro/administratia-trump-ataca-ideologia-de-gen-la-onu/
//////////////////////////////////////////
Curtea de Justiție a Uniunii Europene presează statele membre să accepte „bărbați”-femei și „femei”-bărbați
Sexul unei persoane nu poate fi schimbat nici prin intervenție medicală, cu atât mai puțin printr-un act administrativ. O decizie judecătorească ce contravine acestui adevăr nu poate fi decât una întemeiată pe ideologie, nu pe principiile Dreptului.
Rezistența democratică pare inutilă atunci când instanțele supreme sunt hotărâte să abuzeze de puterea lor instituțională. Curtea Europeană de Justiție (CJUE; pentru novici: a nu se confunda cu CEDO) a pronunțat, recent, o hotărâre confuză și absurdă care va permite ideologilor transgender să impună în mod legal farsa „autoidentificării”, care contrazice faptele biologice indubitabile, în toate statele membre ale Uniunii.
Mai exact, CJUE a decis în cauza C-4/23 că România este obligată, CONTRAR LEGISLAȚIEI SALE NAȚIONALE, să preschimbe actele de identitate ale unei femei „transgender” cu dublă cetățenie, britanică și română, care a dat în judecată statul român pentru că acesta a refuzat să îi recunoască actele de identitate masculină obținute în 2020 în Marea Britanie. În urma acestui precedent, actele obținute într-un stat al Uniunii Europene vor fi recunoscute ca atare în oricare alt stat membru, fără ca titularul să mai treacă prin proceduri de recunoaștere juridică suplimentare.
Repetăm, legea română, în mare rămasă fidelă realității obiective, nu recunoaște această formă de distincție între sexul biologic și genul autodeclarat.
Hotărârea suferă de o lipsă de raționament juridic solid, deoarece eșuează total în a explica de ce legile unui stat membru ar trebui să aibă prioritate față de legile altuia. În lipsa unei astfel de explicații, este clar că decizia Curții nu se întemeiază pe Drept, ci pe înclinațiile ideologice ale judecătorilor, care – evident – nu au fost numiți cu scopul de a transforma punctele lor de vedere ideologice într-o obligație generală, ci pentru că se aștepta ca ei să aplice cu loialitate legea.
Faptul că în acest conflict între legile a două state diferite, legile unei țări care a părăsit deja Uniunea (Regatul Unit) pot să prevaleze asupra legilor țării care este membră a UE (România) oferă o nuanță suplimentară de absurd. Se pare că atunci când judecătorii văd o oportunitate de a infiltra ideologia în sistemul juridic unional, nu le pasă prea mult de originea acelei ideologii.Pretextul hotărârii CJUE este oferit, pe de o parte, de libera circulație a persoanelor, care este una dintre libertățile fundamentale ale pieței interne a Uniunii Europene și, pe de altă parte, de „dreptul la autodeterminare”, care este înțeles în mod eronat de Curte ca un drept al indivizilor de a-și aroga caracteristici și atribute pe care în mod evident nu le au, pentru a cere apoi ca restul societății să le confirme această falsă imagine de sine, sub amenințarea sancționării.
Această decizie absurdă a venit cu câteva zile înainte ca în Germania să intre în vigoare o lege la fel de stupidă, care va permite așa-numitelor „persoane transgender” (adică celor care au o insatisfacție patologică față de sexul lor biologic) de a-și „schimba sexul” o dată pe an (!) printr-un simplu act administrativ. Desigur, sexul unei persoane nu poate fi schimbat nici prin intervenție medicală, cu atât mai puțin printr-un act administrativ. O reglementare precum cea adoptată de guvernul marxist-cultural din Germania nu poate aduce, prin urmare, o schimbare reală a genului, iar efectul ei se limitează la a oferi unor indivizi dereglați un mijloc legal de a hărțui restul societății și a o forța să joace împreună cu ei în comedia minciunii.
Așa-numita „lege a autodeterminării” din Germania servește, prin urmare, de fapt, la… „determinarea” altor persoane și reprezintă o încălcare masivă a libertății de opinie și exprimare. Curtea Europeană de Justiție a creat acum condițiile pentru ca astfel de legi, chiar dacă au fost adoptate doar într-un singur stat membru al UE, să producă efecte indirect în toate celelalte state membre, care de acum vor fi lipsite de posibilitatea de a se apăra împotriva unor asemenea interferențe aberante.În trecut, UE a avut meritele sale ca zonă economică unică în care o politică vamală și comercială comună a permis statelor membre să-și asigure în comun și în mod pașnic prosperitatea și creșterea economică. Azi însă, abuzul flagrant de putere al Curții de Justiție de la Luxemburg transformă tot mai mult Uniunea într-o „cămașă de forță” ideologică de care popoarele europene ar trebui să se elibereze cât mai repede posibil. Este timpul să re(a)ducem UE și, odată cu aceasta, Curtea sa de Justiție, la un nivel tolerabil.
Per a contrario, viitorul Uniunii va fi scurt și convulsiv, iar noi vom pierde avantajele pe care până acum ni le-a oferit.
https://www.culturavietii.ro/curtea-de-justitie-a-uniunii-europene-preseaza-statele-membre-sa-accepte-barbati-femei-si-femei-barbati/
////////////////////////////////////////
O carte năucitoare: „Fața nevăzută a homosexualității” (Ed. Christiana, 2014)
O excepțională monografie a fenomenului homosexualității și a mișcărilor pro-homosexualitate din ultimele patru decenii, cartea scoate la iveală adevăruri științifice care aruncă în aer întregul edificiu ideologic pe care se sprijină propaganda homosexualității astăzi. Lucrarea reprezintă una dintre cele mai importante mărturii ale iubirii față de om, față de omul aflat într-o cumpănă a vieții, față de omul care a fost sedus sau a alunecat pe căile homosexualității. Credem că numai adevărul poate să-i ajute pe cei căzuți în această cursă să depășească uriașa suferință pe care le-o provoacă stilul de viață homosexual la care s-au lăsat atrași.
Virgiliu Gheorghe, Andrei Dîrlău – Fața nevăzută a homosexualității
Cuvîntul editorului
Volumul de faţă constituie un nou semnal de alarmă pentru lumea românească, dar şi pentru restul lumii. O excepţională monografie a fenomenului homosexualităţii şi a mişcărilor pro-homosexualitate din ultimele patru decenii, cartea Faţa nevăzută a homosexualităţii, printr-o minuţioasă documentare, scoate la iveală adevăruri ştiinţifice care aruncă în aer întregul edificiu ideologic pe care se sprijină propaganda homosexualităţii astăzi.
Lucrarea se justifică mai ales în contextul actual, în care homosexualitatea nu mai poate fi considerată doar o problemă a unui grup de persoane, ci constituie deja unul dintre elementele dominante ale ideologiei zilei, impus legislativ în tot mai multe ţări ale lumii, într-o polemică deschisă faţă de familie şi credinţa creştină …Cel mai îngrijorător ni se pare însă faptul că tot mai mulţi copii şi tineri din familiile creştine, botezaţi în numele lui Hristos, riscă azi să adopte un comportament homosexual, pătîndu-şi haina botezului, căzînd din sistemul moral al Bisericii creştine şi riscînd, de asemenea, toate bolile şi suferinţele descrise în această carte. Ei devin astfel victime ale unui context ce favorizează şi chiar cultivă tulburările identităţii de gen (atac frontal şi lipsit de scrupule la adresa antropologiei creştine), abuzurile sexuale şi homosexuale şi alte asemenea fenomene prezentate cu multă acribie ştiinţifică pe parcursul cărţii. Spunem că aceşti tineri pot ajunge victime în primul rînd pentru că, sub presiunea dezinformării şi a manipulării mediatice, ei nu au nicio idee despre bolile şi suferinţele ce-i aşteaptă dacă vor urma calea homosexualităţii. În acest sens, prezenta carte putem spune că li se adresează în primul rînd lor, ca şi tuturor celor care şi-au însuşit deja acest stil de viaţă, cu tot ceea ce presupune el. Iată cîteva doar dintre consecinţele comportamentului homosexual ce rezultă din studiile citate în carte:
– în medie, homosexualii care trăiesc în cuplu întreţin relaţii sexuale cu 8 parteneri pe an, iar cei care nu trăiesc în cuplu cu aproximativ 20 de parteneri pe an;
– dintre homosexuali, 43% întreţin relaţii sexuale cu peste 500 de bărbaţi pe parcursul vieţii, iar 28% cu peste 1.000 de parteneri;
– între 70% şi 78% din homosexuali raportează că au contractat o boală cu transmitere sexuală (BTS);
– probabilitatea ca un homosexual să dezvolte cancer anal este de 38,8 ori mai mare decît în cazul unui heterosexual;
– homosexualii prezintă o probabilitate de cel puţin 160 de ori (cu 15.900%) mai mare de contaminare cu HIV decît heterosexualii;
– rata consumului de droguri şi alcool este de trei ori mai mare la bărbaţii gay, lesbiene şi bisexuali decît la heterosexuali;
– depresiile unipolare şi bipolare au o rată de incidenţă de 3,64 ori mai mare la gay şi de 3,69 ori mai mare la lesbiene faţă de heterosexuali;
– dintr-un studiu realizat de medicul american Gary Remafedi rezultă că 72% din homosexuali consultaseră de‑a lungul timpului un psihiatru sau un psiholog pentru probleme emoţionale şi 31% fuseseră spitalizaţi pentru o chestiune de sănătate mentală.
– Bagley şi Tremblay (1997), observînd comportamentul suicidal al unui grup de tineri homosexuali cu vîrste între 18 şi 27 de ani, constată o rată de sinucidere mai mare de 14 ori faţă de tinerii heterosexuali de aceeaşi vîrstă;
– în studiul său, Remafedi constată că 34% din homosexuali au avut la un moment dat o tentativă de sinucidere, iar, dintre cei care nu au avut, 21% estimează că o vor face in viitor;
– într-un studiu desfăşurat pe perechi de gemeni din care unul era homosexual, s-a constatat că cei homosexuali își doreau să moară de 4,4 ori mai mult decît fratele lor geamăn care era heterosexual, se gîndea cum să se sinucidă de 4,1 ori mai des şi aveau o rată a tentativelor de sinucidere de 6,5 ori mai mare;
– cel mai vast studiu desfăşurat vreodată a constatat că homosexualii, în anul 1993, trăiau cu 35 de ani mai puţin decît bărbaţii heterosexuali, iar lesbienele trăiau cu 34 de ani mai puţin decît femeile heterosexuale;
– încă din anul 1964 activiştii homosexuali susţineau că „homosexualii constituie un răspuns perfect la problema exploziei demografice”.
Avînd în vedere toate acestea, considerăm că volumul de faţă constituie una dintre cele mai importante mărturii ale iubirii faţă de om, faţă de omul aflat într-o cumpănă a vieţii, faţă de omul care a fost sedus sau a alunecat pe căile homosexualităţii.Dimpotrivă, cei care se străduiesc să demonstreze faptul că homosexualii nu au un comportament patologic, ci că stilul lor de viaţă reprezintă o alternativă cît se poate de normală la heterosexualitate, credem că sînt principalii duşmani ai omului – şi mai cu seamă principalii duşmani ai homosexualilor înşişi. Credem că numai adevărul poate să-i ajute pe aceştia din urmă să depăşească uriaşa suferinţă pe care le-o provoacă stilul de viaţă homosexual la care s-au lăsat atraşi. Iar acest adevăr le vine în întîmpinare astăzi mulţumită efortului excepţional al celor doi autori, Virgiliu Gheorghe şi Andrei Dîrlău.
Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă
https://www.culturavietii.ro/aparitie-editoriala-fata-nevazuta-homosexualitatii-ed-christiana-2014/
/////////////////////////////////////////
Noul totalitarism canadian. Un oraș este amendat pentru că a refuzat să participe la sărbătoarea „mândriei” homosexualilor
Când celebrarea așa-ziselor „minorități sexuale” nu mai este voluntară, este clar că am intrat sub imperiul unei ideologii totalitare. Și este logic că nici măcar o „Paradă Gay Pride” cu mii de participanți care flutură steaguri nu este o dovadă că ideologia absurdă și dezgustătoare care ne este băgată pe gât cu forța are, de fapt, vreun sprijin în societatea mainstream.
Așa cum în 1990, în Uniunea Sovietică aproape că nu mai existau comuniști din convingere, foarte curând nu va mai rămâne mai nimeni în SUA, Canada și Europa care să ia în serios ideologia homosexuală care este promovată de birocrațiile de stat și supranaționale (de exemplu, Uniunea Europeană).
Acest lucru este ilustrat clar de un caz recent din Canada, unde un orășel a fost amendat cu câteva mii de dolari după ce a refuzat să sărbătorească „Luna Mândriei” și să arboreze steagul în culorile curcubeului.Emo este o comunitate de aproximativ 1.300 de oameni în vestul provinciei Ontario, la granița cu statul american Minnesota. Pe 20 noiembrie 2024, Tribunalul pentru Drepturile Omului din Ontario a amendat comunitatea cu 15.000 de dolari. Dintre aceștia, 10.000 de dolari urmează să fie plătiți din bugetul municipal și 5.000 de dolari personal de primarul Harold McQuaker. Suma va fi vărsată în conturile organizației LGBT Borderland Pride, care a dat municipalitatea în judecată pentru refuzul acesteia de a „proclama” (sărbători) Luna Mândriei în iunie 2020.La acel moment, Borderland Pride ceruse autorităților locale să declare iunie ca „Luna Mândriei” și să arboreze steagul-curcubeu timp de o săptămână. Petiția a fost respinsă de consiliul local, iar primarul a justificat decizia astfel: „Pentru cealaltă față a monedei nu ridică nimeni niciun steag… pentru heterosexuali, nu se ridică steaguri”, după cum relatează CTV News.
Potrivit presei, Tribunalul pentru Drepturile Omului a decis că declarația este „discriminatorie”, „degradantă și umilitoare” pentru comunitatea LGBT. În consecință, McQuaker și doi consilieri municipali au primit ordin să participe la sesiuni de „formare în drepturile omului” în termen de 30 de zile.Primarul a anunțat însă că va face recurs la hotărâre. El a declarat că nu va plăti amenda și nu va participa la curs și a descris sancțiunile decise de instanță drept „șantaj”.
Chiar înainte de a fi anunțat verdictul, Borderland Pride a încercat să convingă administrația orașului să negocieze o soluție pe cale amiabilă; aparent, organizația s-ar fi oferit să doneze o treime din amendă bibliotecii publice locale, DACĂ s-ar organiza acolo o sesiune de lectură „drag queen”. În plus, Borderland Pride a pretins scuze publice și angajamentul primăriei că va declara „Luna Mândriei” în fiecare an de aici înainte. Consiliul local a respins „oferta” și va contesta în schimb amenda și sancțiunile aplicate.Amintiți-vă de această întâmplare când veți vedea sau auzi că se organizează următorul eveniment „mândria homosexualilor în Româania sau în țara unde vă veți afla atunci. Foarte puțini oameni mai cred serios în lucrurile promovate de aceste evenimente; marea majoritate a celor care aparent le susțin sunt niște lași oportuniști.
Așa funcționează totalitarismul.
Coreea de Nord organizează, de asemenea, anual „Mândria” comunismului, chiar mai mare decât oricare dintre sărbătorile homosexualilor din Occident. Deci, mai avem de lucru.
https://www.culturavietii.ro/noul-totalitarism-canadian-un-oras-este-amendat-pentru-ca-a-refuzat-sa-participe-la-sarbatoarea-mandriei-homosexualilor/
/////////////////////////////////////////////
Sorin Grindeanu, darnic cu subalternii- administratorilor CNAIR li s-a mărit leafa la 27.000 de lei. Ce averi au membrii Consiliului de Administrație Sorin Ozon Reporter investigații și contribuitor
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a reușit anul trecut să inaugureze aproape 200 de kilometri noi de autostrăzi și drumuri expres. Astfel, România a atins un record istoric depășind anul 2013, când au fost construiți doar 118 kilometri de autostrăzi.
CUPRINS:
Dărnicie mare pentru subalternii lui Grindeanu
Mirela Ileana Bîrchi, afaceri în UK Veteranul de la CNAIR A finanțat PSD cu 445.000 de lei Costin Mihalache, carieră legată de PSD Un apropiat al lui Ludovic Orban
Dărnicie mare pentru subalternii lui Grindeanu
Reinstalat în fruntea Ministerului Transporturilor, Sorin Grindeanu a anunțat că „melcul” CNAIR a prins viteză și anul 2025 va aduce românilor alți 250 de kilometri de noi autostrăzi și drumuri expres. Nici nu s-a terminat bine contabilizarea acestor cifre considerate „fabuloase” și, printr-o hotărâre AGA din 18 decembrie 2024, CNAIR și-a recompensat administratorii cu mărirea indemnizației lunare. Ceea ce a devenit o practică la companiile Ministerului Transporturilor aflate sub aripa lui Sorin Grindeanu. Libertatea a scris că și administratorii de la CFR Călători și-au majorat, tot în decembrie, indemnizațiile lunare.
Citeşte întreaga ştire: Sorin Grindeanu, darnic cu subalternii: administratorilor CNAIR li s-a mărit leafa la 27.000 de lei. Ce averi au membrii Consiliului de Administrație
////////////////////////////////////////////
EXPUS! CRIME ALE CIA: Pedofilie, viol de copii, tortură, crimă și trafic de copii – Otrăvirea aerului și a apei umanității – Crearea de viruși și boli care le eliberează asupra populațiilor nevinovate – JFK a fost ucis de CIA
Pedofilia, violul copiilor, tortura, crima și traficul de copii. Otrăvirea aerului și apei umanității. Crearea de viruși și boli care le eliberează asupra populațiilor nevinovate. Proiectul CIA Sky Beam este o hologramă globală falsă invazie extraterestră OZN pe care o folosesc.
Jim Caviezel spune, da, 100% toate cele trei agenții de scrisori sunt implicate în traficul de copii. Absolut, toate, inclusiv CIA. Nu toate persoanele din aceste agenții sunt implicate, dar cei mai puternici din vârf sunt implicați cu toții. Cine controlează agențiile de 3 litere? Comitetul din 300.
2 milioane de copii sunt traficați în mod sexual în fiecare an și încă 2 milioane sunt traficați pentru recoltarea de organe. Aceasta este o operațiune complet organizată a cererii și ofertei de trafic de copii de către agențiile noastre guvernamentale și liniile de sânge bogate cunoscute sub numele de Comitetul celor 300.
Jim Caviezel a vorbit cu agenți guvernamentali care i-au dezvăluit că un butoi cu părți ale corpului copiilor, care includ sânge, adrenocrom și toate părțile care se află în pântecele mamei, intră într-un butoi de plastic care este vândut cu 77.000 de mii de dolari și apoi expediat la Bio Labs din Ucraina și la alte Bio Labs din întreaga lume.
El crede că agențiile cu trei scrisori, cum ar fi CIA, organizează aceste butoaie de părți ale corpului copilului de 77.000 de mii de dolari. HHS Whistleblower a mărturisit că 85.000 de copii neînsoțiți au dispărut. Ei nu au dispărut, sunt traficați de Guvernul SUA sub controlul Comitetului Pedofili din 300.
La 21 septembrie 1987, la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, președintele Ronald Reagan le-a spus liderilor lumii că „Poate că avem nevoie de o amenințare universală exterioară care să ne facă să recunoaștem această legătură comună. Uneori mă gândesc cât de repede ar dispărea diferențele noastre la nivel mondial dacă ne-am confrunta cu o amenințare extraterestră din afara acestei lumi.”
Fostul agent CIA a prezis cu ani în urmă că în 2024 un eveniment global va schimba cursul omenirii. Lumea va fi martora unei masive invazii extraterestre. Mii de nave de război extraterestre holografice proiectate vor acoperi cerul. Adevăratele ambarcațiuni militare din holograme vor provoca daune reale.
Ca rezultat al întregului haos, se va forma imediat un guvern mondial, fără nicio rezistență din partea poporului. Acest Guvern Unic Mondial va fi Noua Ordine Mondială. Odată ce se va întâmpla acest lucru, noi, ca popor, vom fi sortiți înrobirii și depopulării accelerate.
Nu știm dacă proiectul Sky Beam va fi folosit, dar ceea ce știm este că Comitetul celor 300, prin instrumentul său, CIA va face orice pentru a-și atinge obiectivele de reducere a populației și un guvern mondial unic.
Ce ai învățat despre câțiva ani? Ați învățat că Guvernul v-a mințit toată viața. Ați aflat că mass-media v-a mințit de ani de zile și este controlată de CIA. Cine este adevăratul dușman al umanității? Cine controlează CIA, mass-media și guvernele din întreaga lume? Sunt membrii Comitetului celor 300. Întotdeauna a fost planul lor de a reduce populația și de a controla întreaga lume.
Aceeași mass-media, același guvern și aceleași companii precum Disney, Netflix și Amazon care s-au opus filmului Sound of Freedom răspândesc acum în întreaga lume că există Aliens și OZN-uri spațiale. Amintiți-vă ce ați învățat în ultimii ani. Există o agendă și un motiv pentru toate acestea. Agenda 2030 este să controleze întreaga lume și să reducă populația. Adevărul este cea mai mare apărare împotriva răului.
CIA este instrumentul folosit de Comitetul celor 300 pentru a-și îndeplini voința asupra umanității. Trebuie să ne unim ca popor și să încheiem lupta pe care Joseph Kennedy a început-o acum 60 de ani când a recomandat desființarea CIA.
Președintele John F. Kennedy a fost asasinat pentru că a demascat CIA și Comitetul celor 300 pentru corupția și uciderea acesteia. Voia să spargă CIA în o mie de bucăți și să le împrăștie în vânt. Vom termina această luptă și vom revendica umanitatea.
Da, CIA l-a ucis pe președintele John F. Kennedy. Guvernul tău este o minciună: JFK a fost ucis de CIA, cu ajutorul Pentagonului și al Departamentului de Stat
JFK, un far al speranței și un simbol al politicii progresiste, a fost doborât în floarea vieții sale, lăsând o națiune și lumea în stare de șoc. Teoriile conspirației cu privire la asasinarea lui s-au învârtit în imaginația publică de zeci de ani.
Această narațiune explozivă adoptă o poziție îndrăzneață și îndrăzneață, dărâmând vălul narațiunii oficiale pentru a dezvălui o posibilitate înfricoșătoare – că CIA, în colaborare cu Pentagonul și Departamentul de Stat, a orchestrat uciderea președintelui John F. Kennedy.
Pregătiți-vă să vă suspendați convingerile și preconcepțiile despre guvern, JFK și Lee Harvey Oswald, presupusul bărbat înarmat singuratic. Pe măsură ce ne adâncim în labirintul puterii, al înșelăciunii și al operațiunilor ascunse, veți descoperi presupusele părți perfide ale guvernului dumneavoastră.
22 noiembrie 1963, a fost ziua în care America și-a pierdut inocența. Într-o după-amiază însorită din Dallas, Texas, al 35-lea președinte al Statelor Unite, John F. Kennedy, a fost asasinat, cufundând națiunea și lumea în durere. Povestea oficială a fost simplă: Lee Harvey Oswald, acționând singur, l-a împușcat și l-a ucis pe președinte. Caz închis. Sau a fost?
Timp de peste șase decenii, numeroase teorii ale conspirației au contestat narațiunea oficială, insistând asupra unui complot mai complex și sinistru din spatele uciderii lui JFK. Dintre acestea, una iese în evidență ca fiind cea mai înfricoșătoare: afirmația că CIA, cu ajutorul Pentagonului și al Departamentului de Stat, a contribuit la asasinarea lui Kennedy. Un gând terifiant – că tocmai instituțiile însărcinate cu protejarea națiunii și a poporului ei ar putea trăda acea încredere în cel mai odios mod.
De ce JFK? De ce CIA, Pentagonul și Departamentul de Stat?
Kennedy a fost văzut ca un renegat de elementele solicite din cadrul guvernului. Refuzul său de a angaja trupe terestre în Laos și Vietnam, disponibilitatea lui de a se angaja în discuții de pace cu Hrușciov în urma crizei rachetelor din Cuba, dezinteresul său pentru escaladarea Războiului Rece – toate acestea au fost văzute ca în detrimentul intereselor proprii ale complexului militar-industrial.
Între timp, CIA s-a simțit amenințată de promisiunea lui JFK de a „despica CIA în o mie de bucăți și de a o împrăștia în vânt” în urma invaziei dezastruoase din Golful Porcilor. Ei îl vedeau pe Kennedy ca pe o amenințare la adresa existenței și autonomiei lor. În ceea ce privește Pentagonul și Departamentul de Stat, au fost supărați de inițiativele de pace ale lui Kennedy, despre care credeau că subminează dominația globală și securitatea națională a Americii.
Planul clasic de EXECUTARE CIA și ACOPERIRE
Narațiunea de mai jos despre rolul pe care l-a jucat Lyndon Johnson în asasinarea lui JFK presupune o premisă extrem de importantă. Că tot ceea ce LBJ a făcut, sau nu a făcut, în contextul conspirației pentru asasinat, a fost făcut sub ordine stricte directe ale CIA.
Cu alte cuvinte, LBJ nu a mers nici măcar la dreapta sau la stânga fără a primi mai întâi instrucțiuni explicite de la sediul CIA din Langley, sau prin numeroșii lor surogate și împuterniciți, precum și prin alți agenți din cadrul Administrației Kennedy. Prin urmare, expunerea prezentată mai jos ar trebui să fie considerată o subintrigă a conspirației generale conduse de CIA pentru asasinarea președintelui Statelor Unite ale Americii.
Aproape tot ce știm despre asasinarea lui John F. Kennedy a fost plantat în mintea noastră de-a lungul anilor de programare în mass-media mainstream (MSM). Practic, fiecare teorie avansată a fost fie evocată, fie promovată de cei care controlează MSM. Prin urmare, la fel ca toate pistele false care au fost publicate în noiembrie 1963, multe dintre aceste informații „oficiale” sunt foarte suspecte.
Cu toate acestea, în ceea ce privește acoperirea mult mai extinsă a asasinatului JFK, multe dintre acele părți acuzate au avut o mână directă sau indirectă. Indiferent de gradul de participare, o conspirație a tăcerii este întotdeauna cea mai asurzitoare. Și întotdeauna cel mai de succes pe termen lung.
MO al asasinatului JFK
Cel mai evident semn distinctiv al „execuției” complotului de asasinat este că a fost un plan clasic de implementare al CIA. Oricine era necesar să-l implice în mod direct în conspirația pentru uciderea lui JFK a fost introdus în această operațiune extrem de compartimentată și a făcut-o pe baza strictă a necesității de a cunoaște. Același modus operandi se aplică și mușamalizării.
Prin urmare, se poate afirma cu o certitudine absolută, că anumite elemente din CIA, Serviciul Secret, FBI și Departamentul de Poliție din Dallas trebuiau să fi avut o mână directă atât în complotul de asasinare, cât și în mușamalizarea ulterioară. De-a lungul timpului, au existat și alte agenții de aplicare a legii care au fost atrase de necesitate în faza de acoperire. Toate agențiile de aplicare a legii sunt conduse după ierarhii piramidale în stil militar, așa că le-a fost foarte ușor să controleze fluxul de informații de-a lungul numeroaselor decenii care au intervenit.
Lyndon B. Johnson a avut atât motivul, cât și puterea.
Nu există nicio îndoială că Lyndon Baines Johnson (LBJ) a avut atât stimulentul, cât și poziția de putere pentru a asigura o funcționare relativ fără întreruperi. De asemenea, s-a bucurat de protecția și influența rețelei de good-ole-boy din sud. Atât Big Oil , cât și banii Complexului Militar-Industrial stăteau drept în spatele lui. La fel a făcut întreaga mașină politică din Texas. La urma urmei, nu de asta a fost ales Dallas drept locul execuției foarte publice. Pur și simplu, LBJ și mulți dintre prietenii săi aveau „întregul loc conectat” până la Dealey Plaza și Texas School Book Depository.
La momentul alegerii lui John Kennedy, era cunoscut faptul că LBJ a fost ales vicepreședinte doar datorită talentelor sale politice în Congres și a capacității sale de a livra Texasul. Cu toate acestea, ceea ce este mai puțin cunoscut este faptul că nivelul de animozitate dintre taberele Kennedy și Johnson a fost pe atât de intens, pe atât de toxic cu un „T” mare. Animozitățile personale au fost, de asemenea, atât de profunde încât mulți s-au întrebat cum se vor juca sentimentele în activitatea de zi cu zi a Administrației Kennedy.
Din nefericire, disprețul pe care fiecare parte l-a avut una față de cealaltă a alimentat participarea tăcută la asasinarea JFK la fel de mult ca și mușamalizarea ulterioară. Exact așa s-a derulat tot acest scenariu sordid de la început până la sfârșit. Este, de asemenea, câte alte elemente necinstite au fost cooptate sau asociate cu asasinarea, indiferent dacă a existat vreo implicare sau nu.
JFK avea mulți dușmani în locuri înalte, din cauza planurilor sale pentru pacea mondială.
De exemplu, lista presupușilor conspiratori include pe toți, de la exilații cubanezi la agenții KGB ruși, de la Fidel Castro la Nikita Hrușciov. Au avut aceste părți acuzate un topor de măcinat cu JFK sau au fost oferite intenționat MSM-ului ca heringi roșii? Ar încerca vreodată vreunul dintre ei să asasineze un președinte american în exercițiu? Nu foarte probabil deloc. Cu toate acestea, la fel ca aceste exemple, există mulți alții care au fost propuși ca co-conspiratori pentru că au fost de partea greșită a gardului cu frații Kennedy, atât John, cât și procurorul general Robert F. Kennedy.
Când examinați lista de mai jos a „nemulțumiților”, înțelegeți rapid cât de ușor ar fi pentru LBJ și colab. să supravegheze o mușamalizare cu mare ușurință prin intermediul unei conspirații de tăcere forțată.
- CIA — JFK l-a concediat pe directorul Allen Dulles
- FBI — JFK a fost spionat de J. Edgar Hoover
- Chicago Mafia — JFK a avut o confruntare cu Sam Giancana; RFK a abordat crima organizată
- Biserica Romano-Catolică — JFK a refuzat să-și urmeze „ordinele” în special în ceea ce privește războiul din Vietnam
- Israel – JFK a respins cererea lui David Ben Gurion pentru arme nucleare
- Rezerva Federală — JFK a emis un ordin executiv care a restabilit puterea Trezoreriei de a tipări bani
- Complex militar-industrial — JFK avea intenția de a înceta războiul din Vietnam
- Partidul Republican – Ei credeau că tatăl lui JFK a furat alegerile prezidențiale din 1960
- Societăți secrete — JFK și-a dezvăluit existența într-un discurs de mare profil
- LBJ și George HW Bush — JFK a fost inamicul natural al petroliștilor din Texas și al elitelor bancare care își doreau un președinte de război
Cine l-a ucis pe JFK? Și de ce au făcut-o?
Această listă continuă, dar ceea ce avem aici este un grup de inamici extrem de formidabili ai clanului Kennedy. Nu numai că TOȚI sunt prieteni naturali în lumea politică; în JFK au văzut un inamic comun. Politicile sale erau destul de contrare dorinței comune și noțiunii de economie de război perpetuă . În consecință, nu a existat decât o singură soluție.
lyndon-b-johnson-swornin
Cui bono? LBJ a fost complice?
Nu numai că toate partidele menționate mai sus au câștigat din lovitura de stat care l-a îndepărtat brusc pe Kennedy de la putere, la fel au câștigat și mulți alți agenți de putere tăcuți și traficanți de influență, finanțatori și bancheri, industriași și magnați corporativi. În total, blocul politic/economic de jucători care preferă să-l vadă pe JFK plecat a fost atât de mare și extins, încât conspirația tăcerii chiar nu avea nevoie de aplicare. Care, până la urmă, ar dori să părăsească rezervația știind că nu se vor mai întoarce niciodată pe ea. Adică dacă ar trăi chiar să-și spună povestea.
Când structura globală a puterii este atât de puternic ponderată față de un rezultat, nu există nicio oprire. Așa a fost cazul demiterii nepotrivite a lui JFK. Cei aflati la putere la acea vreme, care simpatizau cu cauza economiei de război, au fost înrolați în orice măsură adecvată, în funcție de pozițiile lor oficiale. În cazul LBJ, a controlat toate activele potrivite pentru a asigura o lovitură de stat eficientă și fără riduri. Contactele sale din întregul Congres, statul Texas, industrie și comerț, precum și forțele de ordine au garantat că va scăpa fără probleme. Și așa se pare că a făcut-o, până când asistentul Nixon Roger Stone a apărut pe scenă.
Afirmația asistentului Nixon Roger Stone: LBJ a aranjat uciderea lui JFK
Poate că nu există dovezi mai condamnatoare și credibile ale unui motiv personal LBJ decât citatele lui Stone din gura lui Richard Nixon.
„Stone a spus că Nixon a descris Comisia Warren drept „cea mai mare păcăleală comisă vreodată”, spunându-i: „Diferența dintre LBJ și mine a fost că am vrut amândoi să fim președinte, dar nu aș ucide pentru asta”.
Stone a mai afirmat că:
„Johnson, susține Stone, se confrunta cu investigații de corupție din mass-media și din Senat, care amenințau să-i pună capăt carierei și să-l aducă la închisoare, pe care le-a evitat devenind președinte. „Asasinul l-a eliberat de toate păcatele sale anterioare.”
Totul indică LBJ și Texas Mafia Connection
În mod clar, LBJ a avut toată motivația din lume pentru a-și elimina concurența pe piața politică. A face lucruri „în stil Texas” a fost destul de natural pentru el, așa cum a demonstrat cu îndrăzneală comportamentul său în urma asasinatului. Ceea ce s-a observat este că nu numai LBJ, ci au fost mulți alții care funcționau complet fără conștiință, deci erau intenționați să schimbe jocul îmbogățirii personale în favoarea lor.
Această analiză nu este lipsită de un alt backup foarte serios. De exemplu, tatăl secretarului de presă al lui George W. Bush, Scott McClellan, a expus în continuare adevărul despre LBJ cu o perspectivă fără precedent și convingătoare asupra întregii chestiuni. După cum urmează:
„Tatăl secretarului de presă de la Casa Albă susține în viitoarea sa carte, „ Sânge, bani și putere: cum LBJ l-a ucis pe JFK ”, că fostul președinte Lyndon B. Johnson a fost în spatele asasinarii președintelui John F. Kennedy.
Barr McClellan, tatăl secretarului de presă al Casei Albe, Scott McClellan, și comisarul Administrației pentru Alimente și Medicamente Mark McClellan, se pregătește pentru lansarea, pe 30 septembrie, a unei cărți de 480 de pagini scrise de Hannover House, care oferă fotografii, copii ale scrisorilor, interviuri cu persoane interne și detalii despre amprentele digitale, ca dovadă că Edward A. Clark, fostul șef de afaceri juridic al lui Johnson și fostul ambasador privat al planului de afaceri al Australiei mușamalizarea asasinatului din 1963 de la Dallas.”[1]
În același articol, autorul este citat în continuare:
„[Johnson] a avut motivul, oportunitatea și mijloacele”, a spus McClellan, în vârstă de 63 de ani, care a fost partener într-o firmă de avocatură din Austin care a servit Johnson. Cartea, a spus McClellan într-un interviu exclusiv la casa sa din Orange Grove, este despre „rolul [al lui Johnson] în asasinat. El a fost în spatele asasinatului, cum a fost și cum s-a dezvoltat totul.”
Apoi îl aveți pe Phillip F. Nelson care cântărește problema cu o relatare la fel de convingătoare cu cartea sa „ LBJ: The Mastermind of JFK’s Assassination ”.
LBJ: Mintea uciderii lui JFK de Phillip F. Nelson
„Premisa cărții și termenul „Mastermind” este că trebuia să existe o persoană cheie care a fost cel mai important catalizator din spatele asasinatului JFK, care ar fi asigurat „masa critică” necesară pentru a reuni toate celelalte elemente și le-ar fi ținut împreună pe parcursul planificării și executării loviturii de stat din 1963. Acea persoană ar fi fost în mod necesar cineva care avea puterea de a-i asigura pe ceilalți că vor reuși și că vor fi protejați de descoperire și urmărire penală ulterior; ar trebui să fie cineva care să-i recruteze și să-i organizeze pe toți ceilalți și ar trebui să aibă influență în birocrația guvernamentală federală, precum și în statul Texas și agențiile judiciare și de aplicare a legii locale. Lyndon Johnson a fost poziționat în mod unic pentru a îndeplini toate aceste cerințe și a putea oferi „forța motrice” unificatoare necesară pentru a trage „Crima secolului 20”.[2]
De fapt, lista lungă de acțiuni și inacțiuni a LBJ imediat înainte și după asasinat spune o poveste care a fost rar spusă până acum în MSM.
„A doua zi după înmormântarea lui Kennedy, pe 26 noiembrie 1963, Lyndon Johnson a semnat rezoluția de securitate națională nr. 273, care a inversat complet planul lui Kennedy de retragere din Vietnam. Apoi Johnson a folosit în mod fraudulos rezoluția din Golful Tonkinului ca un cec în alb pentru a finanța acumularea masivă a armatei în Vietnam, un acord încheiat, se pare, Johnson cu CIA în schimbul ca aceștia să-l elimine pe Kennedy și să-i predea președinția.”[3]
Există multe dovezi anecdotice care și-au găsit drumul în domeniul public cu privire la implicarea LBJ în asasinarea lui John F. Kennedy. Au ieșit la iveală atât de multe încât este cu adevărat o minune că MSM fie l-a suprimat în mod activ, fie l-a ignorat cu totul. Poate că următorul citat rezumă ceea ce mulți erau conștienți la acea vreme, dar au ales să ignore pentru propria lor siguranță și pentru protecția familiilor lor.
Tehnici secrete folosite de un fost om de știință CIA pentru a vă deschide „al treilea ochi”
Madeleine Brown, amanta lui Lyndon Johnson și mama fiului său nelegitim, Steven, a făcut următoarele declarații:
„Lyndon Johnson mi-a spus, pentru că era supărat,
că cei de la Kennedy nu îl vor mai face niciodată de rușine.
Asta nu este o amenințare. Aceasta este o promisiune.”
Îi ura cu pasiune. Ele erau o piatră de poticnire pentru el.
Întotdeauna căutase președinția Statelor Unite
și John Kennedy devenise cu siguranță o piatră de poticnire pentru el.”
(Pe jfktruth.org)
„Arcul universului moral este lung, dar se înclină spre dreptate.” ~ MLK
După cum sugerează Martin Luther King cu aceste cuvinte de înțelepciune, dreptatea va fi întotdeauna slujită în cele din urmă. În ultimă analiză, pe măsură ce această națiune se îndepărtează și mai mult de evenimentele tragice din 22 noiembrie 1963, un ochi mai obiectiv și mai lipsit de icter va fi folosit pentru a le vedea. Pe măsură ce marea majoritate a indivizilor care au făcut parte din complotul original trec în alte tărâmuri, va fi mai dificil pentru cei care continuă să difuzeze narațiunea falsă să mențină minciuna „oficială”.
VEZI ȘI: Cum o expediție secretă nazistă a dezvăluit cea mai uluitoare „armă” de manifestare din istorie…
Acest articol este doar o încă o expunere care a dezvăluit, odată pentru totdeauna, lovitura de stat care a avut loc în plină zi la Dallas, Texas[4] în toamna anului 1963. Fie ca aceste dezvăluiri să contribuie la o nouă atmosferă de dezvăluire completă din partea guvernului SUA. Guvernul federal este acum privit cu o neîncredere profundă și de neegalat. Poate că acum este momentul să se clarifice cu privire la atâtea secrete guvernamentale și programe clandestine care nu servesc cele mai bune interese ale poporului american.
Concluzie
Există o concluzie incontestabilă despre asasinarea lui John F. Kennedy și anume că Lee Harvey Oswald nu a avut nimic de-a face cu asta. Ca o chestiune de fapt istoric, Oswald l-a avertizat pe Kennedy prin intermediul FBI că CIA a plănuit un alt complot de asasinat la Chicago cu doar câteva săptămâni înainte de Dallas.
„Departe de a-l asasina pe președintele Kennedy, Lee Harvey Oswald a fost un american loial care a avertizat în scris FBI-ul în octombrie 1963 că se pregătește un complot pentru a-l împușca pe JFK dacă venea la Chicago, se arată într-o nouă carte.”
Nu numai că „Lee Harvey Oswald este un erou necunoscut care l-a alertat pe JFK cu privire la un „complot de asasinat” în Chicago”, dar a fost și „încadrat de CIA pentru că s-a infiltrat în conspirația lor de asasinare”.
Linkurile încorporate de mai sus dezvăluie și relația profesională puțin cunoscută dintre Lee Oswald și Bobby Kennedy. De fapt, „Oswald a lucrat direct pentru Robert F. Kennedy, care i-a autorizat întoarcerea din URSS pentru a conduce „contrainformații” interne”. Această narațiune suprimată dezvăluie în mod clar cum și de ce CIA l-a înființat pe Oswald să fie cel mai bun asasinat. De asemenea, elaborează profunzimea și amploarea mușamalizării CIA ulterioare și în curs de desfășurare; cu adevărat o conspirație guvernamentală fără sfârșit.
Din cauza gradului de ofuscare comis de complogatorii efectivi ai asasinatului, este imposibil de spus cu certitudine absolută cine a făcut exact ce, când și unde. Nivelul de interferență, care a fost condus neîncetat timp de 50 de ani, este atât intens deliberat, cât și înșelător. Prin urmare, comportamentul incriminator real din partea LBJ în ceea ce privește execuția JFK este greu de stabilit.
Cu toate acestea, mușamalizarea este o chestiune cu totul diferită. Din cauza acțiunilor și inacțiunilor LBJ cu privire la Comisia Warren, se poate afirma categoric că a participat direct la mușamalizare. Dacă acest lucru s-a întâmplat din cauza complicității sale, sau pentru că a fost forțat să susțină mușamalizarea de către TPTB, este cunoscut doar de cei puțini indivizi aflați în vârful procesului decizional.
Ar fi putut LBJ să devină un eventual tip de toamnă, așa cum sa întâmplat acum? Da!
Cu toate acestea, a ales la un moment dat să participe pe deplin la mușamalizare și să nu se uite niciodată înapoi. În ambele cazuri, nu există nicio îndoială că viața lui depindea de asta.
Nota editorului:
Următorul citat din Robert F. Kennedy poate fi cea mai convingătoare dovadă dintre toate când se referă la culpabilitatea LBJ în ochii familiei Kennedy.
Robert F. Kennedy către Lyndon B. Johnson: „De ce l-ai ucis pe fratele meu?”
Notă specială:
Iată-ne la sfârșitul unui articol despre asasinarea lui John F. Kennedy și încă nu se menționează despre Lee Harvey Oswald, asasinul numit oficial de guvernul SUA?!
„Ultimele cuvinte ale lui Lee Harvey Oswald”
„Insiders au știut întotdeauna că asasinarea JFK a fost făcută de șeful de stat major comun, autorizat printr-o constatare semnată de LBJ și Richard Nixon că JFK era o amenințare la securitatea națională pentru America din cauza implicării sale cu Ellen Rometsch și Mary Meyer. [Ei] ar fi folosit LSD cu el, înregistrat în întregime de James Angelton, pentru a fi împărtășit cu J. Edgar Hoover, LBJ, Nixon, Bush și generalii USAF implicați. A fost o lovitură pe deplin autorizată, sancționată OP40. Nixon a început Op40, Camera 40 la Langely, care a imitat o echipă britanică de operațiuni speciale. Oswald era sub acoperire, lucrând pentru Bobby Kennedy, un înființat care de fapt a încercat să oprească Asasinarea. Martorii au vorbit despre Op40, dar acest lucru a fost în mare parte ignorat.
Până în ziua de azi, filmările oficiale de la CIA ale asasinarii JFK (filmul adevărat, nu filmul transformat de Zapruder-faxă pe trepied) este folosită în cadrul unor grupuri speciale de observație (de exemplu, operațiuni speciale, SOG) despre cum să efectueze un asasinat politic triangulat cu succes. Mass-media controlată (MSM) este plătită cu milioane de euro în fiecare an pentru a continua să scoată urme absurde, false și povești care îndepărtează adevărul. JFK a fost injectat pe ascuns cu tuberculoză în zona coloanei vertebrale deghizat în injecții pentru durere, iar medicul său, amiralul Burkeley, a fost un trădător de primă clasă care i-a dat steroizi pentru această boală imaginară Potts (sau era într-adevăr boala lui Addison) care nu a existat niciodată. Steroizii l-au făcut pe JFK hipersexual și apoi l-au hrănit „femei dornice”, care erau operațiuni sau păpuși mafiote care erau controlate de minte.
Deci, da, afirmația că CIA l-a ucis pe președintele John F. Kennedy poate suna șocant. Ideea că Pentagonul și Departamentul de Stat ar fi putut juca un rol ar putea părea de neînțeles. Dar din nou, nu este aceasta husa perfectă?
Întrebarea nu este dacă acest lucru s-ar fi putut întâmpla. Întrebarea este, suntem suficient de curajoși să confruntăm adevărul? Suntem dispuși să ne provocăm convingerile, să ne eliberăm de zonele noastre de confort și să cerem adevărul?
În timp ce privim în oglinda istoriei, trebuie să ne întrebăm: suntem gata să ne confruntăm cu imaginea care ne privește?
Amintiți-vă, ei pot fi capabili să manipuleze faptele, dar nu pot modifica adevărul. Adevărul găsește întotdeauna o modalitate de a ieși la suprafață. Și atunci când se întâmplă, trebuie să fim pregătiți să-i facem față, indiferent cât de incomod ar fi.
Fie ca acest articol să fie un far de lumină, ghidându-i pe cei care caută răspunsuri prin apele tulburi ale înșelăciunii. Călătoria noastră abia începe. Să îndrăznim să dezvăluim partea întunecată a guvernului nostru. Pentru libertatea noastră. Pentru democrația noastră. Pentru adevăr.
Discursul istoric al lui JFK (27 aprilie 1961) Expune: Obama, Hillary, Bush, Papa Francisc, tribunale militare, crime împotriva umanității și NWO
Discursul lui Kennedy (27 aprilie 1961) a fost ținut la doar câteva luni după inaugurarea sa și cu doar câteva luni înainte de nașterea lui Barack Obama. Discursul a nedumerit istorici, scriitori de discursuri și politicieni de zeci de ani. Poate că Kennedy nu s-a referit la discursul său pentru vremea în care trăia, ci pentru o perioadă ulterioară, pentru ultima generație.
Kennedy știa clar ceva și a încercat să-l transmită publicului în 1961, la scurt timp după inaugurarea sa. Discursul său nu a fost doar despre „societăți secrete”, ci despre o „conspirație monolitică și nemiloasă”.
Citiți articolul complet AICI: https://amg-news.com/boom-jfks-historic-speech-april-27-1961-expose-obama-hillary-bush-pope-francis-military-tribunals-crimes-against-humanity-nwo-must-watch/
////////////////////////////////////////////
Amor liber, comune sexuale şi lgbt-ism oficial în comunismul sovietic al anilor 1920
Revoluția sexuală, avortul și defilările publice ale homosexualilor nu au fost inventate de Occident. Le găsim în sovietele anilor 1920, perioadă în care moravurile decăzute din Vestul contemporan nouă se oglindesc fidel.Există o părere, aproape unanimă, că regimul politic comunist a fost incompatibil cu homosexualitatea, libertinajul transformat în valoare socială absolută, prostituţia. Şi cel puţin în parte – adică pentru URSS-ul de după 1934 şi pentru celelalte state ale blocului sovietic, ce aveau să apară după 1944 – este adevărat.
Alta a fost însă realitatea în ceea ce priveşte amorul liber, sexul la grămadă, aberaţiile lgbtiste, avortul în anii de început ai Rusiei sovietelor, când bolşevicii au avut ocazia să verifice pe propria piele un adevăr simplu: între construcţiile minţii omeneşti şi normalul, firescul vieţii, între fantasmele universului interior şi legile universului exterior există diferenţe care ajung să se manifeste în conflicte distrugătoare pentru fiinţa umană.
Revoluţia sexuală este, aşa cum o găsim în toate documentele ideologice şi doctrinare socialiste şi comuniste, o componentă de bază a revoluţiei socialiste/comuniste. Dar ca şi toate celelalte teze şi obiective ale acestora, şi aceasta este echivalentă cu o întoarcere nihilistă împotriva persoanei umane şi a umanităţii în ansamblu. De aceea, eşuarea lamentabilă în faţa cerinţelor realităţii, a unui experiment de amploarea şi durata celui sovietic, este un argument irefutabil în favoarea rezistenţei faţă de asaltul revoluţiei sexuale occidentale actuale, un tsunami de forme aberante, dezgustătoare şi criminale.
Ludwig von Mises explică fascinaţia produsă de socialism, încă de la apariţie, prin faptul că acesta „… promite nu numai bunăstare – bogăţie pentru toţi – ci şi fericire universală în amor. Acestei părţi a programului său i se datorează o mare parte din popularitatea pe care o are.” (Interesantă zonă comună cu marea iubire a socialiştilor, islamul care şi el promite fericirea erotica fără limite, dar post-mortem.) Ca dovadă: nicio altă carte de literatură socialistă germană nu a fost citită de un public mai numeros şi nu a avut o eficacitate propagandistică mai mare decât lucrarea lui August Bebel, „Femeia şi socialismul”, (apărută în1879, reeditată de 50 de ori în Germania numai până în 1909, tradusă în circa 20 de limbi), care este dedicată mai presus de toate temei amorului liber.
Revoluţia sexuală din Rusia sovietică este analizată pe larg în cartea psihanalistului german socialist Wilhelm Reich „Die Sexualität im Kulturkampf: Zur sozialistischen Umstrukturierung des Menschen”, (Sexualitatea în războiul cultural: pentru restructurarea socialistă a oamenilor) apărută în 1936. De remarcat că aflăm încă din titlul cărţii aflăm două lucruri esenţiale: că stânga a declarat război vechii societăţi umane şi că sexualitatea este una dintre armele sale principale. De fapt, acest titlu este înlocuit la ediţiile de după 1945 cu mai puţin belicosul şi explicitul Revoluţia sexuală. Au fost făcut mai ceţoase şi subtitlul şi temele principale: familia, religia, politicile extremei stângi etc.La finalul acestui articol voi menţiona şi alte referinţe privind acest subiect. În cele ce urmează vă voi prezenta şi câteva extrase din articolul lui Pavel Preanikov „Revoluţia sexuală din Rusia: Bolșevicii au fost primii care au reușit „emanciparea moravurilor” , a cărui traducere a apărut în articolul „Exemplificarea rădăcinilor comuniste ale revoluției sexuale neomarxiste de azi”.
„Opresiunea sexuală este principalul mijloc de înrobire a omului”
Proiectul revoluţiei sexuale bolşevice apare, încă înainte de declanşarea insurecţiei comuniste, în corespondența dintre Troțki și Lenin (1911). Troțki:„Fără îndoială, opresiunea sexuală este principalul mijloc de înrobire a omului. Atâta vreme cât exista aceasta opresiune, nu poate fi vorba de adevarata libertate. Familia, ca instituție burgheză, și-a trăit complet traiul.”…. Lenin: „… Și nu numai familia. Toate interdicțiile cu privire la sexualitate ar trebui să fie eliminate… Avem ce învața de la sufragete: chiar interzicerea dragostei intre persoanele de același sex ar trebui sa fie eliminată”.Ca urmare, atunci când iau puterea, din chiar primele zile, Lenin şi ai lui trec la punerea în practică, în paralel cu măsurile necesare pentru consolidarea puterii, a celor pentru iniţierea şi victoria revoluţiei sexuale. Pe ansamblu, se poate spune că unele dintre ele depăşesc şi cele mai ultraliberale iniţiative de astăzi. Este abolită „tirania căsătoriei”, sunt dezincriminate, promovate şi chiar impuse, avortul, relaţiile homosexuale, relaţiile cu minori, relaţiile sexuale în grup, exhibiţionismul public. Asemănător „parteneriatelor civile” promovate acum, bărbatul şi femeia puteau forma şi lichida o familie fără a fi obligaţi să-şi înregistreze căsătoria la oficialităţi. Parteneriatele de acest tip puteau fi dizolvate uşor, la simpla solicitare a unei parţi, iar după desparţire înceta orice obligaţie reciprocă. In 1924, dupa datele deținute de Zeitlin, un angajat al instituției conduse de Troțki, „in orașele mari, „cuplurile”, in comparație cu familiile, alcatuiesc majoritatea”.
Jumătate din copii născuţi erau în afara căsătoriei, în cuplurile volatile. Ţara s-a umplut repede de copii nedoriţi, lăsaţi pe străzi, de prostituate (mult mai multe decât pe vremea ţarismului), de cenuşa trupurilor copiilor avortaţi. Avortul era atât de la îndemână încât ajunsese aproape o metodă contraceptivă, unele femei făcând şi câteva avorturi pe an. Pe străzi au loc manifestări la care astăzi, încă, liberalii progresişti, se pot doar gândi – oamenii se plimbă, sau fac diverse „happeninguri” în pielea goală, se urcă astfel în tramvaie, sau se năpustesc în clădiri publice. Orgiile sexuale în interior, sau în spaţii deschise, erau spectacole educative. Adolescenţii primeau la orele de educaţie sexuală îndemnuri şi sarcini de a se aborda fără reţineri toată gama de relaţii sexuale. Teoria era completată cu practică în tabere, cercurile de studiu, sau cu ocazia unor acţiuni pionereşti sau komsomoliste. Sexologii veniţi din străinătate (peste 300), în special din Germania, pentru a ajuta la predarea educaţiei sexuale în şcoli, sunt entuziasmaţi de vigoarea cu care se răspândeşte revoluţia sexuală.
Prima defilare publică a homosexualilor – 1918, Rusia Sovietică
Iată ce spune Pavel Preanikov:
… sunt emise decretele lui Lenin (la 19 decembrie 1917) „Cu privire la abolirea căsătoriei” și „Cu privire la abolirea pedepsei pentru homosexualitate” (acesta din urmă era parte a decretului „Cu privire la căsătoria civilă, copii și despre modificarea actelor de stare civilă”).
In mod special, ambele decrete confereau femeii „autodeterminarea materială, precum și sexuală” și au introdus „dreptul femeilor la libera alegere a numelui și a locului de reședință”. Potrivit acestor decrete, „uniunea sexuală” (al doilea nume „uniunea prin căsătorie”), era posibil să se încheie rapid și să se desfăcea la fel de ușor.
… la Petrograd (Sank-Petersburg), la 19 decembrie 1918, a defilat o paradă a lesbienelor, care au aniversat un an de la decretul „Cu privire la abolirea căsătoriei”. Troțki nota, in memoriile sale, că Lenin a afirmat cu bucurie la auzul acestei vești: „Țineți-o tot așa, tovarăși!”. La acea paradă, se purtau pancarte de tipul: „Jos cu rușinea”. Acest apel, în cele din urma, a fost preluat și utilizat pe scară largă in iunie 1918, atunci când mai multe sute de reprezentanți ai ambelor sexe au mărșăluit prin centrul Petrogradului complet goi.
…, în guvernul provinciei Reazani, in 1918, s-a emis un decret „Cu privire la naționalizarea femeilor”, iar în Tambov, in 1919 – „Cu privire la distribuția femeilor”. In Vologda, sunt puse în practica, astfel de dispoziții: „Fiecare membră a komsomolului, studentă la cursurile de calificare sau orice alta studentă, care primește o ofertă de a intra în relații sexuale, de la un komsomolist sau student la cursurile de calificare, ar trebui să o ducă la îndeplinire. In caz contrar, ea nu merita titlul de studenta proletară”.
Şi iată cum îi descrie un militant al revoluţiei sexuale, lui Constantin Constante, tatăl Lenei Constante, aflat în călătorie prin Rusia sovietică, „socializarea femeii între 20 şi 36 de ani” (fragment din memoriile acestuia):
„Se va crea – mi-a spus el – pe langă fiecare soviet câte un comisariat al dragostei publice. Fiecare cetățean sovietic va avea dreptul la un bon de dragoste pe zi. Cu acest bon el se va prezenta femeii socializate care va fi obligată să i se pună la dispoziție , fără vreo opunere și fără plată, în schimbul bonului eliberat de comisariat. Ea este liberă in aceea zi de a accepta sau refuza pe al doilea candidat la însurătoarea de-o clipă… Copiii născuți din aceste împreunări vor aparține Statului Sovietic care-i va crește și-i va îngriji până la vârsta când urmează să fie repartizați școlilor sovietice, sau atelierelor, după aptitudini… Acești copii – continuă interlocutorul meu –, neavând nici o afecțiune de familie, vor fi cei mai sinceri sprijinitori ai familiei sovietice care este Statul Sovietic.
Un fenomen obișnuit, în acel moment, erau comunele komsomoliste. Pe bază de voluntariat, într-o asemenea „familie” locuiau, de obicei, 10-12 persoane de ambele sexe. La fel ca și in „familia suedezĂ” de astăzi, într-un astfel de colectiv, există o gospodărie comună și viață sexuală comună. … Treptat, comunele sexuale s-au răspândit în toate marile orașe ale țării. S-a ajuns chiar până acolo încât, de exemplu, la comuna din cadrul Bibliotecii de Stat din Moscova, comunarzii nu doar că împărțeau aceeași haină și aceiaşi pantofi, dar și aceeași lenjerie intimă. Un model în acest sens era considerată comuna de muncă a Direcției Politice de Stat pentru copiii fără adăpost în Bolșevo, înființată în 1924, din ordinul personal al lui Dzerjinski. In ea au existat aproximativ o mie de tineri infractori de la 12 la 18 ani, dintre care aproximativ 300 erau fete. Educatorii comunei salutau „experiențele sexuale comune”, fetele și băieții locuiau in barăci comune. … De altfel, o astfel de practica a existat in toate casele de copii și chiar in taberele de pionieri.”
De la „lumina” revoluţiei sexuale la „întunericul” reprimării ei (după Reich)
Revoluţia sexuală nu a fost abandonată pentru că arhipăstorii ei s-ar fi trezit, căit şi, plini de regrete, ar fi decis revenirea la cele normale. Au acţionat legile vieţii, legile pieţii, necesitatea de a produce pentru a trăi şi, în plus, ambiţia de a demonstra viabilitatea revoluţiei comuniste. Industrializarea URSS a început să ceară ca individul să nu-și mai piardă forțele în divertismentele sexuale, ci pentru construirea comunismului. „Moravurile ușoare” au inceput a fie oficial dezaprobate. Opinia publica din nou înclina să creadă că „familia era celula societații”, iar baza ordinii era monogamia…
Odată cu adoptarea constituției staliniste și-a pierdut puterea și decretul „Cu privire la abolirea căsătoriei”. In anul 1934, avortul a fost interzis, iar in luna martie a aceluiași an, Kalinin a semnat o lege care să interzică și să sancționeze contactul sexual intre bărbați. Apoi au început arestările în masă ale homosexualilor în marile orașe ale URSS. Educația sexuală în rândul tinerilor s-a oprit, s-au oprit și lucrările științifice cu privire la acest subiect.
Alte surse documentare despre subiect:
Revoluţia sexuală în Rusia Bolşevică, 2011, autor Gregory Carleton
Mostre de erotică bolșevică. Fragmente din memoriile lui A.R. Trușnovici
Despre autor
Paul Ghițiu a fost senator de București în legislatura 1996-2000 din partea Convenției Democratice.
https://www.culturavietii.ro/amor-liber-comune-sexuale-si-lgbt-ism-oficial-in-comunismul-sovietic-al-anilor-1920/
/////////////////////////////////////////////
(Cine vindeca sanatatea de azi-MORTALA si,mai ales, cea de maine si mai…BOLNAVA) De ce s-au transformat spitalele publice din România în lagăre de exterminare a pacienților?
De
Vladimir Munteanu
Scandalul sinistru al morților suspecte din Secția ATI a Spitalului „Sf. Pantelimon” din București este arhetipal pentru degradarea morală în care s-a prăbușit rețeaua națională de spitale publice din România.
Spitalul „Sf. Pantelimon” nu este singura instituție de sănătate publică din România care-și asasinează pacienții. Dimpotrivă, aproape fiecare spital public deține cel puțin două-trei mecanisme de exterminare: infecții nosocomiale, malpraxis, corupție.
Cauzele care au transformat spitalele publice românești în lagăre de exterminare sunt vizibile și sunt cunoscute de românii care au avut neșansa să se îmbolnăvească și să fie obligați să se interneze în aceste „lagăre”.
Politizarea sistemului de sănătate publică
Probabil că principala cauză a acestui dezastru este politizarea masivă, grotescă și criminală a sistemului de sănătate publică din România.
Încă din anii ’90, medici celebri și mai puțin celebri au înțeles că „plicul la buzunar” oferit de pacient poate fi consistent suplimentat de implicarea în politica de partid. Funcția de manager de spital public a devenit o modalitate de îmbogățire rapidă și la cote financiare efectiv amețitoare. Partidele au recrutat medici care au fost promovați în funcții de conducere în sistemul de sănătate publică – de la manageri de spital public până la ministru al Sănătății –, dar nu în temeiul unor criterii de onestitate, pregătire profesională și deontologie, ci doar cu condiția ca respectivii să fie dispuși să facă bani pentru Mafia de Partid.
Corupția (oricum existentă masiv în sistem încă din vremea lui Ceaușescu) a atins cote de dezastru: de la contracte de bunuri și servicii oferite „cu dedicație” firmelor recomandate de Partid până la angajări de personal medical (de la infirmieră la medic) și administrativ (de la portar la șef de serviciu tehnic) contra unor spăgi șocant de mari, absolut totul a devenit de vânzare pentru Partid, în spitalele publice românești.
Treptat, situația a degenerat într-o manieră grotescă și s-a ajuns ca în funcția de manager de spital public să fie numiți indivizi fără absolut nicio legătură cu domeniul medical sau cu cel managerial
La acest moment, dacă studiați chiar și superficial componența echipelor de conducere din spitalele publice, Direcțiile Județene de Sănătate Publică, Agenții ministeriale și din Ministerul Sănătății, veți descoperi că sistemul este controlat de o mafie de Partid… transpartinică. Jefuirea bugetului public și a banilor publici anulează orice concurență politică și este liant pentru constituirea de grupuri infracționale, la care participă reprezentanți de la diferite partide politice.
Constituirea clanurilor de familie și de partid ca principale forțe ale corupției în universitățile de Medicină și în spitalele publice
Suficient să studiem declarațiile de avere și de interese ale elitelor care conduc universitățile de medicină, spitalele publice și direcțiile județene de sănătate publică, pentru a descoperi conexiuni de familie și de partid. Seniorul familiei este cadru universitar la UMF și șef de secție la spital public, soția dumnealui este cadru universitar la UMF și șefă de secție la alt spital public, fiul/fiica este rezident sau chiar medic primar la unul dintre cele două spitale etc.; seniorul este membru în Partidul X, la fel și soția, fiul/fiica posibil să fie în Partidul Y, că nu se știe cum votează prostimea…
Există spitale publice în care identificăm deja a treia generație de medici din aceeași familie: bunicul a fost medic și șef de secție în spital, în vremurile comunismului, și și-a angajat fiul în același spital, la începutul anilor ’90, care fiu a ajuns între timp mare prof. univ. la UMF-ul din localitate și tot șef de secție și și-a angajat la rându-i fiica în același spital, care fiică este medic într-o altă disciplină medicală, la o secție condusă de un fost coleg de studii al tatălui etc.
Nu mai povestim de relațiile amoroase dintre medici profesori la UMF și studente… care studente, fie pe post de amante, fie pe post de neveste tinerele, ajung rapid colege cu domnul profesor la spitalul public unde acesta lucrează, ba chiar și colege de catedră la UMF, într-un final.
Mecanismul se folosește cu succes și în controlul operat asupra universităților de medicină, unde întâlnim, pe același model, clanuri de familie și de partid.
Efectul cel mai nociv – corect este să spunem SINISTRU – este, de fapt, că în aceste clanuri de familie, de la o generație la alta, calitatea pregătirii profesionale scade dezastruos, urmare a corupției și parvenitismului, astfel că deja la a treia generație avem de-a face cu niște impostori siniștri, care își ucid, își extermină pacienții.
În cazul clanurilor de Partid – care de cele mai multe ori se suprapun cu clanurile de familie –, situația este chiar mai gravă, pentru că impostura, însoțită de acceptarea comiterii jafului asupra fondurilor publice, pare a fi regula de recrutare și promovare.
Supradimensionarea aberantă a activității profesionale a medicilor din sistemul de sănătate publică
Un membru al unui clan de familie/de Partid realizează în paralel următoarele activități: medic (de multe ori șef de secție) la spitalul public + cadru universitar la UMF + medic la policlinica privată pe care o deține (sau la care este medic asociat) + coordonator de studii clinice în beneficiul BigPharma.
Din perspectivă juridică, au găsit soluții. Apare însă întrebarea legitimă: într-un interval de timp de cel mult 12 ore de muncă pe zi (fizic și intelectual este imposibil să ai performanțe dincolo de limita aceasta de timp!), când poți, în mod real, să execuți cu seriozitate și cu maxim de profesionalism, toate aceste „job”-uri care presupun, direct și indirect, interacțiunea cu pacienții?
Undeva, această supradimensionare aberantă (prin care medicul respectiv urmărește, de fapt, un singur obiectiv: CÂT MAI MULȚI BANI!) presupune să-ți asumi superficialitatea în exercitarea unuia sau mai multor „job”-uri, adică să-ți bați joc!
Cei care au fost internați în spitalele publice știu că pe „domnul profesor”, „doamna profesoară” (că așa le place să li se spună, atunci când au ranguri universitare!) abia dacă îl/o vezi la vizita de dimineață prin saloane. După orele 11.00, cel târziu 12.00 ale zilei, dispare… „domnul profesor a plecat la universitate, are cursuri, nu se mai întoarce astăzi!”… iar pacienții sunt lăsați pe mâna vreunui rezident și eventual, mai spre seară, poate au șansa să fie întrebați de sănătate de medicul de gardă.
Căpușarea spitalelor publice de unitățile medicale private deținute de medici care lucrează în ambele siteme (public / privat)
Sunt întâlnite cazuri în care medici angajați ai unui spital public efectiv au blocat procesul de modernizare a secției pentru a păstra avantajul „pe piață” deținut de policlinca privată pe care o dețin. Evident, bolnavii erau orientați de medicii respectivi către policlinica privată pentru o procedură care nu era posibilă în spitalul public, din cauza lipsei de dotări tehnice moderne și adecvate.
În continuare se înregistrează cazuri în care medicul curant din spitalul public recomandă bolnavului să vină la consult/tratament post-internare la clinica privată pe care o deține ori la care este colaborator.
Actul medical în spitalul public este, în mod deliberat, deteriorat sub aspect calitativ, astfel încât bolnavul să fie nevoit să apeleze la serviciile oferite de același medic, însă în sistemul privat.
Sfidarea permanentă și cu aroganță criminală a protocoalelor medicale și regulilor de etică și deontologie medicală
În majoritatea spitalelor publice, protocoalele medicale sunt niște chestii complexe și complicate, care înghit tone de hârtie și pe care, de cele mai multe ori, nu le bagă nimeni în seamă.
Efectele sunt cunoscute!
Infecții intraspitalicești care transformă internarea în spital public într-o „loterie a vieții și a morții”, ceva de genul „m-am internat cu o boală și m-au externat cu alte două!” – asta dacă nu cumva mori pe patul de spital din cauza acestor infecții.
Există malpraxis masiv în spitalele publice („campionii” la malpraxis fiind secțiile de ATI, de Chirurgie și de Ginecologie), provocat de incompetența și/sau aroganța și dezinteresul total al cadrelor medicale față de respectarea și aplicarea protocoalelor medicale și a regulilor de etică și deontologie medicală.
Corupția generalizată și lipsa totală de transparență din sistemul de sănătate publică
Deși însoțește aproape toate cauzele dezastrului mai sus amintite, corupția se constituie și în cauză separată a crimelor care se comit de peste 30 de ani în spitalele publice din România.
Apariția DNA și majorarea la cote aproape occidentale a salariilor cadrelor medicale nu au oprit ofensiva corupției. S-a înregistrat o oarecare reducere a volumului de corupție, însă în general, fenomenul este în continuare întâlnit în spitalele publice din România. Medicii – chiar dacă s-a micșorat numărul cazurilor de condiționare financiară și abuzivă a actului medical – încă primesc „plicul” de la bolnavi sau încasează banii acestora în consultațiile medicale în clincile private, la care-i obligă pe bolnavi, după externarea din spitalul public.
Marea corupție – contracte de achiziție de bunuri și servicii „cu dedicație” pe bani publici, favorizarea anumitor companii din BigPharma la achiziția de echipamente și medicamente pentru spitalul public, implementarea dubioasă a unor proiecte finanțate din fonduri europene pentru modernizarea spitalelor publice etc. – este prezentă și dă semne că, deocamdată, nu are chef să plece din haznaua în care s-a transformat sistemul de sănătate publică din România.
Nu în ultimul rând, această mare corupție, însoțită de o extrem de toxică solidaritate de castă, se manifestă în funcționarea Comisiilor de etică din spitalele publice și în modul de deliberare și de decizia de la nivelul Colegiului Medicilor, un adevărat mecanism de „spălare” a malpraxisului și de salvare a medicilor vinovați de la rigorile legii penale.
Și totuși, cine este vinovatul principal?
Vinovatul principal ești tu, dragă cetățene!
Tu îți bagi votul aiurea, tu bagi „plicul” în buzunar la domnu’ doctor, tu ești total indiferent față de crimele din lagărele de concentrare în care s-au transformat spitalele publice și ai reacții numai atunci când victima sistemului ești tu sau cineva drag ție…!
Ce poți să faci tu? Uite un exemplu!
Dragă cetățene, te-ai folosit vreodată de Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public? Zici că habar nu ai ce e cu legea asta?
E o lege care-ți permite să întrebi spitalul public unde ai fost internat sau orice instituție din sistemul public de sănătate ce face cu banii publici, cum a rezolvat un caz de malpraxis și de ce a rezolvat în felul respectiv, către ce firme a atribuit contracte, cum s-a implementat un proiect finanțat din fonduri europene etc. Simplu nu este, că ai de luptat cu impertinența mafiei despre care am povestit aici și foarte probabil vei ajunge să te judeci cu mafia în instanță, ca să primești informațiile solicitate.
Însă fie și numai utilizarea de cât mai mulți cetățeni români a acestui mecanism democratic, și tot ar fi suficient să obligăm sistemul să înceapă desființarea acestor lagăre de concentrare.
Deși poate nu mai crezi asta, nu uita, dragă cetățene, că puterea (încă!) este la tine!
Dacă vei folosi această putere, vei ajuta la reformarea sistemului. Dacă vei rămâne nepăsător, ai grijă, ești complice la aceste crime și aproape sigur vei ajunge și victimă a acestui sistem nenorocit, cinic și corupt.
Alegerea e a ta, iar consecințele – asemenea!
/////////////////////////////////////////////
(De la URSS la UEE- nici un pas nu mai e…) Fără sobe din 2027! Ce lege se pregătește la Bruxelles
Teodora Vitan
Fără sobe din 2027! Uniunea Europeană a propus un proiect de reglementare care ar putea interzice sobele și șemineurile, inclusiv în România. Proiectul urma să fie prezentat pe 12 februarie 2025 la Bruxelles, dar a stârnit mari controverse în rândul mai multor țări, printre care Germania și Cehia, care s-au opus noilor reguli.
Dacă acest proiect va fi adoptat, măsurile vor intra în vigoare din 2027. Comisia Europeană intenționează să stabilească noi standarde pentru sistemele de încălzire pe bază de lemne, ceea ce va afecta nu doar afaceri, ci și gospodării, deoarece există riscul ca prețurile să crească semnificativ.
Proiectul include interdicția sobelor și șemineurilor, care ar putea afecta milioane de familii europene care se bazează pe această metodă de încălzire.
Controversele și riscurile economice
Măsurile propuse au stârnit o revoltă în rândul mai multor state membre ale Uniunii Europene, iar una dintre cele mai contestate reglementări se referă la obligația ca sistemele de încălzire pe lemne să fie echipate cu dispozitive de control automat. Aceste dispozitive ar necesita o sursă de energie electrică, ceea ce adaugă costuri suplimentare gospodăriilor, care deja se confruntă cu creșterea prețurilor.
Ministrul ceh al Industriei și Comerțului, Lukáš Vlček, a declarat că politica de mediu a Uniunii Europene trebuie să fie compatibilă cu capacitățile tehnologice actuale și a avertizat că astfel de măsuri pot avea un impact devastator asupra bugetelor familiilor și întreprinderilor.Aceste reglementări ar putea afecta mai ales gospodăriile din zonele rurale și periferice, care depind de sobele și șemineurile pe lemne pentru încălzire, având în vedere costurile ridicate ale altor surse de energie.
Cum s-a ajuns la lupta contra banalelor sobe
În urma controversei, Comisia Europeană a decis să amâne prezentarea proiectului care era programată pentru 12 februarie. În ciuda acestei amânări, reacțiile au fost puternice, iar multe persoane și organizații s-au exprimat împotriva propunerii. Europarlamentarul AUR Adrian Axinia, membru în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) din Parlamentul European, a semnat o scrisoare către Comisia Europeană în care cere anularea inițiativei.
Axinia a subliniat că propunerile nu țin cont de realitățile economice din Europa și ar putea înrăutăți situația deja dificilă în care se află milioane de gospodării.
În România, există peste 3,5 milioane de gospodării care folosesc sobe pe lemne pentru încălzire, iar la nivelul întregii Uniuni Europene, sunt peste 41 de milioane de case care se bazează pe această metodă. Axinia a afirmat că costurile acestor schimbări sunt uriașe și ar putea duce la o creștere și mai mare a prețurilor în Europa, într-un moment în care continentul se află deja în dificultăți economice majore conform cancan.
https://evz.ro/fara-sobe-din-2027-ce-lege-se-pregateste-la-bruxelles.html
//////////////////////////////////////////
„O religie care creşte accelerat în SUA şi va asedia planeta”
Maria Diana Popescu
Vremuri grele şi tulburi trăim, cînd morala creştină şi demnitatea umană sînt drenate în butoaiele danaidelor. Dar să luăm aminte la ceea ce se petrece pe glob. SUA oferă un grant (o mită) de 500.000 de dolari pentru predarea limbii engleze în Pakistan, prin oferirea de „cursuri intensive de dezvoltare profesională pentru tinerii transgender din Pakistan”, cu vîrste cuprinse între 13 şi 25 de ani, scrie Fox News. Să fie o coincidenţă că de-acolo, din Pakistan, în repetate rînduri, horor president, horor premier și horor guvernul „rotativ” se aduc imigranţi cu avionul în colonia România?Nimic nou pe frontul american, toate relele din lume au plecat din America. Statul Washington a adoptat o lege care permite copiilor să obţină schimbarea de sex prin metode chirurgicale fără acordul părinţilor. „Înalt Prea Senilitatea Sa” Robinet Biden s-a arătat în nenumărate rînduri a fi un susţinător al ideologiei radicale a transgenderismului. Probabil, în marea sa lipsă de înţelepciune, nu mai conştientizează ce fel de vieţuitoare este! Cunoscutul jurnalist Tucker Carlson, demis de preşedintele „Fox Corp”, Rupert Murdoch de la televiziunea „Fox News”, pentru că devenise incomod prin dezvăluirea multor adevăruri măsluite de globalişti, avertiza că administraţia Biden promovează mişcarea transgenderistă formată din „extremişti religioşi”. El a prezentat tabloul sumbru al extremismului grupurilor LGBTQ+, susţinute de administraţia Biden, mişcare care contestă realitatea biologică, atacîndu-i sălbatic pe cei care se ridică împotriva lor. În videoclipul care circulă în spaţiul virtual, Tucker Carlson vorbeşte despre mişcarea „transgender” ca fiind de fapt o religie care creşte accelerat în SUA şi va asedia planeta. Canada, de asemenea, a introdus un proiect de lege radical, care restricţionează libertatea părinţilor de a protesta împotriva „orelor de poveşti” iniţiate de transsexuali travestiţi cu acces în grădiniţe, şcoli sau biblioteci publice, protestatarii putînd fi amendaţi cu 25.000 de dolari de persoană.
Tucker Carlson trage un serios semnal de alarmă cu privire la faptul că în toată lume occidentală avansul mişcării transsexuale este tot mai vizibil şi agresiv. În pofida revoltei cumpărătorilor în majoritatea magazinelor de pe glob se găsesc jucării şi hăinuţe de copii în curcubee. De asemenea, se semnalează o prezenţă agresivă a transsexualilor în instituţii, competiţii sportive, concursuri de miss, de muzică sau în reclame cum ar fi berea Budweiser, sutienele sportive Nike.
Ambasada SUA la Varşovia a oferit granturi de pînă la 50.000 de dolari pentru programe care vizează sprijinirea comunităţii LGBTQI+ din Polonia, subliniind rolul tot mai mare al operaţiunilor de influenţă ale SUA în ţările conservatoare, scrie „Rmx.news”. Comisia Europeană propune ca „părinţii” homosexuali să fie recunoscuţi ca atare în toate ţările UE. În Republica Moldova s-a lansat campania „Copii LGBT în şcoala ta”. Tot în Moldova se face o campanie LGBT în şcoli, cu suportul financiar al Olandei. La Chişinău, pe două clădiri oficiale, cea a Delegaţiei UE şi a Ambasadei SUA, au fost arborate steagurile LGBTQ.
Pe plaiurile noastre, jurnalistul Victor Ciutacu a fost sancţionat de CNA pentru că nu a invitat un reprezentant LGBTQ la emisiunea în care a fost dezbătută terminologia WOKE, respectiv, „părinte 1 şi părinte 2”, ca surogat pentru mamă sau tată. Pentru că „peştele de la cap se împute”, ilustra ministreasă a (ne)Educaţiei, Ligia Deca, prin proiectul Legii Învăţămîntului, vrea „educaţie” LGBT în şcoli, însă Cultele religioase recunoscute în România se opun. Sigur, nu pe doamna a dus-o mintea la asemenea idioţenie, aşa i-au sosit ordinele emise la Davos – via Bordelul European.
La Berlin s-au deschis două creşe LGBT pentru „copii mici”. Ele vor avea un reprezentant pro-pedofilie în conducere! 63 de copii au fost înscrişi în aceste două creşe. Marea problemă, pe lîngă ideea promovării LGBT, este faptul că acţionarul organizaţiei „Gay Counseling Berlin” – „Centrul psihosocial pentru homosexuali” este chiar Rüdiger Lautmann, un sociolog german în vîrstă de 86 de ani, fiind unul dintre cei mai înverşunaţi promotori ai pedofiliei. Anul 2023 se află la jumătate, dar mulţi au rămas plecaţi cu sorcova… Ce ţi-e şi cu dr. Alois Alzheimer acesta, care a studiat morfologia bolilor psihice ce duc la demenţă! Iată rezultatele!
Nebunia are vechime în cîmpul muncii din Germania, birourile de asistenţă pentru tineret din Berlin au plasat copiii şi adolescenţi în „grija” infractorilor pedofili, care i-au abuzat sexual de-a lungul timpului. Creierul din spatele acestei reţele de pedofili a fost Helmut Kentler, care a fost asociat cu unul dintre cele mai mari scandaluri de abuz pedofil din întreaga istorie a Germaniei. La sfîrşitul anilor 1960, Helmut Kentler a plasat mai mulţi băieţi cu vîrste între 13 și 15 ani (consideraţi de el „deficienţi psihici secundari”), la pedofilii pe care îi cunoştea, susţinînd că „acest lucru îi va reintegra în societate şi le va permite să devină adulţi maturi”. Helmut Kentler să mulțumească „tătucului Stalin”, că de-ar mai fi trăit Adolf Hitler acum, el ar fi mîncat sîrmă ghimpată din gardul de la Birkenau.
Propagandiştii homosexuali penetrează oficial şcolile din România printr-un pseudo „Manual pentru predarea şi integrarea la clasă a egalităţii de gen”. De asemenea, „Biserica Catolică din Germania va oficia ceremonii religioase de căsătorie pentru cuplurile gay, scrie publicaţia „Die Zeit”. Guvernul german are chiar şi un site închinat Sodomei, intitulat „Portalul Curcubeu”. Şi Spania se joacă de-a Dumnezeu, promovînd legea prin care schimbarea de sex devine posibilă de la 16 ani după ce persoana respectivă a depus o simplă notificare la biroul de stare civilă. „Legea privind egalitatea efectivă pentru persoanelor transgen şi pentru garantarea drepturilor persoanelor LGBT” a fost aprobată de Congresul spaniol, prin hotărîre definitivă. Facultatea de Medicină de la Harvard oferă cursuri prin care medicii pediatri trebuie să identifice bebeluşii care sînt LGBT. Ce nebunie! Chiar şi Dicţionarul Cambridge schimbă definiţia femeii. La cuvîntul „Femeie” din dicţionarul Cambridge găsim definiţia: „Un adult care trăieşte şi se identifică drept femeie, deşi i s-a spus că la naştere avea un sex diferit.” Potrivit, Protv şi Papa Francisc are un mesaj pentru catolicii LGBTQ: „Biserica este mamă şi îşi cheamă toţi copiii laolaltă” Vai de mama lui! Acesta-i şeful Bisericii Catolice ? Mai degrabă, mesagerul Sodomei.
În hora dezmăţului intră şi CEDO, care decide că propaganda LGTB pentru copii sub 14 ani nu poate fi considerată dăunătoare. De asemenea, CEDO cere protecţie pentru cuplurile LGBT în toată Europa. Exemplele pot continua, iată cum decizionali dezaxaţi legiferează Sodoma şi Gomora, punînd la încercarea voinţa lui Dumnezeu. Recep Erdogan al Turciei, Vladimir Putin al Federaţiei Ruse şi Orban al Ungariei au curajul şi condamnă legiferarea impusă a LGBT, afirmînd că „aceasta este un alt instrument al dictaturii globale”. Cum majoritatea semnelor apocaliptice vin ca în dosarele „X” de la americani, să ne amintim de filosoful – matematician francez, autorul cugetării „Cogito, ergo sum”, René Descartes, nu prea iubit în zilele noastre, de parcă el ar fi, şi nu capitaliştii americanii, la originea răului în lume, care afirma că, „e mai bine să ne schimbăm dorinţele, decît ordinea lumii” – ordine, cîndva, înfloritoare, civilizată, împăcată cu sine şi cu Dumnezeu, azi, o stepă sălbatică.
https://www.art-emis.ro/editoriale/o-religie-care-creste-accelerat-in-sua-si-va-asedia-planeta
////////////////////////////////////
(Indopati cu oua artificiale si carnuri sintetice-impanate cu Euri cancerigene,suntem inclestati de…)Stăpânii hranei. Călătorie în industria alimentară care distruge planeta – Stefano Liberti
Această cercetare prezintă un raport complet care urmărește prin toată lumea lanțul de aprovizionare cu patru produse alimentare – carnea de porc, soia, tonul la conservă și bulionul. Cum și de unde ajung ele la tine în farfurie. Ai nevoie să fii informat ca să fii sănătos și să iei deciziile sănătoase și etice pentru familia ta.
Cartea Stăpânii Hranei încearcă să reconstituie procesul care a făcut din hrană o marfă plasată pe piețele internaționale de firme care îi controlează producția, procesarea și comercializarea.
Mare parte din sectorul alimentar este de-acum monopolul câtorva grupuri mari, care îi gestionează mecanismele și modalitatea de producție, impunând propriile strategii industriale și definind în ultimă instanță gustul a ceea ce mâncăm.
Unde, cum și de către cine este produsă hrana noastră?
Concentratul de roșii care călătorește din China în Europa pentru ca apoi să ajungă să fie procesat în Africa și să îi deposedeze pe fermierii locali, soia, care colonizează întinderi întregi din Mato Grosso amenințând pădurea amazoniană, ca să hrănească batalioane de porci industriali în China, tonul pescuit în Pacific și vândut pe un dolar sau un euro conserva în Occident sunt doar câteva exemple ale unui sistem alimentar din ce în ce mai puțin atent la echilibrele sociale și de mediu.
Obiectivul cărții de față este de a imortaliza această tendință, ținând cont de fenomenul globalizării care se derulează sub ochii noștri. Însă și de a lansa un avertisment. Pentru că actualul sistem alimentar globalizat nu este sustenabil. Resursele disponibile pe planetă nu sunt suficiente. Astfel, sunt necesare mai multe condiții: schimbarea obiceiurilor, modificarea deprinderilor alimentare și o meditație responsabilă privind absurditatea filierelor lungi de zeci de mii de kilometri și hrana vândută la costuri infime.
https://www.edituraseneca.ro/carti/stapanii-hranei-stefano-liberti
////////////////////////////////////////////
(Desi musteste tara de ”scumpeturi”,abia intr-o provincie au fost descoperite niste drojdii kapitaliste…) Piedone: O infecţie, o ruină ca în Evul Mediu. Gândacii erau eclipsaţi de şobolani. ANPC a închis o fabrică de pâine din judeţul Iaşi
Andrei Paraschiv
În urma controlului preşedintelui ANPC, Cristian Popescu Piedone, o fabrică de pâine din Hârlău, judeţul Iaşi, care funcţiona „ca în Evul Mediu”, a fost închisă.
În urma controlului preşedintelui ANPC, Cristian Popescu Piedone, o fabrică de pâine din Hârlău, judeţul Iaşi, care funcţiona „ca în Evul Mediu”, a fost închisă. Piedone a adăugat sâmbătă, în direct la Antena 3 CNN, că „gândacii erau eclipsaţi de şobolani”.
Cristain Popoescu Piedone, preşedintele ANPC, a închis o fabrică de pâine din Hârlău, judeţul Iaşi, în urma controlului efectuat. În fabrică, „gândacii erau eclipsaţi de şobolani”, a declarat preşedintele ANPC.
„Controlul a inceput ieri şi s-a închis azi în judeţul Iaşi, mai exact orasul Hârlău. O fabrică de pâine care deservea aproape 40% din aria teritorială Iaşi. Acolo se desfăşura ceva cam din Evul Mediu. Era o clădire de pe timpul lui Ceauşescu. Gândacii erau eclipsaţi de şobolani, saci de făină, pâinea pe jos, utilajele într-un grad avansat de rugină, cuptoarele de abia se ţineau în picioare. O infecţie, o ruină efectiv. A fost închisă pe termen nelimitat până la remedierea problemelor. […] Acea unitate care s-a închis azi va suporta nu doar consecinţele ANPC, dar şi ale organelor abilitate care au competenţe, pentru că este de neimaginat. Nu e treaba mea că se lucrează la negru, că e evaziune. Există organe abilitate care se ocupă de asta, noi doar raportăm”, a spus Piedone, în direct la Antena 3 CNN.
Acesta a clarificat şi cum funcţionează redeschiderea unui agent economic închis, spunând că după ce semnalează remedierea problemelor, echipa de control se întoarce şi verifică, iar de abia după se redeschide, consumatorul având certitudinea că problemele au fost reparate.
„Când agentul economic închis îndeplineşte toate măsurile complementare din procesul verbal face o cerere către ANPC, comisarii autorităţii se deplasează acolo să vadă dacă au îndeplinit condiţiile. Dacă nu se constată îndeplinirea, se prelungeşte data, daca se constată se redeschid în baza cererii. Dacă le-au redeschis, să nu doarmă liniştiţi pentru că revenim şi revenim şi revenim până când vor întelege că nu e de joacă cu siguranţa şi sănătatea consumatorului”, a adăugat preşedinele ANPC.Piedone a încheiat avertizând că aplicaţiile care presupun că îl arată pe acesta unde se află sunt false. „Nimeni nu ştie când vin, nici echipele de control nu ştiu unde merg”, a confirmat Piedone.
https://www.antena3.ro/actualitate/piedone-o-infectie-o-ruina-ca-in-evul-mediu-gandacii-erau-eclipsati-de-sobolani-anpc-a-inchis-o-fabrica-de-paine-din-judetul-iasi-737893.html
////////////////////////////////////////////
(PLAGIATURI cu iz de epoleti…) Scandalul tezelor de doctorat plagiate la Academia de Poliție. Ce a descoperit MAI
După scandalul tezelor de doctorat plagiate de la Academia de Poliţie, „Alexandru Ioan Cuza”, Ministerul de Interne a dat publicităţii rezultatele controlului făcut în această unitate de învăţământ.
Corpul de control a descoperit o lungă serie de nereguli, de la ascunderea mai multor lucrări de doctorat, până la nerespectarea normelor de verificare. Cu alte cuvinte, Academia a încercat să muşamalizeze scandalul.
Ministerul de Interne a recunoscut că ce s-a întâmplat cu tezele de doctorat la Academia de Poliţia a fost mai mult o verificare de faţadă. Concluziile controlului arata că şefii de la Academia de Poliţie au minţit de mai multe ori. O dată când au spus că au verificat de două ori mai multe teze de doctorat decât au făcut-o în realitate. Mai mult decât atât, patru ofiţeri din conducere au omis să îşi trimită şi lucrările lor la verificat. Ba mai mult, au reuşit performanţa să verifice de două ori aceeaşi teză, în ani diferiţi, şi să obţină alte rezultate.Aşadar, reprezentanţii Ministerul de Interne au găsit aceste nereguli grosolane, însă tot ei au declarat că nu vor putea să dispună o cercetare disciplinară în acest caz.Tot acest scandal a explodat în luna aprilie, când jurnalista Emilia Şercan, cea care în ultimii ani a vorbit prin investigaţii de aceste nereguli de la Academie, a primit un mesaj de ameninţare cu moartea.
Citește și
Maria Grapini
Recorder.ro: Maria Grapini a publicat un roman de dragoste cu pasaje luate de pe Wikipedia
Iniţial, un ofiţer tânăr de la academie a fost reţinut că fiind cel care a trimis mesajul. Ulterior, rectorul şi protectorul au fost plasaţi de procurorii DNA sub control judiciar. Sunt acuzaţii ca ei au stat de fapt în spatele şantajului.
////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
(Bastanii din Romania se indoapa aproape gratuit la ”cantina sarantocilor”) Restaurantul din Parlament are prețuri de cantina săracilor. Cât costă meniul zile
Antonia Hendrik
Restaurantul din Parlament are prețuri extrem de reduse pentru meniurile zilei, în condițiile în care românii își cheltuiesc toate veniturile pe alimentele extrem de scumpe și facturi.
Restaurantul din Parlament pare a fi cantina săracilor
Prețurile mâncării la restaurantul din Parlament sunt extrem de mici. Pentru două feluri de mâncare, o garnitură și un desert, parlamentarii plătesc mai puțin de 25 de lei. Este greu de crezut, dar pentru politicieni se poate.De exemplu, un meniu care include supă de pui cu tăiței de casă sau supă de ceapă, carne de porc picantă la tigaie, mămăligă, salată de varză și un desert, are un preț de doar 24 de lei. Același meniu ar costa mult mai mult în orice alt restaurant din România, nu doar în București.
Cât plătesc parlamentarii pentru un meniu combinat
Restaurantul din Parlament pare mai degrabă o cantină pentru săraci, chiar și acolo meniul zilei este mai scump. Parlamentarii care doresc să-și creeze propriile combinații nu vor plăti mai mult.
De exemplu, tigaia picantă de porc este 18 lei, mici, porția este de 65 g, și costă 5 lei, ceafa de porc la grătar se vinde cu 18 lei, pieptul de pui la grătar are prețul de 17 lei, cârnații afumați sunt 3 lei, varza călită cu cârnați costă 15 lei, iar Ossobuco din curcan cu piure de cartofi este 35 lei.
Restaurantul din Parlament, o veritabilă bijuterie a gastronomiei
Această diferență practicată de restaurantul din Parlament scoate la suprafață discrepanța dintre politicieni și oamenii de rând. Așa că n-ar mai trebui să ne mirăm de ce se zbat politicienii să câștige un mandat de parlamentar.Este simplu: pe de o parte, parlamentarii și angajații Parlamentului, care au salarii mari, pot savura mese la prețuri jenant de mici, în timp ce românii obișnuiți sunt obligați să plătească sume semnificative pentru aceleași feluri de mâncare. Nici preparate acasă nu pot fi așa de ieftine, scrie ziare.com.
https://evz.ro/restaurantul-din-parlament-are-preturi-de-cantina-saracilor-cat-costa-meniul-zile.html
sau……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
SCANDALOS! Prețuri la cantina Parlamentului:
ciorbă – 2,7 lei, ficăței soté – 3,4 lei, file de șalău – 5,5 lei, piept de pui la grătar – 4,5 lei, ceafă de porc la grătar – 5,8 lei
Restaurantul din Palatul Parlamentului bate la prețuri orice cantină studențească din România. Un mic dejun câmpenesc („à la carte”), care conține cartofi prăjiți, ouă ochiuri, costiță afumată, telemea de vacă, ceapă, costă doar 7,13 lei.
Conform jurnaliștilor de la Ziare.com, care au dat o raită prin restaurantul parlamentarilor, ciorbele au prețuri între 2,75 și 5,36 lei.
Ceafa de porc la grătar costă mai puțin de 6 lei. În schimb, antricotul cu sos de vin poate fi considerat un produs scump: 9,7 lei.Extrem de ofertant este micul dejun: la fabulosul preț de 7,13 lei, primești un mic dejun câmpenesc, care conține cartofi prăjiți, ouă ochiuri, costiță afumată, telemea de vacă, ceapă.
Ciorbe
2,75 lei – borș țărănesc de legume
4,12 lei – borș țărănesc de pui
5,36 lei – ciorbă de văcuță à la grec
Preparate calde
3,03 lei – mâncare de mazăre (250 gr)
3,42 lei – ficăței soté (100 gr)
4,15 lei – pulpe de pui dezosate la grătar (100 gr)
4,21 lei – șnițel pané din piept de pui (130 gr)
4,53 lei – piept de pui la grătar (100 gr)
4,92 lei – cabanos soté (100 gr)
5,26 lei – șnițel pané din file de porc (130 gr)
5,51 lei – fileu de șalău pané (100 gr)
5,79 lei – ceafă de porc la grătar (100 gr)
6,86 lei – gordon bleu din filé de pui (170 gr)
7,81 lei – gordon bleu din filé de porc (170 gr)
9,67 lei – antricot cu sos de vin (100/100 gr)
9,70 lei – Valdostana din piept de pui (165 gr)
11,03 lei – cotlet Valdostana (160/50 gr)
16,01 lei – păstrăv la grătar cu lămâie (250 gr)
Garnituri
1,49 lei – cartofi prăjiți (100 gr)
2,28 lei – piure de cartofi din fulgi (250 gr)
2,58 lei – pilaf țărănesc (200 gr)
3,23 lei – cartofi soté cu verdeață (200 gr)
4,98 lei – legume mexicane soté (300 gr)
Salate
2,19 lei – salată de varză albă (200 gr)
2,74 lei – salată de castraveți în oțet (150 gr)
4,61 lei – salată asortată (200 gr)
Câți bani și ce alte avantaje au parlamentarii
Reprezentanții Parlamentului au transmis că aceste prețuri sunt neschimbate de 3 ani. Meniul prezentat în acest articol a fost aprobat recent și va fi aplicat începând de luni, 11 ianuarie.
Un parlamentar primește o indemnizație lunară brută de 18.720 de lei. Dacă este senator sau deputat din provincie, mai primește și 4.600 de lei pentru cazare în București.
În funcție de funcția deținută, salariul unui deputat poate să varieze în felul următor:
23.920 de lei – președintele Senatului sau al Camerei Deputaților
22.256 de lei – vicepreședinții celor două Camere
21.840 de lei – secretarii și chestorii celor două Camerel
20.800 de lei – liderii grupurilor parlamentare din cele două Camere
20.176 de lei – președinții comisiilor permanente
19.552 de lei – vicepreședinții comisiilor permanente
19.136 de lei – secretarii comisiilor permanente.Un parlamentar mai primește 25.000 de lei pe lună drept sumă forfetară pentru cabinetele parlamentare și activitatea parlamentară din circumscriptiile electorale. Din această sumă forfetară, jumătate (12.500 de lei) este decontabilă, cealaltă jumatate e încasată pe baza declarației pe proprie răspundere.
Parlamentarul mai primește:
1.400 de lei și pentru transport în circumscripția electorală
200 de lei diurnă (evident, 200 de lei pe zi).
Alte beneficii ale senatorilor și deputaților, asigurate de Parlament: telefon, tabletă, transport gratuit cu trenul (CFR) indiferent unde, atât la clasa 1, cât și la vagon de dormit, plus o călătorie pe lună cu avionul, dus-întors, către circumscripția electorală.
https://ziaristii.com/scandalos-preturi-la-cantina-parlamentului-ciorba-27-lei-ficatei-sote-34-lei-file-de-salau-55-lei-piept-de-pui-la-gratar-45-lei-ceafa-de-porc-la-gratar-58-lei/
////////////////////////////////////////
//////////////////////////////////////////////
RESETAREA MONEDEI GLOBALE: Metalele prețioase și finanțele cuantice declanșează o EXPLOZIE DINAR și DONG! MASTERPLANUL LUI TRUMP DEZVLUIT – Colapsul financiar profund al statului – Viitorul bogăției este AICI!
REZULTARE: Resetarea monedei globale este AICI! Metalele prețioase și mineralele critice alimentează creșterea monedelor dinar, dong și globale. Descoperiți cum revoluția financiară a lui Trump, sistemul financiar cuantic și cererea de creștere vertiginoasă de minerale transformă bogăția. Ești pregătit pentru cea mai mare schimbare financiară din istorie? Citește acum!
RESETAREA MONEDEI GLOBALE: Creșterea metalelor prețioase și creșterea explozivă a monedelor globale
Începe o nouă eră: cum metalele prețioase alimentează o revoluție valutară . Doamnelor și domnilor, istoria se scrie sub ochii noștri! Vânturile schimbărilor economice bate peste tot globul și o puternică schimbare financiară este în curs. Valoarea valutelor precum dinarul irakian (IQ), Dong vietnamez (VND) și multe altele este în pragul unei creșteri fără precedent, toate utilizările strategice a metalelor prețioase și a mineralelor critice . Aceasta nu este doar speculație; aceasta este o manevră globală atent orchestrată, care este pe cale să remodeleze întregul sistem financiar așa cum îl cunoaștem.
În timp ce mass-media corporativă doarme , iar marionetele financiare ale statului căutare să țină publicul sau la această transformare în desfășurare, cei care ne îngrijesc dincolo de cortina de fum știu exact ce se întâmplă. Administrația Trump conduce această acuzație cu o strategie axată pe laser pentru a restabili suveranitatea economică și a distruge sclavia bazată pe datorii impuse de sistemul monetar fiat.În raportul de astăzi, detaliem exact modul în care tokenizarea mineralelor Pământului, finanțarea cuantică și cererea de creștere vertiginoasă pentru resurse critice alimentează sau resetare a monedei globale care ar putea face investiții timpurii incredibile.
…………………………………….
Sistemul financiar cuantic: sfârșitul tiraniei băncilor centrale
Introduceți sistemul financiar cuantic (QFS) — o tehnologie revoluționară bazată pe blockchain care va elimina corupția, contrafacerea și manipularea financiară .
Tokenizarea mineralelor Pământului în cadrul QFS va asigura că numai activele reale vor returna monedele globale. Acest lucru înseamnă că nu mai există hiperinflație , nu mai sunt escrocherii de tipărire a banilor și nu mai există înrobire bazată pe datorii de către cartelurile bancare.
Președintele Trump și administrația sa sunt pe deplin conștienți de această schimbare masivă . Ei lucrează în culise pentru a demonta rețeaua globală de control financiar și a returna puterea înapoi oamenilor . Acesta este motivul pentru care nu auziți despre asta în mass-media mainstream – pentru că nu vor să știți .
Dar noi vedem adevărul. Înțelegem că odată ce Sistemul Financiar Cuantic va intra pe deplin în vigoare, monedele susținute de active reale vor domina economia globală.
Atenție!!! Când nu dormi bine! Literal, creierul tău începe să mănânce SINGUR! Adormi în 2 minute cu „Trucul cu limba” în acest marina american
Ce înseamnă asta pentru tine: cum să te pregătești pentru viitorul transfer de a avea
Det. Aici
https://amg-news.com/global-currency-reset-precious-metals-quantum-finance-ignite-a-dinar-dong-explosion-trumps-masterplan-revealed-the-future-of-wealth-is-here/?utm_source=larapush&utm_medium=notification&utm_campaign=1978
//////////////////////////////////////
Beijingul cercetează ideea „lumii cu opt poli”. China la zi
În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea unui articol publicat de The Paper, una dintre cele mai influente platforme media din China, cunoscută pentru acoperirea extinsă a subiectelor internaționale, economice și politice. The Paper este recunoscută pentru faptul că reflectă perspectivele oficiale și dezbaterile interne din China pe teme de actualitate globală.
Un exemplu elocvent al acestei abordări este analiza Raportului Conferinței de Securitate de la München din 2025, care introduce conceptul unei „lumii cu opt poli”, sugerând o tranziție a ordinii internaționale către multipolaritate. Articolul analizează contradicțiile și percepțiile diferite asupra acestei schimbări, examinând cum sunt poziționate Statele Unite, China, Uniunea Europeană, Rusia, India, Japonia, Brazilia și Africa de Sud în acest nou peisaj geopolitic.
Totodată, materialul pune în discuție rolul Chinei în competiția globală, analizând atât discursul Beijingului privind multipolaritatea, cât și relația sa cu Statele Unite și Rusia. Se ridică întrebarea dacă această multipolarizare este o realitate emergentă sau doar o formulare retorică menită să mascheze dinamica puterii globale.
Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:
Raportul Conferinței de Securitate de la München descrie „opt poli ai lumii”
Articolul prezent reprezintă cel de-al 47-lea articol al rubricii „Recenzii europene ale SISU”, o rubrică lansată în comun de echipa specială de cercetare „Studii Europene” a Institutului de Guvernare Globală și Studii Regionale din Shanghai din cadrul Universității de Studii Străine din Shanghai (cunoscută și ca „SISU”) și publicația The Paper. Conferința de Securitate de la München din 2025 a început pe 14 februarie, iar raportul conferinței lansat anterior, numit „Multipolarizare” zugrăvește imaginea unei „lumi cu opt poli”. Acest raport reflectă „discursul tipic al Conferinței de Securitate de la München”, care pare a fi sofisticat, însă este de fapt lipsit de substanță.
Dacă momentul și circumstanțele actuale aparțin și dimensiunii observației istorice, atunci Conferința de Securitate de la München din acest an poate fi descrisă ca „o serie de noi dificultăți într-o situație deja dificilă”.
Din perspectiva situației globale, motivul pentru care Germania a reușit să-și revină după cel de-al Doilea Război Mondial, moment în care ajunsese în pragul ruinei și să devină una dintre țările cu cea mai bună imagine pe plan internațional, a fost în principal datorită aderării la ordinea occidentală condusă de Statele Unite. În Statele Unite, Președintele neconformist Trump și-a început cel de-al doilea mandat, iar mantra Germaniei și a Uniunii Europene a unei ,,ordini internaționale bazată pe reguli” reprezintă în ochii lui o capcană care împiedică „America să devină măreață din nou”; pe de altă parte, conflictul ruso-ucrainean care în curând intră în cel de-al patrulea an, este probabil să se încheie cu un fel de compromis odată cu schimbarea administrației în Statele Unite, ceea ce ar putea însemna un adevărat regres pentru „schimbarea de epocă” a Germaniei în domeniul securității și politicii externe, începând cu 2022.
Judecând după situația internă din Germania, guvernul de coaliție tripartit semafor (germană: Ampelkoalition, este un guvern de coaliție format din Partidul Social Democrat din Germania, Partidul Liber Democrat și Verzii) și-a anunțat destrămarea în decembrie anul trecut. Germania va inaugura noi alegeri pentru Bundestag la o săptămână după Conferința de Securitate de la München pentru a forma un nou guvern federal. Asta înseamnă, de asemenea, că, fie că este vorba de actualul prim-ministru Scholz sau Friedrich Merz, care este foarte probabil să fie următorul cancelar federal, aparițiile și discursurile din cadrul Conferinței de Securitate de la München pot fi pline de considerente electorale. De exemplu, Scholz (Partidul Social Democrat), care se confruntă acum cu o situație electorală dificilă, este probabil să urmeze abordarea lui Schröder în timpul campaniei sale de realegere din 2002, care a adoptat o strategie electorală de separare a Statelor Unite prin lansarea celui de-al doilea război din Golf și concentrându-se pe „cartea păcii” în societatea germană unde conceptul de „a nu mai avea război” este adânc înrădăcinat, inversând astfel alegerile. Va lua Scholz inițiativa de a nu asculta de Statele Unite și de a se portretiza ca un politician care aderă la valori și principii, spre deosebire de Mertz, un potențial aliat al lui Trump? Și chiar dacă Scholz îndrăznește să provoace verbal Statele Unite, câtă greutate reală are limbajul electoral? Posibila reacție a Statelor Unite este previzibilă: prin refuzul de a semna Declarația privind dezvoltarea inteligenței artificiale incluzive și durabile în beneficiul umanității și al planetei, emisă de Summitul de acțiune privind inteligența artificială de la Paris din 11 februarie, Vicepreședintele american J.D.Vance a declarat deja în avans poziția Statelor Unite pe care a reprezentat-o la Conferința de Securitate de la München. (1)
Așadar, prin intermediul raportulului Conferinței de Securitate de la München din 2025, cum văd Germania și Uniunea Europeană situația actuală a ordinii internaționale și a securității mondiale?
„Multipolarizare”: Ce fel de multipolarizare?
Raportul dinaintea Conferinței de Securitate de la München din 2025, intitulat „Multipolarizare”, este format dintr-o introducere, numită, de asemenea, Multipolarizare, urmată de mai multe capitole care explică de ce în opinia echipei de redactare a raportului, opt țări și alianțe de țări pot fi descrise ca poli mondiali, și anume Statele Unite, China, Uniunea Europeană, Rusia, India, Japonia, Brazilia și Africa de Sud.
După cum se menționează în raport, „multipolarizarea” în sine nu este un termen, un concept sau un fenomen nou. Mai simplu spus, dacă luăm „polii”, adică marile puteri din sistemul internațional (2), ca sistem de coordonare, ordinea internațională de după cel de-al Doilea Război Mondial a suferit o transformare de la bipolaritatea Statelor Unite și a Uniunii Sovietice în timpul Războiului Rece, la unipolaritatea Statelor Unite după sfârșitul Războiului Rece și la multipolaritatea secolului XXI. Însă, pentru echipa de autori ai raportului, „o nouă ordine multipolară” este doar în curs de apariție, „sau trăim deja în ea”. (3) Este evident faptul că există concepții diferite asupra ordinii internaționale și a „multipolarității”, unul dintre motive fiind „controversa privind definirea unei mari puteri și pragurile necesare pentru a obține statutul de mare putere” . (4)
În raport este constatat faptul că, în ceea ce privește ordinea internațională actuală, există percepții diferite ale unipolarității (Statele Unite), bipolarității (Statele Unite ale Americii și China), multipolarității (G7, BRICS etc.), și non-polaritate și că aceste opinii depind adesea de diferite perspective și poziții naționale. De exemplu, în raport se susține că Statele Unite consideră că în ceea ce privește sistemul internațional „lumea este bipolară (Statele Unite și China)”. (5) Conform sondajului „Munich Security Index” din acest an, aproximativ o treime dintre respondenți consideră că „trăim într-o lume în care Statele Unite sunt încă superputerea dominantă”; o altă treime consideră că „trăim într-o lume în care Statele Unite și China sunt dominante”, însă aproximativ un sfert dintre respondenți consideră că „trăim într-o lume în care țările importante, altele decât Statele Unite și China, pot avea o influență puternică și independentă asupra afacerilor globale”. (6) Acest lucru reflectă probabil modul în care este perceput sistemului internațional de către țările din întreaga lume. Cu alte cuvinte, nu există o viziune absolut dominantă.
Dintr-o altă perspectivă, acest lucru înseamnă că trăim într-o eră a schimbării ordinii, în care vechea ordine și-a pierdut clar statutul de consens, dar noua ordine, dacă există una, este încă un haos. Cu toate acestea, în lume există un decalaj cognitiv clar și poate fi explicat printr-o simplă viziune asupra câștigurilor și pierderilor: unele țări, evident țările occidentale, au beneficiat cândva mai mult de o lume unipolară și de așa-numita „ordine internațională liberală”; în timp ce alte țări, în special multe țări din sudul global, nu împărtășesc viziunea Occidentului cu privire la cât de bună a fost ordinea internațională în trecut și, prin urmare, nu împărtășesc viziunea Occidentului cu privire la posibilitățile negative ale unui viitor incert. „Atunci când au fost întrebați despre perspectivele de pace și prosperitate, respectul pentru regulile internaționale și rezolvarea problemelor globale într-o lume multipolară, respondenții din țările BRIC (cu excepția Rusiei) au fost, în general, mai optimiști decât cei din țările G7”. (7)
Un alt punct de vedere al raportului care va fi probabil dezbătut pe îndelete este acela de a include în categoria ,,polarizării” diviziunile ideologice și chiar rivalitățile din spatele competiției dintre polii ordinii internaționale. În cadrul raportului se susține chiar că „dacă ordinea în curs de dezvoltare va fi marcată de unipolaritate ideologică, bipolaritate, multipolaritate sau non-polaritate, acest lucru poate avea consecințe mult mai dramatice pentru lume decât polarizarea puterii”. (8) Paradoxul este evident, întrucât raportul susține că fosta unipolaritate a ordinii internaționale a însemnat că așa-numita „ordine internațională liberală” era ideologic dominantă, dar că aceasta „a oferit beneficii injuste puterilor în ascensiune – în special Chinei – și elitelor „globaliste” (în Statele Unite). (9) Prin urmare, dacă în spatele multipolarizării ordinii internaționale se află confruntarea ideologică, atunci limitele confruntării și divizării dintre cele două nu se suprapun în mod natural. Dacă, de exemplu, unipolaritatea „ordinii internaționale liberale” este înlocuită de un fel de multipolaritate, trăim oare o confruntare între țările occidentale conduse de Statele Unite și puterile emergente, sau o confruntare între Statele Unite și diferitele ideologii din cadrul societăților occidentale, care țin lumea ostatică în virtutea puterii discursive a erei unipolare?
Odată ce discuția ajunge în tărâmul profund al puterii discursului, competiția revine la un joc inegal. Am putea la fel de bine să ne întoarcem atenția către aspectele superficiale ale discuției despre „multipolarizare”: întrucât „multipolarizarea” nu este un lucru nou (în special puterile emergente, cum ar fi China, susțin o lume multipolară de mulți ani și o consideră un simbol al democratizării relațiilor internaționale), de ce nu a anunțat Conferința de la München descoperirea ,,multipolarizării” până în 2025? Și cum au fost aleși cei „opt poli” din imaginea „multipolară” a Conferinței de Securitate de la München (Statele Unite, China, Uniunea Europeană și alte țări și alianțe de țări) ?
La prima întrebare, răspunsul poate consta în trei aspecte: În primul rând, conceptele de securitate ale Germaniei și ale altor țări europene sunt încă într-o stare de „reacție la stres” ca răspuns la conflictul dintre Rusia și Ucraina. Cu alte cuvinte, Conferința de Securitate caută în continuare explicații pentru inițiativa Rusiei de a contesta ordinea unipolară și consecințele acesteia; în al doilea rând, zona de confort anterioară a Europei a fost reprezentată de ordinea unipolară condusă de Statele Unite, care a încetat să mai existe odată cu revenirea lui Donald Trump, iar europenii s-au trezit brusc într-o dilemă direcțională; în al treilea rând, după izbucnirea conflictului Rusia-Ucraina, țările europene au realizat că propriile opinii privind conflictul ruso-ucrainean– și poate multe alte opinii – nu au fost pe deplin recunoscute de multe țări, în special de țările din Sudul Global.
Este prezent un sentiment de crize multiple, iar Conferința de Securitate încearcă să acopere graba și confuzia Europei cu retorica conform căreia ordinea internațională se poate îndrepta către „multipolaritate”. Cu toate acestea, accentul și persistența Conferinței de Securitate pe „poli” ar putea nu numai să dezvăluie reticența de a abandona fosta „ordine internațională liberală”, ci și înțelegerea unilaterală a europenii despre „poli”: „pol” înseamnă „hegemonie”, iar fosta „ordine internațională liberală” însemna cu siguranță că Statele Unite au furnizat bunuri publice globale ca un bun hegemon.
Pentru a-și dovedi punctul de vedere, raportul Conferinței de Securitate de la München nu a ezitat să folosească „libertatea de navigație” ca exemplu de bun public global pe care Statele Unite îl oferă: tocmai pentru că Statele Unite nu doresc să-și asume un rol hegemonic, huthii pot interfera cu căile navigabile ale Mării Roșii, însă China nu poate umple golul lăsat de retragerea Statelor Unite, nu poate furniza bunul public global, adica siguranța apei. (10) Nivelul de amatorism din acest argument este incredibil: simplifică problema complexă a Orientului Mijlociu și efectele conflictului palestino-israelian la interferența cu „libertatea de navigație”, și presupune că China, ca celălalt pol, trebuie să își asume responsabilitatea pe care o are „polul”, adică hegemonia.
În ceea ce privește a doua întrebare, trebuie să înțelegem „redescoperirea” Europei a Sudului Global înainte de a putea trage concluzii: „polul” în viziunea Conferinței de Securitate de la München s-a extins de la G7 la BRICS (Rusia a devenit un „pol” datorită capacităților sale militare, nu pentru că este membru al BRICS). Desigur, unii membri ai G7 au încetat de mult să mai aibă influență globală. Raportul Conferinței de Securitate de la München a tratat acest lucru din punct de vedere tehnic: Japonia, al cărei PIB este încă în fruntea lumii, și-a păstrat statutul de „pol”. Germania, Franța, Italia etc. pot coopera sub steagul UE, pe când Regatul Unit, Canada își pot recunoaște doar poziția de țări de mijloc în lumea de astăzi. Cei „Opt Poli” sunt reprezentați de Statele Unite, China, Uniunea Europeană, Rusia, India, Japonia, Brazilia și Africa de Sud. Acest lucru este aproximativ în concordanță cu clasamentul marilor puteri ale lumii în ochii europenilor. Există multe subtilități în compromisuri – cum ar fi modul în care europenii văd statutul Japoniei.
Gândirea „Opt Poli” a Conferinței de Securitate de la München a scos în evidență și dependența de cale a europenilor atunci când se gândesc la ordinea internațională: în primul rând, fie că este vorba de G7 sau de BRICS, ordinea internațională pe care o înțeleg europenii se bazează pe alianțe politice (sau alianțe în percepțiile europene); în al doilea rând, „Opt Poli” construit de G7 și BRICS nu se desprinde în esență de ideea de confruntare între grupuri sau tabere. Ceea ce putem prevedea este că planul de „multipolarizare” propus pe baza acestei idei este puțin probabil să fie recunoscut de majoritatea țărilor din afara Europei.
Lumea în opt poli: ce aduce nou?
Raportul Conferinței de Securitate de la München reușește mereu să capteze atenția prin utilizarea unui limbaj puternic. De exemplu, raportul din 2020 a introdus termenul nou creat „Westlessness” („Absența Occidentului”), iar cel din 2024 a adus în prim-plan conceptul de „Lose-Lose” („Dublă pierdere”), ambele marcând preocupările legate de dinamica geopolitică globală (vezi Sisso Europe Review | Cele două rapoarte ale Conferinței de la München și prăpastia dintre elitele și cetățenii europeni). Anul acesta, raportul nu face excepție, punând un accent deosebit pe retorică, ducând jocurile de cuvinte bazate pe omonimie, asemănătoare celor din limba chineză, la extrem.
Capitolul dedicat Statelor Unite poartă titlul „Maga Carta”, un evident joc de cuvinte care parodiază „Magna Carta”, celebra Cartă a Libertăților din secolul al XIII-lea, document fundamental în limitarea puterii regale britanice și considerat un pilon al democrației și statului de drept modern. Această asociere lexicală face o aluzie ironică la sloganul „Make America Great Again” (MAGA), indicând o perspectivă critică asupra acestei mișcări politice.
Capitolul despre China este intitulat „Pole Positioning”, termen împrumutat din lumea sporturilor cu motor, unde „pole position” se referă la obținerea celui mai bun timp în calificări, asigurând astfel cel mai avantajos loc pe grila de start, adică prima poziție pe partea interioară a pistei. Cu alte cuvinte, raportul Conferinței de Securitate de la München sugerează că China depune toate eforturile pentru a deveni cea mai puternică dintre marile puteri globale.
Capitolul dedicat Uniunii Europene poartă titlul „A Perfect Polar Storm” („O furtună polară perfectă”), o expresie derivată din sintagma consacrată „perfect storm” („furtună perfectă”). Această expresie a devenit și mai cunoscută datorită romanului The Perfect Storm (1997) al scriitorului american Sebastian Junger, ecranizat în anul 2000 sub același titlu. Din perspectiva raportului, Uniunea Europeană se află în centrul unei crize sistemice, asemănător unui ochi al furtunii, fiind expusă unor șocuri ce ar putea deveni dificil de gestionat.
Capitolul dedicat Rusiei este intitulat „The Czar’s Gambit” („Gambitul Țarului”), un joc de cuvinte ce combină imaginea istorică a Rusiei ca „țarat” cu un simbol al culturii occidentale contemporane – titlul serialului de succes The Queen’s Gambit (2020) produs de Netflix. În șah, „gambitul reginei” (queen’s gambit) este o strategie prin care un jucător sacrifică temporar un pion pentru a obține un avantaj strategic. Prin această analogie, raportul sugerează că Rusia, prin acțiunile sale militare împotriva Ucrainei, a mizat pe un sacrificiu costisitor cu rezultate incerte pe termen lung.
Capitolul despre India, „Modi-fied Status” („Statut Modi-ficat”), recurge la un joc de cuvinte bazat pe numele prim-ministrului Narendra Modi și verbul modify („a modifica”), sugerând transformările profunde ale poziției Indiei în ordinea internațională sub conducerea sa. Conceptul reflectă o strategie de „oportunism strategic”, în care India caută să obțină beneficii maxime din multiple alianțe, combinând un parteneriat mai strâns cu democrațiile occidentale, dar menținând, în același timp, relații solide cu rivalii acestora, în special cu Rusia (11).
Capitolul dedicat Japoniei intitulat „A New Normal” („O nouă normalitate”), o expresie împrumutată din limbajul economic, dar care, în calitate de „principal beneficiar și susținător ferm al ordinii internaționale liberale”, (12) a adoptat în ultimii ani măsuri active pentru a face față mediului regional tot mai multipolar, urmărind totodată, obiectivul de a deveni un stat „normal”.
Capitolul despre Brazilia, „Lula Land” („Țara lui Lula”), face aluzie la filmul hollywoodian din 2016 La La Land („Orașul Viselor” sau Lala Land), al cărui titlu prezintă puterea a doi tineri care se îndrăgostesc prin intermediul muzicii, dar tot din cauza muzicii, ajung să se despartă. Această metaforă ar putea sugera faptul că, de la preluarea mandatului de către Lula, Brazilia a adoptat o poziție critică față de actuala ordine globală, considerată nedreaptă, promovând principiul „multipolarității prin cooperare” și o strategie de nealiniere, încercând să joace rolul de punte între Nordul și Sudul Global.
Capitolul dedicat Africii de Sud, „The Fate of Good Hope” („Destinul Bunei Speranțe”), utilizează simbolul geografic iconic al țării, Capul Bunei Speranțe (The Cape of Good Hope), pentru a sublinia incertitudinile cu care se confruntă națiunea. Istoric, acest punct geografic a marcat atât descoperirea de noi rute comerciale, cât și riscurile navigației într-un mediu ostil. Raportul sugerează că Africa de Sud, cândva percepută ca „liderul natural” al continentului african, are o poziție față de instituțiile globale care oscilează între dorința de reformă și respingere (13). În plus, succesorii lui Mandela manifestă o atitudine tot mai pronunțată anti-occidentală și o înclinare vizibilă către marile puteri non-occidentale (14). În acest context, Africa de Sud se află într-o spirală descendentă atât din perspectiva hard power-ului, cât și a soft power-ului, iar viitorul său rămâne incert.
Securitatea Europei–doar o chestiune de retorică?
Motivul pentru care această analiză pornește de la retorica utilizată în titlul raportului și oferă o interpretare alternativă a conceptului de „lumea în opt poli” propus de Conferința de Securitate de la München este faptul că acesta reflectă un exemplu tipic de „discurs specific Münchenului” – aparent sofisticat, dar, în realitate, lipsit de substanță. Dincolo de jocurile lingvistice prin care europenii se auto-sugestionează și se auto-admiră, dincolo de relatările stereotipice despre diverse state și alianțe internaționale, acest raport aduce oare vreo perspectivă cu adevărat inovatoare? În esență, ideile camuflate sub auto-reflecția critică a Europei și a Occidentului nu sunt altceva decât o reiterare a aceleiași mentalități hegemonice și a logicii confruntării între blocuri, așa cum a fost evidențiat anterior. Întregul raport vorbește despre „multipolaritate”, dar nu este, de fapt, o critică la adresa multipolarității reale, în timp ce idealizează o presupusă „epocă de aur” a unipolarității? Mai mult decât atât, din perspectiva cercetătorilor europeni din China, narativul construit în raportul Conferinței de Securitate de la München cu privire la China oferă un nou exemplu negativ pentru textele elaborate de think tank-urile occidentale pe teme legate de China, un model ce merită consemnat pentru referință.
„China promovează ideea unei ordini multipolare, iar această viziune este larg acceptată în „Sudul Global”. Totuși, acest discurs nu este altceva decât un artificiu retoric menit să îi asigure o consolidare strategică pentru a concura cu Statele Unite. Sprijinul acordat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, precum și manevrele sale economice și militare, dezvăluie contradicțiile acestei poziționări.”(15)
Chiar în momentul redactării acestor rânduri, au apărut informații despre o convorbire telefonică între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, referitoare la o posibilă soluționare a conflictului ruso-ucrainean. Sunt extrem de curios să văd cum va încadra raportul de anul viitor această eventuală soluție – care deja poate fi anticipată ca fiind departe de a răspunde așteptărilor europene – în propria sa narațiune. Poate că va fi nevoie de o retorică și mai rafinată decât cea utilizată în acest an?
Hu Chunchun, Director Executiv al Institutului de Studii Europene, Universitatea de Studii Străine din Shanghai (Shanghai International Studies University)
Sursa: aici
Material realizat de Paula Toma și de Diana Ghinea, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița” (FUMN).
https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/beijingul-cerceteaza-ideea-lumii-cu-opt-poli-2424689.html
Trump a dat lege! Raportul OZN va fi publicat curând. Dezvăluiri epocale
Deși nu este clar cât de mult va dezvălui raportul, Nick Pope, un fost investigator OZN crede că Ancheta oficială nu exclude „ipoteza extraterestră”.
Trump vrea să facă lumină în privința OZN
Președintele Donald Trump a semnat săptămâna trecută un proiect de lege de urgență de 2,3 trilioane de dolari . Printre cele 5 600 de pagini semnate se regăsesc, însă, și o serie de legi fără legătură și-au făcut loc în documentul de care nu au legătură cu criza sanitară.
Printre acestea se numără o lege care solicită serviciilor de informații americane să prezinte comisiei de informații din Senatul SUA un raport despre fenomenul OZN în următoarele 180 de zile.
Consecințele Brexit: Bătaie pe cine iese mai repede din UE? Sondaj: Cinci state i-ar putea urma pe britanici
Conform proiectului de lege, raportul trebuie să includă o „analiză detaliată a datelor despre fenomenele aeriene neidentificate și raportarea informațiilor colectate sau deținute” de către agențiile de informații din țară.
Raportul trebuie, de asemenea, să identifice „orice incidente sau modele care indică faptul că un adversar potențial ar putea aduce atinge capacitățile aerospațiale și ar putea pune în pericol forțele strategice sau convenționale ale Statelor Unite”.
Extratereștrii sau rușii?
Pe de o parte, raportul ar putea aduce mai multă lumină asupra a ceea ce mulți cred că sunt incidente OZN, pe de altă parte, însă, raportul ar putea dezvălui capacitățile tehnologice ale unor potențiali adversari, precum Rusia și China.
“OZN-ul albastru” a băgat groaza în Hawaii. Poliția anchetează incidentul șocant
Prezent în emisiunea lui Tucker Carlson de pe Fox, fostul investigator OZN Nick Pope declară că ar fi bine pentru Statele Unite dacă “incidentele” ar fi de origine extraterestră. Asta pentru că, dacă OZN-urile observate sunt de fapt aeronave ale Rusiei sau Chinei, “atunci avem mari probleme, deoarece la viteza, manevrabilitatea și accelerațiile de care sunt capabile aceste obiecte, ele sunt cu adevărat preocupante”.
„Este interesant chiar înainte de Crăciun au fost câteva scurgeri de informații. În Biroul de Informații Navale există so organizație numită Grupul de lucru pentru fenomene aeriene neidentificate. Probabil ei sunt cei care elaborează acest raport. Unele scurgeri de informații sugerează că acești experți nu au exclus ipoteza extraterestră”, a mai declarant Nick Pope.
În luna aprilie a acestui an, Pentagonul a declasificat trei videoclipuri cu presupuse incidente OZN. Pentagonul a declarat că filmările au fost publicate într-o încercare de a “clarifica orice concepție greșită a publicului cu privire la faptul dacă filmările care circulă au fost reale sau nu, sau dacă există sau nu mai multe imagini”. Cele trei videoclipuri înregistrează ce au văzut piloții americani în timpul unor zboruri de antrenament dintre 2004 și 2015, scrie ziarul britanic Express.
China pregătește războiul cu SUA. Rachetele invizibile au băgat spaima în Pentagon
Ei se aleg doar cu niste „”amenzi””,dar Fermierii deconteaza toate feseniile MAFIEI NATIONALE-Consiliul Concurenței – amendă pentru 9 firme care vând utilaje agricole către fermieri!
Amendă pe piața utilajelor agricole pentru practici neconcurențiale. Consiliul Concurenței a sancționat nouă companii active pe piața comercializării de mașini, utilaje și echipamente specializate agricole din România cu amenzi în valoare totală de 126.981.967 lei (aproximativ 26,5 milioane euro), potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Concurenței.
”În urma investigației, declanșate în 2017, autoritatea de concurență a constatat că cele 9 compani au fixat prețurile de vânzare pentru produsele marca „Claas” și, respectiv, „Amazone”, în perioada 2014-2018”, se arată în comunicarea Consiliului Concurenței.
”Astfel, în contextul înființării, la nivelul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a unei baze de date cu prețuri de referință pentru finanțarea din fonduri europene a proiectelor în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, companiile au stabilit împreună prețurile, astfel încât să nu se concureze.
Companiile sancționate sunt:
1. CLAAS GLOBAL SALES GmbH 65.644.483,62 lei (13,73 mil euro)
2. AMAZONEN-WERKE H. Dreyer GmbH&Co.KG 28.746.093,91 lei (6,01 mil euro)
3. CLAAS REGIONAL CENTER SOUTH EAST EUROPE S.R.L. 20.563.470,06 lei (4,3 mil euro)
4. SERV CLASS S.R.L. 4.163.368,81 lei (871.125 euro)
5. AGROCOMERT HOLDING S.A. 2.767.834,18 lei (579.129 euro)
6. PROINVEST S.R.L. 2.667.877,03 lei (558.215 euro)
7. PROAGROSERVICE S.R.L. 1.264.093,99 lei (264.493 euro)
8. URSA MARE COMPROD S.R.L. 850.699,17 lei (177.996 euro)
9. TEHNOLAND S.R.L. 314.046,62 lei (65.710 euro)
Companiile Agrocomert Holding SA și Ursa Mare Comprod SRL au recunoscut participarea la practica anticoncurenţială şi au beneficiat de reduceri ale amenzilor.
Investigația a fost declanșată pe baza informațiilor primite pe Platforma Avertizorilor de Concurență.
În scopul înțelegerii depline a contextului economic și juridic în care companiile investigate și-au desfășurat activitatea, autoritatea de concurență a colaborat cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Platforma avertizorilor de concurență, disponibilă pe pagina web a autorității de concurență – www.consiliulconcurenței.ro, este un instrument prin intermediul căruia cetățenii pot semnala anonim o posibilă încălcare a Legii concurenței.
Consiliul Concurenţei încurajează companiile implicate în înţelegeri anticoncurenţiale să contacteze autoritatea de concurenţă, să îşi recunoască participarea la încălcare şi să furnizeze dovezi privind înţelegerea respectivă. Procedând astfel, companiile pot beneficia de reduceri substanţiale ale amenzilor sau chiar de imunitate totală”, se mai arată în comunicarea instituției conduse de Bogdan Chirițoiu.
Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.
Pentru ca Romania Pesedista a votat sa fie cladita pe hotie,minciuna,popie si pe alte tampenii,ne furam caciula unii altora ,dar sufera bietii consumatori!Iata doar prețul cartofilor din 2021. Fermierii produc cu 0,70 lei/kg și vând cu 0,45 lei/kg. La raft ajunge la 2,5 lei/kg!
Angelica Lefter – 7 ianuarie 2021 14:33
Preț cartofi 2021: fermierii au început anul cu o mare îngrijorare privind soarta acestei culturi agricole în România. Calculele făcute de Romulus Oprea, președintele Federanției Naționale Cartoful din România (FNCR) arată că producătorii vând în pierdere cantitățile recoltate, fiind nevoie de o strategie coerentă pentru ca această cultură să beneficieze de sprijin în următorii ani.
”Pâinea săracului”, așa cum numește Romulus Oprea, președintele Federației Naționale Cartoful din România (FNCR), acest aliment foarte consumat în țara noastră, s-a cultivat în anul 2020 pe o suprafață mult mai mai scăzută, față de anul 2019.
Prețul cartofilor 2021: Influența intermediarilor este uriașă
Romulus Oprea a amintit, într-o intervenție la Digi24, că prețul cartofilor este influențat de ”rețeaua de intermediari”. Dacă la poarta fermei un kilogram de cartofi este vândut cu 50 de bani, în marketuri el poate ajunge și la 2,5 lei, o situație care nu îl avantajează pe fermier.
”Anul acesta, în mod sigur ca și consumatori, plătiți mai mult pentru cartof pentru că apare rețeaua de intermediari. Dacă la ora aceasta fermierul român vinde la 45-50 de bani pe kilogram, la poarta fermei, dumneavoastră îl cumpărați de la supermarket cu 2 lei sau 2,5 lei. Aceasta este iarăși o altă problemă, repartizarea venitului pe filiera produsului este profund inechitabilă. Deci nu este posibil ca un fermier care cheltuiește 70 de bani pe kilogram și are toate riscurile, să îl vândă la 45-50 de bani kilogramul și să nu poată nici să și-l vândă în mod corespunzător pe piața românească din cauza competiției de-a dreptul neloiale”, a menționat președintele Federației Naționale Cartoful din România.
Foto: bzb.ro
”Pâinea săracului” cultivată pe suprafețe din ce în ce mai puține
Din cauza secetei, dar și a situației provocate de pandemia de COVID-19, suprafața cultivată cu cartofi în România a scăzut considerabil. În fapt, această scădere s-a produs timp de 30 de ani, cu un declin accelerat începând din anul 2007.
”Pâinea săracului, a doua pâine a românului cunoaște o scădere accentuată a suprafețelor în România din cauza faptului că este o cultură care-și pierde din atractivitate, devine din ce în ce mai puțin rentabilă. Cartoful ca și cultură a fost lăsat la voia întâmplării după 1990, deci nu este o problemă, să zicem, de ieri de ailaltăieri, iată că ne ducem în jos de vreo 30 de ani, dacă am plecat de la 275.000 de hectare, câte se raportau înaintea lui 1990, am ajuns astăzi la 174.000 de hectare conform datelor INS, dar înregistrate doar 27.000 de hectare la APIA, la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură. Declinul accentuat a fost accelerat începând cu 2007. Toată lumea știe ce s-a întâmplat în 2007 când am devenit parte a UE, am intrat în competiție directă cu marii producători de cartofi cu cei 5 mari: Germania, Olanda, Belgia, Franța, Marea Britanie. La acest club select s-a adăugat și Polonia”, a spus Oprea.
România nu poate asigura consumul intern de cartof, 70% din cartofii comercializați, din import
Mai mult, suprafețele cultivate cu cartof în România nu pot asigura consumul intern, astfel că importurile au crescut considerabil, astfel încât în prezent 70% din cartoful comercializat este din import, explică Romulus Oprea.
”Cartoful este considerată o cultură liberală în Europa, asta înseamnă că, teoretic, nu primește nicio subvenție, de niciun fel. Noi am adoptat aceeași politică și iată că am ajuns să avem niște suprafețe care în mod sigur nu asigură necesarul de consum intern. Se vede, este evident că în comerțul românesc, la ora aceasta 60-70% din cartoful comercializat este de proveniență din import. Peste toate condițiile, în afară de anul calendaristic 2020, care din punct de vedere al producției n-a fost totuși atât de rău, dar am avut ghinionul să ne lovim și de această pandemie care a afectat grav consumul.
Am avut diverse întâlniri cu ministrul Adrian Oros pe această temă, dânsul și-a manifestat deschiderea față de subiect, n-am dori ca acest aliment de bază să ajungă să fie importat în proporție de 100%, am trimis diverse memorii către Ministerul Agriculturii, domnul ministru le cunoaște!” a precizat președintele Federației Naționale Cartoful din România.
Cultivatorii de cartofi cer urgent un dialog oficial cu Ministerul Agriculturii
Deși culturile de cartofi au beneficiat de un sprijin cuplat din partea Ministerului Agriculturii, suprafețele pentru care s-au alocat bani au fost cele destinate cartofilor pentru sămânță și cele pentru industrializare.
”Am vrea să deschidem un dialog pentru a vedea ce putem face în viitor pentru că dacă mai stăm și lăsăm la voia întâmplării această cultură o să fie foarte rău, ați văzut ce s-a întâmplat în primăvară cu pandemia, când s-au oprit tirurile cu mâncare la graniță și la ce prețuri ajunsese cartoful.
Așteptăm cu interes să fim convocați, să deschidem și să discutăm acest subiect. Cartoful beneficiază de un sprijin cuplat din partea Ministerului Agriculturii, din partea Guvernului, ne referim la cartoful pentru sămânță și la cartoful pentru industrializare. Din păcate vorbim de suprafețe foarte, foarte mici, vorbim de 500 de hectare de cartof pentru sămânță și de aproximativ 2500 de hectare de cartof pentru industrie””, a conchis Romulus Oprea.
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: ”Sprijinul cuplat pentru sectorul cartofului este insuficient!”
Pe de altă parte, în cadrul aceleiași intervenții televizate, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a explicat că sunt foarte multe nevoi în diverse domenii din agricultură, însă sprijinul cuplat pentru culturile de cartof va fi acordat în continuare, deși conștientizează că la acest moment ajutorul este insuficient.
”Noi suntem la curent cu cerințele tuturor federațiilor și tuturor asociațiilor din agricultura și industria alimentară românească pentru că și anul acesta și anul pe care acum îl începem vom avea un dialog aplicat pentru că împreună scriem Programul Național Strategic, adică modul în care creionăm finanțarea agriculturii românești în perioada 2021-2027. Sigur, a fost o întârziere și din cauza pandemiei și din cauza negocierilor Politicii Agricole Comune la Bruxelles, suntem într-un anumit stadiu de negociere a termenelor în care avem alocate sumele (…).Sunt foarte multe nevoi, nu numai în domeniul cartofului, noi am efectuat o analiză SWOT, o analiză a nevoilor și în funcție de aceste nevoi am creionat și Programul Național Strategic și Programul de Guvernare. Practic nu putea să fie nicio diferență între programul de Guvernare față de Programul Strategic, ceea ce reprezintă prioritățile României, din agricultura românească. De aceea noi vom menține acest ajutor, acest sprijin cuplat, care se dă în acele domenii aflate în dificultate (…). Noi considerăm că acest aliment, acest produs, cartoful, are nevoie de un sprijin cuplat, care vine peste plata directă și o să continuăm acest sprijin. Cu siguranță că niciodată nu va fi suficient sprijinul respectiv, dar noi trebuie să îndreptăm acest sprijin și către multe alte sectoare aflate în dificultate și pe care noi le considerăm priorități”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.
Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.
Dupa ce au rezolvat Dosarele Decembriadei si Mineriadei iata… Frumoasa Justitie din Padurea Adormita. Un basm despre intamplari adevarate
Am spus ca ma retrag. Unii au sperat ca asta inseamna o disparitie. Eu le spun ca sunt mult mai hotarat sa scriu si sa vorbesc despre lucruri si momente importante. Fara menajamente.
„Si ce sa vezi: de jur-imprejurul palatului incepu sa creasca un tufis de maracini, ca un gard viu! An de an, maracinisul se inalta tot mai mult si, in cele din urma, cuprinse toti peretii, pana la capriori, ba se mai intinse si pe deasupra, de nu mai puteai vedea palatul defel, nici chiar steagul de pe acoperis.
A mers vestea-n lume despre frumoasa adormita, caci asa o numeau toti pe tanara domnita; si la cate-un rastimp se gasea cate-un fiu de crai care incerca sa strabata prin tufisul de maracini si sa patrunda pana la palat. Dar de razbit n-a razbit nici unul, din pricina ca maracinii se prindeau laolalta ca si cand ar fi avut niste maini ghimpoase si nu-i lasau sa inainteze macar un pas.” – Fragment din basmul Frumoasa din Padurea Adormita.
Am ezitat mult daca sa scriu despre finalul procesului de la Inalta Curte de Casatie si Justitie privind Afacerea Baneasa. Inca sunt macinat de lucrurile pe care le-am trait in ultimii cinci ani, in cele peste 100 de termene de judecata si cei peste 40.000 de kilometri strabatuti in cautarea Dreptatii. Am ales sa incep cu un fragment din basmul Fratilor Grimm, pentru ca actul de infaptuire a Justitiei a devenit din ce in ce mai mult o poveste buna de spus la gura sobei. Ca unul care a trait de la extazul achitarii la agonia condamnarii cu suspendare nu sunt cel mai echidistant martor a ceea ce se intampla in societatea romaneasca, dar asta nu ma va impiedica sa vorbesc despre legatura intre Dreptate si Oameni. De la cei care o infaptuiesc pana la cei care primesc loviturile de maciuca ale deciziilor.
Dar am ales sa scriu. Cred ca am o datorie fata de oamenii despre care nu ati auzit nimic in ultimele zile, de la Gheorghita Dragomira la Dicu Corina, de la Jecu Nicolae la Stoian Ion, fara sa-i uit vreun moment pe ceilalti oameni condamnati intr-un dosar care a starnit atatea valuri din cauza condamnarii nedrepte a avocatului Robert Rosu, un om despre care nimeni nu poate intelege cum a ajuns in spatele gratiilor.
Multi vorbesc despre “Completul Negru” ca fiind cel care a initiat aceasta cavalcada ciudata a frangerii de destine intr-o decizie care a lasat cu gura cascata nu numai avocatii angajati sa apere interesele clientilor, dar si intreaga suflare juridica care poate citi o sentinta judecatoreasca fara sa aiba obtuzitatea unui Alex Costache sau analfabetismul functional al lui Sabin Borcan (doi pseudo-ziaristi care m-au amenintat pe fata in calitatea lor de interfete ale procurorilor sau ale serviciiilor secrete). In ultimele zile impostura a prins aripi aidoma unei vraje nascocita de unul din Fratii Grimm, scotand din canalele de comunicare ultimii sobolani cibernetici de tipul celor descrisi mai sus.
Eu cred ca este mult mai mult decat atat!
A fost un proces care trebuia sa se termine altfel, dar Cineva a decis ca este nevoie de reabilitarea Unitatii DNA de Elita de la Brasov, ce incasase atatea achitari in ultimele luni cat nu putea sa duca, sa protejeze onoarea nepretuita a Laurei Codruta Kovesi care avizase rechizitoriul intr-o maniera surprinzator de rapida, 12 ore din care daca scadem drumul de Brasov-Bucuresti si retur rezulta ca PreaCinstita citeste in ritmul lui Napoleon, dar mai ales ca un semnal ca vechile tovarasii nu se uita, aidoma mafiei calabreze. Sau ca sa ramanem in sfera fictiunilor istorice, un personaj imaginar numit Ionut Coldea a spus precum Petru Rares, domnitor trecut in rezerva, cel care din viteza calului cu care gonea in exil a transmis un mesaj infidelilor: “Vom fi iarasi ce-am fost si mai mult decat atat!”.
Am responsabilitatea termenilor, a lucrurilor pe care le-am vazut si auzit cu urechile mele, a ceea ce am crezut ca este de bun-simt, dar mai ales a a sperantei ca lucrurile se pot schimba. Astazi va spun ca ele nu mai pot fi indreptate daca acceptam compromisul si mizeria morala, daca credem ca Trecutul poate guverna Justitia, de la Arhiva SIPA la dosarele DIICOT, daca “rezervistii” de tipul lui Ionut Coldea sunt norma care defineste viitorul unei societati.
Imi dau seama ca multi dintre voi nu cred ca aceste lucruri sunt o realitate palpabila in existenta lor, dar ceea ce pot spune cu mana pe inima este ca ne indreptam spre o societate in care Minima Moralia este scrisa nu de catre un stralucit intelectual ca Andrei Plesu, ci de personaje care si-au luat doctoratul la apelul bocancilor. Iar viziunea lor nu va reusi decat sa adoarma si mai adanc Frumoasa Justitie din Padurea Adormita…
Ieri, pe treptele Curtii de Apel s-a auzit murmurul puternic al celor care au decis sa nu puna capul in pamant. Inaintea lor multi au facut asa, sperand ca nu le va fi retezat. Astazi, cred ca toti cei care au ceva de spus trebuie sa iasa din nou in fata si sa rosteasca Adevarul, asa cum le cere nu numai constiinta, ci insasi conditia de om liber. Un moment pe care-l datoram si celor care au murit in Decembrie 1989 strigand: Libertate!
Mai ales ca fiind in zilele dinaintea Nasterii Mantuitorului, ne putem pune in suflet cuvintele pline de intelepciune rostite de El: “Veti cunoaste adevarul, iar adevarul va va face liberi.”
Inca o chichita judecatoreasca convingatore ca umbla cu cioara vopsita-Dosarul Ferma Băneasa. Avocatul Radu Chiriță: De ce nu sunt credibile explicațiile ICCJ despre repartizarea aleatorie
În acest context, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, a anunțat, pe 22 decembrie, printr-un comunicat, că a dispus verificări dacă Dosarul Ferma Băneasa a fost repartizat corect la completul de judecată.
Verificările au fost efectuate sub coordonarea unuia dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a transmis, pe 30 decembrie, că repartizarea dosarului s-a făcut „cu respectarea principiului distribuirii aleatorii”
Avocatul Radu Chiriță, care cunoaște foarte bine Dosarul Ferma Băneasa, desființează punct cu punct cocluziile Înaltei Curți de Casație și Justiție.
„Scriam la 3 zile după condamnarea lui Robert Roşu că arată ca dracu’ faptul că dosarul s-a înregistrat în apel odată cu Moş Crăciun şi că e bizar, ca să nu spun altfel, faptul că el a fost depus fix atunci, fără motivele de apel al DNA, deşi ăştia ţinuseră dosarul la ei vreo 3 luni ca să scrie motivele de apel. Sugeram că repartizarea aia nu părea să fie în regulă.
No, a doua zi după ce s-a rostogolit această informaţie pe net, doamna preşedinte al ICCJ a decis să facă un control asupra repartizării dosarului. A publicat apoi un comunicat şi un referat care stă la baza comunicatului, concluzionând că totul o fost ok, dosarul a fost repartizat corect către completul negru.
De atunci mă tot uit ca boul atât la acel referat, cât şi la fişa dosarului şi alte elemente ce ţin de repartizare şi nu-mi iese din cap caţeluşul cu părul lui creţ.
Zice cea mai supremă instanţă din ţară că indicele de complexitate de 473 a fost stabilit corect pe dosar şi că e adevărat că numărul de părţi a fost băgat greşit 40 în loc de 26, dar că asta nu a avut vreo influenţă, pentru că or făcut ei un test şi ieşea 472 dacă erau băgate corect părţile. Acu, una dintre probleme este că complexitatea dosarului a fost stabilită pe fişa dosarului la 469, nu la 473.
Nu o fi mare diferenţa, dar mă tot întreb cum dracu’ s-o făcut verificarea aia de or ajuns la concluzia că e ok că s-a stabilit 473, dacă indicele vieţii o fost 469. 473 e noul 469, ceea ce nu e neapărat greşit după cum ne învaţă filosofii de pe Internet care susţin că ideea după care 1 plus 1 egal cu 2 e depăşită, fascistă şi rasistă. În vremea noastră 1 plus 1 poate fi oricât, e o alegere personală. Pe filosofia asta, trebuie să acceptăm deci că la ICCJ 469 este egal cu 473, lafel cum cei patru apostoli sunt 3: Luca şi Matei.
După ce am citit asta, am zis că mă pun şi io să calculez să văd cât îmi dă. Caut formula după care se face socoteala şi găsesc hotărârea 609/07.06.2016 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători. Acolo, la art. I pct. 3 scrie că începând cu data de 01.07.2016, formula de calcul a gradului de complexitate a dosarului este următoarea: (Complexitatea obiectului principal) + (complexitatea obiectelor secundare) x 50% + (complexitatea obiectului principal) x (numărul părţilor) x 10% + (complexitatea obiectului principal) x (numărul volumelor) x 20% + (complexitatea obiectului principal) x (numărul martorilor ce depăşeşte minimul de 10) x 10%. În cazul căilor de atac, la complexitatea preluată de la instanţele care au pronunţat hotărârea atacată, se va adiţiona 20% x numărul apelurilor/recursurilor (minim două).
Bun, suntem în cale de atac, deci mă pun să caut complexitatea preluată de la fond. Cucu, pe fişa de dosar nu apare. Or uitat să o treacă. No, şi doamna Cami de la ICCJ cum o făcut? Mă apuc io să calculez prima data aia de la fond – număr martori, dosare tot felu de chestii – şi apoi să o fac pentru apel. Nu-mi iese nici măcar pe aproape. Schimb calculator, pe ideea că o fi ăsta prost, că e din ăla cu 5g. Cucu, tot aşa îmi dă. Trec la varianta cu pixu’ şi foaia, că tehnologia nu pare să mă ajute. Nici aşa nu-mi iese măcar în zona lui 469-473. Marjă de eroare de 50% nu le dă nici la ăştia cu sondajele de la alegeri.
Mă tot cuget ce Dzeu o fi făcut oamenii de la ICCJ şi mă izbeşte la un moment duhul sfânt şi realizez că ăştia de la ICCJ sunt campioni la neaplicarea legii, care e doar pentru căţeii din popor. Căţeluşii cu părul creţ ridică piciorul când văd o lege, aşa că nu trag la sorţi toţi membrii unui complet de 5, nu desemnează complete specializate pentru fapte de corupţie, nu motivează veci în 30 de zile (aici 300 e noul 30) etc. De ce să respecte ei decizia CSM cu formula? Mă pun să calculez pe formula veche anterioră lui 1 iulie 2016, trec şi io greşit numărul de părţi şi de volume şi îmi dă 468,6, rotunjit 469. Evrika, frătiuc! Aşa o făcut de o ajuns la 469. Încă nu ştiu cum or făcut verificatorii de or ajuns la 473, dar încă cercetez.
Misterul a fost dezlegat. Ca să iasă 469, cât o fost trecut pe dosar când o fost băgat pentru repartizare în Ecris, trebuie să:
- aplici o formulă care nu mai este în vigoare de vo’ trei anişori şi jumătate faţă de momentul 24 decembrie 2019
- să treci greşit numărul de părţi 40 în loc de 26. Ca să ajungă aici, or numărat după metoda Prisanda cu triplu tulup la 180 de grade. Pe Robert l-o numărat de 3 ori.
- să treci greşit numărul de volume al dosarului. Or trecut vreo două sute şi ceva, numărând şi CD-urile şi dosarele de arestare şi alea de cameră preliminară etc., deşi ghidul făcut de CSM pentru căţeii din popor scrie că alea nu se numără.
După care să vii să dai comunicat în care să linişteşti publicul că totul o fost ok, ICCJ, ca prima instanţă este farmacie, respectă legea şi când respiră etc”, a scris avocatul Radu Chiriță pe blogul său, raduchirita.com.
Dosar Ferma Băneasa: „Cum e posibil ca două instanțe să dea interpretări diametral opuse aceleiași situații”
Dosarul Ferma Băneasa. Decanul Baroului București, la protestul avocaților: „Eu sunt Robert”
Dosarul Ferma Băneasa. Cronica unei „execuții” anunțate, descrisă de un avocat. „Martorii au declarat una, completul a reținut alta”
Condamnarea avocatului Roșu în dosarul „Ferma Băneasa” agită spiritele în Barou! Celebrul regizor Tudor Giurgiu a reacționat și el
Un judecător ia atitudine în Dosarul Ferma Băneasa: „De la achitare la condamnare trebuie să fi răsturnat pământul. Cazul acesta trebuie tranșat radical”
Avocatul Gabriel Biriș: „Sunt revoltat. Un cetățean al țării mele a fost condamnat pentru că și-a făcut meseria”
Dosarul Ferma Băneasa. Avocații din Republica Moldova se solidarizează cu Robert Roșu
Dosarul Ferma Băneasa. Declarațiile judecătorilor audiați la DNA: „Eram la început. Acțiunea ar fi trebuit respinsă”
Baroul București strânge rândurile. Măsuri de protecție pentru exercitarea profesiei de avocat
Dosarul Ferma Băneasa. „Lovitura de grație dată cu ghilotina. La Înalta Curte există un culoar al serviciilor secrete”
Dosarul Ferma Băneasa. Reacția tranșantă a lui Victor Ponta
Frumoasa Justiție din Pădurea Adormită. Un basm despre întâmplări adevărate.
Chemtrails (“Dârele Morții”) pulverizate de către avioane pentru a răspândi boli, suferință și moarte
Vă oferim un prim articol dintr-o serie de articole prin care dorim să vă punem la curent cu un fapt extrem de îngrijorător şi, totodată, incontestabil. Tot mai multe avioane care zboară chiar şi la mică altitudine lasă în urma lor dâre ale morţii [chemtrails, dâre alcătuite din substanţe chimice, care nu au nicio legătură cu carburantul sau sistemul de propulsie al avioanelor].
În acest mod, sunt răspândite pe ascuns anumite substanţe care provoacă bolile, epidemiile, suferinţa şi moartea. Acest articol cuprinde o mărturie cutremurătoare a unui mecanic care a văzut echipamentul tehnic folosit pentru dispersarea unor substanţe toxice şi mărturia unui funcţionar superior al unei companii aeriene, care a avut acces la documentele unui proiect guvernamental secret prin care se realizează această dispersare a unor substanţe în atmosferă.
În ultimii ani, clinicile medicale şi sălile de urgenţă ale spitalelor sunt mereu înţesate, de multe ori umplute la dublul capacităţii lor, de oameni suferind de boli al căror nume până acum câţiva ani nici nu exista. De ani de zile există bănuiala că starea proastă a sănătăţii oamenilor, simptomele noi, maladiile nou apărute, greu de explicat de lumea medicală, ar avea drept cauză dârele anormale pe care din ce în ce mai multe avioane în zbor le lasă în urma lor. Autorităţile, însă, nu par să se îngrijească de un astfel de detaliu … care pare banal!
La început, doar extrem de puţine avioane lăsau în urma lor astfel de dâre. Astăzi, au devenit extrem de numeroase, brăzdând cerul în cruciş, în paralel şi chiar în formă de „S“ sau de cercuri. Privim pe furiş cerul şi atunci când zărim aceste dâre, ni se pare normal ca un avion care trece să lase în spatele lui urme care se întind de la un capăt la altul al orizontului. Ele se lărgesc continuu, amestecându-se cu alte dâre, ajungând să formeze un adevărat nor, care acoperă cerul ore în şir.
Nu este oare legitim, în acest caz, să ne întrebăm dacă aceste dâre nu sunt cumva una dintre cauzele problemelor de sănătate care ne lovesc de câţiva ani încoace? Dăm ca exemplu valul de bronhiolite care afectează din ce în ce mai mulţi nou-născuţii, în fiecare an. În urmă cu două decenii, acest cuvânt nici măcar nu exista în dicţionar! Alte probleme care au apărut sunt: recrudescenţa astmului, leziuni ale căilor respiratorii, leziuni pulmonare, dureri în gât ciudate, angine care dispar la fel de pe neaşteptate cum apar, gripe care nu sunt cu adevărat gripe, maladii ale ochilor, ale pielii şi organelor interne… Lista este lungă, şi fiecare dintre aceste afecţiuni poate degenera şi duce la moarte.
Analizele efectelor chemtrail-urilor, adevărate dâre ale morţii, sunt dintre cele mai neliniştitoare. Soluţia oficială care ni se oferă: vaccinuri noi şi antibiotice super-tehnologizate, în condiţiile în care s-a demonstrat că supraconsumul de vaccinuri şi de antibiotice de tot felul nu a făcut decât să reducă iremediabil capacitatea sistemului imunitar de a răspunde la atacuri subite.
Explicaţia cu care, iniţial, responsabilii civili şi militari ai forţelor aeriene i-au liniştit pe observatori, a fost aceea că ar fi vorba doar de dâre de condensare. La întrebarea de ce aceste urme nu existau cu mai mulţi ani în urmă răspunsul a fost că atunci avioanele nu zburau atât de sus încât să permită formarea acestor dâre. În anumite cazuri, aceste dâre, au spus ei, pot rezulta ca urmare a aruncării restului de carburant, în vederea unei posibile aterizări forţate. Cu toate acestea, înmulţirea acestor dâre (nu toate avioanele care zboară riscă să se prăbuşească, din câte se ştie…) şi aspectul lor face să fie ridicol şi inadmisibil acest gen de justificare… În urma amplitudinii pe care fenomenul a luat-o şi în lipsa unor explicaţii plauzibile, soluţia pe care autorităţile au găsit-o a fost să îl transforme în „legendă urbană”, împiedicând orice studiu ştiinţific serios. Folosindu-se de tragicele atentate din 11 septembrie 2001, au îngropat definitiv chestiunea. Ca urmare a aşa-zisei ameninţări internaţionale a terorismului, a fost impusă, sau cel puţin se urmăreşte să fie impusă, obligativitatea sprijinului şi încrederii absolute faţă de guverne. Chestiunea dârelor morţii [chemtrails] a ajuns, deci, să facă parte rapid dintre subiectele pe care mass-media le evită cu orice preţ… Dezbaterea a continuat însă pe internet.
Autorităţile militare şi guvernamentale iau în derâdere aceste afirmaţii ca fiind conspiraţioniste sau le denunţă drept zvonuri lipsite de fundament. S-a mers chiar până la a vorbi de propagandă teroristă antiguvernamentală, pentru a închide, o dată pentru totdeauna, gura celor băgăreţi.
Ar trebui, cu toate acestea, să se realizeze o anchetă serioasă şi independentă şi să se dispună realizarea unor analize la laboratoare controlate de servicii neguvernamentale, dacă mai există aşa ceva… Deşi sunt destul de mulţi cei care au observat acest fenomen alarmant, numărul celor care au întreprins o campanie activă pentru informarea populaţiei este foarte mic. Agenţiile guvernamentale contează pe apatia oamenilor şi, de fapt, ele au ajutat din plin la crearea acestei stări de conştiinţă, începând din anii 1950, prin fluorizare, aspartam şi drogurile vândute pe stradă.
Este binecunoscut faptul că guvernele anumitor ţări experimentează tehnologii noi asupra populaţiei lor de zeci de ani. Există rapoarte care au fost făcute publice care o dovedesc. Pentru a opri acest genocid tăcut trebuie trezit spiritul oamenilor şi mass-media cu privire la acest flagel invizibil care ne copleşeşte de câţiva ani! Dacă un procentaj atât de mic de oameni este preocupat de acest fenomen, conducătorii acestor agenţii au motiv să creadă, analizând situaţia, că se găsesc deasupra oricărei bănuieli şi că nu există nimic de care să se teamă.
Dârele de condensare [contrails]
De la apariţia avioanelor cu reacţie, ne-am obişnuit să vedem pe cer dâre albe în urma lor, atunci când trec pe deasupra noastră, la mare altitudine. Aceste dâre albe – în engleză contrails, [dâre de condensare] – depind în special de doi factori: umiditatea ambiantă şi temperatura, foarte scăzută la acea altitudine. Ele pot să fie alcătuite din fine picături de apă condensate sau din cristale de gheaţă şi de zăpadă.
Aceste dâre pot să apară la altitudine joasă, aproape de nivelul solului, doar în zone cu un climat extrem de rece (Antarctica, Arctica) şi constituie un serios handicap pentru circulaţia aeriană. La altitudine, aceste condiţii se manifestă regulat începând de la 9000 de metri. Dârele pot rămâne vizibile mai multe minute înainte de a fi dispersate de vânt, gradat, până când dispar complet. Aceste dâre de condensare, nefiind formate decât din molecule de apă, sunt aproape inofensive, mai ales prin comparaţie cu poluarea pe care o singură turbină de avion o generează, datorită arderii carburanţilor şi ai altor agenţi chimici. Dârele de condensare [contrails], fiind compuse din vapori de apă, se disipă după o scurtă perioadă de timp. Conform meteorologului Thomas Schlattes de la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică a Statelor Unite, ele nu se pot forma decât la temperaturi de – 60°C şi mai mult, la niveluri de umiditate relativă de 70% şi la altitudini foarte mari.
Ca incident separat şi distinct în ansamblul acestor evenimente, norii se pot forma dacă temperatura, umiditatea relativă şi condiţiile de vaporizare sunt favorabile dezvoltării lor. Dacă vedem pe cer dâre de condensare [contrails] – considerate aşa după aspectul lor – care se transformă în „nori“ , putem concluziona că nu sunt alcătuite din vapori de apă şi deci este vorba de altceva!
Timpul prevăzut pentru disiparea dârelor de condensare [contrails] este relativ scurt, două minute sau mai puţin. Aceasta presupune că dâra respectivă este alcătuită în special din vapori de apă, cel puţin conform definiţiei sale clasice (condensation trail sau dâră de condensare). Nivelul de disipare a dârelor de condensare [contrails] depinde mult de mărimea particulelor cristalelor de gheaţă şi de cantitatea de raze solare. Dependenţa de umiditatea relativă nu este evidentă. Un nor care se formează în urma trecerii unui avion, atunci când se produce aceasta, depinde în principal de temperatura, de umiditatea relativă, de tipul şi de mărimea particulelor (nucleelor) de aerosol care sunt introduse.
Formarea şi disiparea dârelor normale de condensare [contrails] şi formarea de nori trebuie să fie recunoscute ca fiind două procese fizice separate care rezultă ca urmare a unor condiţii diferite şi variabile în cele două cazuri.
Dâre ale morţii [chemtrails]
De la mijlocul anilor 1990 încoace, în SUA a început să fie observată înmulţirea unor dâre de un tip nou. Ele apar la altitudine mai joasă decât cea a dârelor de condensare [contrails], uneori chiar aproape de nivelul solului, pot să fie albe sau colorate şi se estompează foarte lent, lăsând să treneze o ceaţă în care pot fi detectate diverse particule sau filamente. Uneori, ele formează nori longitudinali care se taie brusc, lăsând un gol în respectiva dâră. Apoi norii par a se forma din nou pentru a se termina la câţiva kilometri mai departe. Sau, dimpotrivă, dâra taie cerul de la un capăt la altul al orizontului. Aceşti nori nu sunt întotdeauna situaţi la mare altitudine, după cum pretind autorităţile militare sau cele ale controlului aerian. Foarte adesea, îi putem sesiza la înălţimi cuprinse între 1000 şi 5000 metri, dar şi mai sus de 9000 de metri, care este altitudinea culoarelor de zbor ale avioanelor comerciale.
În unii dintre aceşti nori putem discerne curcubeie sau o culoare portocalie. Alţii sunt pătaţi de mase mai închise în interior, sau tivite cu negru. Aceste mici dâre se expansionează destul de rapid (în funcţie de viteza vântului) şi produc pene fine sau plase în evantai. Spre deosebire de dârele de condensare [contrails], dârele morţii [chemtrails] sunt adesea scindate, cu un gol sau o întrerupere în traseu, ca şi cum ar fi fost schimbat rezervorul din care au fost pulverizate.
Fapt important: cei care au observat aceste fenomene nu sunt cârcotaşi profesionişti sau ufologi de salon. Ei sunt mai degrabă pasionaţi de aviaţie, medici, oameni de ştiinţă, poliţişti, jurnalişti integri… şi oameni cărora aceste împrăştieri le provoacă iritaţii oculare sau bronhice, alergii şi oboseală. Ei aparţin tuturor claselor societăţii. Plecând de la criterii de sănătate publică, s-a creat o reţea de observatori ai dârelor morţii [chemtrails], care este extrem de activă pe internet.
Scrisoarea unui mecanic de aviaţie
Vă oferim în continuare o scrisoare extrem de interesantă, care a fost publicată pe site-ul lui Clifford Carnicom, apoi afişată pe site-ul lui Jeff Rense (ambele site-uri sunt dedicate acestui subiect legat de crimele realizate prin intermediul „dârelor morţii” [chemtrails]), scrisă de un mecanic de aviaţie. Chiar dacă unii pot obiecta că provenienţa acestei misive este incertă, ea coincide cu multe alte mărturii, inclusiv cu scrisoarea unui director al unei linii aeriene, ca răspuns la declaraţiile mecanicului anonim.
Chemtrail-uri. Un mecanic de aviaţie s-a împiedicat de adevăr?
„Din motive pe care le veţi înţelege pe măsură ce veţi citi ceea ce urmează, nu-mi pot divulga identitatea. Sunt un mecanic de aviaţie şi lucrez pentru o linie aeriană importantă. Muncesc într-o bază de întreţinere situată într-un mare aeroport şi hazardul a vrut să descopăr ceea ce nu-mi era vizibil destinat.
Mai întâi, trebuie să vă explic în două cuvinte cum funcţionează ierarhia în lumea mecanicilor din domeniul aeronautic. Acest lucru este important pentru înţelegerea relatării mele şi pentru cauza căreia îi consacraţi o mare parte din energia voastră. Mecanicii de aviaţie îşi doresc să lucreze în trei domenii: avionica, motoarele şi comenzile de zbor. Se consideră că mecanicii care lucrează pe aceste sisteme au atins cele mai înalte grade ale scării ierarhice. Vin apoi mecanicii care lucrează la sistemele hidraulice şi aparatele de climatizare. Următorii sunt cei ataşaţi sistemelor subalterne.
În sfârşit, pe treapta cea mai de jos a acestei scări, se găsesc mecanicii care lucrează la sistemele de golire a fluidelor. Niciun mecanic nu vrea să lucreze la pompe, rezervoare şi sistemul de conducte care servesc la înmagazinarea deşeurilor toaletelor din avioane. Totuşi, în fiecare aeroport unde am lucrat eu, există întotdeauna doi sau trei mecanici care se oferă voluntari pentru acest serviciu, oricare ar fi aeroportul. Ceilalţi mecanici sunt foarte fericiţi să-i lase să facă aceasta. Nimeni nu acordă cu adevărat atenţie acestor oameni şi niciun mecanic serios nu are o legătură veritabilă cu aceşti mecanici de zona a doua. De fapt, nu m-am aplecat niciodată cu adevărat asupra acestui aspect, până foarte de curând.
Majoritatea companiilor aeriene au acorduri de servicii reciproce cu celelalte companii care utilizează acelaşi aeroport. Aceasta înseamnă că dacă o companie are o problemă tehnică, de ea se va ocupa unul dintre mecanicii noştri. În schimb, dacă unul dintre avioanele noastre este în dificultate acolo unde îşi are baza de întreţinere o altă companie aeriană, avionul nostru va fi reparat de ei.
Într-o zi, acum aproximativ o lună, am fost chemat la bază pentru a lucra la avionul unei alte companii. În momentul în care m-a chemat, controlorul nu ştia care era problema şi nu putea să-mi dea niciun detaliu. Atunci când am sosit la faţa locului, am descoperit că pana se situa la nivelul înmagazinării deşeurilor. Nu existau alte soluţii: trebuia să mă strecor în interiorul carlingii pentru a rezolva problema. Pătrunzând în compartiment, mi-am dat seama că ceva nu e în regulă. Avionul avea mai multe rezervoare, pompe şi tuburi decât erau menţionate în caietul de sarcini.
La început, am presupus că sistemul fusese modificat. Nu mai lucrasem pe un aparat de acest tip de mai bine de zece ani. Urmărind să găsesc problema, am realizat rapid că tubajul şi rezervoarele suplimentare nu erau legate la sistemul de evacuare… Tocmai descoperisem acest lucru, când un alt mecanic de la compania mea a apărut subit. Era tocmai unul dintre mecanicii care lucrau în mod obişnuit pe aceste sisteme. I-am predat lucrul cu mare plăcere. Plecând, l-am întrebat despre acea echipare suplimentară. El mi-a răspuns: Vezi-ţi de treaba ta şi lasă-mă să mă îngrijesc de a mea!
A doua zi, lucram la calculatorul firmei ca să văd un plan de cablaj. Pentru că tot eram acolo, am decis să fac o cercetare cu privire la echipamentul suplimentar pe care îl găsisem în avion. Spre marea mea surpriză, manualele nu făceau nicio referire la echipamentul pe care îl văzusem în ajun. Am căutat în dosarele producătorului şi nu am găsit nimic nici acolo. Curiozitatea mea era atinsă în punctul sensibil: eram cu adevărat hotărât să descopăr natura acestui echipament.
Săptămâna următoare am primit trei dintre avioanele noastre, în hangarul principal, pentru inspecţia periodică. În timpul acestor inspecţii, în jurul avionului forfotesc peste tot o mulţime de mecanici. Tocmai îmi terminasem treaba şi am decis să mă duc să văd sistemul de evacuare pe unul dintre aparate. Cu toţi mecanicii din jur, eram sigur că nu avea să mă observe nimeni. Spre marea mea surpriză, avionul pe care am ales să-l inspectez avea şi el acel tip de echipare suplimentară!
Am început să urmez sistemul conductelor, pompelor şi rezervoarelor. Am descoperit ceea ce părea a fi unitatea de comandă a respectivului sistem. Era o cutie de comandă standard folosită în aviaţie, dar fără cea mai mică inscripţionare. Puteam urma firele de la cutia de comandă la pompe şi la valve, dar niciun alt circuit de comandă nu era conectat la această unitate. Singurele fire care erau racordate la această unitate erau legate la sistemul operaţional al comenzilor avionului.
Sistemul avea un rezervor mare şi două mai mici. Era dificil de văzut datorită îngustimii compartimentului, dar mi s-a părut că rezervorul mare ar fi putut cuprinde 200 litri. Rezervoarele erau legate la o supapă de golire şi de umplere care trecea prin fuzelaj, chiar în spatele supapei de golire a sistemului fluidelor uzate. Căutând unde ducea acest racord sub avion, am văzut că era ascuns în spatele unui fals panou, sub un alt panou care, la rândul lui, ajungea la sistemul canalului de golire. Am început să urmăresc tubajul pompelor. Aceste tuburi conduceau la o reţea de conducte mai mici care se terminau în marginile din spate ale aripilor şi ale stabilizatoarelor orizontale ale avionului.
Dacă priviţi cu atenţie aripile unui avion mare veţi vedea un mănunchi de fire, aproximativ de grosimea unui deget, care iese din marginea din spate a aripii. Acestea sunt tije de descărcare statice. Ele sunt folosite pentru a disipa sarcina de electricitate statică care se acumulează pe un avion în zbor. Am descoperit că acele conducte duceau la una din trei dintre aceste tije de descărcare electrostatică. Iar aceste false tije de descărcare electrostatică fuseseră găurite ca pentru a lăsa să scape un produs oarecare prin ele.
Trecuse o vreme de când eram cocoţat pe aripă. Dintr-o dată, unul dintre supraveghetori mi-a ordonat să părăsesc hangarul. El mi-a spus după aceea că treaba mea era terminată şi că nu eram autorizat să fac ore suplimentare. Cele două zile care au urmat au fost foarte încărcate şi nu am găsit niciun minut liber pentru a-mi continua mica anchetă. Două zile după descoperirea mea, am fost chemat să înlocuiesc un detector de temperatură pentru un motor de avion care se pregătea să decoleze. Am terminat lucrul şi m-am întors la hârţogărie.
Aproximativ 30 minute mai târziu, am fost convocat de directorul general. Atunci când am intrat în biroul său, mă aşteptau acolo reprezentantul sindicatului nostru şi alte două persoane, pe care nu le cunoşteam. Directorul mi-a spus că a fost descoperită o problemă serioasă. Eram suspendat pentru o greşeală gravă. Mi-a spus că scrisesem intrări false în raportul meu de lucru în legătură cu detectorul de temperatură pe care tocmai îl instalasem cu câteva ore înainte. Eram consternat şi am început să protestez. Am spus că era ridicol şi că făcusem cât se poate de conştiincios acea treabă. Reprezentantul sindicatului s-a interpus. El a recomandat să aruncăm un ochi la avion, pentru a lămuri situaţia. Atunci eu am întrebat cine erau ceilalţi doi oameni. Directorul general mi-a indicat că erau inspectori de securitate ai companiei aeriene, dar că nu erau obligaţi să-mi dea numele lor.
Ne-am înapoiat deci la avion, care ar fi trebuit deja să decoleze, dar care era încă garat la rampa noastră de întreţinere. Am deschis capota motorului şi reprezentantul sindicatului a scos detectorul de temperatură. A verificat numărul de serie şi a constatat că era piesa veche. Atunci ne-am dus la magazia de piese şi reprezentantul sindicatelor a verificat raportul meu. De pe o etajeră, el a luat o cutie sigilată. A deschis-o şi a scos un detector de temperatură având acelaşi număr de serie cu cel pe care îl instalasem. Imediat, el mi-a spus că sunt suspendat pentru o săptămână fără salariu.
M-am odihnit acasă în prima zi a suspendării mele, întrebându-mă ce s-a petrecut. Seara, am primit un apel telefonic. Vocea mi-a spus: „Acum ştii ce păţesc mecanicii care îşi bagă nasul acolo unde nu au nimic de făcut. Data viitoare când o să te amesteci să lucrezi la sisteme care nu te privesc, o să-ţi pierzi slujba! Cum mă simt generos astăzi, cred că o să te poţi întoarce la treabă curând.“ CLIC. Am făcut imediat apropierea între ceea ce tocmai se produsese şi faptul că descoperisem acel tubaj misterios.
În dimineaţa următoare am fost chemat de directorul general. El mi-a spus că datorită excelenţei dosarului meu suspendarea fusese redusă la o zi. Trebuia deci să mă reapuc imediat de treabă. Singurul lucru la care mă puteam gândi era: Ce încercau „ei” să ascundă şi cine sunt aceşti EI?
Revenirea la treabă a fost ca şi cum nu s-ar fi petrecut nimic. Niciunul dintre ceilalţi mecanici nu a amintit de suspendarea care îmi fusese dată. Reprezentantul sindical mi-a spus de altfel că era inutil să vorbesc despre aceasta. Dar în noaptea aceea am căutat pe internet pentru a urmări să găsesc răspunsuri. Nu-mi amintesc cum am ajuns aici, dar am găsit site-ul vostru. Atunci situaţia a devenit din ce în ce mai clară. A doua zi dimineaţă la serviciu, în interiorul dulapului meu, care era încuiat, am găsit o notă tipărită. Ea spunea: „Curiozitatea a ucis pisica. Nu te uita pe site-urile internet care nu te privesc.” Mi-am spus: „Ia te uită! EI mă observă.”
Nu ştiu ce produse pulverizează ei prin intermediul acelor sisteme ciudate, dar pot să vă certific că o fac. Îmi imaginez că utilizează camioanele cisternă pentru a încărca acele rezervoare. E vorba de camioanele care golesc deşeurile rezervoarelor de vidanjare a toaletelor. În mod obişnuit, aeroporturile încredinţează unor sub-contractori acest gen de lucru şi nimeni nu se apropie de aceste camioane. Cine ar vrea să urmărească un camion umplut de fecale? Golind rezervoarele fluidelor uzate, aceşti oameni umplu rezervoarele sistemului jicloarelor de vaporizare.
Cunoscând planurile de zbor ale avioanelor, ei programează probabil unitatea de comandă cu scopul ca ea să înceapă să pulverizeze o anumită cantitate din respectivul produs după un anumit timp, îndată ce avionul a atins o anumită altitudine sau atunci când el se găseşte deasupra anumitor zone locuite. Ciocul jicloarelor (elemente al carburatorului sub forma unor tuburi cu unul sau mai multe orificii prin care se pulverizează în carburator debitul de combustibil necesar) falselor tije electrostatice este atât de mic încât nimeni din avion nu ar putea remarca acest lucru.
un cetăţean căruia îi pasă.“
Răspunsul unui funcţionar superior al unei linii aeriene, postat pe site-ul lui Clifford Carnicom
„Domnule Carnicom,
Citind scrisoarea pe care aţi primit-o de la mecanicul anonim, m-am simţit obligat să-i răspund. Şi eu muncesc pentru o linie aeriană, cu toate că la un nivel ierarhic superior. Nu voi numi linia aeriană, nici oraşul în care mă aflu, nici postul pe care îl ocup, din motive evidente de securitate. Aş vrea să pot documenta tot ceea ce sunt pe punctul să vă dezvălui. Dar este practic imposibil să o fac, întrucât aceasta ar putea în cele din urmă să antreneze consecinţe fatale pentru mine.
Elementele conţinute în scrisoarea mecanicului anonim mi se par autentice. În SUA există companii aeriene care au participat la un proiect numit Project Cloverleaf [Proiectul Frunza de treflă], timp de câţiva ani. Unii îşi amintesc că au primit consemne în această direcţie în 1998. Personal, am fost avizat în 1999. Cei câţiva funcţionari ai liniilor aeriene care au primit instrucţiunile în ceea ce priveşte proiectul Cloverleaf au fost supuşi cu toţii unor controale de securitate severe cu privire la antecedentele lor personale şi, chiar înainte să putem primi aceste instrucţiuni, am fost puternic presaţi să semnăm un acord de ne-divulgare, care declară în esenţă că, dacă spunem ceea ce ştim, indiferent cui, riscăm închisoarea.
În biroul nostru, aproximativ douăzeci de funcţionari am primit aceste instrucţiuni, care ne-au fost date de doi funcţionari oficiali din cadrul unui organism guvernamental. Nu au revelat care. Au spus că guvernul avea să remunereze linia noastră aeriană şi, de asemenea, şi altele, cu scopul de a pulveriza anumite produse chimice speciale prin intermediul avioanelor comerciale.
Atunci când au fost întrebaţi care erau aceste produse chimice, unde şi de ce urma să le pulverizăm, ei ne-au indicat că informaţia ne-ar fi oferită dacă ar fi nevoie… Au precizat că noi nu aveam de ce să aflăm mai mult în această direcţie. Şi au continuat atunci să afirme că acele produse chimice erau inofensive. În cele din urmă, au concluzionat că programul era de o asemenea importanţă, încât el trebuia să fie finalizat cu orice preţ.
Atunci când noi i-am întrebat de ce nu desemnau numai avioanele lor militare pentru a pulveriza aceste produse chimice, ei au declarat că nu există suficiente avioane militare disponibile pentru a elibera aceste produse chimice pe o scară atât de mare. Acesta este motivul pentru care proiectul Cloverleaf a fost lansat, pentru a permite unor linii aeriene comerciale să ajute la răspândirea acestor produse chimice în atmosferă. Apoi, cineva a întrebat de ce tot acest secret… Reprezentanţii guvernului au declarat atunci că dacă marele public ar şti că avioanele care zboară deasupra capetelor lor împrăştie produse chimice în aer, grupurile de ecologişti ar cere încetarea pulverizării.
Cineva a pus unuia dintre oamenii guvernului întrebarea următoare: Dacă produsele chimice sunt inofensive, de ce să nu se facă publică natura lor şi motivul pentru care le pulverizăm? El a părut derutat de această întrebare şi a răspuns pe un ton autoritar că publicul nu are nevoie să ştie ce se petrece, dar că acest program a fost conceput numai pentru binele său. El a declarat de asemenea că noi trebuie să păstrăm tăcerea şi să nu mai punem întrebări în această direcţie. După care, şedinţa de informare a fost încheiată.
În biroul nostru, toate documentele în ceea ce priveşte proiectul Cloverleaf sunt păstrate în seifuri. Nimeni nu are dreptul să scoată aceste documente. Foarte puţini funcţionari au acces la ele şi ei nu vorbesc niciodată despre conţinutul lor.
Domnule Carnicom, eu nu sunt deloc imbecil. Ştiu că se petrece ceva şi sunt sincer înspăimântat. Mă simt foarte vinovat că ştiu de existenţa acestei operaţiuni, dar sunt obligat să tac. Sunt tulburat ştiind că firma pentru care muncesc ar putea fi pe cale să-i otrăvească pe americani. Sper că această scrisoare va deschide ochii anumitor persoane asupra a ceea ce se produce, în acest moment, pe cerul nostru. Vă repet că aş vrea să pot să vă ofer o informaţie documentată, dar înţelegeţi de ce trebuie să păstrez anonimatul absolut.
Mulţumesc.“
Vă recomandăm să vizitaţi site-urile www.rense.com şi www.carnicom.com pentru informaţii de ultimă oră despre acest subiect extrem de interesant, despre care vom continua să vă oferim diverse articole.
Gravele afecţiuni ce sunt provocate de dârele morţii (chemtrails-uri)
1) Sângerări ale nasului şi ale plămânilor. Apar în mai multe rapoarte ale unor adăposturi pentru persoane în vârstă. Aceste simptome pot fi atribuite direct aerosolilor atmosferici pulverizaţi prin intermediul dârelor morţii – chemtrails-uri);
2) Astm şi alergii: numărul din ce în ce mai mare de tineri care utilizează inhalatoare este neliniştitor.
Mulţi prezintă diverse iritaţii datorită tuturor acestor agenţi toxici;
3) Aspergiloză bronho-pulmonară alergică (ABPA) (ciuperci microscopice la nivelul plămânilor la copiii mici);
4) Gripă, bronşită şi pneumonie (acestea au proporţii endemice, medicii au constatat că pacienţii lor au nevoie de mai multe săptămâni pentru a-şi reveni şi se plâng de ineficienţa antibioticelor);
5) Simptome respiratorii superioare, inclusiv sindromul de blocare pulmonară (PDS) la nou-născuţi, copii mici şi chiar la adulţi, moartea infantilă bruscă (SIDS) şi înmulţirea rapoartelor despre moartea bruscă a unor atleţi (acestea sunt atribuite, conform buletinelor de ştiri, particulelor prezente în aer sau poluării);
6) Febra sau transpiraţiile nocturne;
7) Decesele datorate fungusului negru, mucegaiului negru sau roşu de pe recoltele agricole (numeroşi fermieri raportând schimbări notabile ale pH-ului solului şi al apei), din clădiri (inclusiv şcoli) şi din sistemele de ventilaţie;
8) Simptome asemănătoare artritei şi dureri musculare;
9) Tulburări gastrointestinale;
10) Infecţii ale vezicii urinare (inclusiv enurezis, nu numai la copiii mici, ci şi la adulţi);
11) Oboseală extremă sau cronică;
12) Pierdere bruscă a auzului; acufene (senzaţii auditive sub formă de zgomote şi vâjâituri în urechi, fără vreun stimul extern), ameţeală (stare resimţită de persoane din ce în ce mai numeroase, imediat înainte sau după o furtună sau o modificare rapidă de temperatură);
13) Vedere înceţoşată, ticuri nervoase în urma expunerii la aerul exterior;
14) Piele uscată şi buze crăpate, erupţii cutanate, răni şi infecţii fungice, îmbătrânirea pielii;
15) La femei: sângerare menstruală dureroasă şi prelungită;
16) Confuzie şi îngreunarea proceselor mentale; gândurile sau sentimentele par a fi înceţoşate;
17) Probleme imunitare (lupus, tiroidă, boala Crohn şi boala Addison, fibromialgie, borelioza Lyme, artrită şi reumatisme).
Analize biologice şi chimice ale efectelor lor extrem de dăunătoare
Putem obţine noi înşine eşantioane ale substanţelor care intră în componenţa dârelor morţii (chemtrails-uri), cum ar fi bariul sau alte elemente menţionate, procurându-ne un filtru HEPA pe care îl vom expune la aerul ambiant timp de câteva zile. În continuare, le putem extrage prin tehnici care sunt explicate la adresa următoare, în engleză: http://www.carnicom.com/precip1.htm
(Filtrele HEPA sunt filtre de foarte mare eficienţă, realizate dintr-un mediu filtrant din hârtie de microfibră de sticlă, hidrofugă, tratată fungicid şi bactericid, ce nu conţine celuloză. Sunt utilizate pentru filtrarea particulelor extrem de fine, submicronice, aflate în suspensie în aer, ceaţă, viruşi, aerosoli radioactivi etc., pentru medii care necesită o foarte înaltă puritate a aerului. Puteţi găsi filtre HEPA la această adresă: http://www.filtre-aer.ro/produse.php?cod_categorie=4)
Lista de produse, agenţi chimici, bacterii, minerale sau altele poate fi găsită pe diferite site-uri, dintre care principalul este: http://www.carnicom.com
1 – Dibrometan: interzis în 1984 de EPA (Environment Protection Agency, Agenţia de Protecţie a Mediului), EDB (C2H4Br2) este un aditiv de carburant (JP-8 este un carburant de propulsie pe care îl utilizează avioanele) şi un insecticid cancerigen cu un uşor miros de cloroform. Se susţine că este asemănător iodurii de argint care, în trecut, a fost folosită pentru „însămânţarea“ norilor şi modificarea climei. Odată absorbit în trup, dibrometanul poate provoca depresie sau afectarea gravă a sistemului nervos central şi de asemenea edem pulmonar, care este o acumulare de lichid în plămâni.
Simptomele edemului pulmonar includ anxietatea, dificultăţile respiratorii şi tusea. Produsul este extrem de iritant pentru mucoase şi pentru căile respiratorii. La adresa de mai jos sunt descrise detaliat problemele provocate de această substanţă chimică: http://www.globenet.org/spip.php?page=recherche.
2 – Pseudomonas aeruginosa: aceste bacterii comune au capacitatea de a cauza maladii la oameni. Ele se pot adapta şi prolifera în diferite medii naturale, inclusiv cel al oamenilor. Le găsim chiar şi în pământ (aceasta sugerând contaminarea solului cu substanţe provenite din dârele morţii (chemtrails-uri)). Este surprinzător că, în zilele noastre, ele sunt fabricate, în diferite scopuri, de către companii cum ar fi PathoGenesis. Tulpini ale acestei bacterii au fost descoperite în apa potabilă şi în spitale. Odată inhalată de o persoană deja vulnerabilă (care suferă de fibroză chistică, spre exemplu), se formează ciorchini de vâscozitate numiţi bio-filme, care obstrucţionează măsurile naturale de apărare ale sistemului imunitar.
Bacteria poate transfera orizontal, altfel spus între specii, informaţia genetică la gazdă, prin intermediul transducţiei şi al conjugării. Conjugarea implică introducerea de către bacterii a unui plasmid într-o celulă-gazdă, care îl primeşte şi îi fabrică, de fapt, o parte din propriul său ADN. Transducţia este asemănătoare, dar, în locul introducerii unui plasmid de către bacterii în interiorul gazdei, în acest caz este vorba de introducerea unor bacteriofagi (viruşi) care conţin o parte din ADN-ul bacteriilor originale şi pe care îl implantează în ADN-ul gazdei.
Odată ce infecţiile sunt instalate în trup, Pseudomonas aeruginosa produce un număr de proteine toxice care nu numai că provoacă daune ţesuturilor, dar de asemenea interferează şi cu mecanismele sistemelor de apărare imunitară.
3 – Pseudomonas fluorescens: o altă tulpină de Pseudomonas regăsită cel mai adesea în sol şi pe plante. La plante, ele produc antibiotice care le protejează de infecţii fungice şi bacteriene.
4 – Enterobacteriacee: includ E. coli şi salmonele care sunt marii vinovaţi pentru intoxicaţiile alimentare. Cel mai semnificativ din familia enterobacteriaceelor este tipul klebsiella, care este responsabil de anumite infecţii pulmonare. În Quebec au fost raportate de mai mulţi ani, ici şi colo, apariţii bruşte de infecţii cu E. coli şi salmonele, fără să se poată preciza cauza acestora, sau sursa, în afara unei lipse de igienă sau a unei filtrări neadecvate a apei potabile. Şi astfel dosarul a fost clasat şi aruncat la coş. Cauză naturală, zice-se!
http://www.necker.fr/anapath/elem/patho_respiratoire/nodules_multiples.html
Acest patogen bacteriologic este foarte rezistent la antibioticele utilizate în mod obişnuit. Pentru ca un antibiotic să poată distruge o bacterie sau să-i împiedice creşterea, trebuie ca el să poată penetra membrana acesteia, pentru a atinge bacilul. Acest proces este foarte dificil de realizat, datorită rezistenţei deosebite a microbului.
Astfel, s-a pulverizat pur şi simplu o bacterie benignă în aer, într-o regiune dată, şi apoi a fost dispersat BCTP-ul pentru a se vedea câţi oameni ar fi fost afectaţi de bacteria în cauză.http://www.mail-archive.com/ctrl@listserv.aol.com/msg27875.html
De multă vreme, unii medici şi oameni de ştiinţă au avertizat instituţiile de sănătate şi populaţia cu privire la efectele dăunătoare pentru sănătate ale aluminiului şi fluorului, şi de asemenea ale fluorurilor. Şi, cu toate acestea, încercaţi să găsiţi la o farmacie sau într-un supermarket o pastă de dinţi care să nu conţină fluorură. Greu! Acum, întrebaţi-vă de ce? Există sute de pagini de documentaţie cu privire la aceste două produse, la efectele lor nocive, şi la motivul pentru care trebuie să ne debarasăm de ele. Şi totuşi, în SUA populaţia este contaminată cu ele de cincizeci de ani!
Fluorul a apărut în anii 1950, când i se făcea publicitate ca unui element de progres în lupta împotriva cariilor şi a plăcii dentare. El a fost introdus în compoziţia pastelor de dinţi şi în reţeaua de distribuţie a apei curente pe post de antiseptic (acid hexafluorosilicic).
Adevărul este că fluorul este unul dintre produşii secundari în procesul de fabricaţie a aluminiului şi s-a urmărit să se scoată, într-un fel sau altul, bani şi din aceste deşeuri fluorurate.
În studiile făcute pe animale s-a constatat că aluminiul blochează acţiunea potenţială sau descărcarea electrică a celulelor nervoase, reducând astfel activitatea sistemului nervos. Ne imaginăm efectul pe care aceasta l-ar putea avea asupra unei întregi populaţii. Adăugaţi aici undele radio de joasă frecvenţă de 10 gigawaţi (10 miliarde de waţi!) ale unui sistem precum HAARP, care împânzesc ionosfera şi care pot să fie reglate la frecvenţe precise pentru a manipula gândurile, emoţiile şi reacţiile oamenilor. (Pentru a afla mai multe cu privire la proiectul HAARP, citiţi cartea Angels Don’t Play this HAARP (joc de cuvinte – La această HAARP(ă) nu cântă îngerii).
Aluminiul, prin toxicitatea lui, generează pierderi de memorie, pierderi de coordonare, confuzie şi dezorientare. Vorbind de memorie, maladia Alzheimer nu exista înaintea anilor ’40 – ’50. Persoanele în vârstă deveneau uneori senile şi mai vorbeau fără noimă, dar nu era vorba de demenţă, ca în cazul acestei noi maladii a secolului XX. Dar faptul că aluminiul este o cauză a producerii amestecului plăcilor beta-amiloide şi neurofibrilare (NFT) şi a demenţei în maladia Alzheimer (AD) este probat de studii realizate de Wisniewski, Klatzo, Terry & Pena în 1965, care au demonstrat că injectarea, la animale, de compuşi ai aluminiului induce formarea de NFT. Acesta nu este un zvon al unor conspiraţionişti paranoici care navighează pe internet, cum ar vrea să ne facă să credem slugile din mass-media ale „iluminaţilor“ satanici.http://www.holmestead.ca/chemtrails/aluminium.html
Aluminiul este responsabil şi pentru miofasciita macrofagică. Această curioasă boală a fost descrisă în 1998 de R. Gherardi la congresul WMS (World Muscle Society, o societate mondială pluridisciplinară ce se ocupă de domeniul neuromuscular) care s-a ţinut în Antalya (Turcia).Reticenţele pe care le au din ce în ce mai mulţi faţă de OMS, faţă de companiile farmaceutice şi faţă de vaccinare sunt mai mult decât justificate.
• Există modalităţi prin care cei curioşi sau sceptici pot verifica singuri, cu ajutorul unor filtre şi al unor analize de laborator, ce substanţe intră în componenţa dârelor morţii (chemtrails-uri).Politicieni suedezi recunosc că dârele morţii sunt reale
În toamna acestui an, unul dintre liderii partidului ecologist din Suedia a recunoscut public că aşa-zisele chemtrails sau „dâre ale morţii” nu sunt doar nişte teorii conspirative, ci ele reprezintă cu adevărat un pericol care pune în primejdie viaţa cetăţenilor suedezi. Fiind primul politician european care a avut curajul să vorbească deschis despre chemtrails, Pernilla Hagberg a afirmat cu mai multe ocazii că „dârele morţii” sunt de fapt substanţe foarte toxice răspândite intenţionat în atmosferă şi că, deşi mulţi politicieni suedezi cunosc acest aspect îngrijorător, ei se tem să îl recunoască public.
Aftonbladet, o binecunoscută publicaţie suedeză, a reacţionat la afirmaţiile diplomatului suedez, bulversând cetăţenii cu articolul „Politicienii afirmă că CIA împreună cu guvernul suedez injectează toxine desupra Suediei”.
Conform spuselor Pernillei Hagberg, totul a început când a observat în Katrineholms Courier (un ziar suedez) o poză reprezentând nişte „dâre ale morţii”, iar autorii acelui articol se întrebau ce înseamnă acele urme de pe cer. Hagberg a afirmat într-un interviu că nu şi-a putut imagina atunci când a sunat la redacţia acelui ziar, cu intenţia de a clarifica dilema, că totul va lua o întorsătură atât de mare.
Diplomatul suedez afirmă că îi este cunoscută problema „dârelor morţii” de şase ani şi că bănuieşte că CIA împreună cu guvernul suedez ar complota împotriva cetăţenilor suedezi prin răspândirea toxicelor chemtrailsuri. Tot ea afirmă că ar exista chiar şi un document secret pe care Suedia şi SUA le-au semnat împreună cu privire la răspândirea „dârelor morţii” pe cerul suedez. Politicianul a mai afirmat că deţine anumite informaţii care îi permit să afirme că SUA nu este singura superputere la ora actuală de pe glob care se dedă la astfel de acţiuni criminale împotriva cetăţenilor săi.
Deşi a spus că intenţionează să continue investigarea detaliată a acestei probleme, Pernilla Hagberg pare a fi o persoană modestă şi prudentă care afirmă că nu vorbeşte în numele partidului ecologist ci pe cont propriu. Invitată în mai multe rânduri, nu se grăbeşte să apară la televiziunea naţională pentru a dezbate pe tema „dârelor morţii” afirmând că programul încărcat nu îi permite, deocamdată, să facă aceasta. La ora actuală ea primeşte mii de emailuri de la oameni din toată lumea care o felicită pentru curajul său.
Se pare că un alt diplomat ecologist din Suedia, pe nume Roy Hagberg, lider al partidului în provincia Vingaker a făcut unele afirmaţii cu privire la existenţa chemtrailsurilor pe cerul suedez, afirmaţii care coincid într-o mare măsură cu cele făcute de Pernilla Hagberg. Între timp, un alt lider al partidului ecologist din Suedia a apărut la televiziunea naţională afirmând că mediul înconjurător din Suedia are probleme mult mai grave care vin pe primul plan în comparaţie cu aceste chemtrails dar, a continuat el, ar fi „foarte urât din partea guvernului suedez dacă ar fi răspunzător pentru aşa ceva”.
Cu alte cuvinte, deşi nu afirmă vehement existenţa „dârelor morţii”, totuşi, liderii partidului ecologist din Suedia au atras în mod public atenţia cetăţenilor suedezi asupra acestui pericol, arătându-şi într-un mod „diplomatic”, am putea spune, nesupunerea faţă de ordinele aşa-zişilor „iluminaţi” satanişti care conduc din umbră planeta pământ şi urmăresc instaurarea unei Noi Ordini Mondiale.
Un genocid planetar. Zguduitorul secret dezvăluit al dârelor morţii (chemtrails-uri) pe care anumite avioane le fac să apară pe cer
Dacă privim cu multă atenţie şi luciditate la tot ceea ce se petrece actualmente pe această planetă, descoperim că lumea în care trăim devine pe zi ce trece din ce în ce mai periculoasă pentru fiecare dintre noi. Urmărim să dezvăluim cu mult curaj adevărul zguduitor despre fenomenul aşa-numitelor „dâre ale morţii“ (chemtrails-uri), pe care mass-media îl trece cu obstinaţie sub tăcere, iar în SUA efectiv li se închide gura tuturor acelora care cer în mod insistent explicaţii, ei fiind acuzaţi nici mai mult, nici mai puţin decât de… propagandă teroristă antiguvernamentală.
Dârele morţii (chemtrails-uri), ce constau atât din felurite substanţe chimice extrem de nocive pentru sănătate, cât şi din mai mulţi viruşi mortali ce au fost creaţi în anumite laboratoare secrete prin manipulări genetice, sunt pulverizate în atmosferă cu ajutorul avioanelor şi constituie unul dintre mijloacele prin care aşa-zişii „iluminaţi“ (capii ascunşi ai sectei satanice mondiale a Francmasoneriei) profită de apatia, de inconştienţa şi de ignoranţa marilor mase de oameni, pe care se străduiesc să le manipuleze, să le îndobitocească şi să le împuţineze prin anumite căi. Ei încearcă la ora actuală să-şi ducă la îndeplinire planul criminal de reducere drastică a populaţiei globului până la 1 miliard de fiinţe umane.
În urma analizelor independente la care au fost deja supuse substanţele chimice din care sunt formate aceste dâre chimice ale morţii (chemtrails-uri), există la ora actuală anumite dovezi incontestabile că multe dintre noile maladii şi epidemii ce au apărut în ultima vreme şi pentru care lumea medicală nu a oferit deocamdată explicaţii oficiale, au drept cauză aceste dâre suspecte pe care le lasă în zbor în urma lor avioanele. Efectele dăunătoare ce sunt generate de aceste „dâre ale morţii“ sunt multiple, iar unele dintre ele sunt extrem de alarmante.
Actualmente, se ştie că chemtrails-urile conţin multe componente chimice care sunt extrem de toxice
Scriitorul şi cercetătorul William Thomas susţine că în urma analizei realizate în laborator a unor astfel de substanţe ce provin din chemtrails-uri, au fost descoperite în ele germeni patogeni extrem de toxici, printre care şi mycroplasma fermentans (incognitus). Ceea ce este însă foarte semnificativ şi totodată uluitor este faptul că aceşti germeni patogeni au fost descoperiţi de către dr. Garth Nicholson la aproximativ 45% dintre foştii soldaţi care acum suferă de misterioasa şi vlăguitoarea maladie ce este denumită Sindromul Războiului din Golf. În plus, la ora actuală se ştie că printre simptomele ce sunt întâlnite în zonele în care au fost răspândite o anumită perioadă de timp aceste chemtrails-uri, apar deficienţe respiratorii şi unele simptome stranii, asemănătoare cu cele de răceală, iar uneori fiinţele umane mărturisesc despre o stare ciudată de confuzie mentală şi împrăştiere cu care se confruntă după aceea.Dincolo de aparenţe, aceasta este, la ora actuală, o modalitate secretă pe cât de criminală, pe atât de eficientă, prin care elita satanică a aşa-zişilor „iluminaţi“ poate răspândi, cu ajutorul complicilor săi supuşi, bolile şi viruşii pe care chiar ei i-au creat în prealabil în laborator. Aceste chemtrails-uri conţin, totodată, şi cantităţi considerabile de bariu şi aluminiu. Sub această formă, bariul este chiar foarte toxic pentru fiinţele umane şi le slăbeşte sistemul imunitar, iar după aceea generează în multe fiinţe umane efecte dezastruoase, care în plus sunt recurente. De asemenea, atunci când este pulverizat sub forma unor particule extrem de fine, bariul dezactivează receptorii limfocitelor T şi îi face să nu mai reziste la feluriţii agenţi ce cauzează bolile.
La ora actuală, se ştie că există o evidentă legătură între chemtrails-uri şi declanşarea explozivă a cumplitei maladii Morgellons
La ora actuală, câţiva cercetători au făcut deja conexiuni între fenomenul chemtrails-urilor, nanotehnologie şi maladia Morgellons, ajungând la concluzia că toate acestea sunt strâns legate între ele. Se ştie, totodată, că îngrozitoarea maladie Morgellons a fost identificată prima dată în anul 2001, la aproximativ 3 ani după ce chemtrails-urile au început să apară, iar oficial, cauza ei este un „mister“. În viziunea acestor cercetători, în schimb, această cumplită maladie (Morgellons) nu este chiar deloc un mister. Simptomele înfricoşătoare ale acestei cumplite boli includ senzaţia că ceva ciudat se târăşte pe tine şi totodată includ senzaţii de înţepături îngrozitoare, de muşcături fără o cauză vizibilă. Ulterior, atunci când maladia Morgellons se declară, apar leziuni ale pielii care nu se mai vindecă, survine o stare de oboseală extremă, se instalează o confuzie mentală severă, apar pierderi de memorie, la început de scurtă durată, apar dureri ce se localizează mai ales la nivelul încheieturilor, se instalează o scădere considerabilă a vederii, survin mâncărimi atât de puternice, încât unele victime se gândesc să se sinucidă şi se instalează apoi, în timp, tulburări neurologice din ce în ce mai serioase. Totuşi, cel mai şocant simptom în cazul instalării maladiei Morgellons sunt leziunile ciudate din care cresc nişte filamente colorate. Aceste filamente pot fi smulse cu forţa din trup, dar acest lucru nu le va opri după aceea proliferarea şi creşterea. Ele vor apărea chiar şi după aceea, generând suferinţe cumplite. În astfel de cazuri, avem fără îndoială de a face cu o nanotehnologie criminală ce face ca astfel de procese să se declanşeze şi să se reproducă şi la ora actuală nu există nicio îndoială că această cumplită maladie vine din văzduh prin intermediul chemtrails-urilor. Ceea ce este cumplit pentru fiecare dintre noi şi pentru noi toţi este că acum nu va mai fi vorba ca cineva să ne introducă un nanocip într-o anumită parte a trupului, deoarece toate acestea devin cu putinţă prin inhalarea unor astfel de nanocipuri ce sunt răspândite în văzduh prin intermediul chemtrails-urilor.Având în vedere aceste aspecte, tragem semnalul de alarmă şi totodată arătăm că dacă Serviciile secrete, Armata şi toţi cei care sunt învestiţi să apere populaţia vor continua să rămână în letargie şi vor accepta să fie complicii acestui genocid planetar, chiar şi ei vor fi în curând afectaţi de toate aceste boli cumplite care sunt răspândite prin intermediul chemtrails-urilor. Citind aceasta, sperăm că toţi cei care fac parte din astfel de servicii secrete îşi vor da seama că a tăcea şi a rămâne complicii unui astfel de genocid planetar îi expune, totodată, atât pe ei înşişi, cât şi pe familia şi pe copiii lor, unor cumplite consecinţe, ce nu vor întârzia să apară.
La ora actuală se ştie că există anumite brevete ce fac posibilă existenţa şi manifestarea chemtrails-urilor
Există la ora actuală dovezi conform cărora au fost depuse unele brevete referitoare la folosirea acestor tehnici de răspândire a feluritelor substanţe chimice cu ajutorul unor aparate ce sunt montate pe unele avioane care pulverizează efectiv astfel de substanţe chimice atunci când se deplasează cu o viteză foarte mare.
În cadrul brevetelor lui Bernard Eastlung se menţionează că este posibilă cu uşurinţă dispersarea bariului în straturile superioare ale atmosferei şi se specifică faptul că aceasta este de natură să mărească foarte mult conductivitatea, favorizând în felul acesta declanşarea anumitor fenomene de rezonanţă ce permit folosirea sistemelor secrete de tip HAARP („Method and Aparatus for Altering a Region in the Earth’s Atmosphere, Ionosphere, and/ or Magnetosphere“, Unites States Patent 4.686.605/eastlund/11aug1987).
Un alt brevet este acela ce se referă la răspândirea atomilor de bariu liber şi a ionilor de bariu pentru a crea în felul acesta nori ionizaţi în straturile superioare ale atmosferei. Această informaţie a fost deja difuzată şi a început să circule în anul 1969. În cazul acestui brevet, se specifică folosirea drept carburant a hidrazinei (N2H4) sau a amoniacului lichid (NH3). (United States Patent:-US 3813875/issued/filed dates: 4 iun 1974 / 28 apr 1972).Un alt brevet descrie modalitatea de dispersare a polimerilor în spaţiul aerian. În timpul furtunilor, vântul agită amestecul respectiv, iar polimerii ajung în felul acesta să absoarbă ploaia („Method of Modifying Weather“, United States Patent 6.315.213/cordani/13 noi 2001). Un alt brevet se referă la un aparat sau instrument al cărui sistem de pulverizare este conectat în prealabil la motorul avionului pentru vaporizarea anumitor produse sau substanţe lichide. Acest sistem se ajustează în funcţie de viteza motorului („Liquid Atomizinig Apparatus for Aerial Spraying“, United States patent/4.948.050/picot/14 aug 1990, http://patft.uspto.gov).
O şocantă ştire ce dovedeşte şi totodată confirmă că informaţiile şi probele din ce în ce mai numeroase despre realitatea înfricoşătoare a chemtrails-urilor se adevereşte!!! Un avion din SUA ce realiza o misiune secretă care fusese plănuită de CIA a fost sabotat pe teritoriul chinezesc, fiind astfel împiedicat să decolezeFotografia de mai jos înfăţişează interiorul avionului respectiv ce era echipat cu butoaie metalice care conţineau soluţii contaminate cu virusul modificat al gripei porcine. Este evident că substanţele contaminate cu virusul modificat al gripei porcine urma să fie pulverizate în timpul zborului asupra anumitor zone din Asia.Această informaţie înspăimântătoare şi la prima vedere incredibilă (mai ales pentru cei naivi şi proşti, cât şi pentru cei sceptici şi obtuzi) este bine să fie corelată cu observarea chemtrails-urilor care au început să apară şi pe teritoriul României la scurt timp după înfiinţarea bazei NATO pe teritoriul acestei ţări. După cum putem observa cu toţii, aceste chemtrails-uri au început să brăzdeze din ce în ce mai des teritoriul României în lung şi în lat, semănând totodată din văzduh boli şi epidemii cumplite, ce îi vor conduce pe români către o moarte sigură, ce este dorită de elita satanică a iluminaţilor pentru a reduce populaţia acestei planete la aproximativ 1 miliard de fiinţe umane. Puteţi fi siguri că acest subiect este şi va fi întotdeauna de acum înainte cenzurat în mijloacele mass-media care sunt aproape toate controlate din umbră şi aservite intereselor sinistre ale acestei elite satanice mondiale a aşa-zişilor „iluminaţi“ care acţionează din umbră, întocmai ca o caracatiţă infernală, prin intermediul Francmasoneriei mondiale.
Demascarea unor atacuri sistematice ce au fost realizate prin intermediul chemtrails-urilor asupra Indiei şi a Nigerului
La data de 26 iunie 2009, două avioane Antonov 124 ucrainiene, ce erau însă pilotate de către militari americani, au pulverizat substanţe chimice toxice deasupra teritoriilor Nigerului şi Indiei. După o anumită perioadă de timp, avioanele respective au fost interceptate în timp ce îşi schimbau semnalul de pe modul civil pe cel militar. Forţele armate aeriene nigeriene şi respectiv forţele armate aeriene indiene au forţat fiecare, la rândul lor, avioanele respective să aterizeze, iar autorităţile nigeriene i-au luat chiar prizonieri pe piloţii avionului respectiv şi au reţinut, în baza lor aeriană, avionul ce era într-un mod atât de neobişnuit echipat cu recipiente metalice în care se aflau atât substanţe nocive pentru sănătatea fiinţelor umane, cât şi viruşi ai gripei aviare H1N1 şi viruşi ai gripei porcine. Câteva ore mai târziu, un comando aflat sub conducerea Pentagonului a bombardat o conductă Shell care traversa teritoriul Nigerului. După ce li s-au adus la cunoştinţă aceste evenimente, fiind îngrijorate de operaţiunile americane de răspândire în atmosferă a unor agenţi biologici, ce sunt de natură să declanşeze epidemii de gripă aviară şi gripă porcină, autorităţile chineze au solicitat Serviciilor secrete indiene şi nigeriene informaţii cât mai precise despre acţiunea care a avut loc. În conformitate cu rapoartele secrete ce au fost puse la dispoziţie atât de către serviciile secrete ale Indiei, cât şi de către serviciile secrete ale Nigerului, s-a aflat că cele două avioane transportau: „sisteme speciale de evacuare ce erau capabile să pulverizeze până la 45 de tone de substanţe toxice, ce ar fi declanşat o «ceaţă» aeriană prin intermediul unei reţele de ţevi foarte subţiri ce erau amplasate de-a lungul aripilor celor două avioane. Cele 45 de tone de agent biologic activ, ce s-au vădit ulterior ca fiind o extrem de periculoasă armă biologică, se aflau în containere metalice, care erau montate în interiorul ambelor avioane“. De curând, serviciile secrete chineze au declarat că au ajuns la culmea saturaţiei şi că deja sunt exasperate de atacurile biologice repetate pe care Statele Unite ale Americii le realizează deasupra teritoriului Chinei şi au dezvăluit că unele avioane americane realizează atacuri biologice şi cu acea ocazie pulverizează bacterii şi viruşi extrem de periculoşi, care sunt de natură să declanşeze epidemii de gripă aviară (H1N1) şi gripă porcină.„TOATE STATELE DE PE ACEASTĂ PLANETĂ, CARE RESPECTĂ ANUMITE PRINCIPII, NU DERANJEAZĂ ŞI NU SUSŢIN DE BUNĂVOIE RĂZBOAIE. APROAPE TOATE RĂZBOAIELE REPREZINTĂ O GREŞEALĂ ŞI SUNT REZULTANTA UNEI MANIPULĂRI CE ESTE ORCHESTRATĂ DIN UMBRĂ DE ELITA SATANICĂ A ACESTEI PLANETE, ELITĂ CARE ESTE AVIDĂ DE PUTERE, CRUDĂ ŞI ORGOLIOASĂ. ACEASTĂ ELITĂ CREDE CĂ VOR PUTEA FI OBŢINUTE ANUMITE AVANTAJE ÎN URMA DEZLĂNŢUIRII UNUI NOU RĂZBOI, DAR NOI ÎNCLINĂM SĂ CREDEM CĂ DUPĂ UN ASTFEL DE RĂZBOI, TOATE ŢĂRILE CARE VOR FI IMPLICATE ÎNTR-UN ASTFEL DE CONFLICT MONDIAL VOR FI MAI NEPUTINCIOASE DECÂT ERAU ÎNAINTE DE DECLANŞAREA ACESTUIA“.
Ajungând aici cu lectura, unii dintre voi vă veţi întreba: „Reprezintă, oare, chemtrails-urile atacul unui stat ce este declanşat împotriva unui alt stat?“ La o astfel de întrebare, răspunsul nostru categoric este: „NU!” Atunci când privim cu atenţie şi luciditate, retrospectiv, descoperim că cele mai mari şi cele mai dese experimente biologice de pulverizare a unor agenţi toxici au fost realizate deasupra Floridei şi ele au fost plănuite şi efectuate chiar în Statele Unite ale Americii. Luând în considerare aceste aspecte perfect reale, mulţi dintre voi vă veţi întreba: „Dacă este aşa, atunci despre ce este, de fapt, vorba?!“ Iată răspunsul nostru: „Elita satanică a aşa-zişilor «iluminaţi», care acţionează din umbră prin intermediul Francmasoneriei mondiale, este aceea care se află în spatele structurilor vizibile, atât de la Casa Albă (SUA), cât şi de la Pentagon. Această elită satanică a aşa-zişilor «iluminaţi» este infiltrată şi foloseşte cu insolenţă drapelul de război al Statelor Unite ale Americii în lupta împotriva altor state ale lumii şi, pentru a-şi atinge scopurile criminale, instigă atunci când consideră că este necesar, cu o mare viclenie şi abilitate, anumite state ale lumii unele împotriva celorlalte. Dincolo de aparenţe, scopul lor esenţial este acela de a le distruge. Planurile lor actuale diabolice şi criminale prevăd o scădere prin genocid planetar a populaţiei până la aproximativ un miliard de fiinţe umane. Pentru a-şi atinge acest scop criminal şi totodată dement, această elită satanică a aşa-zişilor «iluminaţi» este capabilă de orice crimă, de orice mârşăvie şi consideră că scopul le scuză mijloacele abjecte, criminale la care recurg şi la care vor recurge şi de acum înainte în intenţia de a-şi finaliza sinistrele lor planuri abjecte şi criminale.
În cazul în care acest plan diabolic nu le va reuşi prin intermediul unor crize sanitare, prin intermediul unei crize economice de mari proporţii, prin intermediul unor epidemii, care ar putea decima zeci de milioane de fiinţe umane sau prin intermediul unui genocid planetar, pe care de altfel deja l-au dezlănţuit, această elită satanică a aşa-zişilor «iluminaţi» are în vedere posibilitatea declanşării celui de-al treilea război mondial. Cu toate acestea, dincolo de aparenţe, nu există decât două tabere:
• tabăra mondialiştilor sclavagişti, ce este condusă din umbră de elita satanică a aşa-zişilor «iluminaţi», ce acţionează cu multă viclenie şi abilitate prin intermediul Francmasoneriei mondiale, şi
• tabăra societăţilor civile ce există pe întreaga suprafaţă a acestei planete.
Diferenţele religioase, etnice, politice nu au niciun fel de importanţă în acest conflict. Ţinta vicleană a acestei elite satanice mondialiste a aşa-zişilor «iluminaţi» o constituie atât întreaga societate civilă, în ansamblul ei, cât şi toate statele acestei planete. Atunci când, pe ici pe colo, apar dezvăluiri şocante despre această monstruoasă conspiraţie planetară, pe care a urzit-o şi urmăreşte să o implementeze la nivelul întregii planete elita satanică a aşa-zişilor «iluminaţi», ea recurge la mijloacele mass-media şi îi păcăleşte pe sărmanii naivi ignoranţi, făcându-i să creadă că toate aceste aspecte sunt nişte fantasmagorii paranoide, pe care ei le stigmatizează cu impertinenţă ca fiind «TEORIA CONSPIRAŢIEI». Atunci când privim mulţimea faptelor zguduitoare şi profund semnificative care se acumulează pe zi ce trece, descoperim că aşa-zisa «teorie a conspiraţiei» se referă, de fapt, la o monstruoasă şi cât se poate de reală conspiraţie, ale cărei efecte şi urmări îşi fac din plin simţită prezenţa la nivelul acestei planete. Luând aşa cum se cuvine în consideraţie mulţimea faptelor şi a dovezilor care s-au acumulat deja, şi care continuă să se acumuleze pe zi ce trece, constatăm că eticheta păcălitoare «teoria conspiraţiei» ascunde, de fapt, o monstruoasă conspiraţie planetară criminală care depăşeşte prin amploarea şi prin pericolul ei tot ceea ce au născocit chiar şi cele mai criminale minţi demente ale regimului nazist de tristă amintire, ce a acţionat sub conducerea lui Hitler.“
Prin urmare, realitatea zguduitoare a chemtrails-urilor nu face decât să evidenţieze, într-un mod cât se poate de concret, prin intermediul faptelor, o altă crudă şi zguduitoare realitate. În acest moment, vrând-nevrând, umanitatea se află în pragul unei alegeri: fie vom face cât mai repede cu putinţă ca această planetă să fie cu adevărat a noastră, a tuturor, fie, dacă nu, vom deveni în viitorul apropiat sclavii acestor megalomani sadici şi criminali, ai acestor mafioţi deghizaţi care urmăresc să extermine o mare parte din populaţia acestei planete şi care, în nebunia lor, sunt convinşi că vor reuşi aceasta conducând către distrugere miliarde de fiinţe umane întocmai ca pe o turmă de dobitoace… inconştiente.
Material preluat din lucrarea „Un genocid planetar – zguduitorul secret dezvăluit al dârelor morţii (chemtrails-uri) pe care anumite avioane le fac să apară pe cer (spre a răspândi pe ascuns atât unele substanţe chimice ce sunt foarte toxice, cât şi bolile, epidemiile, suferinţa şi moartea)”.
Acţiunile criminale de intoxicare a populaţiei prin intermediul chemtrails-urilor s-au intensificat în ultima perioadă
Fenomenul nu este singular, ba din contră. Nici în România nu suntem feriţi de aceste acţiuni criminale. În ţara noastră se pot observa deseori aceste dâre chimice deasupra mai multor oraşe. De exemplu, în luna martie a acestui an, în mai multe oraşe din sudul ţării a căzut din cer o pulbere cărămizie ce conţinea fier, cupru, plumb şi alte metale grele. Acest praf a putut fi observat în săptămânile care au urmat şi în Bucureşti, în judeţul Constanţa, în Bărăgan. Specialiştii Agenţiei de Protecţia Mediului spun că în mod normal, în aer nu ar trebui să existe nicio urmă de astfel de metale şi că inhalarea lor este deosebit de periculoasă.
În Dobrogea, de exemplu, ploaia de pulbere conţinea crom, plumb, nichel, arseniu şi cadmiu, metale care se găsesc în mod normal în sol şi nicidecum în aer. De asemenea s-a eliminat ipoteza că aceste prafuri au fost aduse de la mare depărtare de curenţii de aer, deoarece în acea perioadă meteorologii nu au constatat nicio mişcare a curenţilor de aer care să fi venit din nordul Africii, aşa cum au presupus cei de la Mediu. Această ipoteză nu a fost decât „praf în ochi” (de data aceasta, la propriu) pentru naivii care se lasă prostiţi de declaraţiile sforăitoare ale autorităţilor.
Multe persoane au observat aceste prafuri chimice ce cad din cer sub formă de ploaie sau se depun pur şi simplu pe lucrurile aflate la sol. Unii spun că după ploaie, frunzele au fost acoperite de negreală şi de atunci tufele de flori nu mai înfloresc. Alţii spun că legumele se ofilesc şi florile arborilor fructiferi se scutură înainte de vreme, în urma unor astfel de ploi otrăvite. La fel se petrece cu viţa de vie, care pare arsă.
http://chellow.blogspot.com/2009/07/former-mayor-crusade-against-white.html
„…Chemtrails sunt nori de chimicale şi germeni cauzatori de boli care intenţionat sunt împrăştiaţi peste noi pentru a ne îmbolnăvi şi a ne manipula comportamentul.”
„Opinia mea este următoarea: toate procesele globale implică bani, putere şi control. Creierele din spatele Chemtrails se află la vârful industriilor farmaceutice şi chimice. Acum 100 de ani de exemplu, 1% din oameni aveau cancer. Astăzi a ajuns să aibă cancer unul din trei oameni. Acest fapt este foarte convenabil pentru unii. Industria curativă a cancerului este o afacere de miliarde de dolari. La fel ca şi tratamentul atâtor boli „spreiate din avioane” în ultimii 10-15 ani. Alzheimer, Parkinson, autism, ADHD, astm, diabet, alergii… niciodată nu am fost atât de bolnavi ca şi acum. Psihicul nostru, sănătatea emoţională şi intelectuală sunt sistematic subminate. Cum explicaţi asta?”
Nimeni nu face nimic…
Pentru că procesul nostru de gândire este condiţionat. Priviţi ochii oamenilor de pe stradă, sunt sedaţi şi se plimbă ca nişte zombi. Priviri plictisite lipsite de „bucurie de viaţă” şi fără o perspectivă a vieţii. De aici începe cruciada mea: oameni treziţi-vă, deschideţi-vă ochii, acţionaţi, înainte să fie prea târziu!”
Cum să ne protejăm, fiecare dintre noi, împotriva efectelor nocive ale dârelor morţii (chemtrails-uri)
Cea mai bună strategie de a ne proteja organismul faţă de efectele nocive ale dârelor morţii începe prin adoptarea unei alimentaţii naturale, echilibrate şi sănătoase. Este important să urmărim să devenim din ce în ce mai conştienţi de natura şi calitatea a ceea ce mâncăm. În ceea ce priveşte alimentele pe care le procurăm din comerţ, este necesar să fim atenţi să citim întotdeauna ce conţin acestea, mai cu seamă cele produse industrial.
Desigur, este esenţial să urmărim totodată să ne fortificăm sistemul imunitar, prin intermediul unor mijloace naturale. Însă, înainte de a începe un astfel de demers armonizator este important să realizăm o acţiune prealabilă de purificare a trupului şi să urmărim să ne dezintoxicăm periodic, într-un mod cât mai eficient organismul.
Există numeroase plante medicinale care ne pot ajuta în această direcţie. Întrucât prin aceste dâre ale morţii (chemtrails-uri) sunt răspândite în atmosferă microorganisme patogene (bacterii, virusuri etc.) şi substanţe toxice este necesar să ne protejăm de efectele nocive ale acestora cu ajutorul plantelor de leac şi al remediilor naturale ce stimulează în mod natural imunitatea şi care totodată ajută la eliminarea din organism a substanţelor toxice, nocive, ce au fost acumulate.
Plante şi alimente cu proprietăţi depurative şi detoxifiante
Dintre plantele autohtone româneşti care prezintă proprietăţi depurative, detoxifiante şi neutralizatoare ale anumitor substanţe toxice, acţionând astfel eficient în direcţia purificării organismului, enumerăm următoarele:
Anghinare (Cynara scolymus) – frunze, Boz (Sambucus ebulus) – frunze, Brusture (Arctium lappa) – rădăcină, Căpşun (Fragaria moschata) – frunze, Captalan (Petasites hybridus) – frunze, Cătină (Hippophae rhamnoides) – fructe, Cicoare (Cichorium intybus) – partea aeriană, Coada calului (Equisetum arvense) – partea aeriană, Coada-şoricelului (Achillea millefolium) – flori, Creson (Lepidium sativum) – partea aeriană, Fumariţă (Fumaria officinalis) – partea aeriană, Genţiană (Gentiana lutea) – rădăcină, Iarba-şarpelui (Echium vulgare) – partea aeriană, Lemnul-Domnului (Artemisia abrotanum) – frunze, Linariţă (Linaria officinalis) – partea aeriană, Lipicioasă (Galium aparine) – partea aeriană, Măceş (Rosa canina) – fructe, Măslin (Olea europaea) – frunze, Muşeţel (Matricaria chamomilla) – partea aeriană, Nuc (Juglans regia) – frunze, Osul-iepurelui (Ononis spinosa) – rădăcină şi partea aeriană, Păpădie (Taraxacum officinale) – frunze, Pelin (Artemisia absinthium) – partea aeriană, Rocoină (Stellaria media) – partea aeriană, Salvie (Salvia officinalis) – partea aeriană, Schinduf (Trigonella foenum-graecum) – seminţe, Soc (Sambucus nigra) – flori, Sovârv (Origanum vulgare) – partea aeriană, Trei fraţi-pătaţi (Viola tricolor) – partea aeriană, Trifoi roşu (Trifolium pratense) – flori, Urzică mare (Urtica dioica) – frunze, Viţă-de-vie (Vitis vinifera) – frunze, Volbură (Convolvulus arvensis) – partea aeriană, Zămoşiţă (Hibiscus trionum) – partea aeriană.
Această listă poate fi completată cu unele plante tradiţionale indiene, care sunt folosite de mii de ani în cadrul sistemului AYURVEDA pentru purificarea organismului: Ashwagandha (Withania somnifera) – frunze, Bhringaraj (Eclipta alba) – partea aeriană, Cardamom (Elettaria cardamomum) – seminţe, Guggul (Commiphora mukul) – răşină, Katurohini (Picrorrhiza kurroa) – rădăcină, Neem (Azadirachta indica) – frunze, Manjistha (Rubia cordifolia) – rădăcină, Sigru (Moringa oleifera) – rădăcină.
Planta Aloe (Aloe vera) – frunzele proaspete, inclusiv gelul conţinut în ele, precum şi Ceaiul verde (Camellia sinensis) – frunze, sunt de asemenea foarte bune depurative. Frunzele de Aloe pot fi consumate proaspete, eventual combinate cu puţină miere naturală, iar frunzele de Ceai verde pot fi utilizate atât sub formă de macerat, cât şi mestecate ca atare.
Pentru a putea beneficia de un efect purificator cât mai eficient este bine să urmărim să folosim în alimentaţia noastră următoarele legume cu efect depurativ: Ovăzul (Avena sativa), Andivele (Cichorium intybus), Ridichea neagră (Raphanus sativus var. niger), Fasolea verde (Phaseolus vulgaris), Morcovul (Daucus carota), Sfecla roşie (Beta vulgaris var. conditiva), Ţelina (Apium graveolens), Sparanghelul (Asparagus officinalis), Ceapa (Allium cepa), Usturoiul (Allium sativum), Castravetele (Cucumis sativus), Salata (Lactuca sativa), Gulia (Brassica oleracea subsp. caulotrapa var. gongylodes), Pătrunjelul (Petroselinum sativum). Cele mai indicate fructe cu efecte depurative sunt: Pepenele verde (Citrullus lanatus), Piersicile (Persica vulgaris), Lămâile (Citrus limon), Portocalele (Citrus sinensis), Grapefruitul (Citrus paradisii) şi Ananasul (Ananas sativus).
Fortificarea sistemului imunitar
După realizarea unei perioade de purificare a trupului cu ajutorul plantelor medicinale cu proprietăţi depurative este necesar să urmărim să folosim plante care fortifică sistemul imunitar. Dintre plantele autohtone româneşti care fortifică sistemul imunitar enumerăm următoarele: Afin (Vaccinium myrtillus) – fructe şi frunze, Angelică (Angelica archangelica) – rădăcină, Armurariu (Silybum marianum) – fructe, Bătrâniş (Erigeron canadensis) – partea aeriană, Brusture (Arctium lappa) – rădăcină, Busuioc (Ocimum basilicum) – frunze, Călţunaşi (Tropaeolum majus) – frunze şi flori, Cefalofora (Cephalophora aromatica) – partea aeriană, Cerenţel (Geum urbanum) – rădăcină, Cimbrişor (Thymus serpyllum) – partea aeriană înflorită, Cimbru de grădină (Satureja hortensis) – partea aeriană, Cimbru de munte (Satureja montana) – partea aeriană, Creţuşcă (Filipendula ulmaria) – partea aeriană, Echinacea (Echinacea purpurea) – flori, Gălbenele (Calendula officinalis) – partea aeriană, Iarbă-mare (Inula helenium) – rădăcină, Lichen de piatră (Cetraria islandica) – tal, Măslin (Olea europaea) – frunze, Mentă (Mentha piperita) – partea aeriană, Nalbă mare (Althaea officinalis) – rădăcină, Obligeană (Acorus calamus) – rădăcină, Pelin (Artemisia absinthium) – partea aeriană, Plop negru (Populus nigra) – muguri, Răchitan (Lithrum salicaria) – partea aeriană, Sânziene galbene (Galium verum) – partea aeriană înflorită, Soc (Sambucus nigra) – flori, Sovârv (Origanum vulgare) – partea aeriană, Splinuţă (Solidago virgaurea) – vârfuri înflorite, Tuia (Thuja occidentalis) – frunze.
Putem adăuga la această listă şi unele plante care sunt folosite în mod tradiţional în cadrul sistemului milenar AYURVEDA şi care, fiind studiate în prezent, s-a dovedit că au certe proprietăţi imunostimulente: Amalaki (Phyllanthus emblica) – fructe, Ashwagandha (Withania somnifera) – rădăcină, Atmagupta (Mucuna pruriens) – seminţe şi rădăcină, Bala (Sida cordifolia) – rădăcină, Ghimbir (Zingiber officinalis) – rădăcină, Ginseng (Panax ginseng) – rădăcină, Guggul (Commiphora mukul) – răşină, Haritaki (Terminalia chebula) – fructe, Manjistha (Rubia cordifolia) – rădăcină, Momordica (Momordica charantia) – fructe, Neem (Azadirachta indica) – frunze, Pippali (Piper longum) – seminţe, Tejapata (Cinnamomum tamala) – scoarţă, Tulsi (Ocimum sanctum) – frunze, Turmeric (Curcuma longa) – rădăcină.
Un puternic efect de fortifiere a sistemului imunitar au şi următoarele ciuperci alimentare şi terapeutice: Ciuperca de larvă chinezească (Cordyceps sinensis), Ciuperca tremurătoare aurie (Tremella mesenterica), Reishi (Ganoderma lucidum), Maitake (Grifola frondosa), Sang-hwang (Phellinus linteus), Shiitake (Lentinula edodes). De asemenea, băutura naturală preparată cu ajutorul ciupercii Kombucha şi al unor plante medicinale dintre cele enumerate anterior (atât cele cu proprietăţi depurative, cât şi cele cu proprietăţi imunostimulente) poate fi utilizată cu succes pentru efectele ei tonice şi protectoare.
Toate acestea (atât plantele, cât şi ciupercile cu efecte terapeutice) este bine să fie folosite sub formă de pulbere uscată, ce va fi administrată sublingual, de preferinţă câte un gram de pulbere de patru ori pe zi. Este preferabil ca aceste plante să fie folosite în combinaţii de minim zece plante. La modul general, cea mai bună modalitate practică de asociere a plantelor este cea în care, în amestecul respectiv să se regăsească atât plante cu proprietăţi depurative, cât şi plante cu proprietăţi imunostimulente, într-o proporţie pe cât posibil egală.
Un efect fortifiant foarte bun asupra sistemului imunitar au şi produsele apicole cum ar fi polenul, propolisul şi lăptişorul de matcă.
În ceea ce priveşte alimentaţia naturală cu rol echilibrant şi protector, consumul zilnic de fructe şi legume proaspete, cultivate în condiţii ecologice, precum şi consumul altor categorii de alimente naturale ce au un bogat conţinut în vitamine şi minerale, are un efect profund benefic asupra sistemului imunitar. Pentru a aprofunda acest subiect vă recomandăm consultarea lucrărilor Enciclopedia naturistă a vitaminelor şi Enciclopedia naturistă a elementelor minerale, de profesor yoga Gregorian Bivolaru.
Metode naturale de dezintoxicare
Pentru a realiza o acţiune cât mai eficientă de purificare naturală a organismului este necesar să avem mai mereu la dispoziţie cărbune vegetal activ. În cazurile de ingestie accidentală a unor substanţe nocive sau în situaţiile de intoxicaţie alimentară ori chimică, este bine să ştim că putem fi ajutaţi de cărbunele vegetal activ, care are proprietatea de a absorbi elementele periculoase, nocive, din organism şi de a le elimina apoi pe cale intestinală, în mod natural. Cărbunele vegetal poate fi folosit şi în unele situaţii de urgenţă, în caz de ingerare accidentală a unor substanţe toxice, imediat după efectuarea unei spălături stomacale. În unele zone există tipuri rare de pământ, vechi de milioane de ani. Acestea sunt compuse din anumite tipuri de argilă, cu un conţinut mare de minerale, deosebit de folositoare pentru menţinerea echilibrului trupului uman. Unele tipuri de argilă conţin fosile de diatomee (alge unicelulare microscopice, de apă dulce sau sărată, al căror înveliş exterior s-a transformat în siliciu sau în cuarţ). Acest element permite absorbirea metalelor grele (mercur, plumb) şi a altor elemente, cum ar fi aluminiul sau fluorul în exces. Prafurile de argilă de acest tip sau altele similare lor sunt utile celor care suferă de ulcer gastric sau de leziuni ale tractului digestiv. Argila, sub formă de pulbere uscată, poate fi dizolvată în puţină apă, obţinându-se astfel o pastă ce poate fi aplicată pe piele, în strat subţire, întocmai ca o cremă. Aplicarea periodică pe piele a unei paste de argilă albă, de exemplu, poate produce efecte benefice multiple, mai ales datorită absorbţiei toxinelor şi a impurităţilor, precum şi datorită neutralizării acizilor ori a deşeurilor chimice ce se pot acumula în unele ţesuturi.
Usturoiul
Usturoiul este un aliment cu numeroase proprietăţi curative. El este un excelent vermifug, este bogat în vitamina C şi datorită ingredientului său activ, alicina, este un excelent potenţator al activităţii sistemului imunitar, fiind tocmai de aceea foarte indicat să-l utilizăm mai mereu.
Uleiurile din răşină de conifere
Atât uleiul de pin, cât şi cel de brad asigură bunăstarea alveolelor pulmonare şi ambele permit descongestionarea plămânilor. Aceste uleiuri contribuie în mod eficient la dizolvarea anumitor depuneri toxice care pot să apară la nivelul sistemului respirator datorită fumului de ţigară inspirat fie voluntar (în cazul fumătorilor), fie involuntar (în cazul celor care sunt în nefericita ipostază de „fumători pasivi”) sau datorită inhalării unor substanţe nocive, poluante, care pot să existe în aerul pe care noi îl respirăm zilnic.
Pasta din frunze de coriandru
Coriandrul proaspăt poate dizolva într-un interval scurt de timp unele depuneri dăunătoare de metale ce pot să se producă în organismul nostru. Următoarea reţetă simplă pe care o prezentăm în continuare are un puternic efect de purificare a ţesuturilor. Se prepară sub forma unei paste proaspete, din frunze de coriandru şi este excelentă ca aliment ce poate fi consumat eventual cu pâine prăjită, cu cartofi la cuptor sau cu paste integrale. Folosirea a cel puţin două linguriţe pe zi din această pastă, timp de trei săptămâni, este suficientă pentru eliminarea din sânge a unor metale toxice cum ar fi mercurul, plumbul şi aluminiul. Este util să realizăm o astfel de cură timp de aproximativ 3 săptămâni şi apoi vom face o pauză. Putem repeta această cură cel puţin de trei ori pe an. Pentru prepararea pastei se folosesc 4 căţei de usturoi, care se zdrobesc mărunt, 1/3 ceaşcă de nucă de Brazilia (care conţine seleniu), 1/3 ceaşcă de seminţe de floarea-soarelui, care conţin cisteină, 2 ceşti de frunze proaspete de coriandru, fără tulpini. Se mai pot adăuga frunze de pătrunjel proaspăt, pentru conţinutul lor de vitamina C. Dat fiind faptul că această pastă se conservă bine prin refrigerare, este preferabil să ne procurăm din timp frunzele de coriandru proaspăt, atunci când el apare, şi să facem o cantitate suficientă de pastă pentru tot anul. În continuare, mai adăugăm 2/3 ceaşcă de ulei de in (inul este indicat în caz de tuse, astm, rujeolă, constipaţie, gastrite, pecingine, abcese; are proprietăţi emoliente, laxative şi antiinflamatorii), 4 linguri de suc de lămâie proaspăt (conţine vitamina C) şi eventual două linguriţe de miso, produs specific japonez, obţinut în principal din soia. Pentru prepararea acestei paste punem frunzele de coriandru împreună cu cele de pătrunjel în mixer, adăugăm uleiul de in şi le mixăm până când obţinem o pastă omogenă. Adăugăm apoi usturoiul pisat, nuca de Brazilia mărunţită fin, seminţele de floarea-soarelui zdrobite, sucul de lămâie şi miso-ul. Amestecăm din nou totul foarte bine, până se omogenizează. Pasta obţinută se păstrează la frigider.
Băile calde cu efect purificator
Apa şi căldura au efecte de purificare şi de relaxare care diminuează stresul şi curăţă totodată pielea. Pentru a potenţa efectul purificator putem să adăugăm în apa din cada de baie sare de mare, alte săruri minerale (de exemplu sulfatul de magneziu, care tonifică muşchii), uleiuri esenţiale cu acţiune purificatoare şi tonifiantă (ulei de bergamotă, ulei de mentă, ulei de roiniţă, ulei de camfor etc.), pulbere de frunze de arin sau frunze de arin proaspăt culese (care au un puternic efect antiinflamator), frunze de mesteacăn (cu efecte purificatoare şi febrifuge), ace de pin (ce sunt utile pentru îmbunătăţirea stării sistemului respirator) sau pulberi din plante aromate (salvie, mentă, roiniţă, busuioc, isop, lavandă, iarba Sfântului Ion, mătăciune etc.).
Purificarea aerului ambiant
Este indicat să folosim, atât acasă, cât şi în locul în care lucrăm un aparat de purificare a aerului. Generatoarele de ioni negativi sunt ideale, mai ales dacă locuim în oraş. Dat fiind faptul că suntem înconjuraţi de televizoare, monitoare de calculator şi alte aparate electrice, suntem neîncetat bombardaţi cu ioni pozitivi, care contribuie la creşterea nivelului de tensiune şi de iritare nervoasă. Este foarte bine, prin urmare, să putem beneficia de surse generatoare de ioni negativi, pentru a ne reface echilibrul energetic. Desigur, dacă locuim aproape de o cădere de apă sau în înaltul munţilor, suntem nişte privilegiaţi. Anumite locuinţe au un sistem central de purificare a aerului, cu filtre bune, care pot elimina mare parte din praful nociv şi alte particule dăunătoare. Dacă nu dispunem de un astfel de sistem, putem alege să cultivăm în propria locuinţă unele plante ornamentale, care pot contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului.
Necesitatea purificării apei de băut
Ar fi foarte înţelept să urmărim să nu mai consumăm apă de la robinet, fără să ştim ce conţine aceasta. Unii ar replica imediat că apa din oraşul lor este curată, datorită clorului sau fluorului cu care este tratată! Ce nu ştiu cei mai mulţi este că în realitate clorul nu ucide numai bacteriile „rele“ din trupul uman, ci şi pe cele „bune“. Cine a socotit, oare, cât clor a înghiţit pe termen lung, zi după zi, an după an? Ar fi bine, în orice caz, să lăsăm apa din pahar să se „aşeze“ înainte să o bem. Pe cât posibil, se recomandă să folosim o sticlă de apă pe care să o lăsăm la aer, protejată cu un filtru uşor. Apa distilată poate fi o modalitate excelentă de eliminare din trup a mineralelor, a metalelor grele şi a altor toxine. Cu toate acestea, trebuie să fim atenţi să nu ne perturbăm echilibrul mineral. Pulberea de argilă sau de pământ fosil poate fi şi ea utilă în această direcţie. Există numeroase tipuri de aparate pentru purificarea apei. Putem folosi şi un astfel de aparat. Însă, dincolo de toate acestea, din punct de vedere practic este foarte important să urmărim să fim conştienţi de calitatea apei pe care o consumăm zi de zi.
Grădinile cu legume
Citind până aici acest articol, ne putem pune întrebarea cum să procedăm în cazul grădinilor în care cultivăm legume sau flori? Cum să semănăm şi să cultivăm legume sub cerul liber, în astfel de condiţii ostile?
O posibilă soluţie practică este aceea de a urmări să acoperim grădina de legume cu o folie transparentă, la 1,5 m de sol şi să udăm pământul cu apă pe care o extragem dintr-o fântână de exemplu, pentru a ne feri de situaţia în care apa de ploaie ar putea să fie contaminată. O altă soluţie practică ar fi să cultivăm legumele într-o seră. Şi de asemenea, este indicat să le udăm printr-un sistem autonom de irigaţii, care să fie alimentat cu apă purificată printr-un sistem ecologic, natural.
Însă, în afara aplicării acestor soluţii particulare pentru grădina noastră, foarte important este să cerem cu fermitate forurilor responsabile să înceteze să ne mai pulverizeze în cap toate aceste substanţe ucigătoare. Este imperios necesar să urmărim să ne mobilizăm, cât mai mulţi oameni conştienţi de aceste pericole, pentru a cere la unison stoparea acestor acţiuni malefice.
În funcţie de răspunsul care ni se va da în urma unei astfel de solicitări colective, vom putea să ne continuăm demersurile, solicitând ca aceia care nu-şi fac datoria în mod corect să fie destituiţi din funcţie! Putem fi siguri că nu vom rezolva aceste probleme rămânând aşezaţi comod în fotoliu, aşteptând ca alţii să facă ceva. Mai mult decât atât, putem face noi înşine cercetări, ne putem informa şi de asemenea putem să transmitem şi altora ceea ce am aflat despre acest subiect. În prezent, cerul este adeseori acoperit de aceste dâre ale morţii (chemtrails-uri). Dârele paralele din văzduh sunt rezultatul flagrant al acţiunii turbinelor de pulverizare. Aceasta nu este absolut deloc normal, iar noi va trebui să urmărim să devenim conştienţi de aceasta şi, de asemenea, să acţionăm în mod eficient şi cu înţelepciune mai departe.
Unele idei ce sunt demne de reţinut
• Pentru a ne proteja împotriva efectelor nocive ale substanţelor împrăştiate în mod intenţionat în atmosferă, este important să urmărim să avem o alimentaţie corectă, să ne întărim sistemul imunitar prin mijloace naturale (de exemplu folosind mai ales pulberea de echinaceea), să ne purificăm organismul (de exemplu, cu ajutorul plantelor depurative, al cărbunelui vegetal activ, al argilei şi al usturoiului).
• Dârele morţii (chemtrails-uri) sunt folosite de către cei rău intenţionaţi în diverse scopuri malefice: acela de a ne îmbolnăvi, de a ne slăbi sistemul imunitar, de a ne manipula psihicul şi voinţa; acela de a realiza diverse experienţe biologice şi chimice asupra mediului înconjurător şi mai ales asupra oamenilor; acela de a-i împiedica pe oameni să-şi atingă potenţialul lor divin şi să-şi dezvolte capacităţile, înzestrările, talentul şi aptitudinile; acela de a controla coridoarele aeriene şi ionosfera; acela de a controla climatul, viaţa vegetală şi animală de pe Pământ, şi tot ceea ce poate fi folosit ca hrană. Cea mai sigură şi eficientă cale de a ne proteja împotriva tuturor încercărilor de manipulare de acest gen este să urmărim să devenim cât mai conştienţi, atât de noi înşine, cât şi de universul care ne înconjoară şi apoi să acţionăm în mod înţelept.
SURSE
- http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6172
- http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6523
- http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6531
- http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=7251
- http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6470
- http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6303
- http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6540
America lui Joe Biden și Noua Ordine Mondială
Cu Joe Biden presedinte al SUA, americanii vor avea ocazia sa vada ce inseamna noul comunism/neomarxismul (globalism), care este diferit de comunismul marxist. Noul comunism nu se mai opune capitalismului, ci are nevoie de capitalism pentru a cuceri intreaga planeta. Noul comunism are de partea sa bancile si corporatiile multinationalele. China este cel mai clar exemplu, este viitorul distopic pe care globalistii ni-l pregatesc.
Globalistii au creat Covid-19 pentru a putea distruge suveranitatea nationala, familia, credinta si libertatile cu scopul de a instaura Noua Ordine Mondiala. “Marea Resetare” mai este cunoscuta si sub numele de Agenda 2030, care inseamna Noua Ordine Mondiala.
Administratia Biden va continua revolutiile in diverse tari de pe planeta, razboaiele pentru a aduce “democratie” acolo unde nu exista si controlul resurselor. In Romania, vom vedea din plin influenta Partidului Democrat din SUA (Partidul Comunist): vom vedea o influenta puternica asupra justitiei, asupra procurorilor, lipsa raspunderii magistratilor, abuzuri pe banda rulanta, atacuri impotriva firmelor romanesti, impotriva nationalistilor).
Pe 6 ianuarie 2021, in SUA, am asistat la o operatiune a globalistilor impotriva lui Donald Trump. Printre sustinatorii lui Donald Trump s-au aflat si activisti de extrema stanga din ANTIFA si Black Live Matter, care au patruns in cladirea Congresului, pentru ca, apoi, globalistii cu mass-media mincinoasa sa spuna ca Donald Trump este vinovat si ca incearca sa dea o lovitura de stat. Ca sa vedeti cat de disperati sunt globalistii, acestia au cenzurat mesajul lui Donald Trump de pe Twitter, in care le cere sustinatorilor sa fie pasnici si sa plece acasa.
Cine crede ca poti patrunde in cladirea Congresului, fara sa fii oprit de catre fortele de securitate, inseamna ca nu a inteles cat de puternic este sistemul de securitate din SUA. Ei au putut patrunde in Congres pentru ca au fost lasati sa o faca. Globalistii au incercat sa prezinte pe Donald Trump ca un “dictator”, care refuza sa predea puterea “democratilor”. In timpul protestelor violente ale Antifa si Black Live Matter, globalistii din SUA ii prezentau ca fiind “protestatari pasnici”, desi spargeau magazine, dadeau foc, atacau politisti.
Preşedintele Donald Trump a afirmat că vicepreşedintele Mike Pence are puterea de a respinge electorii nominalizaţi în mod fraudulos, dar Mike Pence a ales sa tradeze. Michael Flynn, fostul consilier de securitate națională al lui Donald Trump, spune că președintele ar trebui să impună legea marțială pentru a forța noi alegeri în statele-cheie unde a fost dat câștigător Joe Biden.
Exista si o parte buna in toata aceasta situatie? Da, bineinteles! Americanii s-au trezit. Nationalismul este in ascensiune puternica, atat in SUA, cat si in Europa. Chiar si cu Administratia Biden, nationalismul isi va continua ascensiunea, chiar si in Romania, unde vom simti puternic influenta globalistilor din Partidul Democrat.
Globalistii din Partidul Democrat vor ataca in forta suveranitatea nationala, familia, credinta si libertatile, iar nationalismul isi va continua ascensiunea. Probabil ca Donald Trump va candida din nou. Cert este ca nationalismul nu va fi invins. Donald Trump a fost atacat de catre globalisti in toti acesti.
Globalistii au de partea lor ideologia comunista, bancile, corporatiile multinationale, China, retelele de socializare (Facebook, Twitter, Google), mass-media, serviciile secrete. Donald Trump are de partea sa poporul american si multi sustinatori in toata lumea.
Numai oamenii ii pot invinge pe globalisti si asta se va intampla! Globalistii sunt o minoritate, o minoritate extrem de periculoasa, dar nu au puterea pe care o au oamenii. In acest moment, problema este ca majoritatea oamenilor de pe planeta nu inteleg puterea pe care o au. Cand omenirea va constientiza puterea uriasa pe care o detine, fortele raului vor fi invinse, iar planeta va fi libera.
Unii se grabesc sa creada ca nu mai exista nicio sansa, ca totul este pierdut si ca globalistii vor reusi “Marea Resetare” cunoscuta si sub numele de Agenda 2030, care este Noua Ordine Mondiala. Acest razboi nu este doar unul fizic, ci si unul la nivel spiritual. Razboiul dintre fortele binelui si ale raului nu are loc doar in plan fizic, ci si in plan eteric.
Departamentul de Informatii Romania (DIR)
www.dir.org.ro
7 ianuarie 2021
Foto: Internet
BOR, desființată de un cotidian elvețian: Şi în fascism, şi în comunism, a fost mereu în SLUJBA PUTERII. A fost loială tuturor dictaturilor, nu a contribuit cu nimic la democratizarea țării și face jocurile Rusiei
Publicația elveţiană „Neue Zürcher Zeitung“, unul dintre cele mai respectate cotidiene de limba germană din Europa, a criticat în termeni extrem de duri Biserica Ortodoxă Română.
„Şi în fascism, dar şi în comunism, Biserica Ortodoxă a României a fost mereu în slujba puterii“ este titlul articolului în care Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena, analizează parcursul istoric al BOR.
Articolul publicat în „Neue Zürcher Zeitung“, în traducerea Adevărul:
”«Daţi Cezarului ce-i al Cezarului», a spus Iisus. Şi a mai zis: «Împărăţia mea nu este din această lume». Biserica Ortodoxă Română nu a luat niciodată aceste cuvinte în sens literal. Apropierea sa de putere şi înclinaţia spre corupţie i-au adus bogăţii fără precedent. Orice dezbatere în privinţa trecutului este străină de ea.
În 1989, când dictatorul Nicolae Ceauşescu a fost înlăturat de la putere, Biserica Ortodoxă Română (BOR) n-a fost de partea demonstranţilor. Spre deosebire de Bisericile Catolică şi Protestantă, a rămas loială regimului. Patriarhul de atunci, Teoctist, a trebuit să se retragă din spaţiul public după ce făcuse o declaraţie de loialitate în ultimele zile ale regimului dictatorial. Dar după 112 zile, a revenit în viaţa publică şi a colaborat cu cei care au ajuns la putere după comunism. Episodul e simptomatic pentru ţara cu cea mai mare majoritate ortodoxă din UE. BOR caută să rămână aproape de puterea de stat şi o legitimizează în schimbul unui suport financiar masiv. Ca şi în alte ţări ortodoxe, BOR a umplut golul de identitate lăsat în urmă de comunism. Tot ca în alte ţări ortodoxe,BOR continuă o tradiţie autoritaristă cu un puternic impact anti-occidental.
În secolul XX, BOR a fost loială celor trei dictaturi care au marcat România: a regelui (1938-1940), a armatei (1940-44) şi a comuniştilor (1944-89). Între cele două războaie mondiale, mulţi clerici au susţinut cu entuziasm mişcarea legionară, adică fascismul românesc. În 1938, patriarhul Miron Cristea, în calitate de prim-ministru, a legitimizat eliminarea statului constituţional şi înfiinţarea unei dictaturi regale, care a adoptat măsuri antisemite. Ortodoxia a profitat din plin de comunism: cu sprijinul patriarhului BOR, Biserica Greco-Catolică din Transilvania a fost distrusă şi i s-au expropriat bunurile. După ’89, BOR a fost împotriva restituirii proprietăţilor confiscate de comunişti, pentru că ea însăşi era principalul beneficiar/profitor al acestor confiscări. Bogăţia curentă a BOR provine în mare măsură din proprietăţile confiscate de la alte culte religioase. Mulţi clerici au colaborat cu Securitatea comunistă şi BOR a fost un instrument al puterii comuniştilor. Un singur cleric a mărturisit după 1989 că a colaborat cu Securitatea. După 1989, nimic nu s-a schimbat.BOR încă nu s-a ocupat de trecutul ei. Arhivele sale sunt efectiv închise. Cercetarea critică este nedorită. Un cercetător care a dezvăluit implicarea lui Teoctist într-un pogrom înfiorător petrecut în 1941 în România şi-a pierdut locul de muncă la arhivele statului. Despre trecutul fascist al multor duhovnici cu influenţă din România putem doar să speculăm.
BOR are o reputaţie foarte bună în România. Conform sondajelor sociologice, România este printre cele mai credincioase ţări din Europa. BOR profită de acest avantaj pentru a-şi întări poziţia. Campaniile electorale nici nu pot fi imaginate fără intervenţia bisericii. În 2014, mulţi clerici s-au pronunţat împotriva preşedintelui actual, Klaus Iohannis. Şi-au justificat opiniile cu argumentul că preşedintele este luteran. Chiar şi un guvern laic (lucru rar în România) trebuie să cedeze presiunilor BOR şi să le dea fonduri, adică să le suplimenteze bugetul. Majoritatea partidelor încearcă să ajungă în relaţii bune cu BOR, dar niciunul nu a reuşit acest lucru la fel de bine ca PSD (partidul oligarhic postcomunist), care distruge în aceste zile statul constituţional în România. PSD nu se mulţumeşte doar să primească „o ploaie de bani” de la guvern, ci emite şi taxe în folosul bisericii.
BOR este unul din cei mai mari deţinători de terenuri din România şi una din cele mai importante societăţi comerciale. Puterea sa economică este foarte mare. Puţini îşi permit o critică fundamentală a bisericii. Mai ales în provincie, colaborarea dintre biserică şi stat este foarte puternică. În ultimii ani, BOR a avut un parcurs tot mai autoritarist.Zodia pe care NIMENI nu o iubește! Are sufletul negru și nimeni nu o place
În 2017, patriarhii de la Bucureşti şi Moscova s-au vizitat reciproc, nişte vizite foarte pompoase. Acest lucru a fost uimitor, deoarece românii nu prea-i iubesc pe vecinii de la est. Guvernul rus se foloseşte de ortodoxia din România ca de o pârghie pentru a influenţa cea mai importantă ţară NATO de la Marea Neagră. Campaniile BOR sunt în spiritul rus, adică pentru valori familiale şi împotriva homosexualităţii. Astfel, BOR contribuie la o atmosferă anti-occidentală, pe care şi alte ţări din Europa de Est o întreţin. Dar BOR nu poate pretinde credibilitate în acest sens. În 2017, trei cunoscuţi clerici au trebuit să se retragă pentru că aveau relaţii homosexuale. Cazul episcopului de la Huşi a fost foarte mediatizat. Acesta a profitat în mod evident de studenţii de la seminar.
De-a lungul timpului, au apărut multe scandaluri despre corupţia din BOR. Catedrala Mântuirii Neamului este o clădire imensă din Bucureşti, pentru construcţia căreia se folosesc fonduri de stat, dar BOR apelează şi la donaţii de la credincioşii din această ţară foarte săracă. Numele ales pentru catedrală (a Mântuirii Neamului) aminteşte de sloganurile mişcării legionare fascist-ortodoxe din perioada interbelică.
Critica la adresa patriarhului Daniel a devenit mai puternică atunci când, după moartea a 64 de oameni în 2015, într-un incediu dintr-o discotecă, clericii au sugerat că dezastrul a avut drept cauză comportamentul păcătos al tinerilor morţi.
Biografia lui Daniel este o oglindă a istoriei BOR. Pe vremea când nimeni nu avea voie să părăsească ţara, el a predat, din 1980 în 1988, în Elveţia, la Institutul Ecumenic din Bossey. Mentorul patriarhului Daniel a fost teologul conservativ-naţionalist Dumitru Stăniloae, care era foarte influent. În perioada revoluţiei din 1989/90, patriarhul compromis a dispărut o scurtă vreme şi, în acea perioadă, Daniel a condus de facto BOR. Dosarul de la securitate al lui Daniel a fost distrus, sau aşa se presupune. În 1990, el aparţinea unui grup pentru reînnoirea ecleziastică, în cadrul căruia vocile critice au fost suprimate.
Ascensiunea spectaculoasă a lui Daniel, iniţial la conducerea Mitropoliei Moldovei şi, ulterior, în 2007, ca lider al Bisericii Ortodoxe Române, n-ar fi fi fost posibilă fără ajutorul «statului subteran» din România. BOR nu a contribuit cu nimic la democratizarea României de după 1989. Incapacitatea ei de autocritică a făcut-o să rămână prizoniera propriului trecut. Tradiţia anti-occidentală şi compromisurile morale ale BOR au făcut-o să fie o pradă uşoară pentru Moscova. În România, fantoma lui Ceauşescu a început să bântuie din nou. Biserica este responsabilă de acest lucru“.
România între martiraj, ocrotirea, răsplătirea, convertirea torţionarilor și teroarea ideologică
de pr. dr. Mihai Valică
1. Introducere
A scrie despre martiri și teroare în România este un act de mare curaj, întrucât nu cred că cineva se pricepe cu adevărat la martiri, iar dacă nu ai trăit vremurile de martiraj și teroare, atunci poți fi atins, cu siguranță, de o umbră de impostură1.
1.1. Motivația titlului
Personal, doresc să cunosc adevărul istoric recent al României, care a dat „nor de mărturii“2 ale credinței creștine şi ale demnităţii umane. Știu că acest nor de martiri poate aduce ploaia Duhului Sfânt peste noi și țara noastră, ca să nu ne uscăm în deșertul uitării, al minciunii și al nesimțirii actuale, în special al nesimțirii intransigente a unor cenzori ideologici, care ne interzic, astăzi, să vorbim despre propriii noştri martiri, în România martirizată tocmai de stăpânii lor, care răsplătesc cu pensii mari pe torţionari şi sfidează pe cei torţionaţi…! Să fie oare perioada postdecembristă nu doar o epocă a devalizării economiei şi a tranziţiei năucitoare, care a transformat România într-o rezervaţie naturală a sărăciei în aer liber, fără economie şi fără viitor, sau este şi o continuare subtilă a comunismului reşapat şi integrat global în himera mondializării? Conspiraţia tăcerii, amnistia de iure a torţionarilor, protejarea şi răsplătirea lor generoasă, jefuirea ţării şi umilirea ei etc. sunt oare parte componentă din de-ontologia noii democraţii mondiale? Să fie oare România ţara torţionarilor fericiţi3, care îşi consumă, fără pic de jenă, pensiile uriaşe, pătate cu sânge şi moarte? Iată doar câteva întrebări pe care ar trebui să le dezbatem civic şi eclesial.
Chiar dacă adevărul este crud și barbar, am credința că el ne poate ajuta la purificare și mântuire. Știm că „cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima de-a privi în faţă şi a recunoaşte adevărul. El e crud, acest adevăr, dar numai el foloseşte“4 spune Eminescu și doar el „te face liber“5 ne învață Mântuitorul Hristos. Iar „acolo unde lipseşte curajul nici o altă virtute nu poate supravieţui“, spune un apologet creștin6.
Doresc doar să cunosc Istoria națională sau „naționalitatea în marginile adevărului“7 pentru a putea trăi în viitor cu demintate națională și să am răspunsul gata pregătit când voi merge la judecata Domnului „cu slava neamului meu“8.
Despre „Noul Ierusalim“, cetatea cerească a fiilor lui Dumnezeu de după învierea şi judecata obştească, stă scris: „Neamurile vor umbla-n lumina ei, şi‑mpăraţii pământului într‑însa îşi vor aduce slava“9; și „cine nu se va teme de Tine, Doamne, şi nu va slăvi numele Tău? Că Tu eşti Sfânt, şi toate neamurile vor veni şi se vor închina înaintea Ta, pentru că judecăţile Tale au fost arătate“10.
Deci scriu despre martiraj și teroare ideologică din România recentă, din perspectivă eshatologică, ca teolog și preot și nicidecum din postura de martir sau erou și nici ca judecător moralist al istoriei.
Cu toate că în mizeria ideologică a epocii în care trăim „s-a ajuns ca, pentru a vorbi de martiri, să fie nevoie de curaj […] iar când e vorba de martirii români care au murit în închisorile comuniste nu-ţi trebuie doar curaj, ci de-a dreptul un dram de sminteală“11, personal, îmi asum acest risc de a fi considerat orice, doar de dragul adevărului și de dragul înveșnicirii neamului meu.
Doresc să arăt apoi că martirajul este un act de credință creștină profundă și o șansă enormă pentru mântuire, în ciuda faptului că unii laici democrați nu au înţelegere pentru martiraj, iar în concepţia lor „martirul fiind o victimă idioată, care se chinuie degeaba, cu ochii aţintiţi la o himeră […] iar opinia curentă este că martirii au fost nişte bieţi nenorociţi care au crăpat fără nici un rost şi de aceea îi putem lesne da uitării. Cu alte cuvinte, nu pierdem nimic dacă tăcem în privinţa martirilor. În realitate, dacă îi uităm pe ei, ne uităm fundamentul pe care stăm, ne uităm rădăcinile…“12 și nu mergem la judecata lui Dumnezeu decât cu rușinea neamului dat uitării și nicidecum cu slava lui…!
Cu toate că nu există martiri universali, respectând martirii fiecărui neam, respectăm pe sfinţii universali ai lui Dumnezeu, care devin „împreună cetăţeni cu sfinţii şi casnici ai lui Dumnezeu“13, doar dacă au făcut actul martiric în numele şi de dragul lui Dumnezeu în Vechiul Testament şi al lui Hristos şi al credinţei creştine, în Legea Harului. Altfel, sunt fie victime, fie agresori, fie torţionari, fie eroi ai neamului sau viteji ai popoarelor, dacă „ce-i martiric pentru mine devine duşman postum pentru altul”, precizează Sorin Lavric14.
2. Ce este un martir după învățătură ortodoxă?
Martirul reprezintă o sinteză a smereniei şi a jertfei personale cu lucrarea harică a lui Dumnezeu în el, în lupta împotriva răului de orice fel15, răbdând chinul, nedreptățile sau dându-și viața de dragul lui Hristos, al adevărului și al credinței creștine, dobândind astfel harisma iubirii, care lucrează în cele patru virtuţi: „luarea aminte [adică atenţia la toate evenimentele vieţii cotidiene], bărbăţia, înfrânarea şi dreptatea“ scrie Sfantul Evagrie Ponticul16.
De aceea, unii filosofi, sociologi şi critici ai creştinismului au indentificat religia creştină cu suferinta, chiar cu masochismul, ceea ce este total fals, întrucât „suferinţele creştinilor nu sunt creaţii proprii, ci sunt opera prigonitorilor, iar creştinii le-au acceptat nu ca să se autoflageleze, ci pentru a-şi păstra credinţa chiar şi cu preţul vieţii”17.
Când cineva eclipsează sau îşi asumă de unul singur suferinţa multora, doar pentru că a supravieţuit terorii şi temniţelor comuniste, sau când deturnează suferinţa altora în favoarea unei confesiuni18, a unei tagme, a unei etnii sau a unei mişcări politice, cu scopul de a-şi etala meritele sau curajul, sau şi mai rău, cu scopul de a falsifica şi muşamaliza istoria19, atunci asistăm la o competiţie martirică ridicolă şi frivolă, ducând în desuetudine noţiunea de martiraj şi lipsind-o de valoare hristică. Aceștia nu sunt martiri creștini, ci victime ale unui sistem sau ale erorii umane.
Falsul martir se trâmbițează pe sine, aduce mărturie lipsită de adevăr sau amestecată cu minciuni și omisiuni.
Mucenicul creștin, luptând pentru adevăr, luptă implicit împotriva răului, adică împotriva minciunii și a nedreptății de orice fel. „Mucenicii au fost omorâţi şi prigoniţi de comunişti nu pentru că erau anticomunişti, ci pentru că dovedeau comunismul ca pe o formă luată de rău în vremurile şi locurile respective“20.
Cei omorâți sau închiși de comuniști sunt martiri creștini pentru că au luptat împotriva răului, întruchipat la acea dată de comuniști. Cei care știu sau „au știut că sunt din Dumnezeu…“ au luptat să iasă de sub lumea care zăcea „sub puterea celui rău“21 și să urmeze îndemnului Sf. Ap. Pavel, care zice: „urâţi răul, alipiţi-vă de bine“22; „fii treaz în toate, suferă răul, fă lucru de evanghelist, slujba ta fă-o deplin!“23.
Aceștia au devenit martiri creștini, chiar dacă crezul lor creștin a interferat uneori cu orientarea, simpatia sau convingerile politice ale vremii și nu pot fi catalogați pentru aceasta nici ca revoluționari sau răzvrătiți și nici ca dușmani ai poporului, cum îi defineau cenzorii ideologici odinioară, iar mai recent îi repudiază pe motiv că au fost fascişti, legionari, reacționari şi nedemocraţi24.
În contextul de mai sus, martirii adormiți în Domnul sau în viață, din perioada prigoanei comuniste, sunt martiri creștini și fericiți în Domnul și nu sunt doar niște luptători anticomunişti sau eroi ai neamului, deoarece și-au dat viața sau și-au pus-o în lupta împotriva celei mai odioase fiare apocaliptice a răului:comunismul.
Pentru martirii în viață, aceștia păstrează demnitatea de martir creștin doar dacă au rămas constant, până în prezent, în luptă împotriva răului25 și nu s-au lăsat reeducați de Piteștiul zilelor noastre, precum și cei ce au fost torționari și s-au căit de faptele lor, care se pot mântui26.
Însă cine se lasă modelat sau reeducat după duhul lumii acesteia nu mai poate fi numit martir, chiar dacă a suferit în temnițele comuniste, întrucât „cine va răbda până la sfârșit, acela se va mântui“27.
Există un interes fățiș pentru o astfel de transformare și deturnare a stării de martir creștin în luptător moral pentru un bine nedefinit sau definit partinic. Astfel, martirul creștin devine, pe nesimțite, un deontolog al societății civile sau al responsabilității civice şi un specialist al propriei suferinţe de odinioară sau al suferinţei altora…!?
Lupta împotriva răului pentru o scurtă sau lungă perioadă din viața noastră nu ne îndreptățește la demnitatea cerească de martir, ci fermitatea, curajul, răbdarea în suferință și atitudinea constantă de a lupta cu timp și fără timp, „împotriva duhurilor răutății“28, până în clipa morții, acestea ne dau cununa vieții veșnice.
2.1. Actualitatea martirajului
Nu doar comunismul naște martiri creștini, ci și astăzi și pe viitor oricine luptă împotriva răului sau a nedreptății, prigonit fiind din „pricina numelui” lui Iisus Hristos29 se poate număra, fără echivoc, printre martirii neamului nostru, cu valoare hristică mântuitoare.
Raportată la istorie și la lume, mucenicia creștină are un caracter temporal: atâta vreme cât răul coexistă cu binele în această lume.
Raportată, deci, la persoana creștină, care nu „se lăsa biruită de rău, ci biruieşte răul cu binele“30, mucenicia creștină, ca luptă, este limitată temporal: până la sfârșitul vieții pământeşti a creștinului. După primirea cununii cerești, mucenicia are valoare veșnică, întrucât sufletele martirilor sălășluiesc sub jertfelnicul cel ceresc: „și când a deschis pecetea a cincea, am văzut, sub jertfelnic, sufletele celor înjunghiaţi pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru mărturia pe care au dat-o“31.
Deci vremea martirilor creștini nu a încetat, ei nu sunt un episod încheiat al istoriei, ci martirajul este necesar mai ales în zilelele noastre, când trăim în direct epoca mondializării, a masonizării fără graniţe, a regionalizării impuse, a sodomizării afişate public şi legiferate, a globalizării fără de Hristos și împotriva lui Hristos, a des-creștinării lumii; toate acestea generează deja o secularizare soft, ce va conduce spre un ateism militant şi spre anticreştinism feroce.
Martirii creștini au lăsat cu limbă de moarte să nu fie răzbunați și nu și-au acuzat niciodată torționarii pentru atrocitățile comise32. Aceștia reprezintă coloana vertebrală a neamului românesc creștin și sunt o mulţumire adusă lui Dumnezeu, un prinos de recunoştinţă al întregii creştinătăţi. Ei sunt aleşii credinţei și ai neamului, în focul chinurilor, precum aurul în topitoare.
România sub teroarea roșie a holocaustului comunist a dat „nor de mărturii“33 ale credinței creștine. Cred că va sosi clipa când martirii creștini vor fi puși în calendare și în sinaxare și nu uitați în sertarele indiferenței.
Să nu uităm că fundamentul Bisericii Orotodoxe este puterea de desăvârșire și îndumnezeire permanentă prin jertfa lui Hristos, care generează jertfa de zi cu zi a credincioșilor ei și apoi aceasta lucrează dreapta cunoaștere și dreapta trăire a faptei celei bune în Duhul Sfânt.
3. România modernă între prigoana ideologică și asumarea istoriei
După vinovata amnezie care ne-a fost impusă şi în care ne-am complăcut, a sosit, cu ajutorul lui Dumnezeu, vremea mai bună a neuitării. Rândurile de față ne ajută să nu uităm relele făcute de potrivnicii Bisericii și ai Neamului, tocmai pentru a nu se mai repeta şi în acelaşi timp pentru a-i cinsti pe cei ce s-au jertfit şi a ne ruga pentru cei ce s-au făcut vinovaţi prin tăcere, nelucrare, compromisuri, laşităţi şi chiar trădare.
Pe cei din urmă nu-i judecăm şi nici nu-i condamnăm, doar să ne rugăm pentru ei!
Trebuie reţinut faptul că în timpul unei dictaturi politice, de orice orientare ar fi aceasta34, nici o instituţie a statului nu-şi poate desfăşura activitatea liber, nici măcar o instituţie divino-umană cum este Biserica. Este absurd să i se pretindă Bisericii să fi avut o altă soartă decât a celorlalte instituţii ale Statului: Învăţământul, Justiţia, Poliţia, Armata etc., mai ales că Biserica era considerată duşmanul cel mai de temut şi imprevizibil al statului comunist35.
Iată de ce se cuvine ca societatea românească să nu uite acest context şi să evalueze la justa valoare evenimentele trecute, iar Sinodul Sfintei Bisericii Ortodoxe Române să-i canonizeze, în sfârşit, pe toţi cei care au suferit şi au luptat pentru Biserică şi neam în anii dictaturii comuniste. Cred că aceasta este datoria morală a Sf. Sinod36.
Astăzi se duce o luptă subtilă, la toate nivelurile societății civile, pentru a fi eliminați luptătorii jertfitori și sinceri împotriva răului și neorânduielii oculte, întrucât dacă elimini luptătorii și pe cei care gândesc altfel decât sistemul, atunci poţi face ce doreşti cu un neam, cu un stat, cu o biserică sau o societate.
Răul şi pericolul cel mai de temut a fost şi este lipsa credinţei, a împotrivirii şi a jertfei noastre până la sânge37, până la martiraj. Lipsa fermităţii împotriva răului, atât a păstorilor cât şi a păstoriţilor, „domesticirea“ (îndulcirea, relativizarea) Evangheliei lui Hristos, precum şi lipsa martirilor este văzută de Origen ca lipsă a mijlocirii pentru iertarea păcatelor omeneşti: „Tare mă tem că de când nu mai sunt martiri şi s-au suprimat jertfele sfinţilor, aduse ca victime pentru păcatele noastre, noi nu mai obţinem iertarea păcatelor noastre […]. Nu mai suntem vrednici să fim persecutaţi pentru Hristos, nici să murim pentru numele Fiului lui Dumnezeu“38.
Iată cel mai mare rău, care ne vizează pe toţi, şi azi.
Dacă nu mai putem fi martiri, mai ales într-o eră a globalizării, când se tinde să se înlocuiască ecumenicitatea Bisericii cu ecumenismul şi mondialismul impersonal şi himer, când se încearcă relativizarea revelaţiei divine şi înlocuirea ei cu un sincretism babilonic la scară planetară, când se „organizează“ meticulos iluzia fericirii, aproape la toate nivelurile, până la hedonism, în locul jertfei personale şi al mântuirii prin Hristos, este necesar măcar să urmăm îndemnul Sfântului Apostol Pavel, care ne spune: „ocărâţi fiind, să binecuvântăm. Prigoniţi fiind, să răbdăm. Huliţi fiind, să ne rugăm. Ajunşi ca gunoiul lumii, ca lepădătura tuturor“39, să ne smerim de dragul lui Dumnezeu şi de dragul unităţii neamului şi al adevărului Bisericii lui Hristos.
În acest context, cred că nu prudența, nu compromisurile sau exlusiv tactul pastoral al unora au salvat Biserica în perioada comunistă, ci că Însuși Iisus Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu și ca veșnic jertfitor pe sfintele altare, a salvat Biserica pentru jertfele mucenicilor de-a lungul istoriei și pentru sângele, prigoana și jertfele martirilor uciși în temnițele comuniste, precum și pentru persecuțiile de tot felul, îndurate în rândul creștinilor și al oamenilor verticali în fața răului, în perioada Holocaustului roșu40.
4. Dileme și întrebări actuale
Cei conștienți de rolul lor în istorie și de responsabilitatea lor în cadrul comunității eclesiale sau civice au reacționat și acționat conform convingerilor lor profesionale, morale și spirituale împotriva ideologiei comuniste atee, iar unii se opun vehement și mondializării oculte actuale. Mulți au plătit cu viața, alții au suferit sau suferă până astăzi.
Nu demult puterea politică a simulat un gest, pe măsura caracterului ei duplicitar și nedeplin, condamnând formal comunismul. Paradoxal este faptul că statul actual a „condamnat“ în general crimele comunismului, dar nu și ideologia care le-a făcut posibile. Având în vedere că după unii41 „comunismul rămâne mai departe cel mai mare pericol“, ba chiar se consideră, după 20 de ani de la căderea lui, că este „mai periculos decât fascismul“42, având în vedere că istoria ține de conținutul credinței creștine,
Biserica este datoare moral să intervină și să-și precizeze poziția față de următoarele dileme etice și constatări morale:
a. Cum e posibil să se demaște totalitarismul ateu și să se condamne crimele comunismului, fără să se treacă la identificarea responsabilităților și culpabilităților celor care le-au comis?
b. Nu este moral ca la finalul războiului rece și în perioada tranziției năucitoare, bilanțul să arate că tot victimele sunt cele care au pierdut și atunci și acum, iar torționarii și fii acestora și politrucii jefuitori de la toate nivelurile să câștige și atunci și acum.
c. Nu este oare o ipocrizie fără margini să condamni crimele comunismului (vezi raportul Tismăneanu) fără să fie demascați adevărații călăi?
d. De ce crimele și ororile comunismului nu sunt considerate genocid sau holocaust și condamnate ca atare, așa cum au fost declarate cele ale nazismului?
e. De la ce număr de victime în sus este valabil un genocid sau un holocaust? Iată întrebări deloc retorice, care dau măsura dilemei etice sau bioetice a prezentului.
f. Din păcate, atât politicienii din România și din Uniunea Europeană, cât și Biserica se complac duplicitar, de două decenii, în această incertitudine și în compromis, pentru că nu condamnă moral, cu toată fermitatea adevărului, comunismul ca ideologie care deformează, umilește și ucide omul.
Fără reconsiderarea și asumarea istoriei, pagina istoriei care urmează nu va fi mai bună decât cea anterioară, nici pentru Biserică, nici pentru societatea românească.
4.1. Eventuale critici în urma tăcerii generale
Este profund creștin să nu ignori experiențele generațiilor trecute, oricât de neplăcute sau de stânjenitoare ar fi acestea și să îndemni la pocăință comunitară sau eclesială, oferind, astfel, posterității exemple de sancțiune și de reparație morală. Este inadmisibil că din partea BOR nu s-a început procedura de canonizare a victimelor holocaustului roșu. Să nu uităm că Împărăția lui Dumnezeu este dreptate, bucurie și pace în Duhul Sfânt (Rom. 14, 17). Nu pot exista concret stările și elementele esențiale ale Împărăției lui Dumnezeu, enumerate mai sus, dacă Biserica nu le promovează și în mod practic, nu numai declarativ.
Soluția ieșirii din această situație jenantă și condamnabilă este folosirea unei măsuri corecte de evaluare și asumare a istoriei recente, având ca punct de pornire valoarea omului ca persoană și chip al lui Dumnezeu sau cel puțin raportarea la valorile etice sau bioetice ale ființei umane.
În cazul când Biserica își asumă istoria și își îndeplinește cu toată responsabilitatea funcția ei liturgică, diaconal-filantropică, profetică și jertfelnică a mărturisirii lui Iisus Hristos și a Împărăției Sale pe pământ la toate nivelurile și în toate împrejurările, înseamnă că ea este lucrătoare prin iubire și mărturisitoare în Duhul Adevărului.
În cazul când Biserica nu va condamna moral ororile unei dictaturi atee și abuzive, înseamnă că ea devine colaboraționistă cu sistemul prin tăcere, contribuind prin aceasta la mușamalizarea istoriei, la relativizarea ororilor unui sistem ateu, la secularizare și că va fi percepută de credincioșii ei ca împreună-asupritoare și nicidecum slujitoare.
Creștinește, nimeni nu are voie să condamne personal pe cei vinovați, ei sunt vrednici de iertare în numele lui Iisus Hristos43, sau să despartă cu forța pe cei răi de cei buni, întrucât parabola evanghelică despre grâu şi neghină44 ne arată că numai Dumnezeu poate despărţi pe supuşii Împărăţiei de supuşii celui rău, la sfârşitul veacurilor45.
Sf. Ioan Gură de Aur spune că omul în viață nu este numai grâu, ci și neghină. În clipa în care cineva vrea să smulgă neghina în locul lui Dumnezeu, atunci îi ia acelei persoane șansa de a deveni grâu, iar cine pretinde să facă separarea sau judecata de pe acum, se substituie lui Dumnezeu şi se opune răbdării Lui46.
5. Propuneri și perspective
Reconcilierea națională prin iertarea creștină este soluția vindecării României și a rănilor sufletești din inimile foștilor deținuți politici sau deținuți pe motive de credință și luptă împotriva răului. Trebuie să avem milă şi pentru torţionari şi să-i facem conştienţi, măcar în ultima clipă a vieţii lor, de răul făcut, să-i îndemnăm spre pocăinţă şi îndreptare, arătându-le că sintagma folosită de ei: mi-am făcut doar datoria şi am îndeplinit un ordin dat nu reprezintă o scuză şi nici o îndreptăţire morală, ci reflectă starea jalnică în care au ajuns ei, la un moment dat în viaţa lor: că au fost folosiţi doar ca instrumente ale torturii şi ale morţii. Pocăinţa lor ar reprezenta de fapt dezicerea de acea perioadă a căderii lor. Altfel, vor rămâne într-o permanentă stare de decădere morală în veşnicia păcatului.
Recuperarea, asumarea şi transfigurarea istoriei şi nu condamnarea torţionarilor ca persoane se poate face la nivel eclesial, din punctul de vedere al învăţăturii ortodoxe, dacă martirii şi eroii perioadei comuniste vor fi canonizați şi trecuţi în sinaxare şi calendare.
Cred că nu are nimeni interesul să lase răul să rămână rău, satana să nu primească nici o lecţie, iar Biserica să fie acuzată că bate toba despre nimicuri cotidiene, iar despre lucruri importante, cum ar fi jertfa neomartirilor şi pregătirea aperceptivă a credincioşilor pentru a deveni rezistenţi la era globalizării nimicului nu vorbeşte şi nici nu face nimic.
Dacă pe parcursul celor două milenii de creştinism, potrivnicul „a perfecţionat arta de a nu face martiri“47, Biserica, dimpotrivă, nu trebuie să se lase prinsă în această capcană vicleană, întrucât Biserica, spațiu liturgic mântuitor, loc de întâlnire dintre memorie și actualizare, dintre trecut și prezent în perspectiva viitorului, loc al împăcării și al iertării, este chemată să amintească omului și generațiilor că nu putem începe o nouă pagină a istoriei fără mărturisirea greșelilor și a păcatelor atât personal, cât şi comunitare.
Calendarele creştine sunt pline de martiri dar şi de unii din călăii şi torţionarii lor, care s-au căit şi convertit, transfigurând astfel fapta lor abominabilă, prin pocăinţă sinceră şi harul Sfântului Duh, în şansă a îndreptării şi a mântuirii. În Ortodoxie nimic nu este irecuperabil.
Jertfa martirilor şi convertirea torţionarilor reprezintă o lecţie dură dată de Dumnzeu, în istorie, satanei, care în epoca globalizării sărăciei şi a neomeniei şi-a schimbat tactica şi nu mai lasă creştinului actual „dreptul martiriului public, pentru a nu se converti. El ştie deja că cei tari în credinţă le înfruntă pe toate cu bărbăţie, ajutaţi de Dumnezeu“48.
Biserica este obligată, prin vocația ei profetică, să amintească fostelor slugi ale regimului totalitar comunist că nu e moral să stea fără penitență și remușcări, la adăpostul drepturilor omului, pe care tocmai ei, mai bine de o jumătate de secol, le-au contestat, și că nu e drept să se bucure de amnistie generală tacită, fără penitență morală, fără, măcar, remuşcări de conştiinţă, în lipsa ispășirii spirituale eclesiale, urmare a unui canon dat de duhovnic. Aceeaşi atenţionare hristică ar trebui să o adreseze Biserica, preventiv, şi noilor artizani, diriguitori, ideologi şi slugi ale mondializării fără Dumnezeu şi împotriva omului.
Concluzia generală a simpozionului internațional de martirologie din 11-12 oct. 2010 de la București a fost aceea ca Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române „să facă un prim pas prin recunoaşterea bisericească oficială a sacrificiului martirilor holocaustului românesc. Având în vedere rolul matern al Ierarhiei bisericeşti în vremuri critice, care pentru ocrotirea turmei evită mişcările riscante şi grăbite, atunci când ierarhia întârzie şi evită să ia hotărâri, se întâmplă două lucruri: sau este vorba despre înţelepciune sau despre trădare. A doua variantă vreau întotdeauna să o exclud dintr-o Ierarhie ortodoxă“49, spune părintele prof. Metallinos.
Să ne rugăm ca Biserica Ortodoxă Română să depăşească aceste obstacole50 şi să recunoască holocaustul românesc din veacul al XX-lea, hotărând după o amănunțită cercetare a adevăraților martiri creștini, o anumită zi de pomenire şi de cinstire a martirilor frumos-biruitori sub regimul comunist ateu, ca mărturisitori, jertfitori și eroi ai credinţei noastre ortodoxe51.
NOTE
1 Vezi pe larg Sorin Lavric, Nevoia de martiri, în Moartea martirică, fundația Sf. Irina, București 2010, p. 65.
2 Vezi Evrei 12, 1: „De aceea şi noi, având împrejurul nostru atâta nor de mărturii, să lepădăm orice povară şi păcatul ce grabnic ne împresoară şi să alergăm cu stăruinţă în lupta care ne stă înainte“.
3 Vezi pe larg http://www.ziare.com/stiri/justitie/tara-tortionarilor-fericiti-1249196.
4 Mihai Eminescu, manuscrisul Superfluenţa populaţiei, în Opere, vol. XV, ediţie critică întemeiată de Perpessicius, Editura Academiei, Bucureşti, 1989, p. 85.
5 Ioan 8, 32.
6 Irlandezul C.S. Lewis, un apologet creştin contemporan nouă, în: Surprins de bucurie, citat de Claudiu Târziu în: http://c-tarziu.blogspot.com/2010/10/simpozion-de-martirologie-cum-ne.html.
7 Mihai Eminescu, manuscrisul Din şedinţele Societăţii România Jună. Naţionaliştii şi Cosmopoliţii, în Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, ediţie critică întemeiată de Perpessicius, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1980, p. 457. El scrie: „Ceea ce-i neadevărat nu devine adevărat prin împrejurarea că-i naţional; ceea ce-i injust nu devine just prin aceea că-i naţional. Naţionalitatea în margenile adevărului“.
8 Apocalipsa 21, 24.
9 Ibidem.
10 Apocalipsa.
11 Sorin Lavric, Despre martiri, cit.; vezi și ziarul Lumina, 15 oct. 2010.
12 Ibidem.
13 Efes. 2, 19.
14 Op. cit.
15 Vezi articolul și comentariile pr. dr. Mihai Valică în: http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2010/11/12/drept-la-replica-din-partea-parintelui-mihai-valica-despre-ispitele-unui-simpozion-de-martirologie-si-criticile-rautacioase/; http://razvan-codrescu.blogspot.com/.
16 Vezi pe larg http://www.sud-est.m
d/numere/20010922/martiri/.
17 Nina Negru, Arta de a nu face martiri, în: http://www.sfantuldaniilsihastrul.ro/articole/123-nina-negru-qarta-de-a-nu-face-martiriq.html.
18 Este cunoscut că din punct de vedere istoric valoarea torturilor a fost dogmatizată de către al IV-lea Conciliu de la Lyon (1245), al XIII-lea Sinod Ecumenic al Bisericii Latine (romano-catolice), care a acceptat schinguirile ca mijloc de anchetă pentru facilitarea operei Sfintei Inchiziţii! Astfel s-au născut monştrii Revoluţiei Franceze şi bolşevice, ai nazismului şi ai jalnicelor imitaţii ale lor din Est şi din Vest, până astăzi, subliniză pe bună dreptate prof. G. Metallinos în http://acvila30.wordpress.com/2010/11/13/protoprezbiter-gheorghios-metallinos-%E2%80%9Emireasma-a-mortii-dar-spre-viata%E2%80%9D-vezi-ii-corinteni-216.
19 Vezi canonizarea recentă a cardinalului Szilárd Bogdánffy, de origine maghiară, sanctificat de curând de Vatican. A fost cunoscut ca un om plin de ură contra românilor din Ardeal: http://theologhia.wordpress.com/2010/11/01/presupus-colaborator-al-organiza%C8%9Biilor-anti-romane%C8%99ti-bogdanffy-szilard-a-fost-beatificat-in-prezen%C8%9Ba-trimisului-papei/.
20 http://razvan-codrescu.blogspot.com/
21 1 Ioan 5, 19.
22 Romani 12, 9.
23 2 Timotei 4, 5.
24 Compară și Sorin Lavric, op. cit..
25 Vezi Iezechiel 33, 18: „Dacă dreptul se va abate de la dreptatea sa şi va începe să facă nelegiuire, va muri pentru aceasta“.
26 Iezechiel 33, 19: „De asemenea, dacă nelegiuitul s-a întors de la nelegiuirea sa şi a început să facă judecată şi dreptate, pentru aceasta el va trăi“; Iezechil 18, 27-32.
27 Matei 10, 22: „Şi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu; iar cel ce va răbda până în sfârşit, acela se va mântui“.
28 Efeseni 6, 12.
29 Matei 5, 11: „Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea“.
30 Romani 12, 21.
31 Apocalipsa 6, 9.
32 Vezi Monahul Moise, Sfântul închisorilor, ed. Agnost, Sibiu, 2009. Cartea se referă la unul dintre martirii închisorilor româneşti, Valeriu Gafencu; Vezi și: Anca Bujoreanu, Sfinți martiri și mărturisitori în epoca contemporană, ed. Fotini, Galați, 2007; Fabian Seiche, Martiri și mărturisitori români din secolul XX. Închisorile comuniste din România, ed. Agaton, Făgăraș, 2010; Vasile Manea, Preoți ortodocși în închisorile comuniste, ed. Patmos, Cluj-Napoca, 2010.
33 Vezi Evrei 12, 1: „De aceea şi noi, având împrejurul nostru atâta nor de mărturii, să lepădăm orice povară şi păcatul ce grabnic ne împresoară şi să alergăm cu stăruinţă în lupta care ne stă înainte“.
34 Vezi: http://www.jurnaltv.ro/video/The_Soviet_Story_Povestea_sovietelor_incredibil.
35 Vezi şi art. pr. Ioan Alexandru Mâzgan, Biserica şi securitatea în revista Rost din 10 febr. 2006.
36 Vezi şi articolul pr. prof. univ. dr. Gheorghe I. Drăgulin în revista Biserica Ortodoxă Română, an CIX (1991), nr. 7-9, p. 91-98.
37 Vezi Evrei 12, 4: „În lupta voastră cu păcatul, nu v-aţi împotrivit încă până la sânge“.
38 Origen, Scrieri alese, colecţia „Părinţi şi scriitori bisericeşti“, Bucureşti 1981, p 155.
39 1 Corinteni 4, 12-13.
40 Vezi Alexandru Salcă, În zeghe, printre sfinți – memorii II, Brașov, 2000, p. 5-13; Vezi și Vasile Manea, Preoți ortodocși în închisorile comuniste, Cluj-Napoca, 2010, p. 11-15.
41 Andrei Pleșu: „N-am să mai apuc alt chip al acestei țări”, Adevărul, 7 august 2009.
42 Jelio Jelev, Comunismul este mai periculos decât fascismul, în ziarul Lumina, 14 nov. 2009, p. 15.
43 Matei 6, 14-15: „Că de veţi ierta oamenilor greşalele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc. Iar de nu veţi ierta oamenilor greşalele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre“; 18, 35: „Tot aşa şi Tatăl Meu cel ceresc vă va face vouă, dacă nu veţi ierta – fiecare fratelui său – din inimile voastre“.
44Matei.
45 Matei.
46 Vezi pr. dr. Mihai Valică, prof. dr. Pavel Chirilă, dr. Andreia Băndoiu și dr. ec. Cristian George Popescu, op. cit. p. 171.
47 Vezi pe larg Nina Negru, Arta de a nu face martiri, în: http://www.sfantuldaniilsihastrul.ro/articole/123-nina-negru-qarta-de-a-nu-face-martiriq.html.
48 Id.
49 Vezi pe larg declarația pr. prof. univ. dr. Gheorghios Matallinos, în: http://acvila30.wordpress.com/2010/11/13/protoprezbiter-gheorghios-metallinos-%E2%80%9Emireasma-a-mortii-dar-spre-viata%E2%80%9D-vezi-ii-corinteni-216.
50 Vezi și articolul și comentariile pr. dr. Mihai Valică în: http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2010/11/12/drept-la-replica-din-partea-parintelui-mihai-valica-despre-ispitele-unui-simpozion-de-martirologie-si-criticile-rautacioase/; http://razvan-codrescu.blogspot.com/.
51 Vezi pe larg: http://acvila30.wordpress.com/2010/11/13/protoprezbiter-gheorghios-metallinos-%E2%80%9Emireasma-a-mortii-dar-spre-viata%E2%80%9D-vezi-ii-corinteni-216.
Andrei PLEȘU : ȚARA A AJUNS PROPRIETATEA PRIVATĂ A UNOR DERBEDEI
“Faptul că sunt român e, totuși, o pură întâmplare. Nu o regret, dar nici nu mi-o pot pune la butonieră. Pot doar spera să valorific atât cât pot șansa aceasta “genetică”, să nu-mi fac de râs locul nașterii și concetățenii, să mă port frumos cu limba română și, vorba lui Constantin Noica, să povestesc și altora câte ceva despre “partea noastră de cer”.
Dar privesc în jur. Ziarele sunt pline de politicieni aflați în urmărire penală sau foarte aproape de ea. Unii sunt vechi “înțelepți” de partid, care au făcut ani, de-a rândul, “jocurile” de la vârf, cu dexteritatea discretă a unor eterne și impenitente eminențe cenușii
Alții sunt juriști, adică inși care încalcă legile cu extremă competență. Pe unul din ei l-am auzit tunând și fulgerând, în campanie, împotriva hoților care sărăcesc patria, după care, iată, e chemat să justifice, împreună cu soția sa,averi de milioane de euro. Grupurile “infracționale” sunt trans-partinice: dintr-odată, vezi aliniați în boxa acuzaților și pesediști și peneliști și pedeliști și băsiști și anti-băsiști. Afacerile creează solidarități inefabile, diferențele de tabără politică sunt simple mofturi. Numai noi, prostimea, credem că asistăm la mari lupte ideologice. În realitate, mulți dintre cei care mimează, pe scenă dușmănia, “se descurcă” eficient, uniți, subteran, în cuget și simțiri.
Reprezentanții bisericii noastre… am trăit să văd cum Întâi-Stătătorul comunității noastre duhovnicești ridică un banal (dar puternic) mahăr de provincie la rang de laureat al unui ordin legat de numele Sfinților Martiri Brâncoveni. Lecția pe care ne-o transmit ierarhii noștri e simplă: dai bani – ești “vrednic”! Mântuirea devine, astfel, un statut sponsorizabil.
Gazetele și posturile de televiziune au devenit, și ele, un soi de trupe de comando, cu misiuni de lichidare și propaganda.
Moderatorii au ceva între milițieni, procurori și vecine de bloc. Invitațiile la diverse “talk-show”-uri se fac, pare-se, pe bază de “abonament”. Aceiași inși, cu aceleași păreri, prestează tenace, fără exces de imaginație, în teritoriul aceleeași, previzibile obediențe.
Când nu se face politică, se organizează chermeze deșucheate, în care câteva fete cu buze de știucă își valorifică abundent posteriorul, în timp ce câțiva băieți de comitet fac glume în doi peri. Peste tot, numărul VIP-urilor care nu știu românește și gândesc intermitent e în creștere. Atmosfera generală e de bălăcăreală groasă, de îmbrânceală zglobie sau sângeroasă, de suspiciune, de mârlănie. Președintele face dezvăluiri învăluite, primul ministru zâmbește șugubăț, după modelul “șmecherul clasei”, alegătorii intervievați recunosc că, dacă sunt plătiți, votează cum trebuie, îl vor pe Ceaușescu sanctificat și cred că Hitler (spre deosebire de Băsescu) își iubea țara.
(Andrei Pleșu)
Cum a falimentat mafiotul PSD-ist Liviu Dragnea unitati economice ale Romaniei
Personajul principal este pesedistul Liviu Dragnea, în acea perioadă membru al PD-ului, păstorit în anii ’90 de ‘Nu vrem Kent, nu vrem valută/ vrem Petrică să ne … guverneze’, adică Roman + Ilici = love (Petre Roman este astăzi mare liberal, neamule!). Între anii 1996-2000, Liviu Dragnea a fost prefect al judeţului Teleorman, din partea PD-ului, partid pe care îl înjură non-stop astăzi la tembelizor.
Şi cum credeţi că a contribuit Dragnea la creşterea economică a judeţului? Păi, simplu, a contribuit decisiv la falimentarea unor societăţi comerciale de stat din Turnu Măgurele, doar pe spinarea statului, adică a fraierilor care sărăcesc, şi-au făcut actualii pesedişti marile averi. De exemplu, SC Turnu SA era, în acei ani, o firmă producătoare de îngrăşăminte chimice, una dintre cele mai performante întreprinderi de stat din România. În mandatul de prefect al lui Dragnea, la conducerea SC Turnu a fost pus Mircea Manea, membru PD şi apropiat al jupânului. Imediat, societatea a început să lucreze în scopuri caritabile. Adică a livrat către diverse firme îngrăşăminte chimice fără să primească un ban şi a primit în schimb datorii uriaşe către stat. Mai multe rapoarte făcute de autorităţile locale, dar şi la nivel de Guvern, cu privire la declinul bine controlat al acestei întreprinderi au rămas ca şi neobservate de prefectul Liviu Dragnea, garantul respectării legii în judeţ.
Iată câteva manevre de falimentat cea mai mare întreprindere dintr-un oraş:
- În perioada 1998-1999, SC Turnu SA a livrat unui grup de firme din Caracal diverse mărfuri în valoare de 32 de miliarde de lei (vechi la vremea aceea). Această sumă nu a fost plătită, directorul Mircea Manea acceptând ca SC Turnu să primească în schimb o fabrică de alcool deţinută de firmele respective. Doar cu alcool creşte eficienţa muncii!
- Tot în acea perioadă, SC Turnu a livrat către Queen SRL marfă de 1,791 miliarde de lei, directorul Mircea Manea acceptând ca plata să se facă cu filă cec la 29 de zile de la livrare. Până la data plăţii, datoria a trecut la o firmă fantomă, fila cec a fost refuzată de la plată, iar SC Turnu a mai făcut un pas spre faliment.
- În 2000, SC Turnu a mai dat 500 de tone de îngrăşăminte chimice către o societate falimentară, SC Dora Stil Impex, iar paguba a fost de 7,5 miliarde de lei în contul societăţii teleormănene.
- Tot în anul 2000, SC Turnu a fost căpuşată de SC Grivco şi SC Crescent (firmele securistului Dan Voiculescu), cele două firme ‘ocupându-se’ de exportul de îngrăşăminte chimice produse la SC Turnu. Prin încerdinţarea exportului către firmele lui Voiculescu, SC Turnu a înregistrat o pierdere de 327.038.427.000 de lei.
Cum l-a răsplătit Liviu Dragnea pe Mircea Manea pentru activitatea infracţională a acestuia? L-a făcut director la Asociaţia de vânătoare Turris, înfiinţată chiar de Liviu Dragnea.
Altă ispravă de la Turnu Măgurele, de pe vremea când Liviu Dragnea era prefect, a fost falimentarea societăţii de stat Conservturris SA. Metodele au fost similare cu cele de la SC Turnu. Societatea avea 1.343 de hectare de teren în folosinţă şi o fabrică de conserve. În 1999, când Dragnea era prefect, din SC Conservturris s-a rupt o bucăţică care a primit numele de SC Agroturris SA şi un cadou de 662 de hectare din terenul Conservturris-ului. Terenul agricol a fost scos ulterior din capitatlul social. Practic, fără terenul care-i oferea materia primă, fabrica de conserve a Conservturris a fost împinsă spre faliment. Ca şi la întreprinderea producătoare de îngrăşăminte chimice, Dragnea a pus director un apropiat de-al său, Adrian Simionescu, pedist ca şi el. Cât a fost Simionescu director, SC Conservturris a livrat marfă moca mai multor firme, printre care şi SC Marine SRL, care aparţinea cumnatului lui Liviu Dragnea, Marinaş Florinel.
De ce PNA-ul (Parchetul Naţional Anticorupţie) nu l-a deranjat pe Dragnea? În primul rând, fiindcă Liviu Dragnea a trecut în 2000 la PSD. Care PSD a ajuns la guvernare şi a înfiinţat PNA, spre care megeau toate cazurile de corupţie. PNA nu l-a scuturat neam pe Dragnea, fiindcă proaspătul, pe atunci, preşedinte pesedist de consiliu judeţean a avut o ‘inspiraţie’. A făcut presiuni şi l-a pus pe listele PSD de la alegerile parlamentare pe Constantin Amariei, fratele procurorului general al PNA, Ioan Amariei. L-a asezat pe locul doi, să fie sigur că are success, şi astfel l-a făcut deputat. Iar Dragnea s-a ales cu o binemeritată libertate, doar România fiind ceva mai săracă. Păi, nu merită Dragnea să fie votat de teleormăneni şi pesediştii să fie votaţi de români!?
Citeste si articolele:
- Ion Predescu, unul dintre ‘minerii’ PSD-ului
- Este dezvăluită o nouă hoţie a camarilei pesediste din România
- Ce s-a mai întâmplat în Republica Pesedisto-Ţigănească
- Pesediştii, hoţii care strigă ‘Hoţul!’
- În timp ce parlamentarii pesedişti fac sex cu minore, liberalii roşii sunt reprezentaţi în Parlament de un violator
Sa invatam si din limbajul animalelor, de la care primim lectii inedite/ AVANTAJELE BUBALINELOR/ Urda de bivolita Ricotta di Bufala Campana DOP
Comportarea animalelor ne vorbeste tot timpul despre cat de sanatoase sunt. Aceste lucruri se reflecta in atitudine, limbajul corpului si conditia corporala. Invatati sa observati aceste detalii, sa le evaluati si sa gasiti solutii pentru a obtine profitul dorit de la afacerea dumneavoastra.
Comportament natural
Verificarea confortului vacilor inseamna sa ne intoarcem in timp si sa aflam care este comportamentul natural al unei vaci. Inainte vacile erau mai mult tinute pe pajiste si puteau sa se desfasoare natural. Aceste obiceiuri au disparut, deaorece acum vacile sunt mutate in grajduri si adaposturi. Pentru a judeca nivelul de confort al unei vaci, cel mai important este de stiut cum actioneaza o vaca natural. Cu cat este mai natural comportmentul ei in grajd, cu atat va fi mai bine pentru ea si pentru tine. Mai jos este redat un tabel simplificat despre programul unei vaci in lactatie.
Intervale de timp zilnice pentru o vaca in lactatie:
| Activitate | Timp dedicat unei activitatie pe zi |
| Hrana | 3- 5 ore (9 – 14 mese pe zi) |
| Odihna | 12–14 ore |
| Intercatiuni sociale | 2–3 ore |
| Rumegatul | 7–10 ore |
| Bautul | 30 minute |
| Afara din grajd (muls, timp calatorit) | 2,5–3,5 ore |
Sursa: Grant, Rick: Incorporating dairy cow behavior into management tools.
Cel mai eficient sistem de adapare din lume nu va fi eficient daca vacile nu stau in conditii confortabile. Pentru a ava ajuta sa analizati nivelul de confort in ferma, folosim un ghid DeLaval pentru confortul animalelor.
Exista trei criterii importante dupa care DeLaval analizeaza confortul vacilor:
• Semnale animale: vezi, asculta si simte vaca si aprecieaza daca este sanatoasa sau nu.
• Scor Conditie Fizica (BCS): aplicati aceasta metoda relevanta pentru greutatea vacii in diferite stadii de lactatie.
• Scor locomotie: dati o nota schiopatatului folosind o metoda standardizata. Aceast lucru o sa va ajute sa identificati probleme inainte ca o vaca sa devina in mod evident schioapa. Mai multe informatii in partea a IIIa.
Verificarea celor 3 de mai sus va ofera date valoroase despre sanatatea cirezii dumneavoastra si saa ajuta sa luati deciziile corecte in ferma. Imbunatatirea confortului vacilor o sa va ajute pe viitor sa obtineri un scor din ce in ce mai bun.
„Aminteste-ti, fermieritul este despre vaci.” – Jan Hulsen / Author of Cow Signals©
Ce sunt semnalele de la animal?
Urmatoarele intrebari v-ar putea ajuta in demersul dumneavoastra:
Ce vad?
Ce cauzeaza acest lucru?
Ce inseamna acest lucru?
Cum sa interpretam semnalele de la vaci?
Analiza unui animal nu este atat de simpla precum pare. Va rugam sa studiati tabelul cu semnalele de la animale si invatati-l pe de rost. De fiecare data cand va plimbati printre vaci, selectati una si verificati-o in concordant cu indicatorii de sanatate. Dupa ce ati verificat cateva vaci in acest fel, veti putea intelege mai bine necesitatile lor. Nu trageti concluzii in aceasta faza, pentru ca trebuie sa verificati si conditia fizica si sa acordati un scor, de asemenea si pentru locomotie.
Temperatură
O vaca trebuie sa aiba temperatura cuprinsa intre 38 si 39 °C. Urechile reci pot indica existenta febrei laptelui sau probleme de circulatie ale sangelui.
Picioare
Problemele la picioare sunt cauzate de un asternut neadecvat, de fixarea nepotrivita a echipamentului in grajd sau de infectie la copite.
Rumegatul
O vaca ar trebui sa rumege intre 7 si 10 ore pe zi, mestecand la un rumegat de 40 si 70 de ori. Daca dureaza mai putin, inseamna ca ratia este inadecvata.
Rumen
Rumenul trebuie sa fie plin cu hrana rumen-ul trebuie umplut cu mancare. Partea stanga a stomacului (vazuta din spatele vacii) ar trebui sa fie evidenziata. Daca va impingeti pumnul in rumena r trebui sa se contracte ferm intre 10 si 12 ori in 5 minute.
Alerta
O vaca sanatoasa are o piele stralucitoare si un stomac plin.
Gat
Un gat umflat este cauzat de un gard electric care este asezat prea jos sau de un echipament de grajd ajustat incorrect.
Copite
Vacile sanatoase stau in picioare drept si nemiscate cand mananca. Schiopatatul sau taratul copitelor sunt semne pentru o sanatate deficitara. Acest lucru poate fi cauzat de o pardosea nepotrivita sau de lipsa tratamentului pentru copite, Intodeauna verificati sub copite pentru indicii suplimentare si folositi scoring-ul pentru sanatatea copitelor.
Uger
Pentru a verifica starea ugerului, priviti cu atentie mameloanele dupa muls. Mameloanele sanatoase sunt flexibile si colorate natural. Sanatatea ugerului poate fi influentata de o igiena precara, o instalatie de muls deficitara sau ratii de mancare nepotrivite.
Dejectii
Acestea nu trebuie sa fie prea tari sau prea lichide si nu trebuie sa contina parti nediferate.
Respiratia
Respiratia normala variaza intre 10 si 30 de respiratii pe minut. O rspiratie mai alerta indica stres cauzat de caldura sau durere si febra.Source: Hulsen, Jan, Cow Signals, VetVice.
S-a inaugurat ferma de bivoli din orasul Pecica
Ferma de bivoli din orasul Pecica, judetul Arad are un grajd rustic acoperit cu stuf si respecta toate standardele sanitar- veterinare.
Cabinetul veterinar si locuinta ingrijitorului sunt moderne si dotate corespunzator. Mai mult gardul electric care va impiedica animalele sa paraseasca parcela de pasunat este alimentat prin panouri solare.
In spatele fermei se gaseste un foisor de observare a intregii zone, inclusiv a zonei naturale din Lunca Muresului.
Proiectul din orasul Pecica a fost realizat in colaborare cu Oraşului Mórahalom, Ungaria de unde au fost aduse in Parcul Natural Lunca Muresului o cireada de bivoli. Scopul a fost acela ca prin pasunatul cu bivoli se se revigoreze flora originala din Parcul Natural.
La inaugurare a participatul si viceprimarului din orasul maghiar alaturi de oficialitatile locale. Cu aceasta ocazia primarul orasului Pecica a amintit si alte proiecte de agrement turistic care vor fi amplasate in aceasta zona a orasului. Este vorba de un centru de promovare turistica, strandul termal, muzeul painii de Pecica, dotat cu un nou cuptor pentru demonstratii practice si o mini gradina zoologica, in vecinatatea foisorului de la ferma de bivoli. Ferma are un ghid, care ofera informatii pentru vizitatori la sfarsit de saptamana, cand este deschisa turistilor.
Ferma de bubaline
Bivolii, cunoscuti in terminologia de specialitate bubaline, isi gasesc stramosi comuni cu celelalte forme de bovine. Importanta bubalinelor, trebuie interpretata prin valoarea economica a acestora, raportata la zona de formare si de raspandire, la posibilitatile de extindere si de valorificare a unor teritorii in care taurinele nu se pot adapta si nu asigura productii corespunzatoare.
Bubalinele reprezinta circa 10%, din efectivul mondial de bovine. In tarile mari crescatoare, bubalinele aduc un important aport economic, in conditii in care alte specii de bovine sunt neadaptabile sau realizeaza niveluri de productie mult inferioare. Printre tarile mari crescatoare de bubaline se inscriu: India, Pakistan, Vietnam, Egipt, Nepal.
Cresterea bubalinelor in tara noastra este o activitate traditionala. Bubalinele au patruns in spatiu carpato-dunarean odata cu migratia hunilor si avarilor, prin sud, din Bulgaria.
CONDITII DE CRESTERE, ARIE DE RASPANDIRE:
Conditiile geoclimatice specifice cresterii bubalinelor sunt marcate de forme de relief putin inalte, cu soluri slab evoluate, argilo-iluvionale, cu fertilitate naturala scazuta, drenaj slab si foarte slab, cu reactie acida si regim agrohidric defectuos.
Vegetatia naturala din arealul de crestere a bubalinelor este mai putin valoroasa, bogata in specii mezohidrofile si hidrofile in care predomina Nardus stricta sau asociatii de Agrostis tenuis cu Festuca rubra, Agrostis stolonifera, Festuca pratensis, Alopecurus pratensis cu Poa pratensis, in functie de solul de referinta.
EFECTIVE SI PRODUCTII:
In Romania, exista un efectiv total de bubaline de 62.100 capete repartizate majoritar in judetele: Bihor, Bistrita Nasaud, Brasov, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj si Sibiu.
Cele mai mari efective de bubaline se gasesc in judetele Salaj (14.300 capete), Cluj (10.100 capete), Maramures (6.500 capete), Bihor (5.600 capete), Brasov (5.400 capete), Satu Mare (4.400 capete).
In judetele Sibiu, Brasov, Cluj directia principala de exploatare este pentru productia de lapte, iar in judetele Salaj si Bihor pentru carne si lapte.
Numarul total de ferme de crestere a bubalinelor cuprinse în Controlul Oficial al Producţiei este de 78, Bistrita Nasaud – 4 ferme, Brasov – 1 ferma, Cluj – 72 ferme, Salaj – 1 ferma, cu un efectiv total de 275 capete bivolite, si 2 turmaci.
In judetul Brasov, care are o traditie indelungata in cresterea bubalinelor, se gaseste Statiunea de Cercetare si Productie pentru cresterea Bubalinelor – Sercaia, unica din tara pentru aceasta specie.
Principala zona de raspandire a bubalinelor brasovene este Tara Fagarasului, unde, in competitie directa cu taurinele au o eficienta sporita in valorificarea vegetatiei de slaba calitate. Bivolii si-au gasit aici adapostul si utilitatea, adaptandu-se perfect mediului, oamenilor, sporind fertilitatea pamantului si usurandu-le munca.
Ca insusiri de productie, bubalinele se preteaza, in principal, la exploatarea pentru productia de lapte si carne. Pe langa aceste caractere de productie mixta, aceasta specie se utilizeaza si ca forta de tractiune in efectuarea unor activitati agricole si de transport.
PRODUCTII LAPTE
Productia de lapte a bubalinelor este in jur de 1.700 litri pe lactatie, cu 132 kg grasime pura si un procent de grasime de 7,49%.
Laptele de bivolita are o compozitie complexa si se caracterizeaza printr-o pondere ridicata in substanta uscata si grasimi, superioara laptelui produs de catre toate celelalte specii de animale de ferma. De asemenea, are un continut ridicat in vitamine si compusi minerali.
Astfel, valorile reprezentative ale componentelor principale din laptele de bivolita sunt: (in g/100 g lapte)
- substanta uscata total – 17,4;
- grasimi – 7,4;
- proteine – 4,1;
- cazeina – 3,4;
- albumine – 0,6;
- lactoza – 4,8;
- subst. minerale – 0,7;
- calciu – 185 mg/100 g lapte;
- fosfor – 137 mg/100 g lapte;
Aceasta compozitie confera calitati nutritive precum si calitati tehnologice deosebite laptelui de bivolita.
- Din lapte de bivolita se pot obtine preparate foarte apreciate de consumatori: branzeturile care se fabrica intr-o gama foarte variata de sortimente, cum sunt Mozzarella, Cheddar, Karnal, Surati la care se adaugA branza telemea de bivolita produsa in tara noastra;
- Produse cu continut ridicat in grasime: smantana, untul si gheea;
- Preparate dietetice acide: iaurtul, chefirul.
PRODUCTII CARNE
De la animalele sacrificate se obtin carcase cu o greutate medie de 200kg.
Cele mai importante criterii de apreciere a productiei de carne obtinuta sunt:
- masa corporala la momentul valorificarii, care este de dorit sa fie cat mai mare si la varste cat mai timpurii;
- conformatia corporala;
- gradul de „‘imbracare in muschi”.
AMELIOARARE BUBALINE
Cresterea bubalinelor este dependenta la aceasta data de realizarea unei valorificari superioare a productiilor in special prin procesarea laptelui in produse specifice si desfacerea acestora la export.
Principalele elemente ce preocupa pe crescatori privesc aplicarea unui program de ameliorare a bubalinelor, care are in vedere urmatoarele obiective:
- Masivizarea tipului de bubaline actual, prin cresterea taliei la 138 cm si a masei corporale la peste 600 kg la bivolitele adulte, cu o buna dezvoltare a dimensiunilor de lungime a trunchiului, profunzime pronuntata a toracelui si largimi sporite in general, precum si un tren posterior masiv. Totodata, se urmareste cresterea adancimii toracelui la peste 55% din inaltimea la greban.
- Ridicarea potentialului genetic in directia productiei de lapte la peste 1900 kg lapte si 145 kg grasime si 100 kg proteina.
- Concomitent, se va apela si la imigratia de gene valoroase, prin utilizarea de material seminal din rasa Murrah si eventual, din rasa Nili-Ravi. Statiunea de Cercetare si Productie pentru Cresterea Bubalinelor Sercaia are un rol principal in realizarea si difuzarea acestui progres.
CONSTRUCTIA FERMEI DE BUBALINE
Aparenta liniste a bubalinilor nu trebuie sa ne faca sa uitam obisnuinta acestor animale de a se misca in grup si de a se freca cu mare forta de barierele care trebuie sa fie robuste si in mod special studiate. Functionalitatea grajdului este legata de corecta constructie a diferitelor elemente ce o compun, dar mai ales de integrarea lor, luand in considerare spatiile, miscarile, exigentele de bunastare ale animalelor si usurinta muncii operatorilor.
Particulara conformatie si dimensiunile relative ale gatului, capului si coarnelor, creeaza mereu probleme in ceea ce priveste adoptia unui front de furajare capturant. Rezultate bune se obtin cu adoptia unui front de furajare cu doua bare cea din partea inferioara mobila si reglabila in inaltime. Acesta trebuie sa fie asezat in fata pentru a asigura o mai corecta pozitionare in iesle si pentru a evita orice leziune a animalului
Rase de bovine aflate in conservare genetica
In Romania, la specia bovina, se afla in conservare genetica rasele Bivolul Romanesc si Sura de stepa.
Asociatile acreditate pentru conducerea registrelor genealogice la cele doua rase sunt:
Asociatia Crescatorilor de Bubaline – pentru Rasa Bivolul Romanesc,
-
Adresa: loc. Sercaia, str. Campului nr.2, jud. Brasov
-
Telefon: 0268245890
-
Fax: 0268245890
-
Mail: adrianbota68@yahoo.com
Asociatia Crescatorilor de Vaci de Lapte –pentru rasa Sura de Stepa
-
Adresa: loc. Dancu, com. Holboca, sos. Iasi‐Ungheni nr. 9, jud. Iasi
-
Telefon: 0232272667
-
Fax: 0232272667
Urda de bivolita Ricotta di Bufala Campana DOP
„Ricotta di Bufala Campana” este un produs lactat proaspat, din Italia, obtinut prin coagularea termica a proteinelor din zerul de lapte de bivolita, materie prima rezultata in urma productiei de mozzarella de bivolita.
Urda DOP „Ricotta di Bufala Campana” are un continut ridicat de apa (de pana la 75 %) si un continut de grasime de minimum 12 % din greutatea totala. Caracterul specific al acestui produs cremos si moale se datoreaza continutului crescut de grasime, exprimat in raport cu substanta uscata (valoarea minima este de 45 %).
DOP „Ricotta di Bufala Campana” se caracterizeaza si printr-un gust dulce si parfumat de lapte de bivolita, datorat continutului nesemnificativ de acid de fermentare, de maximum 0,3 % acid lactic, si evidentat de un procent foarte scazut de sodiu, de maximum 0,3 %.
La momentul introducerii pe piata, DOP „Ricotta di Bufala Campana” are forma unui trunchi de piramida sau de con, cu greutatea maxima de 2 000 g, este de culoare alb-portelan, nu are coaja, iar consistenta este moale, granulara, dar nu nisipoasa. Gustul este caracteristic, proaspat si usor dulce, iar mirosul este parfumat, de lapte si smantana.
Materia prima utilizata pentru producerea DOP „Ricotta di Bufala Campana” este constituita din „primul zer” (sau „zer dulce”) care rezulta din prelucrarea laptelui de bivolita obtinut prin mulgerea manual.
Pentru a evita riscul de deteriorare, operatiunea de ambalare trebuie sa se desfasoare in cadrul unitatii de productie certificate. DOP „Ricotta di Bufala Campana” trebuie ambalata in hartie, in recipiente de plastic pentru uz alimentar inchise sau in alte ambalaje pentru alimente.
Aria de productie a urdei „Ricotta di Bufala Campana” cuprinde o parte a teritoriului administrativ al regiunilor Campania, Lazio, Puglia și Molise. Caracteristicile orografice si pedoclimatice ale teritoriilor prezentate sunt principalele elemente care au favorizat raspandirea cresterii bivolitelor in aceste zone.
Caracteristicile morfologice ale bivolitei fac ca acest animal sa fie deosebit de capabil sa depaseasca aspectele ambientale negative si potrivit pentru utilizarea in zonele caracterizate de macroclima tipica regiunii mediteraneene. Caracteristicile pedologice ale zonelor de campie, constituite din terenuri de origine aluvionara si/sau initial mocirloase sau mlastinoase, și ale celor de deal, unde sunt răspândite terenurile de origine vulcanică, impreuna cu macroclima tipica acestei zone mediteraneene, au selectionat flora spontana si/sau cultivata a pajistilor si fanurile cu diverse culturi utilizate in alimentatia bivolitelor. In plus, vreme de secole, aceste teritorii au constituit o unitate teritoriala, politica si administrativa omogena, reprezentata de Regatul Neapolelui, din 1282 si pana in 1860. Unul dintre elementele carora li se datoreaza omogenitatea acestor teritorii este, de secole, cresterea bivolitelor in scopul obtinerii laptelui destinat producerii branzei si urdei. Chiar si in urma asanarii zonelor mlastinoase si a schimbarilor politice si administrative, aria geografica si-a pastrat multe dintre caracteristicile comune, printre care mentinerea si dezvoltarea unui puternic sector productiv constituit din sute ce crescatori de bivolite si producatori de branzeturi. Conform datelor din baza de date nationala, registrul zootehnic Teramo (2008), in aria delimitata se afla peste 92 % dintre bivolitele de rasa Mediteraneeana crescute in Italia.
Decizia de a utiliza doar zer dulce, nefermentat, obtinut in momentul ruperii coagulului de lapte proaspat de bivolita, este conditia esentiala pentru a putea transmite urdei caracteristicile laptelui, legate, inevitabil, la randul lor, de teritoriul de origine.
Practicile stravechi de producere a urdei de bivolita pe teritoriul vechiului Regat al Neapolului tineau seama deja de faptul ca trebuie utilizat doar lapte proaspat si zer cu adevarat proaspat, si deci separat imediat dupa ruperea coagulului. In 1859, In monografia sa, Del latte e dei suoi derivati(Despre lapte si derivatii sai), publicata in Nuova Enciclopedia Agraria (Noua enciclopedie agrara), Achille Bruni, profesor la Regia Universita di Napoli, descria modul in care se producea atunci urda de bivolita: „Dupa mulgerea laptelui, care este varsat in hardau, se adauga cheag de ied, iar dupa inchegare se taie in bucati mari cu spatula de lemn. Apoi, cu un polonic de lemn se scoate zerul care se fierbe pentru a obtine urda.”
Despre avantajele cresterii bivolilor
Bovinele fac parte din clasa Mammalia, subfamilia Bovinae. In subfamilia Bovinae sunt doua genuri: Bos si Bubalus. Genul Bos cuprinde subgenul Bos taurus, subgenul Bibos, subgenul Bison ,subgenul Poephagus. Din genul Bubalus fac parte bivolii, specie cu importanta economica mai mica decat speciile din subgenul Bos taurus.
Bivolii se intalnesc atat in forma salbatica cat si domestica. Bivolii, cunoscuti in terminologia de specialitate bubaline, isi gasesc stramosi comuni cu celelalte forme de bovine. Importanta bubalinelor, trebuie interpretata prin valoarea economica a acestora, raportata la zona de formare si de raspandire, la posibilitatile de extindere si de valorificare a unor teritorii in care taurinele nu se pot adapta si nu asigura productii corespunzatoare.
Bubalinele reprezinta circa 10%, din efectivul mondial de bovine. In tarile mari crescatoare, bubalinele aduc un important aport economic, in conditii in care alte specii de bovine sunt neadaptabile sau realizeaza niveluri de productie mult inferioare. Printre tarile mari crescatoare de bubaline se inscriu: India, Pakistan, Vietnam, Egipt, Nepal.
Bubalinele sunt animale cu o viata productiva mai lunga decat taurinele, traind in jur de 30 de ani. Au carnea foarte gustoasa. Pe de alta parte, nu sunt pretentioase la hrana si sunt foarte rezistente la boli. Calitatea laptelui este deosebita si, in plus, fara colesterol. Acizii grasi saturati ramificati din lapte nu se depun sub forma de colesterol in procesul de asimilare in organismul uman. Laptele de bivolita este folosit, cu succes, in hrana copiilor cu probleme de sanatate, datorita excelentelor sale calitati.
Domesticite cu peste 5.000 de ani in urma, bubalinele s-au impus prin forta de tractiune, dar si prin productia de lapte si carne. Privitor la localizarea in timp a patrunderii bivolului in Europa exista numeroase studii si teorii, care insa in unanimitate atesta provenienta asiatica a acestuia si stabilesc ca moment de raspandire secolul al IV-lea i.e.n. In tara noastra a patruns in secolul al V-lea e.n., odata cu migratia hunilor sau avarilor, prin sud, din Bulgaria.
In timp, aria de raspandire si efectivul de bubaline a suferit numeroase modificari, in prezent peste 90% din acesta gasindu-se in Transilvania. Bubalinele reprezinta aproximativ 11% din numarul total de bovine, iar 97% din efective se cresc pe continentul asiatic. Folosite si pentru muncile gospodaresti, directia prioritara de exploatare pentru principalele productii cu caracter alimentar difera de la o zona la alta. In judetul Sibiu, Brasov, Cluj s.a. directia principala de exploatare este pentru lapte, iar in judetele Salaj si Bihor pentru carne si lapte. De fapt, se releva per total in tara o tendinta de crestere mai mult pentru productia de lapte, tineretul fiind in general sacrificat la varste timpurii si la mase corporale scazute.
Efectivul de bubaline pe teritoriul tarii noastre a variat apreciabil de-a lungul timpului. De la patrunderea bivolului in tara si pana la mijlocul deceniului trecut, populatiile de bubaline au crescut intr-o totala izolare reproductiva, ceea ce a determinat o pronuntata consolidare genetica si fixarea unor insusiri morfoproductive proprii, diferite de ale altor populatii din tarile invecinate sau a celor de provenienta.
AVANTAJELE BUBALINELOR
Carnea de bivolita este foarte gustoasa, mai dulce decat cea de vaca si mai slaba. Laptele este dietetic si este indicat in tratamentul multor afectiuni, fiind mai sanatos decat cel de vaca. Principalul dezavantaj al industriei este numarul mic de procesatori de lapte de bivolita si reticenta a populatiei fata de consumul acestui produs.
O bivolita produce in medie 1.600 litri per lactatie cu un procent de grasime de 7%. Este un lapte cu un continut proteinic si vitaminic sporit dar din el nu se poate prepara unt foarte usor din cauza consistentei sale. In schimb se poate produce branza, iaurt sau chefir de bivolita, produse considerate drept delicatese peste hotare. De asemenea, o bivolita poate depasi 600 de kg.
Productia de lapte a bubalinelor este in jur de 1.700 litri pe lactatie, cu 132 kg grasime pura si un procent de grasime de 7,49%.
Laptele de bivolita are o compozitie complexa si se caracterizeaza printr-o pondere ridicata in substanta uscata si grasimi, superioara laptelui produs de catre toate celelalte specii de animale de ferma. De asemenea, are un continut ridicat in vitamine si compusi minerali.
Astfel, valorile reprezentative ale componentelor principale din laptele de bivolita sunt: (in g/100 g lapte)
-
- substanta uscata total – 17,4;
- grasimi – 7,4;
- proteine – 4,1;
- cazeina – 3,4;
- albumine – 0,6;
- lactoza – 4,8;
- subst. minerale – 0,7;
- calciu – 185 mg/100 g lapte;
- fosfor – 137 mg/100 g lapte.
Aceasta compozitie confera calitati nutritive precum si calitati tehnologice deosebite laptelui de bivolita.
De la animalele sacrificate se obtin carcase cu o greutate medie de 200 kg. Cele mai importante criterii de apreciere a productiei de carne obtinuta sunt:
-
- masa corporala la momentul valorificarii, care este de dorit sa fie cat mai mare si la varste cat mai timpurii;
- conformatia corporala;
- gradul de „‘imbracare in muschi”.
Aceste animale mai reprezinta surse de produse adiacente: coarnele – pentru industria decoratiunilor, parul – pentru fabricarea pensulelor si periilor, pielea – in industria vestimentara si de marochinarie, sangele, organele interne, grasimile si oasele in industria farmaceutica.
Hrana bivolitelor este asemanatoare cu cea a bovinelor. Pentru o productie de 6-8 litri de lapte zilnic este necesar sa ii asigurati o hrana echilibrata optim din punct de vedere proteinic si vitaminic si sa ii puneti la dispozitie o cantitate mare de apa proaspata.
Tineti cont de faptul ca sunt animale semisalbatice si manevrati-le cu atentie. Cu toate acestea, multi crescatori afirma ca devin foarte docile in momentul in care s-au obisnuit cu stapanii lor.
Haina de nuntă
Text de memorat: „Acum dar, nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului.” (Romani 8,1)
Săptămâna aceasta, vom studia o parabolă interesantă care ne descoperăun adevăr dureros – nu toţi cei care pretind a fi urmaşii lui Hristos chiar sunt urmaşii Săi. Dar cine suntem noi, ca să apreciem cine este credincios şi cine este necredincios? Cine suntem noi, ca să vedem „paiul” din ochiul fratelui nostru, prefăcându-ne că nu observăm „bârna” din ochiul nostru? Noi nu avem dreptul de a judeca. Dar Dumnezeu are acest drept.
„Oaspeţii care participă la ospăţul Evangheliei sunt cei care declară că Îi slujesc lui Dumnezeu şi ale căror nume sunt scrise în Cartea vieţii. Totuşi nu toţi cei care se declară a fi creştini sunt ucenici adevăraţi. Înainte de răsplata finală, trebuie să se decidă cine sunt cei pregătiţi să primească moştenirea celor neprihăniţi. Această decizie trebuie să fie luată înainte de cea de a doua venire a Domnului Hristos pe norii cerului, deoarece, atunci când va veni, Domnul va aduce cu Sine răsplata, «ca să dea fiecăruia după fapta lui» (Apocalipsa 22,12).” – Ellen G. White, Parabolele Domnului Hristos, pag. 310
Zile tensionate
Matei 21, un capitol care relatează evenimentele din ultima parte a lucrării Domnului Isus pe pământ, este plin de momente tensionate şi impresionante.De asemenea, el ne vorbeşte despre capacitatea teribilă a inimii omeneşti de a se autoînşela şi despre puterea celui rău de a ne face orbi faţă de adevărurile cele mai evidente. Când privim înapoi, ne este uşor să spunem: Cum au putut conducătorii iudei să fie atât de împietriţi, atât de orbi, atât de indiferenţi faţă de numeroasele dovezi oferite de Isus?
Dar să nu ne înşelăm singuri. Avem vreun motiv să credem că noi – adventiştii de ziua a şaptea, care avem atâta lumină – suntem altfel decât ei? Nu manifestăm şi noi, uneori, indiferenţă faţă de adevăr, mai ales atunci când acesta ne mustră pentru păcatele îndrăgite şi pentru iubirea de lume? Da, Dumnezeu ne iubeşte, Hristos a murit pentru noi şi ne-a dăruit iertare. Dar Dumnezeu i-a iubit şi pe oamenii despre care este vorba în acest capitol, care I-au întors spatele lui Isus şi, mai mult, au complotat împotriva Lui. Prin urmare, trebuie
să fim deosebit de atenţi, întrucât greşim dacă socotim că nu avem cum să fim înşelaţi!
1. Care este cadrul în care a fost spusă parabola cu haina de nuntă? Care sunt evenimentele principale? Care este tema principală a capitolului? Ce lecţie spirituală putem desprinde pentru viaţa noastră? Matei 21
Probabil că cele mai impresionante versete din tot capitolul sunt ultimele două. Cu toate că unii I se împotriveau lui Isus, o parte din mesajul Lui a reuşit totuşi să ajungă la inimile lor, întrucât şi-au dat seama că El vorbea despre ei. Ei ar fi avut o scuză dacă nu ar fi înţeles, însă problema este că au înţeles suficient de mult, încât să-şi dorească să scape de El. Un alt lucru interesant este acela că nu au îndrăznit să-L aresteze pe loc, de teama poporului care mergea după El. Cât de trist este că aceşti conducători, care ar fi trebuit să fie un exemplu pentru ceilalţi, aveau atâtea lipsuri şi că mulţi dintre ei nu au reuşit să se îndrepte niciodată! Când se vor trezi la realitate, va fi prea târziu (Rom. 14,10).
Invitaţia împăratului
Nunta este un eveniment deosebit în viaţa oricărui om şi este cu atât mai important în viaţa unui împărat. Iar dacă ai şansa să fii invitat de împărat la nunta fiului său, atunci te poţi considera foarte onorat. Simbolul nunţii fiului de împărat ne trimite cu gândul la relaţia dintre Isus şi biserica Sa (Apoc. 21,2.9; Efes. 5,21-23).
2. Ce legătură există între parabolă şi evenimentele din capitolul precedent? Care este tema lor comună? Matei 22,1-8
Observăm că împăratul a făcut toate pregătirile pentru nuntă, a avut grijă de sală şi de meniu. Apoi a trimis soli, să-i cheme pe invitaţi: „Toate sunt gata, veniţi la nuntă”. Oamenii nu aveau altceva de făcut decât să accepte invitaţia.
De asemenea, observăm motivele pentru care cei chemaţi au refuzat invitaţia. Unii nu au luat-o în serios, au socotit că nu era importantă şi nu au ţinut seama de ea. Ei îi reprezintă pe oamenii din vremea noastră, care nu iau în serios cerinţele lui Dumnezeu şi care nu vor să accepte adevărul.
Alţii „au plecat”. Calea mântuirii este îngustă (Mat. 7,14). Oamenii găsesc tot felul de scuze, ca să scape de invitaţie sau să o refuze. Pentru ei, lucrurile materiale contează mai mult decât invitaţia împăratului. În fine, ultima categorie este formată din oamenii care îi persecută pe cei care vin cu invitaţia. Toţi aceştia au rămas pe dinafară. Să ne gândim şi la cuvintele rostite de împărat despre cei care au ignorat sau au respins invitaţia: „N-au fost vrednici de ea”. Cum explicăm această afirmaţie, dacă ţinem cont de faptul că toţi oamenii sunt păcătoşi şi, prin urmare, nu sunt vrednici? Este vreunul dintre noi vrednic să primească invitaţie de la Împărat? În Biblie, meritul nostru vine din ceea ce a făcut Hristos pentru noi şi nu ţine de noi, ci de ceea ce Îi permitem lui Dumnezeu să facă pentru noi şi în noi.
Care este motivul pe care îl invoci cel mai frecvent când refuzi invitaţia Împăratului? Ce făgăduinţe biblice îţi dau încrederea că Domnul te poate ajuta să renunţi la acest obicei?
Cei care au venit la ospăţ
3. Când cei poftiţi au refuzat şi a doua oară invitaţia, ce le-a poruncit împăratul robilor lui să facă? Mat. 22,9
4. Cine erau cei care au venit la ospăţ? Ce înseamnă faptul că erau „şi buni, şi răi”? Mat. 22,10-14
Ai observat că unii creştini declaraţi sunt deosebit de răutăcioşi şi de antipatici? Ai observat că unii oameni care merg la biserică şi care au convingerea că vor fi mântuiţi sunt negativişti, aspri, ipocriţi şi de-a dreptul răi?
Aşa se întâmplă de când e lumea. Cum ne explicăm, de exemplu, credinţa cruciaţilor, care erau atât de dedicaţi lui Hristos, dar şi-au croit drumul spre Ţara Sfântă prădând şi jefuind? Un martor a declarat următoarele: „Oştile noastre i-au fiert pe păgâni în oale. Ostaşii i-au tras în ţeapă pe copii şi i-au mâncat fripţi la grătar”. Cum au putut să săvârşească asemenea orori în Numele lui Isus? Răspunsul pare a fi simplu: Oamenii aceştia nu erau creştini adevăraţi.
Dar de unde putem şti? Cum putem să tragem concluzia aceasta, de unde ştim ce anume au fost ei învăţaţi să facă şi dacă au avut ocazia să-şi dea seama că era greşit ceea ce făceau? E oare posibil ca vreunul dintre ei să se fi pocăit după aceea şi să fi cerut iertare şi har? Dar ce putem spune despre anumite fapte oribile săvârşite de oameni care păreau destul de credincioşi? Cine suntem noi să-i judecăm? Noi nu avem dreptul să judecăm pe nimeni, dar Dumnezeu are acest drept şi îi va judeca pe toţi.
5. Ce ne spune Scriptura despre judecată? Rom. 14,10; Evr. 10,30; Ecl. 12,14; Dan. 7,9-10.
Adventiştii de ziua a şaptea numesc judecata aceasta „judecata de cercetare” şi la ea face referire parabola din Matei 22.
Gândeşte-te la fapte făcute de-a lungul istoriei, de creştini declaraţi, uneori chiar în Numele lui Isus. Cum ne ajută parabola aceasta să înţelegem că Dumnezeu îi va judeca şi pe ei după dreptate?
Fără haină de nuntă
6. Ce reprezintă haina de nuntă în această parabolă? De ce este acceptarea ei o problemă de viaţă şi de moarte?
Cum s-ar putea împăca teoria „odată mântuit, mântuit pentru totdeauna”, cu faptul că, într-o zi, Dumnezeu va despărţi pentru totdeauna grâul de neghină (Mat. 13,24-30), pe cei înţelepţi de cei neînţelepţi (Mat. 25, 1-13), pe cei credincioşi de cei necredincioşi (Mat. 25,14-30), pe cei care au primit neprihănirea Sa de cei care nu au primit-o (Mat. 22,1-14) şi pe urmaşii adevăraţi ai lui Hristos de cei care pretind că Îl urmează, dar fac lucruri oribile în Numele Său?
Va exista o zi finală a socotelilor pentru toţi oamenii – pentru cei care cred şi pentru cei care doar pretind a crede în aceleaşi făgăduinţe ale mântuirii prin credinţa în ceea ce a făcut Hristos pentru noi. Dacă mântuirea ar putea fi obţinută prin fapte, totul ar fi simplu; nu ar trebui decât să ne etalăm faptele şi să vedem dacă sunt suficiente.
Însă, dacă mântuirea se bazează pe meritele Altcuiva, dacă neprihănirea necesară pentru mântuire se găseşte în Altcineva şi nu în noi înşine, problema devine mai dificilă, mai nuanţată. În acest sistem, se impune ca judecata să fie făcută de o Fiinţă care nu face niciodată nicio greşeală, pe când în primul sistem (în care faptele sunt criteriul), lucrul acesta nu mai este atât de necesar.
Aceasta este de fapt ideea principală a parabolei: Dumnezeu îi va despărţi pe adevăraţii Săi copii de mulţimea tuturor acelora care doar pretind a-L urma pe Hristos. Care va fi criteriul decisiv? Vor fi acceptaţi numai aceia care s-au îmbrăcat cu haina frumoasă a neprihănirii Domnului Hristos.
Parabola aceasta face o distincţie clară între calitatea de membru al bisericii şi starea de păcătos salvat prin neprihănirea lui Hristos. Analizea ză-ţi viaţa, faptele, gesturile, cuvintele, gândurile, atitudinea faţă de prieteni şi faţă de duşmani. Reflectă ele faptul că porţi haina neprihănirii lui Hristos sau arată că tu ai venit la ospăţul de nuntă cu hainele tale?
Cercetarea
După cum am văzut ieri, în cele din urmă, Dumnezeu va face o separare între cei îmbrăcaţi în neprihănirea Sa şi cei care doar pretind a fi neprihăniţi. Parabola din Matei 22 exprimă, în esenţă, această idee. Într-un sistem religios care nu se bazează pe faptele noastre, ci pe faptele făcute de Altcineva în locul nostru (fapte pe care ni le însuşim prin credinţă), cum ar putea să nu existe această judecată finală?
7. Compară Eclesiastul 12,14 şi 1 Corinteni 4,5 cu parabola din Matei 22. Ce idee au ele în comun? De ce este adevărul acesta atât de important?
Ca adventişti de ziua a şaptea, noi credem că există o mare luptă (Apoc. 12,7-9; 1 Petru 5,8; Iov 1, 2) şi că tot universul este interesat de ea (Dan. 7,10; 1 Cor. 4,9; Efes. 3,10) şi, de aceea, putem respinge cu uşurinţă argumentul adus împotriva ideii că va exista o judecată de cercetare a faptelor, argument bazat pe 2 Tim. 2,19: „Domnul cunoaşte pe cei ce sunt ai Lui”. Este adevărat că Domnul îi cunoaşte pe ai Lui, dar restul universului şi noi înşine, nu-i cunoaştem.
Este important să ţinem cont de tabloul general, de interesul întregului univers faţă de ceea ce se petrece aici cu păcatul, răzvrătirea, mântuirea şi faţă de intervenţia deschisă, corectă şi dreaptă a lui Dumnezeu.
Orice tip de judecată presupune existenţa unei cercetări. Citeşte Geneza 3,9-19: imediat după intrarea păcatului în lume, Dumnezeu a intervenit direct, punându-le primilor oameni întrebări la care cunoştea răspunsul. După cum „cercetarea” aceasta nu a fost pentru El (ci pentru Adam şi Eva, ca să înţeleagă gravitatea păcatului lor), tot la fel judecata de cercetare nu este pentru edificarea lui Dumnezeu, ci pentru edificarea oamenilor şi a celorlalte fiinţe create de El.
În „judecata” din Geneza, Dumnezeu, în harul Său, a anulat hotărârea de moarte (vezi Gen. 3,15). Tot la fel, El anulează hotărârea de moarte din dreptul adevăraţilor Săi urmaşi.
Aşadar, judecata de cercetare este reală! Ne mai îndoim atunci de faptul că trebuie să purtăm tot timpul haina neprihănirii lui Hristos sau că mântuirea este prin har şi nu prin fapte? Ai avea vreo speranţă la judecată, dacă nu ai fi acoperit cu haina neprihănirii lui Hristos?
Studiu suplimentar
Ellen G. White, Parabolele Domnului Hristos, cap. „Fără haina de nuntă”.
„Dar Planul de Mântuire are un scop mai larg şi mai profund decât mântuirea omului; Hristos a venit pe pământ nu numai pentru acest lucru. El n-a venit numai pentru ca locuitorii acestei mici lumi să poată considera Legea lui Dumnezeu aşa cum ar trebui privită, ci lucrul acesta a fost făcut pentru apărarea caracterului lui Dumnezeu înaintea întregului Univers.” – Ellen G. White, Patriarhi şi profeţi, pag. 68
„Cu toate acestea, Satana nu a fost încă nimicit. Nici chiar atunci îngerii n-au înţeles tot ce era cuprins în lupta aceea mare. Principiile în jurul cărora se dădea lupta trebuiau să fie mai bine lămurite. Şi, pentru binele omului, existenţa lui Satana trebuia să continue. Omul, ca şi îngerii, trebuie să vadă contrastul dintre Prinţul vieţii şi prinţul întunericului. El trebuie să aleagă cui vrea să slujească.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, pag. 761
Întrebări pentru discuţie
1. Gândiţi-vă la istoria creştină, la lucrurile oribile, săvârşite în Numele lui Isus de oameni care declarau că sunt creştini. Unii au săvârşit crime îngrozitoare la adăpostul credinţei. Cum ne ajută această realitate tristă să înţelegem că este necesară o separare între pretinşii urmaşi ai lui Isus şi urmaşii Săi adevăraţi, aşa cum ne arată parabola din Matei 22 şi alte texte din Biblie?
2. Ellen G. White ne arată clar că haina lui Hristos este neprihănirea Sa care nu numai că ne acoperă, adică ne îndreptăţeşte, ci ne şi schimbă după chipul Său şi ne ajută să reflectăm caracterul Său în viaţa noastră. Cum putem face distincţie între aceste două adevăruri esenţiale? De ce este important să facem distincţie între ele?
3. Gândiţi-vă la realitatea marii lupte şi la importanţa ei în teologia adventiştilor de ziua a şaptea. Găsiţi texte biblice care să susţină această doctrină şi care să dovedească importanţa ei.
4. Isus a încheiat parabola cu aceste cuvinte: „Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi” (Mat. 22,14). Ce a vrut să spună?
ARHIVA
http://www.7adventist.com/category/2010-3-mantuirea-in-epistola-catre-romani/
ARTICOLE DIN: 2010 MÂNTUIREA ÎN EPISTOLA CĂTRE ROMANI
„În aceasta este cuprinsă Legea…”
25 august 2010 • din 2010 Mântuirea în Epistola către Romani, Școala de Sabat
Cineva s-a dus la un rabin renumit din Antichitate şi i-a cerut să-i explice întreaga semnificaţie a Torei, în timp ce stă într-un picior. Rabinul i-a răspuns stând într-un picior: „Să nu-i faci altuia ce ţie ţi se pare a fi dureros. Aceasta este întreaga Toră. Restul este comentariu”. Indiferent dacă suntem sau nu de […]
Dragostea şi Legea
25 august 2010 • din 2010 Mântuirea în Epistola către Romani, Școala de Sabat
Oricât ar fi căutat să-i scape pe romani de concepţiile lor false cu privire la Lege, Pavel îi cheamă totuşi pe creştini la un standard înalt al ascultării. Ascultarea aceasta vine dintr-o schimbare interioară, a inimii şi a minţii, o schimbare care vine numai prin puterea lui Dumnezeu, care lucrează în acela care I s-a […]
Alegere prin har
25 august 2010 • din 2010 Mântuirea în Epistola către Romani, Școala de Sabat
Studiul din săptămâna aceasta cuprinde Romani 10 şi 11, concentrându-se îndeosebi asupra capitolului 11. Este important să citiţi ambele capitole în întregime pentru a continua să urmaţi linia de gândire a lui Pavel. Aceste două capitole au fost şi rămân punctul central al multor dezbateri. Cu toate acestea, pe parcursul ambelor, există un punct care […]
Mântuirea pentru iudei şi neamuri
25 august 2010 • din 2010 Mântuirea în Epistola către Romani, Școala de Sabat
„După cum este scris: ‘Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urât’… Căci El a zis lui Moise: ‘Voi avea milă de oricine-Mi va plăcea să am milă, şi Mă voi îndura de oricine-Mi va plăcea să Mă îndur’” (Romani 9,13.15). Despre ce vorbeşte Pavel aici? Ce putem spune despre voinţa liberă a omului, […]
Libertatea în Hristos
25 august 2010 • din 2010 Mântuirea în Epistola către Romani, Școala de Sabat
Romani 8 este răspunsul lui Pavel la Romani 7. În Romani 7, Pavel vorbeşte despre frustrare, eşec şi condamnare. În Romani 8, condamnarea a dispărut, a fost înlocuită cu eliberarea şi biruinţa în Isus Hristos. În Romani 7, Pavel spunea că, dacă refuzi să-L primeşti pe Isus Hristos, vei avea parte de experienţa jalnică descrisă […]
Omul din Romani 7
25 august 2010 • din 2010 Mântuirea în Epistola către Romani, Școala de Sabat
Puţine capitole din Biblie au creat aşa de multe controverse ca Romani 7. Cu privire la subiectele implicate, Comentariul biblic AZŞ spune: „Semnificaţia versetelor 14-25 a fost una dintre problemele cele mai discutate din întreaga epistolă. Oare descrierea unei lupte morale aşa de intense ar putea fi autobiografică şi, dacă a fost aşa, se referă […]
Biruinţa asupra păcatului
25 august 2010 • din 2010 Mântuirea în Epistola către Romani, Școala de Sabat
După ce a explicat îndreptăţirea prin credinţă, fără faptele Legii, Pavel începe să răspundă la întrebarea evidentă: Dacă faptele nu pot să ne mântuiască, de ce să ne mai preocupăm de ele? De ce să nu continuăm pur şi simplu să păcătuim? Capitolul 6 este răspunsul lui la această întrebare importantă. Aici, Pavel tratează subiectul […]
Explicarea credinţei
25 august 2010 • din 2010 Mântuirea în Epistola către Romani, Școala de Sabat
Apostolul Pavel a pus bazele ideii că îndreptăţirea, sau acceptarea din partea lui Dumnezeu, vine numai prin credinţa în Isus Hristos, deoarece numai neprihănirea Sa este suficientă „ca să putem sta în picioare” înaintea Domnului nostru. El construieşte pe acest mare adevăr şi explică mai mult subiectul acesta. Pavel arată că mântuirea este numai prin […]
Îndreptăţirea şi Legea
25 august 2010 • din 2010 Mântuirea în Epistola către Romani, Școala de Sabat
În multe feluri, Romani 4 ajunge la temelia doctrinei biblice a mântuirii prin credinţă. Când l-a folosit pe Avraam – întruchiparea sfinţeniei şi a virtuţii – ca exemplu de om care avea nevoie să fie mântuit prin har, fără faptele Legii, Pavel nu le-a lăsat cititorilor nicio posibilitate de a înţelege greşit. Dacă cele mai […]
Îndreptăţit prin credinţă
25 august 2010 • din 2010 Mântuirea în Epistola către Romani, Școala de Sabat
În studiul acesta, ajungem la tema fundamentală a Epistolei către romani: îndreptăţirea prin credinţă. Expresia este o ilustraţie preluată din justiţie. Călcătorul legii vine înaintea unui judecător şi este condamnat la moarte pentru nelegiuirile lui. Totuşi, apare un înlocuitor şi ia asupra lui vina nelegiuirilor călcătorului legii, eliberându-l pe răufăcător. Acceptându-l pe înlocuitor, acuzatul stă […]
Toţi au păcătuit
25 august 2010 • din 2010 Mântuirea în Epistola către Romani, Școala de Sabat
Dacă nu recunoaşte că este păcătos, omul nu va simţi nicio nevoie de îndreptăţire (declaraţia prin care Dumnezeu îl consideră pe păcătos neprihănit). Prin urmare, pentru Pavel, primul pas în îndreptăţire este acela ca omul să recunoască faptul că este un păcătos neajutorat şi disperat. Când foloseşte argumentul acesta, Pavel prezintă mai întâi decăderea îngrozitoare […]
Iudei și neamuri
25 august 2010 • din 2010 Mântuirea în Epistola către Romani, Școala de Sabat
Toţi primii convertiţi la creştinism au fost evrei, iar Noul Testament nu oferă niciun indiciu că li s-ar fi cerut să renunţe la practicarea circumciziei sau să ignore sărbătorile iudaice. Totuşi, când cei dintre neamuri au început să accepte creştinismul, s-au ridicat întrebări importante. Trebuiau cei dintre neamuri să se supună circumciziei? În ce măsură […]
Pavel şi Roma
17 iulie 2010 • din 2010 Mântuirea în Epistola către Romani, Școala de Sabat
Ideal, în studiul Epistolei către romani, după ce vom cerceta contextul istoric, ar trebui să începem cu Romani 1,1, iar apoi să parcurgem întreaga carte, verset cu verset. Pentru că studierii acestei cărţi i-a fost acordat numai un trimestru, am fost nevoiţi să alegem, pentru studiu, anumite părţi din Epistolă. Studierea acestei cărţi ar fi […]
AUREL GHEORGHE- Dragostea este îndelung răbdătoare…
nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău,
nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,
acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.
Dragostea nu va pieri niciodată.
D. WILKERSON-Răsplata este pe măsura dificultăților…
David Wilkerson – ”Există un preț pentru a fi complet predați lui Dumnezeu, dar este și o mare răsplată. Când ești căldicel, având doar o formă de evlavie, dar fără putere – nici prea păcătos, nici prea sfânt – te simți acceptat și viața ta este relativ liniștită. Nu ești o problemă pentru cineva, nici măcar pentru diavol. Dar când îți este foame de Dumnezeu și începi să te saturi din Cuvântul Său, adesea oamenii nu înțeleg. Foamea pentru lucrurile lumești începe să scadă și astfel intri într-un alt nivel de discernământ. Ești zdrobit, smerit în suflet și ai nouă o povară pentru biserică. Aștepți ca prietenii tăi să se bucure împreună cu tine, dar în schimb încep să te numească fanatic. Moise a fost în mod minunat atins de mâna lui Dumnezeu și trezit în privința robiei poporului Domnului. El a fost atât de încântat de marea revelație a eliberării pe care a primit-o, încât a alergat ca s-o împărtășească cu frații lui: „i-a venit în inimă dorinţa să-i cerceteze pe fraţii săi… Credea că frații lui vor pricepe că Dumnezeu prin mâna lui le va da izbăvirea; dar n-au priceput.” (F. Ap. 7:25)
Moise era cel mai blând om de pe pământ; el a fost mistuit de Dumnezeu, nu spre a deveni mai strălucitor, ci spre a fi umil, într-un mod profetic. El dorea ca frații lui să audă și să vadă ceea ce Dumnezeu era pe cale să lucreze, dar în loc să se bucure împreună cu el, l-au respins spunând: „Cine te crezi? Cine te-a făcut domn peste noi?” Într-o zi, urmau să înțeleagă – dar nu atunci. De asemenea, atunci când împărtășești cunoștințe din Cuvântul lui Dumnezeu sau încerci să explici adevărurile pe care le descoperi, poți auzi: „Ești sigur că nu ai ajuns într-o extremă? Pentru mine este un lucru dificil să pot fi așa.” Și, ca să fiu sincer, poți să îți pierzi prieteni sau chiar membri din familia ta să se îndepărteze de tine.
Marea recompensă pentru umblarea întregului drum cu Isus, merită orice neînțelegere care ar putea apărea în calea ta. Răsplata este să Îl ai pe Hristos întotdeauna alături! Există și alte recompense, dar prezența Sa constantă este tot ce vom avea nevoie vreodată.”
Categorie: Venirea Domnului
„Vremuri profetice”: sumar 2020 – perspective 2021 (p.2)
Fiecare an ce trece ne apropie de revenirea Domnului. Fiecare an ce vine este o nouă oportunitate de a-I sluji cu și mai multă dedicare, pentru că El este vrednic. „Încă puţină, foarte puţină vreme”, şi „Cel ce vine va veni şi nu va zăbovi. Şi cel neprihănit va trăi prin credinţă; dar, dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găseşte plăcere în el.” Noi însă … Continuă să citești„Vremuri profetice”: sumar 2020 – perspective 2021 (p.2)
Post lipicios„Vremuri profetice”: sumar 2020 – perspective 2021 (p.1)
Aceasta este prima parte a rezumatului evenimentelor ce au legătură cu profețiile din 2020, cuprinzând primele două teme: Boala denumită Covid-19 (rezumat și consecințe) + o perspectivă obiectivă asupra vaccinurilor anti-coronavirus; Tehnologia viitorului și societatea cashless (fără bani fizici) Următoarea parte – duminica viitoare, cu ajutorul lui Dumnezeu. Domnul să ne ajute să fim gata pentru revenirea Lui! Continuă să citești„Vremuri profetice”: sumar 2020 – perspective 2021 (p.1)
Post lipiciosVremuri profetice – Decembrie 2020
„Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie!” (Luca 21:28) Continuă să citeștiVremuri profetice – Decembrie 2020
Vremuri Profetice – Noiembrie 2020
„Pentru ce se întărâtă neamurile şi pentru ce cugetă popoarele lucruri deşarte?Împăraţii pământului se răscoală, şi domnitorii se sfătuiesc împreună împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său, zicând:„Să le rupem legăturileşi să scăpăm de lanţurile lor!”Cel ce şade în ceruri râde,Domnul Îşi bate joc de ei.Apoi, în mânia Lui, le vorbeşteşi-i îngrozeşte cu urgia Sa, zicând:„Totuşi, Eu am uns pe Împăratul Meupe Sion, muntele Meu cel … Continuă să citeștiVremuri Profetice – Noiembrie 2020
Vremuri profetice – Octombrie 2020
Dumnezeu, da, Dumnezeu Domnul vorbeşteşi cheamă pământul, de la răsăritul soarelui până la asfinţitul lui… Dumnezeul nostru vine şi nu tace.Înaintea Lui merge un foc mistuitor,şi împrejurul Lui o furtună puternică. El strigă spre ceruri susşi spre pământ, ca să judece pe poporul Său: „Strângeţi-Mi pe credincioşii Mei, care au făcut legământ cu Mine prin jertfă!” (Ps. 50:1-5) Continuă să citeștiVremuri profetice – Octombrie 2020
Ultima trâmbiță, prima înviere și Răpirea Bisericii
„Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi, într-o clipă, într-o clipită din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi. Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire.” (1 Cor. 15:51-53) Continuă să citeștiUltima trâmbiță, prima înviere și Răpirea Bisericii
La un pas de finalul istoriei – p. 1
„M-a dus la poartă, la poarta dinspre răsărit. Şi iată că slava Dumnezeului lui Israel venea de la răsărit. Glasul Său era ca urletul unor ape mari, şi pământul strălucea de slava Sa. Vedenia aceasta semăna cu aceea pe care o avusesem când venisem să nimicesc cetatea; şi vedeniile acestea semănau cu aceea pe care o avusesem lângă râul Chebar. Şi am căzut cu faţa … Continuă să citești
Vremuri profetice – Septembrie 2020
„Voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei. Noi nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului. De aceea să nu dormim ca ceilalţi, ci să veghem şi să fim treji. Căci, cei ce dorm, dorm noaptea; şi, cei ce se îmbată, se îmbată noaptea. Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm cu platoşa credinţei şi a dragostei … Continuă să citeștiVremuri profetice – Septembrie 2020
Ordinea lucrurilor din vremea sfârșitului
„Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi, într-o clipă, într-o clipită din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi. Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire. Când trupul acesta, supus putrezirii, se … Continuă să citeștiOrdinea lucrurilor din vremea sfârșitului
Anii de necaz ce vor veni
O expunere în două părți despre perioada de judecată a lumii ce va dura 7 ani, numită în Scriptură „Necazul cel Mare”: Continuă să citești
Un om în Hristos
J. N. Darby
Importanţa anumitor capitole în Scriptură
Există, în Scriptură, capitole care conţin o prezentare atât de completă şi de binecuvântată a unui mare adevăr al lui Dumnezeu, încât dobândesc şi păstrează un loc cu totul deosebit în mintea credinciosului. Deşi toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi are aceeaşi autoritate, această impresie excepţională a anumitor pasaje nu poate cu toate acestea să fie blamată, pentru că întotdeauna vom găsi că este produsă de o parte care conţine o descoperire specială a lui Dumnezeu şi a căilor Sale, sau a dragostei lui Hristos faţă de noi. De-abia se poate spune că acest capitol despre care doresc să vorbesc, are acest caracter; totuşi gândesc că anumite dezvoltări practice ale acestei părţi din Scriptură vor putea fi utile. Există în ea o desfăşurare foarte remarcabilă şi completă a măririlor minunate la care se pot ridica sfinţii, şi a deplorabilelor adâncimi în care pot coborî; găsim în ea principiile puternice, fie ale binelui, fie ale răului, principii care sunt la lucru în credincioşii care participă la cele două naturi ale binelui şi răului, în care îi vedem asociaţi, pe de o parte, cu ce este mai înalt şi mai minunat; pe de altă parte, cu cea mai josnică degradare; în acest capitol vedem şi felul în care harul divin lucrează pentru a face să triumfe binele în noi; el ne dă o vedere clară a întregii lucrări a acestui har pentru a produce rezultatul perfect, în bine şi în binecuvântare, a luptei spirituale în care suntem prin cunoaşterea binelui şi a răului pe care căderea ne-a făcut să o dobândim.
Subiectele din 2. Corinteni 12: Ridicarea în al treila cer – degradarea cărnii – puterea umblării creştinului
Este foarte frapant de văzut, în ce fel, în acest singur capitol, găsim starea cea mai glorioasă în care un creştin poate fi ridicat, stare excepţională fără îndoială ca experienţă, şi condiţia cea mai mizerabilă în care poate cădea, ca şi toate principiile practice, după care lucrarea divină lucrează în aceste două extreme. La începutul capitolului, vedem un sfânt în al treilea cer, în paradis, unde carnea nu poate înţelege, nici primi nimic. Pavel nu ştia dacă era acolo în trup sau în afara trupului. Nu mai exista pentru el nicio conştienţă a existenţei omeneşti în carne; de aceea nu a putut exprima ce auzise, când a avut din nou conştienţa existenţei în carne. Astfel este sfântul la începutul acestui capitol. La sfârşit, găsim unul, poate mai mulţi care, căzuţi în curvie, necurăţie şi desfrâu, erau fără pocăinţă cu privire la aceste păcate. Ce contrast între această ridicare în al treilea cer şi această josnică degradare carnală! Şi creştinul este în stare de amândouă! Ce lecţie! Ce avertizare pentru fiecare sfânt, chiar dacă nu va fi nici la una, nici la cealaltă din aceste extreme! Cât de potrivit este aceasta pentru a da conştienţa celor două naturi care sunt la lucru şi a elementelor care se luptă în viaţa spirituală a credinciosului aici jos! O altă parte a acestui capitol ne va arăta unde se găseşte singura putere capabilă să facă un sfânt să meargă de-a lungul umblării lui, în mod consecvent cu binele ceresc la care este chemat.
Rolul legii
a) Legea pentru o creatură pe pământ
Când Pavel vorbeşte de răpirea lui în al treilea cer, foloseşte o expresie remarcabilă cu privire la el însuşi: „Ştiu un om în Hristos” (v. 1), spune el. Câteva gânduri preliminare, cu privire la lege, vor uşura înţelegerea acestei expresii. Legea dădea unui om o regulă divină şi desăvârşită pentru purtarea lui pe pământ; dar ea nu l-a introdus niciodată în cer. Fiinţele cereşti, ca îngerii, de exemplu, acţionează după perfecţiunea abstractă a acestei reguli divine, cea pe care a dat-o Domnul Însuşi: Îl iubesc pe Dumnezeu cu toată inima lor şi pe aproapele lor ca pe ei înşişi. Aceasta este perfecţiunea creaturii; dar este natura lor în care i-a păstrat Dumnezeu. A prescrie sentimente şi o purtare prin intermediul unei legi, este cu totul altceva; iată ce uită creştinii atât de des. Tot ce cuprinde lege este desăvârşit la locul său şi în scopul său; ea ne spune care este starea bună a unei creaturi, interzice răul la care este împinsă carnea. Dar de ce să prescrie aceasta? Fără îndoială, ascultarea este o parte a desăvârşirii creaturii. Pentru o fiinţă supusă lui Dumnezeu, a face numai binele nu ajunge ca să umble cu dreptate, pentru că Dumnezeu are o autoritate absolută asupra sa. Astfel poate Dumnezeu prescrie şi prescrie îngerilor anumite acte particulare de slujire, şi ei se supun.
b) Legea prescrisă din cauza răului care este în natura omului
Dar când este prescrisă o stare de suflet, de ce este prescrisă? Pentru că este necesar, din cauza stării persoanei căreia îi este adresată porunca. Ea are dispoziţii care o îndeamnă să facă tocmai contrariul a ceea ce este prescris. A porunci cuiva să facă un lucru, înseamnă a presupune că nu îl face şi că nu îşi propune să îl facă fără o poruncă. Dacă adăugăm că nouă porunci din zece, interzic păcate pozitive şi dispoziţii rele, pentru că oamenii sunt înclinaţi să comită aceste păcate şi au aceste dispoziţii rele (pentru că altminteri nu ar fi fost nevoie să li se interzică), vom găsi că natura însăşi şi existenţa unei legi care, prin autoritatea lui Dumnezeu, prescrie binele, presupune răul în natura omului, care este opusă binelui. Examinaţi cazul sub toate faţetele lui, veţi vedea că este acolo un adevăr deplorabil. Nu puteţi porunci dragostea, adică să o produceţi poruncind-o; şi nici nu puteţi îndepărta poftele interzicându-le unei naturi din care fac parte.
Este totuşi ceea ce face legea şi ceea ce trebuie să facă ea, dacă Dumnezeu dă una. Ea demonstrează că ceea ce este interzis, este păcat şi că este în om pentru a fi interzis; dar ea nu înlătură niciodată păcatul. Ea prescrie binele în creatură pe pământ; dar cât de departe este aceasta de a înălţa un om în locurile cereşti! Legea nu poate avea o asemenea pretenţie. Omul are acum, prin cădere, cunoştinţa binelui şi a răului, şi legea acţionează după această uimitoare facultate, despre care Dumnezeu a putut spune: „Omul a ajuns ca unul din Noi, să cunoască binele şi răul” (Genesa 3:22). Dar cum? Omul este sub stăpânirea răului; dar legea cere de la el binele pe care nu-l are, şi îi arată tot răul care este în el. Îi prezintă cu tărie răul care este în el şi consecinţele răului în judecată; şi, cât priveşte binele pe care îl cere de la el, aceasta nu are alt efect decât să-i dea cunoştinţa că nu îl are în el.
c) Legea, contrar harului, nu prezintă, nici nu produce binele
Legea, pe lângă aceasta, nu arată omului niciun bine, ca obiect impus înaintea sufletului său. O repet, pentru a face lucrul clar: legea cere binele în om, să-L iubească pe Dumnezeu şi pe aproapele lui, de exemplu; dar nu-i prezintă niciun bine. Legea nu descoperă nicio ţintă potrivită pentru a produce binele în om, sau care să poată fi pentru el binele suprem, în puterea vieţii. Astfel legea produce mânie. Unde nu este lege, nu este călcare de lege. Dar harul lucrează într-un mod cu totul diferit; nu cere binele acolo unde nu este, cu toate că îl poate produce. Nu condamnă vinovaţii, ci iartă şi înlătură păcatul lor; ne prezintă o ţintă, Dumnezeu Însuşi, dar Dumnezeu venit lângă noi în dragoste. El face mai mult; comunică ce este bine. Nu este o lege; nu cere binele unde nu este; îl produce. În lupta pe care trebuie să o susţinem între bine şi rău, harul nu lucrează în noi făcându-ne să simţim răul ca o povară de care este imposibil să ne debarasăm, pentru că suntem robii săi, făcându-ne să simţim că suntem sub puterea acestui „trup al morţii” (Romani 8:24), vânduţi păcatului. Nu, legea lucrează astfel; şi dacă suntem născuţi din nou, nu simţim decât şi mai profund că ne este imposibil să satisfacem cerinţele ei, astfel încât să fim drepţi prin ele, chiar atunci când am avea, în cel mai înalt grad, voinţa de a face binele. Într-un cuvânt, în cunoştinţa binelui şi răului, cu care are de-a face, harul nu ne duce în luptă, prin sentimentul puterii răului, de care suntem robiţi, nici prin teroarea consecinţelor sale, ci prin posesia unui bine desăvârşit şi divin, prin intermediul căruia suntem înălţaţi mai presus de rău şi îl judecăm; prin posesia unei ţinte desăvârşit de bune, care este plăcerea, ca şi viaţa noastră; prin posesia lui Hristos Însuşi, în care suntem şi care este în noi. „Ştiu”, spune apostolul, „un om în Hristos”.
Omul în carne şi dovedirea stării sale în toată istoria lui
Această expresie cere câteva explicări amănunţite, pentru că ideea unui om în Hristos este adesea foarte vagă în inima multor creştini. În paradis, fără lege, sub lege, şi când Hristos i-a fost prezentat; în toate aceste poziţii, omul a fost întotdeauna responsabil de poziţia sa, ca om viu, pentru lucrurile făcute în trup. Era considerat precum un copil al lui Avraam, sau „în carne”; adică se găsea înaintea lui Dumnezeu, în firea în care fusese creat şi, în această fire, responsabil de purtarea lui, responsabil pentru că era în carne. Ori rezultatul a fost că omul a eşuat în fiecare din aceste poziţii diferite; a eşuat în paradis: lăsat fără lege, s-a tăvălit în rău; sub lege, a fost călcător de lege; în sfârşit, ca o culme a răului, când Hristos a venit, omul L-a urât, pe El şi pe Tatăl, şi astfel păcatul omului a fost descoperit în întregime; această ură este ultimul şi principalul subiect al judecăţii: omul era pierdut. Pus la încercare timp de patru mii de ani, pomul s-a arătat rău, cu cât a primit mai multe îngrijiri, cu atât rodul lui a fost mai rău. Orice carne era judecată; pomul nu mai putea aduce pe viitor niciun rod. Nu numai că s-a demonstrat, în toate felurile, că omul este păcătos, dar el a şi respins remediul care îi era oferit în har, pentru că Hristos a venit într-o lume deja plină de păcat şi a fost respins şi dispreţuit de oameni. Nu numai că omul, căzut şi vinovat, a fost alungat din paradis; ci, atât cât depindea de voinţa omului, Hristos, venit în har a fost alungat dintr-o lume aruncată în mizerie de păcat, şi pe care El a vizitat-o din bunătate. Istoria omului era moralmente închisă. „Acum este judecata lumii acesteia” (Ioan 12:31), spune Domnul, când grecii s-au suit pentru a I se închina. De aceea se spune: „Acum la sfârşitul veacurilor, S-a arătat o singură dată, pentru desfiinţarea păcatului prin jertfa Sa” (Evrei 9:26).
Hristos a purtat păcatul: 2. Corinteni 5:21; Romani 6:7; 8:3; 6:10
Dar atunci vine lucrarea lui Dumnezeu pentru păcătos: Cel care nu cunoscuse păcatul a fost făcut păcat pentru noi. Prin har şi de bunăvoie, Hristos a băut paharul care Îi fusese dat să-l bea. Şi-a dat viaţa în care a purtat păcatul, şi totul a luat sfârşit cu ea. Chiar viaţa, în care păcatul nostru era purtat, a fost lăsată pe cruce; sângele lui Hristos a fost vărsat. Prin jertfirea Sa, Hristos a înlăturat păcatul tuturor credincioşilor şi i-a făcut desăvârşiţi pentru totdeauna. Cel care a murit este achitat de păcat. Ori Hristos a murit: este deci achitat de păcat *. Dar de păcatul cui? De al nostru, al celor care credem în El. Păcatul este înlăturat pe deplin, este înlăturat cu viaţa de care era legat. Moartea lui Hristos a pus capăt, pentru credinţă, existenţei omului vechi, a cărnii, a primului Adam, viaţă în care eram responsabili înaintea lui Dumnezeu, şi în care Hristos, în har, S-a aşezat pentru noi. „Ceea ce legea nu putea să facă, întrucât era slabă prin carne, Dumnezeu, trimiţând pe propriul Său Fiu, în asemănare cu carnea păcatului şi pentru păcat, a condamnat păcatul în carne” (Romani 8:3). „Pentru că, în ceea ce a murit, a murit faţă de păcat odată pentru totdeauna; iar în ceea ce trăieşte, trăieşte faţă de Dumnezeu” (Romani 6:10).
* Deşi aceasta este adevărat şi se potriveşte cu textul englez, nu cred că se poate deduce din textul grec. În rest aceasta, nu are nimic de-a face cu întrebările ridicate acum de acuzatorii mei. Dédicaiôtai nu înseamnă „este achitat”, ci „este îndreptăţit”. Murind, Hristos terminase cu păcatul pe care îl purta; terminase cu el, desfiinţându-l prin moarte. Se poate spune că El a fost în mod personal îndreptăţit faţă de păcat, pentru că nu avea păcat; şi moartea L-a îndreptăţit, pentru că ea a dovedit, prin ascultarea lui Hristos până la moarte, că nicio încercare nu era în stare să-L facă să păcătuiască. Hristos a murit faţă de păcat. Dar pasajul care spune: „Cine a murit a fost îndreptăţit faţă de păcat” (Romani 6:7) înseamnă mai degrabă, după părerea mea, că nu se poate acuza un om mort, de păcat, de voia proprie, de poftă. Aceasta este adevărat despre noi, de când am murit. Moartea lui Hristos a dovedit că, în legătură cu El, aceasta a fost întotdeauna şi în mod absolut adevărat. Vechea obiecţie, care s-a făcut la ceea ce am spus mai departe, este o şicană de cuvinte pe cât de dispreţuit, pe atât de superficială. Cuvintele: „viaţa de care el (păcatul) era legat” semnifică viaţa în care Hristos a fost făcut păcat, sau, cum tocmai am spus, viaţa în care a purtat păcatul. A spune că „Hristos a luat înapoi aceeaşi viaţă pe care a pierdut-o”, este o eroare deplină, pentru că, atât cât priveşte viaţa adevărată, esenţială a lui Hristos, El nu a lăsat-o niciodată; şi putem afirma, cu tot atâta adevăr, despre viaţa sufletului nostru, că nu o vom lăsa niciodată. Hristos a fost întotdeauna viu şi „toţi sunt vii pentru El” (Luca 20:38).
Dar cât priveşte viaţa pe care o avea în această lume, pe aceea a pierdut-o şi nu a mai luat-o niciodată; iată ce înseamnă: a-şi pierde viaţa, adică viaţa în care trăim aici jos. De aceea Scriptura vorbeşte de „zilele întrupării Sale” (Evrei 5:7). Viaţa noastră, ca viaţă a sufletului, nu încetează niciodată; cea a lui Hristos încetează şi mai puţin. Dar cât priveşte viaţa, starea ei pământească, existenţa de aici jos, nu o vom lua înapoi; nici Hristos nu a luat-o înapoi niciodată. Că Şi-a pierdut cu adevărat viaţa pe care o avea aici jos, cine ar îndrăzni să nege? Dacă Hristos Şi-a pierdut viaţa pentru a o lua înapoi, aceasta înseamnă pur şi simplu că a murit cu adevărat şi că a trăit din nou cu adevărat, trup şi suflet. Cât despre sufletul meu, eu nu mor niciodată; dar mor în ce priveşte viaţa mea, considerată ca existenţă pământească, şi acea viaţă, viaţă a cărnii şi a sângelui, nu o voi lua înapoi niciodată. Iau înapoi viaţa, dar nu cea în care eram aici jos în slăbiciune şi în mizerie. Cât despre viaţa în care Hristos este pentru totdeauna acelaşi, nu a pierdut-o, nici nu a luat-o înapoi niciodată. Nu a luat deloc înapoi viaţa în care a trăit aici jos în carne şi de care afirm iarăşi, pe bună dreptate, că era legat păcatul. Aceasta nu înseamnă, în nici un caz, că Hristos a avut păcat în El Însuşi, ci că a fost făcut păcat şi că l-a purtat; iată ce am spus. Poate că am insistat prea mult asupra unei obiecţii atât de puerile şi de absurde. Această doctrină este de cea mai mare importanţă; fără ea niciun creştin nu-şi cunoaşte adevăratul loc.
Răstignit cu Hristos – Nu putem să-I plăcem lui Dumnezeu în carne
Credinţa anticipează judecata cât priveşte omul vechi, cât priveşte carnea şi toate căile ei. Pe principiul responsabilităţii, suntem complet pierduţi. Putem afla acest trist adevăr, în mod experimental, trecând sub lege şi pierzând astfel orice speranţă de a-I plăcea lui Dumnezeu, ca fiind în carne; sau îl putem afişa văzând împotrivirea noastră faţă de Hristos şi nepăsarea noastră faţă de El. Dar pentru credincios, toate acestea au luat sfârşit de la cruce; el este răstignit cu Hristos; cu toate acestea trăieşte, nu el, ci Hristos trăieşte în el. Dacă această cruce a dovedit că în carne, nu este decât păcat şi ură împotriva lui Dumnezeu, ea a îndepărtat şi păcatul pe care îl dovedeşte. Totul este terminat; viaţa este terminată. Dacă un criminal moare în închisoare, ce poate face legea împotriva lui? La fel, în ce ne priveşte pe noi, viaţa în care păcătuiam, a luat sfârşit, pentru că Hristos a murit; de bunăvoie, fără îndoială, dar pentru că Dumnezeu a avut de-a face, în mod judiciar, cu păcatul pe care Hristos l-a purtat pentru noi. Suntem în viaţă acum pe o poziţie cu totul nouă; suntem în viaţă, în Hristos, înaintea lui Dumnezeu: lucrurile vechi au trecut, este o creaţie nouă, suntem creaţi din nou în Isus Hristos.
Poziţia omului în Hristos: diversele ei caracteristici
Poziţia noastră înaintea lui Dumnezeu, nu mai este în carne; este în Hristos. Ca om, Hristos a luat o poziţie complet nouă, care nu are nimic comun cu cea a lui Adam nevinovat, sau a lui Adam păcătos. „Haina cea mai bună” (Luca 15:22) a fiului risipitor nu făcea deloc parte din prima lui moştenire; era în stăpânirea tatălui şi era un lucru cu totul nou. Hristos a luat această poziţie, ca urmare a lucrării prin care a înlăturat păcatele noastre, lucrare terminată şi care a glorificat pe Dumnezeu cu privire la păcat. El a luat acest lor în dreptate şi în El, omul a dobândit o poziţie nouă în dreptate înaintea lui Dumnezeu. Când este adus la viaţă, este prin viaţa în care trăieşte Hristos, al doilea Adam; şi supunându-se dreptăţii lui Dumnezeu, ştiind că este totalmente pierdut în omul vechi, primul Adam; înclinându-se înaintea acestui adevăr solemn pe care crucea îl învaţă, este pecetluit cu Duhul Sfânt, unit în chip viu cu Domnul, un singur Duh cu el: este „un om în Hristos”.
Nu este în carne sau în primul Adam. Toate acestea au luat sfârşit pentru el la cruce, unde Hristos S-a făcut răspunzător pentru el cu privire la omul vechi; Hristos a murit o dată faţă de păcat, şi credinciosul trăieşte pentru Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Hristos. El aparţine unei creaţii noi, având ca viaţă, viaţa Celui care este Capul. A învăţat la cruce, că ceea ce era înainte a fost complet judecat, condamnat şi pus deoparte pentru totdeauna. Crucea este, pentru credincios, această Mare Roşie şi acest Iordan peste care nu se poate trece, dar pe care le-a traversat, eliberat astfel pentru totdeauna de Egipt, şi intrat, în Hristos, în ţara Canaan. Apele Iordanului (puterea morţii) s-au revărsat, chivotul legământului le-a traversat pentru el; ea i-a deschis drumul Canaanului. Ceea ce ar fi fost distrugerea sa, dacă ar fi încercat el însuşi să traverseze apele, ca egiptenii, a fost un zid la dreapta şi la stânga sa, şi a nimicit tot ce era împotriva lui.
Altădată în carne, credinciosul a devenit un om în Hristos – 2. Corinteni 12:1
Altădată un om în carne, credinciosul a devenit un om în Hristos. Schimbare minunată şi completă a oricărei condiţii şi poziţii în care era, în primul Adam, responsabil de propriile lui păcate; acum el este în Hristos care a purtat, în locul lui, toate consecinţele acestei responsabilităţi şi care, după puterea acestei vieţi, nouă pentru noi, în care a înviat dintre cei morţi, i-a dat un loc în El şi cu El, aşa cum este El acum ca om, înaintea lui Dumnezeu. Aceasta este poziţia la care face aluzie apostolul; cât despre el, i-a fost dat, în timpul vremii călătoriei Lui pe pământ, să Se bucure un moment, în chip extraordinar, de orice rod şi de orice glorie a acestei poziţii. Limbajul lui, cu privire la adevărul despre care vorbim, este perfect clar şi prin urmare foarte puternic: „Când eram în carne”, spune el. Astfel ne exprimăm pentru a descrie o stare de lucruri trecută, în care nu mai suntem. „Când eram în carne” înseamnă deci că nu mai suntem în aceeaşi poziţie. „Dar voi nu sunteţi în carne, ci în Duh, dacă, în adevăr, Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi” (Romani 8:9). Suntem acum vii în Hristos. „Dacă”, spune el în altă parte, „aţi murit împreună cu Hristos faţă de cunoştinţele elementare ale lumii, pentru ce, ca şi cum aţi fi încă în viaţă în lume, vă supuneţi la rânduieli?” (Coloseni 2:20). „Pentru că voi aţi murit şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. Când Se va arăta Hristos, care este viaţa noastră, atunci veţi fi arătaţi şi voi, împreună cu El, în glorie” (Coloseni 3:3– 4).
Importanţa de a înţelege ce înseamnă „a fi în carne”, în opoziţie cu „a fi în Hristos”
Cititorul mă va ierta de a mă fi oprit atât de mult asupra acestei prime expresii din capitolul nostru: am făcut-o din cauza extremei ei importanţe. Este chiar inima doctrinei lui Pavel, singurul drum adevărat care conduce la o libertate deplină şi divină, la puterea sfinţeniei; pentru că mulţi creştini nu au priceput forţa acestui adevăr, nici nu au înţeles expresiile apostolului, consideră moartea lui Hristos ca un remediu pentru omul vechi, sau pentru că nu văd, cel mult, decât iertarea păcatelor trecute, în loc de a învăţa că, prin această moarte, au ieşit din omul vechi în ce priveşte poziţia lor înaintea lui Dumnezeu, şi că sunt acum în omul nou, după puterea vieţii care este în Hristos.
Întrebaţi mai mulţi credincioşi sinceri ce înseamnă: „când eram în carne”, nu vor putea să vă dea un răspuns clar; nu au o idee exactă despre sensul acestor cuvinte. Întrebaţi-i ce înseamnă a fi în Hristos; – răspunsul lor va fi la fel de vag. Un om regenerat poate fi în carne în ceea ce priveşte starea sufletului său, deşi, în ochii lui Dumnezeu, nu este în această poziţie; un asemenea caz este presupus în Romani 7; el priveşte la el însuşi ca şi cum ar fi înaintea lui Dumnezeu potrivit cu propria lui responsabilitate, poziţie în care, deşi născut din nou, nu poate niciodată satisface exigenţele lui Dumnezeu, nici să atingă dreptatea Lui. Poate că, după ce a înţeles aceasta, a recurs la sângele lui Hristos pentru a-şi linişti conştiinţa indispusă; va repeta această recurgere la sângele lui Hristos pentru a-şi calma conştiinţa neliniştită, precum un evreu ar fi repetat o jertfă, sau precum un om superstiţios cere din nou iertarea păcatelor; nu are idee că a fost curăţit şi făcut desăvârşit odată pentru totdeauna, că a fost scos în afara poziţiei lui în carne, că a fost spălat şi aşezat, în Hristos, înaintea lui Dumnezeu.
Dar dacă suntem în Hristos, drepturile şi privilegiile lui Hristos sunt privilegiile noastre şi drepturile noastre. După hotărârile înţelepciunii şi a dragostei lui Dumnezeu, Pavel a fost făcut capabil să se bucure deplin de minunatele roade a toate acestea, într-un mod special şi extraordinar. Carnea, natura moartă nu are nicio parte acolo şi nu poate avea, deşi noi, vii în Hristos, avem parte acolo, chiar în timpul în care suntem în această fire muritoare, oricare ar fi măsura în care înţelegem această participare.
„Viaţa… ascunsă cu Hristos în Dumnezeu” (Coloseni 3:3) şi experienţa lui Pavel în 2. Corinteni 12
Iată ce i-a fost dat lui Pavel să cunoască, în aşa fel, încât bucurându-se în cel mai înalt grad, în omul nou, în viaţa lui în Hristos , „viaţa ascunsă cu Hristos în Dumnezeu” (Coloseni 3:3), „nu … eu, ci Hristos trăieşte în mine” (Galateni 2:20), – el nu avea conştienţa celeilalte părţi muritoare care totuşi, chiar prin natura ei (ca şi prin păcat, dacă voinţa este la lucru), atârnă greu asupra omului nou şi ceresc care este în noi. Pavel nu putea spune dacă era în trup sau în afara trupului, când a fost în al treilea cer; nu avea cunoştinţa despre aceasta; dar întorcându-se în starea lui obişnuită, a avut din nou cunoştinţă că este în trup. Cititorul va remarca şi cu ce grijă apostolul face deosebirea între „un om în Hristos” şi „el însuşi”, aşa cum se cunoştea prin experienţa practică a lui însuşi aici jos; având într-adevăr, viaţa lui Hristos şi Duhul care îl uneau cu Capul, dar având şi carnea în el, deşi nu era în carne. Pavel nu vroia să se glorifice cu ce era el şi avea conştienţa de a fi aici jos; dar îi fusese dat să se bucure de poziţia lui ca om în Hristos , fără vreo conştienţă că era pe pământ; iată cu ce vroia să se glorifice apostolul.
Înţelegerea poziţiei în Hristos este starea care se potriveşte oricărui creştin
Dar, deşi noi nu am fost niciodată în al treilea cer pentru a înţelege deplin gloria şi privilegiile poziţiei noastre, totuşi şi noi suntem oameni în Hristos, şi cunoaştem – cel mai slab dintre sfinţi care înţelege poziţia lui în Hristos, cunoaşte destul – cât de binecuvântată este această poziţie, ca să ne putem bucura cu o „bucurie de nespus şi glorioasă” (1. Petru 1:8). Pavel se laudă în poziţia de om în Hristos, poziţie care este foarte sigur şi deplin a sa şi că poate şi să înţeleagă, într-un fel care să nu pună la încercare în mod vădit lucrarea păcatului în el, deşi el ştie bine că păcatul este tot acolo. Putem fi umpluţi de Duhul, astfel încât Duhul să fie singura sursă prezentă a gândurilor noastre. Într-adevăr, aceasta este starea care ni se potriveşte, ca şi creştini; nu, este adevărat, că activitatea Duhului, procurând o percepţie sensibilă a gloriei şi lucrurilor lui Hristos, şi înălţând sufletul la ce este sus, este întotdeauna aceeaşi; ci în aşa fel, că nu avem cunoştinţa de a avea, în duhul, cel mai mic lucru care este în contradicţie cu această stare (starea descrisă în Epistola către Filipeni – adevărata stare a creştinului). Este adevărat că şi fără o cunoştinţă a răului, poate exista efectul unei minţi puţin luminate, chiar până în punctul de a implica greşeli, neglijenţă, lipsa unei priviri curate şi lenea spirituală, lucruri care ne îndepărtează de calea pe care o privire curată ne conduce şi care produc fireşte nelinişte în suflet, pentru că Duhul care locuieşte în noi este întristat: el poate, cu aceasta, să nu aibă niciun element prezent de nelinişte în conştiinţă. Este important de remarcat că faptul că păcatul este în carne nu face conştiinţa rea. Dar când păcatul devine o sursă de gândire sau de acţiune, atunci conştiinţa este rea şi comuniunea cu Duhul Sfânt este întreruptă.
A fi în al treilea cer nu ne face să ne mândrim, ci faptul de a ne aminti că am fost acolo
A fi în al treilea cer, cum spun oamenii, nu este întotdeauna locul şi partea noastră. Este o eroare a crede că aceasta ne-ar face să ne mândrim. Când o creatură este în prezenţa lui Dumnezeu, când Îl are pe Dumnezeu înaintea gândului său, nu este niciodată mândră. Când privirea s-a întors de la El, când ne amintim de a fi fost în al treilea cer şi când nu mai suntem acolo, începe pericolul. Suntem în pericol să ne mândrim de a fi fost în al treilea cer, când am pierdut sentimentul desăvârşirii cu privire la ce este acolo; dar când desăvârşirea lucrurilor cerului ne umple sufletul, pierdem sentimentul eului. Este ceea ce vedem în cazul lui Pavel. Omul în Hristos Îl are pe Hristos ca titlu; astfel are dreptul la toate lucrurile de care Se bucură Hristos: la bucuriile şi la gloriile pe care mintea omenească nu le poate concepe, pe care limbajul omenesc nu le poate exprima, şi care nu ar şti cum să fie comunicate pe tărâmul capacităţilor omului. Ele aparţin unei alte ordini a lucrurilor.
Chiar fiind „în Hristos”, trebuie să învăţăm să judecăm răul
Dar, oricât de minunată este poziţia în care suntem introduşi în Hristos, importanţa problemei binelui şi a răului, despre care am dobândit cunoştinţă prin cădere, şi de care nu putem să ne debarasăm de atunci (nu ar fi nicidecum dezirabil să căutăm să o facem) este o problemă pe care trebuie să o rezolvăm, în fond prin experienţă. În legătură cu acceptarea, această problemă a binelui şi a răului este rezolvată definitiv şi pentru totdeauna înaintea lui Dumnezeu, prin moartea şi învierea lui Hristos. Dar trebuie să învăţăm să judecăm răul şi să ne bucurăm în bine. Legea, am văzut, face să fie cunoscut răul anunţând pedeapsa. Dar harul ne aşază mai întâi într-o poziţie de binecuvântare desăvârşită în Hristos, şi atunci judecăm ce este contrar acestei pozişii. Aceasta este diferenţa dintre robie şi libertate. Cu toate acestea trebuie să judecăm răul şi să credem în cunoaşterea binelui. Apostolul, chemat să înveţe constant pe alţii, a învăţat aceasta din plin şi prompt printr-un contrast complet.
Carnea este incorigibilă, chiar şi în al treilea cer – Să învăţăm să o judecăm chiar fără ca ea să fi fost la lucru
Dacă, de fapt, al treilea cer nu a pus carnea deoparte pentru totdeauna, aceasta este destul ca să ne facă să vedem că este nebuneşte de incorigibilă. Ori, aceasta este ceea ce s-a demonstrat. Pavel încape în cer, fără nicio conştienţă a vreunei piedici a trupului; încă mai mult, fără ca această carne să fie la lucru în vreun fel. Dar a trebuit să se întoarcă în starea practică a existenţei în care trebuia să-L slujească pe Hristos, cu conştienţa a ceea ce era el ca Pavel. Aici, singura lucrare a cărnii, singurul fel în care ea ar fi luat cunoştinţă de faptul că Pavel fusese în al treilea cer, singurul folos pe care l-ar fi putut trage de aici, dacă i-ar fi fost îngăduit, ar fi fost să-l facă pe Pavel să se înalţe, din cauza desăvârşirii descoperirilor pe care le primise. Astfel carnea nu era schimbată, nici îndreptată. Pavel a trebuit să înveţe în mod practic, chiar printr-o descoperire în al treilea cer, în loc de a vedea, ca rezultat al acestui privilegiu minunat, carnea pusă deoparte sau desfiinţată.
Nu i-a fost îngăduit cărnii să lucreze, dar Pavel a trebuit să înveţe să o judece cu adevărat în el însuşi. Remarcaţi diferenţa. Nu este necesar, când suntem în Hristos, să lucreze carnea ca să învăţăm să o judecăm în noi înşine. Vai! Cel mai adesea în acest fel învăţăm; dar repet că nu este necesar ca ea să lucreze, nici măcar în gând, ca să învăţăm să o judecăm. prin căile lui Dumnezeu şi prin comuniunea cu El, putem învăţa să judecăm răul din noi, din rădăcină, fără să aducă rod. Dacă nu învăţăm să-l judecăm în comuniune cu Dumnezeu, în care poate exista o deprindere reală în această privinţă şi chiar un mare conflict a vieţii împotriva lui Dumnezeu, când răul a atins o anumită măsură, învăţăm prin roadele lui, cedând ispitirilor lui Satan. Când răul nu este judecat, învăţăm, fără îndoială, să cunoaştem răul, deşi nu încă din rădăcina sa; dar atunci Hristos este dezonorat, Duhul Sfânt este întristat şi dacă harul nu ar interveni, păcatul ar avea asupra noastră o funestă putere de amăgire.
Există o diferenţă între poziţia în Hristos şi starea noastră actuală
În cele precedente, am găsit în 2. Corinteni 12, trei puncte importante:
1. omul în Hristos
2. răul ordinar al cărnii, dacă mădularele noastre nu sunt omorâte
3. că aceeaşi carne nu este niciodată îndreptată în tendinţele ei, nici chiar de răpirea unui om în al treilea cer, nici de orice altceva.
Pavel a avut nevoie de un sol al lui Satan ca să-l pălmuiască, de teamă să nu se înalţe. Există un alt punct de mai mică însemnătate pe care îl voi face să fie remarcat aici, în trecere, şi anume diferenţa dintre poziţia noastră abstractă ca oameni în Hristos (ori noi avem dreptul de a ne considera astfel; este poziţia noastră adevărată ca şi creştini, conform harului), şi starea noastră actuală, cu conştienţa existenţei cărnii şi a tuturor împrejurărilor şi neputinţelor noastre trupeşti aici jos. Acolo trebuie să îl urmăm acum pe Pavel, în acest capitol, pentru a afla unde se găseşte puterea pentru a umbla drept în această stare.
Întinderea cunoştinţei, chiar dată de Dumnezeu, nu este niciodată, în sine, puterea spirituală a sufletelor noastre
Mai întâi trebuie remarcat că întinderea cunoştinţei, chiar când este dată de Dumnezeu, nu este niciodată, în ea însăşi, puterea spirituală a sufletelor noastre. Minunatele descoperiri pe care le primise Pavel în al treilea cer i-au întărit fără îndoială credinţa; l-au făcut să înţeleagă că într-adevăr merită osteneala de a sacrifica viaţa mizerabilă din această lume pentru gloriile viitoare; ele i-au dat conştienţa de ce lupta, şi un sentiment al lucrurilor divine cu care avea de a face, care negreşit trebuie că a exercitat o influenţă imensă asupra vieţii lui în această lume. Dar în starea amestecată în care se găsea când avea de vorbit despre „eu, Pavel”, nu exista puterea imediată pentru luptă. El trebuia, ca şi noi, să umble prin credinţă şi nu prin vedere. Omul cel mai rău nu ar vrea să păcătuiască, atâta timp cât ar avea, înaintea ochilor, gloria lui Dumnezeu Însuşi; dar aceasta nu ar arăta nicidecum adevărata stare a inimii şi a sentimentelor lui când nu ar mai avea înaintea lui această glorie: ca Balaam, s-ar întoarce la ce a vărsat.
Nevoia unei comunicări constante cu Dumnezeu şi cu Domnul Isus, chiar dacă nu sunt constante comuncările speciale ale gloriei
Astfel, de fapt, creştinul, deşi întărit şi înviorat uneori pe drumul său, şi prin ceea ce este aproape vedere pentru el şi prin comunicările dragostei divine cu sufletul său, este chemat totuşi să umble prin credinţă, şi nu întotdeauna în aceste percepţii sensibile ale rezultatelor divine în glorie. Nu că trebuie să umble potrivit cărnii sau să piardă comuniunea; dar el nu este întotdeauna sub puterea comunicărilor speciale ale gloriei care este dobândită pentru el şi a dragostei divine pentru sufletul său. Pavel cunoştea un om care, în urmă cu paisprezece ani, fusese răpit, nu um om care fusese răpit în fiecare zi. El putea întotdeauna să se bucure în Domnul. Unii creştini confundă cele două lucruri: o bucurie specială şi o comuniune permanentă. Ei presupun că prima neexistând întotdeauna, trebuie neapărat să se concluzioneze că cea din urmă se întrerupe. Este o mare eroare. Cazuri de bucurie deosebită pot fi acordate creştinului; dar o comuniune constantă cu Dumnezeu şi cu Domnul Isus este singura stare bună a credinciosului, singura stare recunoscută în Scriptură. Suntem chemaţi să ne bucurăm întotdeauna în Domnul; dar carnea şi Satan, nu carnea, caută întotdeauna să ne împiedice. Aici găsim, mai întâi, privilegiul de a avea dreptul de a ne socoti morţi. Nu suntem datori cărnii, ea nu are niciun fel de drept asupra noastră. Nu suntem în carne. Putem socoti că suntem morţi şi că trăim pentru Dumnezeu, şi păcatul nu va stăpâni asupra noastră.
Nu este nevoie să umblăm potrivit cărnii, chiar dacă această carne nu este schimbată
Este foarte important să reţinem cu tărie acest adevăr. Carnea nu este schimbată, dar nu este nevoie să umblăm potrivit cărnii, nu mai mult în ceea ce priveşte gândurile noastre decât în ce priveşte purtarea noastră exterioară. Legea Duhului de viaţă care este în Isus Hristos m-a eliberat de legea păcatului şi a morţii; păcatul în carne este condamnat de moartea lui Hristos; puterea pe care o avea asupra noastră, când eram sub lege (dacă nu fără lege), nu o mai are. Când eram în carne, patimile păcatelor, care sunt prin lege, lucrau în mădularele noastre pentru a aduce rod pentru moarte. Dar noi nu suntem în carne, ci în Duhul, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte totuşi în noi. Suntem eliberaţi de lege, fiind morţi în cele ce eram ţinuţi. Starea noastră întreagă este schimbată. Ce era imposibil pentru lege, pentru că era slabă prin carne, Dumnezeu trimiţând pe propriul Lui Fiu, în asemănare cu carnea păcatului, şi pentru păcat, a condamnat păcatul în carne.
Puterea pentru a umbla fără ca această carne să stăpânească
Dar dacă nu este schimbată carnea, cum se realizează aceasta în practică? Este ceea ce aflăm aici. Mai întâi ne este dată conştienţa slăbiciunii şi a nimicniciei cărnii. Aceasta nu este, fără îndoială, puterea; dar este modul practic de a ajunge la ea. Avem dreptul, cât priveşte poziţia noastră înaintea lui Dumnezeu, să ne considerăm morţi faţă de păcat şi vii faţă de Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru; şi conform acestei poziţii, avem şi dreptul, în practică, de a ne socoti ca fiind datori cărnii pentru a trăi potrivit cărnii; păcatul nu va stăpâni peste noi, pentru că nu suntem sub lege, ci sub har. Dar capitolul nostru merge mai departe: ne face să cunoaştem puterea pentru a umbla astfel. Carnea este atunci practic supusă potrivit măsurii care este prezentată de apostol: „purtând întotdeauna în trup omorârea lui Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să fie arătată în trupul nostru” (2. Corinteni 4:10). El nu avea ca ţintă dobândirea vieţii: o avea în Hristos; dar ţinea orice mişcare, orice gând şi orice voinţă a cărnii sub judecata crucii, şi de aceea viaţa lui Isus putea să lucreze liber. Aceasta este calea noastră. Primiţi chiar în prezenţa lui Dumnezeu, în locul preasfânt, prin sângele lui Isus; în comuniune cu El, potrivit harului Său nemărginit, judecăm până la rădăcină, tot ce nu este de la Hristos în noi; şi harul pe care îl întâlnim şi la care suntem făcuţi să luăm parte în această comuniune, ne conduce de-a lungul drumului, în smerenie şi în dragoste.
Tendinţele noastre carnale nu sunt astfel decât un prilej de a primi harul care ne păzeşte de puterea lor. Pot să fiu mai smerit decât oamenii obişnuiţi, dacă am avut de-a face cu Dumnezeu cu privire la mândria mea; şi la fel pentru fiecare pornire rea. Puterea prezentă a lui Hristos îndepărtează răul din gândurile noastre. Dumnezeu a fost primit în viaţa noastră în această privinţă. Aceasta nu este numai absenţa, comparativ vorbind, a unui anumit caracter al răului. Carnea, răul, este judecat potrivit lui Dumnezeu, şi sunt smerit în suh, umblu liniştit şi plin de siguranţă. Când sunt pericole reale, Dumnezeu este acolo pentru a ne ajuta. Nu numai că purtăm întotdeauna moartea Domnului, dar noi care trăim, suntem întotdeauna daţi morţii pentru dragostea lui Isus. Dumnezeu lucrează; vreun sol al lui Satan este trimis; nu păcatul, departe de aceasta, Dumnezeu nu îl poate trimite; dar trimite o încercare umilitoare, care împiedică păcatul şi mândria de a lucra, – neplăcută inimii omeneşti, dar necesară ei. Orice lucrare proprie a cărnii este păcat; trupul este mort din cauza păcatului. Trupul meu nu este socotit ca viu, şi nu trebuie să fie în voia lui. Ceea ce este voia mea şi firea mea, de la mine, ca om viu, ca şi copil al lui Adam în această lume, este desfiinţat sau nu este decât o piedică; aceasta nu are nicio legătură cu Dumnezeu, un om în carne nu poate să placă lui Dumnezeu. „Am fost răstignit cu Hristos şi nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine” (Galateni 2:20).
Dumnezeu ajută la nimicirea cărnii
Găsim în Filipeni, încrederea în carne (nu poftele stricate) judecată de apostol: el respingea tot ce-i putea da importanţă faţă de el însuşi sau faţă de alţii. Dacă nu ar fi făcut-o, ar fi avut încrederea în carne. Partea noastră este de a fi în prezenţa lui Dumnezeu, pentru că tot ce este de la eu să fie judecat. Dar Dumnezeu, cum am spus, ne ajută. Belşugul şi importanţa descoperirilor pe care Pavel le primise de la Dumnezeu era un prilej de care carnea putea profita. Dar Dumnezeu în harul Său, îngrijeşte de acest pericol, de care Pavel desigur nu ar fi putut, nici nu ar fi vrut să îngrijească el însuşi cum se cuvine; pentru că Dumnezeu nu întristează cu plăcere. El lasă asupra lui Pavel acest sol al lui Satan, dar pentru a face propria Lui lucrare, ca în cazul lui Iov. Pavel avea o oarecare slăbiciune care tindea să îl facă de dispreţuit când predica. „N-aţi dispreţuit, nici n-aţi respins cu dezgust ispita mea, care era în carnea mea” (Galateni 4:14), le spune galatenilor. Era o contragreutate naturală la belşugul descoperirilor care îi fuseseră date. Carnea l-ar fi cruţat pe Pavel de ceea ce părea a fi o piedică pentru el. Dar trebuia ca Pavel să fie ţinut în smerenie – adevăr înspăimântător pentru noi! Pentru a fi folosiţi şi binecuvântaţi, trebuie să fim făcuţi slabi în noi înşine. Trebuie deoarece, viermi mizerabili ce suntem, ne expunem pericolului de a ne sprijini pe tăria şi eficacitatea cărnii. Dumnezeu Însuşi este Cel care face lucrările pe pământ, şi mai ales lucrarea spirituală. El dă creşterea.
Dacă într-un anume sens, El pune în pericol bietul vas, dacă în multe cazuri, vasul se pune el însuşi în pericol, Dumnezeu îngrijeşte de pericol lovind chiar la rădăcina eului pe care îl nimiceşte. El face incapacitatea totală a firii nu numai evidentă, ci evidentă pentru noi înşine, şi aceasta este ceea ce avem nevoie. Este o lucrare cu adevărat divină că simţim că nu suntem nimic şi că eul nu este decât o piedică. Dar mijlocul de care Se foloseşte poate fi mizerabil şi de puţin preţ, cum se cuvine pentru a nimici carnea. Este o ruşine pentru un om care a fost în al treilea cer, să se creadă ceva pentru aceasta: dar carnea este incorigibilă. Dacă moartea este eliberarea noastră de orice păcat, trebuie să o gustăm, pentru eliberarea noastră practică. Când apele sărate ale Mării Roşii ne-au salvat pentru totdeauna din Egipt, trebuie să gustăm apele amare de la Mara. Puneţi în aceste ape lemnul crucii lui Hristos în crucea noastră, şi amărăciunea va fi schimbată în dulceaţă. „A fi răstignit” este un lucru teribil; a fi răstignit cu Hristos, înseamnă bucuria şi eliberarea; ocara este crudă; ocara lui Hristos, este o comoară mai mare decât bogăţiile Egiptului.
Trebuie să simţim neputinţa cărnii, opoziţia pe care o provoacă
Sunt cazuri când este vorba de voinţa cărnii şi de repulsia ei firească faţă de suferinţă; sunt şi cazuri care sunt caracterizate de pericolul unui rău pozitiv, ca mândria şi vanitatea în cazul lui Pavel. În toate aceste cazuri, trebuie să gustăm moartea. Trebuie să simţim nimicnicia şi neputinţa cărnii, acolo unde ar fi dispusă să fie competentă. Când carnea are pretenţii, sau ar vrea să aibă, trebuie ca ele să fie puse deoparte şi oprite; trebuie ca această carne să aibă conştienţa slăbiciunii şi neputinţei sale, acolo unde ar putea spera să fie tare sau capabilă de ceva. Cu privire la toate lucrurile pe care eul ar vrea să se sprijine, trebuie ca el să descopere că această carne nu este decât un obstacol, acolo unde pretinde că este un ajutor. Eul, sau carnea, nu este cu adevărat nimic în lucrarea şi calea lui Dumnezeu; şi când vrea neapărat să fie ceva, trebuie să ajungă să recunoască faptul că nu este decât o opoziţie sau piedică pozitivă. Aceasta nu este ţinta, ci mijlocul.
Carnea trebuie să fie nimicită pentru ca să existe binecuvântare
Când nu suntem smeriţi sau chiar când suntem în pericol să nu fim, trebuie să fim umiliţi; această lucrare se poate face pentru a preveni răul. Dar carnea trebuie să fie nimicită, pentru ca să existe binecuvântare şi pentru ca omul nou, care este mulţumit că Dumnezeu este totul şi care ştie că singura lui tărie este în Hristos, să poată fi liber, fericit şi pentru ca potrivit dorinţei sale, Dumnezeu să fie glorificat. Puterea lui Satan şi puterea morţii conlucrează pentru a ne face folositori în Hristos, fiindcă Satan mânuieşte această putere pentru a omorî practic carnea, şi pentru ca noi să avem o altă viaţă care trăieşte în Hristos şi pentru Hristos. Cum am văzut, această problemă este mai întâi rezolvată în ce priveşte dreptatea. Suntem morţi şi înviaţi; dar ea trebuie să fie rezolvată şi în mod practic, în ce priveşte viaţa şi puterea umblării. De aceea putem spune, în mica noastră măsură: „Pentru mine, a trăi este Hristos” (Filipeni 1:21).
Puterea pozitivă în dependenţa şi ascultarea de Hristos
Dar faptul că astfel carnea este practic omorâtă nu este, în el însuşi, puterea; trebuie să fim absolut dependenţi de un Altul, şi suntem fericiţi să fim, dacă inima noastră este în slujba lui Hristos şi dacă învăţăm că numai ajutorul Lui ne poate face în stare să-I slujim. A-L avea pe Hristos este o bucurie în orice caz. De aceea se spune apoi: „Mă voi lăuda mai degrabă în slăbiciunile mele”; nu în păcat, ci în ceea ce zdrobeşte voinţa cărnii şi opreşte păcatul, „ca să locuiască peste mine puterea lui Hristos” (2. Corinteni 12:9). Iată puterea pozitivă care ne face în stare de orice, pe calea ascultării; spun: în ascultare, pentru că această putere nu se exercită, nu se comunică în afara acestei căi; ci ne face în stare să împlinim toată tăria dragostei în ascultare. Pentru că umblarea creştină nu este o simplă ascultare legală, supunându-se unei voinţe care o opreşte şi o înfrânează pe a noastră; ci este o ascultare care foloseşte, cu bucurie, în dragoste, ascultarea în care dragostea este în mod activ, în mod pozitiv şi cu energie, făcând binele. Această umblare este hotărâtă de voia Domnului, şi se împlineşte prin puterea Lui; dar această putere nu poate avea niciun ajutor care să ţină de un altul. Trebuie să fie în noi tăria unei firi dependente. În aceasta constă adevărata stare a creaturii: în ascultarea de Cel care numai El are dreptul la laude, şi în dependenţa bucuroasă de Cel care ne iubeşte şi a cărui dragoste ne susţine.
Energia dragostei lui Hristos îndeamnă la slujire
Energia dragostei lui Hristos ne îndeamnă pe calea slujirii, puterea Lui ne sprijină pe ea şi ne face în stare să slujim. Carnea, care nu este decât o piedică pentru această slujire, trebuie să fie supusă şi practic desfiinţată, pentru ca Hristos să poată lucra liber în noi, după binecuvântarea dragostei Lui. De aceea spunem că dragostea lui Hristos ne îndeamnă. Primesc în Hristos tot ce mă întăreşte.
Pentru cei mici şi pentru cei mari, lucrarea lui Dumnezeu este de a smeri carnea zdrobind-o
Aceasta este adevărata stare a creştinului, fie că este copilaş, fie că este părinte în Hristos, numai că, dacă eşti tată sau copil, poţi avea lucruri diferite de făcut, şi de asemenea ispite diferite. În toate cazurile, Dumnezeu este credincios şi nu va îngădui să fim ispitiţi dincolo de puterile noastre. Când deci un om este în Hristos, răscumpărat, însufleţit, unit cu Capul şi acceptat în Cel Preaiubit, atunci lucrarea lui Dumnezeu în ce priveşte puterea, este de a smeri carnea şi de a-i da conştienţa nimicniciei ei; nu îndreptând-o, îmbunătăţind-o, folosind-o, ci zdrobind-o, dacă vrea să fie ceva, şi chiar făcând din ea un obstacol sensibil la acţiunea capacităţilor omeneşti. Iată tot ce face Dumnezeu din om, în ce priveşte carnea şi competenţa cărnii. Pe lângă faptul că aceasta este calea puterii ca sursă, există în aceasta o lecţie profundă şi binecuvântată. Suntem debarasaţi de eu; şi Hristos, adică puritatea, dragostea, binecuvântarea, Dumnezeu cunoscut în har, devine totul pentru noi, bucuria simplă şi fără piedică a sufletului nostru; devenim, în practică, asemenea lui Isus.
Diferite feluri de a face slujba lui Hristos – Hristos, tăria noastră
Atunci devenim vădit dependenţi şi Hristos devine tăria noastră, nu spun în mod vădit tăria noastră; pentru că deşi poate exista conştienţa tăriei lui Hristos, slujirea şi lucrarea se facă fără o tărie de care suntem conştienţi. Lucrarea poate fi făcută cu bucurie, în comuniunea cu Hristos, şi astfel suntem fericiţi în slujirea însăşi. Ea poate fi făcută cu teamă şi cutremur, şi prin urmare fără bucurie, deşi cu încredere. Depinde mult până în ce punct avem de-a face cu puterea duşmanului; întotdeauna în slăbiciune în ce ne priveşte, întotdeauna în încredere în ce Îl priveşte pe Hristos, în încredere că este lucrarea Lui, că El este Cel care o face, deşi ne poate folosi ca unelte.
Puterea lui Hristos odihnindu-se asupra omului eliberat de eu
Această lucrare nu este pur şi simplu un efect în noi, deşi există unul, ci este puterea pozitivă a lui Hristos, o acţiune reală a puterii Lui, în vederea căreia smerirea cărnii nu este decât lucrarea pregătitoare, pentru ca să fie cunoscut de toţi că nu este puterea cărnii şi pentru ca în mintea noastră, să nu existe confunzie între puterea lui Hristos şi energia cărnii. Prin acţiunea puterii lui Hristos, carnea slăbeşte. Această putere se odihneşte peste noi, astfel încât este o bucurie pentru sufletul nostru să ştie că El ne foloseştem ne leagă de El Însuşi, ca să zicem aşa, binevoind să facă din noi unelte şi slujitori bucuroşi şi voluntari ai acestei puteri. Este puterea Lui, omul în Hristos, ci Hristos cu omul; puterea Lui odihnindu-se peste el, în timp ce este eliberat de eu.
Calea tăriei este simţirea slăbiciunii
Astfel calea tăriei înseamnă să cunoaştem şi să simţim propria noastră slăbiciune, pentru ca tăria divină să se poată produce, ceea ce nu va fi niciodată un supliment la cea a cărnii, există astfel o dependenţă deplină şi intervenţia pozitivă a puterii lui Hristos, ca să lucreze prin noi. Dacă prezenţa trupească a lui Pavel şi cuvântul lui erau slabe (sau era în el ceva care tindea să-l facă de dispreţuit), prin ce putere atâtea binecuvântări au fost răspândite în toate părţile, în lumea întreagă, de la Ierusalim şi ţinuturile din împrejurimi, până în Iliria?
Diversele înaintări datorate smeririi cărnii – Este bine să ne lăudăm cu poziţia noastră în Hristos
Încă una sau două remarci, şi voi termina imperfectele mele cugetări asupra acestui capitol. Remarcaţi mai întâi că smerirea trimisă lui Pavel nu avea ca scop să-l priveze de belşugul descoperirilor, nici să slăbească acea cunoştinţă pe care o avea de a fi un om în Hristos. Era o pierdere pozitivă. El păstra deplin aceste lucruri şi se lăuda cu ele. Felul în care carnea ar fi vrut să se folosească de descoperiri, când Pavel a avut din nou cunoştinţa de a fi aici jos, în trup, a fost contrabalansată de smerirea cărnii înseşi. Remarcaţi apoi că nu numai puterea o dobândim în acest fel; deosebirea binelui şi a răului în caracterele sale cele mai subtile, creşte considerabil; judecata cărnii şi cunoaşterea a ceea ce este ea, devin mai ferme şi mai profunde. Libertatea omului nou cu Dumnezeu, încrederea în El, sentimentul interesului iubitor pe care ni-l poartă, relaţiile bazate pe această intimitate, sunt considerabil dezvoltate. Remarcaţi, pe lângă aceasta, că atunci când avem de-a face cu eul, propria noastră stare spirituală este secretul puterii, şi nu numărul descoperirilor divine pe care le-am putea comunica, oricât de valabil ar fi acest lucru, la locul său.
Dacă ar fi vorba de putere, Pavel ar avea de-a face cu propriul lui suflet, propriile lui pericole şi propria lui stare, şi atunci puterea lui Hristos s-ar odihni peste el. În sfârşit, este bine să ne lăudăm cu poziţia noastră în Hristos. „Cu unul ca acesta mă voi lăuda, dar, cu mine însumi, nu mă voi lăuda decât în slăbiciunile mele” (2. Corinteni 12:5). Când mă gândesc la poziţia mea în Hristos, „la omul în Hristos”, trebuie să mă laud cu un asemenea om. Aceasta nu este îngâmfare. Nu poate fi altfel, îndată ce ştim că suntem în Hristos. Gândiţi că pot face altceva decât să mă laud că sunt în Hristos, şi ca Hristos în glorie? Mă voi lăuda că sunt un asemenea om! Nicio pretinsă smerire să nu împiedice pe niciun credincios să se laude astfel! Această smerire ar fi legalism cu mine însumi, cu ceea ce am cunoştinţa că sunt ca om trăind aici jos, nu mă pot lăuda, în afară de aceste suferinţe pentru Hristos, în afară de aceste slăbiciuni, oricare ar fi ele, care au ca scop smerirea cărnii, pentru ca puterea lui Hristos să se odihnească peste mine.
Disciplina se poate uni cu suferinţele pentru Hristos şi poate fi schimbată în ele
Voi adăuga că Domnul poate uni disciplina cu suferinţele pentru Hristos, deşi cele două lucruri sunt într-adevăr distincte. Când Pavel era expus dispreţului în predicarea sa, suferea pentru dragostea lui Hristos; totuşi, după cum am văzut, această suferinţă purta caracterul unei discipline, pentru a-l împiedica să se îngâmfe. Putem vedea această doctrină expusă în Evrei 12:2– 11. În versetele 2 – 4, vedem suferinţele cu Hristos, luptând împotriva păcatului, chiar până la martiriu şi moarte. În versetele 5 – 11, găsim disciplina Domnului, pentru a ne face participanţi la sfinţenia Lui. Ce înţelepte şi pline de har sunt căile Domnului! El converteşte disciplina de care avem nevoie, într-un privilegiu: acela de a suferi pentru dragostea lui Hristos, astfel încât să ne putem lăuda în slăbiciunile noastre. Dar pedeapsa nu are acest caracter; este dată pentru un rău pozitiv deşi, şi acolo, trebuie, fără îndoială, să aducem mulţumiri lui Dumnezeu.
Poziţia „omului în Hristos” este baza umblării, dar pentru putere, trebuie dependenţă şi carnea practic desfiinţată
În sfârşit, înaintea lui Dumnezeu, avem „omul în Hristos”, poziţia binecuvântată care este desăvârşirea de care avem nevoie; şi cât priveşte poziţia noastră înaintea oamenilor, pe lângă Hristos în noi, ca viaţă, avem puterea lui Hristos care ne este necesară pentru practică, în umblare şi slujire; ea se odihneşte peste noi care nu suntem, prin noi înşine, decât slăbiciune şi imperfecţiune. Omul în Hristos este baza întregii noastre umblări, dar aceasta nu ajunge pentru putere. Aceasta nu se dobândeşte decât umblând într-o dependenţă constantă, smeriţi în noi înşine, pentru ca Hristos să fie glorificat, şi carnea, practic desfiinţată.
2 Corinteni 5:17. Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă…
2 Corinteni 5:17. Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.
Am mai spus si cu alta ocazie cate-va ganduri din acest verset. Dar pentruca cineva a adus in atentie cu insistenta botezul, am sa mai adaog cate ceva pentru a ne fi mai clar ceia ce citim in acest verset.Nu am sa ma mai opresc asupra botezului care creiaza confuzie in mintea multora dintre noi.Doresc numai ca cei ce sunt confuzi, sau au o perceptie ne clara pe care Sciptura ne-o infatiseaza cu privire la acest subiect botezul.Sa adanceasca ei singuri daca sunt interesati sa afle care a fost motivul de Dumnezeu la ridicat pe Ioan Botezatorul cu acest act al botezului. Despre Ioan Botezatorul Cuvantul ne relateaza ca;Matei 3:33. Ioan acesta este acela care fusese vestit prin proorocul Isaia, cînd zice:„Iată glasul celui ce strigă în pustie:«Pregătiţi calea Domnului,neteziţi-I cărările.“Intelegem ca Ioan pregatea calea Celui care avea sa vina curand sa caute si sa mantuiasca ce era pierdut.Si tot odata sa infaptuiasca o noua Indentitate, aparte de cea Iudaica sau cea pagna.Mantuitorul nu avea niciun alt motiv,decat sa caute ce era pierdut.Si sa-i mantuiasca.Apoi, la sfarsitul tuturor lucrurilor sa-i atraga la El sus In slava, in casa Tatalui Sau.
Domnul Hristos era pregatit de Tatal ca sa infaptuiasca acest act al Mantuiri. Cuvantul, cuprinde in persoana Domnului Hristos,Mantuirea. Si citim,ca nu este in afara de El o alta sursa de Mantuire;Fapte 4;12.În nimeni altul nu este mîntuire: căci nu este supt cer un alt Nume dat oamenilor,în care trebuie să fim mîntuiti. Ce inseamna sa fi mantuit? Sa fi gasit fara vina asupra ta. Cu alte cuvinte sa fi apsolvit de judecata si condamnare vesnica.Spuneam atunci in postingul in care am scris ceva mai pe larg,ca;Odata cu venirea Domnului Hristos pe pamant s-a revelat, sau instituit o noua Indentitate,sau o noua era. (Era crestina)Pana la venirea Domnului Hristos, erau doua indentitati umane cu caracter pamantesc.S-au as Indrazni sa spun;”limitate la ce e de natura pamanteasca”.Iata aceste doua Indentitari de care spun.1) Erau evreii,sau iudei ca popor pamantesc al lui Dumnezeu avand o relatie cu Dumnezeu la nivel pamantesc.Apoi,o alta parte dintre oameni; 2) Erau neamurile care erau pagane.Cu alte cuvinte,lipsiti de cunostinta unui Dumnezeu adevarat.
Deci, intelegem ca nici unii nici altii nu aveau cunostinta despre Cer. Si cum trebuie sa fie omul ca sa poata sta in prezenta lui Dumnezeu. Printre aceste popoare fie ei evrei sau pagani,se gaseau unii pierduti. Cum defapt, se gasesc si azi, precum In Intreaga Istorie umana.Si pe acestia pierduti, Dumnezeu ii are in vedere sa-i mantuiasca.Asa cum am citit in Fapte 4;12.Era necesar de un Mantuitor care sa poata infaptui acest act al mantuiri.Nu a fost usor pentru Mantuitorul. Il vedem in Gradina Getsimani, in lupta cu fortele Intunericului.Nu era usoara aceasta lucrare a mantuiri.Nu putea fi infaptuita de omul care are o structura pacatoasa si poarta asupra lui o povara de pacate. Mantuirea este un act divin, la care era necesar o fiinta divina. Daca ar fi fost cu contributie omeneasca , Dumnezeu deja il avea pe Ioan Botezatorul pe pamant.Nu mai era necesar ca Dumnezeu Tatal sa se lipseasca de Fiul Sau….Subiectul este mult mai profund.Am scris cu alta ocazie ce l-a determinat pe Scumpul nostru Mantuitor sa vina pe pamant printre oameni.Sa lase Slava pe care o avea la Tatal, sa caute sufletele pe care Tatal le dadea spre a fi aduse la viata.Apoi,sa-i duca la slava.
Dece sa-i duca la slava?.Acum, ca fiinte vi, faceau parte din familia lui Dumnezeu. Ioan 17:5….. cu slava, pe care o aveam la Tine, înainte de a fi lumea. 2 Corinteni 5:17. Căci, dacă este cineva în Hristos,Si acum sa ne Indreptam putin asupra acestui verset de mai sus.Sa vedem ce putem intelege prin armonizarea acestui verset si cu alte locuri din Scriptura.Ap, Pavel se confruntase in calatoriile lui din loc in loc cu fel de fel de oameni, care participau la strangeri cu cei rascumparati. Acestia nu pricepeau cum se manifesta aceasta Mantuire data de Dumnezeu in dar, in vietile unora dintre ei. Sau poate erau printre cei ce se strangeau Impreuna, unii care nu aveau aceasta mantuire.Lor se adreseaza Ap, Pavel cand zice;dacă este cineva în Hristos,Si astazi sunt multi care se amagesc ei isusi ca sunt mantuiti.A fost nevoit Apostolul, sa aduca in atentie acest cuvant; dacă este cineva în Hristos, Erau si pe vremea aceia, ca in toate timpurile biserici corporale, unii asa cum am spus nu puteau distinge ce diferenta poate face Mantuirea in viata unui suflet nascut din nou. Nu este greu de sesizat,ca si in vremurile noastre sunt cei mai multi care se considera ei crestinii, odata cu pasirea uni prag de adunare,de biserica.Dar ne fiind nascuti din nou.
Este obligat Apostolul, de Duhul Sfant, sa faca lumina in privinta aceasta. Si Pavel o face prin acest cuvant;dacă.Acest cuvant ii puneau la Incercare, testare personala, pe fiecare dintre cei ce se strangeau la un loc..Cum de fapt si azi ne pune pe noi care ne socotim ca suntem ai Domnului Hristos.Pentru noi cei de azi ca si pentru cei din toate timpurile este usor, simplu, sa ne supunem unui test personal. Dece? Sa vedem daca suntem in Domnul Hristos.Cum o putem face? Simplu;Ne uitam daca in viata noastra sunt schimbate atitudinile, felul de a trai, si daca avem dorinta dupa trairea unei vieti in lumina care aduce cu ea Sfintenia.Nu stiu cati inteleg ca; A fi in Hristos este tot una cu a fi Madular al Domnului Hristos. A fi madular, ete neaparat nevoie sa fim sfinti.Negresit, daca esti In Domnul Hristos ai din structura Lui pe care o capeti la nasterea din nou. Cu alte cuvinte, se vede in tine mersul pe calea catre cer a unei vieti noi.Pavel nu ezita sa spuna ca;Cel ce este In Hristos ; este o făptura noua.Cu alte cuvinte, vrea sa ne aduca aminte ca;Cel care este in Hristos are o noua structura sufleteasca.
Deaceia spune el;Cele vechi s-au dus: Inteleg aceste cuvinte;”s-au dus”ca nu ne mai domina viata noua pe care o avem prin nasterea din nou.Unde s-au dus toate aceste lucruri vechi?Ele nu se gasec vrea sa spuna Pavel in noua zidire pe care Dumnezeu a creiat-o in cel nascut din nou prin Domnul Hristos. Ele sunt acolo in Firea veche, in cea carnala. Dar Pavel aduce in atentie noua zidire,noua viata a celui ce este in Domnul Hristos.iată că toate lucrurile s-au făcut noi.Indraznesc sa spun ca, cuvintele; “s-au facut” Da Impresia ca ele singure s-au omul le-a transformat in unele noi.As zice asa; “Iata ca toate lucrurile sunt facute noi”Cu alte cuvinte, sunt facute de Dumnezeu, care ne-a nascut din nou.Cand vrem sa vedem cum sunt ele noi,le confruntam cu ce sunt vechi in Firea veche.Cel care este in Domnul Hristos realizeaza ca;Nu mai iubeste ce iubea, ca nu mai doreste ce dorea, ca nu mai este Interesat dupa ce alerga.Cateva atitudini din cele vechi.Pe care le putem compara cu cele noi daca le avem.
Sa nu scapam din vedere ca; Tot Pavel spune in;;1 Corinteni 9: 27. Ci mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpînire,Dece? Pentruca cele vechi is au locuinta lor permanenta in Firea veche pana la mormant.Lucrurile nu sunt tocmai atat de simple. Ele pot parea la prima vedere simple. Este o lupta continua in cel ce acum este In Domnul Hristos. Acum, el are doua firi care spuneam cu alta ocazie sunt antagoniste intre ele.Ce as dori sa intelegem cu totii, ca este Important sa stim daca suntem in Domnul Hristos.Atunci suntem si madular al Domnului Hristos.Nu te face niciun act de provenienta omeneasca un Madular al Domnului Hristos.Sau cum des aduc in atentie faptul ca, cei ce sunt In Domnul Hristos sunt Mireasa Mielului care s-a dat pentru Ea.Efeseni 5:25…...S-a dat pe Sine pentru Ea.Cerul nu are nevoie de oameni religiosi.Sau as zice; “nu sunt locuri acolo pentru acesti religiosi”.Mi-as permite sa spun ca, pentru acestia nu se gaseste loc in cer. Acolo merg numai cei care fac parte din Madularele Domnului Hristos.Lor le-a pregatit un loc, in casa Tatalui.
Ce este de natura pamantesca va ramanea aici pe pamant.Si ce anume poate fi de natura pamanteasca? Negresit, ceremoniile care pier odata cu Intrebuintarea lor.Apoi, mai sunt si practicile Introduse dealungul vremi de oameni in mijlocul celor ce se strang.Cate-va ganduri pe care doresc sa le impartasesc cu Fratiii si Surorile mele sinceri de pretutideni pentru a ne testa sa vedem daca suntem In Domnul Hristos.Si totodata sa crestem in cunoasterea Mantuitorului ca o dovada ca suntem in El. Apoi, suntem chemati sa lucram Impreuna cu Dumnezeul nostru la sfintirea noastra.Fara aceasta testare, cercetare, a vieti pe care o traim,a felului de a ne manifesta printre Frati si Surori,nu putem sa stim unde ne aflam in relatia cu Domnul Isus.Altminteri, sa nu fim pe langa El, cum multi mergeau dupa Domnul Isus in timpul vieti Lui pamantesti.Si azi nu e cu nimic schimbata aceasta forma de a merge dupa Domnul Isus.Numai ca, azi nu mai este Mantuitorul in trup pe pamant.Sunt forme care au fost introduse de oameni.Sa ne intrebam daca suntem dupa El, sau suntem in El, facand o dovada a trairi unei vieti in sfintenie.
John Balarie
Los Angeles California!
Ce spune Biblia despre Mireasă și despre căsătoria Mielului?
Căsătoria Mielului este unul dintre cele mai mari evenimente din Biblie. Cine este Mireasa lui Isus?
Căsătoria Mielului (Isus) este unul dintre cele mai mari evenimente profețite din Biblie. Dar cine este Mireasa lui Isus?
„Să ne bucurăm, să ne înveselim şi să-I dăm slavă! Căci a venit nunta Mielului; soţia Lui s-a pregătit.” Apocalipsa 19:7.
Cine va fi Mireasa lui Isus?
Mireasa este biserica lui Hristos.
Biserica constă din cei care sunt pe drumul de a deveni complet liberi de tot păcatul, așa ca Isus. Sunt toți cei care au început pe calea care îi duce la natură dumnezeiască. (2 Petru 1:4). Unii oameni pot ajunge mai departe pe această cale decât alții. Unii poate debia au început. Dar toți care umblă pe această cale sunt un mădular în Trupul lui Hristos. Ei se pregătesc de a fi Mireasa lui Hristos – ei se pregătesc pentru a fi Mireasă.
Ei sunt cei care Îl iubesc pe Isus. Ei sunt urmașii Lui. Ei sunt cei care așteaptă cu durere să fie cu Domnul și Maistrul lor. Ei sunt cei care au luat decizia de a sluji lui Isus cu toată inima, cu tot sufletul lor și cu toată ființa lor. Ei sunt cei pe care Isus îi purifică, ei vor fi Biserica slăvită fără pată și zbârcitură. Într-un cuvânt – sfântă. (Efeseni 5:25-27).
O mireasă este o persoană comparabil cu Mirele ei. De aceea este scris în 1 Petru 1:15: „Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră.” Mireasa lui Hristos sunt acei care strălucesc de curăție și sfințenie, la fel ca Cel care a chemat-o.
„şi i s-a dat să se îmbrace cu in subţire, strălucitor şi curat.” Apocalipsa 19:8. Mireasa lui Hristos se pregătește pentru El. Fiecare secundă de pe pământ este folosită de Mireasă ca să se pregătească pentru Mire. Inul subțire nu este ceva ce i se dă chiar înainte de festinul de nuntă, ci este ceva ce ea și-a confecționat în timpul ei pe pământ, umblând în dreptate.
„Mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.” Matei 22:14. Mireasa este același lucru cu Biserica, dar nu mulți se numără în acest număr. Sunt trimise multe invitații, dar nu mulți aleg să răspundă.
Pregătește-te
Corect înțeles, Mireasa nu este un grup de creștini speciali din care pot face parte numai anumite persoane speciale. Mireasa reprezintă un număr mic de oameni, dar acest lucru nu este din cauză că se trimit puține invitații, ci din cauză că puțini oameni aleg să răspundă. Ca să fii din Mireasă, trebuie să răspunzi chemării și să începi să-L urmezi pe Isus pe calea pe care El a mers.
Timpul este scurt, dar încă mai este timp de har pentru Mireasă să se pregătească, și încă este posibil să răspunzi chemării.
Timpul pe acest pământ este timpul logodnei lui Isus cu Mireasa Sa. Ei au o dragoste intensă unul pentru celălalt și tânjesc să fie reuniți. Mireasa vrea să fie aproape de Isus, Mirele ei ceresc. Ea va face totul și orice, va plăti orice preț necesar, ca să fie vrednică de El și să fie cu El.
Isus își va lua Mireasa în momentul în care ea este pregătită. Timpul este scurt, dar încă mai este timp de har pentru Mireasă să se pregătească, și încă este posibil să răspunzi chemării.
Când răspunde la chemare, Mireasa face primul ei pas. Este o decizie simplă: „Vreau să slujesc lui Dumnezeu cu toată inima mea.” Calea mai departe este descrisă în Coloseni 3:1-17. Mireasa se hotărăște pentru lucrurile de mai sus. Mireasa este răbdătoare, smerită și blândă și face totul în numele Domnului Isus. Singurul lucru pe care ea îl vrea este să grăbească întoarcerea Lui. (2 Peter 3:12)
Mireasa este atât de îndrăgostită încât va plăti orice preț ca să îndepărteze orice păcat.
Mireasa este atât de îndrăgostită încât ar plăti orice preț ca să îndepărteze orice păcat. Ea îndepărtează orice lucru care nu se potrivește lui Hristos. Ea respinge orice gând nepotrivit și le omoară. (Coloseni 3:5). Și, astfel, viața lui Hristos poate fi arătată în ea. Astfel, ea devine un ajutor comparabil cu El. Cu întreaga ei ființă ea dorește să fie cu Hristos și știe că drumul într-acolo este să fie făcută asemeni Lui – să devină pură și curată așa ca El, să fie transformată într-o natură dumnezeiască ca a Lui. (1 Ioan 3:2-3). Nu este acceptat nimic mai puțin de perfecțiune. Orice gând care nu este plăcută lui Hristos este imediat omorâtă! Păcatul nu este o opțiune pentru ea! Ea vrea să fie cu mirele ei.
Astfel ea devine sfântă ca El. Acestea sunt faptele drepte ale sfinților, descrise în Apocalipsa 19:8.
Căsătoria Mielului
În sfârșit, când Mireasa este pregătită să întâlnească Mirele, Isus se va întoarce ca să-și ia iubita. După atât de mulți ani de încercări, ei pot fi, în sfârșit împreună! Tot cerul se va va bucura și va sărbători acest eveniment și va fi un festin enorm de serbare a nunții! (Apocalipsa 19:7-8).
Acum, Mireasa poate fi cu Mirele. Noaptea lungă este gata. Acum ea a fost perfecționată. Ea este perfect unită cu Isus în voie și scop, da, în natură. Niciodată nu vor mai fi despărțiți, în toată veșnicia. (1 Corinteni 6:17).
Ea este peste îngeri, peste heruvimi, peste toată creația lui Dumnezeu – pentru a fi un partener și un ajutor pentru propriul Fiu al lui Dumnezeu.
Eroii Vechiului Testament și martirii necazului cel mare, printre alții, sunt, bineînțeles, slujitori ai lui Dumnezeu și au părtășie cu Hristos. Dar Mireasa lui Hristos are o chemare foarte specială. Ea stă pe scaun lângă El; ea este egala Lui. Ea a suferit aceleași suferințe ca Isus, în timpul pe pământ și acum își primește răsplata. Este o răsplată mult mai mare decăt orice altă răsplată dată cuiva în ceruri sau pe pământ. Ea este ridicată peste îngeri, peste heruvimi, peste toată creația lui Dumnezeu, pentru a fi un partener și ajutor pentru propriul Fiu al lui Dumnezeu.
Slujba miresei în eternitatea va fi mereu lângă Mirele ei. „Şi Duhul şi Mireasa zic: “Vino!”, şi cine aude să zică: “Vino!”, şi celui ce îi este sete să vină; cine vrea să ia apa vieţii fără plată!” Apocalipsa 22:17. Ea este acolo lângă Hristos, ștergând lacrimi și alungând tristețea.
Nu există răsplată mai mare decât asta. Nu există o folosire mai mare a timpului nostru decât a ne pregăti pentru venirea acestei zile, în așteptarea Mirelui. Să fim atât de îndrăgostiți de Isus Hristos, încât viețile pe care le trăim aici pe pământ să fie vrednice de Mireasa cu care El vrea să se căsătorească.
Ce spune Biblia despre Anticrist?
Puțină lumină despre o temă fascinantă care este des neînțeleasă.
Anticristul este opusul lui Isus. Exact cum Hristos a venit pe pământ pentru a face voia lui Dumnezeu; Anticristul va veni să facă voia lui Satan. El va fi întruchiparea lui Satan sub forma unui om.
Întreaga ambiție a lui Satan este să fie la fel ca Dumnezeu în putere și măreție, iar el lucrează la asta cu tot ce poate, zi și noapte. „potrivnicul care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte „Dumnezeu” sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu.” (2 Tesaloniceni 2:4) Intenția lui este să îl înlocuiască pe Dumnezeu și îl va trimite pe Anticrist ca cel cu care să facă aceasta. Anticristul va nega necesitatea omului de a avea nevoie de Dumnezeu, și se va autoproclama ca și conducător ar acestei lumi.
Dar ce fel de oameni ar fi voitori să accepte un asemenea trimis al lui Satan ca și Domn? Este posibil ca lumea în care trăim acum să fi ajuns într-o asemenea stare?
Isus Hristos venit în fire
Duhul care predomină în lume este „duhul Anticristului”, iar acesta lucrează încă de la începutul bisericii (1 Ioan 4). Acest duh poate fi însumat din fiecare duh care nu-L mărturisește pe Isus venit în fire. Acesta susține că Isus a avut ceva care noi nu avem, că El era divin, că El nu avea pofte și plăceri precum un om normal, și că de aceea, de fapt, nu a putut El să nu păcătuiască.
Acest duh poate fi însumat din fiecare duh care nu-L mărturisește pe Isus venit în fire.
Dar noi credem ce este scris în Cuvântul lui Dumnezeu, El a avut acceași carne și sânge ca și noi.
„Astfel dar, deoarece copiii sunt părtaşi sângelui şi cărnii, tot aşa şi* El Însuşi a fost deopotrivă părtaş la ele.” (Evrei 2:14)
El a avut aceleași pofte și plăceri, care au făcut ca și El să fie ispitit, și El a trebuit să lupte pentru a se păzi de a la păcătui. El a avut Duhul Sfânt de la Tatăl din cer pentru a-L îndruma, a-L întări și pentru a-L ajuta. Din pricina vieții Lui, a făcut El aceeași viață posibilă și pentru noi, și de aceea, noi putem să Îl urmăm pe calea pe care El a deschis-o prin fire și înapoi la Tatăl.
Dar ca să putem recunoaște asta, noi trebuie să facem eforturi, să luptăm aceeași luptă pe care a luptat-o și El, să luptăm împotriva păcatului pe care îl avem în natura noastră omenească în urma căderii din Grădina Edenului. Majoritatea oamenilor nu vor să facă asta. Și astfel, duhul lui Anticrist primește putere. El arată oamenilor o cale mai ușoară.
Despărțirea dintre Dumnezeu și om
Despărțirea dintre Dumnezeu și om
Astfel, li se permite necurăției și păcatului să trăiească, iar omul se îndepărtează mai mult și mai mult de Dumnezeu – care este de fapt exact intenția lui Satan. Majoritatea lumii a cedat acestui duh, pentru că le permite să trăiască comfortabil, fără o conștiință vinovată. Asta s-a făcut sub acoporirea religiei, și prin iertarea păcatului fără încetarea înfăptuirii acestuia, în trecut. Totuși, în timpurile de acum în care trăim noi, umanismul își ia din ce în ce mai mult rolul pe care religia obișnuia să îl joace. Omenirea se bazează mai mult și mai mult pe ea însăși și este autoguvernată, decât să fie condusă de o altă „putere superioară”.
Descoperirea lui Anticrist
Toate acestea se pregătesc pentru ca însuși Anticrist să apară și să elimine orice pretenție de a fi religie. El îl va îndepărta cu totul pe Dumnezeu. El va face semne și minuni pentru a dovedi lumii o dată și pentru totdeauna că doar omul însuși este destul. (Apocalipsa 13:13-14)
O forță… care să realizeze toate gândurile și visele lor de pace și armonie pe pământ…fără vreun cost din partea lor înșiși.
Omenirea este pregătită să primească chiar o asemenea persoană. Cineva care nu se amestecă cu viețile lor confortabile – cineva care va fi o forță din-afara lor care să le realizeze toate gândurile de pace și de armonie pe pământ; o lume a toleranței, dragostei și a bunăvoinței, fără niciun fel de costuri pentru ei personal. Anticristul va fi capabil să împlinească toate acestea.
Numele Anticristului a fost de-a lungul timpului sinonimul răului, dar adevărul este că atunci când se va descoperi, majoritatea oamenilor nu îl vor recunoaște așa cum este el de fapt. El nu va fi o persoană respingătoare; din contră, el va fi cineva talentat și ambițios ca să rezolve problemele lumii. El va promova procesul care este deja pe cale să devină realitate; ca lumea să devină un paradis creat de mâna lui însuși, fără Dumnezeu. Lumea va crede că cu Anticrist la cârmă, omenirea poate realiza orice.
„Ea şi-a deschis gura şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească Numele, cortul şi pe cei ce locuiesc în cer.” (Apocalipsa13:6)
Când se va întâmpla asta, atunci Satan va fi primit ceea ce și-a dorit mereu. El va fi văzut ca egalul lui Dumnezeu. El va avea controlul unei lumi care nu are nevoie de Dumnezeu.
Mireasa lui Hristos
Dar mai sunt cei care nu au respins și nu vor respinge Evanghelia lui Hristos; cei care sunt interesați în a termina-o cu păcatul pe care ei îl văd că locuiește în ei, pentru a se putea uni cu Dumnezeu. Aceștia nu vor fi înșelați, pentru că pentru ei, păcatul este din extrem de păcătos. (Romani 7:13) Din cauză că ei au fost extreme de treji de vegheatori la orice duh care tolerează păcatul, lor le va fi permis să vadă Anticristul descoperindu-se; ei îl vor vedea exaxct așa cum este el.
Când se va întâmpla asta, ei Îl pot aștepta pe Hristos să se întoarcă ca să Își ia Mireasa acasă să fie cu El. Odată ce ei au fost răpiți, și și-au primit răsplata pentru credincioșia lor, Anticristul va avea vrâu liber. (2 Tesaloniceni 2:6-7) Acesta va fi un timp oribil pe pământ. Atunci se va descoperi adevărata natură rea a lui Anticrist. Când lucrurile vor fi devenit pe cât de rău posibil, atunci când nevoia va fi cea mai mare, Hristos se va reîntoarce cu Mireasa Lui.
Pământul va experimenta o mie de ani pentru a învăța cât de neprihănită, dreaptă, adevărată și cât de bună este voia desăvârșită a lui Dumnezeu, liber de înșelăciunea celui rău.
Atunci El îl va distruge pe Anticrist cu suflarea gurii Sale, și lumea va vedea cât de lipsit de putere este de fapt Anticrist. Isus va prelua controlul conducerilor pământului, satan va fi legat și aruncat în Adânc, și pământul va experimenta o mie de ani pentru a învăța cât de neprihănită, dreaptă, adevărată și cât de bună este voia desăvârșită a lui Dumnezeu, liber de înșelăciunea celui rău. Iar cei care s-au păstrat curați față de duhul Anticristului și L-au urmat credincioși pe iubitul lor Isus pe urmele pe care Le-a pregătit El pentru ei, vor trăi și vor împărăți cu Hristos în acest mileniu. (Apocalipsa 20) A lor va fi împărăția cerului, pentru totdeauna!
Biruinţa asupra păcatului
„Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteţi sub Lege, ci sub har.” (Romani 6,14)
După ce a explicat îndreptăţirea prin credinţă, fără faptele Legii, Pavel începe să răspundă la întrebarea evidentă: Dacă faptele nu pot să ne mântuiască, de ce să ne mai preocupăm de ele? De ce să nu continuăm pur şi simplu să păcătuim?
Capitolul 6 este răspunsul lui la această întrebare importantă. Aici, Pavel tratează subiectul cunsocut în general, ca fiind „sfinţirea”, procesul prin care biruim păcatul şi reflectăm tot mai mult caracterul lui Hristos. Totuşi cuvântul sfinţire, ca atare, nu apare nicăieri în Romani. (În Romani 15,16, apare o dată cuvântul sfinţit).
Înseamnă că Pavel nu are nimic de spus cu privire la ce este cunoscut, în general, ca fiind sfinţire? Nicidecum. Pur şi simplu, el nu se referă la ea folosind acest termen. În Biblie, „a sfinţi” înseamnă „a consacra” lui Dumnezeu. Prin urmare, „a fi sfinţit” este prezentat adesea ca fiind un act trecut şi încheiat. De exemplu, „împreună cu toţi cei sfinţiţi” (Fapte 20,32) – „cei sfinţiţi” din definiţia aceasta sunt cei care sunt consacraţi lui Dumnezeu. Totuşi această folosire biblică a termenului „a sfinţi” nu neagă în niciun fel doctrina importantă a sfinţirii, nici faptul că sfinţirea este o lucrare de o viaţă. Biblia susţine cu putere doctrina aceasta, dar, în general, foloseşte alţi termeni pentru a o descrie.
În săptămâna aceasta, vom vedea o altă faţă a mântuirii prin credinţă, una care, foarte uşor, poate să fie înţeleasă greşit, şi anume: făgăduinţele biruinţei asupra păcatului în viaţa cuiva care a fost mântuit prin Isus.
În Romani 5,20, Pavel face o declaraţie impresionantă: „Dar unde s-a înmulţit păcatul, acolo harul s-a înmulţit şi mai mult”. Ideea lui a fost că, indiferent cât de mult păcat există sau cât de îngrozitoare sunt consecinţele lui, harul lui Dumnezeu este suficient pentru a-l trata. Ce speranţă ar trebui să aducă faptul acesta pentru fiecare dintre noi, îndeosebi când suntem ispitiţi să simţim că păcatele noastre sunt prea mari pentru a fi iertate!
1. Citeşte Romani 6,1. Care este ideea pe care o tratează Pavel aici şi cum răspunde el în versetele următoare la acest fel de gândire? Romani 6,2-11
În capitolul 6, Pavel arată că un om care a fost îndreptăţit nu ar trebui să mai păcătuiască, deoarece a murit faţă de păcat. Cufundarea în apa botezului reprezintă înmormântarea. Ce este înmormântat? „Omul cel vechi” al păcatului, omul care săvârşeşte păcatul, omul dominat şi condus de păcat. Ca urmare, „trupul păcatului” este nimicit, aşa încât noi nu mai continuăm să slujim păcatului. În Romani 6, păcatul este personificat ca fiind un stăpân care domneşte peste slujitorii lui. Odată ce omul vechi, care a slujit păcatului, a murit, stăpânirea păcatului încetează. Cel care se ridică din mormântul de apă este un om nou, care nu mai slujeşte păcatului. El trăieşte acum în înnoirea vieţii.
Domnul Hristos a murit o dată pentru totdeauna, dar acum este viu pentru veşnicie. Moartea nu mai poate să domnească asupra Lui. Prin urmare, creştinul care este botezat a murit faţă de păcat o dată pentru totdeauna şi nu ar trebui să mai ajungă niciodată sub stăpânirea lui. Desigur, aşa cum ştie orice creştin botezat, păcatul nu dispare automat din viaţa noastră, îndată ce ieşim din apă. A nu fi sub stăpânirea păcatului nu este acelaşi lucru cu a nu fi nevoit să lupţi cu el. Noi avem de dus o luptă zilnic, clipă de clipă, pentru a rămâne morţi faţă de păcat şi vii pentru Hristos. Deşi făgăduinţele biruinţei există, noi trebuie să cerem împlinirea lor prin credinţă şi să ne aducem aminte că harul lui Dumnezeu se înmulţeşte, chiar când păcătuim. Dacă nu, ce speranţă ar avea vreunul dintre noi, chiar şi după ce a fost botezat?
Care a fost experienţa ta cu puterea păcatului în viaţa personală, chiar după botez? Ce alegeri ale tale îngăduie ca păcatul să aibă asupra ta o putere pe care nu ar trebui să o aibă, datorită făgăduinţelor Bibliei cu privire la biruinţă?
2. Ce îndemn ne este dat în Romani 6,12?
Cuvântul a domni arată că păcatul este reprezentat aici ca un împărat. Cuvântul grecesc tradus aici prin „domneşte” înseamnă, literal, „a fi împărat”, sau „a avea rolul unui împărat”. Păcatul este întru totul mult prea doritor să preia domnia asupra trupurilor noastre muritoare şi să dicteze un anume comportament. Spunând: „păcatul să nu mai domnească”, Pavel arată că omul care a fost îndreptăţit de Dumnezeu poate alege să nu mai accepte păcatul ca împărat în viaţa sa. Aici intervine acţiunea voinţei.
„Ceea ce trebuie să înţelegi este adevărata putere a voinţei. Aceasta este puterea care guvernează natura umană, puterea deciziei sau capacitatea de a alege. Totul depinde de acţiunea corectă a voinţei. Dumnezeu le-a dat oamenilor capacitatea de a alege; datoria lor este aceea de a o exercita. Tu nu poţi să îţi schimbi inima, nu poţi să Îi predai lui Dumnezeusentimentele tale; dar poţi alege să Îi slujeşti. Poţi să-I dai Lui voinţa ta; atunci, El va lucra în tine şi voinţa, şi înfăptuirea, după buna Sa plăcere. În felul acesta, întreaga ta fiinţă va fi adusă sub controlul Duhului lui Hristos; sentimentele tale vor fi îndreptate numai spre El, iar gândurile vor fi în armonie cu El.” – Ellen G. White, Calea către Hristos, p. 47
Cuvântul grecesc din Romani 6,12, tradus prin „pofte”, înseamnă „dorinţe”. Dorinţele acestea pot fi ori după lucruri bune, ori după lucruri rele. Când domneşte, păcatul ne face să dorim ce este rău. Dorinţele vor fi puternice şi chiar irezistibile, dacă luptăm singuri împotriva lor. Păcatul poate să fie un tiran nemilos, care nu este mulţumit niciodată, ci se întoarce mereu pentru mai mult. Numai prin credinţă, numai cerând împlinirea făgăduinţelor biruinţei, putem să răsturnăm acest stăpân neînduplecat.
În versetul acesta, cuvântul deci este important. El se referă la ce s-a spus înainte, îndeosebi la ce s-a spus în versetele 10 şi 11. Cel botezat trăieşte acum „pentru Dumnezeu”. Adică Dumnezeu este centrul vieţii sale celei noi. Un astfel de om Îi slujeşte lui Dumnezeu, făcând ce Îi place lui Dumnezeu; prin urmare, nu poate să slujească în acelaşi timp şi păcatului. El este „viu” pentru Dumnezeu, prin Isus Hristos.
Întoarce-te la citatul din Ellen G. White, din studiul de astăzi. Observă cât de important este conceptul libertăţii de alegere. Ca fiinţe morale, noi trebuie să avem o voinţă liberă. În următoarele 24 de ore, încearcă să urmăreşti felul în care îţi foloseşti voinţa. Ce poţi să înveţi despre felul în care foloseşti acest dar sfânt sau abuzezi de el?
3. Cum trebuie să înţelegem Romani 6,14? Spune cumva că Cele Zece Porunci nu mai sunt obligatorii pentru noi? Dacă nu, de ce?
Romani 6,14 este una dintre declaraţiile-cheie din Epistola către Romani. O auzim adesea, citată de obicei în contextul în care cineva ne spune că Sabatul zilei a şaptea a fost desfiinţat. Totuşi este evident că textul nu înseamnă lucrul acesta. Aşa cum am întrebat anterior, cum putea să fie anulată Legea, iar păcatul să continue să fie o realitate, având în vedere că Legea este aceea care defineşte păcatul?
Dacă aţi citi tot ce a fost scris mai înainte în Romani, chiar şi numai în capitolul 6, ar fi greu să înţelegeţi cum, în mijlocul întregii dezbateri despre realitatea păcatului, Pavel ar spune deodată: „Legea morală, Cele Zece Porunci care definesc păcatul, a fost abolită”. Nu ar avea niciun sens. Pavel le spune romanilor că acela care trăieşte „sub Lege”, adică sub sistemul iudaic, aşa cum era practicat în zilele lui, cu toate regulile lui făcute de oameni, va fi stăpânit de păcat. Prin contrast, cel care trăieşte sub har va avea biruinţă asupra păcatului, deoarece Legea este scrisă în inima lui, iar Duhului lui Dumnezeu Îi este îngăduit să-i îndrume paşii.
Când Îl primim pe Isus Hristos ca Mesia, suntem îndreptăţiţi prin El, suntem botezaţi în moartea Sa, „omul cel vechi” este nimicit şi este înviat la o viaţă nouă, iar toate aceste lucruri vor detrona păcatul din viaţa noastră. Să nu uităm că întregul context în care apare versetul acesta este contextul făgăduinţei biruinţei asupra păcatului.
Nu ar trebui să definim prea restrictiv expresia „sub Lege”. Cel despre care se presupune că trăieşte „sub har”, dar calcă Legea lui Dumnezeu nu va găsi har, ci condamnare. „Sub har” înseamnă că, prin harul lui Dumnezeu, aşa cum este descoperit în Isus, condamnarea pe care Legea o aduce inevitabil asupra celor păcătoşi a fost înlăturată. Prin urmare, fiind eliberaţi de condamnarea la moarte pe care a adus-o Legea, noi trăim în „înnoirea vieţii”, o viaţă caracterizată de faptul că nu mai suntem robi ai păcatului, pentru că am murit faţă de eu.
Ai experimentat realitatea unei vieţi noi în Hristos? Ce dovadă concretă ai pentru a arăta ce a făcut Hristos în tine? Care sunt lucrurile la care ar mai trebui să renunţi şi de ce trebuie să renunţi la ele?
4. Care este ideea exprimată de Pavel în Romani 6,16? De ce argumentul lui este foarte decisiv aici? Adică este ori una, ori alta, fără cale de mijloc. Ce lecţie învăţăm din acest contrast foarte clar?
Pavel se întoarce la ideea că viaţa cea nouă de credinţă nu acordă libertatea de a păcătui. Viaţa de credinţă face posibilă biruinţa asupra păcatului. De fapt, numai prin credinţă putem să avem biruinţa care ne este făgăduită.
După ce a personificat păcatul, vorbind de el ca despre un împărat care stăpâneşte asupra supuşilor lui, Pavel se întoarce acum la ilustraţie, arătând că păcatul este ca un stăpân care cere supunere de la robii lui. Pavel scoate în evidenţă faptul că omul îşi alege stăpânul. El poate să-i slujească păcatului, care duce la moarte, sau poate să-i slujească neprihănirii, care duce la viaţa veşnică. Pavel nu ne lasă nicio cale de mijloc aici, niciun loc pentru compromis. Este ori una, ori alta, deoarece la sfârşit vom avea fie
viaţa veşnică, fie moartea veşnică.
5. Citeşte Romani 6,17. Cum dezvoltă Pavel aici ideea din versetul 16 ?
Observă cât de interesant este legată ascultarea de „dreptarul învăţăturii”. Creştinii romani fuseseră învăţaţi şi cunoşteau principiile credinţei creştine, pe care le respectau acum. Prin urmare, Pavel spune că, dacă este ascultat „din inimă”, „dreptarul învăţăturii” îi ajută pe credincioşi să ajungă „robi ai neprihănirii” (vers. 18). Uneori, auzim că doctrina nu contează, dacă avem dragoste. Acesta este un mod simplist de a exprima ceva ce nu este simplu. Aşa cum s-a afirmat într-un studiu anterior, Pavel era foarte preocupat de învăţătura falsă la care cedase biserica din Galatia.
Prin urmare, trebuie să fim foarte atenţi la declaraţiile care denigrează în vreun fel importanţa unei învăţături corecte. Robi ai păcatului, robi ai neprihănirii – contrastul este foarte clar. Dacă păcătuim după botez, înseamnă că nu suntem mântuiţi cu adevărat?
Citeşte 1 Ioan 1,8-2,1. Cum ne ajută textele acestea să înţelegem ce înseamnă să fii urmaş al lui Hristos, şi totuşi să continui să fii supus căderii?
6. Rezumă ce spune Pavel în Romani 6,19-23. Ce ar însemna în mod real, aplicarea acestor adevăruri în viaţa ta? Ce ar trebui să faci sau să nu mai faci? Care sunt consecinţele?
Aici, cuvintele lui Pavel arată că el înţelege pe deplin natura căzută a omului. El vorbeşte despre „neputinţa firii pământeşti”. Cuvântul grecesc pentru „neputinţă” înseamnă şi „slăbiciune”. El ştie de ce este capabilă natura căzută a omului, dacă este lăsată în voia ei. Prin urmare, el apelează din nou la puterea de a alege – puterea de a alege să ne supunem pe noi şi firea noastră slabă unui stăpân nou, Domnul Isus, care ne va face în stare să trăim o viaţă neprihănită.
Romani 6,23 este citat adesea spre a arăta că pedeapsa păcatului, adică a călcării Legii, este moartea. Cu siguranţă că pedeapsa păcatului este moartea. Totuşi, în afară de a vedea moartea ca pedeapsă a păcatului, trebuie să vedem păcatul aşa cum îl descrie Pavel în Romani 6 – ca pe un stăpân care îşi domină robii, înşelându-i prin faptul că le dă ca plată moartea.
De asemenea, observaţi că, în dezvoltarea ilustraţiei cu cei doi stăpâni, Pavel atrage atenţia asupra faptului că a-i sluji unui stăpân înseamnă eliberarea din slujba celuilalt. Din nou, vedem alegerea clară: ori unul, ori celălalt. Nu există cale de mijloc. În acelaşi timp, aşa cum ştim cu toţii, a fi liber de stăpânirea păcatului nu înseamnă a fi fără păcat, nu înseamnă că nu luptăm cu el şi, uneori, chiar cădem, ci înseamnă că nu mai suntem stăpâniţi de păcat, oricât de real rămâne el în viaţa noastră şi oricât de mult trebuie să cerem, zi de zi, împlinirea făgăduinţelor de a-l birui.
Prin urmare, pasajul acesta ajunge să fie un apel puternic, adresat oricui slujeşte păcatului. Tiranul acesta nu oferă nimic, în afară de moarte, ca plată pentru săvârşirea lucrurilor ruşinoase. Aşadar, un om raţional ar trebui să dorească să se elibereze de acest tiran. Prin contrast, cei care slujesc neprihănirii fac lucruri drepte şi demne de laudă, nu cu gândul de a-şi câştiga mântuirea, ci ca un rod al noii lor experienţe. Dacă săvârşesc fapte bune, încercând să câştige mântuirea, ei pierd întreaga semnificaţie a Evangheliei, întreaga semnificaţie a mântuirii şi întreaga semnificaţie a motivului pentru care au nevoie de Domnul Isus.
Pentru studiu suplimentar: Solii pentru tineret, cap. „Victoria dobândită”; Mărturii, vol. 3, ediţia 1998, p. 397; Cugetări de pe Muntele Fericirilor, cap. „Ade văratul motiv al slujirii”.
„El [Isus] nu S-a lăsat ademenit de păcat. Nici chiar printr-un gând nu S-a supus ispitei. Aşa poate să fie şi cu noi. Natura omenească a lui Hristos era unită cu cea dumnezeiască; El era pregătit de luptă prin locuirea lăuntrică a Duhului Sfânt. Iar El a venit să ne facă părtaşi ai naturii Sale dumnezeieşti. Câtă vreme suntem legaţi de El prin credinţă, păcatul nu mai are putere asupra noastră. Dumnezeu apucă mâna credinţei noastre şi o ajută să se ţină tare de dumnezeirea lui Hristos, ca noi să putem ajunge la
desăvârşirea de caracter.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, p. 123
„Un creştinism de formă, neînsoţit de faptele corespunzătoare ale credinţei, nu valorează nimic. Niciun om nu poate sluji la doi stăpâni. Copiii celui rău sunt slujitorii stăpânului lor; ei sunt slujitorii aceluia pe care îl aleg ca stăpân şi ei nu pot fi slujitori ai lui Dumnezeu, până ce nu renunţă la Diavol şi la toate lucrările lui. Nu poate fi nevătămător pentru slujitorii Regelui ceresc să se angajeze în plăceri şi în distracţii în care se angajează slujitorii lui Satana, chiar dacă aceştia repetă des că aceste distracţii sunt nevătămătoare. Dumnezeu a descoperit adevăruri sfinte care îi deosebesc pe cei din poporul Său de cei necredincioşi şi prin care
îi curăţeşte pentru Sine. Adventiştii de ziua a şaptea trebuie să îşi trăiască totdeauna credinţa”. – Ellen G. White, Mărturii, vol. 1, p. 404
Întrebări pentru discuţie
1. Deşi avem aceste făgăduinţe minunate ale biruinţei asupra păcatului, realitatea este că toţi – chiar fiind creştini născuţi din nou – suntem conştienţi cât de căzuţi, cât de păcătoşi suntem şi cât de degradate pot fi inimile noastre. Există o contradicţie aici?
2. Prezintă în grupă o mărturie cu privire la ce a făcut Hristos în tine, la schimbările pe care le-ai trăit, ajungând la viaţa cea nouă în El.
3. Oricât de important este că ne aducem aminte întotdeauna că mântuirea noastră depinde numai de ce a făcut Hristos pentru noi, ce pericole apar, dacă exagerăm acest adevăr minunat şi excludem cealaltă parte a mântuirii, şi anume ce face Isus în noi pentru a ne schimba după chipul Său? De ce avem nevoie să înţelegem şi să accentuăm ambele aspecte?
Studiul Biblic: NAȘTEREA DIN NOU
„A venit la ai Săi și ai Săi nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu, născuți nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu” (Ioan 1:12-13). Iar la întrebarea lui Nicodim, un fruntași al Iudeilor „Drept răspuns Isus a zis „Adevărat, adevărat îți spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu” (Ioan 3:3)
Prin cuvintele versetelor de mai sus, Ioan ne arată în modul cel mai profund scopul Evangheliei, menționând care este adevărata Lumină venită în lume, Lumină ce nu poate fi biruită de întuneric. Această Lumină este Fiul lui Dumnezeu care poate lumina pe orice om venit în lume. Așa cum la creație, prima lucrare pe care a făcut-o Dumnezeu, a fost să facă lumină pe fața pământului, unde era întuneric. Tot așa orice om care vine din întunecimea păcatului la Dumnezeu, are nevoie mai întâi de lumină pentru a crede în Domnul Isus, iar Duhul Sfânt îl va convinge de starea de păcat .
Ioan este primul care ne vorbește de ce-a mai mare schimbare de care are nevoie orice om păcătos și se produce doar în cei ce cred și primesc Cuvântul Evangheliei. Biblia echivalează credința, prin care se primește lumina și viața veșnică, cu ascultarea de Dumnezeu „Cine crede în Fiul, are viață veșnică; dar cine nu ascultă de Fiul nu va vedea viața, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el” (Ioan 3: 36)
Intenția mea prin acest studiu este de a vă împărtăși din descoperirile de care Domnul mi-a făcut parte în timpul meditațiilor asupra Cuvântului din Scriptură. Și vreau să vin în sprijinul celor ce nu au o înțelegere clară asupra acestei învățături a nașterii din nou, arătată de Ioan și confirmată de Domnul Isus, necesară oricărui om care crede. Ioan amintește patru feluri de nașteri. Primele trei nu dau nici o garanție de schimbare cum interpretează unii, care ne spun că dacă te naști dintr-un popor creștin, moștenești credința lor, învățătură ce nu este biblică. Sfânta Scriptură ne spune că; fie că te-ai născut dintr-un popor creștin, dintr-o familie creștină, sau din dorința vreunei persoane, nu te ajută cu nimic la mântuire. Fiecare om, personal este responsabil de a primi sau nu Cuvântul. De aceea Singura naștere ce te face cetățean al Cerului este nașterea din nou, din Dumnezeu. Această înnoire o primesc prin credință toți cei ce acceptă a se uni cu Domnul Isus în moartea, îngroparea și în învierea Sa. Recomand citirea versetelor ce nu le-am scris fiind mai lungi.
Nașterea din nou este actul prin care suntem scoși din Adam și introduși în Cristos prin moartea Sa, în familia lui Dumnezeu. Acum suntem scoși de sub condamnare și izbăviți de puterea păcatului Rom.8:1-2. Pentru că:„Ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiați prin Isus Hristos, după buna plăcere a voi Sale” (Efes.1:5-7) Înfierea are în vedere răscumpărarea trupului, moștenirea Împărăției lui Dumnezeu și ne dă dreptul de a spune lui Dumnezeu Tată (Gal.4:4-7) Referitor la evreii care primesc pe Mesia și se pocăiesc, după Rom. 9:4, ei au nevoie numai de nașterea din nou. Iată unele din schimbările ce le aduce nașterea din nou, care m-au schimbat radical și pe mine „Ca unii care am lepădat meșteșugurile rușinoase și ascunse, nu umblăm cu vicleșug și nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu, ci prin arătarea adevărului, ne facem vrednici să fim primiți de orice cuget omenesc, înaintea lui Dumnezeu (2Cor.4:2). Aceștia sunt făcuți o Împărăție și preoți pentru Dumnezeu Apo.1:5b-6. Această schimbare ar trebui să cerceteze pe toți creștini care mai practică minciuna, viclenia etc. nefiind născuți din nou.
Subiectul nașterii din nou nu se abordează la valoare necesară în biserică, ci doar îl amintim tangențial în predici, lucru ce este o pagubă, de aceea mulți creștini nu înțeleg, sunt în confuzie și nu fac diferență între pocăință, primirea Duhului Sfânt, nașterea din nou, umplerea cu Duhul Sfânt și actul înfierii, toate acestea nu se produc în același timp, ci în perioade diferite, depinde de sinceritatea și creșterea fiecărui. Sunt uni creștini ce au idei preconcepute despre acest subiect, pentru a putea înțelege va trebuie să renunțe la această poziție ce aduce confuzie, cerând Domnului lumină, altfel va fi spre propria lor pagubă. Ei au doar o stare firească, nu au nașterea din nou și nu vor avea parte de Împărăția Lui Dumnezeu.
Nașterea din nou nu este același lucru cu pocăința și nici nu se produce în același timp. Mai întâi vine pocăința în urma auziri Cuvântului și se produce în minte „Astfel credința vine din cele auzite, iar cele auzite prin Cuvântul lui Hristos” (Rom.10:17). Pocăința aduce iertarea păcatelor pe care le face omul împins de păcatul adamic „Iată că sunt născut în nelegiuire și în păcat m-a zămislit mama mea” (Ps.51:5) De aceea și Petru îi îndemna pe ascultători: „Pocăiți-vă” le-a zis Petru „și fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veți primi darul Sfâtului Duh” (Fap.2:37-40). Care e o făgăduința a Domnului. Deci în urma auzirii Cuvântului și a convingerii făcută de Duhul Sfânt care-L primești când crezi Efe.1:13-14 vine pocăința, pentru că este o problemă de voință ce se produce în minte, în suflet „Știu, în adevăr, că nimic bun nu locuiește în mine, adică în firea mea pământească, (în trup) pentru-că ce-i drept, am voință să fac binele, dar n-am putere să-l fac. Căci binele pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul pe care nu vreau să-l fac, iacă ce fac! (Rom.7:18-19) În aceste versete ne arată că una este voința care este în minte, unde omul primește Cuvântul și alta este firea pământească care este în trup și se cere a fi izbăviți de această fire pentru că ne robește. Lucru ce apostolul îl repetă și în versetul 23, același capitol „Dar văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva legii minții mele și mă ține rob legii păcatului, care este în mădularele mele” Să fim atenți a nu face greșeala ce o fac cei mai mulți, confundă păcatele făcute de om cu păcatul adamic cu firea în care ne-am născut. Pentru păcate e nevoie de iertare, pentru păcat e nevoie de dezbrăcare sau izbăvire „Știm bine că omul nostru cel vechiu a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, ca să nu mai fim robi ai păcatului. Căci cine a murit, de drept, este izbăvit de păcat. Acum dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom și trăi împreună cu El” (Rom. 6:6-8).
Unde este Hristos omul e izbăvit de păcat ca să nu-l mai robească, aceasta înseamnă că cei izbăviți au o imunitate spirituală de a nu mai păcătui dacă practică și Luc.9:23. Iertarea se aplică păcatelor, izbăvirea se aplică firii vechi sau păcatului adamic care este pomul, păcatele fiind fructele. Cei ce s-au pocăit trebuie să practice lepădarea, crucificarea sinelui și a firi vechi, ca dovadă a izbăviri pentru a trăi în sfințenie.
Dar creștinii în care nu a fost crucificat omul cel vechi, încearcă mereu a fi mai buni, însă scopul lui Dumnezeu nu este ca prin efortul nostru să ne facem mai buni, întrucât atunci când am crezut, El ne-a socotit deja neprihăniți „Deci fiindcă suntem socotiți neprihăniți prin credință, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos”. Ce vrea Dumnezeu de la noi este să ne socotim morți față de păcat pentru ca Domnul să ia chip în noi „Tot așa și voi socotiți-vă morți față de păcat și vii pentru Dumnezeu, în Hristos Isus Domnul nostru” (Rom. 6:11). Acesta este faliment. Pentru a înțelege și mai bine, Domnul confirmă ce aminteam mai sus: „Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să mă urmeze” (și va fi înnoit) (Mat.16:24) și ucenicii aveau iertarea dar nu nașterea din nou, ei au primit-o după înviere. Și pe vremea lui Pavel mulți nu înțelegeau și confundau păcatele cu păcatul și iertarea cu izbăvirea, de aceea iată ce spune biserici din Colose: „În El ați fost tăiați împrejur, nu cu o tăiere împrejur făcută de mână, ci cu tăierea împrejur a lui Hristos, în dezbrăcarea de trupul poftelor firii pământești” (Col. 2:11). De acum avem datoria (nu să fim mai buni), ci să ne smerim și să umblăm în faptele pregătite mai dinainte de Dumnezeu aducând roadă prin Duhul Sfânt. „Căci noi suntem lucrarea Lui și am fost zidiți în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele” (Efeseni 2:10)
Totuși unii creștinii nu înțeleg, ei s-au pocăit, au iertare dar nu sau dezbrăcat de trupul poftelor, ei încearcă a fi mai buni prin silința lor ca să fie lăudați, dar mereu cad, fiind încă stăpâniți de păcat de care nu au fost izbăviți. Ei nu înțeleg ce spuneam mai sus, că a te socoti mort față de păcat (Rom.6:11), este a avea imunitate spirituală, a fi protejat de influența păcatului care te îndeamnă în a păcătui. De aceea unii sunt sub robia păcatului, au chiar un egoism fără egal și nu se pot suporta unul pe altul! „Căci nu știu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urăsc (Rom.7:15) Astfel de persoane ce credeau, dar fără a birui păcatul de care nu erau dezbrăcați, erau și pe vremea Domnului, dar El nu se încredea în ei (Ioan 2:23-25) Dar când ști că ești dator să umbli în faptele bune pregătite de Dumnezeu, pentru că ai fost socotit neprihănit, atunci lauda se cuvine numai lui Dumnezeu și nu nouă.
Nașterea din nou nu aparține unei religii sau unei firme, ci este lucrarea lui Dumnezeu și se produce când omul renunță la planurile și străduințele lui de a fi mai bun, acceptând planul și voia lui Dumnezeu, atunci nu mai iubește nimic și pe nimeni mai mult de cât pe Domnul și voia Sa. Falimentul nostru este începutul trăirii Lui Cristos în noi „Cine nu-și ia crucea lui și nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine” (Mat.10:37-39) Falimentul nostru mai este și a ne smeri, a ne face ca un copilaș „Isus a chemat la El un copilași, l-a pus în mijlocul lor și le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă nu vă veți întoarce la Dumnezeu și nu vă veți face ca niște copilași, cu nici un chip nu veți intra în Împărăția Cerurilor. De aceea, oricine se va smeri ca acest copilaș, va fi cel mai mare în Împărăția Cerurilor” (Mat.18:1-5) Creștinul smeri se poate supune lui Dumnezeu și Satana va fugi de la el și asta înseamnă a avea imunitate ce te protejează de păcat și de ispititorul. „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriți” Supuneți-vă dar lui Dumnezeu! Împotriviți-vă diavolului și el va fugi de la voi” (Iacov4:5-7) Atunci nu mai împlinim poftele firii și nu mai trăim după îndemnurile simțurilor, pentru că; „Așa dar, fraților, noi nu mai datorăm nimic firii pământești, ca să trăim după îndemnurile ei. Dacă trăiți după îndemnurile ei, veți muri; dar dacă, prin Duhul, faceți să moară faptele trupului, veți trăi” (Romani 8:12-17).
Atunci dorim și înnoirea minții („metanoia” din gr.) pentru a avea o nouă mentalitate „Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceți, prin înnoirea minți voastre, ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu cea bună, plăcută și desăvârșită” (Romani 12:2) Citind zilnic Biblia cu rugăciune, uneori și cu post mintea se înnoiește.
Și lăsând pe Duhul Sfânt să ne călăuzească, vom avea o nouă mentalitate, nu vom mai iubim lumea și lucrurile lumii care nu sunt de la Dumnezeu „Căci tot ce este în lume, pofta firii pământești, pofta ochilor și lăudăroșia vieții, nu este de la Tatăl ci din lume. Și lumea și pofta ei trece, dar cine face voia lui Dumnezeu rămâne în veac” (1Ioan 2:16)
A ști să trăiești aceste versete, este a lepăda și crucifica sinele din suflet ca să poată fi condus de Duhul Sfânt. Atunci mândria și aroganța nu mai împiedică Duhul Sfânt a produce o nouă viață în noi, și vom căuta să plăcem lui Dumnezeu.
Dumnezeu nu poate lucra cu cei mândri și înțelepți în felul lumi, care se vor independenți „Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării; dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu. Căci este scris: Voi prăpădi înțelepciunea celor înțelepți și voi nimici priceperea celor pricepuți” (1Corinteni 1:18-19) Dumnezeu lucrează numai cu cei născuți din nou și smeriți care sunt robi de bună voie „Maria a zis „Iată roaba Domnului; facă-mi-se după cuvântul tău!” Și îngerul a plecat de la ea” (Luca 1:38; Sau „Pavel, rob al lui Isus Hristos chemat să fie apostol, pus de o parte ca să vestească Evanghelia lui Dumnezeu” (Romani 1:1).
Nașterea din nou nu este ca nașterea fizică. Noi am venit în lume fără să ne întrebe cineva, fără voința noastră, dar nașterea din nou implică acceptul fiecărei persoane în parte, căci nu poate fi cineva născut din nou dacă el nu dorește, pentru că trebuie să-ți faci bine socotelile „Și oricine nu-și poartă crucea și nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu. Căci cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-și facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârșească? Tot așa, oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate fi ucenicul Meu” (Luca 14:27-28,33) Se înțelege și din discuția cu Nicodim „Nu te mira că ți-am zis: trebuie să vă nașteți din nou” (Ioan 3:7). Repet, numai prin lepădarea și crucificarea eului se produce înnoirea ce ne schimbă, ne dă o natură din Dumnezeu, ne dă putere spirituală și ne pune sub autoritatea noului legământ de care eram străini (Efeseni 2:12-13).
Cei născuți din nou umblă sub călăuzirea Duhului Sfânt, care ne dă și identitatea de copii ai lui Dumnezeu prin Cristos, cu drept de a moșteni Împărăția Tatălui „Căci toți cei ce sunt călăuziți de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu” (Rom. 8:14). Numai prin nașterea din nou suntem scoși de sub robia păcatului adamic, de sub condamnare, iar Domnul prin moartea Sa ne-a unit cu Sine (Rom.6:3-5). Și când Biblia ne cere să facem ce este scris, ne cere să facem ce am primit prin învierea cu Cristos, adică a fi conștienți că suntem izbăviți de păcatul adamic, de firea veche și să trăim ca oameni liberi o viață nouă cu Dumnezeu „Știm bine că omul nostru cel vechiu a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, ca să nu mai fim robi ai păcatului. (nu ai păcatelor) Căci cine a murit, de drept, este izbăvit de păcat”(nu de păcate, nu acestea stăpânește pe om, ci păcatul adamic) (Romani 6:6-8).
Este regretabil că uni dintre predicatori vorbesc credincioșilor doar de pocăință și de iertarea păcatelor, nu și de izbăvirea de păcatul în care ne-am născut. De aceea sunt mulți membrii în bisericii care au o vechime, dar ei încă nu sunt născuți din nou și păcătuiesc, se văd prin felul cum se comportă, având o stare firească, (când zic stare firească, sau fire veche care este în mădulare) mă refer la ce a spus Pavel „În adevăr, cei ce trăiesc după îndemnurile firii pământești, umblă după îndemnurile firii pământești; pe când cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului, umblă după îndemnurile Duhului. Și umblarea după lucrurile firii pământești este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viață și pace” (Romani 7:18-23;8:4-8) De aceea, Biblia confirmă: „Ferice de omul, căruia nu-i ține Domnul în seamă păcatul (nu păcatele)” Îi fericește pe cei ce au fost izbăviți de păcat. (Rom.4:8). Dar cei ce nu au fost izbăviți de firea veche, când le faci observație pentru greșeli, se supără ca niște copii.
Aceștia umblă după daruri și nu după Dăruitor, sunt sentimentali, nu au o statornicie în credință și sunt firești „Dar omul firesc nu primește lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci, pentru el, sunt o nebunie; și nici nu poate să le înțeleagă, pentru că trebuiesc judecate duhovnicește. Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate judeca totul și el însușii nu poate fi judecat de nimeni” (1Cor. 2:14-15). Unii dintre acești creștini își dau seama că sunt încă robi firii vechi, pentru că mereu sunt biruiți de pofte și cad pradă ispitelor. La astfel de creștini Pavel le zice: „Copilași mei, pentru care iar simt durerile nașterii, până ce va lua Hristos chip în voi” (Galateni 4:19). După pocăință, oare creștinul nu ar trebui mai întâi să fie interesat de nașterea din nou, de înnoirea minți, de creșterea spirituală și umplerea cu Duhul Sfânt și nu de poziție și de daruri? Darurile le primește creștinul când are maturitatea pentru a le aplica, iar cei ce sunt încă robi firii vechi să fie interesați ca să trăiască dezbrăcarea de trupul poftelor și de lepădarea sinelui ca să învețe smerenia.
Nașterea din nou nu este empirică (bazată pe experiențe) sau aleatorie (la întâmplare), nici facultativă, (adică lăsată la alegere) ci este viabilă (folositoare), este biblică. Sunt biserici care nu abordează acest subiect al nașterii din nou, cum este biserica catolică și ortodoxă.
Aceștia spun că nașterea din nou se produce la botezul copiilor la șase săptămâni, alții dintre ei spun că se produce după moartea omului, întrucât nu poate omul să fie născut din nou în acest trup. Ei nu recunosc nici că acei creștinii care merg la biserică și sunt născuți din nou Dumnezeu îi numește sfinți, cum îi recunoștea și Pavel pe creștinii din Efes „Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, către sfinții care sunt în Efes și credincioșii în Hristos Isus” (Efes. 1:1). Mai mult, nu recunosc nici că pe cei ce trăiesc în păcat, Dumnezeu îi socotește morți „Voi erați morți în greșelile și în păcatele voastre, În care trăiați odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării” (Efeseni 2:1-5)
Pentru acești învățători, Scriptura nu este importantă, numai tradiția, astfel se pierd în învățăturile lor omenești ducând și pe cei ce îi ascultă în rătăcire! Este trist că nici noi prezbiterii, păstorii și învățătorii din bisericile baptiste, penticostale și creștine după Evanghelie, nu tratăm cum cere Biblia acest subiect de care ar trebui să vorbim începând de la cateheză, noi ne ocupăm mai mult în a evangheliza pe oameni, neglijând creșterea spirituală. În Fapte 20:26-35, avem model pe ap. Pavel, care evangheliza, dar el a procedat și la creșterea spirituală a celor ce se întorceau la Domnul.
Aceasta însemnează și a împlini ce este scris; „Și El a dat pe unii apostolii, pe alții prorocii, pe alții evangheliști, pe alții păstori și învățători, pentru desăvârșirea sfinților, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, până vom ajunge toți la unirea credinței și a cunoștinței Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălțimea staturii plinătății lui Hristos; ca să nu mai fim copii bătuți de valuri, duși încoace și încolo de orice vânt de învățătură prin viclenia oamenilor și prin șiretenia lor în mijloacele de amăgire; ci, credincioși adevărului, în dragoste, să creștem în toate privințele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos” (Efes.4:11-16) Învățătorul și păstorul ar trebui să se ocupe mai mult de creșterea spirituală a noilor convertiți. Dar se știe că este mult mai greu să vorbești celor ce au pretenții că sunt creștini, care au devenit oameni morali, știu teologie, sunt religioși, dar nu sunt născuți din nou, de aceea complicăm lucrurile în biserici. Creștinii trebuie învățați că după pocăință, urmează nașterea din nou, care aduce adevărata schimbare, când Cristos ia chip în ei, ca să devină cetățeni ai Cerului. Creștinii care doresc nașterea din nou au în vedere mai întâi Împărăția lui Dumnezeu „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea lui” (Matei 6:33). Ioan Botezătorul este primul care ne descopere rostul nașterii din nou, cât și promisiunea Împărăției lui Dumnezeu de care evrei nu știau. „El zice:„Pocăiți-vă căci Împărăția cerurilor este aproape” (Matei 3:2), iar Domnul Isus o confirmă tot în Matei 10:7;26:28. Și o dă cu plăcere Luca12:31-32.
De ce este atât de necesară nașterea din nou?
A ști cine suntem, de unde venim, încotro ne îndreptăm, a ști că prin nașterea fizică omul este robul păcatului adamic, că are nevoie de eliberare și de a primi dreptul de copil al lui Dumnezeu, pentru a moșteni Împărăția Cerurilor.
„Nașterea din nou este baza vieții creștinismului”.
Dacă un pretins creștin, care spune că s-a pocăit și este membrul unei biserici, dar prin mărturia de zi cu zi nu dă dovadă că este înnoit și nici nu o dorește, el este asemenea lui Esau care și-a vândut dreptul de întâi născut și când a dorit să-l primească, nu i-a mai fost dată „Vegheați să nu fie între voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau, care pentru o mâncare și-a vândut dreptul de întâi născut” (Evrei 12:16-17). Biblia consideră această poziție a disprețui Cuvântul și consecințele sunt arătate în Efeseni 5:6 „Nimeni să nu vă înșele cu vorbiri deșarte, căci din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători”
De reținut: astăzi în biserici sunt mulți oameni care de frica iadului s-au pocăit, dar ei nu înțeleg necesitatea nașterii din nou, unii au și o activitate în biserică, dar Cristos nu a luat chip în viața acestora, ei nu au trăit lepădarea și crucificarea eului, pentru că ei nu sunt uniți în moartea și învierea Domnului, la care se referea Pavel și prin care se face înnoirea „Ca să-L cunosc pe El și puterea învierii Lui, și părtășia suferințelor Lui, și să mă fac asemenea cu moartea Lui” (Filipeni 3:10). Slujirea în biserică nu este o activitate culturală și nici business, sau a urmări îmbogățirea, ci o dăruire, un sacrificiu. Creștinii neregenerați sunt lipsiți de calitățile ce însoțesc doar pe credinciosul duhovnicesc.
Iată codul creștinului născut din nou: „Încolo, fraților, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună și orice laudă, aceia să vă însuflețească” (Filipeni 4:8) Aceasta însemnează a fi înnoit, a fi călăuzit de Duhul Sfânt, a avea puterea învieri și a nu te mai lăsa ispitit și manipulat de Satana. Dar cine nu se lasă călăuzit dovedește că este încă un robul al firii, al sinelui și al lăcomiei care este o închinare la idoli, cu care Satana înșeală și azi pe mulți. Aceștia fac glume cu tentă, vorbesc de rău pe frați, sunt ambițioși, nervoși, ridică tonul la cei din familie, sau chiar la un străin, ei nu se pot stăpâni la nervi și nu au rușine, nu ascultă când sunt sfătuiți, ajungând la imoralitate și chiar la divorț, pentru că sunt robi păcatului și ai propriilor lor vicii. Dacă sunt mustrați pentru păcate, ei se supără repede și se mută la altă biserică.
Să nu asemănăm nașterea din nou nici cu felul cum
Dumnezeu a făcut pe Adam.
Adam a fost creat ca să stăpânească pământul și a ajuns rob, iar creștinii sunt născuți din nou, ca să fie liberi de păcatul adamic, să devină copii ai lui Dumnezeu și să moștenească Împărăția Sa. Este o mare diferență; și este confirmată în 1Cor.15:46-50. „Dar întâi vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc vine pe urmă” Domnul Isus a fost făcut un Duh dătător de viață și El dă această viață celor ce cred în El lepădând eul și dorind nașterea din nou.
Acest subiect, prin importanța ce o are, ne cere să ne punem câteva întrebări: Evreii, care au trăit în vechiul legământ, oare cunoșteau nașterea din nou? Un răspuns îl găsim în Ps.51:10: „Zidește în mine o inimă curată, Dumnezeule, și pune în mine un duh nou și statornic!” Știm că David era și prooroc. Acest verset este o anticipare la nașterea din nou, poporul nu cunoștea această regenerare.
A doua întrebare, dacă acest subiect este atât de important, în Vechiul Testament avem vreo profeție referitoare la actul nașterii din nou? Ezechel.11:19; 36:26-28.
O a treia întrebare, dacă poporul evreu avea vreo practică religioasă ce ar putea fi ca un simbol al nașterii din nou? Avem în Gen.17:9-14;Iere. 4:3-4. Tăierea împrejur era dată lui Avraam ca o pecete a neprihănirii în urma credinței, ca semn al legământului dintre Dumnezeu și seminția lui (Romani 4:11). Cei netăiați împrejur nu făceau parte din poporul Domnului și erau socotiți dușmanii evreilor, îi priveau ca spurcați, de aceea David a spus: „Cine este Filisteanul acesta, acest netăiat împrejur?” (1Sam.17:26) Este cazul să ne dea de gândit aceste întrebări în legătură cu înnoirea și ce ne spune Biblia! Pentru că uneori și noi suntem puși în situație să spunem: Cine este acest nenăscut din nou?
Pastorul Haward în cartea sa „The tripatrit nature of men”, din 1882, la pag. 22, spune că fără distincția dintre duh, suflet și trup, nașterea din nou nu este accesibilă. Afirmația sa este temeinică, de aceea se cere să analizăm cele trei componente ale omului: duhul, sufletul și trupul cu atributele lor ce formează un întreg și sunt o dovada că omul este creat după chipul lui Dumnezeu. Sintagma „i-a suflat în nări” Geneza 1:26; 2:7) în ebraică este la plural, duh și viață. Prin această suflare în contact cu trupul a rezultat viața, adică duh și suflet, componente ce nu pot fi distruse, pe care le recunoaște și Isaia 42:5, iar Pavel se roagă pentru aceste trei componente ca să fie sfințite; „Dumnezeul păcii să vă sfințească El însușii pe deplin; și duhul vostru, sufletul vostru și trupul vostru să fie păzite întregi, fără prihană, la venirea Domnului nostru Isus Hristos” (1Tesalo. 5:23). Tocmai în aceste trei componente trebuie să acționeze Cuvântul pentru a le înnoi „Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător, mai tăietor de cât orice sabie cu două tăișuri; pătrunde până acolo că desparte sufletul și duhul, încheieturile și măduva, și judecă simțurile și gândurile inimii” (Evrei 4:12) Adică Cuvântul acționează în duh, suflet și în trup, cum ne arată în versetul de mai sus, chiar dacă unii nu vor să recunoască ce spune Biblia. Ei ne spune că duhul cu suflet sunt una, foarte greșit, prin a nu recunoaște Cuvântul, ei nu pot desființa adevărul arătat în Sfânta Scriptură, aceștia singuri se rătăcesc.
Stenlei M. Harton în cartea sa „Doctrine biblice” spune referitor la suflarea lui Dumnezeu, că așa cum firul de curent plus, punându-l în contact prin filament cu firul minus, produce lumină în bec, tot așa duhul pus de Dumnezeu în trupul omului a produs viață, adică sufletul și fiecare are rolul lor. „Este semănat în trup firesc și înviază trup duhovnicesc. Dacă este un trup firesc, este și un trup duhovnicesc” (1Corinteni 15:44-50). Omul după creare avea o stare inocentă și comunica cu Dumnezeu, dar după păcătuire, cugetul (nu conștiința) l-a mustrat și ca dovadă a vinovăției omul s-a ascuns de fața Domnului. Aceasta este ceea ce a spus Domnul Isus în Ioan 6:63: „Duhul este acela care dă viață, carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh și viață.
Acum iată cele trei componente cu atributele lor.
1) Duhul omului este prima componentă. Este superior sufletului și trupului, căci prin duhul putem lua legătură cu Dumnezeu care este Duh și ne dă cunoașterea Sa, față de care să ne supunem, El este Tatăl duhurilor (Evrei 12:9). Animalele nu au duh, doar suflare. Această componentă, duhul, are trei atribute: cuget, intuiție și comuniune, care sunt lampa lui Dumnezeu în om, cu care îl controlează (Prov. 20:27), sau „camera de luat vederi care înregistrează tot ce facem și vorbim” Duhul cu atributele lui are misiuni diferite și superioare față de suflet, acționând prin aceste trei atribute, cuget, intuiție și comuniune.
- a) Cugetul, primul atribut al duhului, este cel mai activ, mustră pe om când nu face voia lui Dumnezeu, îi dă liniște când ascultă de Cuvânt. În cuget, (nu în conștiință, cuvânt împrumutat din limba Engleză și nu apare în Biblie traducerea Cornilescu, din engleză a fost scos cuvântul cuget și altele) sunt înregistrate păcatele sau șterse, când omul le mărturisește „Cu cât mai mult sângele lui Hristos, care, prin Duhul Cel veșnic, S-a adus pe Sine însușii jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăța cugetele voastre de faptele moarte, ca să slujiți Dumnezeului celui viu” (Evrei 9:11-15). Deci, cugetul fiecărui om, este cel care depune mărturie pentru om (Rom. 2:15; 9:1). Cugetul este cel mai drept judecător ce nu poate fi mituit, dar și cel mai cinstit și nepărtinitor martor. Când cugetul este curat, acolo se păstrează adevărata credință (1Timotei 1:19). Oare cum ar fi să atribuim sufletului, sentimentului (conștiinței) aceste misiuni superioare așezate de Dumnezeu în duh! Cine nu gândește nu le deosebesc.
- b) Intuiția, al doilea atribut, este parte din duh care pătrunde, înțelege esența lucrurilor, descoperă instantaneu necesitatea unei acțiuni, simte să ajute pe cineva când are nevoie, fără a fi anunțat de vreo persoană, sau a nu te duce când un dușman a întins o cursă (Prov.14:16) Prevede un pericol fără ajutorul rațiunii (Prov.22:3; 27:12; 29:16.
- c) Comuniunea, din gr. „koinonia” poate fi și părtășie, înțelesul clar este comuniunea în care ne-a pus Tatăl cu Fiul Său, Isus Hristos „Credincios este Dumnezeu, care v-a chemat la părtășie (comuniune) cu Fiul său Isus Hristos, Domnul nostru” (1Cori.1:9) „Deci, ce am văzut și am auzit, aceia vă vestim și vouă, ca și voi să aveți părtășie cu noi. Și părtășia (comuniunea) noastră este cu Tatăl și cu Fiul Său, Isus Hristos” (1Ioan 1:3) Comuniunea este dovada legături strânse, indestructibile prin Duhul, bazată pe adevăr, sinceritate și statornicie. Creștinii înnoiți au comuniune prin Duhul cu Domnul Isus și între ei. Comuniunea este la nivel de duh. Să nu o confundăm cu comunicarea dintre oamenii.
2) A doua componentă este sufletul, despre care Iov zice: „Duhul lui Dumnezeu m-a făcut și suflarea Celui Atotputernic îmi dă viață” (Iov 33:4) Sufletul este între duh și trup și el are trei atribute voință, sentiment (conștiința) și rațiune sau locul deciziilor. Ca dovadă că este creat după chipul lui Dumnezeu, omul are voință liberă.
Voința este primul atribut ce acceptă sau respinge ce să faci și ce să nu faci. Al-doilea este sentimentul (conștiința) Este elementul ce ne dă cunoașterea de noi și de ce este împrejur, să nu o confundăm cu cugetul, care este atribut al duhului (greșeală ce o practică cine nu studiază mai atent Biblia, conștiința nu cugetul a pus și pe Petru în confuzie), iar rațiunea este aceea care ia decizii „Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat și plăcut de privit, și că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci (a decis în conștiință ) din rodul pomului, și a mâncat; a dat și bărbatului ei, care era lângă ea, și bărbatul a mâncat și el” (Geneza 3:1-6). Sufletul este pivotul la întreaga ființă a omului „Și Maria a zis: „Sufletul meu mărește pe Domnul” (Luca 1:46) sau „Și voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunătăți strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te”Dar Dumnezeu i-a zis: Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ți se va cere înapoi sufletul; și lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?” (Luca 12:19-20). Iată acțiunile și deciziile sentimentului, a conștiinței care nu știe a deosebi valorile spirituale de cele firești pământești, ca bogatul de mai sus.
Duhul și sufletul cu atributele lor nu pot fi distruse ele continuă viața unindu-se cu trupul după înviere. Așa cum am mai amintit, în suflet este personalitatea omului și după căderea în păcat, aici s-a instalat sinele sau eul, care nu se supune duhului și pe care numai Domnul Isus l-a dat pe față.
Mântuitorul a vorbit prima dată ucenicilor despre sine arătându-le că trebuie lepădat și crucificat, fiind implementat de Satana (să nu-l confundăm cu firea veche) „Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze” Mat.16:23-24) Sinele din suflet este factorul prin care Satana înșeală pe om, îl pune în confuzie ca pe Petru, sau ca pe bogatul arătat mai sus, pentru a nu ști să deosebești valorile! Sau ca pe: „Nevasta lui Lot s-a uitat înapoi și s-a prefăcut într-un stâlp de sare” (Gen.19:26) Dacă nu se uitat înapoi avea viață!
Alegerea între lepădarea de noi înșine și viețuirea pentru dorințele noastre egoiste, o practicăm în fiecare zi. Această alegere va hotărâ destinul nostru veșnic. „Fiindcă oricine va voi să-și scape viața, o va pierde; dar oricine își va pierde viața pentru Mine, o va mântui” (Luca 9:24), Când asculți de îndemnurile sinelui și a firii de-vii vrăjmașul lui Dumnezeu „Fiindcă umblarea după lucrurile firii pământești este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, căci ea nu se supune legi lui Dumnezeu și nici nu poate să se supună” (Rom.8:7)
Când cineva nu vrea să renunțe la „sine” (în gr. „sorx”) nu poate fi născut din nou, el rămâne doar un om religios și nu va fi mântuit „Cine va căuta să-și scape viața, o va pierde; și cine o va pierde, o va găsi” (Luca 17:33). Sinele sau eul se manifestă prin atributele sufletului, având dorința de a decide singur, nu acceptă ca cineva dinafara lui să decidă pentru el, asta ar considera-o sinucidere. Din mândrie se vrea a se conduce singur, a fi independent, manifestare pe care Biblia o numește rebeliune, sau înțelepciune sufletească drăcească, care este izvorul la toate relele (Iacov 3:14-16).
Sinele este haina sub care se ascunde ura, viclenia, disprețul, aroganța etc. Dezbracă această haină a sinelui, leapăd-o, crucific-o. „Dar dacă aveți în inima voastră pizmă amară și un duh de ceartă, să nu vă lăudați și să nu mințiți împotriva adevărului. Înțelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, sufletească, drăcească” (Iacov 3:14-15).
În Țefania 1:8 Domnul spune că va pedepsi în Israel pe voivozi și pe fiii împăratului care purtau haine străine, sau în (Matei 22:11-14). „Împăratul a intrat să-și vadă oaspeți și a zărit acolo pe un om, care nu era îmbrăcat în haina de nuntă. „Prietene,” i-a zis el, „cum ai intrat aici fără să ai haina de nuntă?” Omul acela a amuțit. Atunci Împăratul a zis slujitorilor săi: Legați-i mânile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților. Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși” Să nu ni-se pară glumă, sub această haină a firi se ascund multe fățărnici! Sau chiar când vi cu faptele tale bune de care aminteam mai la început, sunt haine străine și vei fi scos afară! Dar când începi să te lași condus de Duhul Sfânt, de legea iubirii, El te ajută să-ți controlezi până și gândirea, vorbirea și trupul îl poți ține în frâu „Așa dar fraților, noi nu mai datorăm nimic firii pământești, ca să trăim după îndemnurile ei. Dacă trăiți după îndemnurile ei, veți muri; dar dacă prin Duhul, faceți să moară faptele trupului, veți trăi”(aici fiind vorba de firea din mădulare, nu de sinele din minte, din suflet) (Rom. 8:12-17). Lepădarea sinelui tocmai această stare de independență o elimină, dorind să depinzi de cineva dinafara ta, de Duhul lui Dumnezeu pe care îl primești când crezi ca să ai putere de a respinge poftele firi vechi, ale cărnii. „Și voi, după ce ați auzit cuvântul adevărului, Evanghelia mântuirii voastre, ați crezut în El și ați fost pecetluiți cu Duhul Sfânt care fusese făgăduit” (Efes.1:13-14). Acum cred că înțelegem de ce Iov a spus „De aceea mi-e scârbă de mine (de sine) și mă pocăiesc în țărână și cenușă” (Iov 42:6). Deci, numai după lepădarea și crucificarea sinelui, dezbrăcarea de trupul păcatului, a firii vechi, poți să cunoști pe Dumnezeu. După acest faliment, ești născut din nou, umplut cu Duhul Sfânt, primești și înțelepciunea de Sus care te ajută să înțelegi și să trăiești Biblia. „Înțelepciunea care vine de sus, este mai întâi curată, apoi pașnică, blândă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roduri bune, fără părtinire, nefățarnică” (Iac. 3:17). Când între două persoane cu mintea înnoită, ce au o nouă mentalitate, niciodată nu va fi o discuție fără împăcare, chiar când numai unul a fost înnoit. Dar între cei ce pretind că sunt creștini, dar nenăscuți din nou, aceștia când ajung la ceartă nu se pot împăca și merg chiar la tribunal, lucru ce Biblia îl condamnă. (1Corinteni 6:1-8).
3) A treia componentă este trupul, care este materie, este purtătorul duhului și al sufletului, este și el o trinitate: carne, sânge și oase, unde sunt așezate cele cinci simțuri, prin care ne dă cunoașterea de ce este în jur, informând atributele sufletului de a împlini poftele simțurilor, a cărni; „Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat și plăcut de privit, și că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci din rodul lui, și a mâncat; a dat și bărbatului ei, care era lângă ea, și bărbatul a mâncat și el” (Geneza 3:6).
De aceea, în suflet, tot timpul este o luptă, dar cei regenerați și cu mintea înnoită nu acceptă păcatul, fiindcă sunt conduși de Duhul Sfânt „Prea iubiților, vă sfătuiesc, ca pe niște străini și călători, să vă feriți de poftele firii pământești, care se războiesc cu sufletul” (1Pet. 2:11).
Acesta este omul cu cele trei componente care formează un întreg, sau trinitate, pe care dicționarul (DEEX) o mai numește trihotomie. Referitor la duh și suflet, unii creștinii sunt în confuzie, pentru că atunci când a apărut credința în România, Biblia era greu de înțeles, datorită limbajului vechi, nu puteau deosebi sufletul de duh și le confunda ca fiind una. În această confuzie mai sunt și azi unii care se numesc dihotomiști. Aceștia trebuie să recunoască adevărul Scripturii, anume, că duhul cu cele trei atribute este separat de suflet prin misiunea lui superioară sufletului și atunci vor înțelege și necesitatea nașterii din nou. Știu că din orgoliu le va fi greu de a se lăsa convinși de Biblie.
Biblia ne arată că omul a fost scos din Eden datorită neascultării. Prin separarea omului de Dumnezeu se înțelege „moarte”, întrucât omul prin duhul nu a mai avut comuniune cu Creatorul și a fost considerat mort în duh, dar viața lui Adam în aceste condiții a continuat afară din Eden încă 930 de ani (Geneza 5:5). Din acel moment, toți urmașii lui Adam, care trăiesc în păcat, sunt considerați morți și au nevoie să creadă în Domnul Isus, să primească iertare, mântuire și astfel să fie născuți din nou „Voi erați morți în greșelile și în păcatele voastre, în care trăiați odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării” (Efeseni 2:1-6)
După ce omul a fost scos din Eden, Creatorul tot timpul i-a oferit posibilitatea unei comunicări cu El, iar, în cele din urmă, așa cum știm, Dumnezeu ne-a trimis pe Fiul Său, adevărata Lumină de care ne vorbește Ioan în Evanghelia sa ca să scape prin credință pe om de judecată (Ioan 5:24), Lumină care aduce celor ce cred adevărata mântuire, care constă în iertarea păcatelor și în izbăvirea de păcatul adamic în care ne-am născut. Și ne face copii ai Săi prin nașterea din nou, ca să moștenim Împărăția lui Dumnezeu Ioan 1:9-13, Iacov 2:5.
Încă trei întrebări, car vor elimina multe confuzii.
1) Prima întrebare: În ce constă mântuirea omului păcătosului? (în iertarea păcatelor) unde se produce ? (în inimă, în suflet) cum poate să o primească omul? (prin credință) Iată răspunsul: „Ce zice ea deci? Cuvântul este aproape de tine, în gura ta și în inima ta; și cuvântul acesta este cuvântul credinței, pe care-l propovăduim noi. Dacă mărturisești deci cu gura ta pe Isus ca Domn și crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morți, vei fi mântuit. Căci prin credința din inimă se capătă neprihănirea și prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire”(Roma. 10: 8-10) (Evrei 9:13-14). Aceasta este pocăința, adică „tașubah” din ebraică; sau a se întoarce cineva de la rătăcirea căii lui la Dumnezeu, de Care s-a înstrăinat. Deci, pocăința se produce în minte și să nu o confundăm cu nașterea din nou sau cu izbăvirea de păcatul adamic ce este în trup și robește omul. S-a cerut să repet.
2) A doua întrebare: Unde se face nașterea din nou?
Răspunsul îl avem în Rom. 2:28-29: „Ci Iudeu este acela care este Iudeu înăuntru și tăiere împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în slovă; un astfel de Iudeu își scoate lauda nu de la oameni, ci de la Dumnezeu” Deci, nașterea din nou se face în duh. Iar Cuvântul ne cere „Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceți prin înnoirea minții voastre, ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvârșită” (Romani 12:2).
Tăierea împrejur în noul legământ este numită regenerare: „În El ați fost tăiați împrejur, nu cu o tăiere împrejur făcută de mână, ci cu tăierea împrejur a lui Hristos, în dezbrăcarea de trupul poftelor firii pământești”(Col. 2:11) Omul înainte de regenerare este fără Dumnezeu (Efes.2:11-13), dar prin ascultarea de Cuvânt se înnoiește mintea și nu mai acceptă gânduri de ale lumii sau de la Satana ca Petru înainte de nașterea din nou. Mintea înnoită nu-i mai place păcatul „Căci neprihănitul acesta, care locuia în mijlocul lor, își chinuia în toate zilele sufletul lui neprihănit, din pricina celor ce vedea și auzea din faptele lor nelegiuite” (2Petru 2:8). Înnoirea curăță și trupul „Deci, fiindcă avem astfel de făgăduințe, iubiților, să ne curățim de orice întinăciune a cărnii și a duhului și să ne ducem sfințirea până la capăt, în frica de Dumnezeu” (2Cor.7:1) Atunci trupul îl face templul Duhului Sfânt „Nu știți că trupul vostru este Templu Duhului Sfânt, care locuiește în voi și pe car L-ați primit de la Dumnezeu? Și că voi nu sunteți ai voștri?” (1Cor. 6:19-20). Creștinii născuți din nou încep să trăiască (Matei 16:23-24).
Conceptul „purtarea crucii” arătată mai sus, apare prima dată în Mat.10:38. De ce, ne spune Mântuitorul că este necesar acest concept? Pentru că sinele (eul), ce este în suflet, a fost implementat de Satana, el acopere duhul omului pentru a nu putea să intre Duhul Sfânt în a face înnoirea. Dar a lepăda sinele sau eul, mai este a nu te socoti singur înțelept și a nu mai disprețui „Aveți aceleași simțăminte unii față de alții. Nu umblați după lucrurile înalte, ci rămâneți la cele smerite. Să nu vă socotiți singuri înțelepți” (Rom.12:16).
Deci se înnoiesc și simțămintele „Am avut o mare bucurie în Domnul că, ați putut să vă înnoiți iarăși simțămintele voastre față de mine” (Fil. 4:10). Cei născuți din nou nu mai urmăresc scopul lor, ci a face voia lui Dumnezeu „Iată ce vă spun și mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiți cum trăiesc păgânii, în deșertăciunea gândurilor lor, având mintea întunecată, fiind străini de viața lui Dumnezeu din pricina neștiinței în care se află în urma împietririi inimi lor, având mintea întunecată, fiind străini de viața lui Dumnezeu din pricina neștiinței în care se află în urma împietriri inimi lor” ”(citiți și vers. următoare) (Efes.4:17-30) Dar pentru cei ce cunosc pe Dumnezeu s-a schimbat scopul vieții, primind al șaselea simț, comunicăm cu Dumnezeu „Nouă însă Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său. Căci Duhul cercetează totul, chiar și lucrurile adânci ale lui Dumnezeu” (1Cor.2:10-13) Adevărata țintă a devenit „Isus Hristos” Creștinii înnoiți practică adevărata închinare „Ce este de făcut atunci? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta și cu mintea” (1Cori.14:15) Asta fiind ceea ce a spus Domnul Isus femei din Samaria „Dar vine ceasul și acum a și venit, când închinători adevărați se vor închina Tatălui în duh și adevăr; fiindcă astfel de închinători dorește Tatăl. Dumnezeu este Duh; și cine se închină Lui, trebuie să i se închine în duh și adevăr” Ioan 4:23-24). Cuvintele „în duh și adevăr” se referă la duhul omului în care să nu fie viclenie, adică ceia ce spunea David „Ferice de omul căruia nu-i ține în seamă Domnul nelegiuirea și în duhul căruia nu este viclenie” (Ps.32:2) Fac această precizare, pentru a ne gândi foarte serios că rugăciunea este actul intim de relație a creștinului cu Dumnezeu. Dar tocmai aici Satana înșeală cel mai mult pe unii creștini de a fi vicleni chiar în rugăciune, a da impresii față de cei ce îi ascultă când se roagă! De aceea să nu ne lăsăm înșelați, să fim sinceri cu noi înșine și cu Dumnezeu.
Cine face schimbările nașterii din nou?
Și această întrebare cere cercetarea Scripturii cu mare atenție.
- a) Învierea Domnului Isus este primul factor pe care îl folosește Duhul Sfânt pentru a ne naște din nou. „Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou, prin învierea lui Isus Hristos din morți, la o nădejde vie” (1Petru.1:3) Învierea este puterea creștinilor sau plinătatea dată de Duhul pentru a trăi separați de lume pentru a ieși biruitori. Învierea este puterea pe care o dorea și ap. Pavel (Fili.3:10).
- b) Al doilea factor este Cuvântul Scripturii pe care se cere să-l cercetăm, să medităm la el și să-l împlinim. „Fiindcă ați fost născuți din nou nu dintr-o sămânță care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu și care rămâne în veac” (1Petru 1:23; Iacov 1:18, 23-26). Apoi Duhul Sfânt, care conduce regenerarea, este agentul ce lucrează înnoirea, făcând toate aceste schimbări, prin puterea învierii, prin Cuvânt și ne dă din plinătatea Sa „El ne-a mântuit nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Sa, prin spălarea nașteri din nou și prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt” (Tit 3:5) Dacă ne lăsăm conduși de El, ne pune și în părtășie cu Tatăl și cu Fiul Său Isus Hristos.
Astfel prin această înnoire, suntem făcuți părtași naturii lui Dumnezeu ce este implementată în duhul nostru, eliminând sinele „Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce privește viața și evlavia, prin cunoașterea Celui ce ne-a chemat prin slava și puterea Sa, pe care El ne-a dat făgăduințele Lui nespus de mari și scumpe, ca prin ele să vă faceți părtași firii dumnezeești, după ce ați fugit de stricăciunea care este în lume prin pofte” (2Petru 1:3-4). Apoi Cuvântul ne cheamă ca și noi să ne dăm toate silințele dedicându-ne și cum altădată dădeam mădularele noastre păcatului, acum să le dăm Domnului „Să nu mai dați în stăpânirea păcatului mădularele voastre ca unelte ale nelegiuirii, ci dați-vă pe voi înșivă lui Dumnezeu ca vii din morți cum erați; și dați lui Dumnezeu mădularele voastre ca unelte ale neprihănirii” (Rom.6:13-19) Să nu stăm cu mâinile în buzunar cum spun unii, că Domnul face totul, acestora le zic leneși, ci să facem cum ne îndeamnă Cuvântul „De aceea dați-vă și voi toate silințele ca să uniți cu credința voastră fapta; cu fapte, cunoștința; cu cunoștința înfrânarea, cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea evlavia; cu evlavia dragostea de frați; cu dragostea de frați, iubirea de oameni. Căci, dacă aveți din belșug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși nici neroditori în ce privește deplina cunoaștere a Domnului nostru Isus Hristos. Dar cine nu are aceste lucruri, este orb, umblă cu ochii închiși și a uitat că a fost curățit de vechile lui păcate:” 2Pet.1:5-11. Ca dovadă a înnoirii, creștinul nu se lăsa atras de lume, ci el influențează lumea spre Dumnezeu, ferindu-se de rău. (Iacov 1:25.
Răspunsurile acestea ne ajută să înțelegem care este dovada puternică a nașterii din nou, pe care nici ucenicii nu au avut-o înainte de învierea Domnului Isus (Luca 22:31-32).
Acum vă întreb, dacă aceștia sunt factorii ce aduc nașterea din nou și creștere duhovnicească în viața creștinului: Învierea și Cuvântul prin Duhul Sfânt, posibilitate pe care o are oricine crede și se cunosc după roade, atunci de ce sunt așa de puțini creștini în biserici cu această maturitate? Oare ceilalți care nu au această stare duhovnicească nu știu căci „Cu privire la felul vostru de viață din trecut, să vă dezbrăcați de omul cel vechi, care se strică după poftele înșelătoare” nu gândesc sau nu le pasă? Să ne concentrăm serios și la această întrebare! Sau nu cumva și pentru faptul că prin mesajele ce noi, păstorii și predicatorii, nu le vorbim și nu îi învățăm cele de mai sus? Îi învățăm pe oameni mai mult teologie și subiecte cu care să nu-i supărăm le vorbim doar că Dumnezeu e bun, ne iartă păcatele. Noi creștem oameni morali și religioși să fie doar la număr, noi nu vorbim de nașterea din nou, de unirea cu Domnul în moartea și în învierea Sa, de a fi duhovnicești; nu vorbim nici de drumul împărătesc, drumul smereniei pe care a mers Domnul și pe care trebuie să meargă orice creștin, cu lepădarea și crucificarea sinelui. Dar și cu dezbrăcarea de puterea păcatului adamic care ne împinge în a păcătui. Aici nu mă refer la sinele din suflet de care am vorbit, ci la dezbrăcarea de trupul păcatului, a firii vechi în care ne-am născut, care stăpânește trupul. Iată de ce avem creștini lumești! „Fiindcă umblarea după lucrurile firii pământești este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, căci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu și nici nu poate să se supună. Deci cei ce sunt pământești nu pot să placă lui Dumnezeu” (Rom.8:7-8)
Ai reținut că firea nu se poate supune lui Dumnezeu? Atunci nu încerca s-o faci mai bună prin educație religioasă, ci ascultă de Cuvânt, lepădând-o și crucificând-o, socotindu-te mort! „Căci cine a murit, de drept, este izbăvit de păcat. Acum, dacă am murit împreună cu Hristos; credem că vom și trăi împreună cu El, v.18 Și prin chiar faptul că ați fost izbăviți de sub păcat, v-ați făcut robi ai neprihănirii” (Rom. 6:3-8,11-14,18,22). Ce este dureros, chiar unii predicatori nu împlinesc aceste imperative!
Aceste imperative nu se confirmă în viața practică a unor predicatori. Ei vor să iasă doar în evidență prin acțiunile lor, ei nu împlinesc Cuvântul „Păstoriți turma lui Dumnezeu, care este sub paza voastră, după voia lui Dumnezeu; nu pentru un câștig mârșav, ci cu lepădare de sine; nu ca și cum ați stăpâni peste cei ce v-au căzut la împărțeală, ci făcându-vă pilde turmei” (1Pet. 5:2-3). Dacă nu este lepădare de sine, nu pot fi îmbrăcați cu putere în omul cel nou „care (ar trebui) să se înnoiește spre cunoștință, după chipul Celui ce l-a făcut„ (Col.3:10-14) și nu pot avea maturitate spirituală de a crește și pe alții! Sunt greșeli ce pleacă chiar de la amvon, dar ne este greu să recunoaștem și să ne pocăim de ele.
Un alt răspuns ar fi că unii creștini nu sunt interesați, sau confundă nașterea din nou cu pocăința și astfel rezultă doar un creștinism moral și religios! Stare firească.
A fi un adevărat credincios, născut din nou, se cere ca mai întâi să împlinești Cuvântul: „Dacă deci ați înviat împreună cu Hristos, să umblați după cele de sus, unde Hristos șade la dreapta lui Dumnezeu. Gândiți-vă la cele de sus, nu la cele de pe pământ. Căci voi ați murit și viața voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu” (Col. 3:1-5) ca să nu atragi pedeapsa lui Dumnezeu, căci „Din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării” (v.6)! (Dacă nu vă uitați peste trimiterile ce vi le dau din Biblie, veți păgubi!)
A ne deosebi de cei ce nu sunt poporul lui Dumnezeu este a depune o bună mărturie, cum arătam mai sus. Atunci, nu mai este nici o condamnare, întrucât păcatele făcute de noi sunt iertate, iar de păcatul adamic în care ne-am născut am fost izbăviți, sau dezbrăcați, păcatul fiind pomul, iar păcatele sunt roadele. Dacă ai tăiat pomul pădureț și îl altoiești cu o mlădiță dintr-un pom bun, vei obține roadă bună.
Noi trebuie să știm că Dumnezeu nu a iertat păcatul adamic, (numai păcatele făcute de noi) ci l-a pedepsit în Fiul Său „Căci – lucru cu neputință Legii, întrucât firea pământească o făcea fără putere – Dumnezeu a osândit păcatul în firea pământească, trimețând, din pricina păcatului, pe însuși Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului” (Rom. 8:3) ca să ne dea izbăvirea de păcat și să nu ne mai robească, pentru că cei ce au crezu, au fost uniți în moartea și în învierea Sa „Căci dragostea lui Hristos ne strânge, fiindcă socotim că, dacă Unul singur a murit pentru toți, toți deci au murit. Și El a murit pentru toți, pentru ca cei ce trăiesc, să nu mai trăiască pentru ei înșiși, Ci pentru Cel ce a murit și a înviat pentru ei. Așa că, de acum încolo, nu mai cunoaștem pe nimeni în felul lumii; și chiar dacă am cunoscut pe Hristos în felul lumii, totuși acum nu-L mai cunoaștem în felul acesta. Căci dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă; cele vechi s-au dus, iată că toate s-au făcut noi” (2Cor.5:14-21) Iar în 2Tim. 2:11-13 se confirmă acest adevăr: „Adevărat este cuvântul acesta: dacă am murit împreună cu El, vom și trăi împreună cu El: dacă răbdăm, vom și împărăți împreună cu El; dacă ne lepădăm de El și El se va lepăda de noi; dacă suntem necredincioși, El rămâne credincios, căci nu se poate tăgădui pe Sine însușii” Astfel, socotindu-ne morți față de păcat și vii pentru Dumnezeu avem biruință și vom fi pilde și pentru alții. (Rom. 6:11-13). Deci, sângele Domnului tratează păcatele, iertându-le, iar crucea și moartea Sa tratează păcatul adamic, dând izbăvire sau dezbrăcare de firea veche.
Aceasta este a fi izbăvit sau slobod; este a zidi casa pe stâncă (Mat.7:21-22), sau a fi ca cele cinci fecioare înțelepte, care au avut ulei în candele, când a venit Mirele, (Matei 25). De aceea, se cere să ne cercetăm dacă avem cu adevărat nașterea din nou, pentru că responsabilitatea este a fiecăruia în parte. Să învățăm și din greșeala lui Moise și noi să nu o repetăm. El a plecat cu soția și copilul spre Egipt ascultând de Domnul, pentru a scoate pe Evrei din robie, dar Dumnezeu l-a întâlnit pe drum și a vrut să-l omoare. Culmea! De ce? „Sefora a luat o piatră ascuțită, a tăiat prepuțul fiului său, și l-a aruncat la picioarele lui Moise, zicând: „Tu ești un soț de sânge pentru mine„ Și Domnul la lăsat. Atunci a zis ea: „Soț de sânge!”din pricina tăieri împrejur (Ex.4:24-26) Pentru că Domnul nu se uită la ce se vede, ci se uită la inimă (1Sam.16:7) Oare nu pentru că a ascultat de soția lui, care era o madianită și Moise nu a tăiat copilul împrejur, procedură care era obligatorie, era un semn al evreilor ce îi deosebea de toate popoarele și un simbol al acestei înnoiri. Să fim atenți cu nașterea din nou, să nu ne mai facem iar robi sinelui și firii!
Să nu înlocuim porunca lui Dumnezeu cu anumite planuri de ale noastre, să ne mărturisim orice păcat, ca să fim liberi împlinind astfel Cuvântul „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire” (1Ioan 1:9; Gal.5:13) Oare cum ar fi dacă astăzi Dumnezeu ar pedepsi pe toți cei ce s-au pocăit, dar trăiesc tot în firea veche? Adică nu-i interesează înnoirea! Totuși unii suportă consecințele acestei neglijențe, având încercări pe care ar trebui să le socotească ca o binecuvântare! Uneori numai printre lacrimi cunoaștem pe Dumnezeu, El mai ne dă o șansă. Și totuși să nu uităm că în Împărăția lui Dumnezeu se intră prin multe necazuri care ne desăvârșesc (Fapte 14:22; 2Cor.4:10) A mărturisi orice păcat este a spăla paharul pe dinlăuntru (Matei 23:23-26). Pentru că din interior, din inimă ies gândurile rele (Matei 15:16-20), dar când sufletul cu atributele lui sunt curate și supuse duhului, atunci prin credință și cu trupul poți face slujiri sfinte ce vor fi răsplătite de Domnul „Și fără credință este cu neputință să fim plăcuți Lui. Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este și că răsplătește pe cei ce-L caută (Evrei 11:6).
O cugetare spune că mulți creștini urmează pe Domnul cu dorința de a ajunge în Împărăția lui Dumnezeu, dar nu toți dintre aceștia poartă crucea zilnic. Oare de ce se tem de cruce, dacă acesta este drumul ce duce la Cer?
Să studiem și discuția Domnului cu Nicodim (Ioan 3:1-13)
„Între Farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntași al Iudeilor. Acesta a venit la Isus noaptea și i-a zis: „Învățătorule, știu că ești un Învățător venit de la Dumnezeu, căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu El. Isus a răspuns și i-a zis: „Adevărat îți spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu” Nicodim nu s-a așteptat ca la întrebările lui, din vers.1-2, Mântuitorul să-i dea așa un răspuns, în care el nu vedea nici-o legătură. Dar Nicodim, pentru că era evreu, avea pretenția că are dreptul de a moșteni împărăția lui Dumnezeu fără a mai fi nevoie de vreo schimbare în scopul mântuirii. Poporul Evreu la această dată încă nu era familiarizat cu cuvântul „Împărăția lui Dumnezeu” Ce cunoșteau ei era expresia „viață veșnică” (Mat.19:16). În Vechiul Testament nu era o promisiune a Împărăției lui Dumnezeu pentru evrei. Sunt doar două profeții în Daniel 2:44;7-18, pe care și împăratul Dariu o recunoaște ca singura Împărăție ce nu va fi distrusă (Daniel.6:26).
Această promisiune a Împărăției avea în vedere noul legământ, Evreii nu o înțelegeau. De aceea, la nedumerirea lui Nicodim, Domnul, în v.5-8, îl face să înțeleagă, căci, chiar dacă este din seminția lui Avraam, asta nu-l ajută în a obține intrarea în împărăția Tatălui, numai nașterea din nou. Nicodim mai târziu a devenit ucenic al Domnului pe ascuns „ (Ioan 19:39). El a crezut și a fost născut din nou.
Sintagma nașterii din nou poate fi înțeleasă și naștere de sus, pentru a deveni cetățean al Cerului cu drept de a moșteni Împărăția lui Dumnezeu, iar prin verbul din vers.
7„ Trebuie” Domnul voia să-l facă pe învățătorul legii să înțeleagă că, deși este evreu, el este robul propriilor lui convingeri în care se pierde, așa ca fiul cel mare din pildă care își pierduse bunul simț atât față de fratele lui cel mai mic, cât și față de tatăl său „Fiul cel mai mare era la ogor. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit muzică și jocuri. A chemat pe unul din robi și a întrebat ce este. Robul acela
i-a răspuns: „Fratele tău a venit înapoi și tatăl tău a tăiat vițelul cel îngrășat, pentru că l-a primit sănătos și bine” El
s-a mâniat și nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieșit afară și l-a rugat să intre. Dar el a răspuns și a zis tatălui său: Iată eu îți slujesc ca un rob de atâția ani și niciodată nu ți-am călcat porunca; și mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prieteni mei…„Fiule i-a zis tatăl.„tu totdeauna ești cu mine și tot ce am este al tău. Dar trebuia să ne veselim și să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort și a înviat, era pierdut și a fost găsit” (Luca 15:25-32)
Nicodim trebuia să înțeleagă că are nevoie să fie eliberat de prejudecăți prin înnoire, fără de care nu poate intra în împărăția lui Dumnezeu, căci nu există îndreptățire fără regenerare. Dacă noi am face o comparație cu evreii ieșiți din Egipt și v-aș întreba: tu unde ești? În Egipt, în trup în poftele firi, în pustia sufletului, a sinelui, a eului, sau în Canaan, adică născut din nou? Analizează-te și vezi, tu pe unde te afli!
Asemenea lui Nicodim sunt și azi mulți printre creștini, care și-a pierdut bunul simț, cu toate că acum Cuvântul este mult mai clar. Apoi prin pilda cu „Vântul suflă încotro vrea, și-i auzi vuietul, dar nu ști de unde vine, nici încotro merge. Tot așa este cu oricine este născut din Duhul” (vers.8) este simbolul Duhului Sfânt, Domnul a vrut să-i arate lui Nicodim puterea și disciplina ce o aduce Duhul Sfânt în cei născuți de sus, pentru că numai unde este înnoire, este și plinătatea Duhul Sfânt, disciplină arătată și în (1Ioan 2:20,27) „Dar voi ați primit ungerea din partea Celui Sfânt și știți toate” adică, ungerea ne învață și ne dă putere, când ne lăsăm conduși, ceea ce amintește și Pavel „Zic dar: umblați cârmuiți de Duhul și nu veți împlini poftele firii pământești. Căci firea pământească poftește împotriva Duhului, și Duhul împotriva firii pământești: sânt lucruri protivnice unele altora, așa că nu puteți face tot ce voiți” citiți toate vers. (Gal. 5:16-26), unde este arătată această disciplină de care trebuie să țină cont cei regenerați, cu mențiunea importantă din vers. 24. „Cei ce sunt ai lui Hristos Isus și-au răstignit firea pământească împreună cu patimile și poftele ei” Drumul lepădării este drumul smereniei sau drumul împărătesc pe care a mers Domnul Isus și pe care se cere să meargă toți cei născuți din nou, căci numai cei smeriți se pot supune lui Dumnezeu și Satana va fugi de la ei și nu îi va mai manipula! Cum am mai arătat. Cuvântul smerenie apare prima-dată în Matei 11:29. Să analizăm și intervenția lui Pavel din vers. 24 (arătat mai sus) după frumoasele versete de roadă ale Duhului. Nu întâmplător se referă la lepădarea și crucificarea sinelui, este a avea imunitate prin rămânerea în smerenie, ca eul să nu oprească pe Duhul Sfânt de a ne conduce și a aduce roadă în noi.
A neglija nașterea de sus, repet, este a aduce pedeapsa lui Dumnezeu. Să învățăm și din neascultarea evreilor, adică leatul de bărbați care au ieșit din Egipt, cărora li s-au născut copii în pustie și părinții nu i-au mai tăiat împrejur și acesta a fost unul dintre motivele pentru care au fost pedepsiți de nu au intrat în țara Canaan. Dacă citim cu atenție în cartea Iosua 5:2-8, vom vedea că după ce au trecut Iordanul, Însuși Dumnezeu a spus lui Iosua ca primul lucru ce trebuie să-l facă este să taie împrejur pe toți bărbații ce s-au născut în pustie; ceea ce au și făcut. În Canaan nu se putea fără acest semn. Oare tu crezi că poți fi cetățean al Cerului fără nașterea din noi? Deci, fie că este vorba de Nicodim, cât și de toți cei din timpul noului legământ, care cred în Domnul Isus, să nu neglijăm acest act, având nevoie de înnoire, de înfiere, de umplerea cu Duhul Sfânt și numai astfel se împlinește Ioan 1:12-13; 3:1-18. Versetele ce sunt mottoul studiului.
Atunci toți cei din jurul celor născuți din nou vor cunoaște că suntem poporul lui Dumnezeu care se pregătește pentru noua Împărăție, adică pentru Canaanul Ceresc și mulți vor fi cercetați, vor căuta pe Domnul și se vor pocăi. Iată ce a spus Domnul Isus referitor la Împărăție lui Dumnezeu: „Nu se va zice:„Uite-o aici” sau: Uite-o acolo” Căci iată că Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru” (Luca 17:21) Aici, Domnul nu se referea la toți cei ce merg la biserică, ci numai la cei născuți din nou, care au fost înfiați și au primit cetățenia cerească, aceștia vor moșteni Cerul. Dar cine iubește păcatul, care are rădăcini adânci în omul neregenerat, acel om face doar ce-i place, pentru că în suflet, în mintea în care este mândrie, simțurile împreună cu atributele sufletului nu se supune duhului, acești oameni sunt legați de pământ, de păcat, nu de Împărăția lui Dumnezeu. Când mă refer la simțuri, mă refer la auz, văz etc. ce dau naștere la pofte, la care Domnul a spus: „Și dacă ochiul tău te face să caz în păcat, scoate-l; este mai bine pentru tine să intri în Împărăția lui Dumnezeu numai cu un ochi decât să ai doi ochii și să fi aruncat în focul gheenei” (Marcu 9:47).
Este necesar să repet Marcu 8:34, anume, numai unde este lepădarea sinelui și izbăvirea de firea veche (scoaterea ochiului) acolo este detronarea eului, izbăvirea de puterea păcatului adamic, acolo pe tron este Domnul și nu sinele, înțelepciunea acelui om va fi cea de sus. „Înțelepciunea care vine de sus, este mai întâi curată, apoi pașnică, blândă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roduri bune, fără părtinire, ne-fățarnică. Și roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace” (Iacov 3:17-18)
Mai trebuie să știm că avem mult de învățat și din ispitirea Domnului Isus, mai ales din a treia ispitire unde Satana oferă împărățiile lumii Domnului Isus cu condiția de a i se închina lui, deși această ispitire avea de a face cu un exercițiu în duh. În realitate scopul diavolului era ca prin actul închinării, Domnul să primească împărățiile lumii, înainte de suferință, făcând apel la simțuri, la ochi, la a privi și a pofti. (Noi știm că oricum Domnul Isus la urmă va fi Împărat peste toate împărățiile pământului). Dar din aceasta învățăm că prin ispitirile cu care amăgește Satana pe oameni vrea să-i determine să piardă Împărăția lui Dumnezeu, amăgindu-i cu lucrurile lumii. Deci, mare atenție, pentru că sinele nelepădat este puntea de legătură prin care diavolul ademenește pe mulții creștini, dar prin lepădarea sinelui și dezbrăcarea de păcatul adamic, este ca și cum am spune lui Satana „pleacă de la mine”, așa cum i-a spus Domnul Isus.
Dumnezeu va răsplăti pe toți cei ce se smeresc și se lasă conduși de Duhul Sfânt „În adevăr, cei ce trăiesc după îndemnurile firii pământești, umblă după lucrurile firii pământești; pe când cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului, umblă după lucrurile Duhului. Și umblarea după lucrurile firii pământești este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viață și Pace” Continuă citirea Rom.8:5-17, pentru că numai astfel Cristos poate să fie prin Duhul în noi desăvârșind-ne (Matei 5:48) Răsplătirea va fi mare.
Cei înnoiți, în împărăția lui Dumnezeu, vor fi chiar mai mari ca Ioan Botezătorul (Ioan 11:11). Creștinii înnoiți trebuie să trăiască ca străini în lume; singurul lor ajutor și speranță fiind Dumnezeu. De aceea să dorim și noi ca și; „Moise i-a zis: Dacă nu mergi Tu însuți cu noi, nu ne lăsa să plecăm de aici. Cum se va ști că am căpătat trecere înaintea Ta, eu și poporul Tău? Oare nu când vei merge Tu cu noi, și când prin aceasta vom fi deosebiți, eu și poporul Tău, de toate popoarele de pe fața pământului?Domnul a zis lui Moise; „Voi faci și ceea ce-mi ceri acum, căci ai căpătat trecere înaintea Mea, și te cunosc pe nume” (Exod 33:15-17)
De ce oare unii creștini solicită ajutorul lui Dumnezeu doar la necaz? Iar în restul timpului trăiesc după poftele lor? Oh Doamne, ajută-ne să trăim principiul separări „Să nu cumva să faceți legământ cu locuitorii țării unde ai să intri, ca să nu fie o cursă pentru tine, dacă vor locui în mijlocul tău. Dimpotrivă să le dărâmați altarele, să le sfărâmați stâlpii idolești și să le trântiți la pământ idolii” (și icoanele) (Exodul 34:8-17). Să renunțăm la relațiile păcătoasă cu lumea și să ne cunoaștem statutul „În Cristos” „El ne-a izbăvit de sub puterea întunerecului și ne-a strămutat în Împărăția Fiului dragostei Lui (Col.1:113)
Să ne bazăm pe puterea Duhului Sfânt (Rom.8:5-17) și să fim atenți la felul cum trăim. Dacă oamenii înregistrează instantaneu prin camera de luat vederi cuvintele și faptele, cu atât mai mult, prin cuget, Dumnezeu înregistrează tot ce vorbim și facem. De aceea, o clipă să nu ne permitem a exclude prezența lui Dumnezeu din gândirea și viața noastră zilnică, să se vadă pe fața noastră pacea și liniștea ce o avem în suflet în urma înnoirii (Exod 33:15-16).
Cei născuți din nou au o nădejde vie „Însă nădejdea aceasta nu înșeală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat” (Rom. 5:5) Această nădejde fiind legată de învierea și de venirea Domnului și este numită „Așteptând fericita noastră nădejde și arătarea slave marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor Isus Hristos” (Tit 2:13) Citește și Evrei 12:28.
Poate că este important să vă mărturisesc că acest studiu a avut un impact puternic și asupra vieții mele, aducând schimbări mari și acum mă lupt să împlinesc ce am învățat și v-am arătat și d-voastră. Mă rog ca și tu să te lași cercetat, pentru a deveni cetățean al Împărăției lui Dumnezeu: Astfel vom cunoaște rostul existenței pe pământ și vom ști cine suntem, de unde venim, unde mergem, vom ști că nu mai suntem robii păcatului, avem o nouă mentalitate, o identitate de copii ai lui Dumnezeu și cetățeni ai împărăției ce o vom moșteni cu Domnul în curând. Pe pământ suntem în treacăt, patria noastră este în Ceruri. Credința îl onorează pe Domnul, iar Domnul onorează pe cel ce crede. Credința mică te poate duce în Cer, dar credința mare poate aduce Cerul la tine.
Credința se termină unde începe îngrijorarea, dar îngrijorarea se sfârșește unde începe credința. „Cel neprihănit va trăi prin credinț㔄Pentru că veți dobândi ca sfârșit al credinței voastre, mântuirea sufletelor voastre”(1Petru 1:9)
În încheiere Sfânta Scriptură ne salută cu „Pe când vorbea Isus astfel, mulți au crezut în El. Și a zis Iudeilor care crezuse în El: „Dacă rămâneți în cuvântul Meu, sunteți în adevăr ucenicii Mei, veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face slobozi” Ioan 8:30-32. Ba mai mult vezi Matei 25:34.
Câteva gânduri despre cum arată omul moral, (chiar creștin) dar fără nașterea din nou
Chipul moral al unui om religios, dar nenăscut din nou este o confuzie. Acesta are o educație manierată. Moralitatea aparține intelectului și include voință sufletească manifestată fără controlul duhului, în sfera liberă, educație ce o face știința. El își exercită puterea în relație cu alții pe care îi poate inferioriza cu scopul de a se înălța pe sine. Chipul moral este ansamblul facultăților psihice în cei ce privește bunele maniere, favorizând o bună purtare, în scopul de a fi cinstit, poziție ce o are omul moral, o pot avea chiar și unii creștini, care știu mult și trăiesc puțin. Și cei ce nu au nimic comun cu biserica, mai ales intelectuali. Ei se bazează pe cunoștințele lor, ei cred că nu au nevoie de Dumnezeu, se încred doar în înțelepciunea lor! Diferența dintre starea morală și nașterea din nou este mare. Dacă vreți să aveți o concluzie, citiți 1Cor.1:17-31; 2:1-16. și vedeți cum acționează înțelepciunea celor înnoiți în comparație cu înțelepciunea omului moral dar neregenerat. Bine este să fii om moral, dar și născut din nou.
Pastor Sandu Dobrescu
Chicago, Iun-Oct-11
Fundația darwinistă a comunismului, de Jerry Bergman
tradus de Nicoleta Ștefan (Ortodoxia Tinerilor)
Rezumat
O trecere în revistă a scrierilor fondatorilor comunismului arată că teoria evoluţionismului, în special cea elaborată de Darwin, a fost extrem de importantă în dezvoltarea comunismului. Mulţi dintre arhitecţii comunismului, incluzând pe Stalin, Lenin, Marx şi Engels, au acceptat viziunea asupra lumii descrisă în Cartea Facerii, până când au aflat de Darwin şi de ceilalţi gânditori contemporani ai acestuia, ceea ce a condus în ultima instanță, la abandonarea viziunii biblice. Mai mult, darwinismul a fost decisiv şi pentru convertirea lor la comunism, precum şi pentru abordarea viziunii care i-a condus către filozofia bazată pe ateism. În plus, idea centrală a comunismului, a revoluţiei violente în care cei puternici îi domină pe cei mai slabi, a constituit o parte naturală inevitabilă în desfăşurarea istoriei, plecând de la conceptele şi concluziile darwiniste.
Ca şi viziune, darwinismul a fost un factor decisiv nu numai în influenţarea dezvoltării nazismului, dar şi în apariţia comunismului şi a holocaustului comunist, care, după unele estimări, a suprimat vieţile a mai mult de o sută de milioane de persoane.1 Marx, alături de înaintaşii, asociaţii şi succesorii săi, a fost un doctrinar evoluţionist care a încercat să construiască o societate pe premise evoluţioniste. Există o bogată documentaţie a acestei afirmații şi puţini ar putea să o pună sub semnul întrebării.2
Beate Wilder-Smith a sugerat că evoluţionismul este
„placa centrală a doctrinei marxiste de azi. Naziştii au fost convinşi, după cum sunt astăzi comuniştii, că evoluţia a avut loc, că întreaga biologie a evoluat spontan ascendent şi astfel, elementele intermediare sau tipurile mai puţin evoluate are trebui în mod activ, eradicate. Ei credeau că selecţia naturală poate şi trebuie să fie ajutată continuu, de aceea măsurile politice instituite, de a eradica pe cei cu handicap, evreii şi negrii, pe care ei îi considerau ‚subdezvoltaţii’ (subliniere în original)“.3
Mulţi extremişti au fost activi înainte ca Darwin să îşi publice influenta sa lucrare Originea Speciilor, în 1859, dar cum credinţa religioasă exista de dinainte nu numai printre oamenii de ştiinţă, a fost foarte dificil pentru aceşti radicali să convingă masele pentru acceptarea ideologiei comuniste (sau a altor ideologii de stânga). În principal din aceste motive, naţiunile occidentale au blocat dezvoltarea celei mai radicale mişcări a secolului. Oricum, Darwin a deschis uşa marxismului prin furnizarea a ceea ce Marx a crezut că este un argument ‚ştiinţific ’de a nega Creaţia şi, prin extensie, de a-L nega pe Dumnezeu.4 Tăgăduirea lui Dumnezeu şi întâlnirea cu Darwin, l-au inspirat pe Marx în dezvoltarea viziunii sale asupra unei lumi fără Dumnezeu, cunoscută acum drept comunism. Şi asemenea altor darwinişti, Marx a subliniat caracterul ‚ştiinţific’ al ideologiei sale comuniste şi ca atare, a elaborat o ‚metodologie şi o perspectivă ştiinţifică’.5 Bethell notează că Marx a admirat lucrarea lui Darwin,
„nu pentru raţiuni economice, ci pentru că Universul lui Darwin era pur material şi explicarea lui nu mai implica nici o referire la nevăzut, la cauze nemateriale sau ‚dincolo de el’. În această accepţiune, Darwin şi Marx au fost adevăraţi camarazi…“6
Şi istoricul Hofstadter subliniază că cei mai mulţi dintre radicalii marxişti timpurii „s-au simţit ca acasă în atmosfera darwinistă. Pe rafturile librăriilor socialiste din Germania, numele Darwin şi Marx erau alăturate mereu.“7 El adaugă faptul că lucrările comuniste „care se revărsau de la Editura Kerr din Chicago (cea mai mare editura americană de cărţi comuniste), erau frecvent ornate cu citate cunoscute din Darwin, Huxley, Spencer şi Haeckel“.7
Karl Marx
Născut în 1818, Marx a fost botezat ca luteran în 1824, a urmat şcoala elementară luterană, a primit laude pentru primul său eseu pe teme morale şi religioase şi a fost evaluat de către profesorii săi ca fiind ‚expert moderat’ în teologie (prima sa lucrare scrisă a fost despre ‚iubirea lui Hristos’)8,9,10 până când a sosit timpul să întâlnească primele noţiuni ateiste şi materialiste, pe atunci dominante la Universitatea din Berlin. Marx a scris neobosit, până la moarte, publicând sute de cărţi, monografii şi articole. Lordul Isaia Berlin chiar a şi declarat că „nici un alt gânditor al secolului 19 nu a avut aşa o directă, deliberată şi puternică influenţă asupra maselor cum a avut Marx“.11
Marx a văzut lumea vie în termeni darwinişti de luptă pentru supravieţuirea celui mai puternic, implicând triumful celui puternic şi subjugarea celui mai slab
Marx a văzut lumea vie în termeni darwinişti de luptă pentru ‚supravieţuirea celui mai puternic’, implicând triumful celui puternic şi subjugarea celui mai slab.12 Darwin susţinea că lupta pentru supravieţuire se întâlneşte la toate formele de viaţă. Pornind de la această idee, Marx a considerat că ‚lupta majoră pentru existenţă’ apare la oameni sub forma claselor sociale. Barzun13 a concluzionat că Marx şi-a considerat lucrarea ca o paralelă a celei lui Darwin şi că,
„precum Darwin, Marx a crezut că a descoperit legea dezvoltării. El a privit istoria ca desfăşurându-se în etape, după cum darwiniştii au văzut straturile geologice şi formele succesive de viaţă.… atât Marx, cât şi Darwin, au făcut din luptă un mijloc de dezvoltare. Din nou, la Darwin valoarea se măsura supravieţuire și reproducere—un fapt absolut ce apare în timp şi care nesocoteşte în întregime calitatea morală sau estetică a produsului. La Marx, măsură valorii este munca depusă—un factor absolut ce apare în timp, care, deasemenea nesocoteşte utilitatea produsului. Ambii au tins să îngrădească şi să modifice absolutul în fata obiecţiilor“.14
Marx i-a datorat mult lui Darwin pentru ideile sale centrale. În cuvintele lui Marx: „Lucrarea lui Darwin este foarte importantă şi îmi foloseşte ca bază pentru selecţia naturală din cadrul luptei de clasa din istorie… nu este numai o lovitură mortală … adusă ‚teologiei’ din cadrul ştiinţelor naturale, dar chiar înţelesul lor raţiona Marx şi Engels ‚au îmbrăţişat cu entuziasm’ darwinismul, au fost la curent cu scrierile lui Darwin şi adesea corespondau între ei, dar şi cu alţii, despre reacţiile lor la concluziile lui Darwinl este explicat empiric“.15 Marx a citit prima dată Originea Speciilor a lui Darwin la numai un an după publicare şi a fost foarte entuziasmat, recitind-o apoi, doi ani mai târziu.16 El a participat la o serie de lecturi ale lui Thomas Huxley despre ideile lui Darwin şi ‚nu a vorbit despre nimic altceva, decât despre Darwin şi enorma semnificaţie a descoperirilor sale ştiinţifice’.17 Potrivit unui apropiat al său, Marx a fost deasemenea
„… unul dintre primii care au sesizat profund semnificaţiile cercetărilor lui Darwin. Chiar şi înainte de 1859, anul publicării Originii Speciilor – şi printr-o remarcabilă coincidenţă, anul publicării Contribuţiilor la Critica Economiei Politice, a lui Marx, acesta a realizat importanta epocală a lui Darwin. Pentru Darwin… se pregătea o revoluţie similară celei pentru care Marx însuşi lucra… Marx a fost la curent cu orice nouă apariţie şi şi-a notat fiecare nouă descoperire, în special în domeniul ştiinţelor naturale…“.18
Berlin declară că după ce a devenit comunist, Marx a detestat cu patos ‚orice credinţă în căuşe supranaturale’.19 Stein a notat că „Marx însuşi a privit munca lui Darwin ca o confirmare din partea ştiinţelor naturii asupra viziunii sale…“.20 Hyman i-a inclus pe Darwin şi Marx în rândul celor patru oameni consideraţi răspunzători pentru marea majoritate a evenimentelor secolului 20.21 Potrivit lui Heyer, Marx a fost ‚orbit’ de Darwin şi în mod cert, ideile lui Darwin au avut o influenţă majoră nu numai asupra lui şi a lui Engels, dar şi asupra lui Lenin şi Stalin. Mai mult, scrierile acestor oameni dezbăteau frecvent ideile lui Darwin.22 Marx şi Engels ‚au îmbrăţişat cu entuziasm’ darwinismul, au fost la curent cu scrierile lui Darwin şi adesea corespondau între ei, dar şi cu alţii, despre reacţiile lor la concluziile lui Darwin.23,24 Comuniştii au recunoscut importanţa lui Darwin asupra mişcării lor şi de aceea l-au aparat în mod viguros:
„Mişcarea socialistă recunoaşte chiar de la începuturi darwinismul ca fiind un element important în accepţiunea sa asupra lumii. Când Darwin şi-a publicat Originea Speciilor în 1859, Karl Marx a trimis o scrisoare lui Frederick Engels în care spunea: …‚aceasta este cartea care conţine bazele istoriei naturale pentru opinia noastră.’… Şi le suntem recunoscători tuturor acelor eminenţi cercetători ai secolului 19 care ne-au lăsat aşa un bogat patrimoniu de cunoştinţe, dar mai ales lui Charles Darwin pentru deschiderea căii noastre către o înţelegere evolutivă, dialectica a naturii“.25
Marx şi Engels ‚au îmbrăţişat cu entuziasm’ darwinismul, au fost la curent cu scrierile lui Darwin şi adesea corespondau între ei, dar şi cu alţii, despre reacţiile lor la concluziile lui Darwin
Proeminentul comunist Friedrich Lessner a concluzionat despre Capitalul şi Originea Speciilor, ca fiind cele ‚două cele mai mari creaţii ştiinţifice ale secolului’.26 Pentru cele aproximativ 140 de milioane de decese cauzate de comunism, influența darwinismului a fost doar în parte:
„pentru Marx omul nu are ‚ființă’. …Pentru că omul este propriul său creator şi va deveni în mod conştient propriul său creator în deplină libertate (independență) față de moralitate sau de legile naturii şi ale naturii lui Dumnezeu. …Aici vedem de ce marxismul justifica sacrificiul nemilos de oameni care trăiesc astăzi, oameni care, în acest stadiu al istoriei, sunt parţial oameni“.27
Halstead adăugă faptul că fundamentul teoretic al comunismului
„… este materialismul dialectic care a fost expus cu mare claritate de Frederick Engels în Anti-Duhrung şi Dialectica Naturii. El a recunoscut marea importanță a contribuţiilor aduse de geologie în stabilirea faptului că au fost mişcări şi schimbări constante în natură, precum şi semnificativele demonstraţii ale lui Darwin cu aplicabilitate la lumea organică… Punctul crucial al întregului cadru teoretic, cu toate acestea, este în natura schimbărilor calitative. Aceasta a fost, deasemenea precizata de Engels în Dialectica Naturii, ‚o dezvoltare în care schimbările calitative apar nu în mod gradual, ci rapid şi abrupt, luând forma saltului de la o stare la alta.’… Aici este, deci, reţeta revoluţiei“.28
Conner adăugă faptul că ideologia comunistă învaţă că „prin îmbrăţişarea darwinismului, clasă muncitoare îşi va consolida apărarea împotriva atacurilor reacţionare şi va pregăti calea pentru transformarea ordinii sociale“ adică o revoluţie comunistă.29
Friedrich Engels
Colaborator şi frecvent co-autor al lui Marx, Friedrich Engels, a fost crescut de un tată strict şi ‚pietist’ credincios al Bibliei, dar Engels, deasemenea, a respins creştinismul, evident, parţial ca urmare a studiilor sale la Universitatea din Berlin.30 La mormântul lui Marx, Engels a declarat: „Exact aşa cum Darwin a descoperit legea evoluţiei în natura organică, aşa a descoperit Marx legea evoluţiei în istoria omenirii…“.31 Himmelfarb a concluzionat, din studiul lui Darwin, că era mult adevăr în elogiul lui Engels la adresa lui Marx:
„Ceea ce amândoi au celebrat a fost ritmul intern şi cursul vieţii, unul al vieţii naturii, celălalt al societăţii, precedate de legi fixe, netulburate de Voia lui Dumnezeu sau a omului. Nu există catastrofe în istorie, după cum nici în natură. Nu există acte inexplicabile, nici violări ale ordinii naturale. Dumnezeu era la fel de lipsit de putere, ca şi oamenii individuali, pentru ca să interfereze cu dialectica internă şi cu forţa de auto-reglare a dezvoltării“.32
Alexander Herzen
Teoria sa a fost o versiune rusească distinctă a socialismului bazat pe comuna ţărănească
Şi alţii au avut, deasemenea o importanță decisivă în dezvoltarea mişcării comuniste. Unul dintre aceştia a fost şi Alexander Herzen (1812–1870), primul care a articulat noul radicalism în Rusia şi fiind în deplină armonie cu ideile lui Marx, a fost un pionier al chemării maselor la revoltă pentru dobândirea puterii comuniste. Teoria sa a fost o versiune rusească distinctă a socialismului bazat pe comuna ţărănească, care a furnizat bază ideologică primară pentru o mare parte a activităţii revoluţionare în Rusia, până în 1917. Herzen a fost, deasemenea influenţat de evoluţionism:
„Scrierile din universitate ale lui Herzen, vizează în primul rând teme precum devenirea biologică… Herzen afişează o bună cunoaştere a literaturii ştiinţifice serioase ale perioadei… în special lucrări care anunţau idea evoluţiei… (incluzând) scrierile lui Erasmus Darwin, bunicul lui Charles şi până la un punct, predecesorul său ideologic… El a fost la curent cu dezbaterea dintre adepţii lui Cuvier, care a susţinut caracterul imuabil al speciilor, şi Geoffroy-Saint-Hilaire, transformaționist sau evoluţionist; şi, bineînţeles, el a trecut de partea celui de-al doilea, din moment ce idea evoluţiei continue era necesară pentru a ilustra desfăşurarea progresivă a Absolutului. Pe scurt, formarea ştiinţifică a lui Herzen constă, în esenţă, în materia primă pentru biologia filozofiei naturale.“33
Vladimir Lenin
Lenin a fost, deasemenea influenţat semnificativ de Darwinism şi a acțiunat în concordanţă cu filozofia ‚puţini dar buni’, o redeclarare a selecţiei naturale.34 El a fost crescut de părinţi credincioşi, devotaţi Bibliei, din clasa de mijloc.35 Apoi, în jurul anului 1892, a descoperit lucrările lui Darwin şi Marx, iar viaţa sa a fost schimbată pentru totdeauna.36 Pentru Lenin, un catalizator în adopţia marxismului, l-a constituit faptul că sistemul rusesc educaţional, în mod injust i-a anulat, cu un an de graţie, dreptul de proprietate al tatălui său, ceea ce a aruncat familia într-o criză. În decursul unui an, tatăl său a murit, lăsându-l pe Lenin devastat, la vârsta de 16 ani.37 Lenin l-a admirat profund pe tatăl său – un om harnic, religios şi inteligent. Kister adăugă:
„Singura piesă de artă din biroul lui Lenin era o statuetă kitsch reprezentând o maimuţă stând pe un teanc de cărţi – inclusiv Originea Speciilor – şi contemplând un craniu uman. Acest comentariu în ipsos al viziunii lui Darwin asupra omului, a rămas mereu în ochii lui Lenin în timpul lucrului la birou, aprobând planuri sau semnând garanţii. Maimuţa şi craniul erau un simbol al convingerilor sale, credinţa darwinistă că omul este o brută, lumea o junglă şi vieţile indivizilor sunt irelevante. Lenin, probabil, nu a fost un om instinctiv vicios, dar cu siguranţă a ordonat un mare număr de măsuri vicioase. Poate că maimuţa şi craniul au fost invocate pentru a-i reaminti faptul că, în lume, conform lui Darwin, brutalitatea omului faţă de om este inevitabilă. În lupta sa de a crea &ldsquo;paradisul muncitorilor’ prin mijloace ‚ştiinţifice’, el a ordonat multe decese. Maimuţa şi craniul poate că l-au ajutat să înăbuşe orice urmă de bunătate sau impuls uman ce mai rămăsese în urma unei copilării sănătoase.“38
Joseph Stalin
Dictatorul sovietic Joseph Stalin (născut Joseph Djugashvili), a ucis aproximativ 60 de milioane de oameni.39 Ca şi Darwin, a fost iniţial un student la teologie şi, de asemenea ca şi Darwin, evoluţionismul a fost important în transformarea sa dintr-un creştin practicant, într-un ateu comunist.40,41 Yaroslavsky a notat că, încă de pe când era un student ecleziast, Stalin a „început să citească pe Darwin şi să devină ateu“.42
Stalin a devenit un „avid Darwinist, a abandonat credinţa în Dumnezeu şi a început să spună colegilor săi seminarişti că oamenii descind din maimuţă şi nu din Adam“. Yaroslavsky notează că „nu numai cu Darwin devenise familiar tânărul Stalin la şcoală ecleziastica Gori, ci şi cu ideile lui Marx“.43 Miller adăugă faptul că Stalin a avut o memorie extraordinară şi a învăţat cu foarte mare uşurinţă, astfel că monahii care îi predau, au concluzionat că el ar fi putut
„deveni un remarcabil preot al Bisericii Ortodoxe Ruse. Dar în 5 ani la seminar, el devenise interesat de mişcarea naţionalistă din provincia sa natală, de teoriile lui Darwin şi de scrierile lui Victor Hugo despre Revoluţia Franceză. Ca şi naţionalist, el a fost anti-țarist şi a devenit membru al unei societăţi secrete“.44
Rezultatul a fost că
„brutala să copilărie şi viziunea asupra lumii dobândită în copilărie, întărită de citirea lui Darwin, l-au convins că mila şi indurarea erau atribute slabe şi stupide. Astfel a putut să ucidă, cu un sadism de care şi Hitler ar fi fost invidios – şi chiar în număr mai mare decât a făcut-o Hitler“.45
Koster a adăugat că Stalin a omorât oameni din două mari motive:
„…deoarece reprezentau o ameninţare personală pentru el sau pentru că erau o ameninţare pentru progres – ceea ce în termeni marxiști-darwiniști însemna un fel de evoluţie către un paradis pământesc de un tip nemaiîntâlnit“.46
Importanța ideilor lui Darwin este subliniată de Parkadze, un prieten din copilărie la lui Stalin:
„Fiind tineri, aveam o pasională sete de cunoaştere. Astfel că, pentru a trezi la realitate minţile colegilor noştrii seminarişti, de a le desfiinţa mitul creării lumii în şase zile, noi trebuia să ne familiarizăm cu originea geologică şi vârsta pământului, pentru a putea fi capabili să demonstrăm cu argumente ceea ce susţineam; trebuia să ne familiarizăm cu învăţăturile lui Darwin. Am fost ajutaţi de Antichitatea Omului a lui Lyell şi de Descendența Omului, a lui Darwin, ultima în traducerea editată de Sechenov. Tovarăşul Stalin a citit lucrarea ştiinţifică a lui Sechenov cu mare interes. Treptat am început studiul dezvoltării claselor sociale, ceea ce ne-a condus la scrierile lui Marx, Engels şi Lenin. În acele zile, citirea literaturii marxiste era pedepsită ca propagandă revoluţionară. Efectele au fost resimţite în mod deosebit în seminar, unde doar numele lui Darwin era întotdeauna menţionat cu injurii… Tovarăşul Stalin ne-a adus aceste cărţi. Primul lucru pe care ar trebui să îl facem, a spus, e să devenim atei. Mulţi dintre noi începuseră să îşi însuşească o perspectivă materialistă şi să ignore subiectele teologice. Lecturile noastre din diversele domenii ale ştiinţei, nu numai că ne-au ajutat să scăpăm de bigoţii şi minţile înguste ale seminarului, dar ne-au pregătit, deasemenea pentru primirea ideilor marxiste. Fiecare carte pe care o citeam, indiferent dacă era de arheologie, geologie, astronomie sau civilizaţii primitive, ne-a confirmat adevărul marxismului“.47
Ca rezultat al influenţării lui Lenin, Stalin sau alţi lideri sovietici, Darwin a devenit un „erou intelectual în Uniunea Sovietică. Există un splendid muzeu Darwin în Moscova şi autorităţile sovietice au imprimat o medalie specială cu Darwin, în onoarea centenarului Originii Speciilor“.48
Opoziţia lui Marx faţă de religie
Când Marx a abandonat credinţa creştină şi a devenit ateist, a stabilit că religia a fost un instrument al bogaţilor pentru a subjuga pe săraci.
Acceptarea darwinismului şi respingerea religiei au fost decisive pentru noua mişcare comunistă. Când Marx a abandonat credinţa creştină şi a devenit ateist, a stabilit că religia a fost un instrument al bogaţilor pentru a subjuga pe săraci. El a denunţat public religia, numind-o ‚opiul popoarelor’ şi în aproape toate naţiunile unde comunismul şi-a asumat puterea, bisericile au fost, dacă nu abolite întru totul, sigur neutralizate în efect.49 Opiul este un medicament care înlătura durerea şi Marx, a caracterizat religia că având acelaşi efect, adică a fost folosită pentru restabilirea păcii celor oprimaţi, deoarece a propovăduit pacea, nonviolența, iubirea aproapelui. Rezultatul a fost că i-a făcut să se simtă mai bine, dar nu le-a rezolvat problema.
Marx a simţit că religia nu este numai o iluzie: ea a avut o funcţie socială vătămătoare şi anume să distragă atenţia opresaţilor de la adevărata cauză a opresiunii lor şi să împiedice oamenii să vadă aspra realitate a existenţei lor. Câte vreme muncitorii şi împilaţii credeau că răbdarea lor, morală şi suferinţa le va aduce libertatea şi fericirea în rai, ei permiteau să fie asupriţi. Marx a concluzionat că muncitorii şi-ar schimba percepţia asupra realităţii numai dacă ar înţelege că nu există Dumnezeu, nici viaţă după moarte şi nici vreun alt motiv întemeiat pentru care să nu aibă ceea ce îşi doresc acum, chiar dacă va trebui să ia de la alţii.
Soluţia, a argumentat Marx, a fost să abolească religia, care astfel ar permite săracilor să se revolte în mod direct împotriva „opresorilor“ (latifundiarilor, bogaţilor, antreprenorilor, etc) şi să le ia averile, astfel că săracii să se bucure de bogăţii şi împliniri în această lume. În plus, din moment ce „bogaţii şi puternicii nu le vor da de bunăvoie, masele vor trebui să le confişte“ cu forţa.50 Eidelberg a notat că ‚eshatologia lui Marx, filozofia sa materialistă asupra istoriei, este, în toate scopurile practice, o doctrină a unei revoluţii permanente, o doctrină ce nu poate crea decât violenţă, teroare şi tiranie periodică’.51
De aceea, Marx a hotărât că „abolirea religiei“ este o premisă pentru obţinerea adevăratei fericiri a oamenilor.52 În consecinţă, o importantă piatra de temelie a comunismului a fost să se elimine opiumul (religia) de la oameni şi să fie convinşi că ei trebuie să mănânce, să bea şi să fie fericiţi acum, pentru că mâine ar putea muri (şi pentru a avea ce să mănânce şi să bea, trebuie să fure de la bogaţi şi de la cei de succes). Marx a subliniat faptul că în filozofia darwinistă, în afară de plăceri personale în acum şi aici, viaţa pe termen lung nu oferă altceva, nu are scop sau semnificaţie, deoarece suntem accidente ale naturii care, după toate probabilităţile, nu vor mai avea loc pe Pământ.53
Cu toate acestea un factor foarte important nu a fost reprezentat în mod adecvat în nerealista (deşi idealistă) viziune asupra lumii a lui Marx . Acesta a fost faptul că, după cum şi Biblia subliniază, lucrătorii sunt vrednici de plata lor. Demararea unei afaceri, de obicei, atrage după sine o cantitate enormă de risc şi solicită o muncă asiduă, de multe ore, depusă de către persoane care adesea deţin şi un mare talent în a călăuzi afacerea către succes. Multe noi afaceri eşuează – maxim 1 din 5 reușește – şi succesul este, în marea majoritate, unul moderat.
Pe de altă parte pot apărea recompense enorme dacă o afacere reuşeşte. Recompensele nu includ numai bogăţia şi prestigiul, dar şi satisfacţia realizării şi construirii unei afaceri de succes. Răsplata trebuie să fie mare pentru ca oamenii să îşi asume riscurile implicate. Mulţi dintre cei care eşuează în afaceri, de multe ori pierd tot ceea ce au. Din aceste motive, ca teorie economică, comunismul a fost sortit eşecului.
Pentru a se asigura că îşi menţine puterea, comunismul trebuia să îndoctrineze populaţia împotriva religiei, în special a Creştinismului, a religiei Iudaice şi Islamice, care pun accent pe faptul că deposedarea oamenilor de bunurile lor, fără compensarea datorată, este greşită, precum şi că a omora pe cineva pentru a-i lua averea este un păcat greu.
Pentru a se asigura că îşi menţine puterea, comunismul trebuia să îndoctrineze populaţia împotriva religiei, în special a Creştinismului, a religiei Iudaice şi Islamice, care pun accent pe faptul că deposedarea oamenilor de bunurile lor, fără compensarea datorată, este greşită, precum şi că a omora pe cineva pentru a-i lua averea este un păcat greu. Mai mult, aceleaşi religii subliniază că, în timp ce trebuie să trăim în dreptate şi pentru ceea ce este drept, justiţia nu este garantată în această lume (dar Dumnezeu a promis răsplata în viaţa de apoi, pentru cei care urmăresc dreptatea).
Culminant în dezvoltarea teoretizării lui Marx, ca şi a multor adepţi ai săi, a fost respingerea Creştinismului şi a valorilor sale morale şi întoarcerea către o viziune agnostică/ateistă a lumii. Scripturile ne învaţă că trebuie să ne preocupe grija, şi compasiunea pentru săraci, văduve, orfani, deformaţi sau proscrişi social, chiar şi infractori şi, deasemenea subliniază că vrednic este lucrătorul de plată sa, condamnând crima (chiar dacă este urmare a unei revoluţii sociale – căci cine ridică sabia, de sabie va pieri, Apocalipsa 13:10). Creştinismul, în general, a fost o forţă care a stat împotriva privării oamenilor de roadele muncii lor.
Rezultatele idealiste atee ale lui Marx, au devenit acum, în mod tragic, foarte evidente. Idealul comunist în care ‚fiecare ia potrivit nevoilor sale, iar fiecare dă, în funcţie de abilităţile sale’, a devenit adesea ‚fiecare ia tot ce poate şi da înapoi cât mai puţin posibil’. Rezultatul a fost falimentul economic al majorităţii ţărilor comuniste. În ultima decadă, am fost martorii colapsului regimurilor comuniste şi înlocuirea lor cu forme de guvernământ socialiste sau capitaliste (Cuba şi China au acum guverne socialiste, China a instituit reforme majore capitaliste, străduindu-se să coexiste cu capitalismul, iar Coreea de Nord se mişcă rapid către o guvernare socialistă). Calitatea societăţii este determinată de valoarea liderilor săi. Cei mai calificaţi oameni ar trebui să conducă şcolile, fabricile şi guvernele societăţii. Sărăcia economică a Rusiei şi a marii părţi din Europa de Est (datorită complexităţii a mai multor factori), atestă în mod elocvent, eşecul comunismului.
De ce comunismul este ateist şi de ce a produs un holocaust
Marx (1818–1883) a fost influenţat considerabil de conceptul dialectic al lui Hegel. George Hegel (1770–1831) a susţinut că religia, ştiinţa, istoria şi ‚aproape orice altceva’ evoluează către o stare superioară pe măsură ce timpul progresează.54 Se întâmplă aceasta datorită unui proces numit dialectică, în cadrul căruia, o teză (o idee) se confruntă în cele din urmă cu o antiteză (o idee opusă), producând o sinteză sau un amestec al celor mai bune idei vechi şi noi.55 Marx a stabilit ca teză capitalismul şi proletariatul organizat ca fiind antiteza. În esenţă, conflictul central în capitalism a fost între cei care controlau mijloacele de producţie (proprietarii, clasa bogată sau burghezia) şi cei care desfăşurau efectiv munca fizică (muncitorii sau proletariatul). Idea centrală a lui Marx că fost că sinteza (comunismul) reiese din luptă între proletariat şi burghezie. Aceasta este ilustrată de faimoasa fraza a lui Marx ‚muncitori din toată lumea uniţi-vă şi alungaţi-i pe asupritori’.
Marx a concluzionat faptul că masele (muncitorii – cei care muncesc în fabrici sau ferme) vor lupta cu antreprenorii, bogaţii şi proprietarii de afaceri. Şi din moment ce erau mai mulţi muncitori decât proprietari, Marx a crezut că în cele din urmă, muncitorii vor înlătura întreprinzătorii, printr-o revoluţie violentă, confiscându-le fabricile şi averile. Rezultatul va fi fost o dictatură a proletariatului. A considerat că proprietatea privată va fi abolita şi muncitorii îşi vor deţine țara colectiv, incluzând fermele şi mijloacele de producţie. Toţi muncitorii ar împărţi în mod egal roadele muncii lor, construind o societate fără clase, în care fiecare câştigă o sumă egală de bani. Această filozofie evident că a atras milioane de oameni, în special pe cei săraci, împilaţi şi pe mulţi din clasa de mijloc care se îngrijeau de săraci.
Revoluţia comunistă a dus la confiscarea bunurilor claselor de proprietari, bogaţi, industriaşi şi alţii. Însuşirea frauduloasă a pământului şi averilor celor bogaţi, a generat o rezistenţă pe scară largă.
Mulţi dintre aceşti oameni şi-au construit bogăţia prin muncă şi decizii abile, nefiind dispuşi să renunţe la ceea ce în multe cazuri a însemnat ani grei de muncă. A rezultat o baie de sânge, înghiţind vieţile a sute de milioane de oameni. Printre ei, unii dintre cei mai capabili, talentaţi şi inteligenţi industriaşi, antreprenori şi intelectuali – forţa motrice a unei naţiuni. Muncitorii au fost puşi să conducă companii şi fabrici conduse odinioară de ceea ce Marx a numit burghezie; mulţi dintre aceştia însă nu deţineau abilităţile şi calităţile necesare acestor afaceri. Ca urmare, produse inferioare calitativ, productivitate scăzută şi incredibile cantităţi de deşeuri au constituit în lumea comunistă, o regulă pentru generaţii întregi.
După cum notează Jorafsky, oricât de aspru ar putea istoria să judece marxismul, adevărul este că teoria lui Marx a unificat darwinismul şi revoluţia intrinsec şi inseparabil:
„… un istoric cu greu ar putea nega faptul că afirmaţia lui Marx de a ghida ştiinţific pe cei ce ar transforma societatea, a fost unul dintre motivele principale ale enormei influenţe pe care a avut-o doctrina să “.56
Comunismul chinez
Mao Tse Tung (1893–1976)
Darwinismul a fost, deasemenea, şi în revoluţia din China un factor decisiv: ‚Mao Tse-Dung l-a considerat pe Darwin, după cum a fost prezentat de darwiniştii germani, drept fundament al socialismului ştiinţific chinez’.20,57 Politicile lui Mao au condus la uciderea a mai mult de 80 de milioane de oameni. Măsura aplicării darwinismului este arătată de Kenneth Hsu. Când a fost student în China, în anii ’40, trebuiau să îşi fortifice trupurile şi pentru o oră înaintea micului dejun lectorul le ţinea un discurs: ‚trebuie să ne oţelim voinţa de a lupta pentru existenţă, ne spunea. Cel slab va pieri; numai cel tare va supravieţui’.58
Hsu a adăugat că erau învăţaţi să dobândească putere prin ură. El subliniază ironia faptului că
„în acelaşi timp, de partea cealaltă a frontului, un tânăr german a ascultat politicile lui Goebbels şi a fost înrolat în Hitler Jugend. Potrivit ambilor noştri profesori, unul sau altul dintre noi, ar fi trebuit să triumfe, totuşi nu ar fi surprinzător pentru mama mea să constate că noi acum suntem colegi, vecini şi prieteni. Deşi amândoi am supravieţuit războiului, am fost victimele unei ideologii sociale pline de cruzime, care presupune competiţia dintre indivizi, clase, naţiuni său rase ca fiind o condiţie naturală a vieţii şi astfel, este natural pentru superior să îl deposedeze pe inferior. Pentru ultimul secol şi chiar mai mult, aceasta ideologie a fost predată ca fiind o lege naturală a ştiinţei, mecanismul evoluţiei care a fost formulat foarte puternic de Charles Darwin în 1859, în Originea Speciilor… Trei decenii au trecut de când am fost introdus în curtea şcolii să îl aud pe rector cum contrazice înţelepciunea familiei mele cu afirmaţiile sale darwiniste pline de superioritate“.59
Hsu conchide că din perspectivă a ceea ce s-a întâmplat în război şi de atunci încoace (şi ce s-ar mai putea întâmpla în viitor), „trebuie să mă întreb ce soi de fitness este demonstrat de acest fel de lupte. Ca om de ştiinţă, trebuie să examinez în mod deosebit, validitatea ştiinţifică a unei noţiuni care poate crea atât de mult prejudiciu“.60,58
Importanța darwinismului, constată Hsu, a fost indicată de experienţa unei excursii în China a lui Theo Sumner împreună cu Cancelarul German Helmut Schmit. Theo a fost uimit să îl audă personal pe Mao Tse-Dung despre cât datorează Mao darwinismului şi în special omului care l-a inspirat pe Hitler, darwinistul Ernst Haeckel.61 Hsu a concluzionat că Mao a fost convins, că fără continua presiune a selecţiei naturale, umanitatea ar degenera. Această idee l-a inspirat pe Mao să susţină ‚revoluţia neîncetată care mi-a adus țara în pragul ruinei’.
Rezumat
În minţile lui Hitler, Stalin şi Mao, să tratezi oamenii ca pe animale, nu era ceva greşit, deoarece ei credeau că Darwin ‚a demonstrat’ că oamenii nu erau creaţia lui Dumnezeu, şi de fapt, descind din simple organisme mono-celulare. Toţi trei au considerat că a fost moral să elimine pe cei care nu se potrivesc ‚sau să-i înghesuie ca pe o turmă de vite în vagoane de marfă, înspre lagăre de concentrare şi gulaguri,’ dacă prin aceasta, filozofia darwinistă îşi atinge scopul.62
Ideile darwiniste au jucat un rol decisiv în dezvoltarea şi răspândirea comunismului. Este dificil să concluzionăm dacă comunismul ar fi „înflorit“ după cum a făcut-o, dacă Darwin nu şi-ar fi dezvoltat a sa teorie a evoluţiei. Este foarte limpede că dacă Marx, Lenin, Engels, Stalin şi Mao ar fi continuat să îmbrăţişeze viziunea iudeo-creştină asupra lumii şi nu ar fi devenit darwinişti, teoria comunistă şi revoluţiile pe care le-a inspirat nu s-ar fi răspândit niciodată în atât de multe ţări precum s-a întâmplat. Atunci înseamnă că, după toate probabilităţile, holocaustul produs de comunism (care a rezultat în moartea a peste 100 de milioane de oameni) nu ar fi apărut niciodată. După spusele câştigătorului Premiului Nobel – Alexander Soljeniţîn:
„… dacă mi s-ar cere azi să formulez cât mai concis posibil cauza principală a dezastruoasei revoluţii care a înghiţit mai mult de 60 de milioane de ruşi, nu aş putea-o face mai precis decât să repet: ‚omul L-a uitat pe Dumnezeu; de aceea s-au întâmplat toate acestea.’“.63
Cu recunoştinţă
Doresc să mulţumesc domnului dr. Bert Thompson, domnului dr. Wayne Frair, lui Clifford Lillo și lui John Woodmorappe pentru comentariile lor la primele versiuni ale acestui articol.
First posted on homepage: 10 June 2009
Re-posted on homepage: 18 March 2016
Referinţe şi note
Courtois, S., Werth, N., Panne, J-L., Paczkowski, A., Bartosek, K. and Margolin, J-L., The Black Book of Communism; Crimes, Terror, Repression, Harvard University Press, Cambridge, p. 4, 1999. Înapoi la text.
Morris, H., That Their Words May be Used Against Them, Master Books, Forrest, p. 417, 1997. Înapoi la text.
Wilder-Smith, B., The Day Nazi Germany Died, Master Books, San Diego, p. 27, 1982. Înapoi la text.
Perloff, J., Tornado in a Junkyard, Refuge Books, Arlington, p. 244, 1999. Înapoi la text.
Kolman, E., Marx and Darwin, The Labour Monthly 13(11):702–705, p. 705, 1931. Înapoi la text.
Bethell, T., Burning Darwin to save Marx, Harpers Magazine, p. 37, December 1978. Înapoi la text.
Hofstadter, R., Social Darwinism in American Thought, George Braziller Inc., New York, p. 115, 1959. Înapoi la text.
Berlin, I., Karl Marx: His Life and Environment, Oxford University Press, New York, p. 31, 1959. Înapoi la text.
Koster, J., The Atheist Syndrome, Wolgemuth and Hyatt, Brentwood, pp. 162, 164, 1989. Înapoi la text.
Wurmbrand, R., Marx and Satan, Crossway Books, Westchester, p. 11, 1987. Înapoi la text.
Berlin, Ref. 8, p. 1. Înapoi la text.
Pannekoek, A., Marxism and Darwinism, Charles A Kerr, Chicago, 1912. Înapoi la text.
Barzun, J., Darwin, Marx, Wagner: Critique of a Heritage, 2nd Edition, Doubleday, Garden City, New York, p. 8, 1958. Înapoi la text.
Barzun, Ref. 13, p. 170. Înapoi la text.
Zirkle, C., Evolution, Marxian Biology, and the Social Scene, University of Philadelphia Press, Philadelphia, pp. 85–87, p. 86, 1959. Înapoi la text.
Colp, R., Jr., The contracts between Karl Marx and Charles Darwin, J. History of Ideas 35(2):329–338; p. 329, 1972. Înapoi la text.
Colp, Ref. 16, pp. 329–330. Înapoi la text.
Lessner, F., A workers reminiscences of Karl Marx; in: Reminscences of Marx and Engels, Foreign Languages Pub. House, Moscow, p. 106, 1968. Înapoi la text.
Berlin, Ref. 8, p. 30. Înapoi la text.
Stein, G.J., Biological science and the roots of Nazism, American Scientist, 76:50–58, p. 52, 1988. Înapoi la text.
Hyman, S.E., The Tangled Bank: Darwin, Marx, Frazer & Freud as Imaginative Writers, Grosset and Dunlap, New York, 1966. Înapoi la text.
Heyer, P., Marx and Darwin: A Related Legacy on Man, Nature and Society, Ph.D. Dissertation, Rutgers University, 1975. Înapoi la text.
Conner, C., Evolution vs. Creationism: in defense of scientific thinking, International Socialist Review (monthly magazine supplement to the Militant), p. 4, November 1980. Înapoi la text.
Torr, D. (Ed.), Karl Marx and Friedrich Engels: Correspondence 1846–1895, International Publishers, New York, 1934. Înapoi la text.
Conner, Ref. 23, pp. 12, 18. Înapoi la text.
Lessner, Ref. 18, p. 109. Înapoi la text.
Eidelberg, P., Karl Marx and the declaration of independence: the meaning of Marxism, Intercollegiate Review 20:3–11, p. 10, 1984. Înapoi la text.
Halstead, L.B., Popper: good philosophy, bad science, New Scientist, pp. 216–217, 17 July 1980. Înapoi la text.
Connor, Ref. 23, p. 12. Înapoi la text.
Koster, Ref. 9, p. 164. Înapoi la text.
Treadgold, D., Twentieth Century Russia, Rand McNally, Chicago, p. 50, 1972. Înapoi la text.
Himmelfarb, G., Darwin and the Darwinian Revolution, W.W. Norton, New York, pp. 422–423,1959. Înapoi la text.
Malia, M., Alexander Herzen and the Birth of Russian Socialism, Harvard University Press, p. 91, 1961. Reprinted, Grossett and Dunlap, New York, 1971. Înapoi la text.
Schwartz, F., The Three Faces of Revolution, The Capitol Hill Press, Falls Church, p. 30, 1972. Înapoi la text.
Miller, W., Roberts, H. and Shulman, M., The Meaning of Communism, Silver Burdett, Morristown, p. 33, 1963. Înapoi la text.
Miller et al., Ref. 35, p. 36. Înapoi la text.
Koster, Ref. 9, p. 174. Înapoi la text.
Koster, Ref. 9, p. 174. Înapoi la text.
Antonov-Ovesyenko, A., The Time of Stalin: Portrait of a Tyranny, Harper and Row, New York, 1981. Înapoi la text.
Koster, Ref. 9, p. 176. Înapoi la text.
Humber, P.G., Stalin’s brutal faith, Impact, October 1987. Înapoi la text.
Yaroslavsky, E., Landmarks in the Life of Stalin, Foreign Languages Publishing House, Moscow, pp. 8–9, 1940. Înapoi la text.
Yaroslavsky, Ref. 42, p. 9. Înapoi la text.
Miller et al., Ref. 35, p. 77. Înapoi la text.
Koster, Ref. 9, p. 177. Înapoi la text.
Koster, Ref. 9, p. 178. Înapoi la text.
Yaroslavsky, Ref. 42, pp. 12–13. Înapoi la text.
Huxley, J. and Kittlewell, H.B.D., Charles Darwin and His World, Viking Press, New York, p. 80, 1965. Înapoi la text.
Marx, K., A Contribution to the Critique of Hagel’s Philosophy of Right, p. 57, 1844. Reprinted in Early Political Writings (edited and translated by Joseph O’Malley), Cambridge University Press, 1994. Înapoi la text.
Macrone, M., Eureka! 81 Key Ideas Explained, Barnes and Noble, New York, p. 216, 1995. Înapoi la text.
Eidelberg, Ref. 27, p. 10. Înapoi la text.
Marx, Ref. 49, p. 58. Înapoi la text.
Gould, S.J., Wonderful Life: Burgess Shale and the Nature of History, W.W. Norton, New York, p. 233, 1989. Înapoi la text.
Macrone, Ref. 50, p. 52. Înapoi la text.
Macrone, Ref. 50, p. 51. Înapoi la text.
Joravfsky, D., Soviet Marxism and Natural Science, Routledge and Kegan Paul, London, p. 4, 1961. Înapoi la text.
Stein, Ref. 20, p. 52; Ruse, M., Biology and values: a fresh look; in: Marcus et al., Logic, Methodology, and Philosophy of Science, Elsevier Science Publications B.V., p. 460, 1986. Înapoi la text.
Hsü, K.J., The Great Dying: Cosmic Catastrophe, Dinosaurs and the Theory of Evolution, Brace Jovanovich, Harcourt, p. 1, 1986. Înapoi la text.
Hsü, Ref. 58, pp. 1–2. Înapoi la text.
Hsü, Ref. 58, p. 2. Înapoi la text.
Hsü, Ref. 58, p. 13. Înapoi la text.
Perloff, Ref. 4, p.225. Înapoi la text.
Quoted in Ericson, E., Solzhenitsyn: voice from the Gulag, Eternity, pp. 21–24, October 1985
https://creation.com/funda%C8%9Bia-darwinista-a-comunismului
Terapie spirituala; Suferiti de constipatie? Care sunt ceaiurile care v-ar putea ajuta; Terapie prin cultură. Țările în care medicii prescriu pacienților vizite la muzeu; Terapia prin cultura;Semnele ascunse ale anemiei; De ce ar trebui sa mananci mai des varza;Te dor articulatiile pentru ca e nor? Un grup de cercetatori infirma aceasta teorie, dupa ce a analizat 1,5 milioane de oameni; Periuta de dinti pentru lenesi si pentru grabiti care spala singura dantura in doar 10 secunde;Cele trei alimente care, consumate in exces, pot duce la boli grave;Cum poti folosi mierea pentru a scapa de riduri; Ce risc de osteoporoza ai? etc
Terapia prin cultura
De (autor): Calin Pintea
Aveti in fata ochilor, dragi cititori, o carte despre dragoste. Dragostea care te loveste cand te astepti mai putin, dragostea care vine si tresalta peste o persoana neobisnuita cu traiul in doi, o femeie care ii considera pe barbati „sarmane fiinte, cu creierul pierdut undeva printre cracii pantalonilor”, „beduini ratacitori ai tinutului zeului Eros”. Dragostea care irumpe in cele mai plicticoase si indiferente stari, convertind o lume multumita cu zadarnicia zilelor intr-o implinire neasteptata, ireala, o evadare care ne scoate din realitatea stricta aruncandu-ne in mister.
Eroina principala, Maria Bart, isi traieste viata fara schimbari bruste, fara mari asteptari, obisnuita sa se trezeasca la pranz, sa umble eleganta, sa nu-si daruiasca sufletul nimanui, o antiromantica – fara gesturi lacrimogene, fara petale de trandafir, scoici, pietricele sau stelute stralucitoare presarate pe drumurile obisnuite ale vietii, fara sa se autoamageasca „in fata tipului de mascul bine bronzat, musculos”. Maria Bart este o artista, una dintre acele artiste care nu cauta gloria imediata si nici ovatiile grabite si superficiale ale presei si ale publicului, ci este rabdatoare cu talentul sau, care isi poate face loc, fara insistente grobiene, in zona selecta a culturii, asemenea firelor de iarba ce strapung asfaltul, firav si maiestuos: „Dispretuiesc potecile batatorite, retetele, canoanele multimii obisnuite. Nu ma conforomez lumii. Am o lume a mea”.
Este artista fotograf, cu rezultate remarcabile la facultate si la master, absolventa cu studii doctorale la University of the Arts London. Maria Bart face fotografii alb-negru, mai ales cele care surprind ploaia, ploaie-binefacatoare, ploaia ce curata, ploaia care limpezeste, paradoxal, un clarobscur tentant sa-l privesti si sa-l asimilezi.
Peste aceasta femeie, care nu intalnise „pe cineva capabil sa-mi schimbe pe nesimtite claviatura obisnuita a starilor interioare”, va veni indragostirea, indragostire care arata asa: „Am inchis telefonul avand inima cat un havuz cu apa cristalina, ba nu, cat o poiana cu flori. Ma descoperisem sub o infatisare noua, care avea tot mai putin din vechiul meu continut ofilit. Zambeam, cu ochii, cu trupul, cu fie-care gest facut ra’ra premeditare, ca un copil care se bucura ca i s-a implinit visul dorit. Traiam o stare ce ma facea sa imbratisez copacii, fluturii, adierea vantului de seara. Eram… vie! in sfarsit”. – Ovidiu Simonca
////////////////////////////////////////////
Terapie prin cultură. Țările în care medicii prescriu pacienților vizite la muzeu
Selen Osmanoglu
Prescripție medicală: vizite la muzeu. Medicii din mai multe țări au căutat soluții inovatoare pentru pacienții lor, astfel au prescris vizitele la muzeu, conform Click.
Ce țări au adoptat această terapie
Pacienților din Neuchâtel, Elveția, li s-au prescris vizite la muzeu ca parte din tratamentul pentru bunăstarea lor emoțională și psihică.Au fost prescrise 1.000 de rețete medicale, iar 350 au fost deja utilizate. Proiectul beneficiază de un acord pe cinci ani între cantonul Neuchâtel și autoritățile locale.
Investiția anuală este de 200.000 de franci elvețieni. Inițiativa promovează sănătatea prin prevenție și implicare comunitară.
Alegerea acestei perechi de pantofi corectori din piele înseamnă alegerea unui stil de viață sănătos. Spune-ți adio durerii și disconfortului și începe să mergi cu ușurință în fiecare zi.
Nu doar mâncatul sănătos și exercițiile fizice au efecte benefice în ceea ce privește starea de spirit, ci și cultura, spun medicii.Elveția nu este singura țară care a adoptat această formă terapeutică. Inițiative similare există și în Franța, Canada, Belgia și Taiwan.
În Franța, orașul Lille folosește de peste un deceniu „muzeo-terapia”. În Canada, Muzeul de Arte Frumoase din Montreal colaborează cu medicii pentru a îmbunătăți sănătatea pacienților. În Belgia, orașul Bruxelles oferă „prescripții muzeale”. Muzeul Național al Palatului (NPM) din Taipei și-a extins activitățile pentru a deservi populația în vârstă din Taiwan, prin artă, încă din 2006.
Organizația Mondială a Sănătății a arătat, într-un raport din 2019, că arta are efecte pozitive asupra sănătății.
////////////////////////////////////////////
Suferiti de constipatie? Care sunt ceaiurile care v-ar putea ajuta
Constipatia este o afectiune caracterizata prin dificultatea sau intarzierea eliminarii fecalelor. Poate fi definita ca o eliminare intestinala neregulata sau dificila, insotita de o senzatie de disconfort. In general, se considera ca o persoana sufera de constipatie atunci cand elimina mai putin de trei scaune pe saptamana, iar acestea sunt grele, uscate sau dificil de eliminat.
Printre cauzele constipatiei se numara un stil de viata sedentar, alimentatia inadecvata, anumite medicamente, probleme de sanatate precum sindromul de colon iritabil, hipotiroidismul, diabetul si unele conditii psihologice sau emotionale cum ar fi anxietatea sau depresia. In general, tratamentul constipatiei implica o combinatie de schimbari ale stilului de viata, inclusiv o alimentatie bogata in fibre si apa, exercitii fizice regulate si evitarea stresului. De mare ajutor poate fi si consumul de ceaiuri pentru constipatie, existand multe astfel de recomnadari. Asadar, este esential sa se cunoasca gama de ceaiuri pentru constipatie existenta si sa se aleaga produsele favorabile.
Cuprins
- Constipatie – cauze si factori de risc
- Ceaiuri pentru constipatie – recomandari si sfaturi
Constipatie – cauze si factori de risc
Constipatia are cauze diverse, dintre care amintim:
O dieta saraca in fibre – fibrele alimentare ajuta la mentinerea miscarilor intestinale regulate. O dieta bogata in alimente procesate, fast-food si dulciuri, sarace in fibre, poate duce la constipatie.
Consumul insuficient de lichide – consumul insuficient de lichide poate face ca fecalele sa devina uscate si greu de eliminat. O hidratare adecvata este importanta pentru mentinerea unui tranzit intestinal sanatos. In acest sens, poate fi indicat si consumul de ceaiuri pentru constipatie.
Lipsa de activitate fizica – miscarea ajuta la stimularea peristaltismului intestinal si la mentinerea unei miscari intestinale regulate. Asadar, lipsa de activitate fizica poate conduce la constipatie.
Ignorarea impulsurilor intestinale – ignorarea impulsurilor de a merge la toaleta poate duce la intarzieri in evacuarea intestinelor si, prin urmare, la constipatie.
Utilizarea anumitor medicamente – anumite medicamente, cum ar fi antidepresivele, opiaceele si medicamentele pentru tensiunea arteriala, pot fi responsabile pentru constipatie.
Anumite afectiuni – cum ar fi sindromul de colon iritabil, boala Crohn sau diabetul pot influenta sistemul digestiv si duce la constipatie.
Schimbarile hormonale – schimbarile hormonale care apar in timpul sarcinii sau ciclului menstrual sunt adesea responsabile pentru constipatie.
Stresul – poate afecta miscarile intestinale si produce constipatie.
Constipatia este o afectiune care poate aparea din cazua mai multor factori de risc. Printre factorii de risc ai constipatiei se numara:
- inaintarea in varsta;
- sexul feminin;
- deshidratarea;
- sedentarismul;
- tulburarile alimentare;
- anumite afectiuni.
Ceaiuri pentru constipatie – recomandari si sfaturi
Constipatia este o problema comuna, care poate fi cauzata de mai multi factori, cum ar fi dieta, stilul de viata, stresul sau unele afectiuni. O solutie naturala si eficienta pentru tratarea constipatiei poate fi consumul de ceaiuri pentru constipatie, acestea din urma ajutand la ameliorarea simptomelor si imbunatatirea tranzitului intestinal. Asadar, in continuare, vom discuta despre cateva dintre cele mai bune ceaiuri pentru constipatie.
Ceaiul de senna
Senna este o planta cu proprietati laxative puternice si este un ingredient comun in multe laxative pe baza de plante, fiind utilizata pentru ceaiuri pentru constipatie. Ceaiul de senna poate ajuta la stimularea contractiilor musculare din intestin si la imbunatatirea tranzitului intestinal. Cu toate acestea, este important sa nu se consume in exces, deoarece poate provoca diaree si poate interfera cu absorbtia unor medicamente.
Ceaiul de ghimbir
O alta planta utilizata in ceaiuri pentru constipatie este ghimbirul. Ghimbirul este un remediu popular pentru problemele digestive, inclusiv constipatia. Ceaiul de ghimbir contine compusi numiti gingeroli si shogaoli, care ajuta la stimularea productiei de enzime digestive si la imbunatatirea tranzitului intestinal. De asemenea, ghimbirul are proprietati antiinflamatorii si analgezice, ajutand la ameliorarea simptomelor asociate cu constipatia.
Ceaiul de musetel
Musetelul este un alt remediu popular pentru problemele digestive, inclusiv constipatia, acesta fiind indicat printre ceaiuri pentru constipatie. Ceaiul de musetel contine compusi numiti flavonoide, care ajuta la reducerea inflamatiei, dar si a durerilor abdominale care pot fi resimtite in cazul constipatiei. In plus, musetelul ajuta la relaxarea muschilor din intestin si la promovarea tranzitului intestinal.
Ceaiul de patrunjel
In categoria de ceaiuri pentru constipatie intra si cel de patrunjel. Patrunjelul este o planta bogata in fibre si in compusi numiti apiol si miristicina, care ajuta la imbunatatirea tranzitului intestinal si la reducerea constipatiei. De asemenea, patrunjelul are proprietati diuretice, motiv pentru care trebuie consumat cu grija, pentru a nu genera alte probleme digestive neplacute.
Ceaiul de lemn-dulce
Lemnul-dulce contine un compus numit glicirizina, care ajuta la cresterea secretiei de mucus din tractul digestiv si la reducerea inflamatiei. Acest lucru poate ajuta la ameliorarea constipatiei si la reducerea simptomelor digestive, incadrandu-l printre ceaiuri pentru constipatie eficiente.
Ceaiul verde
Cand vorbim despre ceaiuri pentru constipatie, nu trebuie sa utiam nici de ceaiul verde. Ceaiul verde este un antioxidant puternic si contine substante cu efect laxativ usor, cum ar fi cofeina si teobromina. De asemenea, ceaiul verde este bogat în antioxidanti si poate ajuta la reducerea inflamatiei, care poate agrava constipatia.
Ceaiul de papadie
Ceaiul de papadie se numara si el printre ceaiuri pentru constipatie, fiind bun pentru aceasta problema datorita proprietatilor sale diuretice si laxative naturale. Papadia contine un compus numit taraxacin, care stimuleaza secretia de bila si ajuta la descompunerea grasimilor si la eliminarea acestora din sistemul digestiv. De asemenea, acest compus ajuta la eliminarea excesului de apa din organism, ceea ce poate ajuta la prevenirea constipatiei si la ameliorarea simptomelor asociate cu aceasta.
Ceaiul negru
Ceaiul negru poate ajuta la ameliorarea constipatiei din mai multe motive, meritand sa fie recomandat alaturi de alte ceaiuri pentru constipatie. In primul rand, ceaiul negru contine cofeină, care poate stimula miscările intestinale si poate ajuta la eliminarea fecalelor. De asemenea, ceaiul negru contine si teobromina si teofilina, doua substante care pot ajuta la relaxarea muschilor netezi din sistemul digestiv, ceea ce poate face mai usoara eliminarea fecalelor.
Pe langa aceste substante, ceaiul negru contine si o cantitate semnificativa de polifenoli, antioxidanti care pot ajuta la reducerea inflamatiei si a iritatiei in intestine, ceea ce poate fi util in ameliorarea constipatiei.
Ceaiul de soc
Socul este o planta medicinala care are proprietati laxative si diuretice, ceea ce il face util in tratamentul constipatiei. Ceaiul de soc are un efect stimulator in ceea ce priveste functionarea normala a sistemului digestiv, avand rol in combaterea constipatiei. De asemenea, acesta are proprietati antiinflamatorii si antispastice, care pot calma disconfortul si durerea asociate constipatiei.
Acestea sunt doar cateva ceaiuri pentru constipatie, care pot fi de ajutor in procesul de combatere a constipatiei. Pentru a evita alte probleme, este esential ca astfel de ceaiuri de constipatie sa fie consumate in mod responsabil si in urma consultarii unui specialist.
Surse:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/322624#nine-herbal-teas-for-constipation
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/constipation/symptoms-causes/syc-20354253
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4059-constipation
https://www.catena.ro/suferiti-de-constipatie-care-sunt-ceaiurile-care-v-ar-putea-ajuta
//////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Terapie spirituala
Un alt tip de terapie ce ia tot mai mult avand in aceste timpuri este cea care merge catre spiritualitate. Eu sunt psiholog, fascinata mereu de natura umana, de minte si de ceea ce se afla in spatele actiunilor, comportamentelor oamenilor. Viata m-a dus insa pe o alta carare, una prin care ajut oamenii intr-o maniera diferita de psihoterapia clasica. Energiile, dimensiunile, Ingerii, clarviziunea, telepatia au existat dintotdeauna insa au fost mereu tinute cumva intr-o umbra, intentionat.De ce? Pentru ca ele constituie puncte de putere pentru omul de rand. In momentul in care am descoperit ca exista mai mult decat un corp fizic, o lume materiala , un scop al vietii ce nu implica un birou, o masina si ocasa…am inceput de fapt, sa traiesc si sa imi recapat puterea. Am inteles ca omul are mai multe corpuri energetice, ca totul este de fapt, energie si ca totul este interconectat. Am studiat si invatat despre chakre ( centrii energetici ai omului) si am inteles rolul lor. De asemenea, am intrat in contact cu o lume despre care nu se stie foarte mult in tara noastra, cea a Ingerilor. Multi cred ca e fantezie sau delir.Iata ca este cat se poate de reala. Entitatile de lumina exista, ne protejeaza si ne ajuta daca noi le cerem ajutorul.Asta am si facut , iar acum ajut si alte persoane sa intre in comuniune cu aceste fiinte si aceasta lume. Aceasta latura terapeutica aduce omul in contact cu maretia interioara, cu intuitia sa, il invata sa isi asculte inima si instinctul, sa se bazeze mai mult pe aceasta parte din el , a sufletului, decat pe rationament. In timp , persoana va intelege ca prin propria intentie, gandire poate crea ceea ce isi doreste, va intelege cum sa gaseasca si menitina un echilbru interior ce ii va aduce fericirea in viata de zi cu zi. Mai mult, foarte multe persoane vor realiza ca si ele au daruri, abilitati considerate acum paranormale dar care sunt cat se poate de normale. Terapia spirituala este o terapie a sufletului prin care energia vindecatorului intra in contact cu cea a clientului si prin rezonanta, prin iubire, incepe vindecarea. Tot mai multi oameni incep sa inteleaga necesitatea si utilitatea acestor informatii si apeleaza la astfel de terapii- complementare. Ele sunt ceva mai aproape de esenta umana, esenta divina din fiecare. Va invit sa cititi mai multe astfel de informatii pe blogul meu, unde sunt tratate atat terapia cu ingeri insa si alte subiecte spirituale prin care eu insami am trecut.
de: Terapeut Anca Florea
https://spiritcenter.ro/2014/03/06/terapie-spirituala/
//////////////////////////////////////
Semnele ascunse ale anemiei
O confunzi adesea cu o stare de epuizare in care „vinovatul” este serviciul sau timpul limitat, familia mereu dornica de a mai adauga cerinte la adresa ta. Nu-i o problema, este o perioada peste care pot trece usor: niste vitamine, un somn bun si sunt ca noua” iti spui, incercand sa te imbarbatezi si sa iti induci ideea de femeie puternica care le poate face pe toate. Poate ca asa credea si prietena mea, dominata fiind de ideea unei caderi de calciu, trecatoare, usor de rezolvat, fara implicatii puternice. Confuzia apare din cauza faptului ca simptomele anemiei sunt asemanatoare si ca le pui un diagnostic mult mai simplu decat ar putea fi: era palida, obosita, slabise foarte mult, ceea ce o ingrijora, dar le punea pe seama evenimentelor anterioare epuizante, eventual stresante si pe binecunoscuta lipsa de calciu. O considera o stare trecatoare pe care avea sa o invinga in cele din urma.
Sunt sigura ca cele mai multe simptome iti sunt cunoscute, dar pentru a nu omite niciuna iti mai repet inca o data cele mai des intalnite semne ale anemiei, pentru a te responsabiliza si mai mult cu privire la aceasta problema majora de sanatate, care slabeste organismul, si mai mult decat atat „atrage” ca un magnet boli care pot fi mortale: ameteala, dureri de cap, paloare, icter, oboseala, lipsa de vlaga, lipsa poftei de mancare, lesin, Nu lasa anemia sa treaca pe langa tine, declansand cele mai cumplite boli care „profita” de slabiciunea corpului tau, ci intareste-ti organismul reactionand prompt la astfel de reactii.
De ce ar trebui sa mananci mai des varza
Cu siguranta ai auzit de varza kale, despre care se spune ca este un adevarat superaliment, ce ar trebui inclus cat mai des in alimentatie. Dar din aceeasi familie face parte si varza obisnuita, despre care nutritionisti spun ca este o leguma subestimata. La fel ca si kale, varza comuna are proprietati uimitoare si beneficii excelente pentru sanatate.
Pe langa faptul ca are nutrienti cu proprietati antiinflamatoare si anticancerigene, varza este bogata in vitamina K, un compus extrem de important pentru coagularea sangelui si pentru sanatatea oaselor. Varza rosie este, de asemenea, si o sursa de vitamina C, in special in variata cruda sau gatita foarte putin. O cana cu varza rosie tocata are 22 de calorii, un gram de proteine, 0,1 grame de grasime, 5,2 grame de carbohidrati, 1,5 grame de fibre si 2,7 grame de zahar.
Te dor articulatiile pentru ca e nor? Un grup de cercetatori infirma aceasta teorie, dupa ce a analizat 1,5 milioane de oameni
Studiul a analizat datele obtinute de la 1,5 milioane de americani de 65 de ani sau mai batrani, care au ajuns la doctor in urma durerilor de articulatii. Acestea au fost corelate cu datele de la National Oceanic and Atmospheric Administration.
Articulaţiile reprezintă acele zone ale corpului uman prin care se unesc oasele, iar durerile articulare sunt senzaţii de disconfort, de durere şi de iritaţie şi pot apărea la oricare dintre articulaţiile corpului uman. Mulţi oameni se plâng de dureri articulare, însă de multe ori acestea nu necesită o vizită la medicul specialist.
Periuta de dinti pentru lenesi si pentru grabiti care spala singura dantura in doar 10 secunde
Pentru cei carora le este lene sa se spele pe dinti sau pentru care aceasta activitate este neplacuta, o companie a lansat un dispozitiv care curata dantura fara ca utilizatorul sa depuna vreun efort. Amabrush se tine in gura, iar mustiucul cu perii in forma de proteza curata dintii. Acesta este realizat dintr-un material antibacterian. Potrivit producatorului, o curatare completa se poate face in doar 10 secunde. Bateria Amabrush are autonomie de pana la 30 de zile si se incarca wireless. Dispozitivul costa 69 de lire pe Kickstarter.
Medicul dentist sau igienistul dentar vă pot arăta care sunt tehnicile de menţinere a unei bune igiene orale şi vă pot indica locurile care necesită atenţie specială în timpul periajului şi folosirii aţei dentare.
Cele trei alimente care, consumate in exces, pot duce la boli grave
Paine alba, paste si cartofi pe saturate – asta primesc la fiecare masa cei mici, potrivit unui studiu realizat de Institutul National pentru Sanatatea Mamei si a Copilului.
Cum poti folosi mierea pentru a scapa de riduri
Mierea ofera o multitudine de beneficii pentru sanatatea oamenilor. Aceasta iti da mai multa energie, controleaza glicemia, vindeca insomniile, ajuta la scaderea in greutate si imbunatateste digestia.
Ar trebui sa amesteci parti egale de miere si ulei de cocos/ulei de masline. Se aplica amestecul pe zona afectata si se maseaza usor timp de 1-2 minute. Se acopera cu o carpa curata, inmuiata in apa calda, timp de 5 minute. Odata ce observi ca s-a racit prosopul, ar trebui sa stergi amestecul de pe piele. Se recomanda repetarea acestei proceduri de 2-3 pe saptamana.
De ce ne e foame la miezul noptii
Ceasul intern al organismului, sistemul circadian, cum este cunoscut in literatura de specialitate, creste foamea si pofta de alimente dulci si sarate spre seara, sustin cercatatorii conform unui studiu publicat pe sciencedaily.com.
Anumiti hormoni regleaza senzatiile de foame si sete. Ghrelinul este hormonul care te face sa simti foame, in timp ce hormonul leptina iti spune ca esti satul. in anumite conditii fiziologice, semnalele normale sunt distorsionate atunci cand hormonii sunt dezechilibrati, iar apoi apar poftele de zahar, grasimi si sare. Aceste conditii fiziologice includ stresul, lipsa de somn sau menstruatia. Foamea nocturna poate fi cauzata si de nevoia de confort si anumite emotii, cum ar fi anxietatea, depresia si frustrarea.
Ce trebuie sa stii daca dormi pe spate
Somnul este de fapt o stare naturala a organismului. Avem nevoie de somn pentru a creste, a ne odihni si a ne reface, pentru a putea lucra si functiona la parametri optimi. Memoria si vigilenta noastra depind de somn. Creativitatea si capacitatea de acumula lucruri noi, de a invata, depind si ele de somn. Rolul lui nu este deocamdata perfect inteles, insa un lucru pare a fi clar – daca nu ar fi atat de necesar organismului, nu i-am acorda atat de mult timp.
Cat de des ar trebui spalata lenjeria de pat
Potrivit specialistului in microbiologie de la Universitatea din New York, Philip Tierno, citat de Business Insider, organismele microscopice din lenjeria de pat ne pot imbolnavi.
Ce risc de osteoporoza ai?
Osteoporoza capata din ce in ce mai mult accent in viata romanilor: si pozitiv si negativ. Pozitiv pentru ca din ce in ce mai multe campanii de informare asupra osteoporozei ne fac sa devenim constiente de ceea ce inseamna aceasta boala si negativ, pentru ca statisticile se inmultesc cu noi cazuri zilnice de osteoporoza in randul populatiei. Afla daca ai un risc crescut pentru a face aceasta boala!
