Tehnologia de crestere a bovinelor (I) Roboții de muls, investiții aducătoare de profit; ACRAM-Italia produce echipamente pentru ferme de lapte conforme Directivei 2004/22/CE; Managementul fermelor de bovine pentru carne; Comunistii (adica satanistii) din Cehia nu au distrus zootehnia,sa ne dea lectii si prin Ivo Paulík asociat şi director al companiei Fides Agro, medic veterinar… 

– etapele furajarii – 
taurine

In conditiile economiei de piata, este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a taurinelor. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte, ponderea principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (5-20 capete).

Pentru eficientizarea cresterii taurinelor, se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor tehnologii de crestere moderna, dar destul de simpla.

Calea cea mai sigura, rapida si eficienta de sporire, imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte, o constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata.

Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale animalului.

Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de vedere sanitar-veterinar.

Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 30-40%, imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei, toate asigurind un randament maximal al exploatatiei pentru lapte.

I. Etapele Furajarii

Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare, in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos, obtinerea unei productii de lapte mari si usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. De asemeni, trebuie respectata cu strictete perioada repausului mamar, timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale, astfel lactatia sa fie in jur de 305 zile.

In furajarea bovinelor, intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea, astfel:

1. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar

2. Hranirea vacilor dupa fatare

3. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte

4. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta:

• 0-3 luni

• 3-6 luni

• 6-12 luni

• 12-18 luni

• peste 18 luni (juninci)

1. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar

Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte, fiindu-i caracteristice urmatoarele:

vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere

vacile isi intensifica metabolismul, continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare

apetitul scade, devenind cel mai redus

vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei

furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului, iar prin depuneri masive de calciu, acesta creste in volum, rezultind probleme la fatare

Cu aproape doua luni inainte de fatare, vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. In tot acest timp, gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata, mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz, borhot, etc.)

Furajele trebuie sa fie de calitate, fara mucegaiuri, ne-inghetate sau cu pamint pe ele, iar apa sa aiba temperatura normala ( din put, fintina), nu rece sau cu gheata.

Furajele se administreaza in 2-3 tainuri, la distante de 6-7 ore intre ele, tainul de seara fiind in cantitate mai mare, in special grosiere sau fin.

2. Hranirea vacilor dupa fatare

Dupa fatare, organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate, are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte.

Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs, se impune ca timp de 2-3 zile, vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda, la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura). In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox. 40 de zile si in cea imediat urmatoare, este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente, completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte.

3. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte

Un aspect deosebit de important si mai putin respectat, este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. Pentru obtinerea unui litru de lapte, in medie, se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate .

Imediat dupa fatare, vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie..In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte.

Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor , fara pierderi.

4. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta

• 0-3 luni

Alimentatia de baza este constituita din laptele matern, respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral, intarcarea producindu-se in general la 30 – 35 de zile. Pentru categoria de la 0 la 3 luni, furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut de proteina ridicat (ratie TIPI),consumindu-se in medie 55-60 kg. Concentratul va fi administrat la discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate.

• 3-6 luni

In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip.II, ele reprezentind principala sursa de furajare, consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada. Finurile se dau in continuare la discretie.

• 6-12 luni, 12-18 luni

In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III, in medie de 2 –2,5 kg/zi, iar finul se da pe baza de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele.

• peste 18 luni (juninci)

Cind vitica a fost montata, se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi, in rest, alimentatia este ca la vacile gestante.

Managementul fermelor de bovine pentru carne

 Doar 2,3% din bovinele crescute in Romania sunt abatorizate, insa 60% din aceasta mica productie este exportata spre Grecia, Italia sau Croatia. Din cele aproape 40.000 de tone de carne de vita transate anul trecut, au fost exportate 24.300 de tone. In Europa, proportia raselor de carne este superioara: in Franta, 50% din totalul bovinelor crescute, iar in Austria, vacile din rase pure de carne reprezinta 23%, acestora alaturandu-li-se rasele mixte (Flechviech): 58%

Teama de succes

Raportandu-ne la conditii normale de exploatare, o vaca poate asigura necesarul de carne pentru 6-8 consumatori. Bovinele din rasele de carne sunt crescute exclusiv pentru viteii lor. Nu se mulg. Cu toate ca, in tara noastra, nu se poate vorbi despre traditie in acest segment al zootehniei, fondurile nerambursabile europene asteapta sa fie accesate prin Masura 121, de incurajare a modernizarii exploatatiilor agricole, consultanta fiind oferita gratuit. Rata de succes a proiectelor beneficiare ale finantarii este de 90%.

In alte state europene, traditia cresterii bovinelor pentru carne are o amploare deosebita. Este unul dintre motivele invocate de fermierii care nu se grabesc sa desfasoare aceasta activitate. Nimic mai adevarat. Þara noastra ofera conditii de mediu care pot face din cresterea bovinelor pentru carne o preocupare principala sau conexa. Activitatea in aceste ferme este mult mai simpla, in comparatie cu cresterea vacilor pentru lapte. Nu putem vorbi despre necesitatea asigurarii unei furajari complexe, a unui microclimat monitorizat sau a tehnologizarii. Totodata, normele sanitare si sanitar-veterinare sunt mai putin stricte in fermele de vaci crescute pentru carne.

Temerile principale care limiteaza startul fermierilor in cresterea bovinelor pentru carne sunt evaluarile eronate ale costurilor demararii afacerii, lipsa de spatiu (deseori, nejustificata), lipsa de informatii privind comercializarea productiei obtinute, necunoasterea factorilor interni/externi care influenteza productia de carne si a valorii profitului, in primii ani de activitate.

Dimensiuni si principii fara pretentii

Doar pentru putini fermieri afacerea este una de mari proportii, mai multi fiind cei ce gasesc in cresterea bovinelor pentru carne o sursa de asigurare de venituri suplimentare. Motivul pentru care Uniunea Europeana incurajeaza aceasta activitate prin subventii este includerea cresterii bovinelor de carne printre componentele esentiale ale protejarii peisajului natural si a mediului inconjurator, prin alocarea unor mari suprafete pentru pasuni si fanete.
Vacile de carne nu se leaga si se intretin cat mai simplu posibil. Sunt exploatate doar pentru viteii lasati langa mama lor, pana la varsta de 6-8 luni. Viteii pot fi vanduti (fiind singurul profit al crescatorului) la 2-3 luni, la intarcare (6-8 luni), dupa ingrasare (18-20 luni).

Profitul fermierului este mai mare atunci cand vitele sunt vandute mai tarziu (18-20 luni), atingand cea mai mare greutate, exploatata fiind astfel capacitatea animalului de a transforma furajele in carne de calitate. Se pot obtine venituri valorificand viteza de dezvoltare a animalelor sau, uneori, prin sacrificarea unor exemplare aflate in cireada, pentru reproductie.

Nu se lucreaza individual cu animalul (doar cu turma sau lotul) vitele fiind crescute in cirezi de 20, 100 sau 1.000 de femele sau mai multe, carora li se alatura unul sau doi masculi. Animalele libere se prind doar in caz de necesitate, izolarea facandu-se intr-un stand cu ajutorul caruia se blocheaza vita intr-un spatiu limitat.

Cu cine avem de a face

Bovinele de carne sunt animale blande, permit sa fie mangaiate, periate, dar nu accepta sa fie legate. Stau afara pe parcursul intregului an, sunt lasate libere pe pasune cat mai mult timp (chiar in anotimpul rece), pentru a economisi furaje. Viteii se hranesc cu lapte si iarba, pana la intarcare. Animalele se intretin o perioada cat mai lunga din an doar prin pasunat. Se distribuie hrana suplimentara in mod exceptional, cand vitele pierd vizibil in greutate sau cand iarba este de proasta calitate. Un complex de minerale pentru lins si apa proaspata sunt singurele elemente care lipsesc din peisaj.

Rasele de carne cele mai importante sunt:
Vacile Hereford ajung la 650-700 kg, in timp ce taurii au o greutate medie de 750-800 kg. Se preteaza sistemului (semi)intensiv de ingrasare, iar greutatea optima este de 360-380 kg (la tineret);
Charolaise este cea mai valoroasa rasa de origine franceza. Este de culoare galbuie, atinge o greutate de 750-800 kg, iar taurii urca spre 1.100 kg. Randamentul, la sacrificare, depaseste 62-64%;
Santa Gertruda, rasa formata in SUA, urmare a incrucisarii taurilor din rasa Shorton, cu rasele locale, peste care americanii au intrudus prima generatie Bramba (boul cu cocoasa). La vaci, greutatea ajunge la 650-700 de kg, iar cea a taurilor este de 850-900 kg. Randamentul, dupa abatorizare, este de 62-64%.

Rasele mixte, care se adauga celor crescute exclusiv pentru carne, sunt: Pinzgau, formata in Austria si participanta (pe linie paterna) la formarea rasei Pinzgau de Transilvania, Schwytz (participanta la formarea rasei Bruna de Maramures) si Simental (de origine elvetiana). Simental a participat patern la aparitia rasei Baltata de Maramures.

Plusuri importante, minusuri discrete

Unul dintre avantaje poate fi transformarea unei ferme existente, care nu a dat rezultate deosebite in zona productiei de lapte, intr-o ferma rentabila de bovine. Vor fi exploatate toate resursele detinute, apropiind succesul si limitand investitia initiala. E necesar insa un taur de rasa pura de carne, cu care sa fie montate toate vacile existente. O varianta de rezerva este achizitia, pentru inceput, a unor vite slab producatoare de lapte. Chiar recurgand la inseminari artificiale, se alatura vacilor un taur corector, care are menirea de a asigura fermierul ca toate vacile vor fata, in anul urmator.

Comparativ cu cresterea altor animale, ingrijirea vitelor pentru carne se realizeaza cu instruire minima si cu implicare directa redusa. Dotarile necesare sunt relativ ieftine, iar vanzarea produselor se face in cel mult doua etape anuale. Nu sunt necesare eforturi de marketing, conditiile si formalitatile de vanzare fiind simple. Procesul valorificarii, cu costurile impuse, este usurat prin existenta asociatiilor de crescatori, dispuse sa urmareasca lantul comercial.

Dezavantajul(?) este reprezentat doar de neprogramarea corecta a rulajului financiar. Incasarile (intrarile de numerar) se produc o data sau de doua ori pe an. Exista astfel tendinta cheltuirii sumelor substantiale incasate la valorificarea productiei, urmata de impasul financiar ulterior, dar asta tine de cumpatarea fermierului.

ACRAM-Italia produce echipamente pentru ferme de lapte conforme Directivei 2004/22/CE;

ACRAM, lider pe piața specifică a Italiei, specializată în domeniul măsurării și prelevarii de probelor de lapte, este singura companie italiană care produce echipamente de măsurare a laptelui omologate în conformitate cu Directiva 2004/22 / CE.

 

 

ACRAM detine o poziție de frunte în Europa, printre producătorii de mașini, sisteme și echipamente de colectare a laptelui. De la sediul său din Sant’Ambrogio Valpolicella (Verona) ACRAM proiecteaza, produce si comercializeaza:
 
– Ansamblu de colectare a laptelui de pe camion, complet cu rezervor de lapte, masurare și sistem de eșantionare/ prelevare
– Sisteme de măsurare și de prelevare de probe de la stația de intrare a laptelui
– Sistemele autonome de eșantionare în camion sau la produsele lactate, cu sau fără sistem automat de manipulare flacoane
– Identificarea și urmărirea automată a flacoanelor
– Sisteme automate de urmărire

 

 

Sisteme de masurare pe camioane

 

 

Sistem de măsurare cu pompă cu auto-amorsare instalat pe vehicul pentru a colecta lapte. Potrivit pentru vehicule mici / mijlocii/ mari. Tipul pompei și numărul redus de rotații asigură o manevrare ușoară a laptelui.
Caracteristici și versiuni:
• performanța pompei: 24.000 și 30.000, 46.000, 60.000 si 75.000 litri / oră
• acuratețe în conformitate cu Directiva Europeană EC2004 / 22
• Certificat metric
• poate fi igienizată în ciclul CIP

 

 

Accesorii:
imprimante
sondă de temperatură
sondă de pH
de captare de date
Software-ul de management al datelor
Cititor de coduri
încălzire cabină

Element de identificare GPS

Tambur pentru furtun
Compartimentele de umplere de control
Trasabilitatea

 

 

Sisteme de măsurare din fabrică

 

 

Sistem de masurare cu pompa cu rotor flexibil si auto-amorsare, care urmează să fie instalat în zona de primire a unei fabrici de lapte. Recomandat pentru  fabricile mici, mijlocii cat și centrelor de colectare. Tipul pompei și numărul redus de rotații asigură o manipulare ușoară a laptelui.
Caracteristici și versiuni:
• debit: 24.000 la 30.000 litri / oră
• Precizie conform directivei europene 2004/22 / CE (MID)
• Certificat metric
• poate fi igienizată în ciclul CIP

 

 

Accesorii:
imprimante
sondă de temperatură
sondă de pH
captare date
Software-ul de management al datelor
Cititor de coduri

 

Filtre

Prelevatoare simple sau duble la receptia laptelui in fabrica sau la cisterna

Magazie automată pentru eșantioane de lapte

Informatii suplimentare:
tel: 0721.81.85.87; http://www.tehnologiemasiniutilaje.com/419145381

Roboții de muls, investiții aducătoare de profit;

Peste tot în lumea normală, un număr tot mai mare de proprietari de de ferme de lapte utilizează roboții de muls. În acest mod, în afară de colectarea laptelui mult mai eficient și mai sigur, aceștia pot oferi în orice moment o imagine mult mai bună și mai precisă despre sănătatea și comportamentul vacilor de lapte, prin colectarea multitudinii de date detaliate în timpul procesului de muls. Iar, acest lucru se traduce prin productivitate foarte ridicată, diminuare a costurilor de producție și realizarea de profituri mari și constante.

 

”Obținerea bomboanei”

 

După cum știe orice fermier, instalațiile semi-automate de muls au fost introduse în ferme acum zeci de ani. Dar, și așa, de fiecare dată, este nevoie de cel puțin un om pentru a executa toate operațiunile, inclusiv cele de curățare a ugerului și a mameloanelor.  În plus, fiecare atașare sau detașare a aspersoarelor se traduce în timpi care prelungesc durata de mulgere a unei turme. Însă, prin dotarea fermelor cu instalații robotizate, se elimină intervenția umană: La punctul de mulgere nu sunt decât animalul și mașina.

 

Iată cum funcționează sistemul: vacile sunt învățate să se aștepte la o portie de furaj special, atunci când intră în aparatul de muls. Atunci când o vacă decide că dorește ”tratarea”, ea va face drum spre robot. Marcia Endres, profesor de Științe lactate din cadrul Facultății de Zootehnie din cadrul Universității din Roterdam, a numit aceast moment ”obținerea bomboanei”, adăugând:

 

”Odată ce vaca a trecut dincolo de poartă, aparatul scanează un tag de identitate atașat și distribuie unele furaje. În timp ce vaca se furajează, sistemele robotizate îi scanează ugerul, folosind fie un laser, o cameră 3D, sau o combinație a celor două, localizând tetinele pentru a atașa cupele de muls. Odată ce găsește ugerul de câteva ori la rând, conformația și amprenta ugerului acelei vaci este stocată în memoria computerului central, astfel încât, ulterior, sistemul va identifica mult mai ușor și mai repede mameloanele, atașând aspersoarele”.

 

Scump, dar merită!

 

E drept, mașinile robotizate sunt scumpe. Prețul lor poate începe de la cca 160.000 de euro, pentru o unitate care poate mulge 60 de vaci pe zi. Dar, de obicei, aceste instalații ”level entry” necesită retehnologizări și adaptări, în cazul în care efectivul de animale crește. Însă, în occident, cele mai multe ferme mijlocii au între 120 și 200 de vaci, astfel încât costul total poate ajunge până la cca 500.000 de euro.

 

Dar, aceste instalații robotizate sunt considerate investiții. În acest mod, nu numai că fermierul poate executa alte lucrări, în timpul mulsului, fără a fi nevoit să angajeze un ajutor suplimentar, dar poate fi mult mai flexibil cu programul lui zilnic.

 

Cu toate acestea, ceea ce intrigă cu adevărat, este ceea ce roboții ne pot învăța despre comportamentul vacilor. De exemplu, specialiștii Universitpții din Roterdam au colectat date de la 52 de ferme diferite din Olanda și Danemarca, toate fiind echipate cu roboții de muls. După cum am menționat, roboții colectează date de la fiecare vacă în parte, de fiecare dată când sunt mulse, iar vacile pot fi mulse până la patru ori pe zi, atunci când fiecare exemplar dorește. Iar, datele oferă toate informațiile necesare, de la cât de mult lapte produc, la cât de multă hrană mănâncă, de la date privind calitatea laptelui, la cele mai mici elemente de sănătate a animalului.

 

Apoi, din moment ce vacile aleg momentul când trebuie mulse (în mod tradițional, toate vacile sunt adunate și mulse în același timp), ele sunt interesate de ”propria persoană”, uitând de restul turmei. ”Animale mai tinere, care au fost la prima naștere, au fost un pic mai timide la mulgere? Vor să se detașeze de vacile mature? Există concurență, în alegerea momentului mulgerii? Există o rutină? Se formează grupuri de bovine care vin în grup, pentru a fi mulse, doar pentru că s-a întemeiat o oarecare legătură de afinitate între exemplare?”, s-a întrebat Endres. Și tot ea a spus, pe baza datelor analizate, că toate aceste întrebări și-au găsit răspunsuri afirmative, fapt care poate determina îmbunătățirea întregului ciclu tehnologic al creșterii vacilor de lapte din ferme.

 

Nu s-a putut însă spune, cu dovezi științifice, dacă vacile crescute liber, față de cele aflate în stabulație, au dat o producție mai mare, în condițiile utilizării roboților de muls. În sine, absența acestui răspuns ar proba, în opinia lui Enders, faptul că bovinele aflate în stabulație ar fi la fel de fericite precum cele crescute pe pășune. Însă, ce este cel mai important, este răspunsul unanim al fermierilor care au intrat în programul de studiu: performanțele fermelor și profiturile au crescut substanțial!

 

Pe când și în România?

 

Pe când și în România, așa ceva? Da, sunt câteva ferme care sunt dotate cu roboți, dar numărul acestora este foarte mic. Din câte cunoaștem, sunt doar trei sau patru. Însă, toți specialiștii din domeniu afirmă că, fără trecerea la o producție modernă, științifică, soarta fermelor de lapte din România ar fi pecetluită în viitorul apropiat sau mediu.

 

Fără investiții masive în cele mai noi tehnologii, fermierii români nu vor putea să țină pasul cu producătorii de lapte din occident. Pentru aceasta, însă, sunt necesare fonduri, iar programele de finanțare referitoare la achiziția de echipamente și utilaje trebuie nu doar eficientizate, ele trebuie să își găsească și absoluta coerență în aplicare, fără a împovăra fermierii cu rate imposibil de plătit.

Comunistii (adica satanistii) din Cehia nu au distrus zootehnia,sa ne dea lectii si prin Ivo Paulík   asociat şi director al companiei Fides Agro, medic veterinar   … 

Ferma cu vaci de lapte Holstein din Uherčice, este una dintre cele mai vechi dar şi mai moderne ferme din – Republica Cehă, un etalon pentru modul în care se face agricultura în această ţară, după cum ne spun gazdele.

În fiecare an aici au loc adevărate “pelerinaje ale fermierilor” care vin în grupuri organizate să vadă, să înveţe şi să aplice apoi în propriile ferme sistemul de organizare şi management din această exploataţie.

După revoluţia din Cehia, majoritatea fermelor de stat au fost transformate în cooperative pe bază de acţionariat. Nu s-a distrus nimic (aşa cum s-a întâmplat la noi din păcate), ci s-au modernizat adăposturile şi s-au adaptat la normativele europene în vigoare.

Timp de zece ani, ferma de la Uherčice a trecut şi ea prin schimbări, mai ales la nivel managerial. În cele din urmă, acum doi ani de zile, ferma a fost vândută celui mai mare proprietar de afaceri agricole din Cehia (societatea Zemos Velké Němčice), iar lucrurile s-au schimbat radical. În bine…

 

Un bun management, înainte de toate

Ghidul nostru în fermele pe care le-am vizitat în Cehia a fost Ivo Paulík, asociat şi director al companiei Fides Agro, medic veterinar de profesie, împreună cu Radomír Andrýs, director de dezvoltare la aceeaşi companie. Ivo ne-a explicat tot fluxul de producţie, de la genetică la întreţinere şi furajare.

Asta pentru că îşi petrece foarte mult timp în fermele partenere, împlicându-se în tot ceea ce înseamnă un bun management, de la strategie până la punerea în practică. “În această fermă vin în fiecare sâmbătă şi duminică şi de două-trei ori în timpul săptămânii.

Firma Fides Agro nu se ocupă doar cu producţia şi comercializarea de premixuri vitamino-minerale, aditivi şi înlocuitori pentru lapte. Pentru a înţelege nevoile fermierilor trebuie să le înţelegem modul de lucru şi să îl imbunătăţim. Managerii de fermă ascultă, eu le dau sfaturi, facem analize de furaj, planificarea producţiei, amestecuri şi raţii, structura efectivului din fermă, corectarea raţiilor, socotim costurile de furajare, urmărim starea de sănătate a animalelor şi, în final, facem analiza economică şi calculul rentabilităţii”, explică Ivo Paulík (foto), directorul Fides Agro.

Unul dintre avantajele fermei de Holstein pe care am vizitat-o este că nu apelează la servicii externe. Aici se face crotalierea, corecţia ongloanelor, tratamentele, însămânţările. Doi zootehnişti sunt în permanenţă în fermă şi la nevoie mai sunt trei colaboratori disponibili.

Vechile clădiri administrative ale fostei ferme de stat s-au păstrat, iar în ele funcţionează birourile, departamentul veterinar şi cel zootehnic. Se lucrează cu programe computerizate pentru evidenţa fătărilor şi mişcarea efectivului, pentru depistarea vacilor în călduri, pentru înregistrarea producţiei de lapte şi a analizelor calitative, pentru calcularea raţiilor furajere.

O deficienţă apare atunci când vine vorba de personalul angajat în fermă. Nu prea mai găseşti oameni pregătiţi sau care să vrea pur şi simplu să muncească. „În ultimii doi ani, de când s-a schimbat managementul fermei pe partea zootehnică, a fost înlocuit 90 la sută din personal. Dar nu prea găseşti oameni buni, aşa că fermierii sunt nevoiţi să lucreze cu ce au. Dacă lucrătorii muncesc opt ore, managerul lucrează 12 ore…”, spune Ivo Paulík.

 

Structura efectivului

Ferma deţine în exploatare 540 de vaci cu lapte, la care se adaugă tineretul şi junincile. Din cauză că numărul animalelor este în scădere şi populaţia de Holstein din fermele cehe s-a localizat, pentru evitarea consangvinizării s-au introdus în efectiv 30 de juninci Montebliard şi s-a făcut o infuzie de Red Holstein.

De asemenea, în ultima vreme s-a folosit la însămânţări şi MSC de la tauri suedezi (hibridarea se observă în exterior la diferenţa de culoare – maroniu închis), infuzie cu efect foarte bun asupra sănătăţii şi vitalităţii animalelor de reproducţie. Producţia de lapte în urma hibridărilor este la fel de bună şi chiar în condiţiile în care se pierde 5 la sută din producţia cantitativă, se câştigă în proteină.

Acum doi ani, înainte de implementarea noului management, ferma s-a confruntat cu o problemă destul de gravă, pentru că starea de sănătate a animalelor era precară, se administrau 55 de procente de siloz în raţie, substanţa uscată era de proastă calitate, semifânul de lucernă insuficient, iar personalul lăsa mult de dorit.

În prezent, pierderile sunt în medie de 3 la sută – 2% viţei fătaţi cu probleme şi malformaţii şi 1% mortalităţi – un procent considerat mic pentru o fermă de asemenea dimensiuni.

Din punct de vedere al structurării efectivului, ferma este foarte bine organizată. Deşi are o vechime de peste 30 de ani, adăposturile au fost reconstruite şi adaptate astfel încât să poată fi folosit sistemul israelian de compartimentare, pe cinci categorii fiziologice (grupuri de vaci).

  • Cu trei săptămâni înaintea fătării vacile gestante sunt mutate într-un spaţiu special amenajat. După înţărcare, vor sta timp de cinci zile în alt loc din fermă (perioada de pregătire pentru lactaţie). Ivo Paulík spune că mulţi fermieri uită să verifice starea de sănătate a vacilor înţărcate, în special uterul şi numărul de celule somatice. Din raţiuni economice, fermierii cehi nu administrează antibiotice decât atunci când apar mastitele sau numărul de celule somatice este mai mare de 500 de mii.
  • După cele cinci zile se verifică starea de sănătate a vacilor, se aplică tratamente dacă este cazul şi apoi sunt mutate într-un compartiment al fermei unde vor sta pe întreaga perioadă a lactaţiei şi gestaţiei, până aproape de fătare. În acest spaţiu primiparele şi multiparele stau în boxe separate, pentru a împiedica apariţia conflictelor (tinerele nu se înţeleg cu vacile mai în vârstă, explică ghidul nostru).

În acest spaţiu există şi două probleme legate de unele greşeli în proiectare: frontul de furajare nu este suficient de mare, adică nu se asigură 70 cm/vacă, mai ales când sunt multe fătări într-o lună şi locul se suprapopulează, iar cea de-a doua greşeală este amplasarea unor stâlpi chiar în faţa câtorva cuşete de odihnă, pe care vacile le evită şi asta înseamnă risipă de spaţiu.

  • Viţeii stau lângă mamă şase ore, timp în care primesc colostru de două ori, câte doi litri şi jumătate, după care sunt mutaţi în boxele din exterior, separat masculii şi separat femelele. Tăuraşii primesc în raţie lapte de vacă, iar viţelele înlocuitori de lapte, pe lângă furajul starter şi apă. Laptele administrat este în permanenţă încălzit. Dovada unui bun management, inclusiv în plan psihologic, este că în acest sector lucrează numai femei, pe principiul că instinctul matern uman este benefic acestei categorii de vârstă.

Fiecare viţică are şi nume, nu doar numărul de pe crotaliu, care este şi el înregistrat.
Crotalierea se face în fermă, doar de către managerul fermei, care comunică la centrala Asociaţiei de crescători numărul de fătări şi originea produşilor şi primeşte apoi prin email paşapoartele şi numărul matricol.

În registrul fermei sunt trecute toate datele referitoare la origine. O dată pe an, inspectorii de la autoritatea sanitar-veterinară vin în control în fermă şi fac analize de ADN, pentru a se verifica veridicitatea înregistrărilor. Analizele ADN se pot solicita oricând şi la cerere, contracost, de către fermieri sau de către cumpărătorii de animale pentru reproducţie.

Tineretul mascul este ţinut în fermă timp de trei săptămâni, după care sunt livraţi unei organizaţii cehe specializate care colectează tăuraşi din ferme şi îi vinde în special în Spania şi Germania.

  • În concordanţă cu normativele europene, viţelele stau în boxele individuale maxim două luni, când sunt mutate într-un alt spaţiu, acela al vacilor gestante, unde li se administrează un furaj unic şi vor rămâne aici până în luna a 7-a de gestaţie. În acest spaţiu sunt ţinute în boxe separate, maxim şapte într-o boxă, în funcţie de data naşterii. În acest sector există personal calificat, mai ales pentru controlul gestaţiei.

Şi aici, ne explică Ivo Paulík, spaţiul prevăzut este prea mic şi există riscul să apară complicaţii la fătare, în special la primipare. În mod normal trebuie să se asigure 10 metri pătraţi pentru fiecare vacă.

Popularea se face succesiv, pe grupuri. În momentul vizitei noastre ferma era compartimentată astfel: două grupuri de vaci fătate, şase grupuri de vaci aflate în vârf de lactaţie şi două grupuri aflate la sfârşit de lactaţie.

Adăposturile au fost şi ele modificate în aşa fel încât să asigure o bună aerisire şi iluminat corespunzător. Acoperişurile sunt bine izolate, au fost îndepărtate uşile şi pereţii din beton şi s-a trecut pe sistemul american, cu prelate laterale mobile.

 

Furajarea

Furajul de bază este compus din siloz de porumb, semifân de lucernă de foarte bună calitate şi furaj mineral, cu menţiunea că structura raţiei diferă în funcţie de starea fiziologică a efectivului (lactaţie, gestaţie, tineret mascul, tineret femel).

Dacă vrei să controlezi condiţia corporală, trebuie evitate extremele. Adică vacile nu trebuie să fie flămânde dar nici suprafurajate. Când am vizitat ferma de la Uherčice era chiar ora de masă. Furajarea se face cu remorca tehnologică – nelipsită din fermele de vaci cu lapte din Cehia.

Spaţiile de depozitare a furajelor, silozurile, amestecătoarele sunt toate în incinta fermei, ceea ce constituie o economie de timp şi bani semnificativă. Aici se merge pe două tipuri de însilozare: cel clasic, acoperit şi cel de tip „cârnat”, în folie rezistentă al umezeală şi temperaturi extreme. La mijlocul lunii septembrie bateriile de siloz erau aproape goale.

De ce? „Asta înseamnă că silozul e de foarte bună calitate şi vacile au mâncat de anul trecut cu 20 la sută mai mult”, ne explică Ivo Paulík. Directorul Fides Agro ne-a explicat că, din păcate, apare şi viceversa. Adică silozul de foarte slabă calitate. Care există în fermă de acum trei ani, dovada unui management anterior deficient.

“Dacă hrăneşti vacile un an de zile cu aşa ceva, le-ai terminat. Scade producţia de lapte, se înrăutăţeşte starea generală de sănătate, scade imunitatea şi creşte mortalitatea la tineret. După o asemenea greşeală sunt necesari doi-trei ani pentru a corecta situaţia, cu costuri enorme”, avertizează Ivo Paulík.

Tocmai de aceea, acest siloz e interzis a fi folosit în hrana vacilor de la Uherčice. Destinaţia lui este o fabrică de biocombustibil din apropiere.

În hrana viţeilor nu se folosesc paie, numai furaj starter, apă şi lapte (pentru masculi) sau înlocuitor de lapte (pentru femele), administrat de două ori pe zi.

În faza de pregătire pentru fătare se introduc în raţie fânurile, silozul, premixurile minerale. După fătare, în perioada de start de lactaţie furajarea are în vedere evitarea cetozei. La sfârşitul lactaţiei se intră pe proteine într-un procent mai mare şi doze mai mari de premixuri pentru creşterea rezervelor corporale.

Deşi perioada de vârf de lactaţie este cea mai costisitoare din punct de vedere al furajării, nu se face rabat de la cantitatea şi calitatea raţiei zilnice administrate: 22-24 kg de siloz de porumb, 12 kg semifân de lucernă, 1 kg de fân, 6 kg de borhot de bere, 8,5 kg de concentrate, şi 100 de grame pe zi pe cap de vacă de Optilac – supliment furajer compus din uree tehnică, pulpă de optigen si zaharuri.

Din grajduri nu lipsesc blocurile de sare şi de minerale, care stimulează creşterea apetitului şi a consumului de apă. Sarea este amplasată chiar lângă jgheaburile de adăpare. Vacile beau în mod normal 130-180 litri de apă, mai ales în condiţii de stres caloric, ceea ce înseamnă că trebuie să se asigure un debit de 80 de litri de apă pe minut şi un front de adăpare de 8 cm pe cap de vacă.

Fermele din Cehia au probleme cu coccidioza, pentru că legea europeană interzice folosirea coccidiostaticelor în furaje, dar nici nu oferă alternative. Se foloseşte o schemă de tratament cu medicamente de uz veterinar, însă puţin eficientă şi foarte costisitoare.

De exemplu, dacă s-ar folosi Monensinul, costul ar fi de 0,8 lei la 100 de kg de furaj combinat starter, în timp ce o singură doză din medicamentele speciale recomandate de UE costă 20 de lei pe zi pe cap de vacă şi trebuie repetat de şase ori!

 

Producţia de lapte

Directorul Fides Agro mărturiseşte că producţia de lapte nu este momentan atât de bună pe cât şi-ar dori managerii fermei. De la 540 de vaci în lactaţie se obţin 12400 litri lapte/zi. Este vorba de laptele livrat, adică ceea ce se vinde şi care contează în economia fermei.

Deşi implică cheltuieli mai mari cu igienizarea ugerului şi a sălii, mulsul se face de trei ori pe zi, dimineaţa, la prânz şi seara. Acest sistem este şi o metodă bună pentru păstrarea calităţii laptelui (în prezent sunt 300 de mii de celule somatice).

Este foarte important ca sala de aşteptare să fie bine ventilată.
Preţul unei juninci pentru livrarea în România este de 1300 de euro, cu analizele făcute de fermierii cehi şi cu menţiunea că acest preţ este pentru junincile provenite din ferme foarte bune. Ferma de Holstein pe care am vizitat-o nu vinde juninci, întrucât se află într-un proces de revigorare a efectivului şi tineretul femel se păstrează pentru popularea fermei.

Compania Fides Agro se ocupă şi de acest domeniu, selectând cele mai bune ferme care livrează animale de reproducţie în vederea comercializării de juninci.

 

RASA HOLSTEIN ÎN FERMELE DIN CEHIA 

  • total efectiv vaci Holstein: 212000 capete, reprezentând 56,9% din efectivul total, cu tendinţă de creştere a numărului de capete în fiecare an
    • producţia de lapte la rasa Holstein a crescut în 2009 cu 120 litri/vacă
    • producţia medie la 72% Holstein: 8689 l lapte/vacă
    • producţia medie la 100% Holstein: 9000 l lapte/vacă, cu o medie de 3,7% grăsime şi 3,25% proteină

 

INDUSTRIA LAPTELUI ÎN CEHIA 

  • în 2003 producţia de lapte din Cehia a adus un venit de 3 miliarde de coroane (peste 120 milioane euro), iar în 2009 a fost de 12,45 miliarde coroane (peste 500 milioane euro).
  • cota alocată Cehiei este de 2,72 milioane tone lapte, repartizată la 2050 deţinători de cotă
  • structura fermelor de taurine:
    – mărimea medie a fermelor este de 105 capete
    – în Cehia sunt 2500 de cooperative (fermieri asociaţi), care sunt structuri majoritare
    – fermierii individuali deţin doar 5 la sută din efectivul total de vaci cu lapte (aprox. 17 mii capete)

 

 

 

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.