În vechime, tot Poporul Evreu era adăpat din Stânca” biciuită” de Moise (Num.20/11-12 şi 1 Cor.10/1-13) şi Stanca mergea după ei; După ce noi, TOŢI, l-am răstignit, ne putem apropia de Dumnezeu, NUMAI prin mijlocirea lui Hristos; Acum suntem cheamaţi la El şi, dacă însetează cineva după neprihănire, iertare, bunătate, dragoste Dumnezeiască din 1 Cor. cap.13, putem bea din „Fântâna Evangheliei” nemurire, vindecare, îndurare, împăcare şi alte bunătăţi Duhovniceşti ! Să nu mai rămânem anemici, purtaţi de satan ca valurile mării; Să mâncăm Pâinea vieţii, plămădită din făinuri alese-frumuseţi şi sfinţenii Dumnezeieşti, (Ioan 6/35/58) pălmuită şi rumenită în cuptorul de la Golgota, mai încins decât cel din Daniel, cap.3; Doar dacă ne hrănim cu orice învăţătură-Cuvant care iese din gura lui Dumnezeu (Mat. cap.4), însetăm şi după El- Apa vieţii (Ioan 7/37-39 şi Ap.21/1-2)…” Şi mi-a arătat un râu cu apa vieţii, limpede că…” Din această apă bem înţelepciune, pricepere, cunoaştere, credincioşie şi alte Roade Duhovniceşti (Gal.5/22-23)! Numai dacă-L mâncăm şi bem, devenim Una cu El, cu Învăţătura, cu Voia, cu slujirea Lui, pentru a iradia spre veşnicie Parfumul Jertfei Sale… „Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete; ba încă, apa pe care i-o voi da Eu se va preface în el într-un izvor de apă care va ţâşni în viaţa veşnică.” (Ioan 4/14); Să nu mai rămânem nici o clipă sclavii satanei, muribunzi în păcat ci, prin pocăinţă, să ne înnoim din Sămânţa Cerească (Luca 8/11), pentru a pulsa Viaţa lui în inimile (spurcate de satan-Marcu 7/14-23), dar născute din nou (Ioan 6/53 şi 1 Ioan 5/11-13, ca să nu mai fim batjocoriţi NICIODATĂ (1 Ioan 3/8-9 şi 1 Ioan5/18) „Cine păcătuieşte este de la diavolul, căci diavolul păcătuieşte de la început. Fiul lui Dumnezeu S-a arătat ca să nimicească lucrările diavolului. Oricine este născut din Dumnezeu nu păcătuieşte, pentru că sămânţa Lui rămâne în el; şi nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu.”

Tehnologia de creştere a bovinelor (I) Roboții de muls, investiții aducătoare de profit; ACRAM-Italia produce echipamente pentru ferme de lapte conforme Directivei 2004/22/CE; Managementul fermelor de bovine pentru carne; Comuniştii (adică sataniştii) din Cehia nu au distrus zootehnia, să ne dea lecţii şi prin Ivo Paulík asociat şi director al companiei Fides Agro, medic veterinar… TESTAMENTUL LUI ADRIAN NĂSTASE……Avertismentul lui Robert F. Kennedy: Forțe apocaliptice pline de ignoranță și lăcomie ne vor conduce viețile ruinandu-ne copiii și distrugând toate visurile și demnitatea pe care speram să le oferim copiilor noștri …Radu Theodoru: 1. Trădătorii de la Cluj vor regionalizarea României. 2. Mâine-poimâine vom fi conduși la masă seara cu brățărica electronică agățată de mână. 3. Pe voi cade rușinea istoriei dacă pierdeți Țara asta românească! Traian Băsescu, amendat cu 5000 de lei pentru discriminare și încălcarea dreptului la demnitate… Consiliul Concurenţei: Un tren de marfă ajunge de la Constanţa la Curtici în 7-12 zile…Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este gas.pngOswald CHAMBERS: Nu stingeţi Duhul si …   Lucrarea celor nebăgaţi în seamă (de oameni, dar iubiti si folositi de Dumnezeu…)…  Satana- Diavolul vrea să te înghită! .. Bătălia de la Armaghedon (Apoc 16:12-16, Apoc 20:1-3)….Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire! Apă din stâncă – apa vie… „Isus, Apa Vieţii”… O foame pe care doar Dumnezeu o poate potoli… Renovarea Inimii…Credința martirilor și versiunile Bibliei …Stapanit si calauzit de Duhul Sfant … Dumnezeu l-a creeat pe Diavol? Predica #5 Foamea care satură(din ciclul de predici: Predica de pe munte – Secretul pentru o viață biruitoare)Vladimir Pustan… Președinții a trei state în care vaccinarea a fost refuzată au murit
 

Tehnologia de creştere a bovinelor (I)

– etapele furajarii – 

taurine

In conditiile economiei de piata, este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a taurinelor. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte, ponderea principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (5-20 capete).

 

Pentru eficientizarea cresterii taurinelor, se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor tehnologii de crestere moderna, dar destul de simpla.

Calea cea mai sigura, rapida si eficienta de sporire, imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte, o constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata.

Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale animalului.

Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de vedere sanitar-veterinar.

Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 30-40%, imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei, toate asigurind un randament maximal al exploatatiei pentru lapte.

 

I. Etapele Furajarii

Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare, in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos, obtinerea unei productii de lapte mari si usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. De asemeni, trebuie respectata cu strictete perioada repausului mamar, timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale, astfel lactatia sa fie in jur de 305 zile.

In furajarea bovinelor, intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea, astfel:

1. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar

2. Hranirea vacilor dupa fatare

3. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte

4. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta:

• 0-3 luni

• 3-6 luni

• 6-12 luni

• 12-18 luni

• peste 18 luni (juninci)

1. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar

Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte, fiindu-i caracteristice urmatoarele:

vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere

vacile isi intensifica metabolismul, continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare

apetitul scade, devenind cel mai redus

vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei

furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului, iar prin depuneri masive de calciu, acesta creste in volum, rezultind probleme la fatare

Cu aproape doua luni inainte de fatare, vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. In tot acest timp, gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata, mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz, borhot, etc.)

Furajele trebuie sa fie de calitate, fara mucegaiuri, ne-inghetate sau cu pamint pe ele, iar apa sa aiba temperatura normala ( din put, fintina), nu rece sau cu gheata.

Furajele se administreaza in 2-3 tainuri, la distante de 6-7 ore intre ele, tainul de seara fiind in cantitate mai mare, in special grosiere sau fin.

2. Hranirea vacilor dupa fatare

Dupa fatare, organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate, are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte.

Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs, se impune ca timp de 2-3 zile, vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda, la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura). In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox. 40 de zile si in cea imediat urmatoare, este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente, completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte.

3. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte

Un aspect deosebit de important si mai putin respectat, este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. Pentru obtinerea unui litru de lapte, in medie, se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate .

Imediat dupa fatare, vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie..In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte.

Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor , fara pierderi.

4. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta

• 0-3 luni

Alimentatia de baza este constituita din laptele matern, respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral, intarcarea producindu-se in general la 30 – 35 de zile. Pentru categoria de la 0 la 3 luni, furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut de proteina ridicat (ratie TIPI),consumindu-se in medie 55-60 kg. Concentratul va fi administrat la discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate.

• 3-6 luni

In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip.II, ele reprezentind principala sursa de furajare, consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada. Finurile se dau in continuare la discretie.

• 6-12 luni, 12-18 luni

In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III, in medie de 2 –2,5 kg/zi, iar finul se da pe baza de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele.

• peste 18 luni (juninci)

Cind vitica a fost montata, se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi, in rest, alimentatia este ca la vacile gestante.

Managementul fermelor de bovine pentru carne

 Doar 2,3% din bovinele crescute in Romania sunt abatorizate, insa 60% din aceasta mica productie este exportata spre Grecia, Italia sau Croatia. Din cele aproape 40.000 de tone de carne de vita transate anul trecut, au fost exportate 24.300 de tone. In Europa, proportia raselor de carne este superioara: in Franta, 50% din totalul bovinelor crescute, iar in Austria, vacile din rase pure de carne reprezinta 23%, acestora alaturandu-li-se rasele mixte (Flechviech): 58%

Teama de succes

Raportandu-ne la conditii normale de exploatare, o vaca poate asigura necesarul de carne pentru 6-8 consumatori. Bovinele din rasele de carne sunt crescute exclusiv pentru viteii lor. Nu se mulg. Cu toate ca, in tara noastra, nu se poate vorbi despre traditie in acest segment al zootehniei, fondurile nerambursabile europene asteapta sa fie accesate prin Masura 121, de incurajare a modernizarii exploatatiilor agricole, consultanta fiind oferita gratuit. Rata de succes a proiectelor beneficiare ale finantarii este de 90%.

In alte state europene, traditia cresterii bovinelor pentru carne are o amploare deosebita. Este unul dintre motivele invocate de fermierii care nu se grabesc sa desfasoare aceasta activitate. Nimic mai adevarat. Þara noastra ofera conditii de mediu care pot face din cresterea bovinelor pentru carne o preocupare principala sau conexa. Activitatea in aceste ferme este mult mai simpla, in comparatie cu cresterea vacilor pentru lapte. Nu putem vorbi despre necesitatea asigurarii unei furajari complexe, a unui microclimat monitorizat sau a tehnologizarii. Totodata, normele sanitare si sanitar-veterinare sunt mai putin stricte in fermele de vaci crescute pentru carne.

Temerile principale care limiteaza startul fermierilor in cresterea bovinelor pentru carne sunt evaluarile eronate ale costurilor demararii afacerii, lipsa de spatiu (deseori, nejustificata), lipsa de informatii privind comercializarea productiei obtinute, necunoasterea factorilor interni/externi care influenteza productia de carne si a valorii profitului, in primii ani de activitate.

Dimensiuni si principii fara pretentii

Doar pentru putini fermieri afacerea este una de mari proportii, mai multi fiind cei ce gasesc in cresterea bovinelor pentru carne o sursa de asigurare de venituri suplimentare. Motivul pentru care Uniunea Europeana incurajeaza aceasta activitate prin subventii este includerea cresterii bovinelor de carne printre componentele esentiale ale protejarii peisajului natural si a mediului inconjurator, prin alocarea unor mari suprafete pentru pasuni si fanete.
Vacile de carne nu se leaga si se intretin cat mai simplu posibil. Sunt exploatate doar pentru viteii lasati langa mama lor, pana la varsta de 6-8 luni. Viteii pot fi vanduti (fiind singurul profit al crescatorului) la 2-3 luni, la intarcare (6-8 luni), dupa ingrasare (18-20 luni).

Profitul fermierului este mai mare atunci cand vitele sunt vandute mai tarziu (18-20 luni), atingand cea mai mare greutate, exploatata fiind astfel capacitatea animalului de a transforma furajele in carne de calitate. Se pot obtine venituri valorificand viteza de dezvoltare a animalelor sau, uneori, prin sacrificarea unor exemplare aflate in cireada, pentru reproductie.

Nu se lucreaza individual cu animalul (doar cu turma sau lotul) vitele fiind crescute in cirezi de 20, 100 sau 1.000 de femele sau mai multe, carora li se alatura unul sau doi masculi. Animalele libere se prind doar in caz de necesitate, izolarea facandu-se intr-un stand cu ajutorul caruia se blocheaza vita intr-un spatiu limitat.

Cu cine avem de a face

Bovinele de carne sunt animale blande, permit sa fie mangaiate, periate, dar nu accepta sa fie legate. Stau afara pe parcursul intregului an, sunt lasate libere pe pasune cat mai mult timp (chiar in anotimpul rece), pentru a economisi furaje. Viteii se hranesc cu lapte si iarba, pana la intarcare. Animalele se intretin o perioada cat mai lunga din an doar prin pasunat. Se distribuie hrana suplimentara in mod exceptional, cand vitele pierd vizibil in greutate sau cand iarba este de proasta calitate. Un complex de minerale pentru lins si apa proaspata sunt singurele elemente care lipsesc din peisaj.

Rasele de carne cele mai importante sunt:
Vacile Hereford ajung la 650-700 kg, in timp ce taurii au o greutate medie de 750-800 kg. Se preteaza sistemului (semi)intensiv de ingrasare, iar greutatea optima este de 360-380 kg (la tineret);
Charolaise este cea mai valoroasa rasa de origine franceza. Este de culoare galbuie, atinge o greutate de 750-800 kg, iar taurii urca spre 1.100 kg. Randamentul, la sacrificare, depaseste 62-64%;
Santa Gertruda, rasa formata in SUA, urmare a incrucisarii taurilor din rasa Shorton, cu rasele locale, peste care americanii au intrudus prima generatie Bramba (boul cu cocoasa). La vaci, greutatea ajunge la 650-700 de kg, iar cea a taurilor este de 850-900 kg. Randamentul, dupa abatorizare, este de 62-64%.

Rasele mixte, care se adauga celor crescute exclusiv pentru carne, sunt: Pinzgau, formata in Austria si participanta (pe linie paterna) la formarea rasei Pinzgau de Transilvania, Schwytz (participanta la formarea rasei Bruna de Maramures) si Simental (de origine elvetiana). Simental a participat patern la aparitia rasei Baltata de Maramures.

Plusuri importante, minusuri discrete

Unul dintre avantaje poate fi transformarea unei ferme existente, care nu a dat rezultate deosebite in zona productiei de lapte, intr-o ferma rentabila de bovine. Vor fi exploatate toate resursele detinute, apropiind succesul si limitand investitia initiala. E necesar insa un taur de rasa pura de carne, cu care sa fie montate toate vacile existente. O varianta de rezerva este achizitia, pentru inceput, a unor vite slab producatoare de lapte. Chiar recurgand la inseminari artificiale, se alatura vacilor un taur corector, care are menirea de a asigura fermierul ca toate vacile vor fata, in anul urmator.

Comparativ cu cresterea altor animale, ingrijirea vitelor pentru carne se realizeaza cu instruire minima si cu implicare directa redusa. Dotarile necesare sunt relativ ieftine, iar vanzarea produselor se face in cel mult doua etape anuale. Nu sunt necesare eforturi de marketing, conditiile si formalitatile de vanzare fiind simple. Procesul valorificarii, cu costurile impuse, este usurat prin existenta asociatiilor de crescatori, dispuse sa urmareasca lantul comercial.

Dezavantajul(?) este reprezentat doar de neprogramarea corecta a rulajului financiar. Incasarile (intrarile de numerar) se produc o data sau de doua ori pe an. Exista astfel tendinta cheltuirii sumelor substantiale incasate la valorificarea productiei, urmata de impasul financiar ulterior, dar asta tine de cumpatarea fermierului.

ACRAM-Italia produce echipamente pentru ferme de lapte conforme Directivei 2004/22/CE;

 
 

ACRAM, lider pe piața specifică a Italiei, specializată în domeniul măsurării și prelevarii de probelor de lapte, este singura companie italiană care produce echipamente de măsurare a laptelui omologate în conformitate cu Directiva 2004/22 / CE.

 

 

ACRAM detine o poziție de frunte în Europa, printre producătorii de mașini, sisteme și echipamente de colectare a laptelui. De la sediul său din Sant’Ambrogio Valpolicella (Verona) ACRAM proiecteaza, produce si comercializeaza:
 
– Ansamblu de colectare a laptelui de pe camion, complet cu rezervor de lapte, masurare și sistem de eșantionare/ prelevare
– Sisteme de măsurare și de prelevare de probe de la stația de intrare a laptelui
– Sistemele autonome de eșantionare în camion sau la produsele lactate, cu sau fără sistem automat de manipulare flacoane
– Identificarea și urmărirea automată a flacoanelor
– Sisteme automate de urmărire

 

 

Sisteme de masurare pe camioane

 

 

Sistem de măsurare cu pompă cu auto-amorsare instalat pe vehicul pentru a colecta lapte. Potrivit pentru vehicule mici / mijlocii/ mari. Tipul pompei și numărul redus de rotații asigură o manevrare ușoară a laptelui.
Caracteristici și versiuni:
• performanța pompei: 24.000 și 30.000, 46.000, 60.000 si 75.000 litri / oră
• acuratețe în conformitate cu Directiva Europeană EC2004 / 22
• Certificat metric
• poate fi igienizată în ciclul CIP

 

 

Accesorii:
imprimante
sondă de temperatură
sondă de pH
de captare de date
Software-ul de management al datelor
Cititor de coduri
încălzire cabină

Element de identificare GPS

Tambur pentru furtun
Compartimentele de umplere de control
Trasabilitatea

 

 

Sisteme de măsurare din fabrică

 

 

Sistem de masurare cu pompa cu rotor flexibil si auto-amorsare, care urmează să fie instalat în zona de primire a unei fabrici de lapte. Recomandat pentru  fabricile mici, mijlocii cat și centrelor de colectare. Tipul pompei și numărul redus de rotații asigură o manipulare ușoară a laptelui.
Caracteristici și versiuni:
• debit: 24.000 la 30.000 litri / oră
• Precizie conform directivei europene 2004/22 / CE (MID)
• Certificat metric
• poate fi igienizată în ciclul CIP

 

 

Accesorii:
imprimante
sondă de temperatură
sondă de pH
captare date
Software-ul de management al datelor
Cititor de coduri

 

Filtre

Prelevatoare simple sau duble la receptia laptelui in fabrica sau la cisterna

Magazie automată pentru eșantioane de lapte

Informatii suplimentare:
tel: 0721.81.85.87; http://www.tehnologiemasiniutilaje.com/419145381

Roboții de muls, investiții aducătoare de profit;

 

 
 
 
 

Peste tot în lumea normală, un număr tot mai mare de proprietari de de ferme de lapte utilizează roboții de muls. În acest mod, în afară de colectarea laptelui mult mai eficient și mai sigur, aceștia pot oferi în orice moment o imagine mult mai bună și mai precisă despre sănătatea și comportamentul vacilor de lapte, prin colectarea multitudinii de date detaliate în timpul procesului de muls. Iar, acest lucru se traduce prin productivitate foarte ridicată, diminuare a costurilor de producție și realizarea de profituri mari și constante.

 

”Obținerea bomboanei”

 

După cum știe orice fermier, instalațiile semi-automate de muls au fost introduse în ferme acum zeci de ani. Dar, și așa, de fiecare dată, este nevoie de cel puțin un om pentru a executa toate operațiunile, inclusiv cele de curățare a ugerului și a mameloanelor.  În plus, fiecare atașare sau detașare a aspersoarelor se traduce în timpi care prelungesc durata de mulgere a unei turme. Însă, prin dotarea fermelor cu instalații robotizate, se elimină intervenția umană: La punctul de mulgere nu sunt decât animalul și mașina.

 

Iată cum funcționează sistemul: vacile sunt învățate să se aștepte la o portie de furaj special, atunci când intră în aparatul de muls. Atunci când o vacă decide că dorește ”tratarea”, ea va face drum spre robot. Marcia Endres, profesor de Științe lactate din cadrul Facultății de Zootehnie din cadrul Universității din Roterdam, a numit aceast moment ”obținerea bomboanei”, adăugând:

 

”Odată ce vaca a trecut dincolo de poartă, aparatul scanează un tag de identitate atașat și distribuie unele furaje. În timp ce vaca se furajează, sistemele robotizate îi scanează ugerul, folosind fie un laser, o cameră 3D, sau o combinație a celor două, localizând tetinele pentru a atașa cupele de muls. Odată ce găsește ugerul de câteva ori la rând, conformația și amprenta ugerului acelei vaci este stocată în memoria computerului central, astfel încât, ulterior, sistemul va identifica mult mai ușor și mai repede mameloanele, atașând aspersoarele”.

 

Scump, dar merită!

 

E drept, mașinile robotizate sunt scumpe. Prețul lor poate începe de la cca 160.000 de euro, pentru o unitate care poate mulge 60 de vaci pe zi. Dar, de obicei, aceste instalații ”level entry” necesită retehnologizări și adaptări, în cazul în care efectivul de animale crește. Însă, în occident, cele mai multe ferme mijlocii au între 120 și 200 de vaci, astfel încât costul total poate ajunge până la cca 500.000 de euro.

 

Dar, aceste instalații robotizate sunt considerate investiții. În acest mod, nu numai că fermierul poate executa alte lucrări, în timpul mulsului, fără a fi nevoit să angajeze un ajutor suplimentar, dar poate fi mult mai flexibil cu programul lui zilnic.

 

Cu toate acestea, ceea ce intrigă cu adevărat, este ceea ce roboții ne pot învăța despre comportamentul vacilor. De exemplu, specialiștii Universitpții din Roterdam au colectat date de la 52 de ferme diferite din Olanda și Danemarca, toate fiind echipate cu roboții de muls. După cum am menționat, roboții colectează date de la fiecare vacă în parte, de fiecare dată când sunt mulse, iar vacile pot fi mulse până la patru ori pe zi, atunci când fiecare exemplar dorește. Iar, datele oferă toate informațiile necesare, de la cât de mult lapte produc, la cât de multă hrană mănâncă, de la date privind calitatea laptelui, la cele mai mici elemente de sănătate a animalului.

 

Apoi, din moment ce vacile aleg momentul când trebuie mulse (în mod tradițional, toate vacile sunt adunate și mulse în același timp), ele sunt interesate de ”propria persoană”, uitând de restul turmei. ”Animale mai tinere, care au fost la prima naștere, au fost un pic mai timide la mulgere? Vor să se detașeze de vacile mature? Există concurență, în alegerea momentului mulgerii? Există o rutină? Se formează grupuri de bovine care vin în grup, pentru a fi mulse, doar pentru că s-a întemeiat o oarecare legătură de afinitate între exemplare?”, s-a întrebat Endres. Și tot ea a spus, pe baza datelor analizate, că toate aceste întrebări și-au găsit răspunsuri afirmative, fapt care poate determina îmbunătățirea întregului ciclu tehnologic al creșterii vacilor de lapte din ferme.

 

Nu s-a putut însă spune, cu dovezi științifice, dacă vacile crescute liber, față de cele aflate în stabulație, au dat o producție mai mare, în condițiile utilizării roboților de muls. În sine, absența acestui răspuns ar proba, în opinia lui Enders, faptul că bovinele aflate în stabulație ar fi la fel de fericite precum cele crescute pe pășune. Însă, ce este cel mai important, este răspunsul unanim al fermierilor care au intrat în programul de studiu: performanțele fermelor și profiturile au crescut substanțial!

 

Pe când și în România?

 

Pe când și în România, așa ceva? Da, sunt câteva ferme care sunt dotate cu roboți, dar numărul acestora este foarte mic. Din câte cunoaștem, sunt doar trei sau patru. Însă, toți specialiștii din domeniu afirmă că, fără trecerea la o producție modernă, științifică, soarta fermelor de lapte din România ar fi pecetluită în viitorul apropiat sau mediu.

 

Fără investiții masive în cele mai noi tehnologii, fermierii români nu vor putea să țină pasul cu producătorii de lapte din occident. Pentru aceasta, însă, sunt necesare fonduri, iar programele de finanțare referitoare la achiziția de echipamente și utilaje trebuie nu doar eficientizate, ele trebuie să își găsească și absoluta coerență în aplicare, fără a împovăra fermierii cu rate imposibil de plătit.

 

 

Comunistii (adica satanistii) din Cehia nu au distrus zootehnia,sa ne dea lectii si prin Ivo Paulík   asociat şi director al companiei Fides Agro, medic veterinar   … 

Ferma cu vaci de lapte Holstein din Uherčice, este una dintre cele mai vechi dar şi mai moderne ferme din – Republica Cehă, un etalon pentru modul în care se face agricultura în această ţară, după cum ne spun gazdele.

În fiecare an aici au loc adevărate “pelerinaje ale fermierilor” care vin în grupuri organizate să vadă, să înveţe şi să aplice apoi în propriile ferme sistemul de organizare şi management din această exploataţie.

După revoluţia din Cehia, majoritatea fermelor de stat au fost transformate în cooperative pe bază de acţionariat. Nu s-a distrus nimic (aşa cum s-a întâmplat la noi din păcate), ci s-au modernizat adăposturile şi s-au adaptat la normativele europene în vigoare.

Timp de zece ani, ferma de la Uherčice a trecut şi ea prin schimbări, mai ales la nivel managerial. În cele din urmă, acum doi ani de zile, ferma a fost vândută celui mai mare proprietar de afaceri agricole din Cehia (societatea Zemos Velké Němčice), iar lucrurile s-au schimbat radical. În bine…

 

Un bun management, înainte de toate

Ghidul nostru în fermele pe care le-am vizitat în Cehia a fost Ivo Paulík, asociat şi director al companiei Fides Agro, medic veterinar de profesie, împreună cu Radomír Andrýs, director de dezvoltare la aceeaşi companie. Ivo ne-a explicat tot fluxul de producţie, de la genetică la întreţinere şi furajare.

Asta pentru că îşi petrece foarte mult timp în fermele partenere, împlicându-se în tot ceea ce înseamnă un bun management, de la strategie până la punerea în practică. “În această fermă vin în fiecare sâmbătă şi duminică şi de două-trei ori în timpul săptămânii.

Firma Fides Agro nu se ocupă doar cu producţia şi comercializarea de premixuri vitamino-minerale, aditivi şi înlocuitori pentru lapte. Pentru a înţelege nevoile fermierilor trebuie să le înţelegem modul de lucru şi să îl imbunătăţim. Managerii de fermă ascultă, eu le dau sfaturi, facem analize de furaj, planificarea producţiei, amestecuri şi raţii, structura efectivului din fermă, corectarea raţiilor, socotim costurile de furajare, urmărim starea de sănătate a animalelor şi, în final, facem analiza economică şi calculul rentabilităţii”, explică Ivo Paulík (foto), directorul Fides Agro.

Unul dintre avantajele fermei de Holstein pe care am vizitat-o este că nu apelează la servicii externe. Aici se face crotalierea, corecţia ongloanelor, tratamentele, însămânţările. Doi zootehnişti sunt în permanenţă în fermă şi la nevoie mai sunt trei colaboratori disponibili.

Vechile clădiri administrative ale fostei ferme de stat s-au păstrat, iar în ele funcţionează birourile, departamentul veterinar şi cel zootehnic. Se lucrează cu programe computerizate pentru evidenţa fătărilor şi mişcarea efectivului, pentru depistarea vacilor în călduri, pentru înregistrarea producţiei de lapte şi a analizelor calitative, pentru calcularea raţiilor furajere.

O deficienţă apare atunci când vine vorba de personalul angajat în fermă. Nu prea mai găseşti oameni pregătiţi sau care să vrea pur şi simplu să muncească. „În ultimii doi ani, de când s-a schimbat managementul fermei pe partea zootehnică, a fost înlocuit 90 la sută din personal. Dar nu prea găseşti oameni buni, aşa că fermierii sunt nevoiţi să lucreze cu ce au. Dacă lucrătorii muncesc opt ore, managerul lucrează 12 ore…”, spune Ivo Paulík.

 

Structura efectivului

Ferma deţine în exploatare 540 de vaci cu lapte, la care se adaugă tineretul şi junincile. Din cauză că numărul animalelor este în scădere şi populaţia de Holstein din fermele cehe s-a localizat, pentru evitarea consangvinizării s-au introdus în efectiv 30 de juninci Montebliard şi s-a făcut o infuzie de Red Holstein.

De asemenea, în ultima vreme s-a folosit la însămânţări şi MSC de la tauri suedezi (hibridarea se observă în exterior la diferenţa de culoare – maroniu închis), infuzie cu efect foarte bun asupra sănătăţii şi vitalităţii animalelor de reproducţie. Producţia de lapte în urma hibridărilor este la fel de bună şi chiar în condiţiile în care se pierde 5 la sută din producţia cantitativă, se câştigă în proteină.

Acum doi ani, înainte de implementarea noului management, ferma s-a confruntat cu o problemă destul de gravă, pentru că starea de sănătate a animalelor era precară, se administrau 55 de procente de siloz în raţie, substanţa uscată era de proastă calitate, semifânul de lucernă insuficient, iar personalul lăsa mult de dorit.

În prezent, pierderile sunt în medie de 3 la sută – 2% viţei fătaţi cu probleme şi malformaţii şi 1% mortalităţi – un procent considerat mic pentru o fermă de asemenea dimensiuni.

Din punct de vedere al structurării efectivului, ferma este foarte bine organizată. Deşi are o vechime de peste 30 de ani, adăposturile au fost reconstruite şi adaptate astfel încât să poată fi folosit sistemul israelian de compartimentare, pe cinci categorii fiziologice (grupuri de vaci).

  • Cu trei săptămâni înaintea fătării vacile gestante sunt mutate într-un spaţiu special amenajat. După înţărcare, vor sta timp de cinci zile în alt loc din fermă (perioada de pregătire pentru lactaţie). Ivo Paulík spune că mulţi fermieri uită să verifice starea de sănătate a vacilor înţărcate, în special uterul şi numărul de celule somatice. Din raţiuni economice, fermierii cehi nu administrează antibiotice decât atunci când apar mastitele sau numărul de celule somatice este mai mare de 500 de mii.
  • După cele cinci zile se verifică starea de sănătate a vacilor, se aplică tratamente dacă este cazul şi apoi sunt mutate într-un compartiment al fermei unde vor sta pe întreaga perioadă a lactaţiei şi gestaţiei, până aproape de fătare. În acest spaţiu primiparele şi multiparele stau în boxe separate, pentru a împiedica apariţia conflictelor (tinerele nu se înţeleg cu vacile mai în vârstă, explică ghidul nostru).

În acest spaţiu există şi două probleme legate de unele greşeli în proiectare: frontul de furajare nu este suficient de mare, adică nu se asigură 70 cm/vacă, mai ales când sunt multe fătări într-o lună şi locul se suprapopulează, iar cea de-a doua greşeală este amplasarea unor stâlpi chiar în faţa câtorva cuşete de odihnă, pe care vacile le evită şi asta înseamnă risipă de spaţiu.

  • Viţeii stau lângă mamă şase ore, timp în care primesc colostru de două ori, câte doi litri şi jumătate, după care sunt mutaţi în boxele din exterior, separat masculii şi separat femelele. Tăuraşii primesc în raţie lapte de vacă, iar viţelele înlocuitori de lapte, pe lângă furajul starter şi apă. Laptele administrat este în permanenţă încălzit. Dovada unui bun management, inclusiv în plan psihologic, este că în acest sector lucrează numai femei, pe principiul că instinctul matern uman este benefic acestei categorii de vârstă.

Fiecare viţică are şi nume, nu doar numărul de pe crotaliu, care este şi el înregistrat.
Crotalierea se face în fermă, doar de către managerul fermei, care comunică la centrala Asociaţiei de crescători numărul de fătări şi originea produşilor şi primeşte apoi prin email paşapoartele şi numărul matricol.

În registrul fermei sunt trecute toate datele referitoare la origine. O dată pe an, inspectorii de la autoritatea sanitar-veterinară vin în control în fermă şi fac analize de ADN, pentru a se verifica veridicitatea înregistrărilor. Analizele ADN se pot solicita oricând şi la cerere, contracost, de către fermieri sau de către cumpărătorii de animale pentru reproducţie.

Tineretul mascul este ţinut în fermă timp de trei săptămâni, după care sunt livraţi unei organizaţii cehe specializate care colectează tăuraşi din ferme şi îi vinde în special în Spania şi Germania.

  • În concordanţă cu normativele europene, viţelele stau în boxele individuale maxim două luni, când sunt mutate într-un alt spaţiu, acela al vacilor gestante, unde li se administrează un furaj unic şi vor rămâne aici până în luna a 7-a de gestaţie. În acest spaţiu sunt ţinute în boxe separate, maxim şapte într-o boxă, în funcţie de data naşterii. În acest sector există personal calificat, mai ales pentru controlul gestaţiei.

Şi aici, ne explică Ivo Paulík, spaţiul prevăzut este prea mic şi există riscul să apară complicaţii la fătare, în special la primipare. În mod normal trebuie să se asigure 10 metri pătraţi pentru fiecare vacă.

Popularea se face succesiv, pe grupuri. În momentul vizitei noastre ferma era compartimentată astfel: două grupuri de vaci fătate, şase grupuri de vaci aflate în vârf de lactaţie şi două grupuri aflate la sfârşit de lactaţie.

Adăposturile au fost şi ele modificate în aşa fel încât să asigure o bună aerisire şi iluminat corespunzător. Acoperişurile sunt bine izolate, au fost îndepărtate uşile şi pereţii din beton şi s-a trecut pe sistemul american, cu prelate laterale mobile.

 

Furajarea

Furajul de bază este compus din siloz de porumb, semifân de lucernă de foarte bună calitate şi furaj mineral, cu menţiunea că structura raţiei diferă în funcţie de starea fiziologică a efectivului (lactaţie, gestaţie, tineret mascul, tineret femel).

Dacă vrei să controlezi condiţia corporală, trebuie evitate extremele. Adică vacile nu trebuie să fie flămânde dar nici suprafurajate. Când am vizitat ferma de la Uherčice era chiar ora de masă. Furajarea se face cu remorca tehnologică – nelipsită din fermele de vaci cu lapte din Cehia.

Spaţiile de depozitare a furajelor, silozurile, amestecătoarele sunt toate în incinta fermei, ceea ce constituie o economie de timp şi bani semnificativă. Aici se merge pe două tipuri de însilozare: cel clasic, acoperit şi cel de tip „cârnat”, în folie rezistentă al umezeală şi temperaturi extreme. La mijlocul lunii septembrie bateriile de siloz erau aproape goale.

De ce? „Asta înseamnă că silozul e de foarte bună calitate şi vacile au mâncat de anul trecut cu 20 la sută mai mult”, ne explică Ivo Paulík. Directorul Fides Agro ne-a explicat că, din păcate, apare şi viceversa. Adică silozul de foarte slabă calitate. Care există în fermă de acum trei ani, dovada unui management anterior deficient.

“Dacă hrăneşti vacile un an de zile cu aşa ceva, le-ai terminat. Scade producţia de lapte, se înrăutăţeşte starea generală de sănătate, scade imunitatea şi creşte mortalitatea la tineret. După o asemenea greşeală sunt necesari doi-trei ani pentru a corecta situaţia, cu costuri enorme”, avertizează Ivo Paulík.

Tocmai de aceea, acest siloz e interzis a fi folosit în hrana vacilor de la Uherčice. Destinaţia lui este o fabrică de biocombustibil din apropiere.

În hrana viţeilor nu se folosesc paie, numai furaj starter, apă şi lapte (pentru masculi) sau înlocuitor de lapte (pentru femele), administrat de două ori pe zi.

În faza de pregătire pentru fătare se introduc în raţie fânurile, silozul, premixurile minerale. După fătare, în perioada de start de lactaţie furajarea are în vedere evitarea cetozei. La sfârşitul lactaţiei se intră pe proteine într-un procent mai mare şi doze mai mari de premixuri pentru creşterea rezervelor corporale.

Deşi perioada de vârf de lactaţie este cea mai costisitoare din punct de vedere al furajării, nu se face rabat de la cantitatea şi calitatea raţiei zilnice administrate: 22-24 kg de siloz de porumb, 12 kg semifân de lucernă, 1 kg de fân, 6 kg de borhot de bere, 8,5 kg de concentrate, şi 100 de grame pe zi pe cap de vacă de Optilac – supliment furajer compus din uree tehnică, pulpă de optigen si zaharuri.

Din grajduri nu lipsesc blocurile de sare şi de minerale, care stimulează creşterea apetitului şi a consumului de apă. Sarea este amplasată chiar lângă jgheaburile de adăpare. Vacile beau în mod normal 130-180 litri de apă, mai ales în condiţii de stres caloric, ceea ce înseamnă că trebuie să se asigure un debit de 80 de litri de apă pe minut şi un front de adăpare de 8 cm pe cap de vacă.

Fermele din Cehia au probleme cu coccidioza, pentru că legea europeană interzice folosirea coccidiostaticelor în furaje, dar nici nu oferă alternative. Se foloseşte o schemă de tratament cu medicamente de uz veterinar, însă puţin eficientă şi foarte costisitoare.

De exemplu, dacă s-ar folosi Monensinul, costul ar fi de 0,8 lei la 100 de kg de furaj combinat starter, în timp ce o singură doză din medicamentele speciale recomandate de UE costă 20 de lei pe zi pe cap de vacă şi trebuie repetat de şase ori!

 

Producţia de lapte

Directorul Fides Agro mărturiseşte că producţia de lapte nu este momentan atât de bună pe cât şi-ar dori managerii fermei. De la 540 de vaci în lactaţie se obţin 12400 litri lapte/zi. Este vorba de laptele livrat, adică ceea ce se vinde şi care contează în economia fermei.

Deşi implică cheltuieli mai mari cu igienizarea ugerului şi a sălii, mulsul se face de trei ori pe zi, dimineaţa, la prânz şi seara. Acest sistem este şi o metodă bună pentru păstrarea calităţii laptelui (în prezent sunt 300 de mii de celule somatice).

Este foarte important ca sala de aşteptare să fie bine ventilată.
Preţul unei juninci pentru livrarea în România este de 1300 de euro, cu analizele făcute de fermierii cehi şi cu menţiunea că acest preţ este pentru junincile provenite din ferme foarte bune. Ferma de Holstein pe care am vizitat-o nu vinde juninci, întrucât se află într-un proces de revigorare a efectivului şi tineretul femel se păstrează pentru popularea fermei.

Compania Fides Agro se ocupă şi de acest domeniu, selectând cele mai bune ferme care livrează animale de reproducţie în vederea comercializării de juninci.

 

RASA HOLSTEIN ÎN FERMELE DIN CEHIA 

  • total efectiv vaci Holstein: 212000 capete, reprezentând 56,9% din efectivul total, cu tendinţă de creştere a numărului de capete în fiecare an
    • producţia de lapte la rasa Holstein a crescut în 2009 cu 120 litri/vacă
    • producţia medie la 72% Holstein: 8689 l lapte/vacă
    • producţia medie la 100% Holstein: 9000 l lapte/vacă, cu o medie de 3,7% grăsime şi 3,25% proteină

 

INDUSTRIA LAPTELUI ÎN CEHIA 

  • în 2003 producţia de lapte din Cehia a adus un venit de 3 miliarde de coroane (peste 120 milioane euro), iar în 2009 a fost de 12,45 miliarde coroane (peste 500 milioane euro).
  • cota alocată Cehiei este de 2,72 milioane tone lapte, repartizată la 2050 deţinători de cotă
  • structura fermelor de taurine:
    – mărimea medie a fermelor este de 105 capete
    – în Cehia sunt 2500 de cooperative (fermieri asociaţi), care sunt structuri majoritare
    – fermierii individuali deţin doar 5 la sută din efectivul total de vaci cu lapte (aprox. 17 mii capete)

Radu Theodoru: 1. Trădătorii de la Cluj vor regionalizarea României. 2. Mâine-poimâine vom fi conduși la masă seara cu brățărica electronică agățată de mână. 3. Pe voi cade rușinea istoriei dacă pierdeți Țara asta românească!

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută

 

De ziua Diktatului de la Viena socotim potrivit să reproducem discursul legendarului General nonagenar Radu Theodoru la cea mai recentă manifestație pentru drepturile românilor organizată de Starea de Libertate în Piața UNiversității din București. Au cuvântul: Mihai Tîrnoveanu și Radu Theodoru. Video mai jos și transcriere imediat după filmareUniți-vă, lăsați orgoliile, lăsați tot ce vă desparte, avem un moment istoric: ori trăim și răzbim, ori pierim și suntem slugile nenorocite ale Europei!

Pe voi cade rușinea istoriei dacă pierdeți Țara asta românească! „Sunt cu totul impresionat de numărul românilor care participă la acest miting. Am fost la mitingul trecut și am plecat tare îndurerat de lipsa noastră de conștiință națională.

Nu se poate atunci când Țara asta este în pericol de moarte noi să stăm acasă și să mâncăm mititei!

Două subiecte sunt în atenția mea acum.

Primul, al trădătorilor de la Cluj, care vor să regionalizeze România, să ne cumpere ungurii Ardealul. Au tolerat să avem 5 unguri care conduc județele. Deci stăm drepți în fața prefecților unguri care sunt plătiți de Budapesta ca să dizolve tot ce este românesc în Ardeal!

Este o crimă, o trădare națională, iar ardelenii stau pe loc repaus și așteaptă ca Europa să le verse niște finanțe să facă nu știu ce cu ele. Este neapărat nevoie să ieșim din mediul nostru, din Vechiul Regat, și să îi ajutăm, așa cum ne-am ajutat și în 1916 când, cu „Treceți, batalioane române, Carpații!”, am fost și i-am dezrobit.

Asta e una dintre problemele capitale.

A doua problemă este a pământului românesc care va fi scos la vânzare.

Dacă ne lipsesc de posibilitatea de a stăpâni pământul, suntem ultimii din Europa, cei mai nenorociți, un popor fără vlagă, un popor fără conștiință, un popor fătă istorie!

Asta vor: să ne scoată din istorie! Gândiți-vă care este raportul demografic între noi, românii care am făcut România și cei care au venit în țară, veneticii? Care e raportul? Din ce în ce mai mic. Noi suntem din ce în ce mai puțin stăpâni în Țara Românească. Toate legile care se votează sunt legi anti-românești. Ele se votează de un parlament antiromânesc, un parlament absolut minoritar!

Încă una din problemele esențiale ale timpului nostru: se întâmplă o trădare la nivelul conducerii falsei politici de stat astăzi.

Conducerea de stat nu este românească. Această conducere este condusă, la rândul ei, de către cei care conduc umanitatea la ora actuală: prostocrația bancară! Știți ce se întâmplă în Anglia.

Ar trebui ca asociațiile noastre patriotice să publice documentul prin care englezii, cel mai tradiționalist popor din Europa, sunt pregătiți să li se aplice niște brățări electronice care să-i localizeze la domiciliu: cum pleacă de-acolo, vine Poliția și-i bagă la loc! Deci vacile astăzi în multe țări sunt conduse electronic la pășune.

Mâine-poimâine vom fi conduși la masă seara cu brățărica agățată de mână. Pare un lucru aberant, dar este pericolul cel mai mare de a ne transforma în animale conduse electronic!

Țara asta Românească trebuie păstrată de noi, românii, cei autentic români, cei care avem rădăcini, cei care am fost la Mărășești, cei care am fost la Oituz, cei care am fost peste tot în istoria noastră și ne-am vărsat sângele!

Părinții, bunicii, toți cei care sunt îngropați în brazda asta sfântă, pe care nemernicii o calcă și o profanează. Nu-i lăsați! Nu generația mea poate să mai facă ceva! Noi suntem la cimitir.

Pe voi cade rușinea istoriei dacă pierdeți Țara asta Românească!

Uniți-vă, lăsați orgoliile, lăsați tot ce vă desparte, avem un moment istoric: ori trăim și răzbim, ori pierim și suntem slugile nenorocite ale Europei!

Încă o dată apelez la voi:

Fiți români, nu vă lăsați călcați în picioare!”

https://www.activenews.ro/stiri/Radu-Theodoru-1.-Tradatorii-de-la-Cluj-vor-regionalizarea-Romaniei.-2.-Maine-poimaine-vom-fi-condusi-la-masa-seara-cu-bratarica-electronica-agatata-de-mana.-3.-Pe-voi-cade-rusinea-istoriei-daca-pierdeti-Tara-asta-romaneasca-168930?utm_source=browser&utm_medium=push&utm_campaign=movalio

 

Avertismentul lui Robert F. Kennedy: Forțe apocaliptice pline de ignoranță și lăcomie ne vor conduce viețile ruinandu-ne copiii și distrugând toate visurile și demnitatea pe care speram să le oferim copiilor noștri. Traducerea Cititorului ActiveNews

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

 

O cititoare fidelă a ActiveNews a avut amabilitatea să ne ofere traducerea unui scurte intervenții a avocatului Robert F. Kennedy Jr, nepotul fostului președinte al Americii, John F. Kennedy și fiul fostului senator și Procuror General al SUA, Robert F. Kennedy – ambii asasinați -, fondator al organizației internaționale Childern’s Health Defense și cunoscut activist pentru drepturile omului și împotriva vaccinării și mascării forțate și a pașapoartelor sanitare (Video, mai sus):

ROBERT F. KENNEDY JR:

„Tatal meu mi-a spus cand eram copil: „Oamenii in pozitii de conducere mint.” Si daca vom continua sa traim intr-o democratie, trebuie sa intelegem ca oamenii in pozitii de conducere mint.

Oamenii de la conducere vor abuza de orice putere pe care le-o vom da. Si in aceste momente le dam puterea de a controla fiecare particica din viata noastra, douazeci si patru de ore din douazeci si patru.

Vor sti unde suntem, vor sti ce bani cheltuim, vor avea acces la copiii nostri, vor avea dreptul de a ne impune  interventii medicale nedorite.

Nazistii au facut asta in lagare, in cel de-al doilea razboi mondial. Au testat vaccinuri pe tigani si evrei. Si lumea a fost atat de oripilata dupa razboi incat s-a semnat Carta de la Nurnberg. Si am convenit cu toti cand am facut acest lucru, ca nu vom mai impune niciodata o interventie medicala nedorita pe o fiinta umana, fara consimtamantul informat. Si totusi, in doi ani, toate acele convingeri au disparut brusc.

Oamenii poarta masti iar oamenii de stiinta nu le-au explicat de ce. Executa ceea ce li s-a cerut.

Autoritatile guvernamentale au orchestrat obedienta si acest lucru nu este democratic.

Nu este o caracteristica a democratiei.

Este rezultatul conducerii Pharma care are o agenda de bio-securitate care va inrobi intreaga rasa umana si ne va arunca intr-un cosmar distopic in care forte apocaliptice pline de ignoranta si lacomie ne vor conduce vietile ruinandu-ne copiii si distrugand toate visurile si demnitatea pe care speram sa le oferim copiilor nostri.”

Să luăm aminte.

https://www.activenews.ro/stiri/Avertismentul-lui-Robert-F.-Kennedy-Forte-apocaliptice-pline-de-ignoranta-si-lacomie-ne-vor-conduce-vietile-ruinandu-ne-copiii-si-distrugand-toate-visurile-si-demnitatea-pe-care-speram-sa-le-oferim-copiilor-nostri.-Traducerea-Cititorului-ActiveNews-168921

 

Traian Băsescu, amendat cu 5000 de lei pentru discriminare și încălcarea dreptului la demnitate

 
 
 
https://magnanews.ro/2021/08/traian-basescu-amendat-cu-5000-de-lei-pentru-discriminare-si-incalcarea-dreptului-la-demnitate/
 

 

 

Preşedintele organizaţiei Târgu Mureş a Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), Brassai Hunor, a declarat, luni, pentru AGERPRES, că, la sesizarea sa, depusă în februarie 2020, europarlamentarul Traian Băsescu a fost amendat de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu suma de 5.000 de lei, pentru discriminare şi încălcarea dreptului la demnitate, în urma unor declaraţiilor făcute la adresa comunităţii maghiare, după scandalul muncitorilor din Sri Lanka de la brutăria din Ditrău.

Brassai Hunor a spus că, întrucât CNCD nu s-a sesizat din oficiu în urma declaraţiei televizate a politicianului român, potrivit căreia maghiarii ar fi „un popor complexat, iar complexele îi fac să nu mai suporte pe altcineva lângă ei”, cu referire la cazul de la Ditrău, s-a simţit obligat să depună o plângere împotriva lui Traian Băsescu, considerând că acestea sunt anti-maghiare.
„Acest caz ar trebui să fie un avertisment pentru toţi cei care consideră că ne pot insulta comunitatea. Ca lideri ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania şi ca maghiari din Transilvania, ne asumăm responsabilitatea pentru comunitatea noastră şi vom fi vigilenţi cu privire la declaraţiile care pot instiga comunităţile. Prin această decizie a CNCD dorim să transmitem şi un mesaj tuturor politicienilor că nu vom tolera atitudini anti-maghiare şi provocări (…) Trebuie să luăm măsuri de fiecare dată când experimentăm aceste aspecte şi, prin toate mijloacele care le avem la dispoziţie, să împiedicăm politicienii români să creeze tensiuni între majoritate şi minoritate, stigmatizând comunitatea noastră”, a declarat, pentru AGERPRES, Brassai Hunor, care a mai precizat că a primit decizia CNCD în aceste zile.

 

COSTEL NEACȘU
Uniunea Ziariștilor Profesioniști- TESTAMENTUL LUI ADRIAN NĂSTASE…

https://linia1.ro/testamentul-lui-adrian-nastase/
 

Nu încape îndoiala că presa noastră ascunde de obicei ceea ce este mai important, preferând să transmită publicului, cu prioritate, informațiile de can-can! La mijloc sunt, desigur, obișnuitele și atât de nelipsitele „interesuri” individuale sau de grup… În cazul de față, al lui Adrian Năstase, presa este scuzabilă doar parțial, atâta vreme cât Testamentul acestuia a fost ținut „la secret”! Grație surselor domnului Mihai Ionescu, de la C.I.A., societatea civilă dispune acum de Testamentul lui Năstase. La fel și Procuratura, acum, are ocazia să declanșeze procedura penală de verificare a modului în care a fost posibil ca un „simplu” bugetar să dețină o avere atât de colosală! Situația este valabilă și pentru alte persoane condamnate sau în curs, aflate în funcții decizionale la toate nivelurile administrative!

Subsemnatul Adrian Năstase, în deplinătatea facultăților mintale și în completă cunoștință de cauză am încheiat azi 20 iunie 2012, următorul testament în varianta în care în viitorul meu apropiat s-ar putea produce un eveniment neprevăzut.

Prezentul act este încheiat în prezența  avocatului Ion Cazacu și a notarului Alexandra Grecescu.

costel neacsu 578
Costel Neacșu

Astfel prin prezentul testament se va împărți averea totală de 15.459.300 euro, 15 case – 9,2 milioane de euro, 7 mașini, 10 terenuri, tablouri, bijuterii, artefacte.

1. Vila de pe str. Av. Jean Texier nr.4, sector 1 București, în valoare de 500.000 de euro va rămâne în proprietatea lui Andrei Năstase.

2. Locuința de pe str. Pictor Negulici nr. 18, etaj 1, ap. 2,  sector 1, în valoare de 300.000 de euro va rămâne tot în proprietatea lui Andrei Năstase.

3. Locuința de pe str. Maresal Prezan nr. 4, et. 1, ap. 2, sector 1 Bucuresti, în valoarea de 500.000 de euro va rămâne în proprietate Danei Năstase.

4. Tot Danei Năstase îi va rămâne în proprietate domeniul Cornu.

5. Apartamentul de pe str. Naum Rimniceanu nr. 2, bl.5, ap. 130 sector 1 Bucuresti, în valoare de 70.000 de euro va rămâne lui Mihnea Năstase.

6. Tot lui Mihnea îi va rămâne și apartamentul din Primăverii, str.Jean Baptiste Moliere nr. 10 în valoare de 65.000 de euro.7

7. Dana Năstase va moșteni imobilul în valoare de 450.000 de euro care a aparținut mătușii Elena  Ciolan.

8. Apartamentul mamei mele în valoare 350.000 de euro îi va rămâne Danei Năstase.

9. Tot Dana Năstase va moșteni și imobilul din  Zambaccian nr.16 în valoare de 947.000 de euro.

10. De precizat că apartamentul lui Andrei Năstase tot din blocul Zambaccian în valoare de 210.000 euro cumpărat de Alexandru Ion Țiriac va rămâne definitiv în proprietatea lui.

11. Cele trei apartamente moștenite de la mătușa Tamara în 2006, în valoarea de 400.000 de euro vor fi moștenite fiecare de Dana, Andrei și Mihnea, de comun accord între ei.

12. Apartamentele de la mătușa Aurelia Zachir vor fi astfel moștenite – cel din București de 70.000 de euro îl va primi Andrei Năstase iar cel din Predeal în valoare de 130.000 de euro, Mihnea Năstase.

13. Conturile în valoare de 125.300 de euro vor fi astfel împărțite: 25.300 Dana Năstase, Andrei și Mihnea câte 50.000 de euro fiecare.

14. De precizat că bunurile din apartamentul din Zambaccian (tablouri, mobile, carti, statuete etc.) în valoare de 5 milioane de euro vor rămâne Danei Năstase.

15. În plus, pictura modernă și contemporană (uleiuri pe pânză) în valoare de 18.287 RON (obținute până în 1989) și 56.629 euro (în perioada 1990-2004),  precum și uleiuri pe lemn în valoare de 12.900 RON și 14.700 dolari, ce totalizează 77.800 euro vor fi moștenite tot de Dana Năstase.

16. Terenul din Cornu – 350.000 euro îi va rămâne Danei Năstase.

17. Cel de-al doilea teren din Cornu, intravilan în valoare de 500.000 de euro îi va reveni lui Andrei Năstase. Terenurile din Balotești în valoare de 2,63 milioane euro îi vor reveni lui Andrei Năstase iar cele din Corbeanca de 2,3 milioane de euro lui Mihnea Năstase.

Din acest Testament, incomplet, lipsesc patru pagini, fiecare cu o strictă enumerare a mașinilor, trenurilor etc… Scrupulozitatea lui Năstase pentru orice detaliu, în parte, este o dovadă că avem de-a face cu un om realmente bolnav, copleșit de patima înavuțirii nelimitate!

Stimați cititori, fie ca rândurile de față să constituie pentru toți un prilej de meditație, astfel încât să ne mulțumim cu câte ni s-au rânduit și să căutăm ca inimile să ne fie la comorile cele mai presus de lume…

COSTEL NEACȘU
Uniunea Ziariștilor Profesioniști

 

Consiliul Concurenţei: Un tren de marfă ajunge de la Constanţa la Curtici în 7-12 zile

 
 
 
 
 
 

Viteza medie a trenurilor de marfă în România este de 16 km/h, iar tranzitul între Constanţa şi Curtici durează între 7 şi 12 zile, în funcţie de cantitatea transportată, arată concluziile unui studiu realizat de Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), din cadrul Consiliului Concurenţei, conform Agerpres.

În urma analizei, reiese faptul că, deşi piaţa românească de transport feroviar de marfă este concurenţială, profitabilitatea acestei activităţi este redusă. Acest aspect este confirmat şi de faptul că ponderea transportului feroviar de marfă din România, în total moduri de transport, a fost de 12%, în timp ce transportul rutier a deţinut o pondere de 68%.

„Gradul redus de automatizare şi numărul ridicat al restricţiilor de viteză se reflectă negativ asupra vitezei medii comerciale a trenurilor de marfă, care se situează în jurul valorii de 16 km/h. (…) În prezent, tranzitul unui tren de marfă între Constanţa şi Curtici durează între 7 – 12 zile, în funcţie de greutatea cantităţii transportate”, se arată în studiul Consiliului Concurenţei.

Viteza redusă de circulaţie pe calea ferată şi favorizarea transportului rutier, prin restituirea accizei pe carburanţi transportatorilor rutieri de marfă, au determinat o scădere a profitabilităţii transportului feroviar de marfă, comparativ cu transportul rutier.

În aceste condiţii, a scăzut interesul operatorilor de transport feroviar de marfă de a-şi înnoi parcul de material rulant, dar şi interesul potenţialilor investitori în infrastructura de servicii feroviare, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea de terminale de marfă.

„Astfel, este necesară alocarea corespunzătoare a fondurilor de la bugetul naţional şi utilizarea eficientă a fondurilor europene destinate infrastructurii feroviare pentru a creşte gradul de automatizare şi de electrificare a căii ferate, pentru repararea şi modernizarea secţiunilor de cale şi eliminarea restricţiilor de viteză, astfel încât să crească viteza de circulaţie pe calea ferată.
Pentru a permite acces nediscriminatoriu la infrastructurile de servicii şi la serviciile furnizate în cadrul acestora, CNCF CFR trebuie să elaboreze Documentul de Referinţă al Reţelei (DRR) care precizează în mod detaliat regulile generale, termenele, procedurile şi criteriile pentru sistemele de tarifare şi de alocare a capacităţilor de infrastructură, orice alte informaţii de acest fel”, se mai arată în studiu.

În anul 2020, în condiţiile pandemiei generate de SARS – Cov 2, traficul feroviar de marfă s-a diminuat cu 6,6%, iar numărul trenurilor de marfă puse în circulaţie a scăzut cu 15,4%, faţă de anul anterior. În acelaşi timp, cantitatea de marfă transportată cu trenul, exprimată în tone nete-km, sa diminuat cu 14,7%, iar veniturile OTF de marfă au înregistrat o scădere de 13,7%, arată Studiul CNSDF.

Principalii OTF, din punct de vedere al veniturilor realizate din transportul de marfă pe calea ferată, sunt: CFR Marfă, Grup Feroviar Român, Deutsche Bahn Cargo şi Unicom Tranzit, iar din punct de vedere al Indicatorului parcursulul trenurilor (tren-km) în trafic naţional şi internaţional de marfă, CFR Marfă şi Grup Feroviar Român sunt cei mai importanţi competitori.

În ceea ce priveşte cantitatea de tone nete-km transportată, principalii OTF sunt CFR Marfă, Grup Feroviar Român, Deutsche Bahn Cargo, Tehnotrans Feroviar şi Unicom Tranzit.

Principalele mărfuri transportate pe calea ferată sunt produsele petroliere şi derivate, cerealele, materialele de construcţii şi materiile prime (minereu, cărbune, buşteni, îngrăşăminte).

În condiţiile în care Uniunea Europeană (UE) şi-a propus ca 75% din transportul de marfă efectuat, în prezent, pe cale rutieră, să fie reorientat către transportul feroviar şi transportul pe căile navigabile interioare, ţinta este ca până în anul 2050, traficul feroviar de marfă să se dubleze, iar reţeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T), echipată pentru un transport sustenabil şi
inteligent cu conectivitate de mare viteză, să fie operaţională.

TEN-T este un proiect al UE ce prevede crearea unei reţele complete de transport auto, feroviar şi naval.

Astfel, pentru a se realiza conexiunile cu reţeaua TEN-T centrală, trebuie implementate cu prioritate proiectelor de modernizare şi electrificare a infrastructurii aferente celor două Coridoare Europene Feroviare de Marfă care străbat România: Coridorul feroviar de marfă Orient/Estmediteraneean şi Coridorul feroviar de marfă Rin-Dunăre.

Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire!

 

R009Cuvântul lui Dumneze este ca şi o oglindă pentru sufletul nostru şi privindu-ne în Oglinda curată a Cuvântului lui Dumnezeu ne-am văzut şi recunoscut starea, ne-am plâns păcatul şi ieşind din competiţi afirmării de sine, suntem flămânzi şi însetaţi după neprihănirea lui Dumnezeu. Ce este neprihănira şi care este înţelesul celei de-a patra fericire?

Neprihănire – este calitatea de a fi drept, adevărat, este o calitate ce îi aparţine lui Dumnezeu şi Dumnezeu ne oferă această dreptate prin credinţă în Domnul Isus Hristos.(Rom.3:21-22) A fi neprihănit, înseamnă a fi îndreptăţit, iertat şi acceptat de Dumnezeu.

În predica Sa de pe munte Domnul Isus Hristos avertizează ascultătorii săi că, pentru a intra în Împărăţia lui Dumnezeu, neprihănirea noastră trebuie s-o întreacă pe a cărturarilor şi a fariseilor.

Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor. (Matei 5:20)

Învăţătura fariseilor se baza pe tradiţii şi obiceiuri iar nu pe Cuvântul lui Dumnezeu cum singuri pretindeau.

Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi închideţi oamenilor Împărăţia cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi să intre. Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi mâncaţi casele văduvelor, în timp ce, de ochii lumii, faceţi rugăciuni lungi; de aceea veţi lua o mai mare osândă. Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute. Povăţuitori orbi, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila! Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi sunteţi ca mormintele văruite, care pe din afară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţenie. Tot aşa şi voi, pe din afară vă arătaţi neprihăniţi oamenilordar pe dinăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege. (Mat.23:13-14, 23-24, 27-28)

Domnul Isus a mustrat aspru pe farisei care puneau accentual pe exterior mai mult decât pe interior, îşi arătau neprihănirea lor înaintea oamenilor dar în realitate erau făţarnici şi plini de fărădelege.

Domnul Isus Hristos ne spune că dacă nu întrecem neprihănirea fariseilor, cu nici un chip nu putem intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Lucrul acesta îl putem realiza doar prin studierea şi împlinirea Cuvântului lui Dumnezeu în viaţa noastră.

Isus le-a zis: „Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată; şi cine crede în Mine nu va înseta niciodată. (Ioan 6:35)

Setea şi foamea după Cuvântul lui Dumnezeu poate fi săturată doar atunci când venim la Domnul Isus Hristos, atunci când studiem Cuvântul lui Dumnezeu zilnic în viaţa noastră şi alegem ca şi Maria să stăm la picioarele Domnului Isus, ascultând Cuvântul Lui.

Pe când era pe drum, cu ucenicii Săi, Isus a intrat într-un sat. Şi o femeie, numită Marta, L-a primit în casa ei. Ea avea o soră numită Maria, care s-a aşezat jos la picioarele Domnului şi asculta cuvintele Lui. Marta era împărţită cu multă slujire, a venit repede la El şi I-a zis: „Doamne, nu-Ţi pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură? Zi-i, dar, să-mi ajute.” Drept răspuns, Isus i-a zis: „Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi şi te frămânţi tu, dar un singur lucru trebuie. Maria şi-a ales partea cea bună, care nu i se va lua.” (Luca 10:38-42)

Maria şi-a ales partea cea bună, să asculte cuvintele Domnului Isus Hristos, să-L cunoască pe Domnul Isus Hristos şi Dumnezeu şi să trăiască după Cuvântul lui Dumnezeu. Pentru Maria prioritate era Cuvântul lui Dumnezeu pe când pentru Marta ca şi pentru mulţi dintre noi astăzi prioritate este lumeaa aceasta cu toate grijile ei. Sufletul nu se hrănăşte cu mâncare ci cu orice Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu. De aceea Iacov ne spune:

Fiţi împlinitori ai Cuvîntului, nu numai ascultători, înşelîndu-vă singuri. Căci dacă ascultă cineva Cuvîntul, şi nu-l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om, care îşi priveşte faţa firească într-o oglindă; şi, după ce s-a privit, pleacă şi uită îndată cum era. Dar cine îşi va adînci privirile în legea desăvîrşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui (Iac. 1:22-25).

A fi sărac şi flămând după neprihănire înseamnă a cunoaşte şi a împlini Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa noastră. Şi după ce am cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu, El ne schimbă caracterul şi viaţa noastră potrivit cu Cuvântul Său. Doar atunci când căutăm zilnic să privim în Oglinda lui Dumnezeu şi să trăim aşa cum a trăit Hristos, foamea şi setea noastră va fi săturată de Dumnezeu.

Dragul, meu eşti tu o persoană ce cauţi să cunoşti zilnic Cuvântul lui Dumnezeu? Eşti tu flămând şi însetat după neprihănire?

INSETAT DUPA DUMNEZEU

AM vazut din propria-mi experienta, cat de important este sa ai foame dupa Dumnezeu, si ce mari binecuvantari si satisfaceri spirituale primesti.
Dar azi vreau sa mergem mai SUS, mai ADANC;
Domnul Isus ne spune;”Ferice de cei INSETATI…”

AI fost vreodata in „DESERT”si sa nu ai apa sa bei?Acolo nu-ti este foame ci te arde sufletul de sete.(Cand am fost in Israel, am fost in desertul unde D-l Isus a fost ispitit
si am simtit cu adevarat ce inseamna sa fii INSETAT…)
In ps 63;1 David ne spune;
„DUMNEZEULE,TU ESTI DUMNEZEUL MEU, PE TINE TE CAUT!
IMI INSETEAZA SUFLETUL DUPA TINE, imi tanjeste trupul dupa tine, intr-un pamant sec, uscat si fara apa…”

INSETAM noi tot asa de mult dupa DUMNEZEU ???
PS 84;2 „SUFLETUL MEU SUSPINA SI TANJESTE DE DOR DUPA DOMNUL…”
Cat de mult suspinam noi dupa DOMNUL NOSTRU???
„CUM doreste un cerb izvoarele cu apa, ASA TE DORESTE sufletul meu pe tine Dumnezeule! Sufletul meu INSETEAZA dupa Dumnezeu…”
Meditand la aceste versete si multe altele, Domnul m-a calauzit la Cuvantul Sau din ioan 7;37
„ISUS a STRIGAT;daca INSETEAZA cineva, sa vina la MINE si sa bea…
Cine CREDE in MINE, din inima lui vor CURGE RAURI de apa VIE, cum zice Scriptura.”
(spunea despre DUHUL SFANT…)

Cu cat vom fi INSETATI dupa DUMNEZEU, EL ne promite ca vom fii umpluti, si nu numai atat, dar DIN NOI, vor CURGE RAURI de apa vie…Noi nu realizam ce POATE FACE DUHUL SFANT in viata noastra si PRIN viata noastra, daca; ISETAM, VENIM LA D-L ISUS si CREDEM.
ESTI TU GATA SA FII UMPLUT…?

 

Mai mult din Dumnezeu

PENTRU TOTI CEI CE DORESC MAI MULT DIN DUMNEZEU
Vreau sa va incurajez tot cu promisiunile Domnuliui, care sunt ADEVARATE si se vor implini negresit.

„Caci Domnul isi intinde privirile peste tot pamantul, ca sa sprijineasca(sa se arate puternic,si sa sustina) pe aceea a caror INIMA este INTREAGA a LUI.”(2 cronici16;9)
„Voi Ma veti chema si veti pleca;Ma veti ruga si va voi ASCULTA.
Ma veti CAUTA si Ma veti GASI, daca Ma veti cauta cu TOATA
INIMA.

Ma voi LASA SA FIU GASIT de voi, zice Domnul,si voi aduce
inapoi pe prinsii vostrii de razboi(copii, rude,fiii risipitori).”(ieremia 29;11-14 )
Pri aceste versete si multe altele, Domnul vrea sa va incurajeze ca sunteti pe drumul cel bun, dar este o CONDITIE;CU TOATA INIMA.

Sa ne cercetam fiecare, in lumina Cuvantului Adevarului, si sinceri sa-l rugam pe Domnul sa ne arate ;”CE IMPIEDICA PROGRESUL MEU SPIRITUAL ???”
INIMA, sa fie NEAMPARTITA…caci numai cei cu INIMA CURATA poate sa-l vadape Dumnezeu…

Domnul ISUS ne spune;
„FERICE DE CEI FLAMANZI…caci ei vor fii SATURATI…”
Cat de mult esti ISETAT SI FLAMAND dupa Dumnezeu,dupa neprihanire ,dupa tot ce-i frumos ,curat, divin ,sfant…???
Dumnezeu PROMITE clar ca acel suflet va fii SATURAT.

Oamenii mari ai lui Dumnezeu au avut ceva in comun;FOAME SI SETE DUPA DUMNEZEU si AU PLATIT ORICE PRET CA SA-L CUNOASCA si sa-L IUBEASCA, si NU AU CEDAT PANA NU AU FOST UMPLUTI DE DRAGOSTEA LUI, DE DUHUL SFANT ,DE PUTEREA LUI… Vrei sa fii si tu unul din ei???
Esti pe drumul cel bun, dar este un PROCES de prelucrare, inaintare, dar, NU LASA SA SE DIMINUEZE FOAMEA DUPA EL.

Fericirile (4)https://armoniamagazineusa.com/2013/04/12/fericirile-4/

Biblia deschisaFerice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!

Evanghelia lui Matei, 5. 6

Scopul vieții  determină  ceea ce se întâmplă în viața oamenilor. Majoritatea lor caută fericirea și de aceea  trăiesc  într-un anumit fel în care speră că vor fi fericiți.

Oamenii caută fericirea în posesiuni  și în afirmarea de sine. Însă  mulți  o caută și în imoralitate. Dar toate acestea, fie mai curând, fie mai târziu, n-o realizează, și un gust amar le umplu sufletul lor.

 Celebra familie Rockefeller  are ca mod de gândire și manifestare ideea de a arăta că ei pot să aibă ce vor și că pot și determină viitorul multora. Nici cei de la începutul lumii nu au fost mult diferiți în mentalitate; ei au zis:  „Haidem! să ne zidim o cetate şi un turn al cărui vârf să atingă cerul şi să ne facem un nume“. (Geneza, 11.4)

Fericirile, spuse ucenicilor de către Domnul Isus, arată un fapt paradoxal, pentru a fi pe calea bună, a fericirii, trebuie ca mai întâi să se întâmple ceva care să ne oprească din alergarea noastră după fericire.

„Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!“

Scopul nu trebuie să fie foamea după fericire, ci foamea după neprihănire. Dar apare întrebarea legitină: Cum intrăm în starea de foame după neprihănire?

Intrebare corectă, deoarece e vorba de o cale îngustă, o cale strâmtă a dreptății și moralității, care este nepopulară. Cum intrăm într-o astfel de stare nepopulară, nedorită de majoritatea oamenilor (de omul firesc), care să ne aducă însă fericirea, acea fericire de a fi “flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci atunci vorm fi săturaţi.

Vorbim despre o stare  de beatitudine, o stare a fericirii înalte și depline.  Înseamnă o fericire    spirituală, o stare de bine profundă, mentală și fizică. Oamenii le acordă post-morten acel calificativ de beatificare celor care au murit eroic implinind scopuri umane deosebite. În creștinism, fericiți sunt cei care mor în Domnul.

Cert este că dacă alergi după fericire, fără neprihănire, n-o vei găsi niciodată.
De aceea, nemulțumiții din biserici (care nu sunt neprihăniți) caută a schimba bisericile după tiparul lor, ei nu se simt bine unde există neprihănirea deși și ei caută fericirea, dar n-o caută în termenii divini stabiliți în predica de pe munte. Inversarea lucrurilor ne afectează și nu ne rezolvă problema.

Dorința noastră cea mai intimă și mai adâncă trebuie să fie aceea după neprihănire: nu după fericire, nu după satisfacerea unor altor dorințe, fizice sau mentale.

Despre Noe  Biblia spune că: “Noe era un om neprihănit şi fără pată între cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu.” (Geneza, 6.8)

Neprihănirea e mijlocul care aduce fericirea în dar celui ce o are. Și, în contrast, păcatul nu aduce decât nefericirea celor care îl practică. De aceea, și există o mare mare masă a oamenilor nefericiți,  și pe tot mai mulți dintre ei îi tentează  sinuciderea fizică.

Lărgirea căii nu aduce fericirea, ci împiedecă și mai mult calea spre fericire. Acum înțelegem un  detaliu important: ținta trebuie să ne fie neprihănirea noastră. Această fericire, pe care o dă neprihănirea, leagă unele de celelalte și se explică unele prin celelalte  – Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!;  Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi!; Ferice de cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul!; Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!

  • Trebuie să ajungi să-ți plângi păcatul, pentru a fi fericit
  • Trebuie să urmărești dreptatea, însă cu blândețe

Fericirea e o sinteză și o simbioză a celorlalte stări care o compun și-i dau viață.  Este vorba despre neprihănirea care se primește prin credință. Împărăția cerurilor ne este oferită prin credință. O neprihănire care ne vine prin justificarea divină a lui Dumnezeu prin jertfa lui Hristos care ne-a înlocuit în pedeapsă și plată și nu mai avem asupra noastră vina păcatelor comise de noi înșine. Ci acum avem mulțumiri și recunoștință față de Mântuitorul Dumnezeu.

Ferice de cei care plâng, acum – existența unei relații corectă cu noi înșine. O viață și un caracter diferit, o viață morală, de sfințire. Vina ne-a fost luată de Dumnezeu, suntem iertați prin credință. Ceea ce este înăuntrul nostru vine înspre afară, sfințirea.

Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după asemănarea cu Dumnezeu:    “Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.” (Matei, 5.20)

O neprihănire din punct de vedere moral  pe care Dumnezeu o lucrează în viața noastră. O experimentare a neprihănirii în caracterul nostru, biruința asupra păcatului, mergând mult mai adânc, El vrea să ne elibereze de puterea păcatului.

Nu poți fi blând trăind pentru sine. Să ai puterea de a birui păcatul, a fi într-un permanent proces de sfințire, să ajungi să fii liber față de pofte, a nu mai dori păcatul.

Trebuie să ajungi să fi în mod constant flămând și însetat după neprihănire. Însă e de știut, nu ne putem programa foamea, dar totuși e necesară constanța ei.

Suntem îmbrăcați în Hristos. Sfințenia va lucra când dorim ca El să facă în noi “ceva”. Trebuie să simțim ca El, să nu vrem să păcătuim. Suntem liberi de dorința de a nu mai comite păcatul, acesta trebuie să fie un punct central al vieții noastre.

Această flămânzire şi însetare după neprihănire  e asemănătoare  aceleia prin care a trecut și fiul risipitor.

E vorba de o sete și o foame dureroasă, despre asta e vorba, pentru omul care-L cunoaște pe Dumnezeu și tânjește permanent după El. Asta era și dorința acută a apostolului Pavel: “Să-L cunosc pe El și puterea învierii Lui.”

Există două alternative: ori ești flâmând, ori nu ești; nu este altă alternativă. Sfințirea aceasta, a flămânzirii după Dumnezeu, este lucrată de El în noi, și este înfăptuită doar în cel însetat și flămând după dreptarea lui Dumnezeu. Trebuie ca omul care zice  „Îl cunosc” …  “trebuie să trăiască şi el cum a trăit Isus.” (1 Ioan, 2.4-6)

Faptul că Hristos a înviat din morți nu înseamnă nimic pentru viața noastră dacă nu suntem însetați și flămânzi după neprihănire; flămânzi după neprihănirea și sfințenia Lui. Fără sete nu poți merge mai departe.

Îmi aduc aminte cum într-o zi de sâmbătă, din primii ani de după convertirea mea la un creștinism autentic, mergând pe străzile orașului Tg. Mureș,  de la cineva spre altcineva, dintr-un Nou Testament,  mic,  dar care avea și Psalmii, citisem în întregime Psalmul 119. E  cel mai lung dintre Psalmi, cu 176  versete, dar citeam însetat și flămând după El, asta întrucât atunci “Când urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc-aş avea toate comorile.”  Mă simțeam tot mai flămând și însetat după Cuvântul Lui, așa că am ales să  “Alerg pe calea poruncilor Tale, căci îmi scoţi inima la larg.” (v.14;32)

Aveam o foame și o sete de nestăvilit, de a fi în prezența Lui,  de a ocoli orice cale a păcatului, de a trăi ca El.

Creștinii de azi sunt nefericiți să trăiască ca și Hristos

Când vorbim de neprihănire, avem în vedere că există o neprihănire legală (juridică); apoi există o neprihănire morală – sfințirea; și, de asemenea, există și o neprihănire socială.  Neprihănirea socială o manifestăm atunci când o căutăm și o înfăptuim cu blândețe; prin ea  ne conectăm la celelalte trăsături ale neprihănirii. Caracterul ne determină conduită. Pământul aduce înafara lui copacii, pomii, ierburile. Ce e înăuntru, acele sămânțe, trebuiesc să rodească înafară, în relații. Trăim ceea ce suntem și exprimăm caracterul nostru.

Unui talentat jucător de baseball i s-a făcut o ofertă extraordinară, de 12, 5 milioane de dolari (în 2002). Dar Însemna să accepte să fie departe de familie, dar era plin de bani. A pus în cumpănă situația; și a refuzat oferta tentantă a banilor. Nu-i așa că fiii întunericului continuă să ne dea lecții? Neprihănirea se formează și  se întrupează prin sfințenie și  se arată prin dreptatea relațiilor cu ceilalți.

Setea după Dumnezeu a fost exprimată plastic  și de psalmistul care spune: “Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule! Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel Viu.” (Psalm, 42.1-2)

A fi flămând și însetat după neprihănire nu este însă o calitate, ci ea dovedește o lipsă, o nevoie. Dar nu poți fi însetat și flămând după neprihănire fără cuvântul lui Dumnezeu, înafara Lui.

Constatăm că evanghelicii citesc din ce în ce mai puțin Biblia, ori setea, starea de însetat și flămând după neprihănire, se naște în prezența cuvântului sfânt. Starea de har ia naștere  doar în prezența Lui Dumnezeu  și al cunoașterii Lui, în prezența cuvântului Lui. Căci oglinda și cântarul Cuvântului Sfânt îmi spune cum sunt și cum trebuie să fiu și cuvântul lucrează neprihănirea, căci “e viu și lucrător“. (Evrei, 4.12)

Această foame și sete nu este una temporară, ea este constantă și  activă în viața noastră, dacă stăm în prezența Lui. Așadar,  e clar că așa cum avem nevoie de aer,  avem nevoie de părtășie, avem nevoie de Cuvânt.

Se vede dacă sunt însetat și flămând după neprihănire, căci aceasta nu vine din efortul nostru, ci ea vine în mod natural. Dar suntem tot mai conștienți, încât, însetăm după Dumnezeul cel Viu, e o durere care nu poate fi ostoită decât prin părtășia cu Cel de care suntem flămânzi. O iubire flămândă, dureroasă. Îți dorești cu ardoare, cu înfocare, “asta”, în mod natural – Prezența Lui te va răcori; vei fi săturat continuu; plin de Duhul. (Efeseni, 5.18)

Cunoaștem istoria celor două surori, Maria și Marta. Marta se agita să-l slujească pe Domnul Isus, iar Maria îl sorbea cu toată ființa, ca paralizată. Domnul o apreciază pe Maria, că ea și-a ales partea cea bună.

O, dacă am înțelege chiar azi: a fi flămând și însetat după neprihănire,  se împlinește numai prin cuvântul Domnului. “Acum voi sunteţi curaţi, din pricina Cuvântului pe care vi l-am spus.” (IOan, 15.3)

Dar creștinii formali seamănă tot mai mult cu Balaam, care, n-a avut sfârșitul  râvnit de el: “O, de aş muri de moartea celor neprihăniţi, şi sfârşitul meu să fie ca al lor!”, ci unul trist, departe de fața lui Dumnezeu.

Creștinii de azi vor binecuvântările sfinților Lui Dumnezeu, dar nu și viața lor. Avraam a umblat și a trăit neprihănirea primită în dar, prin credința în Dumnezeu. Căci el se temea de Dumnezeu și-i da slavă. El era însetat și flâmând să facă voia lui Dumnezeu, trăia în ascultare de Domnul. Și Dumnezeu era în părtășie cu Avraam și nu i-a ascuns nimic din ceea ce avea să facă cu Sodoma și Gomora.

Dacă nu suntem însetați și flămânzi după neprihănire, atunci nu suntem pe drumul cel bun al căii înguste care duce la Cer. Și atunci nu vom fi și nu suntem îmbrăcați cu haina neprihănirii Lui care o dă celui invitat la nunta Mielului, cu Mireasa neprihănită.

Fraților, să nu fim însetați după sănătate și prosperitate, ci după neprihănirea care se capătă prin credință!

Doamne, Te rog ajută-mă să însetez și să fiu flămând după tot ceea ce ești Tu! Amin.

 

https://armoniamagazineusa.com/tag/oswald-chambers/

Oswald CHAMBERS: Nu stingeţi Duhul!

 

Totul pentru Gloria Lui Oswald ChambersNu stingeţi Duhul!

1 Tesaloniceni 5:19

Vocea Duhului este blândă ca zefirul, atât de blândă, încât, dacă nu trăieşti într-o comuniune perfectă cu Dumnezeu, n-o auzi niciodată. Atenţionările Duhului vin pe căile cele mai extraordinar de blânde şi dacă nu eşti destul de sensibil ca să detectezi vocea Lui, o vei stinge, iar viaţa ta spirituală va slăbi. Atenţionarea Lui vine întotdeauna ca “un glas blând şi liniştit”, atât de gingaş încât numai un sfânt îl poate auzi.

Fereşte-te ca în mărturia ta personală să te uiţi mereu înapoi şi să spui: “Odată, cu ani în urmă, am fost mântuit”. Dacă umbli în lumină, nu există privire înapoi; trecutul este transpus în minunea prezentă a părtăşiei cu Dumnezeu. Dacă te îndepărtezi de lumină, devii un creştin sentimental şi trăieşti din amintiri, iar mărturia ta capătă o notă aspră, rece.

Fereşte-te să încerci să acoperi refuzul de a umbla în lumină în prezent apelând la experienţele trecute, când ai umblat în lumină. Ori de câte ori Duhul te atenţionează, opreşte-te şi pune lucrurile în ordine, altfel vei continua să-L întristezi fără să-ţi dai seama.

Să spunem că Dumnezeu te-a adus într-o criză şi aproape că ai trecut prin ea, dar nu până la capăt; El va aduce din nou criza aceea, dar ea nu va mai fi aşa de ascuţită cum a fost prima dată. Nu ÎI vei mai discerne pe Dumnezeu bine şi vei fi mai umilit că nu L-ai ascultat. Dacă întristezi Duhul în continuare, va veni un timp când criza nu se va mai putea repeta, căci L-ai întristat într-atâta, încât El S-a îndepărtat. Dar dacă treci prin criză, viaţa ta va fi un imn de laudă la adresa lui Dumnezeu. Nu te ataşa niciodată de lucrurile care-L rănesc mereu pe Dumnezeu. Lasă-L pe Dumnezeu să distrugă ceea ce trebuie să dispară.

Meditație TOTUL PENTRU GLORIA LUI de Oswald CHAMBERS

Oswald CHAMBERS: Lucrarea celor nebăgaţi în seamă (de oameni, dar iubiti si folositi de Dumnezeu…)

matthew_5_3___bible_verse_quote_by_bible_quote-d7wplzu

„Ferice de cei săraci în duh.” Matei 5:3

Lucrarea celor nebăgaţi în seamă

Noul Testament remarcă lucruri care, din punctul nostru de vedere nu par să conteze. “Ferice de cei săraci în duh” sau, într-o traducere mai literală. „Ferice de cei lipsiţi“. Săracii sunt un fapt cât se poate de obişnuit. Predicarea din zilele noastre are tendinţa de a sublinia puterea voinţei sau frumuseţea caracterului – lucruri care sunt uşor de observat. Propoziţia pe care o auzim atât de des, „Hotărăşte-te pentru Cristos”, este sublinierea unui lucru pe care Domnul nostru nu l-a spus niciodată. El nu ne cere niciodată să ne hotărâm pentru El, ci să ne predăm Lui, ceea ce este cu totul altceva. CONTINUE READING “OSWALD CHAMBERS: LUCRAREA CELOR NEBĂGAŢI ÎN SEAMĂ”

 

Oswald CHAMBERS: Mă cunoaşte El?

5f0a69a406cc999a2cec2b5c02dc118dEl cheamă… pe nume.

Ioan 10:3

Mă cunoaşte El?

Când L-am înţeles greşit (Ioan 20:11-18)? E posibil să cunosc totul despre doctrină şi, totuşi, să nu-L cunosc pe Isus. Sufletul este în pericol atunci când cunoaşterea doctrinei întrece legătura strânsă cu Isus. De ce plângea Maria? Doctrina nu însemna pentru Maria mai mult decât iarba de sub picioare. Orice fariseu ar fi putut râde de ea din punct de vedere doctrinar, dar un lucru de care n-ar fi putut râde era acela că Isus a scos din ca şapte demoni: totuşi, binecuvântările Lui nu valorau nimic pentru ea în comparaţie cu El însuşi. Maria „a văzut pe Isus stând acolo în picioare: dar nu ştia că este Isus…”. Însă imediat ce I-a auzit vocea. L-a recunoscut pe Cel care îi vorbea. Ea s-a întors şi I-a zis: „Invăţătorule!” CONTINUE READING “OSWALD CHAMBERS: MĂ CUNOAŞTE EL?”

 

Oswald CHAMBERS: Nu stingeţi Duhul!

Totul pentru Gloria Lui Oswald ChambersNu stingeţi Duhul!

1 Tesaloniceni 5:19

Vocea Duhului este blândă ca zefirul, atât de blândă, încât, dacă nu trăieşti într-o comuniune perfectă cu Dumnezeu, n-o auzi niciodată. Atenţionările Duhului vin pe căile cele mai extraordinar de blânde şi dacă nu eşti destul de sensibil ca să detectezi vocea Lui, o vei stinge, iar viaţa ta spirituală va slăbi. Atenţionarea Lui vine întotdeauna ca “un glas blând şi liniştit”, atât de gingaş încât numai un sfânt îl poate auzi.

Fereşte-te ca în mărturia ta personală să te uiţi mereu înapoi şi să spui: “Odată, cu ani în urmă, am fost mântuit”. Dacă umbli în lumină, nu există privire înapoi; trecutul este transpus în minunea prezentă a părtăşiei cu Dumnezeu. Dacă te îndepărtezi de lumină, devii un creştin sentimental şi trăieşti din amintiri, iar mărturia ta capătă o notă aspră, rece. CONTINUE READING “OSWALD CHAMBERS: NU STINGEŢI DUHUL!”

Oswald CHAMBERS: RUGĂCIUNEA ÎN ONOAREA TATĂLUI

28a02e03f6af26614abb72701cc53924“Sfântul care Se va naşte din tine va fi chemat Fiul Lui Dumnezeu.”

Luca 1:35

Ceea ce s-a întâmplat cu fecioara Maria la venirea istorică a Fiului lui Dumnezeu pe pământ se întâmplă cu fiecare sfânt. Fiul lui Dumnezeu Se naşte în mine prin acţiunea directă a lui Dumnezeu; apoi eu, devenind copil al Său, trebuie să-mi exercit drepturile de copil, dreptul de a fi tot timpul faţă în faţă cu Tatăl meu prin rugăciune.

Îi spun eu continuu, cu uimire, vieţii mele fireşti: “De ce M-aţi căutat? Oare nu ştiaţi că trebiuie să fiu în casa Tatălui Meu?” (Luca 2:49, KJV). CONTINUE READING “OSWALD CHAMBERS: RUGĂCIUNEA ÎN ONOAREA TATĂLUI”

Oswald CHAMBERS: Poarta împărăţiei

„Ferice de cei săraci în duh.” Matei 5:3

e515e5ccd01d5fb5e91d9a1526c22f0aPoarta împărăţiei

Fereşte-te să-L consideri pe Domnul doar un învăţător. Dacă Isus Hristos este doar un învăţător, atunci tot ce-ar putea El face este să mă chinuie impunându-mi un standard pe care nu-l pot atinge. La ce bun să-mi prezinte un ideal atât de înalt de care nu mă pot apropia? Aş fi fericit dacă nu l-aş cunoaşte. La ce bun să-mi spună să fiu ceea ce nu pot fi niciodată – să am o inimă curată, să fac mai mult decât sunt dator sau să-I fiu cu totul devotat lui Dumnezeu? Trebuie să-L cunosc pe Isus Cristos ca Mântuitor înainte ca învăţătura Lui să aibă pentru mine un alt înţeles decât acela al unui ideal înalt, care duce doar la disperare. Dar, când sunt născut din nou prin Duhul lui Dumnezeu, ştiu că Isus Cristos n-a venit doar să mă înveţe; El a venit să facă din mine ceea ce mă învaţă că trebuie să fiu. Răscumpărarea înseamnă că Isus Hristos poate pune în fiecare om atitudinea care I-a condus propria Sa viaţă; toate standardele pe care le dă Dumnezeu se bazează pe această atitudine. CONTINUE READING 

„Isus, Apa Vieţii”

Acest verset m-a mişcat în mod deosebit astăzi… De dimineaţă, mă rugam ca să rămân în prezenţa Lui, ca să am o zi de biruinţă, ca să trăiesc doar în voia Sa cea bună, plăcută şi desăvârşită… să trăiesc prin Duhul, şi nu ascultând de dorinţele firii!… Şi, … amintindu-mi de atâtea insuccese din trecut… am început să plâng… şi I-am zis Domnului că mai bine aş vrea să nu mai trăiesc, să mă ia la El… să nu mă mai scol de pe genunchi… decât să mai fiu iar în nestatornicie, decât să mai cad iar!!!!!!!!!… şi, prin credinţă, pe baza versetului din Ioan 4:14 „Dar oricui va bea din Apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete; ba încă Apa, pe care i-o voi da Eu, se va preface în el într-un izvor de apă, care va ţâşni în viaţă veşnică”!… Ioan 7:37-38 (titlul este „Isus, Apa Vieţii”) „Dacă însetează cineva, să vină la Mine, şi să bea. Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura.” Amin!… pe baza acestor versete, şi nu numai, deci, am început ca, prin credinţă, „să beau din Apa Vieţii”, care este Duhul Sfânt. Care este Hristos Însuşi. Cum „beam”, prin credinţă, din Apa Vieţii, începeam să înţeleg că Hristos mă eliberează de orice păcat. Că în El, în Hristos, sunt o făptură nouă. Că în El, în Apa Vieţii, în Râul Vieţii, toate cele vechi s-au dus, toate lucrurile s-au făcut noi, ca prin Hristos sunt MAI MULT DECÂT BIRUITOR, orice ar fi 🙂 am început să înţeleg că Apa aceasta a Vieţii mă va însoţi oriunde voi merge, şi, oriunde voi merge, va da viaţă, pentru că Hristos va fi cu mine oriunde voi merge, şi El va da viaţă peste tot pe unde voi trece, va curge Apa Vieţii!…”Dar” – mă gândeam eu – „în timp ce merg în bucătărie, să mănânc?… în timp ce merg să fac lucrurile normale, pământeşti, într-un fel, gen servici etc., pe care le voi face azi?… în timp ce voi face toate acestea, ce voi face?… Căci este scris: oricine trăieşte după îndemnurile firii (pământeşti, ale pământului cu alte cuvinte!), va muri, dar dacă, prin Duhul, facem să moară faptele trupului, veţi trăi!… Ce voi face atunci?…” Şi Domnul, prin Duhul Său, m-a luminat: în Psalmul 110, ultimul verset, este un Cuvânt minunat: „El bea din pârâu în timpul mersului”… SUNT CONVINS CĂ ACEST „PÂRÂU” SE REFERĂ LA RÂUL VIEŢII, LA APA VIE A DUHULUI SFÂNT… la Apa Vieţii!… Şi este scris: „El bea din pârâu în timpul mersului – de aceea îşi înalţă capul„!!!… 🙂 Slavă Domnului, în timp ce merg, în timp ce mănânc, în timp ce îmi fac „treburile vieţii”, ÎN FIECARE CLIPĂ – EU POT SĂ BEAU, – ŞI, DESIGUR, VOI BEA! – din APA VIEŢII – motiv din care îmi voi ÎNĂLŢA capul!… motiv pentru care, NU voi cădea – ci – îmi voi înălţa capul!… Aleluia! Glorie Lui!…Şi – chiar mai mult, promisiunile din Noul Testament – şi anume, Cuvintele Domnului Isus Hristos, Mesia, sunt chiar mai mari: dacă – sau, mai bine zis, FIINDCĂ BEM din APA VIEŢII; – … din inima noastră VOR CURGE RÂURI DE APĂ VIE!… PENTRU ALŢII!… Aleluia!… Glorie Lui!…Vă doresc ca în fiecare zi, clipă, moment, să beţi din Apa Vieţii – care vă face neprihăniţi, vă transformă inima într-o inima însetată după neprihănire, DAR… plină de bucuria, pacea, biruinţa şi satisfacţia unei prezenţe depline a Duhului, a lui Dumnezeu, prin Duhul Lui cel Sfânt!… În fiecare moment, nu uitaţi, să beţi deplin din Izvorul Apelor Vii, să vă aşezaţi sub Izvorul TRANSFORMATOR şi ADUCĂTOR DE VIAŢĂ al lui Hristos, al Duhului Sfânt!… Şi sunt convins că veţi vedea rezultatele sfinţitoare pe care le aduce, pe deplin, în viaţă (VEŞNICĂ), Apa Vieţii, adica Domnul Isus Yeshua Mesia, Iisus Hristos, Duhul Sfânt!…”Căci Domnul este Duhul; şi unde este Duhul Domnului – acolo este slobozenia.Noi toţi privim, cu faţa descoperită, ca-ntr-o oglindă, slava Domnului, şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului” – 2 Cor. 3:17-18″Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut, pentru ca această putere NEMAIPOMENITĂ să fie de la Dumnezeu, şi nu de la noi.” – 2 Cor. 4:7″ACUM dar nu este nici o osândire pentru cei ce sunt în HRISTOS ISUS, […] care trăiesc după îndemnurile Duhului” – Romani 8:1″HAR ŞI PACE VOUĂ DE LA DUMNEZEU TATĂL ŞI DE LA DOMNUL NOSTRU ISUS HRISTOS!” (Gal. 1:3)shalom alehem!…
O foame pe care doar Dumnezeu o poate potoli
 

O foame pe care doar Dumnezeu o poate potoli

 

16. Duhul Sfânt

Duhul Sfânt, Cel care a inspirat scrierea Sfintelor Scripturi, este Acela care ne poate oferi interpretarea corectă a profeţiei biblice. De aceea, împlinirea condiţiilor pentru a primi Duhul Sfânt reprezintă împlinirea condiţiilor pentru a putea înţelege profeţia. Acest lucru este cu atât mai normal cu cât adevărurile profeţiei nu sunt destinate înţelegerii vrăjmaşilor lui Dumnezeu, ci doar adevăraţilor urmaşi ai Domnului Hristos, adică acei oameni care aleg să se supună călăuzirii Duhului Sfânt.  (Ioan 16:13; 1Cor. 2:11-15; Apoc. 1:3; Dan. 12:10; Ps. 119:130)

Dar, de fapt, în om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, dă priceperea. (Iov 32:8)

Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie; şi nici nu le poate înţelege, pentru că trebuie judecate duhovniceşte. Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate să judece totul, şi el însuşi nu poate fi judecat de nimeni. (1Cor. 2:14-15)

Având în vedere că prin Domnul Hristos au fost făcute toate lucrurile cari sunt în ceruri şi pe pământ (Col. 1:16), El trebuie să fi fost Acela care, în cea de-a şasea zi a creaţiunii, a suflat asupra omului suflarea de viaţă (vezi Gen. 2:7). Privind din această perspectivă, gestul Mântuitorului când, după învierea Sa din morţi, S-a arătat ucenicilor şi a suflat asupra lor, zicând: Luaţi Duh Sfânt! (Ioan 20:22), capătă o semnificaţie aparte. Acela care modelase pe Adam din ţărâna pământului şi apoi i-a dat suflare de viaţă acestuia, ştia mai bine decât oricine nevoia cea mai mare a omului. De aceea, în instrucţiunile speciale pe care El le-a transmis ucenicilor chiar înainte de crucificarea Sa, un loc central l-a avut învăţătura cu privire la Duhul Sfânt.

Duhul dătător de viaţă
Vorbind ucenicilor despre Mângâietorul ceresc, Isus nu aducea în discuţie un subiect nou şi nemaiauzit. Duhul lui Dumnezeu este prezentat în Biblie încă din primele versete ale raportului creaţiunii (vezi Gen. 1:2). Dar în mod special în raportul biblic al modului în care omul a fost adus la existenţă, regăsim un adevăr plin de însemnătate: din momentul modelării acestuia din ţărână, până la momentul în care Creatorul a suflat asupra lui suflarea de viaţă, omul nu era practic decât o masă inertă de materie. El urma să primească viaţă numai prin Duhul Sfânt, lucru subliniat foarte clar prin cuvintele lui Iov:

Duhul lui Dumnezeu m-a făcut, şi suflarea Celui Atotputernic îmi dă viaţă. (Iov 33:4)

Tot Iov spune că Duhul Sfânt este Acela care ne poate da pricepere (vezi Iov 32:8). De aceea, atunci când Biblia spune omului să nu fie ca un cal sau ca un catâr fără pricepere (Ps. 32:9), el este îndemnat de fapt să se ridice deasupra condiţiei necuvântătoarelor, primind Duhul lui Dumnezeu. Fără această binecuvântare cerească, chiar şi omul pus în cinste, şi fără pricepere [adică lipsit de Duhul Sfânt], este ca dobitoacele (Ps. 49:20).

La creaţiune, cu toate că nu era singura făptură vie pe care Dumnezeu o lăsase pe pământ, în om se afla o formă superioară de viaţă, comparativ cu aceea a lumii animale. În timp ce viaţa sa fizică era întreţinută, la fel cu aceea a animalelor, din roadele pământului (Gen. 1:29-30), viaţa sa spirituală, care îl plasa pe acesta într-o sferă superioară, era şi ea întreţinută de ceva:

Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu (Mat. 4:4).

Duhul meu nu se va lupta întotdeauna cu omul (Gen. 6:3)
Planul lui Dumnezeu pentru om a fost încă de la început ca trupul lui să fie un templu viu, în care să locuiască Duhul Sfânt (vezi 1Cor. 6:19), asemenea îngerilor sfinţi care compun oştirea cerurilor (Ps. 33:6). Asemenea acestor fiinţe cereşti, omul avea capacitatea de a înţelege cuvintele lui Dumnezeu şi a le asimila. Toate sunt supuse Cuvântului lui Dumnezeu şi toate ascultă de glasul său. Omul însă are capacitatea de a lua o decizie conştientă cu privire la cuvintele Creatorului, de a asculta sau nu.

Desigur că, la urma urmei, chiar şi viaţa fizică a fost dată şi este păstrată prin Cuvântul lui Dumnezeu. La cuvântul Creatorului a dat pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ la început, şi puterea aceluiaşi cuvânt face ca pământul să îşi dea roadele până în ziua de astăzi. Însă dacă omul se mulţumeşte doar cu ceea ce îi împlineşte nevoile fiziologice nu dăinuieşte, ci este ca animalele care pier (Ps. 49:12, traducerea Fidela). Cu toate că, la fel ca în cazul tuturor celorlalte lucruri create, viaţa lui fizică este păstrată pentru o vreme prin cuvântul puterii lui Hristos (Evr. 1:3), el este precum cerurile şi pământul de acum care sunt păzite şi păstrate, prin acelaşi cuvânt, pentru focul din ziua de judecată şi de pieire a oamenilor nelegiuiţi (2Pet. 3:7).

Există un scop dumnezeiesc în faptul ca planeta aceasta răzvrătită este păstrată pentru ziua judecăţii şi nu a fost anihilată în momentul în care omul a respins în mod conştient Duhul de viaţă, prin acceptarea minciunilor vrăjmaşului în locul cuvintelor lui Dumnezeu. La fel cum lumea care a ieşit la început din apă (2Pet. 3:5) a fost păstrată până la potop, iar până la pieirea ei tot prin apă (v. 6) Duhul lui Dumnezeu „s-a luptat” cu omul (Gen. 6:3, traducerea Fidela) şi în lumea de acum, păstrată pentru focul din ziua de judecată, acelaşi Duh are un rol de împlinit. Lucrarea sa este de a mustra lumea de păcat şi de dreptate şi de judecată (Ioan 16:8, traducerea Fidela), pentru ca omul, convins fiind de păcat, să se poată întoarce la Dumnezeu şi să primească cuvintele vieţii veşnice. Până atunci el este, am putea spune, asemenea celui aflat în moarte cerebrală, dar ale cărui funcţii vitale sunt ţinute artificial în stare de funcţionare de niște aparate, în speranţa că la un moment dat creierul său va fi reactivat şi va redobândi adevărata viaţă. El va primi în tot acest timp oxigenul şi nutrienţii necesari vieţii fizice, însă percepţiile şi facultăţile superioare ale minţii rămân adormite.

Primirea Duhului
De aceea, Isus caută să ne atragă atenţia de la mâncarea pieritoare, înspre mâncarea care rămâne pentru viaţa veşnică (Ioan 6:11). Despre ce mâncare este vorba aici a fost lămurit foarte clar de către Mântuitorul atunci când a afirmat: cuvintele, pe cari vi le-am spus Eu, sunt duh şi viaţă (v. 63). Această afirmaţie dovedeşte de fapt adevărul că primirea cuvintelor Sale este sinonimă cu primirea Duhului dătător de viaţă al lui Dumnezeu. Iată cum a sunat invitaţia de a primi aceste cuvinte, aşa cum a fost ea lansată în ultima zi a sărbătorii corturilor, sărbătoare care comemora purtarea de grijă a lui Iehova în anii de umblare a poporului Său prin pustie:

Dacă însetează cineva, să vină la mine şi să bea. Cel ce crede în mine, după cum a spus scriptura, din lăuntrul lui vor curge râuri de apă vie. (Dar spunea aceasta despre Duhul, pe care cei ce cred în el urmau să îl primească, pentru că Duhul Sfânt încă nu fusese dat, pentru că Isus nu fusese încă glorificat.) (Ioan 7:37-39, traducerea Fidela)

Una din nevoile poporului călător din vremea lui Moise, care au fost împlinite în chip minunat, a fost setea. Cel care împlinise această nevoie atunci, era acum prezent în carne şi oase în mijlocul poporului adunat la sărbătoare. Hristos, Izvorul apelor vii (Ier. 2:13), era de fapt răspunsul dat cererii evreilor adunaţi la muntele Sinai, atunci când aceştia au dorit să nu le mai vorbească Dumnezeu, ca să nu moară:

Domnul Dumnezeul tău îţi va ridica din mijlocul tău, dintre fraţii tăi, un proroc ca mine: să ascultaţi de el! Astfel, el va răspunde la cererea pe care ai făcut-o Domnului Dumnezeului tău la Horeb, în ziua adunării poporului, când ziceai: „Să nu mai aud glasul Domnului Dumnezeului meu şi să nu mai văd acest foc mare, ca să nu mor.” Atunci Domnul mi-a zis: „Ce au zis ei, este bine. Le voi ridica din mijlocul fraţilor lor un proroc ca tine, voi pune cuvintele Mele în gura lui, şi el le va spune tot ce-i voi porunci Eu. Şi dacă cineva nu va asculta de cuvintele Mele, pe care le va spune el în Numele Meu, Eu îi voi cere socoteală. …” (Deut. 18:15-19)

Din păcate, dacă cei din vremea lui Moise n-au suportat măreţia şi slava din care Domnul le-a vorbit, atunci când Isus a venit în mijlocul poporului în chip umil ca să le prezinte cuvintele vieţii veşnice, pentru ei aceasta a reprezentat o pricină de poticnire. În nici unul dintre cazuri problema nu a fost felul în care Dumnezeu a vorbit, ci lipsa de credinţă a celor cărora le-au fost adresate cuvintele (vezi Fapte 7:38-39Rom. 3:2-3). Iar credinţa este condiţia absolut necesară pentru primirea Duhului Sfânt, aşa cum putem observa din Ioan 7:38-39, lucru confirmat dealtfel şi de apostolul Pavel:

Iată numai ce voiesc să ştiu de la voi: prin faptele Legii aţi primit voi Duhul ori prin auzirea credinţei? [] Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii [] pentru ca, prin credinţă, noi să primim Duhul făgăduit. (Gal. 3:2, 13-14)

 

Credinţa care ne face neprihăniţi

Dacă slujba aducătoare de osândă a fost slăvită, cu cât mai mult o întrece în slavă slujba aducătoare de neprihănire? (2Cor. 3:9)

Contextul acestui verset arată că slujba aducătoare de neprihănire este de fapt slujba Duhului (v. 8). Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu (1Cor. 2:14). Avem nevoie de transformarea minţii pentru a primi o minte duhovnicească, asemenea minţii lui Isus Hristos. Adică, trebuie „să ne îmbrăcăm” în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul (Ef. 4:24, vezi şi Col. 3:10). Sau, putem spune: „o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă Cuvântul”, pentru că Isus a definit adevărul ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu (vezi Ioan 17:17).

Credinţa în Dumnezeu înseamnă, de fapt, credinţa în Cuvântul Său care ne face neprihăniţi, pentru că în acest Cuvânt există putere creatoare, având chiar în el însuşi capacitatea de a produce din nimic exact acel lucru pe care gura lui Dumnezeu îl rosteşte. Atunci când Dumnezeu spune întunericului „Să fie lumină”, este lumină, când El declară pe păcătos neprihănit (Rom. 4:5), acel om devine cu adevărat neprihănit.

Căci Dumnezeu, care a zis: „Să lumineze lumina din întunerec”, ne-a luminat inimile, pentru ca să facem să strălucească lumina cunoştinţei slavei lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Hristos. (2Cor. 4:6)

A înţelege adevărul de origine cerească înseamnă a primi în inimă Cuvântul care ne face neprihăniţi prin puterea sa creatoare. Acest adevăr este ilustrat în Vechiul Testament printr-o serie de imagini. Iată una dintre ele:

Ci dreptatea să curgă ca o apă curgătoare, şi neprihănirea ca un pârâu care nu seacă niciodată! (Amos 5:24)

Nu a folosit Isus tocmai această imagine în Ioan 7:37-39, atunci când vorbea despre Duhul Sfânt? Iar în cartea profetului Osea avem din nou imaginea apei asociată cu primirea neprihănirii, doar că de această dată apa nu este prezentată ca o apă curgătoare ci sub formă de ploaie. După ce în Osea 6:3 ploaia are de a face cu a-L cunoaşte pe Domnul, mai apoi, aceeaşi carte profetică detaliază cu privire la modul concret în care îl putem cunoaşte pe Domnul:

Semănaţi pentru voi înşivă în dreptate, seceraţi în milă, desţeleniţi-vă pământul; fiindcă este timpul să căutaţi pe DOMNUL, până va veni el şi va ploua dreptate peste voi. (Osea 10:12, traducerea Fidela)

Astfel, credinţa este condiţia atât pentru a deveni neprihăniţi, cât şi pentru primirea Duhului Sfânt. Acest lucru este cât se poate de logic pentru că Duhul Sfânt, locuind în inimă, are nişte rezultate practice în viaţa omului. În primul rând dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt (Rom. 5:5). Iar dragostea [] este împlinirea Legii (Rom. 13:10), Lege care reprezintă de fapt standardul neprihănirii, sau al dreptăţii, pentru că cei neprihăniţi sunt cei ce păzesc Legea, [] cei ce înfăptuiesc dreptatea în orice vreme (Ps. 106:3, vezi și Rom. 2:13).

Dragostea este totodată prima din lista de calităţi care compun roada Duhului. Cu privire la aceste calităţi Biblia afirmă într-un mod foarte clar: Împotriva acestor lucruri nu este lege (Gal. 5:23). Înţelegem astfel că toţi cei care au această roadă nu sunt condamnaţi de Legea divină ci, dimpotrivă, ei sunt în perfectă armonie cu ea.

A nu se înţelege de aici că eforturile noastre de a păzi Legea în propriile puteri pot aduce Duhul Sfânt. Căci noi, prin Duhul, aşteptăm prin credinţă nădejdea neprihănirii (Gal. 5:5). Iar a încerca să îl „impresionezi” pe Dumnezeu cu propriile tale eforturi trădează de fapt necredinţa în promisiunile Sale. Omul a fost creat neprihănit la început prin Cuvântul lui Dumnezeu şi tocmai din cauza îndoielii şi a lipsei de credinţă în acest Cuvânt, a pierdut el starea de neprihănire.

Toate câte sunt supuse Cuvântului creator sunt în armonie cu legile lui Dumnezeu:

După legile Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Îţi sunt supuse. (Ps. 119:91).

De aceea, pentru a fi readus în armonie cu Legea lui Dumnezeu, omul va trebui ca, prin credinţă, să ajungă înapoi la starea de supunere faţă de Cuvântul inspirat. Să crezi pe Dumnezeu, înseamnă să socoteşti că adevărat şi cu totul vrednic de primit este cuvântul care zice: „Hristos Isus a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi”, dintre care cel dintâi sunt eu (1Tim. 1:15). Acceptând mărturisirea pe care a făcut-o Dumnezeu despre Fiul Său (1Ioan 5:10), socotind credincios pe Acela care declară pe păcătos neprihănit (Rom. 4:5), primeşti în inimă Cuvântul Celui care nu poate să mintă (Tit 1:2). Prin acest Cuvânt, Însuşi Isus Hristos, Cel neprihănit (1Ioan 2:1) locuieşte în inimă (vezi Rom. 10:7-8 şi Ioan 15:17). Iar omul în a cărui inimă locuieşte Mântuitorul trăieşte în neprihănire şi este neprihănit, cum El însuşi este neprihănit. (1Ioan 3:7).

Pe de altă parte, cine nu crede pe Dumnezeu Îl face mincinos, fiindcă nu crede mărturisirea pe care a făcut-o Dumnezeu despre Fiul Său (1Ioan 5:10). Nu putem să credem doar o parte din Cuvântul Său pentru că, în momentul în care punem sub semnul întrebării chiar şi o iotă din afirmaţiile Creatorului, prin aceasta Îl facem de fapt mincinos pe El ca Persoană. Îndoindu-ne de un singur cuvânt al Său, noi ne vom îndoi de fapt de credibilitatea tuturor afirmaţiilor Sale şi ne vom aşeza pe scaunul de judecător pentru a decide ce este adevărat şi ce nu din ceea ce El spune. În felul acesta au ajuns oamenii muritori şi supuşi greşelii să se încumete să adauge şi să scoată cuvinte din textul inspirat, să ignore sau să reinterpreteze ceea ce Dumnezeu a zis.

Felul în care noi trebuie să primim Cuvântul este acelaşi în care credincioşii tesaloniceni l-au primit: nu ca pe cuvântul oamenilor, ci, aşa cum şi este în adevăr, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu (1Tes. 2:13). Cuvintele Celui care zice, şi se face; porunceşte şi ce porunceşte ia fiinţă (Ps. 33:9) nu pot fi puse pe aceeaşi treaptă cu cuvintele celor care sunt o suflare care trece şi nu se mai întoarce (Ps. 78:39). Cel credincios va crede fiecare cuvânt al Aceluia care cheamă lucrurile cari nu sunt, ca şi cum ar fi (Rom. 4:17), pentru că lucrurile respective există în chiar Cuvântul rostit de Creator, iar pentru el acesta devine viaţa sa (vezi Deut. 32:46-47). Astfel, credinţa lui face realitate acest Cuvânt sacru, inclusiv ceea ce a fost făgăduit prin profetul Ezechiel:

Voi pune Duhul Meu în voi, şi vă voi face să urmaţi poruncile Mele şi să păziţi şi să împliniţi legile Mele (Ez. 36:27)

 

Duhul Sfânt ca Învăţător
Cred că este deja clar că imaginea zugrăvită prin cuvintele Mântuitorului din Ioan 7:37-39, şi prin care vorbea contemporanilor Săi despre Duhul Sfânt, nu era ceva nou, ci ea îşi are de fapt rădăcina în Vechiul Testament. Invitaţia adresată celor însetaţi care a fost rostită atunci, cu ocazia publică a ultimei zile a sărbătorii corturilor se regăseşte, de exemplu, şi la începutul capitolului 55 din Isaia. Apoi, tot în acelaşi capitol, este rostită o făgăduinţă plină de însemnătate, care ilustrează felul în care cei însetaţi vor fi adapaţi:

Căci după cum ploaia şi zăpada se pogoară din ceruri, şi nu se mai întorc înapoi, ci udă pământul şi-l fac să rodească şi să odrăslească, pentru ca să dea sămânţă semănătorului şi pâine celui ce mănâncă, tot aşa şi Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea şi va împlini planurile Mele. (Is. 55:10-11)

Iată încă o dovadă, dacă era cumva nevoie de încă una, care arată faptul că primirea Duhului, ilustrată prin imaginea apei (sub formă de ploaie în cazul acesta) care adapă şi dă viaţă, este sinonimă cu primirea Cuvântului inspirat. Aceeaşi asociere o găsim şi în cântarea încredinţată de Moise adunării lui Israel, atunci când acesta se afla la finalul lucrării sale:

Ca ploaia să curgă învăţăturile mele, Ca roua să cadă cuvântul meu, Ca ploaia repede pe verdeaţă, Ca picăturile de ploaie pe iarbă! (Deut. 32:2)

Observăm în această ultimă referinţă biblică faptul că nu doar cuvintele, ci şi învăţătura de origine cerească, este asociată cu imaginea ploii. La fel cum este imposibil să primim Duhul Sfânt în timp ce respingem cuvintele lui Hristos, nu putem să primim această binecuvântare, fără ca să primim învăţătura pe care o aduce. De fapt, unul dintre scopurile de căpetenie pentru care acest Mângâietor urma să fie trimis urmaşilor lui Isus avea să fie acela de a îi învăţa cu privire la adevărurile fundamentale ale lui Dumnezeu:

Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu. (Ioan 14:26)

Cunoaşterea de Dumnezeu pe care o primim prin acea învăţătură ce este simbolizată prin ploaie, este cunoaşterea care ne aduce dreptate (sau neprihănire). Duhul Sfânt, Cel trimis de Tatăl pentru a mărturisi despre Isus Hristos (vezi Ioan 15:26), are tocmai rolul acesta: de a ni-l face cunoscut pe Dumnezeu. Isus a spus ucenicilor:

Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare. (Ioan 16:13)

Ploaia timpurie şi ploaia târzie

Fiţi veseli, voi copii ai Sionului, şi bucuraţi-vă în DOMNUL Dumnezeul vostru, pentru că el v-a dat ploaia timpurie cu măsură şi va face să cadă pentru voi ploaia, ploaia timpurie şi ploaia târzie în [luna] întâi. (Ioel 2:23, traducerea Fidela)

Atunci vom cunoaşte, dacă urmărim a cunoaşte pe DOMNUL; ieşirea lui este pregătită ca dimineaţa; şi el va veni la noi ca ploaia, ca ploaia târzie şi timpurie pentru pământ. (Osea 6:3, traducerea Fidela)

În ambele texte termenul generic de „ploaie” este pomenit ca manifestându-se sub două forme specifice: ploaia timpurie şi ploaia târzie. În timp ce în prima fază a dezvoltării plantei ploaia timpurie era necesară creşterii acesteia, cea târzie, numită şi ploaia de primăvară, cădea în ţinuturile Palestinei în lunile martie şi aprilie, având rolul de a maturiza roadele, pregătindu-le pentru seceriş. Biblia spune că secerişul este sfârşitul veacului (Mat.13:39). Potrivit capitolului 14 din Apocalipsa, acest moment are de-a face cu împlinirea unui timp profetic, lucru indicat prin cuvintele a venit ceasul (Apoc. 14:15). Acest eveniment este însă prezentat în mod clar ca fiind precedat de o solie de avertizare, solia celui de-al treilea înger, aceea care, asemenea ploii târzii din Palestina, trebuie să pregătească roadele pentru secerişul spiritual ce trebuie să aibă loc la încheierea istoriei (v. 9-13).

Și, ca şi când nu ar fi suficiente dovezile pe care le-am văzut deja, şi care confirmă faptul că primirea Duhului presupune primirea cuvintelor lui Dumnezeu, mai avem încă una. Iov, atunci când rememorează felul în care oferea învăţătură ascultătorilor săi, compară cuvintele pe care el le rostea cu ploaia şi cu roua:

După cuvântările mele, niciunul nu răspundea, şi cuvântul meu era pentru toţi o rouă binefăcătoare. Mă aşteptau ca pe ploaie, căscau gura ca după ploaia de primăvară. (Iov 29:22-23)

În timp ce acest text identifică învăţătura cu ploaia de primăvară, adică ploaia târzie, ceea ce este remarcabil atunci când vine vorba de ploaia timpurie este faptul că la originea acestui termen se află un verb (יָרָה – yarah) care, în funcţie de context, poate fi tradus din ebraică prin „a călăuzi”, „a învăţa” sau „a instrui”. În Vechiul Testament îl întâlnim de 84 de ori şi, în majoritatea cazurilor este tradus prin „a învăţa” sau alţi termeni asemănători în semantică (vezi, de exemplu, Ex. 4:1535:34Lev 10:11Deut. 33:10Ps. 27:1132:8Psa 86:11119:33, 102; Prov. 4:115:13; 11:25 etc.).

 

Concluzie

În parabola semănătorului rostită de Domnul Hristos, toate cele patru categorii amintite acolo, fie că ele aduc roadă sau nu, au în comun faptul că sunt formate din oameni care aud Cuvântul. Cei care aduc roadă însă sunt aceia care aud Cuvântul şi îl şi înţeleg (Mat. 13:23, compară cu v. 19). Din moment ce Duhul lui Dumnezeu dă priceperea, înseamnă că primirea acestuia reprezintă caracteristica lor distinctivă, care le dă viaţă şi îi face roditori.

Copiii lui Dumnezeu sunt născuţi din nou nu dintr-o sămânţă, care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu (1Pet. 1:23). Dar fără Duhul Sfânt, Cuvântul rămâne o literă moartă şi fără putere. Este Duhul cel care face adevărul roditor în viaţa credinciosului, pe măsură ce acesta îl primeşte în inimă prin credinţă. De la începutul umblării lor cu Dumnezeu şi până la starea de om mare în Isus Hristos (Ef. 4:13), Duhul Sfânt este Învăţătorul lor.

Daniel, cel pe care Dumnezeu l-a făcut priceput în toate vedeniile şi în toate visele (Dan. 1:17) a fost un astfel de om. Până şi împăraţii păgâni ai Babilonului s-au simţit obligaţi să recunoască faptul că Duhul lui Dumnezeu se odihnea asupra Sa (vezi Dan 4:8-9, 185:11, 14). Acest dar ceresc însă nu a fost limitat doar la Daniel, sau doar la câţiva aleşi privilegiaţi. Căci Domnul Îşi întinde privirile peste tot pământul, ca să sprijinească pe aceia a căror inimă este întreagă a Lui (2Cron. 16:9). Hristos este gata să se descopere tuturor celor care Îl caută pe paginile Apocalipsei, aşa cum stă scris:

Şi Duhul şi Mireasa zic: „Vino!”, şi cine aude să zică: „Vino!”, şi celui ce îi este sete să vină; cine vrea să ia apa vieţii fără plată! (Apoc. 22:17).

Predica #5 Foamea care satură

(din ciclul de predici:Predica de pe munte – Secretul pentru o viață biruitoare)
 
 
 https://rodiagnusdei.wordpress.com/2013/11/05/vladimir-pustan-foamea-care-satura-30-octombrie-2013/
Vladimir Pustan
6 Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!
.
Pentru cei ce suntem aici, în această seară, vom vorbi despre foamea care satură. Desigur că este un paradox, și unul dintre paradoxurile pe care le-am văzut anii aceștia, când m-am întors din Africa m-a întrebat un prieten: care este cea mai mare diferență dintre Africa și Europa? I-am spus că cea mai mare diferență dintre Africa și Europa este că în Africa oamenii mor de foame fizic și în Europa mor de foame spiritual. Asta este cea mai mare diferență dintre Africa și Europa. Mă rog ca Dumnezeu să ne ajute ca să trăim și spiritual, pentru că viața nu este numai stomac – asta e foarte important. Să vorbești despre foame într-o lume care se satură greu, în care unii mănâncă prea mult, în care milioane de tone de mâncare se aruncă zilnic și pe de altă parte mii de copii mor. În fiecare zi mor de foame 5000 de copii pe glob, iar în cealaltă parte de lume se aruncă tone de mâncare.
.
Să vorbim despre a fi nesătui într-o lume care este sătulă totuși?  Isus Hristos ne spune că spiritualitatea va trebui să bată viața obișnuită. În această seară, sigur că am putea gândi că n-ar fi predica pentru noi cei care suntem aici; cel puțin noi, care am venit aicea, am venit să ne săturăm foamea spiritual și ne-am gândit cămai important decât orice pe pământul acesta este sufletul. Și aș vrea ca după predica din această seară să ne dăm seama cât de important este să ne fie foame după Dumnezeu, mereu sete după cuvântul său și să ne dorim cât mai mult să trăim după cuvântul acesta; să ne dorim tot mai puternic din punct de vedere spiritual. Gândiți-vă la Vechiul Testament când Esau, căruia i-a fost foame, și-a dorit atât de mult mâncarea pe care Iacov i-a gătit-o încât și-a vândut dreptul de întâi născut din pricina acestui lucru. Voi trebuie, în acest timp pe care-l petreceți aici, să aveți din punct de vedere spiritual foamea pe care Esau a avut-o din punct de vedere fizic; pofta aceea de Dumnezeu, pofta aceea de a împlini mai mult voia Lui, pofta aceea de a trăi mai aproape de Dumnezeu și de cuvântul Său cel sfânt.
.
Marea frământare a Domnului nostru Isus Hristos a fost că, după ce noroadele au stat trei zile lângă El, și au ascultat cuvintele Domnului, Isus le-a spus ucenicilor înainte de a pleca oamenii aceia, miile de oameni care erau acolo: nu vreau, zice Domnul, să le dau drumul să plece flămânzi. Așa s-antamplat minunea înmulțirii pâinilor. Domnul  nu vrea ca să plecăm flămânzi de la biserică, Domnul vrea ca să plecăm sătui din punct de vedere spiritual. Domnul vrea ca să plecăm de aici și să spunem: cu adevărat Domnul mi-a stâmpărat foamea și setea aceasta spirituală de El. Și Domnul să ne ajute ca de fiecare dată când venim aici, sau în bisericile unde vă rugați sau vă închinați d-voastră duminica, să vă ajute Dumnezeu și să ne ajute să plecăm săturați de la casa Domnului. Nu este mai mare bucurie pentru un păstor, nu este mai mare bucurie pentru un preot, nu e mai mare bucurie pentru Dumnezeu, decât să știe că noi, de la casa Lui, plecăm sătui, plecăm gata să facem bine; pentru că așa cum, dacă vă duceți cu avionul, unul dintre lucrurile pe care vi le spune obsedant stewardesa, întotdeauna, zice, în caz că e nevoie de oxigen îți iei singur tubul de oxigen care cade, acea mască și ți-o pui pe față, după care ajuți pe cineva de lângă tine. Faptul că în această seară trageți oxigen spiritual în locul acesta va trebui să vă facă când plecați de aici să puneți masca și pe obrazul celui care nu are suficient aer, din punct de vedere spiritual.
.
Vorbim de ferice de cei flămânzi după Mine, zice Domnul; ferice de flămânzii după neprihănirea Mea și însetații după hrănirea Mea, căci ei vor fi săturați – nu în lumea de dincolo ci în lumea asta de aici. Și primul lucru pe care  îl învățăm în această seară este cătrebuie să vă recunoașteți nevoia hranei spirituale. Dacă vrei să fii sătul spiritual, în primul rând trebuie să-ți dai seama că ai nevoie de hrană spirituală. Recunoașteți această imensă nevoie căci noi suntem ființe spirituale. Noi suntem ființe spirituale. Când vom pleca de aici moartea nu este decât o virgulă, nu este un punct. Viața adevărată începe abia după ce vom pleca de pe pământul acesta. Noi suntem ființe spirituale. Aveți în voi niste doruri pe care nu vi le poate astâmpăra nimic de pe pământul acesta. Înseamnă că sunteți creați pentru o altă lume din moment ce de atâtea ori ne simțim străini aici pe pământul acesta. Noi suntem ființe spirituale, deși parcă nu mai credem asta. Într-o lume materialista, într-o lume în care credem că omul trăiește, vorba comuniștilor, numai cu pâine, în care credem că suntem numai ființe materiale – nu e adevărat. Ceea ce e important în noi rezistă dincolo de mâncarea de zi cu zi; ce e important în noi rezistă și după moartea noastră trupească. Ce e important în noi e sufletul și d-voastră aveți obligația să vă hrăniți și sufletul acesta.
.
Cum ne comportăm cu trupul? În primul rând, probabil că mâncăm prea mult. Ardem calorii prea puține și mâncăm prea mult. Avem tot timpul frica aceasta ca nu cumva să murim de foame. Am trăit în mijlocul copiilor de la Casa de copii din Beiuș. Marea lor problemă era, atunci când îi mai aduceam la mine pe acasă, după ce adunam salteaua de pe jos tot timpul găseam biscuiți și ce mai aveau ei pus sub saltea. Tot timpul frica aceasta de a nu muri de foame, proviziile acestea. Aceasta este frica noastră de fiecare zi – nu cumva să nu mai avem ce mânca. Avem o satisfacție de a mânca, o lăcomie de a mânca. Am văzut azi un link, trimis de un prieten, pe youtube cum a murit un român la un festival de mâncat cârnați, acuma în zilele astea, nu de mult timp. Ultimele lui minute de viață. Înainte cu un minut de a muri era filmat de cinci români la acel festival dintr-o comună care a organizat un festival de mâncat vestiții cârnați de Pleșcoi. A băgat patru cârnați de aceia pe gură și după aceea a murit. Dom´le, eu cred că este moartea râvnită de mulți români: a murit cu gura plină. Este reprezentantul întregului popor român. Înainte de a muri a fost filmat și a murit după aceea. Spune-le la oamenii aceștia că a zis Hristos, preluând ce a zis Dumnezeu în Vechiul Testament (Deuteronom 8, 3): omul nu trăiește numai cu pâine. Materialiștii spun că omul trăiește în primul rând cu pâine. Dumnezeu spune că omul trăiește în primul rând cu cuvântul lui Dumnezeu și apoi cu pâine. N-o să ne spună Dumnezeu: să nu mai mâncați pâine, să muriți acuma, că voi aveți Biblie. Nici vorbă de așa ceva ! Eu trebuie să trăiesc cât mai mult ca să pot face cât mai mult bine în viața aceasta. Tatăl unui păstor de-al nostru din Statele Unite, penticostal, la 100 de ani și-a reînoit permisul. Și-a spus clar că trebuie să mai ducă cineva frații la biserică.
.
Va trebui ca să înțelegem că omul nu trăiește numai cu pâine. Dar, de ce le-a spus lor Dumnezeu asta? Când le-a spus lor Dumnezeu asta? Când erau deja în Canaan, când mereu li s-a spus: lapte și miere. Ați venit ca să mâncați bine; gata cu castraveții Egiptului, aici vă veți hrăni bine.  Exact când erau pregătiți ca să bage câte un miel în gură, Hristos vine și zice: omul nu trăiește numai cu pâine. Învățați-vă să gândiți spiritual.  Dacă la trup îi dați să mănânce zilnic, sau faceți tot felul de diete, dacă pe trup îl îndopăm, de multe ori, până facem pancreatită; va trebui să pricepem că avem nevoie să ne săturăm sufletul în primul rând, și în seara aceasta, aici, nimic pentru stomac ci totul pentru suflet. Învățați-vă că aveți în d-voastră un suflet care țipă după Dumnezeu. Și sufletul nu mănâncă, cum a crezut bogatul: mănâncă suflete al meu, bea și te veselește, a zis el, că ți-ai strâns pentru mulți ani, suflete al meu. Credea că sufletul lui mănâncă salată de beuf. Sufletul nostru mănâncă din Dumnezeu, din cântare, din rugăciune. Aveți o foame spirituală pe care numai Dumnezeu v-o poate stâmpăra. Acesta este primul lucru: să vă recunoașteți nevoia foamei spirituale, sau nevoia hranei spitiruale.
.
În al doilea rândmâncați numai hrană sănătoasă. Al doilea lucru important în a fi săturat după neprihănire și a bea apa neprihănirii, este să fiți oameni care să mâncați numai hrană sănătoasă. Nicciodată să nu vă mulțumiți cu fast-food spiritual, nicciodată să nu vă mulțumiți cu hrană nesănătoasă spiritual. Care sunt acei înlocuitori, acei aditivi care ne intră mereu, din lumea aceasta, de ne fac să ne fie tot mereu foame după lume și tot nesătui să fim în lumea aceasta? Oare ce ne strică nouă pofta de mâncare adevărată? Ce ne face pe noi să nu mai simțim foamea după Dumnezeu? Ce înlocuitori băgăm în noi? D-voastră credeți că proprietățile sau prosperitatea în care trăiți vă va face fericiți? Acesta este unul dintre înlocuitorii de hrană adevărată. Dom´le voi fi fericit  (Hristos zice, ferice de cei flămânzi și însetați după deprihănire … ), și noi zicem, ferice de cei ce au dom´le: au proprietăți, au posesiuni, au prosperitate.
.
Când s-a scufundat Titanicul au fost pe Titanic printre cei mai bogați oameni din lume. Aveau împreună 200 milioane de dolari, ceea ce in 1912 era îngrozitor de mult. Unul dintre ei a spus: aveam pe navă aproape 100 milioane de dolari, aveam bijuterii; în momentul când am plecat într-o barcă de salvare singurul lucru care l-am luat de pe Titanic au fost 3 portocale. Era tot ce conta. Adică să muncești o viață întreagă, să fii printre cei mai bogați oameni din lume, și să-ți iei trei portocale. Atât. Vă va împlini vreodată nevoia aceasta dacă veți avea multe? Spunea unul odată: zice, nu știu cum m-aș descurca dacă aș avea un milion de dolari, dar aș încerca să văd. Chiar așa. Poate că am putea supraviețui acestei încercări. Cum ne-am putea descurca cu atâția bani? Vă vor face fericiți mai multe proprietăți, mai multe posesiuni? O să vă spun eu cât de fericiți o să vă facă: o să aveți de plătit mai multe impozite, o să vă trebuiască câte un aspirator în fiecare casă; o să vă faceți o casă cu 10 camere din care o să vă plece copii pentru că niciun copil nu o să suporte să stea cu voi; o să rămâneți împreună, tu și cu soția, stăpâni peste 10 camere, două pivnițe … voi și fantomele; o să fiți singuri, o să vă fie urât… .
.
Avem mult, ne dorim tot mai mult, ne dorim să avem – să avem ce mătura, ce plăti, ce păzi, pentru ce să ne frământăm mai mult. Vreau 2 hectare de pământ, o să ai ce cosi iarba de pe ele. Spune Psalmul 27, 24 că nicio bogăție nu ține veșnic.  N-ați băgat de seamă că la străini tot la a treia generație se face praf o bogăție iar la români tot la a doua generație? Ne învățăm copii să nu fie responsabili. Abia așteaptă ca să murim noi și să o toace toată. Nicio firmă în Românie nu cred că are supraviețuitori de la tatăl cel mare la copii ceilalți. De obicei ceilalți o fac praf. Spune Sf.Scriptură in Eclesiastul 5,10: cine iubește argintul nu se satură niciodată de argint. Credeți asta?
.
– Cât ai vrea ca să fii fericit? / – Puțin mai mult. Întotdeauna puțin mai mult. Întotdeauna mai mult decât vecinul; dacă sunt în top 100 să fiu în top 50, în top 10; pentru că nu-i așa? cine are cele mai multe jucării moare cel mai fericit? Cu cât mai mulți preoți la înmormântare cu atât spargem gura târgului, … ce bine. N-o să luați de pe pământul acesta nici măcar 3 portocale când o să plecați. Nimic nu luăm cu noi. Alexandru Macedon a murit beat. A reușit performanța să cucerească o lume și să nu se cucerească pe el. Nimic din ce-a cucerit, nimic n-a dus. De ce credeți că i-a pus faraonului Tutankamon masca aceea de 18 kg pe obraz? Pentru că era urât. Părinții lui fusese frate și soră; la 18 ani era un autist urât. Trebuie tot mai mult aur să pui pe față.
.
Haideți să vă citesc ceva frumos din 1 Petru 2, 2-3: şi, ca nişte prunci născuţi de curând, să doriţi laptele duhovnicesc şi curat, pentru ca prin el să creşteţi spre mântuire,3 dacă aţi gustat în adevăr că bun este Domnul. Foarte bun, slăvit să fie El. Creșteți cu laptele acesta , creșteți cu mâncarea aceasta pentru că nu vă satură nicio proprietate și nicio prosperitate financiară. M-a întrebat un prieten de astăzi: – care este adevărata criza din România? Cea financiară? – Și i-am spus. Nici vorbă – Cea morală? – Nu. Și i-am spus că criza adevărată este ceea ce ne-a proorocit nouă Amos, ca să vedeți starea României și a lumii întregi: 11 Iată, vin zile, zice Domnul Dumnezeu, când voi trimite foamete în ţară, nu foamete de pâine, nici sete de apă, ci foame şi sete după auzirea cuvintelor Domnului.  12 Vor pribegi atunci de la o mare la alta, de la miazănoapte la răsărit, vor umbla istoviţi încoace şi încolo, ca să caute cuvântul Domnului, şi tot nu-l vor găsi.  13 În ziua aceea se vor topi de sete fetele frumoase şi flăcăii. (Amos 8, 11-13). Aceasta este adevărata foame ! Pentru că celelalte n-o să vă sature niciodată și tot în criză sunteți. –Dom´le este criză în Europa, peste tot. / – Dar când n-a fost vreodată criza? Amintiți-vă de foametea din 1946-1947. Când n-a fost vreodată criză in America, în lumea aceasta? Dar d-voastră despre ce criză vorbiți? Cea mai mare foamete pe care o traversăm acuma este că oamenii merg în bisericile penticostale, ortodoxe, baptiste, să-și stâmpere foamea după cuvânt și n-o găsesc.
.
Vor veni zile, zice Domnul. 400 de ani Domnul n-a mai vorbit, de la Amos până la Maleahi, Dumnezeu a tăcut. Voi n-o să mai aveți asta! O să vă vorbească Dumnezeu prin ce … ? Și spuneam zilele acestea că nu-ți trebuie mai mare necaz, decât acela care poate să pândească biserica: să nu mai fie oameni care să învețe Biblia. N-ați observat că cei mai mulți oameni care cunosc și învață Biblia sunt cei mai greu de stăpânit? N-are nevoie UE de oameni care să cunoască cuvântul lui Dumnezeu. Are nevoie de oameni care să fie îndopați toată ziua cu mâncarea asta, cu scârba asta de mâncare, să nu mai simtă nevoie de Dumnezeu niciunul. De ce? Pentru că ăștia sunt ușor de manevrat. Ei lunea dimineața se duc cu coșul după cumpărături, le ajung banii de la o săptămâna la alta. D-voastră de ce credeți că în alte țări se plătesc oamenii vinerea, în fiecare vineri? Să facă praf banii până lunea, ca luni să fie teribili de săraci, teribili de săraci.
.
Veți fi fericiți dacă aveți posesiuni materiale? Vi le doriți. Care dintre voi nu și-ar dori un iaht? Care dintre voi nu și-ar dori ca să aibă liniștea unui apartament? Normal că ți-l dorești, dar după aceea îți dorești liniștea unei case mai mari, a unei case la pădure; și când ne ducem la mare dorim să cumpărăm 8 metri din plaja aceea. Simțim mereu nevoia ca să avem ceva pentru că părinții noștrii au fost teribili de săraci și așa vom fi fericiți; că nu-i mai mare nefericire decât să locuiești într-o garsonieră în chirie; oare? O parte deja regretați vremurile acelea. Ce griji aveați? Erați forever young, și liberi și nu aveați probleme; și pe vremea aceea nici soția nu avea atâtea … idei.
.
Probabil că realizările și puterea, considerăm că este un alt înlocuitor al hranei spirituale, nu numai posesiunile și prosperitatea. În Eclesiastul 6,7: Toată truda omului este pentru gura lui, şi totuşi poftele nu i se împlinesc niciodată. Vom crede că dacă vom ajunge nu neaparat prin forța banului, ci a minții creatoare, dacă vom deveni genii vom fi cu adevărat fericiți; și dacă oamenii vor vorbi despre noi, dacă vom fi în culmea gloriei din punct de vedere al publicității, dacă vom apărea pe sticlă (pentru că în România se spune că exiști doar dacă apari la televizor) și facem orice lucru exagerat mulți dintre noi (ca și acela care a mâncat, în ultimul minut al vieții, 4 cârnați odată și a murit). Mă frământa idea aceasta: oare nu-i prea mare prețul pentru a-l plăti? Toți oamenii mari au avut o relație fantastică cu Dumnezeu. Isaac Newton , cel care a enunțat o mulțime de principii în matematică și fizică, spunea la un moment dat când a fost întrebat: care sunt cele mai mari 2 descoperiri care le-a făcut în lumea aceasta, pentru lumea aceasta? Și a spus: cele mai mari descoperiri pe care le-am avut în lumea aceasta n-au avut legătură nici cu fizica și nici cu matemática, ci cu spiritualitatea. Primul lucru pe care l-am descoperit a fost că eu sunt cel mai mare păcătos de pe fața pământului; acesta e primul lucru pe care l-am descoperit. Și al doilea: Hristos este cel mai mare salvator din Universul acesta. Aceste două mari lucruri le-am avut, culmea gloriei.
.
Sunt oameni care au avut totul la picioare și cu cât au avut totul la picioare cu atât s-au speriat mai tare și au spus: mie nu mi se datorează nimic, lui Dumnezeu i se datorează totul. Cu cât ajungi mai sus pe scara sociala ar trebui să te pierzi tot mai sus, să ne apropiem de Dumnezeu. Să ajungi președintele Americii sau al României și să nu te sperii? Că Dumnezeu te-a ajutat să ajungi acolo. Dumnezeu este acela care coboară, Dumnezeu este acela care ridică, Dumnezeu este acela care, în mod paradoxal (nu știu dacă și în política românească) Dumnezeu este acela care ar trebui să pună și senatorii și deputații. Ar trebui să le fie frică: sunt pentru o vreme aici si dacă sunt pentru o vreme să mă ajute Dumnezeu să fac voia Lui. Tinerii care mă ascultă în seara aceasta nu trebuie să facă o facultate, tinerii trebuie să facă două. Voi trebuie să fiți oameni puternici, să fiți oameni care să conduceți și pârghiile acestei lumi; pentru că nu este totuna dacă suntem conduși de necreștini sau de creștini. Dar voi trebuie să faceți lucrul acesta cu frică și cu cutremur, știind că orice ridicare pe scara valorilor lumii acesteia va trebui să vă învețe să fiți mai dependenți de Dumnezeu. Tot ce aveți depinde și totul vine de la Dumnezeu. Nu înlocuiți nicciodată pe Dumnezeu, nu o să fiți săturați niciodată câtă vreme nu înțelegeți că prosperitatea și banii, scara valorilor și scara socială pe care le avem, realizările și puterea noastră pe care ne-o poate da forța poziției pe care o avem (că ești primar în Oradea); toate acestea nu pot niciodată să compenseze, nu se pot pune împreună cu ceea ce Dumnezeu vrea să ne sature El. El vrea să ne sature. Asta trebuie să vă facă să vă apropie mai tare de Dumnezeu.
.
Plăcerile? Ar putea să fie ele un înlocuitor al hranei spirituale? Ce înseamnă plăcerea? Viața ca un concediu. Și care dintre noi nu-și dorește un concediu prelungit? Care dintre voi n-ați fost într-un concediu prelungit pe care l-ați așteptat tot anul și după trei zile v-ați plictisit de moarte? E adevărat? – Nu plecăm? Rar suntem cei care am plătit un concediu de 7 zile și n-am plecat după 5. Dar ne-am dorit să plecam în concediu, tot anul am visat asta. Să nu vă lase Dumnezeu vreodată să vi se-mplinească toate dorințele. Nici vorbă. Credeți că ați putea fi fericiți? Observați înlocuitorii: plăcerea, ca să te saturi (ăștia care beau încontinuu, până-și beau mințile);  ăștia “însetații”, sunt fericiți după? Nu. A doua zi, luni dimineața, eu n-am văzut niciunul fericit. Sunt fericiți oamenii aceștia care au ajuns să-și urmeze sexualitatea exarcebată? Sau poftele firii acesteia? Sau drogurile? N-o să-i vedeți fericiți niciodată. Ei caută fericirea dar n-o să-i vedeți fericiți niciodată; n-o să poți fi fericit indiferent cât de mult încerci să te saturi cu plăcerile lumii acesteia.
.
S-a dus Isus Hristos și s-a-ntâlnit cu o femeie la fântâna Sihar și-i spune Domnul Isus Hristos: cinci bărbați ai avut și si acesta al 6-lea te înșală. Simplu. Probabil a crezut că își va realiza viața și a zis vreau să caut adevărata dragoste. Și a căutat-o: unu, doi trei, patru, cinci. Cinci dezamăgiri; nu s-a-nvățat minte. Șase și nici acesta nu era al ei. Cât de supărata s-a adus apoi că s-a și pocăit. M-am gândit: oare n-ar fi reușit după primul? I-a mai trebuit 5 divorțuri !?! “Domnule, este fericită, asta a avut 6 bărbați”. Satana nu face oameni fericiți nicciodată. Unde ați văzut d-voastră oameni fericiți conduși de diavolul? Toți au regrete. De ce credeți că se sinucid, de bine? Pușcăriile sunt pline de oameni ca aceștia: oameni care au ajuns la capătul puterilor pentru că au crezut că plăcerile sunt bune. Mi-a trimis o prietenă un tablou de-al lui Gaughin și m-am gândit la el. A dorit să găsească paradisul pe pământul acesta și s-a dus în Tahiti. A zis: “acolo în sălbăticie cu oamenii ăia simplii și drăguți, cu oameni ăia care n-au nici haine pe ei, să trăiesc o viață frumoasă”. A vrut să se sinucidă în Tahiti de 5 ori și a murit de sifilis în “lumea aia frumoasă”, în 1903. A dorit să trăiască o viață foarte frumoasă în Tahiti. Paul Gaughin acolo moare. De fapt a crezut că plăcerile lumii acesteia probabil că-i vor aduce fericirea.
.
Nu, probabil că n-o să gasiți fericirea nici aicea. Dar unde o să găsiți fericirea? În practica religioasă. Omul cu adevărat fericit este omul care face mătănii, care vine la biserică. Spune Domnul Hristos unor oameni: ascultați, voi când vă rugați să nu fiți ca fariseii care nu se roaga decât ca să fie văzuți, în piețe. Pentru că oamenii aceștia sunt fericiți în interiorul lor și zic: “dom´le, mai este o rugăciune pe care să n-o fi făcut? Mai este post pe care să nu-l fi ținut? Mai este vreun sfânt pe care să nu-l fi pomenit? Mai este vreo danie pe care să n-o fi făcut? …”. Și dintr-o dată … este o problemă. Haideți să ne gândim la neprihănire, ce înseamnă neprihănirea? Există, în primul rând o auto-neprihănire. Să vedem ce înseamnă auto-neprihănirea, când omul încearcă să se mântuiască singur. Filipeni cap.3, 3-6: “3 Căci cei tăiaţi împrejur suntem noi care slujim lui Dumnezeu prin Duhul lui Dumnezeu, care ne lăudăm în Hristos Isus şi care nu ne punem încrederea în lucrurile pământeşti.  4Măcar că eu aş avea pricină de încredere chiar în lucrurile pământeşti. Dacă altul crede că se poate încrede în lucrurile pământeşti, eu şi mai mult; 5 eu, care sunt tăiat împrejur a opta zi, din neamul lui Israel, din seminţia lui Beniamin, evreu din evrei; în ce priveşte Legea, fariseu; 6 în ce priveşte râvna, prigonitor al Bisericii; cu privire la neprihănirea pe care o dă Legea, fără prihană”. Și acum ascultați cum contrapune el neprihănirea proprie, neprihănirii lui Hristos, și zice așa:  7Dar lucrurile care pentru mine erau câştiguri le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos.  8 Ba încă şi acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate şi le socotesc ca un gunoi, ca să câştig pe Hristos  9 şi să fiu găsit în El, nu având o neprihănire a mea pe care mi-o dă Legea, ci aceea care se capătă prin credinţa în Hristos, neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă. 10 Şi să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui, şi părtăşia suferinţelor Lui, şi să mă fac asemenea cu moartea Lui;  11 ca să ajung cu orice chip, dacă voi putea, la învierea din morţi. Pricepeți? Diferența între auto-neprihănirea aceea care ți-o dă faptul că te-ai dus la biserică, faptul că ești din butuc spiritual, și neprihănirea care ți-o dă Hristos, prin El? Îți dai seama că n-ai contribuit cu nimic la asta, numai ai crezut ce-a făcut El ! E un lucru fantastic de mare acesta.
.
Va trebui să pricepeți ceva, o mică distincție, pentru că, cel puțin la penticoslatii mei, lucrurile se cam bat cap în cap. Îi aud mereu zicând: “Dom´le, să doriți laptele curat prin care să creșteți și apoi să va duceți, zice Pavel, și nu mai mâncați lapte ci treceți pe bucatle tari, ca să creșteți”. Logic. Că n-o să-ți convină dacă ai un copil acasă să manânce și la 18 ani numai lapte. E vremea ca să creștem, spune Sf.Ap.Pavel, pentru că n-ai cum să crești dacă rămâi tot la hrana aia de bebeluș. Și atunci, ce-i cu bucatele tari? Ce-i cu laptele? Laptele sunt numai anumite pasaje care le citim noi din Biblie. Și după 20 de ani de pocăință tot Psalmul 1 îl citim la rugăciune, tot Psalmul 20, Psalmul 51 când ne rugăm pentru noi; aceleași pasaje le citim în biserică când e vorba de vindecare, Romani 12, 1-2 la predici … tot aceleași lucruri. Și-i spune Dumnezue lui Iosua foarte frumos: “cartea aceasta a Legii, toată, să nu se depărteze de gura ta, de inima ta, … cugetă asupra ei zi și noapte căutând să faci tot ce este scris în ea”. Adică, laptele sunt anumite pasaje din Sf.Scriptură iar hrana tare este tot (întreg) cuvântul lui Dumnezeu.
.
– Da, nu-mi place pastore din Levitic !!!
– Citește-l mă, că-i important
– Păi de ce să citesc despre lepră?
– Da ce, vrei să ai mâncărime de piele într-o zi?
Și automat te duci la pasajul din textul respectiv și-l citești. Citiți toată Biblia că-i frumoasă ! Bucurați-vă de ea, că o aveți toată ! Bucurați-vă că aveți ochi ! Nu luați numai ce vă place din Biblie, numai lucrurile acelea care ne vorbesc nouă despre bine. Citiți și lucrurile acelea care vă deranjează și vă dor și vă omoară. Vă rog, în numele lui Isus Hristos, să treceți de la Psalmul 20 și la Psalmul 67, 72 … / – Domnule, da sunt psalmi care au și niște blesteme ! / – Citiți-i și aceia, citiți tot cuvântul lui Dumnezeu ! Pentru că David zice la sfârșit, după ce a blestemat, că presimțea: Doamne, dacă am greșit, pune-mă pe calea bună. Citiți tot din Biblie, nici nu vă gândiți câte lucruri minunate puteți găsi acolo.
.
Cum să fie Biblia pentru voi? Am ajuns la concluzia, pentru cei tineri, că Biblia trebuie să fie pentru voi ca și poza iubitei, în buzunar. Ar fi extraordinar dacă ați avea o asemenea biblie, ca poza iubitei. Dacă v-ați comporta așa cu cuvântul lui Dumnezeu ar fi extraordinar !
.
Aș vrea să închei în seara aceasta spunându-vă ca ar trebui să vi-L doriți pe Dumnezeu. Cât mai mult din El, tot mai mult din El. Nu puteți să aveți tot mai mult din El , dar puteți să-i dați tot mai mult din voi ! Nu puteți avea mai mult din El dar puteți să-i dați mai mult din voi. Haide să-i dăm cât mai mult din noi; haide să-i spunem: mi-e foame după Tine.
.
Știți de ce mi-e frică? De mediocritate, de ușa raiului care se închide după noi. De starea aceea căldicică: “am mâncat în dimineața aceasta la biserică, nu ma mai duc și după-masă”. Să vă doriți mai mult din Dumnezeu, să vă doriți să fiți puternici, să vă doriți ca să vă împrieteniți cu oameni cărora să le fie foame după Scriptură cum vă este și vouă. Să nu stați lângă oameni sătui, nici vorbă ! Stați lângă oameni flămânzi: hai să mergem la biserică, hai să ne mai rugăm, hai să postim, hai să încercăm să ne apropiem de Dumnezeu mai mult. Nu vă doriți puțin ! Spunea oracolul de la Delhi: cunoaște-te pe tine însuți, și mai jos: nimic prea mult. Nu știu dacă există lucru mai satanic decât mediocritatea, pentru că mediocritatea vine de la latinescul mijloc, și noi ne dorim să avem calea de mijloc. Nu. În pocăință va trebui să fiți altfel. Mi-aș dori să aveți foamea aceea după Dumnezeu. Să nu vă doriți o cale de mijloc ci una care să-și dorească nota 10 în Hristos. Să nu vă doriți nota 5, doar să treceți clasa spiritual. – Dom´le de ce să fiu eu mai neprihănit ca alții, că scrie în Biblie să nu fim prea neprihăniți ! / – Stați așa atunci: azi cu Dumnezeu, după-amiază cu Satana, vedeți voi cum, nici prea tare …
.
Am impresia că nu ne dorim prea tare, nu ne dorim suficient din Dumnezeu. Când l-a întrebat un tânăr pe Socrate “ce este adevărul?”, l-a luat Socrate și l-a bagat într-o apă mare și , când era aproape mort, l-a scos afară și i-a spus: “când îți dorești să descoperi adevărul așa cum ți-ai dorit o gură de aur adineaori, atunci îl vei găsi”. N-o să-l cunoașteți cu adevărat pe Dumnezeu până când n-o să fiți disperați; până când n-o să simțiți o jenă fantastică în d-voastră că n-ați mâncat destul spiritual. Sunt atâtea predici. Sunteți generația cea mai binecuvântată. Puteți găsi orice predică. Pentru cei în vârstă, aveți acces la Biblia audio, dacă nu mai vedeți; aveți audio în mașină, toată ziua vă merge cuvântul, cântările. Sunteți generația care pe Google aflați orice. Doriți-vă din Dumnezue mai mult. Avem libertate să ne întâlnim împreună. Nu ne mai batem, n-avem garduri între noi, putem să venim aici din toate confesiunile, putem să stăm împreună fără să murim. Vă doresc să ăv fie foame și sete după Dumnezeu pentru că numai El poate stâmpăra. Eu sunt pâinea vieții, zice Hristos, cine mă mănâncă pe Mine nu-i va fi foame în veac.
.
Dar întrebarea este: pentru ce atunci să mănânc? Ca să puteți arde după aceea caloriile; înseamnă că voi trebuie să mâncați în seara aceasta ca să puteți face un bine mai târziu. Dacă strângeți în voi mâncare și nu faceți efort deveniți obezi; dacă nu faceți efort este o problemă. Va trebui să dăruiți și altora câte o fărâmitură din ce aveți d-voastră aici. Va trebui ca să învățați lucrul acesta. Vreți ca să aveți un pas către Dumnezeu în seara asta mai mult? Vă doriți pentru d-voastră și familiile d-voastră ferice de cei flămânzi și însetați după neprihănire că ei vor fi săturați?  Știți când veți fi săturați? Acum, în seara aceasta. Dumnezeu nu vă va trimite și nu vrea să vă trimită la culcare nemâncați. Aveți Biblia, dacă nu o aveți cereți-o la pastorii de aici, v-o dau. Sunt convins că Dumnezeu va lucra în așa fel încât peste un an când vom termina aceste lecții să fim mai plini de Dumnezeu, și noi să-i dăm mai mult din noi și să fim mai plini de Cer. Dumnezeu să ne ajute la aceasta.

Stapanit si calauzit de Duhul Sfant

“În ziua de pe urmă, care era ziua cea mare a praznicului, Isus a stătut în picioare, şi strigat: “Dacă însetează cineva, să vină la Mine, şi să bea. Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura.” Spunea cuvintele acestea despre Duhul, pe care aveau să-L primească cei ce vor crede în El.Căci Duhul Sfânt încă nu fusese dat, fiindcă Isus nu fusese încă proslăvit”, Ioan 7:37-39.

Ceea ce Domnul Isus ne spune, este ca aceia ce se incred in El si care continuă să traiasca in supunere fata de invataturile Sale, vor fi beneficiari constanţi ai binecuvantarii Duhului Sfânt. Imaginea descrisa a râurilor de apa vie ce vor curge din inima cuiva, se referă la lucrarea permanenta a Duhului Sfânt în viaţa celui care continuă să rămână dependent de Cristos, izvorul vietii. Pentru ca aceasta mare binecuvantare sa vina in viata unei persoane, omul trebuie sa isi asume in mod individual responsabilitatea de a-I răspunde lui Dumnezeu. O sa vorbim azi despre care sunt cele cinci aspecte ale responsabilităţi omului, dar si despre experientele extraordinare ale crestinului care este calauzit si stapanit de Duhul Sfant.

Trebuie sa constientizam nevoia de Dumnezeu

Cand citim cuvintele Domnului Isus  din Ioan 7 vedem cum Domnul spune in vs.37, “Dacă însetează cineva”. Cuvântul “dacă” arată faptul că există unii oameni care nu vor face asta si care nu îşi recunosc nevoia de Dumnezeu. Este uimitor cât de uşor pot fi oamenii satisfăcuţi cu firea păcătoasă. Realitatea este că omul, chiar şi cel mântuit, care este imbracat cu neprihănirea lui Cristos are o nevoie imensă de ajutor divin.

Prima dovadă a nevoii imense a omului dupa Dumnezeu este data de esecul provocat de auto-dependenţă si de încrederea în sine.“Duhul este acela care dă viaţă; carnea nu foloseşte la nimic” Ioan 6:63,“…Despărţiţi de mine nu puteţi face nimic”. Ioan 15:5.

Dependenţa de firea pămâtească nu numai că nu foloseşte la nimic dar este si dezaprobata de Dumnezeu in Ieremia 17:5-6 “Aşa vorbeşte Domnul: blestemat este omul care se încrede în om, care face din muritor taria lui şi a carui inima il paraseste pe Domnul! El este ca un tufis in desert care nu vede venind fericirea; El locuieşte în locurile arse ale pustiei, într-un pământ sărat unde nu sta nimeni.”Daca nu depindem de Dumnezeu si ne bazam pe noi înşine sau pe un alt om, acest lucru se va dovedi in cele din urma a fi un esec. Primul pas in relatia noastra cu Domnul este acela cand simtim acea nevoie disperata de Dumnezeu, simtind ca nu mai putem continua fara ajutorul Sau.

Trebuie sa ne dorim sa fim cu Dumnezeu

Al doilea aspect al responsabilitatii omului fata de binecuvantarea primirii Duhului Sfant de la Dumnezeu este dorinţa acestuia de a fi cu Dumnezeu. Isus striga, “Dacă însetează cineva”, cu alte cuvinte “dacă cuiva îi este sete în mod continu”. Nu este vorba doar de simpla dorinta de a bea un pahar de apa, ci se refera la acea dorinta de a bea apa ca atunci cand te esti in desert si insetezi. Isaia 44:3 spune,“voi turna ape peste pământul însetat, şi râuri peste pământul uscat”. Dorinta omului dupa Dumnezeu trebuie sa fie asemenea unei plante care are nevoie de apa in mijlocul verii. La ce foloseste apa unui om căruia  nu-i este cu adevarat sete? La ce este bună mâncarea pentru un om căruia nu-i este foame? Trebuie sa existe nevoie si trebuie sa existe dorinţa!Noi trebuie să-L căutăm pe Dumnezeu si sa ni-L dorim cu toata inima,“Cum tanjeste cerbul dupa izvoarele de apă, asa tanjeste sufletul meu dupa Tine, Dumnezeule!” Psalmul 42:1.

Dorinţa de a fi in permanenta cu Dumnezeu, este cheia unei vieţi creştine victorioase. În Ieremia 29:13, Dumnezeu vorbeşte şi spune, “ Mă veţi căuta şi mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima.” Promisiunea este că dacă o sa cauţi cu toată inima ta, Dumnezeu spune că vei găsi. Deci, căutarea si dorinţa reprezintă cheia găsirii. A căuta înseamnă a dori, a avea un dor si o sete care nu poate fi infranata. Trist este faptul ca Dumnezeu isi doreste sa mantuiasca oamenii mai mult decat isi doresc ei sa fie mantuiti.

Trebuie sa luam hotărârea de a asculta

Al treilea lucru care trebuie sa se intample pentru a bea de la izvorul lui Cristos este ceea ce noi numim hotărâre, şi anume, hotărârea de a asculta si de a te supune. Domnul Isus spune, “Dacă însetează cineva, să vină la Mine”.

Este de observat că cel ce vine la El, face lucrul acesta în mod individual si personal. Acest lucru indică faptul că trebuie să existe o responsabilitate umană. Isus spune, “Să vină”.  Primim chemarea lui Dumnezeu, dar şi noi avem responsabilitatea de a răspunde.  Dacă vii la Domnul Isus Cristos, implicaţia evidentă este că eşti hotărât să asculţi cuvantul Sau. Îmi place foarte mult exprimarea apostolului Ioan din capitolul 7, versetul 17: “Dacă vrea cineva să facă voia Lui”, cu alte cuvinte “dacă cineva se hotărăşte sa facă ce a hotărât El”. Dumnezeu nu obliga pe nimeni sa vina la El, ci doreste sa vada decizia noastra de a raspunde chemarii Sale. Suntem noi hotărâţi să ne supunem? Proverbe 29:25 spune,“Frica de oameni este o capcana, dar oricine se încrede în Domnul este in siguranta.”. Daca astazi am invata cum sa il ascultam pe Domnul nostru si sa ne lasam condusi de El prin intelepciunea duhovniceasca primita de la Duhul Sau Sfant atunci ar fi cu mult mai usor pentru noi sa umblam in lumina adevarului.

Trebuie sa ne supunem

Domnul Isus spune, “Dacă însetează cineva, să vină la Mine, şi să bea”. Trebuie să fim hotărâţi în inimile noastre, că vom asculta, iar pe măsură ce El ne învaţă, ne călăuzeşte şi ne conduce, trebuie să existe o supunere constantă, zilnică.

Ce înseamnă să fii plin de Duh? In Faptele Apostolilor 5:3, când Anania a intrat în cameră, iar apostolul Pavel l-a confruntat şi I-a zis: “De ce ţi-a umplut inima Satan ca să-L minţi pe Duhul Sfânt?” Cu alte cuvinte, de ce te-ai supus controlului lui Satan? Efeseni 5:18 spune:“Nu vă îmbătaţi cu vin, caci aceasta duce la destrăbălare; ci fiţi plini de Duh.” Cu alte cuvinte apostolul Pavel ne spune „nu te lăsa influenţat de alcool, ci biruieste alcoolul lasăndu-te influenţat de Dumnezeu, prin Duhul Sau Sfânt.”

Scriptura din 1 Corinteni 10:13 este una pe o cunoastem; totuşi, sunt convins din ce în ce mai mult că multi crstini nu I-au în considerare adevarata promisiunea a acestui verset. Spune, “Nu v-a ajuns nici o ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre.” O să mă opresc putin aici înainte de a termina versetul. Te-ai simţit copleşit de o ispită vreodată? Ai fost aşa de copleşit incat ai cedat? Cheia se află în următoarele două fraze:    “Ci împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda.” Când ne promite Dumnezeu calea prin care să scăpăm? „Împreună cu ispita” Acela este momentul în care trebuie să te supui Duhului Sfânt pentru că atunci Dumnezeu da o cale de scăpare.

Voi da o ilustraţie prin care să înţelegem mai bine cele afirmate mai sus. Să zicem că un bărbat creştin, care, înainte de a fi mântuit, avea un obicei de care era dependent, cum ar fi ţigările. El îşi dă seama de faptul că acest lucru nu este o mărturie bună a Domnului Cristos. Aşa că îşi îndreaptă relaţia cu Dumnezeu, scapă de toate ţigările pe care le are în maşină, la birou si acasă. Şi timp de trei săptămâni totul merge de minune. Dar mergând cu maşina, pe drum vede o reclamă nouă făcută la ţigări, şi ce este şi mai rău e că sunt chiar ţigări de care fuma el înainte, şi este ispitit. A păcătuit deja? Nu, nu a păcătuit, pentru că Isus a zis: “Rugaţi-vă să nu intraţi în ispită”, indicând faptul că ispita nu este un păcat în sine. Dar ceea ce facem noi în al doilea moment de la ivirea ispitei va determina dacă aceasta se va materializa in păcat sau nu. Acest creştin se uită la această reclamă, şi e ispitit, dar merge mai departe, dupa care vede un PECO cu un supermarket şi trage pe dreapta. A pacatuit? Incă nu, dar a trecut de punctul în care Dumnezeu îi putea oferi o cale de scăpare. Dacă cedăm în faţa ispitei, deşi nu am păcătuit încă, am trecut de momentul în care putem beneficia de promisiunea lui Dumnezeu. De aceea este nevoie ca imediat să ne supunem indemnului Duhului Sfânt când suntem ispitiţi. Dacă facem acest lucru, atunci Dumnezeu promite o cale de scăpare.

Pentru a fi controlat de Duhul Sfânt este nevoie de supunere faţă de Duhul Sfânt, împotriva păcatului, dar şi de supunere faţă de Duhul Sfânt, pentru slujire.

Nu ni s-a întâmplat niciodata să facem ceva la un moment dat, cum ar fi să speli vasele, sau sa lucrezi la calculator, când dintr-o dată ai simtit ca ceva te îndeamna să te rogi pentru un lucru anume? Si in acel moment ai spus: “Imediat ce termin acest lucru, mă voi ruga”, dar 30 de minute mai târziu dupa ce terminam, să nu mai simtim acea îndemnarea şi sa nu ne mai putem putea ruga, pentru că nu ne vom ruga în Duhul. Ideea este că momentul în care Domnul te împinge de la spate si te îndeamnă, atunci trebuie să asculţi.

Cum rămâne cu lucrarea de castigare de suflete pentru Cristos? Biblia învaţă că acest lucru este vital pentru toţi credincioşii. Îmi dau seama că nu putem vorbi cu fiecare persoană de pe pământ. Dar sunt oameni cu care putem vorbi şi tot Duhul Sfânt al lui Dumnezeu ne conduce şi în aceasta. Ce faci cand te afli la servici, la scoala sau în biroul unui doctor şi, acolo, se află multi oameni, de unde ştii cui să-i vorbeşti? Un slujitor al Domnului cand se ruga dimineaţa spunea astfel, “Doamne,  condu-mă spre acel suflet astăzi a cărui inimă Tu ai pregătit-o să primească evanghelia Ta.” In momentul in care avem o astfel de atitudine si dorinta, Duhul lui Dumnezeu ne va da intelepciunea de a sti cand, cu cine si ce sa vorbim.

Trebuie sa murim fata de firea pamanteasca

Galateni 5:16-17 spune, “Umblaţi prin Duhul, şi astfel nu veti împlini pofta firii. Căci firea pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul doreste împotriva firi.Acestea  sunt lucruri care se opun unul altuia, pentru ca voi sa  nu faceti  ceea ce vreti.” Aţi simţit vreodată această bătălie, acest război al firii împotriva Duhului şi al Duhului împotriva firii? Când te supui Duhului, mori faţă de firea pământească. Viaţa constă într-un proces continu de decizii în care trebuie să ne supunem Duhului lui Dumnezeu şi astfel sa murim faţă de firea pământească. Să mori faţă de poftă păcătoasă, să mori faţă de slava deşarta, faţă de scopurile pământeşti si faţă de modul de gândire al omului. Apostolul Pavel a experimentat si el aceasta lupta si ne-o impartaseste atat de frumos in Romani 7:21-25.

„Găsesc, dar, în mine legea aceasta: când vreau să fac binele, răul este lipit de mine.Fiindcă, după omul dinăuntru, îmi place Legea lui Dumnezeu;dar văd în mădularele mele o altă lege care se luptă împotriva legii primite de mintea mea şi mă ţine rob legii păcatului care este în mădularele mele.O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte…? Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!… Astfel, dar, cu mintea, eu slujesc Legii lui Dumnezeu; dar cu firea pământească slujesc legii păcatului.”

Dacă bem de la izvorul care este Isus Cristos putem fi umpluţi de Duhul lui Dumnezeu. Dar acest lucru implica responsabilitate din partea omului. Este nevoie de constientizarea nevoii noastre de Dumnezeu; de dorinţa de a fi cu Dumnezeu; de hotărârea de a-L asculta; de supunere în faţa Duhului si de moarte faţă de firea pământească.

Cand un om traieste aceste experiente extraordinare ale lucrarii Duhului Sfant in viata credinciosului rezultatele sunt sigure.

In primul rand, crestinul va deveni un canal viu de transmitere a mesajului divin al Evangheliei.

Ioan 16:7-8 spune un mare adevăr. Domnul Isus spune că va pleca, dar că va trimite un Mângâietor, pe Duhul Sfânt.“Eu vi-L voi trimite”, iarin versetul 8 continuă şi spune,“El va dovedi lumea vinovată cu privire la păcat”. Domnul Isus nu a spus “voi trimite pe Duhul Sfânt în lume şi El va convinge lumea de păcat”. El a spus, “vi-L trimit vouă, şi prin voi, El va convinge lumeade păcat. Dumnezeu a ales să lucreze prin canalele reprezentate de slujitorii Lui supuşi, „Căci nicio prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt.” 2 Petru 1:21.

Fiecare lucrare de mântuire prezentată în Faptele Apostolilor s-a făcut cu participarea omului, şi nici măcar o decizie de predare a vietii lui Dumnezeu nu s-a luat fără să fie de faţă un slujitor al Domnului.

Chiar daca am vorbi despre o simpla broşură creştină trebuie sa ne aducem fiecare aportul pentru ca cineva trebuie să o scrie, poate altcineva trebuie să o tragă la imprimantă, iar altii trebuie să o imparta la oameni. Daca nu sunt un canal de trasnmitere a mesajului evangheliei si nu sunt parte a zidirii trupului lui Cristos trebuie sa ma intreb daca nu cumva nu permit Duhului lui Dumnezeu sa puna stapanire pe viata mea sau daca nu cumva am stins Duhul asa cum ne avertizeaza apostolul Pavel sa avem mare grija sa nu facem, 1 Tesaloniceni 5:19.

In al doilea rand, crestinul va fi umplut de bucurie.

Bucuria copilului lui Dumnezeu este atat importantă pentru că: “bucuria Domnului va fi tăria voastră” (Neemia 8:10). Psalmistul spune si el in Psalmul 16:11 “Mi-ai facut cunoscuta cararea vietii…In prezenta Ta este belsug de bucurie, la dreapta ta sunt desfatari vesnice”. Un slujitor dedicat al Domnului spunea, “Inima învaţă să moară cu Cristos pentru a cunoaşte experienţa binecuvântată de a învia cu El, şi nici o prigonire sau incercare a lumii nu poate să reducă sunetul bucuriei sfinte care se naşte în sufletul care devine locuinţa Duhului Sfânt”.

In al treilea rand, crestinul va primi pace.

Domnul Isus a facut o promisiuni ucenicilor Sai: „Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte.” Ioan 14:27. Apostolul Pavel ne spune si el in Coloseni 3:15 ca am fost chemati sa primim pacea lui Cristos, iar aceasta sa stapaneasca in inimile noastre „Iar pacea lui Cristos sa stapaneasca in inimile voastre; la ea ati fost chemati, intr-un singur trup. Sa fiti multumitori!” Acelasi Pavel subliniaza cum pe masura ce credem si Duhul Sfant lucreaza in noi, primim pacea lui Dumnezeu: „ Dumnezeul nadejdii sa va umple de toata bucuria si pacea, in timp ce credeti, ca sa aveti nadejde din belsug, prin puterea Duhului Sfant.”

In al patrulea rand crestinul va deveni mostenitor al lui Dumnezeu.

De-a lungul istoriei au izbucnit razboaie din cauza mostenirilor si a luptei pentru putere si bani. Oamenii au ajuns sa faca lucruri ingrozitoare ca sa primeasca mai repede mostenirea care in mod natural li se cuvenea.

Dar ce gand extraordinar este acela de a sti ca esti mostenitorul aceluia care detine totul. Ce sentiment de incredere si putere  trebuie sa ne dea acest gand, „Iar pentru ca voi sunteti fii, Dumnezeu a trimis Duhul Fiului Sau in inimile noastre, Duh care striga, Abba, adica tata. Astfel tu nu mai esti sclav, ci fiu, iar daca esti fiu, Dumnezeu te-a facut si mostenitor.” Galateni 4:6-7.

Umplerea cu Duhul Sfânt face ca omul lui Dumnezeu să devină un canal viu de tranmitere a mesajului Evangheliei, să fie umplut cu bucurie, sa primeasca pacea lui Cristos si sa devina mostenitor al Creatorului cerurilor si al pamantului.

Dumnezeu asteapta intotdeauna să ii folosească pe cei puţini. El nu are nevoie de mulţi.

Calauzirea si stapanirea Duhului Sfant ne face sa credem ca atunci când Duhul lui Dumnezeu este prezent, minoritatea devine majoritate, iar noi impreuna cu Dumnezeu reprezentam majoritatea.

Sa ne lasam patrunsi din plin Duhul Domnului pentru a fi unelte dedicate in mainile Creatorului nostru

Credința martirilor și versiunile Bibliei

„Şi când a deschis al cincilea sigiliu, am văzut sub altar sufletele celor ce au fost ucişi pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru mărturia pe care au ţinut-o.” (Apoc. 6:9)

Iată o declaraţie a lui Richard Woodman (agricultor şi fierar din Anglia), făcută în anul 1557, în timp ce era interogat de Inchiziţie pentru credinţa sa: „Cred că cel care ar arde un Testament de bunăvoie, ar arde pe Dumnezeu Însuşi, dacă ar fi aici, [şi] dacă ar putea: pentru că El şi Cuvântul Său sunt [în mod inseparabil] una …”. Woodman a fost în cele din urmă condamnat la moarte şi ars pe rug împreună cu alţi zece care, asemenea lui, au fost ucişi pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru mărturia pe care au ţinut-o.

Având în vedere multitudinea de traduceri ale Bibliei care ne stau în mod liber la dispoziţie, poate am fi tentaţi să credem că astăzi nu mai avem de a face cu aceeaşi vrăjmăşie a oamenilor faţă de Cuvântul lui Dumnezeu. Oare atitudinea oamenilor faţă de Cuvânt s-a schimbat sau, poate, s-a schimbat … altceva?

Pentru a încerca să răspundem la această întrebare, aş vrea să ne întoarcem în timp anul 1516, cu patru decenii înainte ca Woodman să fi fost condamnat de Inchiziţie şi cu doar un an înainte ca Luther să fi declanşat protestul care a aprins focul Reformaţiunii.  Este anul când umanistul englez Thomas More şi-a publicat lucrarea intitulată Utopia. Scrisă în limba latină, aceasta este privită ca fiind chintesenţa umanismului creştin englez, ea susţinând între altele și idealurile toleranţei religioase. Însă fragmentarea creştinătăţii vest-europene care s-a produs în anii care au urmat l-a transformat pe More într-un alt fel de campion decât al toleranţei religioase: el a devenit un virulent adversar al „ereziei”. Împreună cu alţi umanişti englezi (John Colet, William Warham, Cuthbert Tunstall and Richard Pace), el şi-a arătat loialitatea absolută faţă de religia oficială romano-catolică, punând un mare accent în scrierile sale pe unitatea creştinismului. Înverşunarea sa împotriva „ereticilor” nu s-a manifestat doar în plan literal. Fiind numit de către rege în poziţia publică oficială de cancelar, el a plasat pe lista sa de priorităţi exterminarea acestora, condamnând la moartea prin arderea pe rug un important număr de protestanţi. Distribuirea sau deţinerea de literatură protestantă constituia unul dintre capetele de acuzare ale celor condamnaţi la moarte.

Tot More a întocmit şi o „Listă a cărţilor interzise” (Index Librorum Prohibitorum) în care era inclus, desigur, şi Noul Testament tradus de William Tyndale în limba engleză. În lucrarea sa The Obedience of a Christian Man (Ascultarea creştinului), el a comentat cu privire la această traducere spunând ca a căuta erori în Biblia lui Tyndale este similar cu a căuta apă în mare. Acuzaţiile aduse lasă impresia că Thomas More şi ceilalţi apărători ai credinţei catolice nu aveau neapărat o problemă cu ideea existenţei unei Biblii în limba poporului, ci cu faptul că „ereticii” produceau traduceri „incorecte”, adică „neautorizate” de biserica oficială. Poate este mai puţin ştiut faptul că, în timp ce înălţa Vulgata drept singura variantă acceptată a Scripturii, ierarhia catolică denunţa atât textul ebraic al Vechiului Testament, cât şi textul grecesc al Noului Testament, ca fiind corupte de iudei şi, respectiv, de biserica răsăriteană. Cu alte cuvinte, bătălia nu era între a nu a avea nici un fel de Biblie sau a avea orice fel de Biblie, ci era între diferitele versiuni ale Bibliei. De fapt, la fel ca în ziua de astăzi!

Nu lipsa de respect față de Sfintele Scripturi, ci respingerea textului latin al bisericii oficiale a atras, de fapt, acuzația de erezie asupra reformatorilor. Scriind lui John Frith, Tyndale exprimă acest respect al său și răspunde acuzațiilor care i se aduceau în felul următor: „Apelez la Dumnezeu ca martor pentru ziua în care ne vom prezenta înaintea Domnului nostru Isus, că nu am schimbat o silabă a Cuvântului lui Dumnezeu împotriva conştiinţei mele, nici nu aş face aceasta astăzi, chiar dacă tot ceea ce este pe pământ, fie că este vorba de onoare, plăcere sau bogăţii, mi-ar fi date mie” (John Foxe, Cartea martirilor).

Vom observa același conflict și dacă ne întoarcem încă o dată asupra interogatoriului la care Woodman, fierarul englez condamnat în 1557, a fost supus. O privire mai în detaliu, scoate la iveală faptul că acesta nu a fost învinuit pentru orice fel de Biblie, ci pentru loialitatea sa faţă de o versiune specifică a acesteia: textul folosit de protestanţi. Haideţi să vedem un fragment din acest interogatoriu:

Inchizitor: „… [] este tradus greşit, aşa cum este în mii de alte locuri …”

Woodman: „Dacă în acest loc este greşit tradus şi în atât de multe locuri ale Bibliei, aşa cum spui, atunci aş putea să spun cu Hristos: Nu poate fi evitat, ci pricinile de poticnire trebuie să vină; Dar vai de aceia prin care ele vin. Voi spune: Vai de falşii traducători, căci blestemaţi sunt cei care adaugă sau scot [ceva]. Dar luaţi aminte []: Cred că ei au avut frica de Dumnezeu înaintea ochilor mai mult decât spuneţi despre ei … ”

Inchizitor: „O, domnule, ce eretic … ! Trimite-l în închisoare … Eu cred că nu-i este frică de închisoare …”

Woodman: „Laud pe Dumnezeul cel viu, nu [mi-e frică].”

Inchizitorul: „Acesta este într-adevăr un eretic! El are termenii precişi ai tuturor ereticilor: «Dumnezeul cel viu».”

Woodman: „Eşti supărat pe mine, fiindcă vorbesc cuvintele scrise în Biblie?”

Inchizitor: „Bâlbâială biblică, bâlbâială biblică! Ce spui tu despre Biblie? … Domnule, îţi voi spune cum vei cunoaşte din cuvintele lui un eretic … Ei vor spune: «Domnul» şi «lăudăm pe Dumnezeu» şi «Dumnezeul cel viu». Prin aceste cuvinte veţi cunoaşte un eretic.”

Woodman: „Toate aceste cuvinte sunt scrise pentru învăţătura noastră … de aceea mă minunez de ce trebuie să mă învinuiţi în acest punct – pentru că ele sunt cuvintele lui Dumnezeu … Eu cred în Dumnezeul cel viu … Şi motivul cel mai important pentru care am fost obligat să citesc Scripturile a fost acela că predicatorii şi învăţătorii erau atât de schimbători … Cred că cel care ar arde un Testament de bunăvoie ar arde pe Dumnezeu Însuşi, dacă ar fi aici, [şi] dacă ar putea: pentru că El şi Cuvântul Său sunt [inseparabil] una … ”  (Foxe, vol. 8, pag. 340-374, citat de Gail Riplinger în In Awe of Thy Word).

Iar acum, să privim textul care i-a atras lui Woodman acuzaţia de „erezie”, așa cum apare el în mai multe variante ale Bibliei în limba română:

(NTB) Şi noi creadem şi am cunoscut că Tu eşti Hristos, Fiiul lui Dumnezău celui viu.

(BB1795) *Şi noi am crezut şi am cunoscut că Tu eşti Hristos, Fiiul lui Dumnezeu Celui viu”.

(BTF) Şi noi credem şi suntem siguri că tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului cel viu.

(VBOR) Şi noi am crezut şi am cunoscut că Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului Celui viu.*

(VBT2002) Şi* noi am crezut şi am cunoscut că Tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu;

(BVA) Noi am crezut şi am ajuns să cunoaştem că Tu eşti Cristos – Sfântul lui Dumnezeu!”

(GBV 2001) şi* noi am crezut şi am cunoscut că Tu eşti Sfântul^ lui Dumnezeu^“.

(VDCC) Şi* noi am crezut şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Hristosul, Sfântul lui Dumnezeu.”

Ultima versiune redată mai sus este traducerea Cornilescu, cea mai populară între cei care, în România, se socotesc urmaşii spirituali ai protestanţilor. Necazul este că versiunea de text oferită aici seamănă mai mult cu aceea a textului latin Vulgata decât cu aceea din Biblia protestantă folosită de Woodman şi cei care au plătit cu viaţa credinţa lor în Cuvânt. La fel ca în cazul revizuirilor interconfesionale moderne care sunt propuse drept variante mai bune decât aceea folosită de reformatori! Totuşi ele seamănă în multe locuri cu variantele respinse de către aceştia! Deci … ? Ce s-a schimbat, de fapt?

Surse:

http://www.historytoday.com/john-guy/sir-thomas-more-and-heretics

Gail Riplinger: In Awe of Thy Word

Dumnezeu l-a creeat pe Diavol?

afsg2-coverMulţi oameni în această lume sunt înşelaţi de un geniu rău hotărât să le distrugă vieţile – o minte strălucitoare numită diavolul, sau Satana. Dar acest prinţ al întunericului este mult mai mult decât te-ai fi gândit… mulţi spun că este doar o figură mitică, Biblia însă ne spune că este cât se poate de real, că înşeală familii, biserici şi chiar naţiuni pentru a spori suferinţa şi durerea. Iată câteva certitudini uimitoare cu privire la prinţul întunericului şi cum îl putem învinge!

1. Cu cine a început păcatul?

“Cine păcătuieşte, este de la diavolul, căci diavolul păcătuieşte de la început.” 1 Ioan 3:8. “Şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satana.” Apocalipsa 12:9.

Answer: Satana, numit şi diavolul, este originatorul păcatului. Fără Scripturi, originea păcatului ar fi rămas inexplicabilă.

2. Care a fost numele lui Satana înainte de a fi păcătuit? Unde locuia la vremea aceea?afsg2-1

“Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor!” Isaia 14:12. Isus a spus: “Am văzut pe Satana căzând ca un fulger din cer.” Luca 10:18. “te pusesem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu.” Ezechiel 28:14.

Answer: Numele lui era Lucifer, şi locuia în cer. Lucifer este simbolizat de împăratul Babilonului în Isaia 14, şi de voievodul Tirului în Ezechiel 28.

3. Care a fost originea lui Lucifer? Ce poziţie de răspundere ocupa? Cum îl descrie Biblia?

“Când ai fost făcut.” Ezechiel 28:13, 15. “Erai un heruvim ocrotitor.” Ezechiel 28:14. “Ajunsesei la cea mai înaltă desăvârşire, erai plin de înţelepciune, şi desăvârşit în frumuseţe. …erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe… timpanele şi flautele erau în slujba ta, pregătite pentru ziua când ai fost făcut… Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua, când ai fost făcut, până în ziua când s-a găsit nelegiuirea în tine.” Ezechiel 28:12-15.

afsg2-3Answer: Lucifer a fost creat de Dumnezeu, aşa cum au fost creaţi şi toti ceilalţi îngeri. (Efeseni 3:9). Lucifer a fost un heruvim “acoperitor”, sau înger. Un înger mare stă la stânga tronului lui Dumnezeu şi altul la dreapta (Psalmi 99:1). Lucifer a fost unul dintre aceşti preaslăviţi îngeri conducători. Frumuseţea lui Lucifer era fără cusur şi ameţitoare. Înţelepciunea lui era perfectă. Strălucirea lui era înspăimântătoare. Ezechiel 28:13 pare să spună că glasul său fusese anume pregătit pentru a fi un muzician desăvârşit. Unii cred că el conducea corul îngerilor.

4. Ce s-a întamplat în viaţa lui Lucifer de a ajuns să păcătuiască? Ce păcat blasfemitor a comis atunci?

“Ţi s-a îngâmfat inima din pricina frumuseţii tale, ţi-ai stricat înţelepciunea cu strălucirea ta. ” Ezechiel 28:17. “Tu ziceai în inima ta: … îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; …voi fi ca Cel Prea Înalt.” Isaia 14:13, 14.

afsg2-4aAnswer: Mândria, gelozia, nemulţumirea şi preamărirea de sine au apărut în viaţa sa. Lucifer a decis să încerce să Îl detroneze pe Dumnezeu pentru ca apoi să le ceară tuturor să i se închine lui. A fost o trădare de cel mai înalt grad.

Notă: De ce este închinarea un lucru atât de important? Închinarea este factorul cheie în războiul ce are loc între Dumnezeu şi Satana. Oamenii au fost creaţi să fie fericiţi şi împliniţi doar atunci când Îl slujesc pe Dumnezeu. Nici măcar îngerilor necăzuţi nu li se cuvine închinare (Apocalipsa 22:8, 9). Satana a atentat încă de la început la închinare. Secole mai târziu, când L-a ispitit pe Isus în pustie, tot închinarea era subiectul central (Matei 4:8-11). În aceste ultime zile, Dumnezeu îi cheamă la închinare pe toţi oamenii (Apocalipsa 14:6,7). Acest lucru îl înfurie în aşa măsură pe Satana încât va încerca să îi forţeze pe oameni să i se închine sau în caz contrar să fie ucişi (Apocalipsa 13:15).

Orice şi oricine (în afară de Dumnezeu) care se bucură de întâietate în viaţa mea devine un idol căruia mă închin.
Cu toţii ne închinăm cuiva sau la ceva:afsg2-4b
putere, prestigiu, mâncare, plăcere, proprietăţi, propria opinie, etc. Dumnezeu declară: “Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.” Exodul 20:3. Şi dacă nu ne vom închina doar lui Dumnezeu, ne va socoti împotriva Lui (Matei 12:30). Această veste este şocantă dar adevărată. Dacă oricine sau orice, în afară de Dumnezeu, are întâietate în viaţa mea, atunci –inocent poate — mă închin şi îl susţin pe Satana. Are Dumnezeu primul loc în viaţa mea sau îl înalţi fără să vreau chiar pe Satana? Nu-i aşa că este o întrebare care ne pune pe gânduri?

5. Ce s-a întâmplat în cer în urma rebeliunii lui Lucifer?

afsg2-5“Şi în cer s-a făcut un război. Mihail şi îngerii lui s-au luptat cu balaurul. Şi balaurul cu îngerii lui s-au luptat şi ei, dar n-au putut birui; şi locul lor nu li s-a mai găsit în cer. Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satana, acela care înşeală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui.” Apocalipsa 12:7-9.

Answer: Lucifer a câştigat susţinerea unei treimi dintre îngeri (Apocalipsa 12:3, 4) şi a produs o revoltă în cer. Dumnezeu nu a avut de ales decât să îl alunge pe Lucifer şi pe îngerii lui. Aceasta a fost, de departe, cea mai mare bătălie ce a avut vreodată loc. Ţinta lui Lucifer a fost să uzurpe tronul lui Dumnezeu chiar dacă acest lucru ar fi dus la o crimă. (Ioan 8:44) După expulzarea sa din cer, Lucifer a fost numit Satana (adeversar) şi diavol (defăimător), iar îngerii săi au fost numiţi demoni.

6. Unde este sediul central actual al lui Satana? Ce setimente nutreşte el faţă de oameni?

“Domnul a zis Satanei: “De unde vii?” Şi Satana a răspuns Domnului: “De la cutreierarea pământului şi de la plimbarea pe care am făcut-o pe el.” Iov 2:2. “De aceea bucuraţi-vă, ceruri, şi voi care locuiţi în ceruri! Vai de voi, pământ şi mare! Căci diavolul s-a pogorât la voi, cuprins de o mânie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme.” Apocalipsa 12:12. “Fiţi treji, şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte, şi caută pe cine să înghită.” 1 Petru 5:8.afsg2-6

Answer: Contrar opiniei populare, sediul central al lui Satana este pământul şi nu iadul. Dumnezeu le-a dat lui Adam şi Evei stăpânirea asupra acestui pământ (Geneza 1:26). Atunci când au păcătuit, eu l-au piedut în favoarea Satanei (Romani 6:16), care atunci a devenit conducătorul, sau prinţul, pământului (Ioan 12:31). Satana îi urăşte teribil pe oameni, care au fost creaţi după chipul lui Dumnezeu. El nu Se poate atinge de Dumnezeu. Aşa că, tot veninul său este în schimb direcţionat spre copiii lui Dumnezeu. El este un criminal stricat şi plin de ură a cărui ţintă este să te distrugă pe tine si să Îl rănească pe Dumnezeu.

7. Când Dumnezeu i-a creat pe Adam şi Eva, care a fost singurul lucru pe care li l-a interzis? Care era pedeapsa pentru neascultare?

“Dar afsg2-7din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit.” Geneza 2:17.

Answer: Ei nu aveau voie să mănânce din pomul cunoştinţei binelui şi răului. Pedeapsa pentru neascultare era moartea.

8. Ce medium a utilizat Satana pentru a o înşela pe Eva? Ce minciuni i-a spus Satana?

“Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: “Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: “Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?” Atunci şarpele a zis femeii: “Hotărât, că nu veţi muri: dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii, şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul”.Geneza 3:1, 4, 5, sublinierea autorilor.afsg2-8

Answer: Satana a folosit şarpele — cel mai înţelept, cel mai atrăgător animal creat de Dumnezeu — pentru a o înşela pe Eva. Unii cred că iniţial şarpele avea aripi şi zbura (Isaia 14:29; 30:6). Vă amintiţi, nu se târa până când Dumnezeu nu l-a blestemat. (Geneza 3:14) Minciunile lui Satana erau: (1) nu veţi muri, şi (2) mâncând din acest fruct veţi deveni înţelepţi. Satana, care a inventat minciuna (Ioan 8:44) a amestecat adevărul cu minciuna în ceea ce i-a spus Evei. Minciunile care conţin şi un sâmbure de adevăr sunt cele mai eficiente dintre toate. A fost adevărat că “veţi cunoaşte răul” după păcat. În dragostea Sa, Dumnezeu nu le descoperise încercările, amărăciunea, suferinţa, durerea şi moartea. Satana, aşa cum face şi astăzi, a făcut cunoaşterea răului să pară atrăgătoare. Satana a spus minciuni ca să ponegrească caracterul lui Dumnezeu, pentru că ştia că nimeni nu ar fi întors spatele unui asemenea Dumnezeu decât dacă I-ar fi înţeles greşit caracterul.

9. A fost un lucru atât de grav că au mâncat dintr-un fruct? De ce au fost Adam şi Eva alungaţi din Grădina Eden?

afsg2-9“Deci, cine ştie să facă bine şi nu face, săvârşeşte un păcat!” Iacov 4:17 ”Oricine face păcat, face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege.” 1 Ioan 3:4. “Cine păcătuieşte, este de la diavolul, căci diavolul păcătuieşte de la început. Fiul lui Dumnezeu S-a arătat ca să nimicească lucrările diavolului.” 1 Ioan 3:8. “Domnul Dumnezeu a zis: ‘Iată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele şi răul. Să-l împiedicăm, deci, acum ca nu cumva să-şi întindă mâna, să ia şi din pomul vieţii, să mănânce din el şi să trăiască în veci.’.” Astfel a izgonit El pe Adam; şi la răsăritul grădinii Edenului a pus nişte heruvimi, care să învârtească o sabie învăpăiată, ca să păzească drumul care duce la pomul vieţii.” Geneza 3:22, 24.

Answer: Da, faptul că au mâncat din acel fruct a fost un mare păcat fiind o încălcare directă a uneia dintre puţinele cereri ale lui Dumnezeu. A fost o rebeliune împotriva legii lui Dumnezeu şi a autorităţii Sale. Prin respingerea uneia dintre poruncile lui Dumnezeu, Adam şi Eva i s-au aliat lui Satana, duşmanul lui Dumnezeu, şi au atras astfel separarea lor de Dumnezeu (Isaia 59:2). Satana a sperat că cei doi voi vor păcătui şi apoi vor mânca din copacul vieţii şi astfel vor deveni nişte păcătoşi nemuritori. Dar Dumnezeu i-a îndepătrat de grădină pentru a împiedica o asemenea nenorocire.
10. Ce adevăruri uimitoare ne descoperă Biblia cu privire la metodele lui Satana de a-i răni, înşela, descuraja şi a-i distruge pe oameni?

Answer: Satana se folosesşte de orice metodă plauzibilă pentru a-i înşela şi distruge pe oameni. Demonii lui pot apărea pozând în oameni credincioşi, chiar clerici. Iar Satana va apărea ca un înger glorios al luminii cu puterea de chema foc din cer. Se va substitui lui Isus. Dar tu ai fost prevenit, aşa că să nu te laşi înşelat. Când Isus va reveni, orice ochi Îl va vedea (Apocalipsa 1:7). El va rămâne pe nori şi nici nu va atinge pământul (1 Tesaloniceni 4:17).

Biblia spune că Satana:
Înşeală/persecută
Apocalipsa 12:9, 13 Citează/răstălmăceşte Biblia
Matei 4:5, 6
Acuză mincinos/ucide
Apocalipsa 12:10; Ioan 8:44 Pune capcane/înscenează
2 Timotei 2:26; 1 Petru 5:8
Luptă împotriva poporului lui Dumnezeu
Apocalipsa 12:17 Leagă/încurajează trădarea
Luca 13:16; Ioan 13:2, 21
Încarcerează
Apocalipsa 2:10 Posedă/împiedică
Luca 22:3-5; 1 Tesaloniceni 2:18
Face minuni/minte
Apocalipsa 16:13, 14; Ioan 8:44 Apare ca un înger de lumină
2 Corinteni 11:13-15
Aduce boală/necazuri
Iov 2:7 Demonii lui se dau drept pastori
2 Corinteni 11:13-15
Calomniază
“Diavol” înseamnă “înşelător” Cheamă foc din cer
Apocalipsa 13:13

11. Cât de puternice şi concrete sunt strategiile şi tentaţiile lui Satana?

afsg2-11El a convins: o treime dintre îngeri (Apocalipsa 12:3-9); pe Adam şi Eva (Geneza 3); toţi, cu excepţia a opt, oameni din timpul lui Noe (1 Petru 3:20). El îi va face pe cei pierduţi să se simtă salvaţi (Matei 7:21-23). Aproape întreaga lume îl va urma (Apocalipsa 13:3). Puţini vor fi salvaţi (Matei 7:14; 22:14).

Answer: Rata de succes a lui Satana este atât de incredibil de mare încât pare aproape imposibilă. El a înşelat o treime dintre îngeri. În zilele lui Noe, toţi în afară de opt oameni au fost înşelaţi. Înainte de a doua revenire a lui Isus, Satana va apărea ca o fiinţă angelică, pozând drept Hristos. Puterea lui de a înşela va fi atât de mare încât siguranţa noastră va depinde de refuzul nostru de a ne duce să îl vedem (Matei 24:23-26). Dacă refuzi complet să priveşti şi să auzi, Isus te va proteja de înşelăciune (Ioan 10:29).

12. Unde şi când îşi va primi Diavolul pedeapsa? Care va fi acea pedeapsă?

afsg2-12Deci, cum se smulge neghina şi se arde în foc, aşa va fi şi la sfârşitul veacului. Fiul omului va trimite pe îngerii Săi, şi ei vor smulge din Împărăţia Lui toate lucrurile, care sunt pricină de păcătuire şi pe cei ce săvârşesc fărădelegea, şi-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor”. Matei 13:40-42. “Şi diavolul, care-i înşela, a fost aruncat în iazul de foc şi de pucioasă, unde este fiara şi proorocul mincinos. Şi vor fi munciţi zi şi noapte în vecii vecilor.” Apocalipsa 20:10. “Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui!” Matei 25:41. ” Prin mulţimea nelegiuirilor tale, prin nedreptatea negoţului tău, ţi-ai spurcat locaşurile sfinte; de aceea, scot din mijlocul tău un foc, care te mistuie, şi te prefac în cenuşă pe pământ, înaintea tuturor celor ce te privesc. Toţi cei ce te cunosc între popoare rămân uimiţi din pricina ta; eşti nimicit, şi nu vei mai fi niciodată!” Ezechiel 28:18, 19.

Answer: Diavolul va fi aruncat într-un iaz de foc pe acest pământ la sfârşitul acestei lumi. Focul îl va mistui pe Satana, îl va transforma în cenuşă, şi nu va mai exista niciodată. Acelaşi foc îi va distruge şi pe păcătoşi. În acest spectacol de sfârşit, nici unul dintre cei ce sunt de partea lui Dumnezeu nu va muri şi nici unul dintre cei ce sunt de partea lui Satana nu va supravieţui.

Notă: Nu este posibil să descriem cu acurateţe tristeţea şi durerea Tatălui şi a Fiului atunci când Satana va fi distrus. El le-a fost mai apropiat decât oricare altă fiinţă—un prieten personal drag. Distrugerea lui şi a milioanelor care l-au urmat va fi pentru Tatăl şi Fiul o durere mai mare decât orice durere ar simţi cineva ars în foc.

13. Ce face ca păcatul să fie eradicat pentru totdeauna? Va mai apărea vreodată păcatul?

afsg2-13Pe viaţa Mea Mă jur, zice Domnul, că orice genunchi se va pleca înaintea Mea, şi orice limbă va da slavă lui Dumnezeu.” Romani 14:11. (vezi şi Filipeni 3:10, 11; Isaia 45:23). “Nenorocirea nu va veni de două ori.” Naum 1:9.

Answer: Două evenimente cruciale vor rezolva problema păcatului:

Primul, toate fiinţele din cer şi de pe pământ, inclusiv diavolul şi îngerii săi, vor îngenunchia de bună voie şi public vor da mărturie că Dumnezeu este credincios, corect şi drept. Nici o întrebare nu va rămâne fără răspuns. Toţi păcătoşii vor mărturisi deschis că sunt pierduţi pentru că au refuzat categoric dragostea şi salvarea oferite de Dumnezeu. Vor recunoaşte că este drept ca ei să moară. Toţi vor recunoaşte că merită moartea veşnică..
Al doilea Universul va fi curăţat de păcat prin distrugerea totală şi finală a păcatului, a păcătoşilor, a diavolului şi a îngerilor lui. Dumnezeu afirmă cu siguranţă: Păcatul nu va mai apărea niciodată în universul lui Dumnezeu.

14. Cine face o certitudine din eradicarea finală şi completă a păcatului din univers?

“Cine păcătuieşte, este de la diavoafsg2-14lul, căci diavolul păcătuieşte de la început. Fiul lui Dumnezeu S-a arătat ca să nimicească lucrările diavolului.” 1 Ioan 3:8. “Astfel dar, deoarece copiii sunt părtaşi sângelui şi cărnii, tot aşa şi El Însuşi a fost deopotrivă părtaş la ele, pentru ca, prin moarte, să nimicească pe cel ce are puterea morţii, adică pe diavolul.” Evrei 2:14.

Answer: Prin viaţa, moartea şi învierea Sa, Isus a făcut din eradicarea păcatului o certitudine.

15. Ce simte Dumnezeu Tatăl faţă de oameni?

“Căci Tatăl Însuşi vă iubeşte.” Ioan 16:27. (Vezi şi Ioan 3:16; 17:22, 23.)

afsg2-15Answer: Tatăl îi iubeşte pe oameni tot atât de mult cât îi iubeşte şi Isus. Scopul lui Isus în viaţă a fost să demonstreze caracterul Tatălui Său în propria Sa viaţă astfel încât oamenii să-L cunoască pe Dumnezeu aşa cum este: iubitor, cald şi plin de grijă. (Ioan 5:19).

Satana Îl reprezintă greşit pe Tatăl
Satana Îl reprezintă greşit pe Tatăl ca nesimţitor, distant, aspru, neînduplecat şi de care nu te poţi apropia (propriile trăsături ale celui rău). El chiar consideră că faptele lui rele, distrugătoare sunt “faptele lui Dumnezeu.” Domnul Isus a venit ca să şteargă de tot această minciună la adresa numelui Tatălui şi să demonstreze că Tatăl nostru din ceruri ne iubeşte mai mult decât îşi iubeşte copilul o mamă (Isaia 49:15). Tema preferată a Domnului Isus a fost răbdarea, gingăşia şi belşugul de har oferit de Dumnezeu.

Tatăl de-abia mai aşteaptă
Ca să-i facă pe oameni deosebit de fericiţi, Tatăl nostru din ceruri le-a pregătit un cămin extraordinar pentru veşnicie. Visurile noastre nu pot îmbrăca ceea ce ne-a pregătit El! De-abia aşteaptă să le ureze bun venit copiilor Săi în ziua revenirii lor. Să ne pregătim! Numărătoarea inversă a şi început.

16. Mă bucur să ştiu că şi Dumnezeu Tatăl mă iubeşte tot atât de mult cât Isus. 

 

https://intercer.net/blogs/studiibiblice/studii-amazing-facts/dumnezeu-l-a-creeat-pe-diavol.html

Satana

 

Cu cine a început păcatul? Cu diavolul.

Este scris în Biblie: 1Ioan 3:8. “Cine păcătuieşte, este de la diavolul, căci diavolul păcătuieşte de la început. Fiul lui Dumnezeu S-a arătat să nimicească lucrările diavolului.”

De când a fost diavolul un ucigaş şi un mincinos?

Este scris în Biblie: Ioan 8:44. “Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigas; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii.”

De unde a venit Satana?

Este scris în Biblie: Apocalips 12:7-9. “Apoi a fost război în cer; Mihail împreună cu îngerii aflaţi sub comanda Lui s-au luptat cu balaurul şi cu oştirea lui de îngeri căzuţi. Şi Balaurul a pierdut bătălia, fiind obligat să părăsească cerul. Balaurul acesta mare, care nu e altul decât Şarpele din vechime numit şi Diavolul ori Satan, cel care înşeală întreaga lume, a fost azvârlit pe pământ cu toată armata sa” (NT pe înţelesul tuturor).

A fost Satana creat păcătos? Nu, el a fost creat perfect, cu libertatea de a alege.

Este scris în Biblie: Ezechiel 28:15. “Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua, când ai fost făcut, până în ziua când s-a găsit nelegiuirea în tine.”

Ce a condus la căderea lui Satana?

Este scris în Biblie: Ezechiel 28:17. “Ţi s-a îngâmfat inima din pricina

frumuseţii tale, ţi-ai stricat înţelepciunea cu strălucirea ta.

Satana, numit Lucifer înainte de păcătuirea lui, voia să fie egal cu Dumnezeu.

Este scris în Biblie: Isaia 14:12-14. “Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor! Tu ziceai în inima ta: “Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai pe sus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miază-noaptei; mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Prea Înalt.”

În contrast cu mândria şi înălţarea de sine a Satanei, ce spirit avea Isus?

Este scris în Biblie:Filipeni 2:6-8. “Care, deşi era Dumnezeu, nu Şi-a cerut şi nu a ţinut morţis la drepturile Sale divine, ci Şi-a pus deoparte puterea şi slava Sa, luându-Şi înfăţişarea de sclav şi devenind asemenea oamenilor. Şi S-a smerit atât de mult până într-acolo încât să moară ca un criminal pe o cruce” (NT pe înţelesul tuturor).

Forţele supranaturale ale lui Satana poartă război.

Este scris în Biblie:Efeseni 6:11 “Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu, pentru ca să puteţi rămâne teferi în faţa strategiilor şi uneltirilor Satanei” (NT pe înţelesul tuturor).

Satana a încercat să ispitescă pe Hristos Însuşi.

Este scris în Biblie: Matei 4:1. “Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul.”

Satana este un duşman învins.

Este scris în Biblie: Iacov 4:7. “Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului şi el va fugi de la voi.”

https://www.bibleinfo.com/ro/topics/satana

Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu şi copiii diavolului

8 Cine păcătuieşte este de la diavolul, căci diavolul păcătuieşte de la început. Fiul lui Dumnezeu S-a arătat ca să nimicească lucrările diavolului.
9 Oricine este născut din Dumnezeu nu păcătuieşte, pentru că sămânţa Lui rămâne în el; şi nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu.
10 Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu şi copiii diavolului. Oricine nu trăieşte în neprihănire nu este de la Dumnezeu; nici cine nu iubeşte pe fratele său.
11 Căci vestirea pe care aţi auzit-o de la început este aceasta: să ne iubim unii pe alţii;
12 nu cum a fost Cain, care era de la cel rău şi a ucis pe fratele său. Şi pentru ce l-a ucis? Pentru că faptele lui erau rele, iar ale fratelui său erau neprihănite.
13 Nu vă miraţi, fraţilor, dacă vă urăşte lumea.
14 Noi ştim că am trecut din moarte la viaţă, pentru că iubim pe fraţi. Cine nu iubeşte pe fratele său rămâne în moarte.
15 Oricine urăşte pe fratele său este un ucigaş; şi ştiţi că niciun ucigaş n-are viaţa veşnică rămânând în el.
16 Noi am cunoscut dragostea Lui prin aceea că El Şi-a dat viaţa pentru noi; şi noi deci trebuie să ne dăm viaţa pentru fraţi.
1 Ioan, 3:8-16

Şase mituri despre diavol, demontate chiar de Biblie

 

 
Şase mituri despre diavol, demontate chiar de Biblie

De-a lungul timpului, despre diavol au apărut tot felul de poveşti provenite din imaginaţia bogată a oamenilor şi de aici totodată o multitudine de mituri despre cum ar fi acesta, cum ar acţiona şi chiar cum ar arăta diavolul, iar noi vom prezenta unele dintre aceste mituri despre „necuratul”.

Mitul 1: Diavolul este pretutindeni. Dumnezeu este omniprezent, însă diavolul nu are această putere. Iisus a spus că a văzut diavolul căzând din cer ca fulgerul, referindu-se la momentul în care vrăjmaşul a fost aruncat din cer. Satana şi-a împărţit demonii în diferite regiuni, însă diavolul nu este cu ochii pe oameni 24 de ore pe zi.

Mitul 2: Diavolul are coarne. Filmele de la Hollywood au indus o imagine generală cum că Satana are coarne, pelerină roşie şi o furcă, dar această descriere este bazată pe folclorul medieval şi nu pe Biblie. De fapt, Biblia arată că diavolul este un maestru al deghizării şi că preferă să apară ca un „înger de lumină”. Cei mai mulţi oameni nici nu recunosc că diavolul există, deoarece acesta este foarte viclean.

Mitul 3: Diavolul se teme de cruci, apa sfinţită şi icoane. În filme, Contele Dracula este respins de un crucifix, iar demonii ţipă în chinuri când preoţii rostesc fraze în latină. Totuşi, Satana nu se teme de oamenii religioşi. Diavolul chiar îşi duce veacul în zona clădirilor religioase, atâta timp cât oamenii din interiorul lor nu cred cu adevărat în Dumnezeu.

Mitul 4: Diavolul este de vină pentru tot răul din lume. Aproape toţi creştinii trăiesc cu ideea că diavolul i-a făcut să păcătuiască, lucru ce este total fals. După cum spunea şi Iacov „fiecare este ispitit, când este dus şi momit de pofta sa”, el arătând că fiecare trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru păcatele sale.

Mitul 5: Diavolul este atotputernic. Creştinii îi atribuie diavolului mai multă putere decât are în realitate. Biblia arată că atunci când Iisus a murit pe cruce, a dezarmat puterile satanice. Autoritatea Satanei a fost luată de Iisus Hristos, iar acum tot ce poate face acum vrăjmaşul este să mintă, să fure şi să ucidă.

Mitul 6: Diavolul trăieşte în iad. Poveştile populare arată că diavolul îşi conduce activitatea diabolică de undeva din mijlocul flăcărilor iadului, însă acesta nu este un concept biblic. Satana este descris ca „domnul puterii văzduhului”, deoarece el îşi desfăşoară activitatea de la o locaţie aflată la o distanţă cerească. Iisus a spus că iadul a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui, iar după judecata finală.

Renovarea Inimii

Inima a fost intotdeauna o tema centrala in discutiile crestine. De ce? Pentru ca Biblia in mod frecvent se refera la inima ca fiind primul indicator care arata „cine suntem noi”. Fara indoiala ca cea mai pretioasa posesiune a oricarei fiinte umane este inima. Inima devine „centrul executiv” unde deciziile noastre si alegerile sunt facute pentru intreaga noastra persoana. Cei mai multi cercetatori biblici se pare ca sugereaza ca ambele surse, biblica si clasica, indica ca „inima, spiritul si vointa” sunt una si aceeasi. Cand vorbesti de una, vorbesti de toate. Ele sunt inseparabile in functia lor de-a controla felul nostru de traire.

Daca inima este cel mai valoros lucru pe care noi il posedam, atunci este un imperativ ca noi sa facem totul ca s-o intelegem si s-o protejam. Aceasta este aparent ceea ce scriitorul Proverbelor vrea sa transmita cand spune: „Pazeste-ti inima mai mult de cat orice, caci din ea ies izvoarele vietii„. Scriitorul Jack Graham, defineste cuvantul „pazeste-ti” (or „ingrijeste-ti” in alta traducere) ca pe un exercitiu de mare grija prin care se protejeaza ceva care este valoros, si prin care se apara ceea ce este pretios”. El are dreptate! Gandeste-te care este lucrul cel mai valoros din viata ta! Acum, intreaba-te tu insuti cat de departe mergi ca sa protejezi cel mai valoros lucru pe care-l ai? Ar trebui sa fim surprinsi ce multa energie si ce multi bani cheltuim ca sa protejam ori sa aparam cele mai valoroase posesiuni ale noastre.

Ar trebui sa adaugam aceea ca „a pazi” ceva, inseamna a fi cu ochii pe acel lucru, inseamna a-l tine sub observatia noastra directa. Cand ceva ne e de mare valoare avem grija sa fim aproape de lucrul respectiv, si nu am indrazni sa dam acel lucru in grija altei persoane. Acel lucru este in posesia noastra si noi suntem responsabili pentru el. Am putea ajunge chiar la concluzia ca nimeni altul nu stie asa de bine ca noi sa aiba grija de acea posesiune. De aceea am fi gata uneori s-o aparam chiar cu propria noastra viata.

Daca suntem gata sa facem toate aceste lucruri pentru un lucru sau o persoana ce-o pretuim, nu ar

trebui sa facem aceasta cu atat mai mult pentru inima noastra? Cuvintele, „mai mult decat orice”, sunt cuvintele unui tata catre un fiu; al Tatalui ceresc catre copiii Lui. Tatal spune ca daca noi dorim sa gustam viata din plin, atunci noi trebuie sa plasam prioritatea „pazirii inimii” deasupra oricarui alt lucru. Intr-un alt sens al cuvantului, nimic altceva nu poate sa fie mai important.

Artistul crestin, Steven Green, subliniaza aceasta importanta prioritate in cuvintele:
         „Pazeste-ti inima, pazeste-ti inima.
         N-o da placerii, n-o neglija.
         Pazeste-ti inima, pazeste-ti inima.
         S-o dai pentru placere, e-un pret prea inalt.
         Ca sa-ti ramana sufletul sincer, cu cuget curat,
                  Pazeste-ti inima.

Notati ca scriitorul spune sa ne pazim inima deoarece inima este aceea care determina cum ne traim viata. Fraza, „izvoarele vietii”, descrie faptul ca stilul nostru de viata este produs de fapt in inima noastra. Adevarul este ca actiunile noastre izvorasc din interpretarea factorilor universali ai vietii. Actiunile noastre reflecta cine suntem. „Copilasilor, nimeni sa nu va insele! Cine traieste in neprihanire, este neprihanit, cum El insusi (Isus Hristos) este neprihanit. Cine pacatuieste, este de la diavolul, caci diavolul pacatuieste de la inceput. Fiul lui Dumnezeu S-a aratat ca sa nimiceasca lucrarile diavolului. Oricine este nascut din Dumnezeu, nu pacatuieste, pentru ca samanta Lui ramane in el; si nu poate pacatui, fiindca este nascut din Dumnezeu. Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu si copiii diavolului. Oricine nu traieste in neprihanire, nu este de la Dumnezeu; nici cine nu iubeste pe fratele sau.” (1 Ioan 3:7-10). Noi putem sa spunem cu siguranta ca noi niciodata nu facem ceva ce nu vine de fapt din inima noastra. Repet din nou ca prioritatea pazirii inimii noastre este de aceea cel mai important lucru din viata.

Poate ca acest lucru l-a facut pe psalmist sa-si aminteasca continuu importanta inimii. Concluzia lui despre viata este concentrata in cuvintele „Cerceteaza-ma, Dumnezeule, si cunoaste-mi inima! Incearca-ma, si cunoaste-mi gandurile! Vezi daca sunt pe o cale rea, si du-ma pe calea vesniciei!” (Psalm 139:23-24).

http://www.crestinul.org/ImplinireaVremii/iv32/pag3.htm

Bătălia de la Armaghedon (Apoc 16:12-16, Apoc 20:1-3)

Bătălia de la Armaghedon (Apoc 16:12-16, Apoc 20:1-3)

Apoc 16:12. Al şaselea a vărsat potirul lui peste râul cel mare, Eufrat. Şi apa lui a secat, ca să fie pregătită calea împăraţilor care au să vină din răsărit. 13. Apoi am văzut ieşind din gura balaurului şi din gura fiarei, şi din gura prorocului mincinos trei duhuri necurate, care semănau cu nişte broaşte. 14. Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite şi care se duc la împăraţii pământului întreg, ca să-i strângă pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic. – 15. „Iată, Eu vin ca un hoţ. Ferice de cel ce veghează şi îşi păzeşte hainele, ca să nu umble gol şi să i se vadă ruşinea!” – 16. Duhurile cele rele i-au strâns în locul care pe evreieşte se cheamă Armaghedon.

Ebraica: Har Meghidos (Muntele Meghido)
Cuvântul „Armaghedon” vine din cuvântul ebraic Har-Meghidos, care înseamnă „Muntele Meghido”, și a devenit sinonim cu bătălia viitoare în care Dumnezeu va interveni și va distruge armatele lui Antihrist, după cum este prezis în profeția biblică (Apocalipsa 16:16; 20:1-3, 7-10). Mulțimi de oameni vor fi implicate în bătălia de la Armaghedon, toate națiunile ridicându-se împreună pentru a lupta înaintea lui Hristos.

Este Valea Meghido, însă muntele Meghido nu este identificat, poate fi în schimb un deal aflat în Valea Meghido.

Valea Meghido este plină de istorie cu referire la poporul Israel.
1) Victoria lui Barac împotriva canaaniților (Judecători 4:15) sub judecătoarea și prorocița Debora și
2) Victoria lui Ghedeon împotriva madianiților (Judecătorii 7).

De asemenea, Armaghedon a fost locul a două mari tragedii:
a) moartea lui Saul și a fiilor lui (1 Samuel 31:8) și b) moartea împăratului Iosia (2 Împărați 23:29-30; 2 Cronici 35:22), ucis de Neco, împăratul Egiptului.

Acest text vorbește despre împărați care sunt loiali lui Antichrist și care se adună pentru un asalt final asupra Israelului. La Armaghedon, „potirul de vin al furiei mâniei Lui (Dumnezeu)” (Apocalipsa 16:19) va fi oferit, iar Antihristul și urmașii săi vor fi învinși. „Armaghedon” a devenit un termen general care se referă la sfârșitul lumii, nu exclusiv la bătălia care va avea loc în câmpia Meghido.

Apocalipsa 19:11. Apoi am văzut cerul deschis, şi iată că s-a arătat un cal alb! Cel ce stătea pe el se cheamă „Cel credincios – şi „Cel adevărat”, şi El judecă şi Se luptă cu dreptate. 12. Ochii Lui erau ca para focului; capul îl avea încununat cu multe cununi împărăteşti şi purta un nume scris pe care nimeni nu-l ştie, decât numai El singur. 13. Era îmbrăcat cu o haină înmuiată în sânge. Numele Lui este: „Cuvântul lui Dumnezeu.” 14. Oştile din cer Îl urmau călare pe cai albi, îmbrăcate cu in subţire, alb şi curat. 15. Din gura Lui ieşea o sabie ascuţită, ca să lovească neamurile cu ea, pe care le va cârmui cu un toiag de fier. Şi va călca cu picioarele teascul vinului mâniei aprinse a atotputernicului Dumnezeu. 16. Pe haină şi pe coapsă avea scris numele acesta: „Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor.” 17. Apoi am văzut un înger care stătea în picioare în soare. El a strigat cu glas tare şi a zis tuturor păsărilor care zburau prin mijlocul cerului: „Veniţi, adunaţi-vă la ospăţul cel mare al lui Dumnezeu, 18. ca să mâncaţi carnea împăraţilor, carnea căpitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor şi a călăreţilor şi carnea a tot felul de oameni, slobozi şi robi, mici şi mari!” 19. Şi am văzut fiara şi pe împăraţii pământului şi oştile lor adunate ca să facă război cu Cel ce şedea călare pe cal şi cu oastea Lui. 20. Şi fiara a fost prinsă. Şi, împreună cu ea, a fost prins prorocul mincinos care făcuse înaintea ei semnele cu care amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei şi se închinaseră icoanei ei. Amândoi aceştia au fost aruncaţi de vii în iazul de foc care arde cu pucioasă. 21. Iar ceilalţi au fost ucişi cu sabia care ieşea din gura Celui ce şedea călare pe cal. Şi toate păsările s-au săturat din carnea lor.

1. Noi trebuie să ne încredem în Dumnezeu, care folosește și lucrurile inițiate de cel rău sa-și împlinească planul Său minunat
De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său. (Rom.8:28)

Ps 37:5. Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra, 6. El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina, şi dreptul tău ca soarele la amiază. 7. Taci înaintea Domnului şi nădăjduieşte în El. Nu te mânia pe cel ce izbuteşte în umbletele lui, pe omul care îşi vede împlinirea planurilor lui rele. 8. Lasă mânia, părăseşte iuţimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău. 9. Fiindcă cei răi vor fi nimiciţi, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpâni ţara. 10. Încă puţină vreme, şi cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, şi nu va mai fi. 11. Cei blânzi moştenesc ţara şi au belşug de pace. 12. Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit şi scrâşneşte din dinţi împotriva lui. 13. Domnul râde de cel rău, căci vede că-i vine şi lui ziua. 14. Cei răi trag sabia şi îşi încordează arcul, ca să doboare pe cel nenorocit şi sărac, ca să înjunghie pe cei cu inima neprihănită. 15. Dar sabia lor intră în însăşi inima lor, şi li se sfărâmă arcurile. 16. Mai mult face puţinul celui neprihănit decât belşugul multor răi. 17. Căci braţele celui rău vor fi zdrobite, dar Domnul sprijină pe cei neprihăniţi.

2. Noi trebuie să rămânem în Adevărul lui Dumnezeu, doar așa vom avea parte de Mântuire
2 Tes 2:7. Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum să fie luat din drumul ei. 8. Şi atunci se va arăta acel nelegiuit pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale şi-l va prăpădi cu arătarea venirii Sale. 9. Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase 10. şi cu toate amăgirile nelegiuirii, pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi. 11. Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună, 12. pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiţi. 13. Noi însă, fraţi preaiubiţi de Domnul, trebuie să mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, căci de la început Dumnezeu v-a ales pentru mântuire, în sfinţirea Duhului şi credinţa adevărului. 14. Iată la ce v-a chemat El, prin Evanghelia noastră, ca să căpătaţi slava Domnului nostru Isus Hristos.

3. Noi trebuie să veghem și să trăim în curăție, condiții esențiale pentru a ne păstra integritatea de copii ai lui Dumnezeu
vers 15. „Iată, Eu vin ca un hoț. Ferice de cel ce veghează și își păzește hainele, ca să nu umble gol și să i se vadă rușinea!” –

2 Tes 2:14. Iată la ce v-a chemat El, prin Evanghelia noastră, ca să căpătaţi slava Domnului nostru Isus Hristos. 15. Aşadar, fraţilor, rămâneţi tari şi ţineţi învăţăturile pe care le-aţi primit fie prin viu grai, fie prin epistola noastră. 16. Şi însuşi Domnul nostru Isus Hristos şi Dumnezeu, Tatăl nostru, care ne-a iubit şi ne-a dat prin harul Său o mângâiere veşnică şi o bună nădejde, 17. să vă mângâie inimile şi să vă întărească în orice lucru şi cuvânt bun!

Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul este plin de râvnă, dar trupul este neputincios. (Marc.14:38)
Vegheaţi, dar, în tot timpul şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea care se vor întâmpla şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.” (Luc.21:36)
Vegheați, fiți tari în credință, fiți oameni, întăriți-vă! (1Cor.16:13)
Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciune pentru toţi sfinţii (Efes.6:18)
Vegheaţi să nu fie între voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau, care pentru o mâncare şi-a vândut dreptul de întâi născut. (Evr.12:16)
Sfârșitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiți înțelepți, dar, și vegheați în vederea rugăciunii. (1Pet.4:7)
Fiți treji și vegheați! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită. (1Pet.5:8)

Simion Ioanăș

Diavolul vrea să te înghită

Diavolul vrea să te înghită

Diavolul vrea să te înghită. Fii atent! ( ebr. Satan, gr. Satanas – înseamnă adversar)
1 Petru 5:8 Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită.
Cine este satana ?
Ezechiel 28:11-19 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: „Fiul omului, fă un cântec de jale asupra împăratului Tirului şi spune-i: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Ajunseseşi la cea mai înaltă desăvârşire, erai plin de înţelepciune şi desăvârşit în frumuseţe. Stăteai în Eden, grădina lui Dumnezeu, şi erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe: cu sardonix, cu topaz, cu diamant, cu crisolit, cu onix, cu jasp, cu safir, cu rubin, cu smarald şi cu aur; timpanele şi flautele erau în slujba ta, pregătite pentru ziua când ai fost făcut. Erai un heruvim ocrotitor cu aripile întinse; te pusesem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu, şi umblai prin mijlocul pietrelor scânteietoare. Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua când ai fost făcut până în ziua când s-a găsit nelegiuirea în tine. Prin mărimea negoţului tău te-ai umplut de silnicie şi ai păcătuit; de aceea te-am aruncat de pe muntele lui Dumnezeu şi te nimicesc, heruvim ocrotitor, din mijlocul pietrelor scânteietoare. Ţi s-a îngâmfat inima din pricina frumuseţii tale, ţi-ai stricat înţelepciunea cu strălucirea ta. De aceea te arunc la pământ, te dau privelişte împăraţilor. Prin mulţimea nelegiuirilor tale, prin nedreptatea negoţului tău ţi-ai spurcat locaşurile sfinte; de aceea scot din mijlocul tău un foc care te mistuie şi te prefac în cenuşă pe pământ, înaintea tuturor celor ce te privesc. Toţi cei ce te cunosc între popoare rămân uimiţi din pricina ta; eşti nimicit şi nu vei mai fi niciodată!”

– Satana a fost o căpetenie a îngerilor, un heruvim ocrotitor, care a avut parte de slava lui Dumnezeu, era în slujba lui Dumnezeu, fără vină în căile lui, desăvârșit în frumusețe și plin de înțelepciune
– Satana din momentul căderii, a devenit un răzvrătit, un îngâmfat plin de mândrie, el inițiază răul, este alungat din prezența lui Dumnezeu și nu mai este iertare decât condamnare pentru el
– Împreună cu el, satan a atras a treia parte dintre îngerii lui Dumnezeu care au devenit demoni, răzvrătiți ca și diavolul, ei au pornit un război împotriva lui Dumnezeu Dumnezeu în care au fost învinși
Apocalipsa 12:3-4 În cer s-a mai arătat un alt semn: iată, s-a văzut un mare balaur roşu cu şapte capete, zece coarne şi şapte cununi împărăteşti pe capete. Cu coada trăgea după el a treia parte din stelele cerului şi le arunca pe pământ. Balaurul a stat înaintea femeii, care stătea să nască, pentru ca să-i mănânce copilul, când îl va naşte.
Apocalipsa 12:7-11 Şi în cer s-a făcut un război. Mihail şi îngerii lui s-au luptat cu balaurul. Şi balaurul cu îngerii lui s-au luptat şi ei, dar n-au putut birui; şi locul lor nu li s-a mai găsit în cer. Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit diavolul şi Satana, acela care înşală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui. Şi am auzit în cer un glas tare, care zicea: „Acum a venit mântuirea, puterea şi împărăţia Dumnezeului nostru şi stăpânirea Hristosului Lui; pentru că pârâşul fraţilor noştri, care zi şi noaptea îi pâra înaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos. Ei l-au biruit prin sângele Mielului şi prin cuvântul mărturisirii lor, şi nu şi-au iubit viaţa chiar până la moarte.

Cum încearcă satana să ne înghită sau să ne mănânce de vii?
1. Îndemnându-ne să nu ascultăm de Dumnezeu
Geneza 3:1-5 Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: „Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină”?” Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină. Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi.” Atunci şarpele a zis femeii: „Hotărât, că nu veţi muri, dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.”
2. Îndemnându-ne la păcat, ispitindu-ne la păcat
– Hamartia (Ancient Greek: ἁμαρτία) is a missing the mark, failure, fault, or error.
1 Ioan 3:8 Cine păcătuieşte este de la diavolul, căci diavolul păcătuieşte de la început. Fiul lui Dumnezeu S-a arătat ca să nimicească lucrările diavolului.
Știind că ai păcătuit, el te leagă cu păcatul și te desparte de Dumnezeu, omorându-te spiritual. Știind că ai păcătuit de fapt el te face să-ți schimbi prioritățile și de fapt Împărăția lui Dumnezeu și Neprihănirea nu mai este prioritatea ta.
Romani 6:23 Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viața veșnică în Isus Hristos, Domnul nostru.
3. Ne pârăște înaintea lui Dumnezeu, este acuzatorul
Iov 1:6 Fiii lui Dumnezeu au venit într-o zi de s-au înfăţişat înaintea Domnului. Şi a venit şi Satana în mijlocul lor. 7 Domnul a zis Satanei: „De unde vii?” Şi Satana a răspuns Domnului: „De la cutreierarea pământului şi de la plimbarea pe care am făcut-o pe el.” 8 Domnul a zis Satanei: „Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană şi curat la suflet, care se teme de Dumnezeu şi se abate de la rău.” 9 Şi Satana a răspuns Domnului: „Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? 10 Nu l-ai ocrotit Tu pe el, casa lui şi tot ce este al lui? Ai binecuvântat lucrul mâinilor lui, şi turmele lui acoperă ţara. 11 Dar ia întinde-Ţi mâna şi atinge-Te de tot ce are, şi sunt încredinţat că Te va blestema în faţă.” 12 Domnul a zis Satanei: „Iată, îţi dau pe mână tot ce are, numai asupra lui să nu întinzi mâna.” Şi Satana a plecat dinaintea Domnului.
4. Ne induce în eroare printr-o evanghelie falsă și prin lumea care o conduce
Matei 4:5-7 Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe streaşina Templului şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: „El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; şi ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.” „De asemenea este scris”, a zis Isus: „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.”
Galateni 1:8 Dar, chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema!
Matei 4:8-9 Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor şi I-a zis: „Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie.”
5. Ne fură Cuvântul din inima
Matei 13:19 Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăţie, şi nu-l înţelege, vine cel rău şi răpeşte ce a fost semănat în inima lui. Acesta este sămânţa căzută lângă drum.

Ce trebuie să facem ca să nu fim înghițiți sau mâncați de vii?
1. Să rămânem în Hristos, prin El vom birui
Apocalipsa 5:5 Şi unul din bătrâni mi-a zis: „Nu plânge; iată că Leul din seminţia lui Iuda, Rădăcina lui David, a biruit ca să deschidă cartea şi cele şapte peceţi ale ei.
1 Ioan 5:5 Cine este cel ce a biruit lumea, dacă nu cel ce crede că Isus este Fiul lui Dumnezeu?
Diavolul a fost înfrânt și condamnat, noi suntem biruitori rămânând în Isus Hristos
Isaia 14:12-15 Cum ai căzut din cer, luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor! Tu ziceai în inima ta: „Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu, voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei, mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Preaînalt.” Dar ai fost aruncat în Locuinţa morţilor, în adâncimile mormântului!
2. Să ne împotrivim diavolului, tari în credință.
Iacov 4:7 Supuneți-vă, dar, lui Dumnezeu. Împotriviți-vă diavolului, și el va fugi de la voi.
1 Petru 5:9 Împotriviți-vă lui tari în credință, știind că și frații voștri în lume trec prin aceleași suferințe ca voi.
3. Să dăm la o parte păcatul
Evrei 12:1 Şi noi, dar, fiindcă suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte.
4. Să cunoaștem bine Cuvântul Scripturii și să-L aplicăm la viața noastră, îmbrăcându-ne astfel cu armătura lui Dumnezeu
Psalmii 119:9 Cum își va ține tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după cuvântul Tău.
Psalmii 119:11 Strâng cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!
Efeseni 6:11 Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului.12 Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui,ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti.
5. Să trăim o viață de ascultare și nu una de răzvrătire
– Ascultare față de Dumnezeu
– Ascultare față de părinti
Deuteronomul 5:16 Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să ai zile multe și să fii fericit în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău.
Deuteronomul 27:16 „Blestemat să fie cel ce va nesocoti pe tatăl său și pe mama sa!” – Și tot poporul să răspundă: „Amin!”
– Ascultare față de Biserică și slujitorii săi
Luca 10:16 Cine vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă; și cine vă nesocotește pe voi, pe Mine Mă nesocotește; iar cine Mă nesocotește pe Mine nesocotește pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
– Ascultare și exemplu în societate
Coloseni 3:22 Robilor, ascultați în toate lucrurile pe stăpânii voștri pamântești; nu numai când sunteți sub ochii lor, ca cei ce caută să placă oamenilor, ci cu curăție de inimă, ca unii care vă temeți de Domnul.
Matei 5:44 Dar Eu vă spun: iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc,

Simion Ioanăș

Președinții a trei state în care vaccinarea a fost refuzată au murit

 
  1. Pierre Nkurunziza, președintele statului Burundi, a murit la 55 de ani, în data de 8 iunie 2020. Cu mai puțin de o lună înainte de aceasta liderul național al Organizației Mondiale a Sănătății (O.M.S.), împreună cu alți doi experți ai acestei organizații, au fost alungați din țară. La trei săptămâni după moartea lui Nkurunziza însă, noul președinte a anunțat testări masive, spunând că țara sa va lua în serios probema pandemiei de coronavirus și numind virusul drept cel mai mare inamic al tării. În timpul mandatului său relațiile cu O.M.S.-ul au fost, desigur, normalizate. Totuși în februarie 2021, atunci când a venit vorba de vaccinarea populației. ministrul sănătății a afirmat că țara sa este preocupată mai degrabă de măsurile de prevenție.
  2. John Magufuli, președintele Tanzaniei,  a murit pe data de 17 martie, anul acesta. Avea 61 de ani. Pe lângă faptul că fusese un lider foarte popular în țara sa, el a fost poate cel mai vocal corona-sceptic dintre conducătorii de stat ai planetei. A considerat totodată vaccinurile ca fiind periculoase, așa că Tarzania a fost unul dintre cele două state africane (alături de Burundi) care a refuzat programul de vaccinare dictat de O.M.S.
  3. Jovenel Moïse, președintele statului Haiti, a fost asasinat de niște mercenari care fuseseră instruiți de S.U.A. pe data de 7 iulie 2021. Avea 53 de ani. La data morții sale, Haiti era singurul stat din emisfera vestică ce nu vaccinase nici măcar o singură persoană. La doar zece zile de la asasinat însă, Organizația Pan-Americană a Sănătății (PAHO) anunța că pe 16 iulie a fost organizată prima sesiune de vaccinare ca urmare a primirii a 500000 de doze donate de către S.U.A. Și încă un amănunt interesant: este un lucru confirmat chiar de către Pentagon că cel puțin o parte dintre asasini își primiseră instruirea militară de la statul american. Aceasta nu implică în mod absolut necesar o implicare directă a acestui stat în asasinat, însă poate merită ca nici acest amănunt să nu fie trecut cu vederea…………………………
  4. https://www.unicef.org/press-releases/statement-arrival-first-batch-covid-19-vaccines-haiti

https://www.opendemocracy.net/en/democraciaabierta/haiti-assassination-president-vaccination/

https://www.paho.org/en/news/17-7-2021-start-covid-19-vaccination-campaign-haiti-first-persons-vaccinated-less-48-hours

https://www.reuters.com/article/us-health-coronavirus-burundi-idUSKBN22Q0XS

https://apnews.com/article/43deca49188c8b3fdfaee0a7f154162b

https://www.aa.com.tr/en/africa/tanzania-burundi-not-to-get-covid-19-vaccine-doses/2135487

https://www.bbc.com/news/world-africa-56437852

https://armoniamagazineusa.com/tag/oswald-chambers/page/2/“OSWALD CHAMBERS: POARTA ÎMPĂRĂŢIEI”

 

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.